Planul Judetean de Gestionare A Deseurilor PDF

PLANUL JUDEEAN DE
GESTIONARE A DEEURILOR
PENTRU JUDEUL VLCEA
DECEMBRIE 2007
1
Cuprins
Cuvant Inainte
1. Introducere ..........pag 5
2. Prezentarea situatiei existente.......pag 12

2.1 Descriere generala a judetului .....................pag 12
2.1.1 Scurt prezentare a judeului...........................pag 13
2.1.2 Arii protejate ....................pag 15
2.1.3 Infrastructura..................................................................................pag 16
2.1.4 Date demografice...........................................................................pag 18
2.1.5 Asezari umane................................................................................pag 19
2.1.6 Dezvoltare economica....................................................................pag 20
2.2 Date specifice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor.....pag 26
2.2.1 Generarea deeurilor.....................................................................pag 26
2.2.2 Colectarea i transportul deeurilor........................................pag 33
2.2.3 Valorificarea si tratarea deseurilor...................................... ......pag 36
2.2.4 Eliminarea deseurilor....................................................pag 40
3. Obiective judeene i inte ...............................................................pag 43
4. Prognoza privind generarea deeurilor municipale si asimilabile

si a deseurilor de ambalaje...................................................................pag 55
4.1 Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale si
deseurilor de ambalaje.........................................................................................pag 55
4.1.1 Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale si
Asimilabile din comert, industrie, institutii.............................................................pag 55
4.1.2 Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor de ambalaje......pag 58
4.2 Prognoza privind generarea deseurilor municipale........................................pag 59
4.3 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale...............pag 63
4.4 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje......................................pag 66
4.5 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile
de ambalaje..........................................................................................................pag 73
4.5.1 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municpale...............pag 73
4.5.2 Cunatificarea tintelor privind deseurile de ambalaje.....................................pag 75
5. Fluxuri specifice de deseuri ..............................................................pag 79

5.1 Deeuri periculoase din deseurile municiplae.....................................pag 79
5.2 Deeuri de echipamente electrice i electronice (DEEE)....................pag 86
5.3 Vehicule scoase din uz (VSU)........................................................ ...pag 88
5.4 Deeuri provenite din construcii i demolri.......................................pag 89
5.5 Nmoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti.........pag 93
6. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea deseurilor

municipale nepericuloase.pag 96
2
7. Calculul capacitatii necesare pentru gestiunea deseurilor............pag 98
7.1 Colectare si transport.........................................................................pag 100
7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor.....................................................pag 103
7.3 Depozitarea deseurilor.......................................................................pag 103
8. Evaluarea costurilor...........................................................................pag 114

8.1 Introducere.........................................................................................pag 114
8.2 Indicatori de cost................................................................................pag 116
8.3 Suportabilitate....................................................................................pag 119
8.4 Etapele principale in estimarea costurilor..........................................pag 121
9. Masuri de implementare.......................................................................pag 123
10. Monitorizare ...........................pag 134

11. Concluzii...........................................................................................pag 142
Anexe......................................................................................................pag 143
3
CUVANT INAINTE
Pe masura evoluiei judetului trebuie s dezvoltm practicile de

management al deeurilor sau sa facem fa unei creteri neplcute a deteriorrii
mediului. Ca efect, astzi ne confruntm cu o varietate crescnd i complex de
cantiti de deeuri generate de om, dar facilitile i modalitile de depunere
rmn neadecvate i curnd vor vi n neconcordan cu legislaia romneasc n
vigoare. Cu ct acionm mai puin, cantitile i tipurile de deeuri vor suferi o
cretere i vor umple terenurile de depozitare, crend un ru resurselor de ap,
pmnt, aer i sntate.
Pentru implementarea sistemelor de gestionare a deseurilor a fost
elaborat Planul Judetean de Gestionare al Deeurilor. Planul introduce soluii
eficiente de cost pentru a rezolva problemele mai sus menionate i, de
asemenea, introduce sistemul integrat de management al deeurilor.
Planul este in conformitate cu cerinele Planului Naional de Gestiune a
Deeurilor si cu cerintele Planului Regional de Gestionare a Deseurilor S-V
Oltenia.
n final trebuie menionat faptul c dezvoltarea Planului Judetean de
Gestionare a Deeurilor urmrete cu precdere cerinele legislaiei romneti
privind Evaluarea Strategic de Mediu. Procedura, nu numai c promoveaz
adoptarea celei mai bune practici n managementul deeurilor, dar, de
asemenea, promoveaz folosirea soluiilor cost-eficient.
In judetul Valcea se poate observa un progres in domeniul gestionarii
deseurilor, dei mai ramn multe lucruri de rezolvat Planului Judetean de
Gestionare a Deeurilor este doar un nceput. Eforturi importante rmn, dar
acum trebuie s trecem la implementarea Planului.
Presedinte, Consiliului Judetean Valcea

Director, Agentia pentru Protectia Mediului Valcea
4
1. INTRODUCERE
1.1 BAZA LEGALA
Prezentul Plan de Gestionare a Deeurilor a fost realizat n baza

prevederilor Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007
privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de
gestionare a deseurilor si in conformitate cu Legea nr. 27 /2007 privind
aprobarea O.U.G. nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr.
78/2000 privind regimul.
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor face parte din Planul
Regional de Gestionare a Deseurilor pentru regiunea 4 Sud Vest Oltenia si
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor a fost completat sub
procedura din Strategia Naional de Mediu i este n totalitate n concordan cu
principiile si obiectivele Strategiei Naionale i cu Planul Naional de Gestiune a
Deeurilor precum si cu Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru
regiunea 4 Sud Vest Oltenia.
(Not: Planul Naional de Gestionare a Deeurilor i Strategia Nationala
au fost aprobate prin H.G. Nr. 1470 din 9 Septembrie 2004 i publicat n
Monitorul Oficial al Romniei din 18 Octombrie 2004).
Marcheaz un rol important n eforturile gestionarii deeurilor din regiune
si judet si va sta la baza dezvoltrii infrastructurii de gestionare a deeurilor,
conducnd la o mai bun practic n domeniul gestionrii integrate a deeurilor,
astfel nct s se realizeze atingerea intelor propuse n conformitate cu cerinele
Uniunii Europene.
Planul a luat n considerare specificaiile judeului privind populaia
rural/urban, nivelul dezvoltrii economice, geografia/clima i drumurile.
Informaiile prezentate n Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor se
pot folosi pentru a lua decizii pentru implementarea soluiilor de gestionare a
deeurilor.
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor a fost aprobat de Consiliul
Judetean prin Hotararea nr. 23 din 27 februarie 2007 si revizuit conform Ordinului
Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007 privind aprobarea
Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor.
Planul cuprinde perioada 2001 2005 cu obiective si tinte pn n anul
2013 in conformitate cu obiectivele si tintele cuprinse in Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor.
Definiia PJGD
Un Plan Judeean de Gestionare a Deeurilor (PJGD) este o descriere a :
- condiiilor existente n domeniul gestionrii deeurilor;
- msurilor i aciunilor necesare pentru rezolvarea problemelor i a
punctelor slabe n sistemul existent de gestionare a deeurilor;
- condiiilor impuse n domeniul gestionrii deeurilor lund n considerare:
5
- cerinelor U.E. i naionale;
- etapelor necesare pentru respectarea acestor condiii;
- sistemului integrat de gestionare a deeurilor.
1.2 Evaluarea strategica de mediu
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor a fost elaborat in conformitate

cu legilatia romaneasca privind Evaluarea Strategica de Mediu. Aceti pai
includ:
- o evaluare a strii curente de gestiune a deeurilor i linia de baz a
raportului de mediu;
- elaborarea unui studiu de costuri alternative pentru colectarea, tratarea
i depozitarea deeurilor;
- evaluare independent;
- consultan tehnic;
- monitorizarea msurilor i indicatorilor Planului de implementare.
n conformitate cu H.G. nr 1076/2004 a fost solicitat avizul de mediu

pentru Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Ageniei Regionale pentru
Protecia Mediului Craiova.
S-au primit (un nr )... de comentarii din partea publicului sau a altor organizatii
interesate.
S-au organizat....de dezbateri publice
Au fost elaborate si transmise celor interesati....de raspunsuri.
Au fost introduse in Plan .....de sugestii provenite din comentarii
sau dezbateri publice
1.3 Scopul si limitele Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor
Scopul PJGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unui sistem durabil
de gestionare a deseurilor, care sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor
nationale.
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor are ca scop sensibilizarea
autoritilor locale pentru identificarea aspectelor judeene, locale n domeniul
gestionrii deeurilor. Acestea vor trebui s utilizeze date i s identifice soluii
(sisteme i tehnologii) potrivite pentru judeul Vlcea i pentru regiunea S-V
Oltenia (regiunea 4).
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor are ca scop :
Definirea obiectivelor si tintelor in conformitate cu obiectivele si tintele
Planului Regional si National de Gestionare a Deseurilor ;
Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deseurilor municipale la
nivel judetean ;
Sa serveasca ca baza pentru stabilirea necesarului de investitii si a politicii
in domeniul gestionarii deseurilor, pentru realizarea si sustinerea
sistemelor de management integrat al deseurilor la nivel judetean ;
6
Sa serveasca ca baza pentru elaborarea proiectelor pentru obtinrea
finantarii ;
PJGD nu contine :
Studii de fezabilitate ;
Proiecte tehnice, stabilirea amplasamentelor sau calculul costurilor de
executie ;
Evaluarea Impactului asupra Mediului ;
Detaliile procedurilor de operare.
1.4 Prevederi legislative
Sunt cuprinse in Anexa 1: CADRU LEGAL (Directive UE, reglementri

naionale, reglementri conexe)
1.5 Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD
Deseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase

si periculoase din deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din
comert, industrie si institutii), la care se adauga cateva fluxuri speciale de
deseuri : deseuri de ambalaje, deseuri din constructii si demolari, namoluri de la
epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente
electrice si electronice.
Tip de deeu Cod

(Lista european a
deeurilor; HG 856/2002)
Deeuri periculoase i nepericuloase municipale 20
(deeuri menajere i asimilabile din comer industrie;
instituii) inclusiv fraciile colectate separat:
fracii colectate separat (cu excepia 15 01) 20 01
deeuri din grdini i parcuri (incluznd deeuri 20 02

din cimitire)
alte deeuri municipale (deeuri municipale
20 03
amestecate, deeuri din piee, deeuri stradale,
deeuri voluminoase etc.)
Deeuri de ambalaje (inclusiv deeurile de ambalaje 15 01
municipale colectate separat)
Deeuri din construcii i demolri 17 01; 17 02; 17 04
7
Tip de deeu Cod
(Lista european a
deeurilor; HG 856/2002)
Nmoluri de la epurarea apelor uzate oraeneti 19 08 05
Vehicule scoase din uz 16 01 06
Deeuri de echipamente electrice i electronice 20 01 21*
20 01 23*
20 01 35*
20 01 36
Nota :Tabelul prezentat mai sus are caracter orientativ
1.6 Structura PJGD
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor este structurat n conformitate

cu un flux clar i logic al informaiilor pornind de la situaia existent n zona,
relevant din punct de vedere geografic i ajungnd la msuri de implementare
i monitorizare.
Un posibil sumar este prezentat mai jos:
8
Cuprinsul Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor
1. Introducere
2. Prezentarea Situaiei Existente
3. Obiective i inte Judeene de Gestionare a Deeurilor
4. Prognoza de Generare a Deeurilor Municipale i a Deeurilor de
Ambalaje
5. Fluxuri Specifice de Deeuri (situaie existent, prognoz, metode de
gestionare):
- Deeuri periculoase din deeurile municipale;
- Deeuri de echipamente electrice i electronice;
- Vehicule scoase din uz;
- Deeuri din construcii i demolri;
- Nmoluri rezultate de la staiile de epurare oreneti.
6. Evaluarea Alternativelor Tehnice
7. Calculul Capacitilor Necesare pentru Gestionarea Deeurilor
Municipale
8. Estimarea Costurilor
9. Msuri de Implementare (Plan de Aciune)
10. Plan de Monitorizare
Anexe
- Legislaia romn i european n domeniul deeurilor
- Detalii privind instalaiile de gestionare a deeurilor existente
- Hri/Tabele prezentnd: zone contaminate, depozite de
deeuri n diferite faze de amenajare, localizarea instalaiilor
de tratare a deeurilor
- Tabele de calcul pentru prognoze si pentru estimarea
costurilor de implementare a msurilor
1.7 Orizontul de timp al PJGD
Planul cuprinde perioada 2001 2005 cu obiective si tinte pn n anul

2013 in conformitate cu obiectivele si tintele cuprinse in Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor.
Nota :
Anul de referinta pentru PJGD este anul 2005 (anul x ) .
Informatiile referitoare la operatorii de salubrizare, la gradul de acoperire
cu servicii se salubrizare, precum si la instaltiile de gestionarea deseurilor sunt
prezentate la nivelul anului 2006 ( a anul anterior revizuirii PJGD-ului).
1.8 Impactul asupra comunitatii
Se va pune n eviden faptul c implementarea Planului Judetean de

Gestionare a Deeurilor va genera schimbri semnificative ale practicilor curente
9
de gestionare a deeurilor. n cele ce urmeaz se prezint cteva exemple
referitoare la impactul implementrii PJGD asupra comunitii.
n ceea ce privete deeurile menajere i cele asimilate cu acestea din comer,

industrie i instituii, vor fi intalnite urmatoarele aspecte:
nchiderea depozitelor neconforme n exploatare i amenajarea la nivel
judeean a unuia sau cel mult doua depozite conforme cu standardele UE
amenajarea Staiilor de transfer pentru zonele populate situate la distan
mare de depozit va contribui la optimizarea costurilor de transport;
extinderea colectrii deeurilor n zona rural va conduce la reabilitarea
terenurilor afectate de depozitare necontrolata desuerilor i va ridica
standardul serviciilor n zona rural;
noi reglementri i cerine cu privire la colectare, sortare, vaorificare i
eliminare pentru diferite categorii de deeuri vor conduce la schimbarea
obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie n parte,
necesitnd implicarea populaiei;
implicarea activa a prestatorilor de servicii va conduce la ameliorarea
standardelor serviciului de salubrizare prin creterea responsabilitii
angajatilor, dar i la echilibrarea acosturilor cu tarifele ncasate sau taxele
percepute.
n ceea ce privete pre-colectarea difereniat, punctele de colectare i activitile

de reciclare a deeurilor de ambalaje ori a celor biodegradabile, vor fi intalnite
urmatoarele aspecte :
sortarea la generator n noi containere speciale i transport separat pentru
hrtie/sticl/metale/plastic/deeuri de ambalaj va conduce la schimbarea
obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie, aceasta ducand
la implicarea populaiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al
localitilor ntruct containerele respect un cod al culorilor;
vor apare containere speciale si pentru colectarea hrtiei/cartonului, a
recipienilor din PET, a dozelor de aluminiu, a materialelor textile i sticlei
pentru deseurile provenite din comert, parcuri sau instituii publice;
centrele pentru sortarea deeurilor de ambalaje si alte deseuri reciclabile
din deseurile municipale creaz noi locuri de munc i schimb destinaia
unor fluxuri de deeuri;
ncurajarea compostrii deeurilor vegetale n propria gospodrie n zonele
rurale precum si in centrele de compostare ca conduce la creterea
cantitilor de compost folosite in agricultur; colectarea difereniat a
deeurilor vegetale din zonele urbane determin schimbarea procedurilor
de lucru ale serviciilor oreneti de ntreinere a spaiilor verzi;
amenajarea de puncte de colectare sau colectarea separata a deeurilor
voluminoase faciliteaz populaiei eliminarea acestora fr sa fie depozitate
necontrolat;
utilizarea unor instrumente economice pentru ncurajarea
reutilizrii/reciclrii materialelor provenite din deeuri poate determina
creterea cantitilor colectate.
10
n ceea ce privete fluxurile speciale de deeuri: puncte de colectare, centre de
tratare (tocare, mrunire) sau sisteme de preluare de ctre distribuitori vor fi fi
intalnite urmatoarele aspecte:
- deeurile din construcii i demolri (crmizi, beton, tencuieli, igle,
lemn s.a.m.d.) vor fi sortate si prelucrate in vederea valorificarii,
ramanand ca fractiile nevalorificabile sa fie eliminate controlat:
se va ntri controlul si nspri din punct de vedere legal, autorizarea
societilor de construcii
o se va inari controlul si inaspri din punct de vedere leagal
autorizarea societatilor de constructii;
o populaia va trebui s fie informat i s se conformeze
noilor practici, chiar dac acestea vor presupune cheltuieli
suplimentare;
- deeurile menajere periculoase, deeurile din echipamente

electrice i electronice (baterii, acumulatori, etc.) i vehicule
scoase din uz:
o vor fi colectate n puncte de colectare sau predate la
schimb distribuitorilor facilitand populaiei eliminarea
acestor tipuri de deeuri
o pentru a se putea atinge intele de recuperare i reciclare
agenii economici vor fi ncurajai s investeasc n instalaii
nepoluante de tratare/reciclare a deeurilor periculoase, al
materialelor rezulate de la vehiculele scoase din uz prin
dezmembrare sau al celor provenite de la deeurile de
echipamente electrice i electronice creindu-se n acest fel
noi locuri de munc, noi surse de materii prime secundare;
o se vor introduce noi taxe sau se vor utiliza alte
instrumente economice: de exemplu utilizarea sistemului
prelurii acestor deeuri de ctre distribuitori la vnzarea
unui produs nou din aceeai categorie
n ceea ce privete informarea/consultarea publicului:

Cetenii vor fi informai asupra practicilor legate de colectarea, tratarea sau
eliminarea deeurilor. Ei vor fi consultai naintea amenajrii oricrei instalaii de
gestionare a deeurilor, fiind de ateptat ca n timp, gradul de implicare i
contientizare s creasc. n perioada imediat urmtoare este foarte important
contientizarea cetenilor n ceea ce privete sistemul de colectare selectiv.
Pentru aceasta va fi necesar :
- s se desfoare campanii sistematice de informare;
- s fie fcute publice, n mod regulat, rapoarte privind cantitile,
investiiile, costurile de colectare, tratare sau depozitare;
- s aib loc consultri publice sistematice n cadrul procedurilor de
Evaluare Strategic de Mediu, de Evaluare a Impactului asupra
Mediului ori cele prevzute n cadrul emiterii autorizatiilor de mediu
11
2. PREZENTAREA SITUATIEI EXISTENTE
Starea existenta n ceea ce privete gestionarea deeurilor n judeul
Vlcea este considerat ca punct de referin pentru identificarea necesitilor
pentru dezvoltrile ulterioare n cadrul sistemului de gestionare a deeurilor.
Situatiei existente da informatii despre atingerea obiectivelor si tintelor.
Scopul este de a identifica starea prezent (tipuri i cantiti de deeuri) i
puncte slabe i lipsuri n cadrul sistemului, privind :
Organizarea (ex : care este gradul de control al sistemului de gestionare a
deeurilor n termeni organizaionali, de protecie a mediului, sociali i
instituionali) ;
Colectarea i transportul deeurilor ;
Tratarea deeurilor ;
Eliminarea deeurilor ;
Colectarea datelor s-a fcut n anul 2005 pentru varianta aprobata a

Planului Judetean de Gestionare a Deeurilor care si-a adus contributia la
realizarea Planului Regional de Gestionare a Deseurilor pentru regiunea Sud
Vest Oltenia. In anul 2007 au fost completate datele pentru anii 2004 si anul de
referinta 2005.
Autoritile competente la nivel local, operatorii de salubritate, agenii
economici generatori de deeuri sau agenii economici valorificatori de deeuri
au asigurat informaii privind cantitile de deeuri colectate, valorificate,
eliminate, precum i informaii privind compoziia acestora.
n general, sursele de date si informatii prezentate n PJGD au fost
menionate sub fiecare tabel.
Dei a fost recomandat s se foloseasc ca date cantiti cntrite de
deeuri s -au folosit i date bazate pe cantiti estimate de deeuri.
Exist i situaii n care nu s-au obinut date referitoare la unele cantiti
din anumite tipuri de deeuri (ex : deeuri voluminoase). Acest lucru s-a datorat
n special din cauz c nu a fost implementat un sistem de colectare selectiv in
tot judeul.
2.1 Descrierea generala a judetului
n acest capitol se gsesc date care nu sunt asociate direct cu deeurile, dar
au legatur i pot influena cantitile de deeuri. Dintre aceste date, vor fi tratate
n subcapitole, urmtoarele:
Geografie i geologie
Clim
Demografie
Infrastructur
Economie
Comer
12
2.1.1 Scurta prezentare a judetului
Descriere:
Judeul Vlcea face parte din regiunea S-V Oltenia, se afl n partea
central sudic a Romniei i cuprinde teritorii aparinnd unor variate regiuni
geografice. Aezarea sa este clar definit de coordonatele geografice ntre
paralelele de 480 28 i 480 36 latitudine nordic i ntre meridianele de 230 37 i
240 30 longitudine estic, pe cursul mijlociu al rului Olt. Cea mai mare parte a
teritoriului, aproximativ 2/3, este cuprins ntre altitudinea de 400 - 800 m,
alctuind treapta podiului piemontan i treapta dealurilor subcarpatice.
Aproximativ 1/3 din suprafa este format din treapta munilor scunzi i
mijlocii, cu altitudini cuprinse ntre 800-1800 m i a munilor nali, care ating
valori de peste 2000 m.
n cadrul treptelor de relief amintite se gsesc vi i depresiuni.
Varietatea formelor de relief este rezultatul existenei unor sectoare ale marilor
uniti de relief: Carpaii Meridionali, Subcarpaii Getici i Podiul Getic cu o
complex alctuire geologic. Suprafaa judeului Vlcea este de 5765 Km2.
Suprafaa judeului si utilizarea terenului:

Tabel 2.1.1 : Suprafaa judeului
Km 2 %
Suprafaa total 5765 100,0%
Suprafaa agricola 2463 42,7
Pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier 2909 50,4
ape i bli 125 2,2
alte suprafee (teren neproductiv) 85 1,5
suprafaa locuit (curi i construcii) 114 2,0
Sursa : ( Statistic :Oficiul Judeean de Cadastru i Geodezie, date referitoare la

anul 2003 )
Geologie:
Zona montan a judeului este alctuit din cristalin mezometamorfic

aparinnd pnzei getice format n general din roci de mezozon i catazon
puternic metamorfozate : micaisturi, gneiuri, micacee, gneiuri oculare.
Zona de deal aparine ca relief Podiului Getic caracterizat prin dealuri
puternice, asimetrice, cu coaste repezi i povrniuri mai domoale spre sud.
13
Natural, dealurile sunt nalte, masive i mpdurite, motiv pentru care au fost
denumite muscele (muni mici).
Localizarea zonelor de eliminare a deeurilor din punct de vedere
geomorfologic se ncadreaza n uniti deluroase precarpatice, subunitatea
Dealurile Getice sectorul Piemontul Getic. Piemontul Getic constituie n prezent
cea mai mare unitate piemontal din ar, pstrat n relieful actual i reprezint
cea mai ntins macrounitate piemontan, molasic, fluvio-lacustr, depozitul de
deeuri menajere Rureni aparine din punct de vedere geografic Podiului
Getic, mai prcis unei depresiuni subcarpatice mrginit la est de Muscelele
Vlcii i la vest de Dealurile Olteului.
Clima
n acest capitol se va descrie tipul de clim din judeul Vlcea, prin
intermediul anumitor indicatori : temperatur, precipitaii, vnt.
Municipiul Rmnicu Vlcea face parte din zona temperat, cu ierni uneori
geroase (-350 C) cu temperatura medie iarna de 6o C, iar verile de climat
continental cu temperatura medie de 23 0C temperaturi maxime nregistrate.
Temperatura medie pentru jude pe diverse localiti este :
- Rmnicu Vlcea 10,4 0 C ;
- Obria Lotrului 2,7 o C ;
- Voineasa 7,1 0 C ;
- Drgani 10,7 0 C ;
Precipitaiile maxime n judeul Vlcea nregistrate n anul 2005 au fost de
100 l/m2 (medie 800 mm). Nu se cunoate influena precipitaiilor n coninutul de
ap al deeurilor.
Nu se cunoate influena precipitaiilor n coninutul de ap al deeurilor.
Exist un impact asupra zonelor nvecinate de poluanii atmosferici generai de
activitile din depozitele de deeuri menajere.
Temperaturile aerului observate pe o perioad de peste 70 de ani, mediile
anuale ale temperaturii au valori de circa 10,2 0 C. Radiaia solar global este
de 110,0 Kcal/cm2 an n zona amplasamentului depozitului de la Rureni.
Mediile lunii iulie, luna cea mai cald a anului, variaz ntre 210 C i 22 0 C
la staia meteorologic Rmnicu Vlcea. Mediile lunii celei mai reci sunt foarte
apropiate n inuturile cu clim de cmpie i de dealuri, variind ntre 2,4 0 C i
3,0 0 C. Temeratura maxim absolut a atins valori de 39,9 0 C n 24 ianuarie
1942 la staia meteorologic Rmnicu Vlcea.
Cele mai mari cantiti de precipitaii anuale se produc deasupra oraului
Rmnicu Vlcea, unde cantitile de aerosoli sunt mai mari, ca urmare a
industrializrii. Precipitaiile scad spre perifieria oraului i zonele nconjurtoare,
dar cresc spre partea nordic a acestuia, spre zona montan. n cursul anului se
nregistreaz un maximum de precipitaii n iulie cu acelai regim de variaie
teritorial. Luna cu cele mai mici cantiti de precipitaii este februarie.
Orientarea principalelor forme de relief i culoare de vale influeneaz
canalizarea curenilor de aer.
La Rmnicu Vlcea direcia dominant de deplasare a vnturilor este
legat de rolul de culoar de ghidare, i anume direciile nord i sud.
14
Direciile dominante de deplasare sunt :
- 13,5 % din direcia sud ;
- 10,2 % din direcia nord ;
Vitezele medii anuale variaz ntre 0,8 i 2,0 m/s.
Hidrologie
ntreaga reea de ap curgtoare de pe teritoriul judeului Vlcea aparine

bazinului hidrografic al rului Olt. Se individualizeaz dou sectoare ale bazinului
hidrografic: sectorul Rul Vadulu - Climneti i sectorul Climneti -
Drgani.
Debitul Oltului este de la 90 mc/s la Rul Vadului pn la 150 mc/s la
Drgani. Oltul, cel mai important ru din sudul rii, creaz n zona Muscelelor
Vlcii o albie major care crete de la cteva sute de metri, la ieirea din muni la
limi de peste 5 km.
Apele subterane se ntlnesc sub form de straturi acvifere locale i
discontinue, utilizate frecvent prin izvoare.
Cea mai mare parte a depozitelor de deeuri menajere i industriale se
afl n apropierea cursurilor de ape curgtoare, de ex : depozitul de deeuri
menajere Rureni este situat pe cursul mijlociu al rului Olt.
Vegetatie
Diverisitatea formelor de relief si conditiile pedoclimatice existente pe

teritoriul judetului au favorizat dezvoltarea unei vegetatii bogate, dispusa in etaje
corespunzatoare reliefului.
Este intalnita vegetatie alpina intre 2000-2200 m altitudine, vegetaie
subalpina tufisuri de jneapan, ienupar pitic, anin de munte deasemena sunt
intalnite paduri de conifere, de fag de gorun.
2.1.2 Arii protejate
Situaia actual a ariilor naturale protejate constituite la nivelul judeului

Vlcea conform Legii 5/2000 i a H.G. 2151/2004 este urmtoarea :
Parcuri naionale : 2 Parcuri Naionale n suprafa de 21.286 ha
1 . Parcul Naional Cozia = 17.100 ha
2 . Parcul Naional Buila Vnturaria = 4186 ha
Rezervaii naturale : 19 Rezervaii naturale n suprafa de 609,35 ha.
Monumente ale naturii ( speologice): 11 monumente n suprafa de
2,65 ha.
Arie speciala de protectie avifaunistica Lacul Strejesti
Dezvoltarea Retelei Natura 2000 se bazeaz pe dou Directive ale Uniunii
Europene: Directiva Habitate (Directiva 92/43 din 1992 privind Conservarea
Habitatelor Naturale si a Faunei si Florei Slbatice) si Directiva Psri (Directiva
79/409 din 1979 referitoare la conservarea psrilor slbatice).
15
Prin Ord. 776/2007 au fost declarate pe raza Judetului Valcea urmatoarele
Situri de importanta Comunitara :
1. SCI Buila Vanturarita
2. SCI Cozia
3. SCI Frumoasa
4. SCI Muntii Fagaras
5. SCI Nordul Gorjului de Est
6. SCI Oltul Mijlociu Cibin-Hartibaciu
7.SCI Parang
8. SCI Tarnovu Mare Latorita.
Prin HG 1284/oct.2007 au fost declarate pe raza Judetului Valcea

urmatoarele arii de protectie avifaunistica (SPA) :
1. SPA Cozia- Buila - Vanturarita
2.SPA Frumoasa
3. SPA Valea Oltului Inferior
2.1.3 Infrastructura
Datele privind infrastructura descriu sistemele fizice de baza intr-un judet

si includ:
- transportul (drumuri, cai ferate, aeroporturi, starea infrastructurii);
- Alimentarea cu apa;
- Canalizarea;
- Sisteme de incalzire;
- Alimentare cu electricitate
Transportul. Lungimea cilor de comunicaie :

- drumuri naionale - DN : 492,859 km
- drumuri judeene - DJ : 967,427 km (diferenta de la
641,666 km sunt drumuri pietruite si de pamant , respectiv 325,761
km).
- drumuri comunale - DC : 671,546 km
- ci ferate : 203,424 km
16
Infrastructura de transport :
Tabel 2.1.3-1 : Situaia drumurilor publice din judeul Vlcea .......
Drumuri naionale Drumuri judeene i Densitatea
comunale drumurilor
Total
km/km2 de
Km total Mod. IU total Mod. IU
teritoriu
Vlcea 641,66 185,32 456,339
Sursa : Drumuri Naionale i Drumuri Judeene Vlcea 2005

Mod. = modernizate
IU = mbrcminte uoar rutier
Reeaua de ci ferate :
Judeul Vlcea este traversat de 203,4 km de cale ferat, care nu este
electrificat.
Alimentare cu apa:
Referitor la alimentarea cu apa :

- lungime retea de distributie : 746 km ;
- consum total apa pentru populatie : 3.053.264 mc ;
- cantitatea medie/locuitor : 21,2 mc/locuitor ;
- populatie racordata la reteaua de alimentare cu apa : 144541 locuitori ;
Canalizare:
Referitor la canalizare :
- lungime retea la canalizare : 292,75 km ;
- populatie conectata la retele de canalizare : 110314 locuitori ;
Sisteme de incalzire:
Datorit climatului, cele mai multe locuine sunt nclzite. Lemnul este cel
mai des utilizat n mediul rural, dar se ntlnete i o cretere a incalzirii cu
gazului natural. Sunt intalnite si centrale electrice care furnizeaz nclzire.
17
Tabel 2.1.3- 2: Combustibil de nclzire n judeul Vlcea
Total Crbune Lemn i deeuri Gaz natural CLU

gospodrii provenite din (nclzire urban
nclzite lemn prin centrale
termoelectrice)
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Regiune 696314 88756 12,7 463369 66,5 274187 39,4 1649 0,2
Vlcea 144764 29155 20.1 91201 63 23754 16.4 800 0.6
Sursa: Date teritoriale statistice
Gaze:
Lungimea retelei de distributie gaze naturale in judetul Valcea gestionate

de SC Distrigaz Sud SA a fost de :
- conducte = 321,25 km ;
- bransamente=102,09 km ;
2.1.4 Date demografice
In acest subcapitol sunt prezentate caracteristici statistice ale evolutiei

populatiei precum si distributia lor in judet.
Numarul si densitatea populatiei:
Tabel 2.1.4-1 : Numarul si densitatea populatiei

An Nr. locuitori Mediu urban Mediu rural Densitatea
total nr. loc. nr. loc populatie
loc/km2
2001 431132 177918 253214 74,8
2002 419635 172741 246894 72,8
2003 418463 182653 235810 72,6
2004 416908 187793 229115 72,3
2005 415181 187829 227352 72
2006 413511 187358 226153 71,7
2007 411576 186838 224738 71,4
Sursa : Statistic (date transmise decembrie 2007)
18
Evolutia populatiei :
Tabel 2.1.4 - 2 : Evoluia populaiei

Numr locuitori Densitatea Numr turiti
aferent teritoriului afereni
populaiei
administrativ teritoriului
Anul Loc/km2
(aferent judeului administrativ*
Vlcea)
2001 431132 74,8 178935
2002 419635 72,8 192997
2003 418463 72,6 200139
2004 416908 72,3 188362
2005 415181 72 217419
2006 413511 71,7 189844
2007 411576 71,4 208917
Sursa : Statistic (date transmise in decembrie 2007)
2.1.5 Asezari umane
In acest subcapitol este prezentata structura administrative a judetului cu

mentionarea numarului de orase si municipii, comune si sate
Tabel 2.1.5-1 : Organizarea administrativ a teritoriului judetul

Valcea, la 31 decembrie 2006:
Suprafaa Numr Densitate Numr Numr Numr Numr
totala locuitori populaie de municipii comune sate
loc/km2 orae
Km2
5765 413511 71,5 9 2 78 556
Sursa : Statistic ( Date transmise in decembrie 2007)
19
2.1.6 Dezvoltare economica
Situaia economic nseamn complexul de elemente care, ntr-o anumit

perioad, caracterizeaz condiia judeului i abilitatea acesteia de a produce
bunuri, servicii i alte resurse cu valoare de schimb.
Favorizat de un cadru geografic generos, pe actualul teritoriu al judeului
Vlcea s-a desfurat din timpuri strvechi o via economic intens, a nflorit o
civilizaie ce dateaz de mai bine de 2000 ani.
n jude s-a dezvoltat n primul rnd industria cu o diversitate a produselor
industriale : crbune, energie electric, produse chimice (sod calcinat, sod
caustic electrolitic, oxoalcooli, PVC, solveni clorurai, pesticide, ierbicide, var,
etc), crmizi, produse ale industriei lemnului, confecii textile, nclminte din
piele i cauciuc, carne i preparate din carne, lapte i produse lactate, conserve
din legume i fructe.
Principalele suese economice :
Tabel 2.1.6-1 : Balana forei de munc

Numr Pondere
ageni
Domeniu Cod ageni
economici
CAEN economici (%)
(nr.)
Agricultura, silvicultura, piscicultura (total), 118 2,04
Din care :
- agricultura i serviciile auxiliare 01 72 1,24

- silvicultura, exploatarea forestier i economia 02 46 0,8
vnatului
- piscicultura i pescuitul 05 - -
Industrie (total), din care : 829 14,34
Industria extractiv, din care : 20 0,35
- extracia i prepararea crbunelui 10 2 0,04
-extracia petrolului i gazelor naturale 11 3 0,05
-extracia i prepararea minereurilor radioactive 12 - -
-extracia i prepararea minereurilor metalifere 13 - -
- alte activiti extractive 14 15 0,26
20
Industria prelucrtoare (total), din care : 789 13,64
-industria alimentar i a buturilor 15 176 3,04
-industria tutunului 16 - -
-industria textil i a produselor textile 17 28 0,48
-industria confeciilor din textile, blnuri i piele 18 64 1,11
-industria pielriei i a nclmintei 19 20 0,35
-industria de prelucrare a lemnului 20 102 1,76
-industria celulozei, hrtiei i cartonului 21 14 0,24
-edituri, poligrafie i reproducerea 22 33 0,57
nregistrrilor pe supori
-industria de prelucrare a ieiului, cocsificarea 23 - -
crbunelui i tratarea combustibililor nucleari
-industria chimic i a fibrelor sintetice i 24 83 1,44
artificiale
-industria de prelucrare a cauciucului i a 25 34 0,59
maselor plastice
-industria altor produse din minerale nemetalice 26 40 0,69
-industria metalurgic 27 9 0,16
-industria construciilor metalice i a produselor 28 84 1,45
din metal
-industria de maini i echipamente 29 8 0,14
-industria de mijloace ale tehnicii de calcul i de 30 - -
birou
-industria de maini i aparate electrice 31 7 0,12
-industria de echipamente, aparate de radio, 32 3 0,05
televiziune i comunicaii
-industria de aparatur i instrumente medicale, 33 6 0,1
de precizie, optice i ceasornicrie
-industria mijloacelor de transport rutier 34 3 0,05
-industria altor mijloace de transport 35 1 0,02
-producia de mobilier i alte activiti 36 56 0,97
neclasificate
21
-recuperarea deeurilor i resturilor de materiale 37 18 0,31
reciclabile
Energia electric i termic, gaze i ap (total), 20 0,35
din care :
-producia, transportul i distribuia de energie 40 7 0,12
electric i termic, gaze i ap cald
-captarea, tratarea i distribuia apei 41 13 0,23
Construcii 45 301 5,20
Comer, prestri servicii (total), din care : 3111 53,80
-vnzarea, ntreinerea i repararea 50 193 3,34
autovehiculelor i a motocicletelor; comer cu
amnuntul al carburanilor pentru autovehicule
-comer cu ridicata 51 748 12,93
-comer cu amnuntul; repararea bunurilor 52 2170 37,52
personale i gospodreti
Hoteluri i restaurante 55 324 5,60
Transport i depozitare: 338 5,84
-transporturi terestre ; transporturi prin conducte 60 309 5,34
-transporturi pe ape 61 - -
-transporturi aeriene 62 1 0,02
-activiti anexe i auxiliare de transport ; 63 28 0,48
activiti ale ageniilor de voiaj
Altele 64-99 762 13,18
TOTAL ag.economici - 5783 100%
Sursa : Statistic ( la nivelul anului 2003)
Distributia fortei de munca si rata somajului :
Tabel 2.1.6 -2 : Rata omajului n judeul Vlcea

Jude/ 2001 2002 2003 2004 2005 2006
regiune
Regiunea 4 10,2 9,7 8,6 7,5 7,4 7,0
Vlcea 13,5 11,7 9,2 7,6 6,6 4,7
Sursa: Statistic Economic Regional si Statistica Valcea
22
Venitul mediu :
Salariul mediu pe principalele sectoare economice :
Tabel 2.1.6.-3 : Castigul salarial mediu Brut si Net lunar, pe activitati, la

nivelul anului 2006 in judetul Valcea (lei RON/PERSOANA)
Denumire Activitate Sal. Mediu Brut Sal. Mediu Net
Total Judet 1013 768

Agricultura, Vanatoare si 902 699
Silvicultura
Piscicultura si Pescuit 518 421
Industrie Extractiva 1861 1372
Industrie Prelucratoare 861 662
Energie electrica si 1740 1326
termica, gaze si apa
Constructii 908 684
Comert 643 500
Hoteluri si Restaurante 650 501
Transport si Depozitare 956 730
Posta si Telecomnunicatii 1029 803
Intermedieri financiare 2311 1726
Tranzactii imobiliare si 1021 771
alte servicii
Administratie publica si 2026 1517
Aparare
Invatamant 1118 804
Sanatate si asistenta 986 758
sociala
Sursa : Statistic ( date transmise in decembrie 2007
PIB :
Tabel 2.1.6- 4 : Evolutia PIB-ul la nivel de judeului Valcea (preturi curente
ale fiecarui an, transformate in mil. lei RON) fa de cantitatea de deeuri
generate
An 2001 2002 2003 2004 2005
Cantitate deeuri
generate
157.390,6 147.991,6 148262,1 151024 151975,8
(tone)
PIB 2076,1 2599,0 3577,4 4256,9 4835,5
(mil.lei RON)
Sursa : Statistic (date transmise in decembrie 2007), APM Valcea-cant. deseuri generate
23
Principalele centre de atractii :
Prin asezarea sa geografica, judetul Valcea beneficiaza de toate

caracteristicile unei zone turistice complexe.
Pe teritoriul Valcii se afla monumente de arta religioasa cum sint
manastirile Cozia, Hurezi, Govora, Bistrita, Manastirea dintr-un Lemn, Surpatele,
Arnota, Episcopia Ramnicului, fiecare cu istoria ei, pe cat de interesanta, pe atat
de tulburatoare. "Cel mai frumos si mai rafinat exemplar de arhitectura
romaneasca", Manastirea Horezu inaltata in 1693 de Constantin Brancoveanu, a
fost inclusa in 1995 in patrimoniul UNESCO.
Atractii turistice: Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si
construita in anii 1518-1522, sihastria de la Turnu, unde se gaseste o biserica
datand din 1676, Manastirea Cozia aflata la 5 km distanta de oras. Datand din
anii 1387-1388, Manastirea Cozia este ctitoria domnitorului Mircea cel Batran,
care este ingropat aici. Aici se pot vedea picturi murale datand din 1391. Muzeul
Manastirii Cozia adaposteste o valoroasa colectie de icoane.
Statiunile judetului de la Calimanesti, Olanesti, Baile Govora sunt
deschise pe tot parcursulanului. Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile
balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul
total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor
minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare
naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii).
Statiunea Calimanesti dispune de instalatii pentru bai calde in cada sau
bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si kinetoterapie, aerosoli si inhalatii,
bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa (in statiunea Caciulata), izvoare de
apa minerala pentru cura interna, sali de gimnastica medicala, sauna, bazine de
inot situate pe malul raului Olt etc. Caciulata gazduieste un sanatoriu de copii
profilat pe tratamentul urmarilor hepatitei. Tot aici se afla si singurul sanatoriu din
tara pentru cei bolnavi de silicoza.
Govora este o statiune de importanta nationala deschisa in toate
anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor
apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele
hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute
si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si namolul
sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari.
Turisti . Hoteluri
-capacitate de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri

- structuri de primire turistica cu functiuni de cazare ;
- innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, pe turisti
24
Tabel 2.1.6-5 : Tabel situatie turim la nivelul judetului Valcea in
anul 2006
Denumire Capacitatea Capacitatea Innoptari Turisti Indicele
structura de cazare de cazare cazati nr. de
de cazare existenta in utilizare
functiune neta a loc.
nr. locuri nr. (mii) de cazare
mii loc.zile
%
TOTAL 10223 2771 1272 208917 45,9
JUDET
din care :
Hoteluri 6996 2132 1101 151758 51,6
Hanuri si 394 125 44 20429 35,2
moteluri
Vile turistice 723 233 62 13876 26,6
Cabane 148 10 1 299 10,0
turistice
Pensiuni 547 128 25 11519 19,5
urbane
Pensiuni 204 34 8 3119 23,5
rurale
Campinguri 900 60 14 4913 23,3
Sursa : Statistic ( date transmise in decembrie 2007)
2.2 Date specifice referitoare la generarea si gestionarea deseurilor
25
Acest capitol este considerat ca punct de referinta si identifica necesitati
pentru dezvoltari ulterioare in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor.
Scopul descrierii situatiei actuale este de a identifica starea prezenta
(tipuri si cantitati de deseuri) si punctele slabe in cadrul sistemului de gestionare
a deseurilor.
Datele disponibile in acest capitol au fost estimate dar si date masurate.
2.2.1 Generarea deseurilor
In acest capitol se gasesc informatii referitoare la :
- Cantitati de deseuri municipale generate;

- Indicatori de generare a deseurilor municipale;
- Compozitia deseurilor menajere;
- Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale;
Cantitati de deseuri municipale generate
Deseurile municipale generate cuprind atat deseurile generate si colectate

(in amestec sau selectiv) , cat si deseurile generate si necolectate.
Deseurile generate si necolectate sunt reprezentate in cea mai mare parte
de deseurile menajere din zonele in care populatia nu este deservita de servicii
de salubrizare.
Indicatorii de generare deseuri menajere in mediu urban si rural utilizati
sunt specifici judetului si sunt obtinuti din masuratori. Intrucat la nivelul judetului
Valcea nu s-au facut masuratori s-au luat in considerare urmatorii indicatori de
generare :
- 0,9 kg/loc/zi in mediu urban ;
- 0,4 kg/loc/zi in mediu rural ;
Cantitatile de deseuri municipale generate la nivelul judetului Valcea sunt
prezentate in tabelul de mai jos pe o perioada de 5 ani. In cantitatile de deseuri
municipale sunt incluse si deseuri de ambalaje rezultate de la populatie, comert
si institutii.
Tabel 2.2.1-1 : Evoluia cantitilor de deeuri municipale generate pentru

judeul Vlcea
26
Cod 2001 2002 2003 2004 2005
Tipuri principale de deeuri
deeu ( tone) ( tone) ( tone) ( tone) ( tone)
1 Deeuri municipale i
asimilabile din comer, 201501 113497 132469 136122 124798,9 146666,2
industrie, instituii, din care :
1.1. Deeuri menajere colectate n
200301 35201,0 55754,0 38743 33574,82 38868,57
amestec de la populaie
1.2. Deeuri asimilabile colectate n
amestec din comer, industrie, 200301 23390,9 26555,2 30181 21695,82 38721,9
instituii
1.3. Deeuri municipale i
asimilabile colectate separat 2001
6470,0 7025,0 7872 9837,5 13084,68
(exclusiv deeuri din construcii 1501
i demolri), din care :
200101
- hrtie i carton 1322,0 1361,0 1352 73,62 277,84
150101
200102
- sticl 44,0 73,0 116 57,06 5,5
150107
200139
- plastic 4,0 11,0 37 91,72 192,11
150102
200140
- metale 5100,0 5580,0 6296 9592 10571
150104
200138
- lemn 0 0 0
150103
- biodegradabile 200108 50 0 1576,75
2001
-altele 21 2,59 0
1501
1.4. Deeuri voluminoase 200307 0 0 0
1.5. Deeuri din grdini i parcuri 2002 301,0 305,0 1432 1424,3 589,5
1.6. Deeuri din piee 200302 1399,0 1434,0 1732 1517,5 1230
1.7. Deeuri stradale 200303 10871,0 11677,4 9141 7876 8344,5
1.8. Deeuri generate i 2001
35864,0 29718,0 47021 48873 45827
necolectate de la populaie* 1501
2. Nmoluri de la staii de 190805 6110 7523,0 9761 8550 3496

epurare oreneti, din
27
care :
2.1. Cantitate valorificat (s.u.)** 190805
**
2.2. Cantitate depozitat (s.u.) 190805 6110 7523 9761 8550 3496
3. Deeuri din construcii i

17 37784 8000 20100 17676 1813,6
demolri, din care :
3.1. Deeuri inerte 0 0 0 0 0
3.2. Deeuri n amestec 37784 8000 20100 17676 1813,6
Sursa : APM Vlcea, operatori de salubritate, staii de epurare, companii de construcii civile i
drumuri
* au fost calculate folosind indicatorii de generare (vezi calculul la : Indicatori de
generare a deeurilor)
Definiii
Deeuri colectate = deeuri generate care sunt colectate prin servicii de
salubritate
Deeuri necolectate = deeuri generate care nu sunt colectate prin servicii de
salubritate ( ex : populaia rural i urban care nu beneficiaz de servicii de
colectare a deeurilor)
Deeuri generate = deeuri colectate (urban i rural) + deeuri necolectate
(urban i rural)
Indicele de generare a deseurilor municipale
Indicatorii de deeuri pentru judeul Vlcea i pentru Regiunea 4 sunt

calculai dup tipul deeului i date provenite de la populaie. Indicatorii de
deeuri sunt deasupra celor ateptai pentru Romnia, dei cele mai recente
date sunt aproape de normele existente, 300 kg/loc/an vs 370 kg/loc/an.
Alternativ, deeurile provenite din construcii i demolri sunt n mod
semnificativ sub nivelele acceptate, probabil datorit neraportrii i lipsei de
tratamente i faciliti de depunere. Mai mult dect att, pe msur ce se
mbuntete modul de msurare a cantitii de deeuri este de ateptat s se
mbunteasc nivelul de calcul al indicilor.
Tabel 2.2.1-2 : Indicatori de deeuri generate pentru judeul Vlcea
28
Indicatori de generare deeuri
Deeuri Nmoluri de la Deeuri din

An municipale i staii de epurare construcii i Total deeuri
asimilabile oreneti demolri
( kg/loc.an )
(kg/loc.an) ( kg/loc.an ) ( kg/loc.an )
2001 263,13 144,16 87,60 364,89
2002 315,68 17,93 19,06 352,67
2003 325,2 23 48 396,2
2004 299,3 20,5 42,3 362,1
2005 353,2 8,4 4,3 365,9
Tabel 2.2.1-3: Indicatori de deeuri generate pentru judeul Vlcea

n anul 2005
Jude Indicatori de generare deeuri
Deeuri Nmoluri de la Deeuri din Total deeuri

municipale i staii de epurare construcii i
asimilabile oreneti demolri
( kg/loc.an )
celor menajere
( kg/loc.an ) ( kg/loc.an )
(kg/loc.an)
Vlcea 353,2 8,4 4,3 365,9
Deeuri colectate i necolectate
n zonele rurale ale judeului nu exista o acoperire 100 % a populatiei cu

servicii de salubritate. Fr statistici raportabile, calculul deeurilor necolectate
pentru aceste zone se bazeaz pe doi indici utilizai frecvent. Acetia sunt:
- 0,9 kg/locuitor/zi n zonele urbane ;
- 0,3 kg/locuitor/zi n zonele rurale
Rezultatele acestor calcule sunt prezentate n urmtorul tabel:
29
Table 2.2.1-4 : Populaie cu colectare regulat de deeuri la nivelul anului
2005
Populaie Populaie Populaie Populaie
Jude deservit urban rural
deservit deservit
Total Urban Rural Nr % Nr % Nr %
loc. Total loc. urban loc. Rural
Vlcea 415181 187829 227352 127119 30,6 122602 65,3 4517 1,18
Sursa : Operatori de Salubritate, autoriti locale
Tabel 2.2.1- 5: Distribuia deeurilor menajere necolectate n judeul Vlcea

n anul 2005
Urban Rural Total
Judet
Judet Nr. Nr loc. Deeuri Nr. Nr loc. Deeuri Deeuri
loc. neracordati la necolectate loc. neracordati necolectate necolectate
serv de la serv de
salubritate tone salubritate tone tone
Valcea 187829 65227 21427 227352 222835 24400 45827
Sursa: Servicii Salubritate , autoriti locale
Tabel 2.2.1- 6: Distribuia deeurilor menajere colectate n judeul Vlcea n

anul 2005
Urban Rural Total
Judet
Judet Nr. Nr loc. Deeuri Nr. Nr loc. Deeuri Deeuri colectate
loc. racordati la colectate loc. racordati la colectate
serv de serv de tone
salubritate tone salubritate tone
Valcea 187829 122602 38728,57 227352 4517 140 38868,57
Sursa: Servicii Salubritate , autoriti locale
Total deeuri generate
Totalul deeurilor generate n judeul Vlcea se calculeaz prin nsumarea

totalului cantitilor colectate i necolectate de deeuri, iar rezultatele sunt
prezentate n tabelul de mai jos:
30
Tabel 2.2.1.- 7: Distribuia cantitilor de deeuri total generate n judeul
Vlcea n anul 2005
Principalele tipuri de deeuri Codul Vlcea

deeurilor (tone)
Anul
2005
1. Deeuri asimilabile menajere 20 15 01 146666,2

colectate n amestec din comer,
industrie i instituii
2. Nmoluri de la staii de epurare 19 08 05 3496
oreneti
3. Deeuri din construcii i 17 1813,6
demolri
TOTAL DEEURI GENERATE deeuri 151975,8
Compoziia deeurilor
Compozitia deseurilor prezinta o importanta deosebita , definind

potentialul pentru valorificarea deseurilor si ajuta la stabilirea sistemelor de
colectare.
Compoziia deeurilor pentru deeurile menajere colectate a fost raportat
de ctre operatorii de salubritate.
Nu s-au facut determinari la nivel rural si urban pentru compozitia
deseurilor prin masuratori in anul 2007 desi era imperios necesara.
Compoziia deeurilor din judet a fost determinata doar la nivelul
municipiului Ramnicu Valcea in anul 2003 si in aceste conditii compozitia
deseurilor la nuvelul judetului a fost estimata din experienta si date la
nivelul altor judete.
Pentru calculul cantitatilor din acest tabel s-a tinut cont de datele din
Tabelul 2.2.1-1: Evoluia deeurilor municipale generate (2001 2005)
31
Tabel 2.2.1-8 : Compoziia medie a deeurilor menajere n judeul Vlcea
Medie Cantitate
Mediu urban Mediu rural ponderata pe

Compoziia
jude
deeurilor
Cantitate Cantitate Cantitate Cantitate Procentaj
% % tone
(tone/an) (kg/loc.an) (tone/an) (kg/loc.an) (%)
Deeuri ambalaje de hrtie i

11 6617,1 35,23 7 1717,8 7,55 9,84 8334,9
carton
Deeuri ambalaje sticla 6 3609,3 19,22 4 981,6 4,32 5,42 4590,9
Deeuri ambalaje metalice 3 1804,7 9,61 2 490,8 2,16 2,71 2295,5
Deeuri ambalaje plastic 8 4812,4 25,62 8 1963,2 8,63 8,0 6775,6
Deeuri ambalaje lemn 3 1804,7 9,61 4 981,6 4,32 3,30 2786,3
Deeuri biodegradabile 53 31882,45 169,74 67 16441,8 72,32 57,05 48324,25
Deeuri reciclabile altele dect

16 9624,89 51,24 8 1963,2 8,63 13,68 11588,09
ambalaje, din care :
-hrtie i carton
- metale
Altele
TOTAL 100% 60155,57 320,27 100% 24540 107,93 100% 84695,57
Trebuie determinata prin masuratori si compozitia deseurilor de

ambalaje din deseurile menajere pentru a vedea daca se pot atinge tintele
europene conform directivei pe ambalaje.
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Este foarte important determinarea cantitatii de deseuri

biodegradabile municipale generate si ponderea acestora in deseurile
municipale. In anul 2007 nu s-au facut masuratori pentru a se determina
ponderea deseurilor biodegradabile prin masuratori, separat pentru mediu
urban si rural.
In acest subcapitol se prezinta ponderea deseurilor biodegradabile in

deseurile menajere (pe medii si cu evidentierea ponderii deseurilor alimentare,
de gradina, deseuri de hartie, carton, lemn), cat si deseuri asimilabile din comert,
industrie, institutii, in deseuriel voluminoase, din gradini si parcuri, din piete si in
deseurile stradale.
32
2.2.2. Colectarea i transportul deeurilor municipale
Principalele informatii referitoare la colectarea si transportul deseurilor

municipale sunt:
- date privind agentii de salubrizare

- gradul de acoperire cu servicii de salubrizare
- doatarea agentilor de salubrizare
- date privind statiile de transfer;
Tabel 2.2.2-1: Date privind operatori de Salubrizare la nivelul anului 2006
Numar agenti de salubrizare
Judet Integral Majoritar Majoritar Autohton Integral Publica Total

de stat de stat privat integral privat cu de
privat capital interes
mixt local
Valcea _ _ _ 4 _ 6 10
In anexa nr. 2 este prezentata lista tuturor agentilor de salubrizare autorizati

existenti la nivelul judetului , cu datele de contact si localitatile deservite.
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare
In acest subcapitol este prezentat gradul de acoperire cu servicii pe o

perioda de 5 ani :
Tabel 2.2.2-2 : Populatie deservita de serviciile de salubrizare

Judet Populatie deservita
Valcea nr. Locuitori
An 2002 2003 2004 2005 2006

Total _ 120350 120419 127119 121607
populatie
deservita
la nivelul
judetului
Mediu - 114450 112874 122602 113403
urban
Mediu _ 5900 7545 4517 8204
rural
33
Tabel 2.2.2-3 : Evolutia gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare
Judet Grad de acoperire cu servicii de salubrizare
Valcea (%)
An 2002 2003 2004 2005 2006

Total _ 28,8 28,9 30,6 29,4
Populatie
deservita
la niv.
judetului
Mediu _ 70,7 60,1 65,3 60,5
urban
Mediu _ 2,3 3,3 1,98 3,6
rural
Sisteme de colectare selectiva a deseurilor
Un sistem de colectare selectiva a fost implementat doar in Municipiul Rm

Valcea prin proiectul ISPA.
Colectarea deseurilor municipale trebuie facuta pe doua categorii :
- de tip organic (biodegradabil) in pubele de culoare verde ;
- de tip inert in pubele de culoare gri ;
Deseurile reciclabile :
- de tip hartie se colecteaza in containere tip clopot de culoare albastra ;
- de tip plastic (PET) se colecteaza in containere de tip clopot de culoare
galben ;
- de tip sticla se colecteaza separat pe culori(alba, verde, maro) in
containere tip clopot ;
La nivelul municipiului Ramnicu Valcea exista amenajate 200 puncte de

colectare pentru deseurile menajere la asociatii si pentru deseurile reciclabile
exista 50 puncte de colectare.
Dotarea agentiolor de salubrizare
Dotarea agentior de salubrizare se refera atat la colectare, cat si la

transport.
In acest subcapitol sunt prezentate date privind tipul de recipienti pentru
colectare in amestec si colectare selectiva, precum si volumul acestora.
Deasemenea sunt prezentate date privind tipul si numarul mijloacelor de
transport.
34
Tabel 2.2.2 - 4: Containere de colectare disponibile la operatorii de
salubritate pentru deeuri menajere mixte la nivelul anului 2006 n judeul
Vlcea
Jude
Tipul containerului Volum Capacitatea
medie
Containere Containere Euro Altele
resturi containere m3 m3/locuitor
(0.1-0.2 m3) (4- 5 m3) (1.1-1.2 m3)
plastic; metal
Vlcea 5485 244 282 397 267804 0,65
Sursa: Operatori de salubritate
Vehicule de colectare
Tabel 2.2.2.- 5: Vehicule de transport pentru deeurile menajere la nivelul

anului 2006 n judeul Vlcea
Tipul vehiculelor numr
Judeul Compactoare Autotransp. Tractoare Autocamioane Altele Total Media

de deeuri containere cu basculante Vehic total
remorc ul
Media 6 20 48 56 8 12 10
m3 16 4 5,5 10
Vlcea 21 6 16 0 2 45 450
Sursa: Operatori de Salubritate
Date privind statiile de transfer
In acest subcapitol sunt prezentate date referitoare la statiile de transfer.

In judetul Valcea au fost castigate proiecte pentru realizarea a patru statii
de transfer in localitatile: Brezoi, Galicea, Fartatesti, Balcesti.
Tabel 2.2.2-6 : Statii de transfer la nivelul judetului Valcea (in faza de

proiect)
Judet Localizare Suprafata Capacitate Destinatia
(m2) proiectata deseurilor
(m3/an)
Sursa: Consiliul Judetean Valcea
35
Pana in prezent nu este autorizat nici un operator pentru exploatarea
statiilor de transfer ele fiind in faza de proiect.
2.2.3 Valorificarea deseurilor
In acest capitol sunt prezentate date referitoare la tratarea si valorificarea

deseurilor municipale la nivelul judetului Valcea.
Principalele operatii de tratare de tratare/valorificare a deseurilor
municipale sunt :
Sortarea deseurilor municipale
Valorificarea deseurilor municipale
Compostarea deseurilor biodegradabile
Tratarea mecano-biologica
Alte metode de tratare/valorificare
Sunt prezentate in acest capitol doua categorii de date : date referitoare
la instalatii si date referitoare la cantitatile de deseuri prelucrate in instalatii.
Sortarea deseurilor municipale
La nivelul judetului Valcea nu exista statii de sortare.

Scopul unei instalatii de sortare este de a separa deseurile valorificabile
din deseurile municipale. Principalele materiale sortate ar fi : hartia, plasticul,
sticla, metale si lemnul.
Reciclarea deseurilor municipale
In judetul Valcea exista reciclatori de deseuri in special din plastic. Marea

majoritate a deseurilor reciclate sunt predate societatii REMAT.
36
Tabel 2.2.3-1: Agenii economici implicai n aciunea de reciclare i dotarea
acestora cu echipamente
Capac.
Denumire Autorizare Tip
Tip Proiectat
agent Adresa Localiz. de deeu
echipament
economic mediu prelucrat
To/an
Vlcea
SC Com. Rm. -cntare DA 10.000 Metale
REMAT Bujoreni, Vlcea -Tiere-aparate de sudur tone feroase i
SA Nr 109, - Prese de balotat fier uor i neferoase
Rm. Vlcea hrtie Hrtie
Vlcea - Utilaje de transport Mase
- Utilaje de ncrcare descrcare plastice
- Aparate debitare manuale i
termice
- maini de despicat cablu
- maini de extras inimi de oel
- sectometru
SC Str. Drgani - cntare DA 3000 Metale
REMAT Podgoriei -Tiere-aparate de sudur tone feroase i
Drgani Nr.23 - Prese de balotat fier uor i neferoase
Drgani hrtie Hrtie
- Utilaje de transport Mase
- Utilaje de ncrcare descrcare plastice
- Aparate debitare manuale i
termice
- maini de despicat cablu
- maini de extras inimi de oel
- spectometru
Sursa:SC REMAT SA
37
Tabel 2.2.3-2: Cantiti de deeuri valorificabile prelucrate n anul 2006
Jude TIP DEEU- Valorificare de la populaie si agenti economici
Staie Hrtie-carton Mase Plastice Metale

TOTAL
prelucrare ( tone) (tone) (tone)
Vlcea 49831,3 3147,5 1812,7 44871,1
Tabel 2.2.3-3: Evoluia cantitii de deeuri valorificate

Denumire Cantitate de deeuri valorificate
staie de Tip
Jude 2001 2002 2003 2004 2005 2006
prelucrare/ deeu
localitate (t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an)
Hrtie i
1322 1361 1352,2 2988,5 2313,8 3147,5
carton
Sticl 44 73 116,2 17,8 76,85 33,18

SC REMAT
SA i Plastic 4 11 36,5 612,0 1175,4 1812,7
Vlcea
Ageni Metale 5100 5580 6296,0 9571,7 10109,8 44871,1
economici Lemn - - - 39730 16656,6 12855
Altele - - 21 _ _ _
TOTAL 6470 7025 7821,9 52920 37940,6 62719,48
Sursa: Ageni economici care prelucreaz deeuri n vederea valorificrii
Compostarea deseurilor
n judeul Vlcea a funcionat ncepnd cu anul 2003 o staie micropilot n

depozitul de la Rureni. Aceast staie micropilot a funcionat n cadrul
proiectului ISPA Managementul integrat al deeurilor municipale n Rmnicu-
Vlcea urmnd ca ea s fie cuprins n instalaia de compost ce va funciona
pentru noul depozit ecologic de la Feeni.
n 2006 aceast staie a prelucrat o cantitate de 685 tone de deeuri verzi
provenite n special din grdini i parcuri precum i deeuri biodegradabile.
A rezultat o cantitate de 200 tone compost i o cantitate de 252 tone
reziduuri care au fost eliminate n depozitul de la Rureni. Pierderea prin
38
putrezire a fost de 48 % ( 233 tone). Compostul a fost valorificat pentru spaiile
verzi ale municipiului Rmnicu Vlcea.
Exist potenial de pia pentru compost n jude. n zona de sud a
judeului unde poate fi valorificat pe terenurile agricole (pentru grdini i sere).
Capacitatea noii staii de compost este de circa 14.000 tone/an, iar ciclul
de compostare de 18 sptmni.
Compostarea se va face n mediu nchis i anume, ntr-o hal de
compostare cu un volum acumulat de 6500 m3 astfel nct s asigure existena a
6 grmezi de compostare.
Amplasamentul noii staii de compost este situat la o distan de 5 km fa
de centrul oraului Rm. Vlcea, lng Staia de epurare a oraului.
Table 2.2.3-4: Instalaii de compost (an 2006)

Jude Instalaie de compost Capacitate Tip deseuri
(micropilot) proiectata
compostate*
/localitate [t/an]
Vlcea Rureni 1500 2002
* cod deseu conform HG nr. 856/2002
Tabel 2.2.3-5: Rezultatele compostrii de la Proiectul Pilot (an 2006)

Jude Staii de Cantitate Compost Residuu Pierdere
compostare primit tone tone prin
Tone putrezire
tone
Vlcea Rureni 685 200 252 233
In zona rurala se practica compostarea in gospodariile proprii iar acest

compost obtinut este folosit ca ingrasamant natural pe treneurile agricole.
Tratare mecano-biologica
In instalatii de tip tratare biologica trebuie tratate deseuri municipale

printro combinatie de procese mecanice si biologice. In procesul de tratare
mecano-biologica sunt tratate separat mecanic deseurile valorificabile material si
energetic, iar deseurile reziduale sunt inertizate biologic.
La nivelul judetului Valcea nu exista asemenea instalatii.
Tratare termica
La nivelul judetului Valcea nu exista instalatii de tratare termica.

Exista mai multe tipuri de Tratarea termica prin:
Incinerare
Gazeificare
Piroliza
39
Co-incinerare in fabrici de ciment
Co-incinerare in instalatii termice
2.2.4 Eliminarea deseurilor
Acest capitol prezinta date generale privind depozitarea de deeuri

existente n jude. Datele sunt prezentate n tabelele de mai jos:
Pana in prezent nici un depozit nu este conform .
Tabel 2.2.4-1: Depozite neconforme anul 2006

Judet Depozit Capacitate Capacitate An sistare
neconform/ proiectata disponibila activitate
localitate (m3) (m3)
Valcea Rmnicu Vlcea 22383 2006 *
5 040 000
(Rureni)
Voineasa 18 000 _ 2009**
Blceti 30 000 _ 2009**
Horezu 90 000 25000 2017
Brezoi 70 000 _ 2009**
Drgani 400 000 200000 2009
Bile Govora 100000 2009
300 000
(Gtejeti)
Climneti 25000 2009
300 000
(Coisca)
Bbeni 30 000 _ 2009**
Sursa: Operatori de depozite
* depozitul de la Raureni a obtinut hotarare judecatoreasca pentru

depozitare si dupa termenul de sistare a activitati (2006) pana la
deschiderea primei celule a depozitului ecologic de la Feteni;
** depozite care au sistat activitatea la 31.12.2006. Au obtinut aviz de mediu
pentru inchiderea lor.
40
Tabel 2.2.4-2 : Depozite- date generale pentru judeul Vlcea (anul 2006)
An Suprafaa Capacitate
deschidere/
proiectat proiectat
Jude Denumire depozit/localitate Tip * an nchidere
conf. HG
(ha) (mc)
349/2005
Vlcea Rmnicu Vlcea (Rureni) b 1978 / 2006 11,5 5 040 000
Voineasa b 1992 / 2009 0,3 18 000
Blceti b 1981 / 2009 0,5 30 000
Horezu b 1972 / 2017 2,0 90 000
Brezoi b 1988 / 2009 0,4 70 000
Drgani b 2000 / 2009 3,6 400 000
Bile Govora (Gtejeti) b 1975 / 2009 0,6 300 000
Climneti (Coisca) b 1962 / 2009 1,4 300 000
Bbeni b 2001 / 2009 0,5 30 000
Sursa : Operatorii de depozite

* Tip : Depozit pentru deeuri periculoase_______________ a
Depozit pentru deeuri nepericuloase_____________ b
Depozit pentru deeuri inerte____________________ c
Depozit mixt (nepericuloase i periculoase)_________ a/b
Tabel 2.2.4-3: Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozite

neconforme
Judet Depozit Cantitati de deseuri depozitate
neconform/ 2001 2002 2003 2004 2005 2006
localitate (t/an) (t/an) (t/an) (t/an) (t/an)
Valcea Total 112238 107745 82960 81009,7 60994,1 52727,26
Depozite ecologice n funciune i n execuie

n judeul Vlcea se afl n derulare proiectul Managementul Integrat al
deeurilor municipale n Rm. Vlcea , Proiect nr. 2001 RO 16P PE 014, scopul
proiectului fiind urmtorul :
implementarea unui nou sistem de colectare ;
nchiderea depozitului Rureni ;
41
construirea unei staii de compost ;
construirea unui depozit ecologic de deeuri la Feeni ;
Construcia depozitului ecologic de la Feeni se afla in derulare.
Depozitul ecologic va fi amplasat la cca 9 km est de centrul municipiului
Rmnicu Vlcea, ntr-o zon de deal, la altitudinea de 400-470 md MN n
apropierea localitii suburbane Feeni.
Suprafaa activ a depozitului va fi de cca. 73.040 mp, iar restul
construciilor (dig aval, suprafaa afectat nchiderii depozitului, construcii de
exploatare) ocup o suprafat de 6480 mp. Diferena de 29.060 mp din totalul
suprafeei prevzute n PUG n acest scop, de 110.000 mp nu este utilizat n
acest proiect (ea poate constitui o rezerv pentru dezvoltarea ulterioar a unui
nou compartiment de depozit).
Capacitatea de depozitare este estimat la cca. 1.130.000 mc, respectiv
un timp de funcionare de 25 ani.
Corpul depozitului va avea o nlime medie de 16 m, nlimea maxim
de depozitare nedepind 20 m.
n etapa a doua de construcie este prevzut construirea unei staii de
epurare mecano-biologic cu aerare prelungit.
Rata medie anual de deeuri care vor fi aduse la depozit este de 46.000
mc.
n ceea ce privete tehnologia de depozitare, aceasta se va face dup
metoda celulelor zilnice , cu acoperire zilnic cu strat de nisip sau gunoi
stradal. Celulele de depozitare vor avea dimensiunea n plan 10 x 11,0 m i o
nlime de 1,5 m deeuri, ceea ce nseamn un volum al celulei de 165 mc.
Anual se vor forma 288 de celule.
Tabel 2.31: Depozite ecologice n funciune i n construcie

Jude/ Nr. Nr. Localiti Tip Suprafaa Capacitate
Localitate Depozite Depozite arondate depozit activ proiectat
ecologice ecologice proiectat (milioane
n n execuie mc)
funciune (mp)
Vlcea/
Ramnicu - 1 Feteni b 73040 1,130
Valcea
Sursa: APM Valcea
42
3. OBIECTIVE SI TINTE
Acest capitol are ca scop:
Stabilirea obiectivelor si tintelor judetene in conformitate cu obiectivele
si tintele Planului Regional de Gestionare a Deseurilor- Sud Vest
Oltenia si in conformitate cu Planul National de Gestionare a
Deseurilor;
Sa serveasca ca baza de pornire in stabilirea masurilor de
impementare pentru aceste obiective (cap.9);
Sa serveasca ca baza la identificarea indicatorilor de monitorizare a
masurilor (cap.10);
Obiectivele si tintele judetene trebuie sa fie cel putin egale cu cele
regionale;
In functie de specificul judetului au fost stabilite si obiective in plus ( ex.
Pentru deseurile spitalicesti);
Obiectivele se impart in doua categorii:
- Obiective cu caracter politic, decizional (politica de mediu si cadrul
legislativ, aspecte institutionale si organizatorice, resurse umane,
finantare, informarea si constientizarea populatiei, etc);
- Obiective cu caracter tehnic, cuantificabile prin masuratori si indicatori
bine definiti cu tinte si termene legislative (date si informatii privind
gestionarea deseurilor bazate pe masuratori-cantitati si
compozitie;colectarea, transportul, vaorificarea si eliminarea
deseurilor, obiective pentru fluxuri speciale de deseuri, cum ar fi
ambalaje si deseuri de ambalaje, deseuri biodegradabile, deseuri din
constructii si demolari, namoluri de la statiile de epurare orasenesti,
deseuri de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din
uz, deseuri voluminoase, deseuri periculoase din deseuri menajere
etc)
Obiectivele stabilite in PJGD au la baza urmatoarele criterii:
- urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul
Poluatorul Plateste, Pricipiul Prevenirrii, principiul Proximitatii, Pricipiul
Eficientei Economice, Pricipiul Subsidiaritatii, Pricipiul Aplicabilitatii etc;
- se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deseurilor la
sursa, reutilizarea si reciclarea, utilizarea deseurilor ca sursa de
energie, eliminarea finala a deseurilor prin incinerare sau depozitare;
- sa ia in consideratie observatiile si comentariile relevante primite din
partea publicului si a segmentului care urmeaza sa participe la
realizarea obiectivelor (generatorii de deseuri, prestatorii de servicii,
investitorii potentiali, organe de control etc);
- sa fie in concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national in
Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si cu legislatia
europeana si nationala.
Tintele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- sa exprime fiecare obiectiv stabilit intr-o forma cunatificabile (cantitate
si timp)
- sa fie egale cu tintele stabilite la nivel regional;
43
Tabel 3 -1 :OBIECTIVE PENTRU GESTIONAREA DEEURILOR LA NIVELUL JUDEULUI VLCEA
Nr. OBIECTIV Msura pentru inta Termen Responsabili
Crt. realizarea obiectivului de realizare
1. Dezvoltarea politicii judetene in 1.1 Crearea cadrului 4 intalniri pe an ncepnd cu 2008 i - Prefectura;
vederea implementarii unui organizatoric pentru permanent - Consiliul
sistem integrat de gestionare a stabilirea orientarii in Judeean;
deseurilor domeniul gestionarii - Autoritile
deseurilor si a locale;
instrumentelor de - ASP;
implementare a acesteia - Agentia pentru
- constituirea comitetului Protecia
tehnic consultativ; Mediului
- Comisariatul
Judeean Vlcea
al Grzii
Naionale de
Mediu
- Sistemul de
Gospodrire a
Apelor Vlcea ;
2. Cresterea eficientei de aplicare 2.1. Instruirea Consiliilor 2 instruiri /an ncepnd cu 2008 i - Consiliul
a legislatiei in domeniul Locale pentru permanent judetean ;
gestionarii deseurilor mbuntirea regulilor - Autoritatile
de gestionare a deeurilor locale ;
la nivel local n vederea - APM
realizrii obiectivelor PJGD
44
2.2 ntocmirea de 2008 -Consilii Locale
regulamente locale
privind managementul
deeurilor(norme de
salubrizare)
2.3 Realizarea unui 2008 Consiliul
master plan privind Judetean
sistemul integrat al
deseurilor la nivelul
judetului
3. Depozitarea deeurilor n 3.1 Construirea celor 2 depozite ecologice - 2008 pentru -Autoritile
conformitate cu cerinele dou depozite ecologice zonale depozitul Feeni locale:
legislaiei n domeniul zonale - 2009 pentru cel - Consiliul
gestionrii deeurilor n scopul de-al doilea Judeean;
protejrii sntii populaiei i depozit ; - Parteneriat
a mediului public privat
3.2 Realizarea staiilor de n urma studiilor -4 st. de transfer -Autoritile
transfer prinvind care au ctigat locale;
managementul finanare pe PHARE -Consiliul
deeurilor se va stabili CES 2004 (pn n Judeean;
numrul staiilor de 2009) : Brezoi, - Parteneriat
transfer Blceti, galicea, public privat;
Frteti
- alte 4 sisteme de
colectare selectiv a
deeurilor n jurul
localitilor : Deti,
Frnceti, Ioneti i
Mldreti
45
3.3 nchiderea etapizat a - 1 depozit (Rureni) ; -Sistare activitate i -Operatorii de
depozitelor de deeuri nchidere odata cu depozite;
menajere neconforme deschiderea primei -Autoritile
existente celule a depozitului locale;
ecologic de la
Feteni;
-4 depozite (procedura - sistate i nchise
simplificat) :Brezoi,
Voineasa, Bbeni,
Balcesti
-sistare activitate
- 3 depozite : 2009 i nchidere
Drgani,Climneti, ncepnd cu 2009;
Bile Govora ;
-Sistare de activitate
- 1 depozit: Horezu ; in 2017
4. Reducerea cantitilor de 4.1 Realizarea instalaiei Coeficent de reducere 16 iulie 2010 - Autoritile
deeuri biodegradabile la de compost din cadrul de 25 % la depozitare, locale;
depozitare proiectului ISPA baza de calcul: - Consiliul
- prelucrarea deeurilor cantitatea de deeuri Judeean;
biodegradabile provenite biodegradabile - Operatorii de
de la populaie prin municipale produse n salubritate;
implementarea sistemului anul 1995;
de colectare selectiv n Coeficient de reducere 16 iulie 2013 - Autoritile
municipiul Rmnicu 50% la depozitare , locale;
Vlcea i a deeurilor baza de - Consiliul
stradale i spaii verzi ; calcul:cantitatea de Judeean -
4.2 Incurajarea deeuri Operatorii de
compostrii n gospodrii biodegradabile salubritate;
n zona rural municipale produse n
anul 1995;
46
4.3 Extinderea colectrii Coeficient de reducere 16 iulie 2016 -Autoritile
selective i n celelalte 65 % la depozitare, locale;
localiti ale judeului baza de calcul: - Consiliul
- realizarea unei staii de cantitatea de deeuri Judeean;
compost (legat de cel biodegradabile - Operatorii de
de-al doilea depozit municipale produse n salubritate;
ecologic zonal); anul 1995;
5. Extinderea sistemului de 5.1Extinderea colectrii Rata de acoperire 2009 - Autoritile
colectare a deeurilor menajere deeurilor n mediul urban 100 % locale;
n mediu urban i rural prin organizarea de
licitaii pentru serviciul de
salubritate de ctre
autoritile locale
- reamenajarea i
nfiinarea de noi puncte
de colectare;
5.2 Extinderea colectrii Rata de acoperire 2009 - Autoritile
deeurilor n mediu rural 90% locale;
(n zonele limitrofe ale
oraelor)
- nfiinarea punctelor de
colectare;
5.3 Implementarea Coeficient de colectare 2013 -Autoritile
sistemului de colectare selectiv 50 % locale;
selectiv n mun. Rm - Operatorii de
Vlcea i Drgani salubritate;
5.4 Creterea Coeficient de colectare 2013 -Autoritile
coeficientului de colectare selectiv 20 % locale;
selectiv pentru mediu -Operatorii de
rural ( n comunele salubritate;
47
limitrofe oraelor)
6. Valorificarea potentialului util 6.1 Implementarea Recuperare 50% din 2011 -Autoritile
din deseurile municipale colectrii selective i masa deseurilor de locale;
valorificarea deeurilor de ambalaje -Productorii de
ambalaje i reciclarea bunuri ambalate;
acestora -Productorii de
2013
6.2 Reciclare i Recuperare 60% din ambalaje;
recuperare deeurilor de masa deseurilor de
ambalaje cu costuri mici ambalaje
- Reciclarea a 60% din
masa deseurilor din
hartie/carton
2008
masa deseurilor din
metal
- Reciclarea a 15% din 2010
masa deseurilor din
plastic
- Reciclarea a 15 % din 2010
masa deseurilor din
lemn
- Reciclarea a 55% , 2013
recuperare 60%din
masa totala a
deseurilor de
ambalaje, din care :
- 60% din masa
deseurilor din sticla;
- 22.5 % din masa
deseurilor din plasti
48
7. Minimizarea cantitii de 7.1 Implementarea - Autoritile
deeuri de echipamente sistemului de colectare a 4 kg/loc an 2008 locale;
electrice i electronice deeurilor de echipam. - Productorii i
depozitate electrice i electronice de importatorii de
la populaie echipamente
- stabilirea unui electrice i
regulament de catre op. electronice;
de salubritate cu ajutorul - Operatorii de
asociaiilor de proprietari salubritate ;
pentru colectarea
deeurilor de
echipamente electrice i
electronice de la
populaie (DEEE-uri) la
nivel urban;
7.2 ncurajarera - ncepnd cu 2008 - Productorii i

consumatorilor n vederea importatorii de
returnrii deeurilor de echipamente
echipamente electrice i electrice i
electronice la comerciani electronice;
8. Asigurarea unei reele de 8.1 Obligativitatea ncepnd cu 2008 -Autoriti locale
colectare a vehiculelor scoase predrii vehiculelor _ (pentru
din uz la nivelul populaiei scoase din uz de ctre amplasament );
populatie ctre agenii - Productorii de
economici colectori autovehicule;
autorizai - Agenii
- condiie n economici
regulamentele (normele colectori
de salubrizare) autorizai;
primriilor ;
49
9. Creterea eficienei tratrii i 9.1 Reabilitarea staiilor Cantitile de nmol ncepnd cu 2008 -Agentii
eliminrii nmolurilor provenite de epurare care se preteaz la economici
de la staiile de epurare utilizare n agricultur deintori de
staii de epurare;
Prevenirea eliminrii - Sistemul de
necontrolate a nmolurilor Gospodrire a
Apelor Vlcea ;
-Autoritile
locale;
9.2 Valorificarea Cantitile de nmol ncepnd cu 2008 -Agenii
nmolului provenit din care se preteaz la economici
staiile de epurare prin utilizare n agricultur deintori de
utilizarea n agricultur ca staii de epurare;
fertilizant cu respectarea -Autoriti locale;
condiiilor legale -Agenia pentru
Protecia
Mediului Vlcea;
- Oficiul de Studii
Pedologice i
Agrochimice
Vlcea;
- Direcia
Agricol i de
Dezvoltare
Rural Vlcea;
- Parteneriat
public privat;
9.3 Utilizarea nmolului n Cantitile de nmol ncepnd cu -Agenii

instalaia de compost. care se preteaz funcionarea staiei economici
pentru producerea de compost deintori de
50
compostului staii de epurare;
-Autoriti locale;
9.4 Promovarea Cantitile de nmol ncepnd cu 2008 -Agenii
coincinerrii nmolurilor care nu se preteaz la economici
contaminate de la staiile utilizare n agricultur deintori de
de epurare oreneti n ( conf. cu Ordinul staii de epurare;
cuptoarele de la fabricile 344/708/2004) -Autoritile
de ciment. locale
9.5 Utilizarea nmolurilor Cantitile de nmol ncepnd cu 2008 Agenia pentru
pentru reabilitarea care nu se preteaz la Protecia
terenurilor degradate i utilizare n agricultur Mediului Vlcea;
acoperirea depozitelor (conf. cu Ordinul - Comisariatul
existente (O.M. 344/708/2004) Judeean Vlcea
344/708/2004 ) al Grzii
Naionale de
Mediu;
10. Reducerea cheltuielilor privind 10.1 Achizitionare de - dispozitiv de tocare ncepnd cu 2008 -Spitalul de
gestionarea deeurilor sistem de sterilizare si pentru sterilizatorul Obstretic i
spitalicesti dispozitive de tocare Spitalului Judetean de Ginecologie
Urgenta Valcea Rmnicu Vlcea;
- sistem de sterilizare -Spitalul
pentru celalalte spitale Orenesc
din judet Drgani;
-Autoritatea de
Sntate Public
Vlcea;
-Agenia pentru
Protecia
Mediului;
- Comisariatul
Judeean Vlcea
51
al Grzii
Naionale de
Mediu;
10.2 Colectarea Acoperire 100% ncepnd cu 2008 -Administratorii
corespunztoare (pe cabinetelor
categorii) a deeurilor medicale
rezultate din activitile particulare;
spitalicesti si din cadrul - Autoritatea de
cabinetelor medicale Sntate Public
particulare Vlcea;
10.3 Realizarea unor 2 puncte/ mun. Rm. ncepnd cu 2008 - Autoritatea de
puncte de depozitare Vlcea Sntate Public
temporar ecologic 1 punct/mun. Vlcea ;
sigure a deeurilor Drgani - Spitalul de
spitalicesti (infecioase i 1 punct/ Brezoi Obstretic i
periculoase) 1 punct /Horezu Ginecologie
1 punct/Blceti Rmnicu Vlcea;
- Spitalul
Horezu ;
-Spitalul Brezoi ;
- Spitalul
Drgani ;
-Spitalul
Blceti ;
-Spitalul
Judeean de
Urgen Vlcea;
11. Gestionarea deeurilor din 11.1 nfiinarea punctelor 1punct /localitate ncepnd cu 2008 - Autoritile
construcii i demolri de colectare a deeurilor locale;
din construcii i demolri
52
11.2 Solicitarea la - permanent - Autoritile
autorizaia de construcie locale;
a contractelor cu - persoane fizice
operatorul de salubritate i juridice;
pentru
valorificare/eliminarea
deseurilor:
- condiie n
regulamentele (normele
de salubrizare) ale
localitilor ;
11.3 Incurajarea
privatizarii in domeniul
valorificarii deseurilor din
constructii
12. Implementarea unui sistem de 12.1 Valorificarea 2 sisteme ncepnd cu 2008 - Autoritile
colectare a deeurilor deeurilor prin locale;
voluminoase provenite de la implementarea unui - Operatorii de
populaie sistem de colectare a salubritate;
deeurilor voluminoase
provenite de la populaie
n municipiul Rm. Vlcea
i n municipiul Drgani
- condiie n
de salubrizare) ale
localitilor ;
13 Gestionarea deeurilor 13.1 nfiinarea sistemelor -2 sisteme pentru ncepnd cu 2008 - Autoritile
periculoase provenite de la pentru colectarea municipiul Rm Valcea, locale;
populaie selectiv a deeurilor mun. Dragasani - Operatorii de
53
periculoase de la salubritate;
populaie
14. Promovarea unui sistem de 14.1 Intensificarea 2 instruiri /an si intruniri Termen: permanent -Autoritile
informare, contientizare i comunicrii ntre prile locale
motivare pentru populaie implicate -Agenia pentru
Protecie a
Mediului
-Cons. Judeean;
14.2 Organizarea i 2 campanii/an ncepnd cu 2008 - Agenia pentru
susinerea de programe Protecia
de educare i Mediului;
contientizare a - Autoritile
populaiei, de ctre toate locale;
prile implicate. - Mass-media;
14.3 Organizarea i 1campanie / an ncepnd cu 2008 - Agenia pentru
susinerea de programe Protecia
de educare i Mediului;
contientizare n - Autoritile
unitile colare locale;
- Inspectoratul
colar;
54
4. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR
MUNICIPALE SI ASIMILABILE SI A DESEURILOR DE
AMBALAJE
Prognoza privind generarea deseurilor municipale si asimilabile din
comert, industrie si institutii si deseurilor de ambalaje se realizeaza pentru 5 ani ,
respectiv pentru intreaga perioada de planificare.
Exista mai multi factori care pot influenta generarea deseurilor. Cei mai
importanti pot fi:
evolutia populatiei la nivelul judetului ;
schimbari economice;
schimbari privind cererea si natura bunurilor de larg consum;
schimbari in tehnologiile de productie;
metode noi de tratare a deseurilor etc.
Pe baza cantitatilor estimate a se genera se vor calcula capacitatile de
colectare si capacitatile de gestionare a deseurilor necesare a fi realizate.
Metodologia de calcul a prognozei va trebui sa introduca un anumit grad
de flexibilitate, care sa asigure ca PJGD - ul va putea fi adaptat in functie de
schimbari.
In PJGD sunt prezentanti factorii relevanti care stau la baza calculului
prognozei atat pentru deseurile municipale, cat si pentru deseurile de ambalaje.
Prognoza privind generarea deseurilor se va realiza pentru:
deseurile municipale si asimilabile din comert, industrie,
institutii (inclusiv deseuri de ambalaje de la populatie si din
comert si institutii);
deseurile biodegradabile municipale;
deseurile de ambalaje.
Pe baza prognozei de generare a deseurilor au fost cuantificate tintele
privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje.
4.1 Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor municipale

si deseurilor de ambalaje
4.1.1 Tendinta factorilor relevanti privind generarea deseurilor

municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii
Factorii relevanti care pot sta la baza calculului prognozei de generare a
deseurilor municipale sunt:
Evolutia populatiei
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate

Evolutia anuala a indicatorului de generare a deseurilor municipale
55
Nota: Indicatorul de generare a deseurilor municipale pentru PJGD-ul elaborat in
anul 2007 este de 0,8 kg/locxzi
Evolutia populatiei
Datele privind evolutia populatiei s-au obtinut din studii pe medii (urban si
rural) elaborate de catre Institutului National de Statistica.
La calculul prognozei de generare a deseurilor municipale s-a luat in
considerare varianta medie, ca si scenariu de prognoza a populatiei.
In plan este prezentata evolutia populatiei (din mediul urban, rural si total)
in Tabelul 4.1.1 1 pentru intreg orizontul de timp al planului.
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate
Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a

realizat pe medii (urban si rural) pe baza datelor privind situatia existenta si a
obiectivelor si tintelor stabilite privind acoperirea cu servicii de salubritate.
In cadrul grupurilor de lucru s-a stabilit cresterea anuala a gradului de
acoperire cu servicii de salubritate in mediul urban, respectiv mediul rural
tinandu-se seama de date, precum si de conditiile existente la nivelul judetulu
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judetului
se calculeaza pe baza gradului de acoperire din mediu urban si rural si al
evolutiei populatiei.
Nota: In mediu rural serviciul de salubritate trebuie acoperit cu 90% pana in

anul 2009 ( deoarece in HG nr. 349/2005 privind depozitareaprevede ca
pana la 16 iulie 2009 spatiile de depozitare din zona rurala sa fie reabilitate)
Orizontul de timp al planului 2003 2013

Pentru perioada 2003-2005 se cunosc datele privind gradul de
acoperire cu servicii de salubritate la nivelul judetului si pe medii
(urban si rural). In anul 2005 gradul de acoperire cu servicii de
salubritate era de 65,3 % in mediul urban si 1,18 % in mediul rural.
Obiectivele si tintele stabilite: in anul 2009 in mediul urban grad de
acoperire cu servicii de salubritatate 100 %, iar in mediul rural 90
%.
Tinand seama de conditiile existente la nivelul judetului pentru judet se propune:

In mediul urban o crestere a gradului de acoperire cu
servicii de salubritate de 85 % pentru perioada 2008 si 100
%pana in 2009;
In mediul rural o a gradului de acoperire cu servicii de
salubritate de 50 % 2008 si de 90 % pentru anul 2009 si de 2 %
pentru perioada 2009-2013 (2013-100%)
56
Intrucat datele provenite de la operatorii de salubritate nu au fost exacte
cu privire la numarul de locuitori arondati serviciului de salubritate va trebui
imbunatatit ca raportarea acestor operator sa se imbunatateasca.
In tabelul de mai jos este prezentarea evolutiei populatiei la nivelul
judetului Valcea:
Tabel: Tabel 4.1.1 -1 : Estimarea populaiei din Judetul Valcea

Populatia 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Urban 182,653 187,793 187,829 187,358 186,838 185,396 184,414 183,436 182,446 181,460 180,481 179,506 178,537
Rura 235,810 229,115 227,352 226,153 224,738 223,785 222,599 221,419 220,223 219,034 217,851 216,675 215,483
Total 418,463 416,908 415,181 413,511 411,576 409,181 407,013 404,855 402,669 400,494 398,332 396,181 394,020
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este prezentat in tablul de

mai jos in care s-a considerat o crestere graduala a acestor servicii conform
tintelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor:
Tabel 4.1.1-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 70 80 65 61 70 85 100 100 100 100 100
Rural 2 5 1 4 15 50 90 92 94 96 98
Total 32 39 30 30 40 66 95 96 97 98 99
Evolutia anuala a indicelui de generare a deseurilor

Evolutia anuala a indicelui de generare a deseurilor municipale este
determinata, in principal de schimbarile economice (evolutia PIB), schimbarile
privind consumul de bunuri de larg consum, schimbarile in tehnologiile de
productie etc.
Deoarece in Planurile Regionale de Gestionare a Deseurilor elaborate in
2006 s-a considerat o crestere anuala de 0,8 % a indicelului de generare a
deseurilor municipale s-a utilizat la calculul prognozei tot acelasi indice de
generare de 0,8 % (crestere anuala):
Tabel 4.1.1-3 : Estimarea Generrii de Deeuri Solide Municipale (tone/ an)

Indice de
cretere 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
anual
indice
0.80% Urban 0.90 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97
indice
0.80% Rural 0.30 0.30 0.30 0.31 0.31 0.31 0.31 0.32 0.32 0.32 0.32
57
4.1.2 Tendinta factorilor privind generarea deseurilor de ambalaje
Principalii parametrii care pot inflenta generarea deseurilor de ambalaje

sunt schimbarile economice, schimbarile privind cererea si natura bunurilor de
larg consum si schimbarile in tehnologia de fabricare a ambalajelor. Astfel, ca si
in cazul indicelui de generare a deseurilor municipale, variatia anuala a cantitatii
de deseuri de mabalaje este greu de stabilit.
De aceea s-au luat in calcul procentele folosite in PRGD uri dupa cum
urmeaza:
- o crestere anuala de 10 % pentru perioda 2005-2006;
- o crestere anuala de 7 % pentru perioada 2007-2009;
- o crestere anuala de 5 % pentru perioada 2010-2013;
La nivelul judetului Valcea nu exista date relevante privind consumul de

ambalaje si implicit nici date privind cantitatile de deseuri de ambalaje generate
care provin de la populatie. Primul pas este reprezentat de:
Determinarea cantitatilor de deseuri de ambalaje generate al nivelul
judetului in anul 2005 9an de referinta);
Modul de calcul a cantitatilor de deseuri de ambalaje generate la nivel de judet in

anul 2005.
Metoda a fost preluata din metodologia de elaborare a PRGD si conduce la

urmatoarea formula:
Qr=Cr/Ctx Qt
Qr= cantitatea de deseuri de ambalaje generata in regiunea Sud Vest Oltenia in

anul 2005
Qt = cantitatea de deseuri de ambalaje generata in Romania in anul 2005:
Cantitatea de ambalaje introduse pe piata la nivel national in anul 2005 a fost de

1.141.000 tone (conform raportarii de la ANPM) si considerand un grad de
impurificare de 35% a deseurilor de ambalaje rezulta:
Cantitatea totala de deseuri de ambalaje impurificate generate la nivel national =

= 1,35 x 1.141.000 = 1.540.350 tone
Cr= cheltuielile populatiei din regiune pentru achizitia de alimente si bauturi,

marfuri nealimentare si servicii in anul de referinta
Ct= cheltuielile populatiei Romaniei pentru achizitia de alimente si bauturi,

marfuri nealimentare si servicii in anul 2005
58
Cr= populatia regiunii* x Chelt.tot.per loc* x (ponderea cheltuielilor pentru
achizitia de alimente si bauturi, marfuri nealimentare si servicii)*
Ct = Cr
In lipsa datelor statistice relevante privind consumul de ambalaje la nivelul

populatiei in judet si tinand cont de faptul ca, de regula , consumul din resurse
proprii nu genreaza deseuri de ambalaje, determinarea cantitatilor de deseuri de
amlaje generate la nivelul judetului s-a facut in functie de castigul salarial
nominal mediu brut lunar si numarul mediu de salariati ai judetului:
Qj = Vj//VrxQr , in care:
Qj = cantitatea de deseuri de ambalaje generate in judetul in anul de referinta

(2005)
Vj= Venituri salariale totale in judet
Vr = Venituri salariale totale in regiune
Vj = Castigul salarial nominal mediu net lunar * x Numarul mediu al salariatilor*
Vr= Vj
Elementele marcate cu * se regasesc in Anuarul Statistic al Romaniei.
Considerand structura deseurilor ca fiind uniforma la nivelul tarii s-a

calculat cantitatea de deseuri de ambalaje pe tip de material folosind ponderile
fiecarui tip de material din baza de date privind ambalajele si deseurile de
ambalaje.
4.2 Prognoza privind generarea deseurilor municipale
Prognoza privind generarea deseurilor municipale (deseuri menajere si

asimilabile din comert, industrie si institutii) s-a realizat defalcat pe tipuri de
deseuri, in functie de provenienta (asa cum au fost prezentate datele si in
Capitolul 2 Situatia existenta), si anume:
Deseuri menajere mediul urban si mediul rural;
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii;
Deseuri din gradini si parcuri;
Deseuri din piete;
Deseuri stradale;
Deseuri menajere generate si necolectate.
59
Prognoza privind generarea deseurilor menajere
Atat prognoza de generare a deseurilor menajere colectate, cat si a celor

generate si necolectate se realizeaza pe medii (urban si rural) si pe baza
urmatorilor indicatori:
Evolutia populatiei la nivelul judetului ;
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate;
Evolutia indicatorului de generare a deseurilor menajere.
Acesti indicatori au fost prezentati in subcapitolul 4.1.1 .

In Tabel 4.2-1 : Estimarea generrii de Deeuri Solide Municipale (tone/
an) se regaseste PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE.
Prezentam un exemplu (model) de calcul:
Exemplu ( vezi tabelele: 4.2-1, 4.1.1-1, 4.1.1- 2, 4.1.1- 3)

Anul n = 2008
Populatia in mediul urban in judet in anul n: Pu_n = 185396 loc
Populatia in mediul rural in judet in anul n: Pr_n = 223785 loc
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in mediul urban in
anul n:
GSu_n = 97 %
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in mediul rural in anul
n:
GSr_n = 80 %
Indicatorul de generare a deseurilor menajere in mediul urban in
anul n:
INDu_n = 0,94 kg/locuitor x zi
Indicatorul de generare a deseurilor menajere in mediul rural in
anul n:
INDr_n = 0,42 kg/locuitor x zi
Cantitatile de deseuri menajere in anul n se calculeaza astfel:
Cantitatea de deseuri menajere colectate in mediul urban in anul n:

Qcol_u_n = Pu_n x Gsu_n/100 x INDu_n x 365/1000 = 61477
tone
Cantitatea de deseuri menajere colectate in mediul rural in anul n:
Qcol_r_n = Pr_n x Gsr_n/100 x INDr_n x 365/1000 = 27200 tone
Cantitatea totala de deseuri menajere colectate anul n:
Qcol_n = Qcol_u_n + Qcol_r_n = 88677 tone
Cantitatea de deseuri menajere generate si necolectate in mediul
urban in anul n:
60
Qnecol_u_n = Pu_n x (100-Gsu_n)/100 x INDu_n x 365/1000 =
1901 tone
Cantitatea de deseuri menajere generate si necolectate in mediul rural
in anul n:
Qnecol_r_n = Pr_n x (100 - Gsr_n)/100 x INDr_n x 365/1000
= 6800 tone
Cantitatea totala de deseuri menajere generate si necolectate in anul
n:
Qnecol_n = Qnecol_u_n + Qnecol_r_n = 8701 tone
Prognoza de generare a deseurilor asimilabile din comert, industrie,

institutii, a deseurilor din gradini si parcuri, din piete si a deseurilor stradale se
calculeaza pornind de la cantitatea de deseuri generata in anul de referinta si
tinand seama de evolutia indicatorului de generare.
Prezentam un exemplu (model) de calcul:
Exemplu ( vezi Tabel 4.2-1 : Estimarea generrii de Deeuri Solide

Municipale (tone/ an) PROGNOZA PRIVIND GENERAREA
DESEURILOR MUNICIPALE pct. 1.7 Deseuri stradale)
Anul n = 2008
Cantitatea de deseuri stradale generata in anul n: Q str_n = 9513
tone;
Evolutia indicatorului de generare: crestere anuala cu 0, 8 %;
Cantitatea de deseuri stradale generata in anul (n+1):
Q str_n+1 = Q str_n (1 + 0,8/100) = 9589 tone
Cantitatea totala de deseuri municipale generate se calculeaza ca suma a

cantitatilor prognozate de deseuri menajere colectate, deseuri menajere
generate si necolectate, deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii,
deseuri din gradini si parcuri, deseuri din piete si deseuri stradale (vezi Tabel
4.2-1 : Estimarea generrii de Deeuri Solide Municipale (tone/ an) PROGNOZA
PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE pct.1= 1.1+1.2+....+1.8)
Prognoza de generare a deseurilor municipale se gaseste in Tabel

4.2-1: Estimarea generrii de Deeuri Solide Municipale (tone/ an) PROGNOZA
PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE prezentat mai jos:
61
Tabel 4.2-1 : Estimarea generrii de Deeuri Solide Municipale (tone/ an)
PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR MUNICIPALE

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1.
Deseuri municipale (deseuri menajere
si asimilabile din comert, industrie, 136,122 138,233 139,155 139,975 140,759 141,283 141,939 142,598 143,253 143,911 144,574
institutii, din care:
1.1
Deseuri menajere (colectate in amestec si 38,743 51,011 41,003 39,467 48,166 66,622 86,558 87,301 88,038 88,778 89,522
separat)
Urban 36,589 49,747 40,750 38,452 44,355 53,871 63,547 63,715 63,878 64,041 64,205
Rural 2,154 1,264 253 1,015 3,811 12,750 23,011 23,585 24,160 24,737 25,317
1.2 + Deseuri asimilabile din comert, industrie,
1.3 institutii (colectate in amestec si separat) 38,053 38,357 38,664 38,974 39,285 39,600 39,916 40,236 40,558 40,882 41,209
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 1,432 1,443 1,455 1,467 1,478 1,490 1,502 1,514 1,526 1,538 1,551
1.6 Deseuri din piete 1,732 1,746 1,760 1,774 1,788 1,802 1,817 1,831 1,846 1,861 1,876
1.7 Deseuri stradale 9,141 9,214 9,288 9,362 9,437 9,513 9,589 9,665 9,743 9,821 9,899
1.8 Deseuri menajere generate si necolectate 47,021 36,461 46,985 48,932 40,604 22,257 2,557 2,051 1,542 1,031 517
Urban 15,566 12,437 21,943 24,584 19,009 9,507 0 0 0 0 0
Rural 31,455 24,024 25,042 24,348 21,595 12,750 2,557 2,051 1,542 1,031 517
62
4.3 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale
Definiie deeuri biodegradabile municipale

Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor
definesc:
deeurile municipale ca deeuri menajere i alte deeuri, care, prin natura sau
compoziie, sunt similare cu deeurile menajere;
deeurile biodegradabile ca deeuri care sufer descompuneri anaerobe sau
aerobe, cum ar fi deeurile alimentare ori de grdin, hrtia i cartonul.
intele prevzute n Directiva 1999/31/EC i HG 349/2005 se refer la
deeuri biodegradabile municipale.
Legislaia european i naional nu definete deeurile biodegradabile
municipale, dar acestea reprezinta practic fractia biodegradabila din deseurile
menajere si asimilabile colectate in amestec, precum si fractia biodegradabila din
deseurile municipale colectate separat, inclusiv deseurile din parcuri si gradini,
piete, deseuri stradale si deseuri voluminoase.
Conform Raportului Ageniei Europene de Mediu Managementul
deeurilor biodegradabile municipale, 2002, fracia biodegradabil din deeurile
municipale este reprezentat de: deeuri alimentare i de grdina, deeuri de
hrtie i carton, textile, lemn, precum i alte deeuri biodegradabile coninute n
deeurile colectate.
Pentru determinarea prognozei de generare a deseurilor biodegradabile
municipale este necesar sa se cunoasca: ponderea deseurilor biodegradabile
in deseurile municipale
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale la nivel de
judet se determina pe baza de masuratori, defalcat pe tipuri de deseuri.
Pentru a putea stabili masuri adecvate de gestionare a deseurilor
biodegradabile municipale, se recomanda sa se evidentieze atat ponderea
deseurilor alimentare si de gradina, cat si a deseurilor de hartie, carton, lemn si
textile din deseurile menajere. Pana in prezent nu s-au determinat aceste
ponderi.
La prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale s-au

utilizat urmatoarele tipuri de date preluate din Planul Regional de Gestionare a
Deseurilor din anul 2006:
63
Tabel 4.3-1 : Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
(%)
Ponderea
deseurilor
biodegradabile
in deseurile
municipale (%)
1.
Deseuri municipale (deseuri menajere si
asimilabile din comert, industrie, institutii,
din care:
1.1 Deseuri menajere
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 61

hartie+carton, lemn, textile 8
Rural 60
1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie,
institutii 60
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90

1.6 Deseuri din piete 80
1.7 Deseuri stradale 44
1.8 Deseuri generate si necolectate
Urban 69

Rural 60

64
Tabel 4.3-2 : PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DESEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1.
Total deseuri biodegradabile din 85,681 87,844 88,438 88,955 89,449 89,759 90,162 90,567 90,969 91,373 91,779
deseuri municipale , din care:
1.1
Deseuri biodegradabile din deseurile 26,539 35,084 28,270 27,141 32,891 44,821 57,654 58,115 58,572 59,031 59,492
menajere
Urban 25,246 34,325 28,118 26,532 30,605 37,171 43,847 43,964 44,076 44,189 44,302
deseuri alimentare si de gradina 22,319 30,346 24,858 23,456 27,056 32,861 38,763 38,866 38,966 39,065 39,165
hartie+carton, lemn, textile 2,927 3,980 3,260 3,076 3,548 4,310 5,084 5,097 5,110 5,123 5,136
Rural 1,292 759 152 609 2,287 7,650 13,807 14,151 14,496 14,842 15,190
deseuri alimentare si de gradina 1,185 695 139 558 2,096 7,013 12,656 12,972 13,288 13,605 13,924
hartie+carton, lemn, textile 108 63 13 51 191 638 1,151 1,179 1,208 1,237 1,266
1.2 + Deseuri biodegradabile din deseurile
1.3 asimilabile din comert, industrie, institutii 22,832 23,014 23,199 23,384 23,571 23,760 23,950 24,141 24,335 24,529 24,726
1.5
Deseuri biodegradabile din deseurile din 1,289 1,299 1,310 1,320 1,331 1,341 1,352 1,363 1,374 1,385 1,396
gradini si parcuri
1.6
Deseuri biodegradabile din deseurile din 1,386 1,397 1,408 1,419 1,430 1,442 1,453 1,465 1,477 1,489 1,501
piete
1.7
Deseuri biodegradabile din deseurile 4,022 4,054 4,087 4,119 4,152 4,186 4,219 4,253 4,287 4,321 4,356
stradale
1.8
Deseurile biodegradabile din deseurile 29,614 22,996 30,166 31,572 26,073 14,210 1,534 1,231 925 618 310
menajere generate si necolectate
Urban 10,741 8,581 15,140 16,963 13,116 6,560 0 0 0 0 0
deseuri alimentare si de gradina 9,495 7,586 13,385 14,996 11,596 5,799 0 0 0 0 0

hartie+carton, lemn, textile 1,245 995 1,755 1,967 1,521 761 0 0 0 0 0
Rural 18,873 14,415 15,025 14,609 12,957 7,650 1,534 1,231 925 618 310
deseuri alimentare si de gradina 17,300 13,213 13,773 13,392 11,877 7,013 1,406 1,128 848 567 284
hartie+carton, lemn, textile 1,573 1,201 1,252 1,217 1,080 638 128 103 77 52 26
65
4.4 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje se realizeaza pe baza
variatiei anuale a cantitatii de deseuri de ambalaje generate si tinand seama de:
Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de

generare
Structura deseurilor de ambalaje
Structura deseurilor de ambalaje de la populatie
Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Deseurile de ambalaje (cod 15.01 din Lista europeana a deseurilor) pot
proveni atat de la populatie, regasindu-se in deseurile menajere, precum si din
activitatile industriale, comerciale si de la institutii. Ponderea in functie de
provenienta se va determina pe baza datelor din baza de date privind ambalajele
si deseurilor de ambalaje si tinand seama de specificul judetului. La stabilirea
acestei ponderi se recomanda a fi consultata Asociatia Romania de Ambalaje si
Mediu, precum si Agentia Nationala de Protectia Mediului.
Conform datelor din baza de date privind ambalajele i deeurile de
ambalaje i a datelor statistice ale rilor europene cu o dezvoltare economic
mai apropiat de cea a Romniei, la nivelul anului 2006 s-a estimat ca 60 % din
cantitatea de deeuri de ambalaje provine de la populaie i 40 % de la industrie,
comer i instituii.
Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare (%)va fi
de:
- 40 % pentru industrie, comert, institutii;
- 60 % pentru populatie;
Structura deseurilor de ambalaje
Structura pe tip de material a deseurilor de ambalaje generate se
considera a fi aceeasi cu structura pe tip de material a ambalajelor introduse pe
piata.
Aceste date s-au obtin din baza de date privind ambalajele si deseurile de
ambalaje, gestionata de ANPM.
Exemplu (vezi tabel 4.4-1: date de intrare prognoza ambalaje)

In PJGD-urile ce vor fi elaborate in anul 2007-2008 structura pe tip de
material a ambalajelor utilizata la calculul prognozei deseurilor de
ambalaje se va folosi structura comozitiei din baza de date ANPM din
2005 stabilita pe baza datelor din baza de date ANPM, va fi
urmatoarea:
- hartie si carton 23,60 %;
- plastic 29,00 %;
- sticla 21,80 %;
- metale 9,00 %;
- lemn 12,00 %.
66
Structura deseurilor de ambalaje de la populatie
Structura deseurilor de ambalaje de la populatie se determina pe baza

compozitiei deseurilor menajere la nivelul judetului. Compozitia deseurilor
menajere trebuie sa reflecte ponderea materialelor de deseuri de ambalaje in
deseurile menajere. Se recomanda ca aceasta compozitie sa fie determinata din
masuratori.
La nivelul judetetului Valcea s-au folosit date din Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor Sud-Vest Oltenia intrucat nu s-a determinat compozitia
deseurilor de ambalaje din deseurile menajere.
Nota: Cantitatiile de deseuri de ambalaje pe tipuri de materiale sunt
incluse in cantiatea totala de deseuri de ambalaje din deseurile menajere (ex :
cantitate deseuri ambalaje din hartie si carton < cantitate de deseuri de hartie si
carton din deseuri menajere, pentru ca apar nonambalajul ).
Exemplu
Ponderea materialelor de deseurilor de ambalaje in deseurile
menajere:
- hartie si carton (Pamb_hc) = 3,22 %;
- plastic (Pamb_p) = 7,07 %;
- sticla (Pamb_s) = 2,99 %;
- metale (Pamb_m) = 1,30 %
- lemn (Pamb_l) = 0 %
- total ambalaje (Pamb_total) = 14,57 %.
Structura deseurilor de ambalaje ce se regasesc in deseurile
menajere se calculeaza astfel:
- hartie si carton (Samb_hc) = Pamb_hc x 100 : P amb_total = 22,10
%;
- plastic (Samb_p) = Pamb_p x 100 : P amb_total = 48,52 %;
- sticla (Samb_s) = Pamb_s x 100 : P amb_total = 20,49 %;
- metale (Samb_m) = Pamb_hc x 100 : P amb_total = 8,89 %;
- lemn (Samb_l) = Pamb_l x 100 : P amb_total = 0 %;
- total ambalaje (Samb_total) = Samb_hc + Samb_p + Samb_s +
Samb_m + Samb_l = 100 %.
Prognoza privind cantitatea totala de deseuri de ambalaje generate
Prognoza privind cantitatea totala de deseuri de ambalaje generate se

calculeaza in functie de variatia anuala a cantitatii stabilita.
Nota: Cresterea anuala a cantitatii generate de deseuri de ambalaje A (%) este
de:
- 10% pentru 2003-2006;
- 7 % pentru 2007-2009;
- 5 % pentru 2010-2013;
67
Exemplu (vezi Tabel 4.4-3 : Prognoza deseurilor de ambalaje
pentru judetul Valcea):
Anul n = 2010
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata in anul n:
Qn(tone)= 37,665
- S-a stabilit ca in anul n+1 cresterea este cu A (%) fata de anul n =
5%
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata in anul n+1 :
Qn+1 = (Qn x A/100)+ Qn = 39,549
Cantitatile de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se

genera se calculeaza din cantitatea totala prognozata, in functie de structura
deseurilor de ambalaje.

pentru judetul Valcea ):
Anul n = 2010
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata in anul n:Qn
=37,665 tone
- Deseurile de hartie si carton reprezinta H = 23,60 (%) din totalul
deseurilor de ambalaje
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje din hartie si carton
prognozata a se genera in anul n, Qhc_n (tone) va fi:
Qhc_n = Qn x H/100 = 8,889 tone
In vederea stabilirii masurilor de implementare este necesar a se cunoaste

cantitatile de deseuri de ambalaje in functie de sursele de generare, si anume:
deseuri de ambalaje provenite de la populatie;
deseuri de ambalaje provenite din comert, industrie si institutii.
Prognoza privind cantitatea de deseuri de ambalaje generate de la

populatie
Cantitatea totala de deseuri de ambalaje prognozate a se genera de la populatie
se calculeaza in functie de cantitatea totala de ambalaje prognozate a se genera
si ponderea deseurilor de ambalaje de la populatie din cantitatea totala de
deseuri de ambalaje generate.

- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata in anul n: Qn
=37,665 tone
68
- Deseurile de ambalaje de la populatie reprezinta 60 % din
deseurile de ambalaje generate
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje de la populatie generata
in anul n:
Qpop_n = Qn x 60/100 = 22,599 tone
Cantitatile de deseuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se

genera de la populatie se calculeaza din cantitatea totala generata de populatie,
in functie de structura deseurilor de ambalaje de la populatie.

- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata de la populatie
in anul n:
Qn_pop = 22,599 tone
- Deseurile de hartie si carton reprezinta H pop = 22,10 (%) din
totalul deseurilor de ambalaje
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje din hartie si carton
prognozata a se genera de la populatie in anul n Qhc_pop_n (tone)
va fi:
Qhc_pop__n = Qpop_n x Hpop/100 = 4,994 tone
Prognoza privind cantitatea de deseuri de ambalaje generata din

industrie, comert si institutii
Cantitatile pe tip de material de deseuri de ambalaje prognozate a se
genera din industrie, comert si institutii se calculeaza prin diferenta dintre
cantitatile totale de deseuri de ambalaje prognozate a se generate si cantitatile
de ambalaje prognozate a se genera de la populatie.
Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata din industrie, comert si
institutii reprezinta suma cantitatilor pe tip de material calculate pe tip de
material.
69
Tabel 4.4-1 : Date de intrare pentru prognoza deseurilor de ambalaje
DATE DE INTRARE
Cantitate totala de 2005

deseuri de ambalaje
generate (t) 20.000
Crestere anuala a 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
cantitatii generate (%) 10 10 7 7 7 5 5 5 5
Structura deseurilor de ambalaje (%)

Hartie si carton 23,60
Plastic 29,00
Sticla 21,80
Metale 9,00
Lemn 12,00
Ponderea deseurilor de ambalaje in

functie de sursa de generare (%)
Industrie, comert, 40,00
institutii
Populatie 60,00
Structura deseurilor de ambalaje de la

populatie (%)
Hartie si carton 22,10
Plastic 48,52
Sticla 20,49
Metale 8,89
Lemn 0,00
70
Tabel 4.4-2 : Tinte de reciclare si valorificare deseuri de ambalaje
Tinte reciclare/valorificare (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hartie si carton 53,3 53,8 55,7 60 60 60 60 60 60
Plastic 7 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticla 18,6 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 35,7 37,8 39,2 50 50 50 50 50 50
Lemn 1,7 4 5 7 9 12 15 15 15
Total reciclare 24,7 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 30 32 34 40 45 48 53 57 60
71
Tabel 4.4-3 : Prognoza deseurilor de ambalaje pentru judetul Valcea
PROGNOZA
GENERARE
DESEURI
AMBALAJE
Total ambalaje 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 26.620 29.282 31.332 33.525 35.872 37.665 39.549 41.526 43.602
Hartie si carton 6.282 6.911 7.394 7.912 8.466 8.889 9.333 9.800 10.290
Plastic 7.720 8.492 9.086 9.722 10.403 10.923 11.469 12.043 12.645
Sticla 5.803 6.383 6.830 7.308 7.820 8.211 8.622 9.053 9.505
Metale 2.396 2.635 2.820 3.017 3.228 3.390 3.559 3.737 3.924
Lemn 3.194 3.514 3.760 4.023 4.305 4.520 4.746 4.983 5.232
Populatie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 15.972 17.569 18.799 20.115 21.523 22.599 23.729 24.916 26.161
Hartie si carton 3.530 3.883 4.155 4.445 4.757 4.994 5.244 5.506 5.782
Plastic 7.750 8.525 9.121 9.760 10.443 10.965 11.513 12.089 12.693
Sticla 3.273 3.600 3.852 4.122 4.410 4.631 4.862 5.105 5.360
Metale 1.420 1.562 1.671 1.788 1.913 2.009 2.110 2.215 2.326
Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Industrie, comert,
institutii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 9.423 10.366 11.091 11.868 12.699 13.334 14.000 14.700 15.435
Hartie si carton 2.753 3.028 3.240 3.466 3.709 3.895 4.089 4.294 4.508
Plastic -30 -33 -35 -38 -40 -42 -44 -47 -49
Sticla 2.530 2.784 2.978 3.187 3.410 3.580 3.759 3.947 4.145
Metale 976 1.073 1.149 1.229 1.315 1.381 1.450 1.522 1.598
Lemn 3.194 3.514 3.760 4.023 4.305 4.520 4.746 4.983 5.232
72
4.5 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale
si deseurile de ambalaje
4.5.1Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile

municipale
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deeurilor prevede ca
statele membre care n anul 1995 ori un an anterior pentru care exist
date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din
cantitatea colectat de deeuri municipale pot amna atingerea intelor
prevzute la paragrafele (a), (b) si (c) ale art. 5 (2) cu o perioad care nu
trebuie sa depeasca patru ani.
n Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind
depozitarea deeurilor se menioneaz c Romnia nu solicit perioad
de tranziie pentru ndeplinirea intelor de reducere a deeurilor
biodegradabile municipale depozitate.
Pentru ndeplinirea intelor prevzute la art. 5(2) lit.a si b din
Directiva, Romnia va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind
posibilitatea amnrii realizrii intelor prin acordarea unor perioade de
graie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 i respectiv pn la 16 iulie 2013.
Cea de-a treia int va fi atins la termenul prevzut n Directiva, respectiv
16 iulie 2016.
Astfel, tintele nationale privind deseurile biodegradabile municipale
sunt urmatoarele:
16 iulie 2010 - Cantitatea depozitata trebuie sa se reduca la

75 % din cantitatea totala (exprimata gravimetric), produsa
in anul 1995
in anul 1995
in anul 1995
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea

deeurilor cantitatea total de deeuri biodegradabile generat n
Romnia n anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone.
Deoarece la nivel regional judetean nu se cunoaste cantitatea de

deseuri biodegradabile municipale generate in anul 1995, aceasta se va
calcula pe baza populatiei la nivel national si judetean din anul 1995.
Cuantificarea tintelor pentru deseurilor biodegradabile sunt

prezentate in tabelul de mai jos:
73
Tabel 4.5-1 : CUANTIFICARE TINTE
Populatia Romaniei in anul

1995 22.680.951
Populatia Judetului in anul
1995 436.188
Cantitatea de deseuri
biodegradabile municipale
4.800.000
generata in Romania in 1995
(tone)
Cantitate deseuri
biodegradabile municipale
92.311
generate in judet in anul
1995 (t)
Exemplu
Cantitatea de deseuri biodegradabile municipale produsa in
Romania in anul 1995
Qb_1995 = 4.800.000 tone;
- Populatia Romaniei in anul 1995, Pro_1995 = 22.680.951
- Populatia judetului in anul 1995, Pjud_1995 = 436188 loc
- Cantitatea de deseuri biodegradabile municipale produsa in
judetului in anul 1995
Qb_jud_1995 = Qb_1995 x Pjud_1995: Pro_1995 =
92.311 tone
Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa

de la depozitare in judetul Valcea:
Tabel 4.5-2:Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie

redusa de la depozitare (t)
2010 2013
Cantitate de deseuri biodegradabile municipale generate (t)
(vezi Tabel 4.3-2 : PROGNOZA PRIVIND GENERAREA
DESEURILOR BIODEGRADABILE MUNICIPALE ) 90.567 91.779
Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale ce pot fi depozitate (t) 69.233 46.156
Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare (t) 21.334 45.624
Cuantificarea tintelor care reprezinta cantitatea maxima de deseuri

biodegradabile municipale care poate fi depozitata se realizeaza pe baza
cantitatii de
74
deseuri biodegrdabile municipale generate in anul 1995.
Exemplu
- Cantitatea de deseuri biodegradabile municipale produsa in
judet in anul 1995
Qb_jud_1995 =92.311 tone (obtinuta in exemplu anterior)
- Cantitatea maxima de deseuri biodegradabile municipale
care poate fi depozitata in anul 2010:
CTb_2010 = Qb_jud_1995 x 75/100 =69.233 tone
CTb_2013 = Qb_jud_1995 x 50/100 = 46.156 tone
CTb_2016 = Qb_jud_1995 x 35/100 = 32.309 tone
4.5.2 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje
Romnia a obinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al

Directivei 94/62/CE privind ambalajele i deeurile de ambalaje,
amendat prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia tintelor de reciclare
pentru hartie si carton si metale.
Tratatul de aderare a Romaniei prevede urmatoarele:
Romnia este obligat s ating obiectivul global de recuperare sau

incinerare n instalaiile de incinerare a deeurilor cu recuperare de
energie la 31 decembrie 2011 n conformitate cu urmtoarele obiective
intermediare: 32% din mas la 31 decembrie 2006, 34% n anul 2007,
40% n anul 2008, 45% n anul 2009 i 48% n anul 2010.
Romnia este obligat s ating obiectivul global de recuperare sau
incinerare n instalaiile de incinerare a deeurilor cu recuperare de
energie la 31 decembrie 2013 n conformitate cu urmtoarele obiective
intermediare: 53% din mas n anul 2011 i 57% n anul 2012.
Romnia este obligat s ating obiectivul de reciclare a plasticului la
31 decembrie 2011 n conformitate cu urmtoarele obiective
11% n anul 2008, 12% n anul 2009 i 14% n anul 2010.
Romnia este obligat s ating obiectivul global de reciclare la 31
decembrie 2013 n conformitate cu urmtoarele obiective intermediare:
26% din mas la 31 decembrie 2006, 28% n anul 2007, 33% n anul
2008, 38% n anul 2009, 42% n anul 2010, 46% n anul 2011 i 50% n
anul 2012.
Romnia este obligat s ating obiectivul de reciclare a sticlei la 31
decembrie 2013, n conformitate cu urmtoarele obiective
75
32% n anul 2008, 38% n anul 2009, 44% n anul 2010, 48% n anul 2011
i 54% n anul 2012.
Romnia este obligat s ating obiectivul de reciclare a plasticului,
lund n considerare exclusiv materialul reciclat sub form de plastic,
la 31 decembrie 2013, n conformitate cu urmtoarele obiective
intermediare: 16% din mas n anul 2011 i 18% n anul 2012.
Romnia este obligat s ating obiectivul de reciclare a lemnului la 31
decembrie 2011, n conformitate cu urmtoarele obiective
intermediare: 4% din mas la 31 decembrie 2006, 5% n anul 2007, 7%
n anul 2008, 9% n anul 2009 i 12% n anul 2010.
Pentru obiectivul de reciclare a deseurilor de hartie si carton si

metale Romania nu a solicitat perioada de tranzitie, urmand sa atinga
aceste obiecteve la termenele stabilite de directiva, si anume:

la 31 decembrie 2008 - reciclare hartie si carton 60 %.
la 31 decembrie 2008 - reciclare metale 50 %.
Tintele privind deseurile de ambalaje se raporteaza la cantitatea de

deseuri de ambalaje generate in anul respectiv si se impart in trei
categorii:
Tinte de reciclare pentru fiecare tip de material de ambalaj;
Tinte globale de reciclare;
Tinte globale de valorificare sau incinerare in instalatii de
incinerare cu recuperare de energie.
Tintele de reciclare/valorificare a deseurilor de ambalaje care vor fi

stabilite la nivel judetean trebuie sa fie cel putin egale cu tintele stabilite
prin Tratatul de aderare a Romaniei, respectiv prin legislatie.
In HG 621/2005 cu modificarile si completarile ulterioare privind
gestionarea ambalajelor reciclarea si valorificarea deseurilor de ambalaje
sunt definite astfel:
reciclarea deeurilor de ambalaje reprezinta operaiunea de
reprelucrare ntr-un proces de producie a deeurilor de ambalaje
pentru a fi folosite n scopul iniial sau pentru alte scopuri. Termenul
include reciclarea organic, dar exclude recuperarea de energie;
valorificare reprezinta orice operaie aplicabil deeurilor de
ambalaje, prevzut n anexa nr. II B la Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 78/2000, aprobat cu modificri i completri prin
Legea nr. 426/2001.
Astfel, valorificarea include atat reciclarea, cat si valorificarea

energetica.
76
Cuantificarea tintelor privind ambalajele se calculeaza pe baza
prognozei de generare a deseurilor de ambalaje si a tintelor de
reciclare/valorificare.
Nota: tintele de reciclare /valorificare (%) pentru perioada 2003-2007 sunt
cele din Planul de Implementare a directivei iar pentru perioada 2008-
2013 sunt conform Tratatului de aderare. Acestea se regasesc in Tabel
4.4-2 : Tinte de reciclare si valorificare deseuri de ambalaje
Exemplu (vezi Tabel 4.4-2 : Tinte de reciclare si valorificare

deseuri de ambalaje si Tabel 4.4-3 : Prognoza deseurilor de
ambalaje pentru judetul Valcea )
Anul n = 2008
- Cantitatea totala de deseuri de ambalaje generata in anul n:
Qn = 33.525 tone, din care:
deseuri de ambalaje de hartie si carton Q hc_n = 7912
tone;
deseuri de ambalaje de plastic Q p_n = 9722 tone;
deseuri de ambalaje de sticla Q s_n = 7308 tone;
deseuri de ambalaje de metale Q m_n = 3017 tone;
deseuri de ambalaje de lemn Q l_n = 4023 tone.
- Tintele din anul n (aici anul 2008) sunt urmatoarele:

tinta de reciclare deseuri de ambalaje de hartie si carton
Thc_n = 60 %;
tinta de reciclare deseuri de ambalaje de plastic Tp_n =
11 %;
tinta de reciclare deseuri de ambalaje de sticla Ts_n = 32 %;
tinta de reciclare deseuri de ambalaje de metale Tm_n = 50
%;
tinta de reciclare deseuri de ambalaje de lemn Tl_n = 7%;
tinta de reciclare globala Tr_n = 33 %;
tinta de valorificare sau incinerare in incineratoare cu
recuperare de
energie Tv_n = 40 %
- Cuantificarea tintelor pentru anul n:
cuantificare tinta de reciclare deseuri de ambalaje de
hartie si carton
CThc_n = Q hc_n x Thc_n :100 = 4747 tone;
plastic
CTp_n = Q p_n x Tp_n :100 = 1069 tone;
sticla
CTs_n = Q s_n x Ts_n :100 = 2339 tone;
metale
CTm_n = Q m_n x Tm_n :100 = 1509 tone;
77
cuantificare tinta de reciclare deseuri de ambalaje de lemn
CTl_n = Q l_n x Tl_n :100 = 282 tone;
cuantificare tinta de reciclare globala
CTr_n = Q n x Tr_n :100 = 11063 tone;
cuantificare tinta de valorificare sau incinerare in
incineratoare cu recuperare de energie
CTv_n = Qn x Tv_n :100 = 13410 tone.
Remarca
- suma cantitatilor ce reprezinta cuantificarea tintelor de
reciclare pe tip de material de ambalaj este mai mica
decat cantitatea care reprezinta cuantificarea tintei de
reciclare globala;
- cantitatea care reprezinta cuantificarea tintei de
reciclare globala este inclusa in cantitatea care
reprezinta cuantificarea tintei de valorificare sau
incinerare in incineratoare cu recuperare de energie.
5. FLUXURI SPECIFICE DE DESEURI
78
In acest capitol vor fi prezentate urmatoarele fluxuri speciale de deseuri:
Deseuri periculoase din deseurile municipale

Deseuri de echipamente electrice si electronice
Vehicule scoase din uz
Deseuri din constructii si demolari
Namoluri rezultate de la statii de epurare orasenesti
5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale
n Rmnicu Vlcea n cadrul proiectului ISPA nr. 2000

RO/16P/PEO14 Managementul Integrat al Deeurilor n Rmnicu Vlcea
s-a efectuat, n anul 2004, un studiu Master Plan denumit: PLANUL DE
MANAGEMENT I DEPOZITARE A DEEURILOR PERICULOASE N
RMNICU VLCEA, ROMNIA
Acesta este n conformitate cu Strategia Naional i Master Planul
Naional de Management al Deeurilor pentru colectarea selectiv a
deeurilor periculoase din gospodrii.
n cadrul proiectului bilateral al Ageniei Germane de Colaborare
Tehnic (GTZ) s-a efectuat o analiz a deeurilor menajere (nu au fost
incluse i deeurile comerciale) n Rmnicu Vlcea n anul 2000. Unul
dintre scopurile proiectului a fost determinarea cantitii de deeuri
periculoase din deeurile menajere. Aceasta a fost estimat la o medie de
0,5 % greutate, care este sub valoarea de 1 % greutate din alte ri
membre ale UE (exemplu Ungaria o valoare de 0,7% greutate). Volumul
specific de deeuri menajere periculoase a fost estimat la o medie de 1,8
kg pe cap de locuitor pe an aproape la fel ca n Ungaria i mult sub
cifrele nregistrate n alte ri membre ale UE.
Analiza deeurilor menajere a artat c modul de repartizare i
structura locuinelor influeneaz direct cantitile de deeuri produse pe
cap de locuitor. Cantitatea din fracia de deeuri n zonele de reedin cu
locuine private (vile; 4.1 kg pe cap de locuitor pe an) a fost mult mai
ridicat dect n zonele de reedin cu blocuri de apartamente (creteri
ridicate; 0.5 kg pe cap de locuitor pe an). Procentul a fost mai ridicat n
zonele cu locuine private cu 0.6 % greutate dect n zonele de locuine
foarte aglomerate unde cifrele au fost de 0.3 i 0.4 % greutate.
Deeurile periculoase ntlnite n timpul analizei deeurilor menajere au
constat n primul rnd n baterii vechi, medicamente expirate, cosmetice i
produse de menaj (vezi Fig. 1). n cteva ocazii, au fost gsite filtre de ulei
i reziduuri de vopsele.
79
Figura 1: Exemple de deeuri menajere periculoase gsite n
timpul analizei deeurilor menajere
Deeurile comerciale provenite de la instituiile publice (ex. birouri,
instituii publice, coli, etc.) precum i deeurile de la companiile mici (ex.
service i reparaii auto, mici ntreprinderi manufacturiere, etc.) care
actualmente sunt depozitate alturi de deeurile menajere i conin tipuri
de deeuri specifice trebuie depozitate separat, ca deeuri periculoase. n
prezent, nu exist date disponibile privind proporia acestor deeuri n
cantitile globale de deeuri comerciale. Urmnd exemplul practicat n
prezent n Romnia, deeurile periculoase sunt depozitate n Rmnicu
Vlcea mpreun cu deeurile menajere n depozitele actuale sau prin
canalele colectoare urbane. Rampa are o etanare inadecvat a bazei i
este situata chiar n apropierea rului Olt. n aceast situaie, deeurile
periculoase pot duna oamenilor i mediului pentru c este foarte probabil
ca toxinele existente n deeuri s ptrund continuu n mediul
nconjurtor n cantiti mici, prin levigatul i gazele din rampa.
Cu sprijinul financiar al Departamentului de Mediu al UE prin
intermediul Programului Instrumente pentru Politici Structurale de Pre-
Aderare (ISPA), este planificat construcia unei noi rampe care s
corespund normelor UE. Aceasta va garanta c depozitarea viitoare se
va realiza n condiii adecvate care s reduc impactul negativ al rampei
asupra mediului nconjurtor. n plus, prin implementarea unui concept de
colectare selectiv i de depozitare a deeurilor periculoase pentru
deeurile menajere i comerciale vor fi atinse urmtoarele obiective:
reducerea gradului de toxicitate a deeurilor depozitate n
ramp
reducerea riscului legat de acest tip de deeuri cnd acestea
sunt depozitate n ramp alturi de deeurile menajere
Definiia deeurilor periculoase
Deeurile periculoase sunt definite n Legea romn!!!! (RO) nr

426/2001 (OJ 411/25.07.2001) care aprobarea Ordonana de Urgen a
Guvernului nr.78/2000 privind managementul deeurilor. Potrivit Directivei
Consiliului Europei 91/689/CEE privind Deeurile Periculoase, definiia
deeurilor periculoase include urmtoarele aspecte:
80
Deeuri n conformitate cu Anexa 1C din Legea nr. 426/2001 ale
crei proprieti i procese de producie includ una sau mai multe
proprieti legate de risc, specificate n Anexa 1E din Legea nr. 426/2001
(corespunde Anexei 3 din Directiva 91/689/CEE): ex. explozive,
inflamabile, iritante, otrvitoare i duntoare sntii, cancerigene,
corozive, mutagene, eco-toxice, etc.
componente ale deeurilor (potrivit Anexei 1D din Legea nr.
426/2001), care le transform n deeuri periculoase dac au proprietile
definite n Anexa 1E
proprietile deeurilor periculoase
Articolele 16 - 18 din Legea nr. 426/2000 fac referire la gestiunea
deeurilor periculoase. Instituiile sau companiile care produc, transport,
depoziteaz sau recicleaz deeurile periculoase trebuie s in o
eviden a activitii lor i a destinaiei deeurilor. Ele trebuie s
implementeze msurile necesare pentru depozitarea separat a diferitelor
tipuri de deeuri periculoase n funcie de proprietile lor. Este interzis
amestecarea diferitelor tipuri de deeuri periculoase sau amestecarea
deeurilor periculoase cu deeuri nepericuloase. n plus, legislaia prevede
ambalarea i etichetarea adecvat a deeurilor n conformitate cu
reglementrile internaionale n vigoare (Articolul 17), stabilete condiiile
care trebuie ndeplinite prin aprobarea procedurilor de control ale
autoritilor locale (Articolul 9) pentru transportul deeurilor periculoase
(Articolul 22), precum i obligaiile companiilor sau persoanelor care
transport deeuri (Articolul 24 - transportul internaional al deeurilor).
Municipalitile i autoritile locale sunt responsabile mai ales cu:
Dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestiune a

deeurilor n cadrul jurisdiciilor lor
Controlul acestor sisteme
Colectarea selectiv i transportul deeurilor produse n aceste
zone
Gsirea unor amplasamente pentru facilitile de depozitare a
deeurilor
Elaborarea i legiferarea reglementrilor i normelor locale privind
gestiunea deeurilor care trebuie respectate de ctre populaie i
companiile comerciale.
81
Tipul de deseuri periculoase din deeurilor municipale sunt urmatoarele:
Tabel 5.1-1: Deeuri municipale periculoase n conformitate cu

directorul european al deeurilor i directorul romn al deeurilor
Codul deeului Tipul de deeu

(conform HG nr 856/2002)
20 01 13* Solveni
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Substane chimice de developare a filmelor
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri care contin mercur
20 01 23* Echipamnete scoase din fucntiune, care contin
colofluorcarburi (CFC-uri)
20 01 26* Uleiuri i grsimi cu excepia celor definite la 20 01 25
20 01 27* Vopsele, cerneal de tiprire, adezivi i rini artificiale
care conin substane periculoase
20 01 29* Detergenti conin substane periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice i citostatice
20 01 33* Baterii i acumulatori definite la 16 06 01, 16 06 02 si
16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice i electronice scoase din
functiune, altele decat cele mentionate la 20 01 21 i
20 01 23 continand componente periculoase
20 01 37* Lemn care conine substane periculoase
Componentele deeurilor menajere i ale celor comerciale care

conin substane toxice includ medicamente, vopsele, lacuri, solveni,
baterii, pesticide, substane chimice de developare a filmelor, uleiuri uzate,
neoane, produse de curare, dezinfectani, etc. Exist metode adecvate
de reciclare potrivite pentru acest tip de deeuri, ex. pentru baterii vechi i
tuburi fluorescente. Altele trebuie tratate sau depozitate n funcie de
proprietile lor toxice.
n tabelul 2 de mai jos sunt menionate principalele toxine mpreun cu
produsele i grupurile de produse cu care sunt asociate
82
Tabelul 5.1.-2: Msuri pentru prevenirea deeurilor periculoase n
diferite sectoare
Sector Msuri pentru prevenirea deeurilor periculoase

Birouri/ - Utilizarea de materiale i substane chimice non-toxice sau cu un
administraii grad sczut de toxicitate (ex. cerneluri sau creioane pe baz de ap n
locul culorilor care conin solveni; utilizarea adezivilor fr solveni)
- Evitarea produselor din plastic, n special a materialelor care conin
PVC
- Utilizarea aparatelor electrice sau a celor cu acumulatori
rencarcabili n locul bateriilor
- Buturile s fie de preferin n sticle returnabile
- Folosirea produselor de curare ecologice (fr solveni duntori,
fosfai sau alte substane clorurate)
- Utilizarea mobilierului ecologic (reparabil, rezistent timp ndelungat,
non-toxic).
- Etc.
Locuine - Utilizarea cu precauie a substanelor chimice menajere, ex.
individuale produse de curare i ngrijire
- Evitarea utilizrii ngrmintelor minerale pentru plante i a
pesticidelor i fungicidelor chimice
- Cumprarea vopselelor i a lacurilor doar n cantitile necesare i
doar atunci cnd este nevoie
- Alegerea produselor ecologice i cu toxicitate sczut, ex. produse
de curare pe baz de spun fr decolorant, fosfai, colorani i
parfum
- Alegerea vopselelor i a lacurilor care nu conin solveni sau
metale grele
- Etc.
Construcii - Evitarea utilizrii materialelor care conin PVC
- Utilizarea vopselelor i a lacurilor cu toxicitate redus
- Etc.
Firme - nlocuirea materiilor prime i a consumabilelor care conin
substane toxice
Comer - Utilizarea produselor ecologice pentru intreinerea cldirilor

- Etc.
coli, - Educarea profesorilor i a elevilor, ex. alegerea unor instrumente
grdinie, de scris ecologice
instituii sociale - Achiziionarea consumabilelor i a pieselor de mobilier ecologice
- Etc.
Autoritile locale responsabile cu depozitarea deeurilor sunt n

msur s reglementeze, prin emiterea de ordonane locale, modalitile
de excludere a deeurilor problematice ex. deeurile periculoase prin
serviciul general de colectare a deeurilor i pot s solicite ca acestea s
83
fie colectate separat. Pot fi prevzute amenzi contravenionale pentru cei
care ncalc legea.
Colectarea, tratarea i depozitarea deeurilor periculoase implic
anumite procedee tehnice foarte costisitoare. Cheltuielile legate de
acestea trebuie recuperate din ncasrile autoritii locale.
n prezent, datele privind cheltuielile legate de colectarea
selectiv i depozitarea cantitilor mici de deeuri periculoase care provin
din gospodrii, sectorul de servicii i companiile mici sunt limitate. Acestea
variaz foarte mult deoarece depind de:
Condiiile locale
Sistemul de colectare, echipamentul i personalul tehnic necesare
Cantitatea de deeuri colectat
Frecvena colectrii
Cheltuielile de tratare i depozitare
n funcie de criteriile discutate anterior, cheltuielile legate de

introducerea unui sistem de acest tip acestea variaza ntre 12 i 121
pe kg deeu periculos. Informaiile sunt bazate pe studiile efectuate n
diferite ri membre ale UE.
n vederea gestionrii deeurilor periculoase existente n amestec,
n deeurile menajere, operatorii depozitelor au obligaia :
- sortrii deeurilor periculoase;
- depozitrii temporare a deeurilor periculoase sortate pe platforme
betonate, acoperite, n incinta depozitului;
- gsirii unor filiere adecvate pentru tratarea fiecrui tip de deeu
periculos.
n cazul municipiului Rmnicu Vlcea, cea mai bun metod pentru
colectarea selectiv a cantitilor mici de deeuri periculoase este un
sistem de colectare prin evacuare care s aib urmtoarele elemente:
Elementul de baz este stabilirea unor puncte permanente de

colectare dotate cu spaii temporare de depozitare. Acest sistem
trebuie completat cu alte mijloace de colectare prin care s se stabileasc
cea mai strns reea de colectare a acestor deeuri.
Acestea includ:
stabilirea mijloacelor de colectare a deeurilor periculoase
care urmeaz a fi returnate la vnztori
includerea structurilor de colectare existente pe plan
local,
introducerea cutiilor de colectare pentru bateriile uscate
Prima etap o reprezint crearea unui cadru legal pentru
colectarea selectiv a deeurilor periculoase n oraul Rmnicu Vlcea.
Responsabilitatea elaborrii acestor tipuri de ordonane revine
administraiei locale care emite normele de salubrizare locale (Norme
de salubrizare). !!! Aceste reglementri stabilesc procedurile de separare
84
a deeurilor toxice de deeurile menajere i sistemul de colectare
selectiv n cazul n care acesta nu a fost nc stabilit. Registrul deeurilor
periculoase stabilete ce tipuri de deeuri pot fi sau nu colectate.
n timpul procesului de implementare a sistemului de colectare a
deeurilor periculoase, sunt necesare campanii publice susinute i
acordarea unor servicii de consultan n domeniul gestiunii deeurilor.
Cetenii trebuie s aib acces la informaii care s-i motiveze i s-i
determine s foloseasc sistemul de colectare deoarece n Rmnicu
Vlcea se poate afirma c :
locuitorii nu sunt educai n privina riscului legat de deeurile
care conin substane toxice
n Romnia substanele toxice nu sunt marcate corespunztor,
iar produsele nu sunt n totalitate compatibile cu mediul
nu se cunosc cu exactitate substanele i produsele periculoase
i toxice
n Romnia, contientizarea populaiei n privina gestiunii
deeurilor se af abia n faza de nceput
nainte ca locuitorii s se implice n mod activ n procesul de
colectare, trebuie s neleag c producerea, utilizarea, consumul i
depozitarea inadecvat a deeurilor periculoase pot afecta att mediul ct
i sntatea populaiei. Doar cnd se va contientiza acest lucru va fi
posibil prevenirea efectiv a substanelor toxice din deeurile menajere,
comerciale i apele uzate.
Prin introducerea unui sistem special de colectare a deeurilor
periculoase din gospodrii i ntreprinderi mici se ateapt ca impactul
asupra mediului s fie redus considerabil. Acest lucru va duce i la
reducerea cantitii de substane toxice din deeurile depozitate n ramp.
De asemenea, va scdea gradul de poluare din canalele colectoare
deoarece se presupune c o cantitate semnificativ din aceste deeuri
este depozitat actualmente prin reeaua de canalizare.
Sistemul special de colectare a deeurilor periculoase este eficient
n contextul introducerii sistemului de colectare selectiv a deeurilor
organice. Ambele contientizeaz populaia asupra problemelor legate de
deeurile toxice i, astfel, populaia este motivat s nu arunce aceste
deeuri n recipienii pentru compost, polund astfel compostul rezultat.
Spectrul deeurilor periculoase colectate depinde de dezvoltarea
metodelor de tratare i depozitare disponibile la nivel regional i naional.
Implementarea acestui concept trebuie realizat pas cu pas n paralel cu
dezvoltarea cadrului legislativ.
Cantitati generate de deseuri periculoase

Pana in prezent deseurile periculoase din deseurile municipale nu
sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaste cantitatea generata.
Estimarea cantitatii generate se va realiza pe baza de indicatori statistici
de generare din alte tari europene, si anume:
2,5 kg/persoan x an in mediu urban;
1,5 kg/persoana x an in mediu rural.
85
Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale
Pana in prezent in judetul Valcea nu exista instalatii de tratare,

valorificare, eliminare a deseurilor periculoase provenite de la populatie.
5.2 Deseuri din echipamente electrice si electronice

Tipurile de deseuri de echipamente electrice si electronice care fac
obiectul PJGD sunt:
Tabel 5.2-1: Tipurile de deseuri de echipamente electrice si

electronice
Cod deseu Tip deseu

(conform HG
nr856/2002)
20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri cu
continut de mercur
20 01 23* Echipamente abandonate cu continut de
CFC (clorofluorocarburi)
20 01 35* Echiapamente electrice si electronice
casate, altele decat cele specificate la 20 01
21 si 20 01 23 cu continut de componenti
periculosi
20 01 36 Echipamente electrice si electronice casate,
altele decat cele specificate la 20 01 21, 20
01 23 si 20 01 35
Gestionarea DEEE
Tabel 5.2-2 : Puncte de colectare DEEE

Amplasament/punct Punct Societatea Autorizare Categorii
de colectare (date judetean/oras care de DEEE
de identificare) peste administreaza colectate,
100.000 de punctul de conform
locuitori/oras colectare Anexei 1 B
peste 20.000 stabilit din HG nr
de locuitori 448/2005
1.Punct de colectare judetan SC REMAT SA Nr Toate
jude- com. Bujoreni 131/21.06.2006 categoriile
nr. 109, jud. Vlcea
Punct de colectare Rm Valcea SC REMAT SA Nr Toate
pentru mun. Rm 496/17.06.2004 categoriile
Vlcea-Centru
Rureni II, loc.Rm
Vlcea, str.
Depozitelor nr.5
Punct de colectare Rm Valcea SC REMAT SA Nr Toate
86
pentru mun. Rm 497/17.06.2004 categoriile
Vlcea- str. Oltului
nr. 38 , Rm Vlcea
Punct de colectare Dragasani SC REMAT SA Nr Toate
pentru mun 132/21.06.2006 categoriile
Drgani, str.
Podgoriei nr 23
Punct de colectare Rm Valcea SC CENTRUL Nr categ.
Rm Valcea , str INATIONAL 22/16.012008 3 si 4
Tudor Vladimirescu DE DIFUZARE IT&C
nr 5, jud Valcea PRODUSE
INFORMATICE
ROMSOFT SA
Sursa: APM Valcea
In ceea ce priveste tratarea DEEE nu exista instalatii la nivelul

judetului Valcea.
Obiectivele judetene cuantificate pentru colectarea DEEE sunt

prezentate mai jos. Implementarea acestora cere o capacitate de
dezasamblare pn la 1674 t/an pentru DEEE din judet. Dei salariul
minim pe economie din Romnia este sub media european, preul de
dezasamblare este mai mare dect valoarea materialelor recuperate. n
consecin o supratax pe bunurile EEE este n studiu, tax ce va acoperi
costurile viitoare de dezasamblare i reciclare.
Tabel 5.2.-3: Obiective cuantificate ale DEEE pentru judetul Valcea
Obiective 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008

2 kg/loc./an 3 Kg/loc./an 4 Kg/loc/an
Populaie 418463 418463 418463
Colectare DEEE 836,9 1255,4 1673,9
Obiective (t/an)
Sursa: APM Valcea
87
Tabel 5.2-4 : Cantitatea de DEEE colectata pe judet la nivelul anului
2006
Categorii de DEEE Cantiate colectata Numar colectata
(t/an) (t/an)
2006 2007 2006 2007
Aparate de uz casnic 0,6 21
de mari dimensiuni
Aparate de uz casnic 0 0
de mici dimensiuni
Echipamente 4,828 273
informatice si de
telecomunicatii
Echipamnte de larg 0,11 7
consum
Echipamente de 0 0
iluminat
Unelte electrice si 0 0
electronice
Jucarii, echipamente 0,3 3
sportive si de agrement
Dispozitive medicale 0 0
Instrumente de 0 0
supraveghere si control
Distribuitoare automate 0 0
Total 5,838 304 15225
Sursa: APM Valcea
5.3 Vehicule scoase din uz
Romnia a transpus Directiva cu privire la vehiculele scoase din uz

n legile sale sub HG 2406/2004.
Principalele cerine ale Directivei:
Colectarea liber a deeurilor provenite din vehicule de la fostul
proprietar
Certificat de distrugere a vehiculelor scoase din uz
Limitarea folosirii substanelor periculoase pentru construcia
vehiculelor i scderea numrului celor care folosesc acest
concept.
Integrarea unei cantiti ridicate de materiale reciclate care provin
din deeurile vehiculelor scoase din uz, n noile vehicule i alte
produse, pentru dezvoltarea pieelor de materiale provenite din
deeuri.
Dezvoltarea de sisteme de colectare de ctre operatorii economici
de reciclare a deeurilor provenite de la vehicule, componentele
88
fiind necesare reparrii altor vehicule n cazul n care aceasta este
tehnic fezabil.
Definiia Vehicul scos din uz (VSU) un vehicul devenit deeu, n

sensul definiiei din anexa nr. IA la OUG 78/2000 aprobat i modificat
prin Legea 426/2001 privind regimul deeurilor
Tabel 5.3-1 : Puncte de colectare si/sau tratare a vehiculelor

scoase din uz (anul 2006)
Date de identificare Localizare Activitate
operator economic desfasurata
autorizat
SC REMAT SA com. Bujoreni nr. Colectare VSU
109, jud. Vlcea
SC REMAT SA mun Drgani, str. Colectare VSU
Podgoriei nr 23
SC DUCU PREST Rm Valcea, str Colectare VSU
SRL Rapsodiei nr 31
Sursa: APM Valcea
Tabel 5.3-2: Vehicule procesate

An Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate Nr VSU in stoc
Fabricate Fabricate Fabricate Fabricate Fabricate Fabricate
inainte de dupa inainte dupa inainte dupa
1980 1980 de 1980 1980 de 1980 1980
2005 _ 206 _ 144 _ 62

2006 _ 467 _ 365 _
Sursa: APM Valcea
5.4 Deseuri din constructii si demolari
Tipuri de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul PJGD sunt
urmatoarele:
89
Tabel 5.4-1: Tipuri de deseuri din constructii si demolari
Cod deseu Tip deseu

(conform HG nr
856/2002)
170101 Beton
170102 Caramizi
170103 Tigle si materiale ceramice
170106* Amestecuri sau fractii separate de beton,
caramizi, tigle sau materiale ceramice cu
continut de substante periculoase
170107 Amestecuri sau fractii separte de beton,
caramizi, tigle sau materiale ceramice
altele decat specificate la 170107
170201 Lemn
170202 Sticla
170203 Materiale plastice
170204* Sticla, materiale plastice sau lemn cu
continut de/sau contaminate cu substante
periculoase
170401 Cupru, bronz, alama
170402 Aluminiu
170403 Plumb
170404 Zinc
170405 Fier si otel
170406 Staniu
170407 Amestecuri metalice
170409* Deseuri metalice contaminate cu substante
periculoase
170410* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte
substante periculoase
170411 Cabluri, altele decat cele specificate la
170410
Cantitati generate
n prezent doar o parte din deeurile provenite din construcii i

demolri este raportat de catre operatorii de salubritate si agentii
economici. De exemplu, aceste deeuri se utilizeaz ca material de
umplutar , fapt mai mult sau mai puin legal.
Datele statistice privind generarea anual a deeurilor provenite din
construcii i demolri, lipsesc. Dei statele membre sunt neconsecvente
n definirea deeurilor provenite din construcii i demolri, acestea sunt
totui considerate ca fiind cca. 25% din totalul deeurilor generate. De
exemplu, Parisul raporteaz 680kg/loc/an n timp ce regiunile rurale ale
Franei raporteaz 250kg/loc/an. Folosind ca reper cantitatea mai mic, ar
90
rezulta n Regiunea Sud-Vest Oltenia generareaza aproximativ 580000
t/an, aproape de 10 ori mai mult dect cantitile raportate. Fr reciclare,
acestea vor necesita aproximativ 290.000 m3 capacitate de depozitare
pentru deeuri provenite din construcii i demolri presupunnd c
densitatea este 2000 kg/m3.
Tabel 5.4-2: Cantitati generate de deseuri din constructii si demolari

An Cod 2001 2002 2003 2004 2005
TOTAL Deeuri din construcii i demolri, 17 37784 8000 20100 17676 1813,6
din care :
3.1. Deeuri inerte 0 0 0 0 0
3.2. Deeuri n amestec 37784 8000 20100 17676 1813,6
Sursa: Operatorii de salubritate
Judetul nu are nc obiective specifice pentru deeurile provenite

din construcii i demolri. Obiectivele propuse sunt date mai jos mpreun
cu sarcinile specifice care trebuie atinse.
Tabel 5.4-3: Obiective propuse

Tratarea deeurilor contaminate din construcii i demolri ncepnd cu
pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/i 2007
eliminarea final n siguran
1. Tratarea deeurilor contaminate provenite din drumuri, cldiri i n permanen

spturi pentru valorificare sau/i eliminare final n siguran
2. Refolosirea i reciclarea deeurilor din construcii i demolri dac n permanen
nu au fost contaminate.
3. Refolosirea i reciclarea deeurilor provenite din spturi, dac n permanen
acestea nu au fost contaminate
4. Implementarea tehnologiei de reciclare i valorificare material n permanen
pentru 50% din deeurile rezultate n urma construciei de drumuri
5. Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deeurile din n permanen
construcii i demolri ce nu pot fi valorificate.
Deeurile provenite din construcii i demolri, sunt constituite din

dou componente individuale: deeuri din construcii i deeuri din
demolri. Aceste deeuri provin din: infrastructura construciilor i
cldirilor, total sau parial demolate, din reparaia drumurilor, etc.
Aciunea asupra mediului
Deeurile provenite din construcii i demolri au fost identificate ca

o prioritate a fluxului de deeuri de ctre UE. Datorit volumului mare de
deeuri provenite din construcii i demolri este necesar un spaiu mare
de depozitare.
91
Aceste deeuri necesit resurse i tehnologii pentru separarea i
recuperarea deeurilor provenite din construcii i demolri, tehnologii
accesibile i n general puin costisitoare.
Colectarea
Multe din deeurile porvenite din construcii i demolri sunt

reciclabile i pot fi reutilizate n producerea de balast pentru drumuri, sau
refolosite n producerea de ciment, dac exist faciliti adecvate. UE a
raportat o descretere a depozitrii de deeuri provenite din construcii i
demolri cnd taxele de depunere sunt mai mari dect cele ncasate de
firmele de reciclare. Acest lucru a fost posibil n Germania. Se sugereaz
ca o strategie asemntoare s fie abordat i aici, dat fiind faptul c
deeurile provenite din construcii i demolri pot umple spaii de
290000m3/an, presupunnd c nu sunt reciclate i recuperate n totalitate..
Aceast cantitate poate fi redus seminificativ prin folosirea unei
simple mruniri i a unei faciliti de sortare care poate recupera de la 60
la 70% din deeurile provenite din construcii i demolri. Asemenea
faciliti pot costa ntre 3-4 milioane EURO pentru o structur ce suport
500t/zi de deeu mrunit. Este sugerat ca costurile de reciclare s fie mai
mici dect costul de depozitare. Acest lucru ar putea da un impuls pentru
creterea reciclrii.
n Europa, de la lucrrile de construcie a unei cldiri de mrime
medie de 1000 m2, poate fi colectat o cantitate de deeu de 10-50m3, n
timp ce de la lucrrile de renovare ale aceleiai cldiri rezult cantiti de
deeuri de cca zece ori mai mari..Pentru deeurile nesortate costurile de
depozitare pot fi de pn la 100 /ton, n timp ce pentru cele sortate sunt
in jurul valorii de 30 /ton
Introducerea sistemului de colectare

Trebuie introdus un sistem de colectarepentru acest tip de deseu si
aceasta ar trebui s fie lipsit de taxe cantiti mici de deeu provenit de la
gospodrii. Mai trziu, dup ce sistemul va fi implementat i acceptat n
totalitate, o tax va putea fi aplicat. Cantiti mari de deeuri provenite
din construcii i demolri ar trebui transportate direct la depozite speciale
pentru tratare in scopul valorificarii acestora gestioante de firme
autorizate.
Recomandri privind aplicarea deeurilor provenite din construcii i

demolri:
- Se sugereaz ca n cursul procedurii de Evaluarea a Impactului asupra
Mediului anterioar emiterii Aurorizaiei de Construire s se stabileasc cu
claritate locul de eliminare a deeurilor din construcii i demolri.
- Este recomandat ca si Consiliile Locale s introduc un paragraf n
contractele lor cu privire la repararea strzilor, construirea strzilor,
construirea unor noi cldiri, ca i lucrrile de renovare i modificare, prin
care s se impun depozitarea deeurilor numai la depozitele autorizate.
92
- n licitaii, firmele ar trebui s specifice fondurile necesare pentru
depozitarea deeurilor provenite din construcii i demolri.
- Bncile ar trebui s cear, atunci cnd acord mprumuturi pentru
realizarea de construcii, evidenierea fondurilor specifice care s fie
utilizate n scopul depunerii deeurilor provenite din construcii i demolri.
n plus, acest fapt vine n completarea oricrei proceduri de Evaluare a
Impactului asupra Mediului sau oricrei alte Autorizaii de Construire,
numai dac aceasta nu este deja inclus.
- Camera de Comer i Industrie ori autoritatea responsabil pentru firme

de construcii, ar trebui s cear dovezi privitoare la depunerea adecvat a
deeurilor provenite din construcii i demolri.
n final, se recomand ca o parte din deeurile provenite din

construcii i demolri, sau o parte din materialul provenit din excavare s
fie folosit ca material pentru straturile interne ale drumurilor n construcie.
Acelai lucru poate duce la o cooperare ntre operatorii de depozite,
firmele de construcie i Consiliile Locale, n ndeplinirea obligaiei de a
elimina adecvat deeurile provenite din construcii i demolri.
5.5 Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti
Sunt prezentate statiile de epurare orasenesti existente la nivelul

judetului, caracteristicile acestora, precum si cantatile de namol rezultate
anual.
Tabel 5.5-1: Statii de epurare la nivelul judetului in anul 2006

Denumirea statiei de Numar de Cantitatea de nomol
epurare locuitori rezultata (t/an
deserviti substanta. uscata**)
SC ACVARIM SA 113270 2278
Staie de epurare Dragasani 16340 63,5
Staie de epurare Horezu 1600 3,6
Staie de epurare Brezoi 2775 1,8
Staie de epurare 2222 4,7
Baile Govora
Staie de epurare Babeni 1680 2,6
Staie de epurare Berbesti 1800 20
Staie de epurare 570 nedeterminata
Balcesti
Staie de epurare 1850 117
Baile Olanesti
Staie de epurare 4310 10
Calimanesti
Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului, Operatorii statiilor de epurare
93
* Conform HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediu acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile
ulterioare, un echivalent locuitor (e.l) reprezinta: incarcarea organica
biodegradabila avand un consum biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 de 60 g
O2 /zi.
** Conform SR 12702/1997 Namoluri rezultate de la tratarea apelor de suprafata
si epurarea apelor uzate, substanta uscata 9solide totale0 reprezinta substanta
rezultata din namol prin uscarea acestuia la 105 0C.
In judetul Valcea au fost castigate fonduri europene pentru
reabilitarea statiilor de epurare municipale si construirea alora noi.
Gestionarea namolurilor de la statiile de epurare orasenesti
Pana in prezent la nivelul judetului Valcea nu exista instalatii de

tratare/valorificare/eliminare a namolurilor. Acestea se afla stocate.
Obiective si inte pentru nmolul provenit din tratarea apei uzate

sunt prezentate n tabelul urmtor:
Tabel 5.5-2: Obiective si tinte

Obiective
1. Prevenirea depozitrii ilegale Incepnd din
2008
2. Prevenirea deversrii de nmol n apele de suprafa Incepnd din
2008
3. Promovarea folosirii nmolului necontaminat ca Incepnd din
fertilizator n agricultur 2008
.4. Deshidratarea i pretratamentul n vederea Incepnd din
coincinerrii n instalaiile de obinere a cimentului 2008
Opiuni privind valorificarea energetica a nmolului
Anterior, folosirea nmolului de la instalaiile de tratare a apei uzate

ca fertilizator pentru terenurile agricole a fost o soluie pentru eliminarea
nmolului. Totui, standarde noi de depozitare exclud aceast metod azi,
prin urmare trebuie avute n vedere alte metode de tratare a nmolului.
Standardele Romniei pentru nmolul provenit de la instalaiile de tratare
a apei uzate, sunt precizate mai jos.
Tabel 5.5-3: Limite permise privind metalele grele n soluri
Plumb
Metal greu Limita mg/50kg materie
Cadmiu uscat 3(pH>6.5)
94
Crom 100
Cupru 100
Nichel 50
Mercur 1
Zinc 300
Tabel 5.5-4: Concentraiile maxime admisibile ale metalelor grele

pentru ca nmolul s fie utilizat n agricultur
Metal greu Limita

mg/kg substan
uscat
Plumb 300
Cadmiu 10
Crom 500
Cupru 500
Nichel 100
Mercur 5
Zinc 2000
Cobalt 50
Arsenic 10
PCB 0,8
Hidrocarburi aromatice policiclice 5
Compusi organici halogenati 500
Intruct nmolurile provenite din instalaiile de tratare a apei uzate

sunt relativ consistente pot fi uor de incinerat. Pentrul transportul
acestora ntr-un mod economic, sunt filtrate i apoi uscate. Apoi nmolul
este pompat n incinerator, sau stocat, dac este solid.
Exista posibiliti de incinerare n fabricile de ciment sau in
instalaiile care folosesc drept combustibil lignitul. Pentru cantiti mari, se
poate utiliza incinerarea n pat fluidizat chiar pe amplasamentul
instalaiilor de tratare a apei uzate.
Cantitatile de namoluri gestionate la nivelul judetului sunt prezentate in

tabelul de mai jos:
Tabel 5.5-5: Cantitati de namol la nivelul judetului Valcea
Cantitate namol (t/an)
2002 2003 2004 2005 2006
Cantitate namol rezultat 7523 9761 8550 3496 2501
Cantitate namol tratat/valorificat,
din care:
95
prin compostare
prin fermentare anaeroba
prin co-incinerare
utilizat in agricultura
Cantiate namol depozitat (stocate) 7523 9761 8550 3496 2501
Cantitate namol incinerat

Sursa: APM Valcea, Operatorii statiilor de epurare
6. EVALUAREA TEHNICILOR POTENTIALE PRIVIND

GESTIONAREA DESEURILOR MUNICIPALE
NEPERICULOASE
6.1 Prezentarea si selectarea posibilitatilor tehnice aplicate pentru

reducerea cantitatii de deseuri eliminate.
Aspecte decizionale n gestiunea deeurilor
Acest capitol evalueaz altenativele tehnice, operaionale i

financiare pentru judetul Valcea, n vederea colectrii, reciclrii, tratrii i
depozitarii deeurilor. Ca baz, acest capitol consider Obiectivele
Planului Judetean de Gestiune a Deeurilor specificate n capitolul 3 i
prognozele cantitative pentru deeuri aa cum sunt date n capitolul 4.
n ceea ce privete previziunile pentru generarea deeurilor n anul
2013 i nevoile de tratare, este acordat aici o atenie special atingerii
tintelor de reducere a deeului biodegradabil i de reciclare a ambalajelor.
Bazndu-se pe datele alternativelor tehnice, operaionale i
financiare explicate aici, este de ateptat ca fiecare judet din Regiunea 4
s aleag i s dezvolte unele alternative tehnice, n vederea atingerii
intelor
n aces sens, se ateapt ca municipalitatea s-i bazeze deciziile
pe :
- puterea financiar a judeului sau a municipalitii;
- eficiena costului (soluia costului cel mai mic) i
- impactul socio-economic.
Pentru a atinge aceste cerine vor fi nevoite s-i schimbe
semnificativ practicile curente de gestionare a deeurilor, care numai
parial sau local ndeplinesc obiectivele judetene. Dintre aceste obiective,
cele care au un impact mai mare asupra modurilor de operare, finanare
sau asupra investiiilor sunt urmtoarele:
1. colectarea a aproape 100% din deeuri (90% din zona rural

pn n anul 2009 i 100% din zona urban pn n anul
2013) i apoi depozitarea n depozite conforme
2. sortarea extins pentru reciclarea materialelor pentru
ambalaje, 55% pn n 2013
96
3. reducerea cu 50% a deeurile biologice la depozitare pn
n 2013, lund ca baz de calcul cantitile depozitate in
1995
4. obiective specifice pentru fracii de deeuri colectate
separate
Responsabilitatea decizional pentru Planul de Gestiune a Deeurilor

(Judeene, Municipale i Comunale)
Procesul de definire a celei mai bune variante de Plan de

Management al Deeurilor revine autoritilor Regionale, Judeene i
Municipale/Comunale n consultare cu publicul i ali factori interesai n
domeniul gestiunii deeurilor (ONG-uri, REMAT, culegtori, industrie,
comerciani, etc). Acete instituii trebuie s ia decizii privind colectarea
deeurilor, tratarea i depunerea lor - care de cele mai multe ori se iau de
ctre Consiliu Judetean mpreun cu autoritile comunale, municipale,
operatorii serviciilor de salubritate, APM.
Este de ateptat ca municipalitile sa formuleze Planul lor de

implementare a gestionrii deeurilor bazndu-se pe:
- inte regionale i naionale
- conjunctura geografic i contexul socio-economic
- nivelul de servicii pe care l doresc
- capacitatea de plat i posibilitile de finanare, i
- termenele i prevederile Planului Regional/Judetean de Gestionare
a Deeurilor.
Decizia tehnic i operaional n gestionarea deeurilor
Pentru a atinge intele cuantificate ale managementului deeurilor,

respectnd capacitatea lor de plat i gsirea nivelului de servicii dorit,
municipalitile i comunele vor trebui s ia n considerare Planul de
Gestionare a Deeurilor. Printre cele mai relevante se numr:
- Obiective i inte (din Capitolul3)
- Colectare i sortare selectiv pentru gospodrii, containere
necesare, mrime, culoare, deintori, etc.
- Frecvena serviciilor de colectare a deeurilor (inclusiv mrimea
echipajului, caracteristici tehnice, numr de vehicule pentru
colectare),
- Utilizarea punctului verde sau a altui sistem de marcare (impactul
asupra productorilor, comerului cu amnuntul, gospodriilor)
- Amplasamente, specificaii tehnice, i planuri pentru: puncte de
colectare, staii de transfer, staii de sortare, staii de compostare,
faciliti de tratare (incineratoare / Tratare Mecano-Biologica -TMB),
faciliti de reciclare, depozitare
- Structura tarifelor i taxelor
97
- Finanarea i posibile fonduri obinute prin scheme de grant /
contribuia local la investiiile pentru amenajarea principalelor
instalaii
- Gradul de implicare a operatorilor din sectorul privat (concesiuni,
acorduri de construcie, transfer i operare, contracte de delegare
de gestiune, contracte de servicii), i
- Monitorizarea funciilor sistemului, participarea publicului i
diseminarea informaiei.
7. CALCULUL CAPACITATII NECESARE PENTRU

GESTIUNEA DESEURILOR
Tendine generale n tehnologia tratrii deeurilor
Strategia european comun n domeniul obinerii costului cel mai

mic
Statele membre ale UE (dac nu chiar toate statele dezvoltate), au
obiective de gestionare a deeurilor similare cu cele ale Romniei. Cteva
au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania, care are ca int reducerea
pn la 5% a cantitii de deeuri biodegradabile depozitate. n consecin,
Planurile de Gestiune a Deeurilor aleg aproximativ aceleai soluii tehnice
pentru ndeplinirea obiectivelor de reducere a deeurilor. Acestea sunt n
general:
- Sortarea selectiv a fraciilor de deeuri (recipieni uscai /
sisteme de recipieni umezi, punct verde, etc)
- Folosirea staiilor de transfer dac cantitile de deeuri trebuie
s fie transportate pe distane mari
- Staii de sortare pentru a recupera fracii de deeuri (deeuri
provenite din ambalaje, hrtie)
- Compostarea multor fracii verzi i a unor fracii provenite din
deeuri alimentare (ambele compostate centralizat)
- Tratarea deeurilor n amestec (prin incinerare sau scheme
mecano-biologice)
- Planuri specifice:
Puncte de colectare i reglementri pentru productori n
scopul returnrii anumitor deeuri: vehicule scoase din
uz, echipament electric i electronic uzat, baterii,
acumulatori
Deeuri menajere periculoase, i
Nmol provenit din tratarea apelor uzate
Deeuri provenite din construcii i demolri
- Utilizarea unor depozitelor controlate pentru deeurile rmase
Reducerea coninutului biologic a deeurilor solide municipale

ramase n amestec s-a dovedit a fi una dintre cele mai problematice.
98
Aceasta cere investiii importante i faciliti de tratare specializate
(incineratoare sau staii mecano-biologice) care au costuri importante de
operare i tehnologii avansate. O discuie detaliat despre acest subiect
este detaliat n cele ce urmeaz.
Tendine ale tehnologiilor de depozitare

Tendina general de dezvoltare n domeniul gestiunii deeurilor i
tehnologiilor de depozitare se concentreaz pe:
- Limitarea cantitilor de deeuri depozitate i maximizarea folosirii
de resurse naturale prin reciclare i refolosire
- Extinderea duratei de exploatare a depozitelor, reducnd astfel
suprafeele de teren declasificate (ineficient folosite) prin
transformarea n depozite
- Limitarea generrii de gaze de ser emise din depozite
Recent, datorit creterii generale a standardului de via i folosirii

tot mai rspndite a tehnologiilor de ambalare, cantitile de deeuri
organice i de ambalaje au crescut n mod considerabil, ambele umplu
rapid depozitele i diminueaza resursele naturale.
Pentru a contracara acest lucru, obiective specifice formulate n
Capitolul 3, promoveaz reciclarea materialelor de ambalaje i reducerea
cantitatilor de deeuri biodegradabile depozitate.
Pentru a reduce impactul emisiilor de la depozite, acestea vor fi
proiectate i construite cu cele mai bune tehnici disponibile, aa cum au
fost ele definite n Directiva european de depozitare, transpusa n
legislatia romaneasca. (Acest plan utilizeaz termenul de depozite
ecologice pentru a desemna depozitele conforme cu Directiva europeana
de depozitare, transpusa n legislatia romaneasca, care nglobeaz
folosirea celor mai bune tehnici disponibile n domeniul depozitrii
deeurilor)
Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la reducerea
impactului asupra mediului, ceea ce implica:
- Metode mai simple de tratare a levigatului
- Emisii mai sczute de gaze cu efect de ser, n special metan
(metanul are un efect de ser de 21 de ori mai ridicat dect CO2), i
- Reducerea semnificativa a factorilor negativi (fum, psri / animale
/ praf / mirosuri neplcute / ape contaminate / deplasri de praf cu
ajutorul vntului)
- Controlul asupra deeurilor depozitate, i
- Inchiderea i monitorizarea depozitelor, remedierea siturilor i a
solului.
Alte elemente ale celor mai bune tehnici disponibile privitoare la
operaiunile de depozitare includ:
- geomembrane pentru impermeabilizarea depozitelor,
- tratarea levigatului
- compactare avansat a deeurilor depozitate
- acoperire zilnic, i
99
- colectarea i arderea metanului de depozit n depozitele mici sau
recuperarea i utilizarea lui ca i combustibil n generatoarele
electrice n depozitele mai mari.
Tendine privind metoda reducerii deeurilor biodegradabile:

Pentru a reduce cantitatea de deeuri biodegradabile ce intr n
depozite i apoi emisiile n aer, este necesar s se accepte n depozite n
tot mai mare masura deeu inert rezidual, cu continut biodegradabil redus
la cel mult 5% sau mai putin. Asemenea cantiti reduse de biodegradabil
sunt n general atinse prin:
- colectarea selectiva extensiv a deeurilor de ambalaje i a altor
fraciuni de deeuri reciclabile i reducerea cantitatii de hrtie, lemn
i textile existente n depozite
- compostarea cantitii maxime de deeuri verzi i alimentare (din
gospodrii i instituii, curi, grdini, parcuri, piee i curenia
stradal), i
- tratarea cantitilor rmase prin tratarea biomecanic i incinerare
Aceeai strategie de tratare este propus pentru judet si regiune.
n consecin, prin colectare bine organizat i o schem de sortare
bun, obiectivele anului 2010 pot fi atinse prin sortare i compostare, pe
cnd cele ale anului 2013 vor necesita o tratare mai avansat, cum ar fi
tratarea biomecanic sau incinerarea.
Soluia tehnic final va depinde de rezultatele unui studiu de
fezabiitate i financiar sau de preferinele autoritilor locale (ambele
msuri de tratare sunt obinuite pe tot teritoriul UE). Dezbateri importante
au loc pentru a alege care dintre cele dou tehnologii este mai ieftin i
produce cea mai mare scdere a cantitii de substane biodegradabile la
o valoare de investiie dat.
Tendine ale gestionrii deeurilor provenite din materiale de ambalaj

Cresterea utilizrii materialelor pentru ambalaj este prezent peste
tot n lume. Cu toate c sortarea n gospodrie devine aproape universal
valabil, sortarea poate fi mbuntit prin metode complementare. Cele
mai obinuite metode sunt:
- sistemul depozit sau consignaie a fost dezvoltat pentru sticl i
butelii de tip PET, recipieni din aluminiu, etc. Sistemul consignatie
pentru ambalaje oblig consumatorii casnici sa returneze ambajele
la punctele de colectare desemnate de productori. Un viitor
avantaj al acestui sistem este acela c i face mai responsabili pe
comercianti i pe productori sa colecteze deeuri de ambalaje n
vederea reciclrii
- Sistemul de tip punct verde aa cum exist n Frana, Germania
i n aproape toat Europa. Sistemul acesta este adoptat sub o
anumit form i n Romnia i va fi operaional/organizat prin ECO
Rom Ambalaje SA. Dac va fi adoptat, consumatorii vor fi ncurajai
s returneze materialele provenite din ambalaje n locaiile
desemnate, puncte de colectare sau magazine. Sistemul punctul
verde va responsabiliza mult mai mult att productorii de
100
ambalaje ct i utilizatorii. Fondurile colectate vor fi atunci folosite
pentru a ncuraja reciclarea deeurilor provenite din materiale de
ambalaj.
7.1 Colectare si transport
Pentru ca judetul s ating intele judetene/regionale de colectare

impuse pn n anul 2009 (90% din zona rural) i 2013 (100% din zona
urban), colectarea deeurilor va fi extins n mod semnificativ. Asta va
nsemna investiii importante i achiziionarea de noi vehicule i recipieni
pentru colectare.
Mai trziu, colectarea selectiv a fraciilor de deeuri va nsemna c

att numrul de vehicule ct i cel de containere va crete, n funcie de
schema de colectare aleas pentru deeurile mixte menajere i pentru
colectarea separat a diferitelor fracii de deeuri.
Cel mai probabil, municipalitile din zonele urbane vor continua s

colecteze deeuri din containere amplasate n spaii publice cu vehicule
compactoare de capacitate mare, pentru a le depune apoi n depozite
judeene conforme. Acest sistem va fi extins ctre zonele urbane n care
nu se face nc o colectare a deeurilor. Frecvena de colectare este n
general de o dat pe sptmn, cu toate c districtele comerciale i
cartierele cu blocuri beneficiaz de colectare de mai multe ori pe
sptmn.
Vehiculele mari de colectare a deeurilor constau n vehicule de 16-
19 tone, biaxiale, cu un container de capacitate 10 -15,5 m3. Aceste
vehicule sunt echipate cu mecanisme de descrcare pentru colectarea
deeurilor din containere cu 2 sau 4 roi
Este important ca operatorii serviciilor de salubritate s includ n
tarifele practicate fonduri pentru revizia regulat i rennoirea parcului de
vehicule.
n mod normal, fiecare vehicul cost cam 120000 Euro i poate fi
operat 15-20 de ani, n funcie de ntreinere. Fiecare camion poate fi
operat 8 sau 16 ore pe zi, n funcie de strategia de operare a comunitii/
companiei. Totui, nu este recomandat meninerea unui parc auto prea
vechi. Aceste vehicule sunt ineficiente, sunt adesea n reparaii i au
costuri mai mari de operare. Multe din ele sunt nesigure.
Pentru zonele rurale din judet, o atenie deosebit trebuie acordat
alegerii de vehicule a cror greutate s nu fie excedentar, pentru a nu
depi limitele de greutate ale drumurilor sau podurilor (pot fi folosite
camioanele multiaxiale sau camioanele mici), iar pentru zonele rurale cu
drumuri pietruite, sunt recomandate vehiculele multiaxiale.
7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare
101
Containere de colectare
Judetul deja folosete cele mai obinuite containere de colectare.
Acestea includ pubele de plastic pe roi de capacitate 120 si 240L pentru
cele mai multe gospodrii i pentru firmele mici.
Firmele mai mari, zonele comerciale i pieele pot folosi eurocontainere
mai mari - de 1,1 litri (fie din metal sau plastic, dei cele din metal sunt mai
robuste). n sfrit, instituiile, supermarket-urile i industria folosesc de
obicei containere de metal de 4 -10 m3. Supermarket-urile foarte mari sau
centrele comerciale pot fi de asemena echipate cu containere cu
compactare care sunt colectate prin ridicarea cu un crlig (hook lift).
n ceea ce privete regiunile rurale, colectarea din u n u este
poate impracticabil, datorit condiiilor de drum i a mediei de locuitori din
zon.
Pentru acetia, se sugereaz ca containerele comunale s fie
plasate cte unul de 1,1m3 pentru 100 locuitori sau unul de 10 m3 pentru
1000 locuitori, iar colectarea s se fac o dat pe sptmn cu vehicule
compactoare normale sau cu tractoare cu remorc, care sunt mult mai
adaptate la condiiile proaste de drum. Un asemenea sistem va fi
necostisitor pentru operare i va geneara un serviciu de colectare bun
pentru un mare numr de locuitori cu minim de cost. n cadrul acestui
sistem, locuitorii din gospodriile izolate vor fi nevoii s aduc deeurile la
cel mai apropiat punct de colectare comunal. Partea cea mai dificil va fi
s determinm locuitorii s renune la obiceiul actual, i anume acela de a
arunca deeurile n punctele care sunt mai la ndemn.
Fiecare localitate trebuie s i determine tipul de containere, utilaje
de colectare i frecvena de colectare n baza specificului localitii.
7.1.2 Colectarea selectiva a meterialelor reciclabile
Colectarea selectiva a materialelor reciclabile a inceput in

municipiul Ramnicu Valcea si va trebui implementat si la nivelul
municipiului Dragasani.
Exista 50 de puncte de colectare selectiva pe urmatoarele tipuri de
deseuri: hartie, plastic (PET), sticla (pe doua categorii: colorata, alba).
7.1.3 Staii de transfer
Staiile de transfer sunt locuri special amenajate n care deeuriile

sunt colectate i transferate apoi n alte vehicule de transport de
capacitate mai mare, acest fapt micornd costul de transport i reducnd
necesitatea de a construi multiple depozite, fapt care este foarte costisitor.
n general, staiile de transfer sunt construite pentru zone aflate la mai mult
de 60 km de depozitele de deeuri iar cantitatea anual de deeuri atinge
10000 de tone. Pentru volume mai mici, transportul direct cu camionul
este nc utilizat i nu e foarte scump, n condiiile n care se evit
amenajarea unor depozitele conforme mici care necesit investiii mari i
costuri de operare crescute per tona de deeu depozitat.
102
Ar trebui reamintit faptul c staiile de transfer adaug un pre de
4/5 /t la costul iniial de colectare a deeurilor.
Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staiile de

transfer ar trebui s genereze economii de transport mai mari dect
costurile operaionale. n viitor staiile de transfer pot ajunge la costuri de
construcie de la 500.000 la 2.000.000 euro.
n mod normal, staiile de transfer au nevoie de :

- electricitate i alte utiliti, protecie de incendiu,
- personal de paz care s verifice deeurile, cntar,
- echipamente de compactare a deeurilor sau containere ,
- soluii pentru apa uzat, i
- zone de ncrcare i descrcare uor de folosit i de operat.
n plus, staiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau de

ridicare pentru fraciuni de deeuri speciale: ambalaje PET, sticl, hrtie,
metale, deeu verde, deeu voluminos, DEEE, deeu periculos din
gospodrii etc.
Staiile de transfer sunt costisitoare att n operare ct i n construcie.
Acestea ar trebui instalate numai n locurile n care este justificat
prezena lor din punct de vedere economic i nu ar trebui considerate ca o
soluie alternativ la nchiderea depozitelor comunale neconforme.
7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor
7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje
Colectare selectiv i recupararea deeurilor provenite din ambalaj
Materialele din ambalaje reprezint un procent important (aprox.

20%) n totalul deeurilor menajere i similare din comer i industrie. O
mare parte din ambalaje/deeuri din ambalaje este recuperabil cnd este
stabilit i organizat un sistem eficient de sortare.
- strategia de colectare a DSM i a fraciunilor separate

Sunt cteva scheme de colectare i sortare comune pentru a atinge
intele de recuperare pentru deeurile din ambalaje. Prima se schema
consta din amplasarea de containere de colectare pentru mare parte a
gospodriilor, afacerilor, insituiilor i fabricilor, iar alta schema consata in
soluia n care deeul este lsat mixt i adus la o staie de sortare, pentru
o sortare ulterioar manual sau automatic.
- sortarea n gospodrii pe fraciuni

Prima metod, presupune deinerea de pubele de sortare pentru
fiecare tip de deeu i prezint avantajul scderii costului de sortare ntr-o
instalaie specializat, cu toate c sistemul are nevoie de multe pubele i
recipieni, i de mai multe vehicule specializate pe colectare. Ca atare,
103
colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, se faciliteaz
sortarea ulterioar, dei nu este posibil luarea fraciunilor colectate i
revinderea lor fr o sortare sau separare adiional. Fraciunile tipice
colectate separat includ:
1. hrtie (poate fi sortat ulterior n hrtie i carton, pe tipuri de hrtie),

2. sticl (sortat ulterior dup culoare),
3. plastic (ce poat fi sortat ulterior pe tipuri de plastic, trebuie
ndepartate capacele de la recipieni) ,
4. Metale (ce necesit sortare ulterioar n cutii de conserve din
aluminiu, din otel, folii de aluminiu, tuburi de spray, etc.,
5. deeuri verzi (ce pot fi sortate similar, poate n pungi de plastic
galbene pentru deeurile de gradin i deeu alimentar, dac este
mpachetat n hrtie).
Problema cu cele de mai sus este c procesul de sortare al ntregului

deeu este oneros i tracasant pentru gospodrii, i sortarea pn la
ultimul grad posibil necesit multe containere de colectare i vigilena
extrem din partea generatorilor de deeuri. Aderena la sortare extrem
n gospodrii este n general scazut, cu o problem adiional n oraele
mari, unde puine case au spaiu pentru toate containerele separate
necesare. Pentru a reduce costurile, unele comune recurg la containere
colective pentru fraciile de deeuri colectate separat, dar aderena la
acest sistem este admis a fi dificil fr stimulente de ordin financiar. (n
multe Cantoane Elveiene, gospodriile trebuie s plteasc taxe mari pe
tona de deeu mixt. n consecin cetenii au o determinare sporit
pentru pre-colectarea separat a deeurilor n recipiente destinate fiecrui
tip: sticl, hrtie, metale, deeuri verzi )
- Sistem de reciclare n dou pubele

Pe baza constrngerilor de mai sus, a fost dezvoltat un sistem
hibrid, denumit uneori sistemul pubele umede/pubele uscate, care a fost
folosit cu succes i a devenit n multe zone sistemul de preferin
Sistemul const n 2 pubele principale, plus uneori o pubel mai mic

pentru sticl i posibil saci galbeni pentru deeuri din gradin i alimentare
(nvelite anterior n hrtie). n cadrul acestei scheme, pubela umed este
containerul pe care cele mai multe gospodrii l foloseau deja pentru
deeu mixt nesortat i pubela uscat pentru pre-colectarea n general a
materialelor de ambalat. Este folosit n general o pubel mic sau un
container amplasat in spaii publice pentru colectarea sticlei. Este
important problema colectrii deeurilor de gradin i a celor alimentare
dac se vrea ndeplinirea intelor de reducere a deeurilor biodegradabile.
Sistemul este compus din:

- pubela umed: DSM mixte
- pubela uscat: hrtie, carton, metale, plastic, (unele permit i DEEE
mici), tetra pack, cutii de conserve, saci, baterii
- un container comun pentru sticl,
104
- dei nu special pentru deeuri din ambalaje, saci maron speciali
(uneori pubele maro n Romnia) pentru deeuri verzi sezoniere (se
pot include i deeuri alimentare nvelite n hrtie) destinate
compostrii.
Avantajul acestui sistem l reprezint faptul c sunt necesare mai

puine pubele i mai puine drumuri efectuate de camioane pentru a
colecta fraciunile de deeuri. Este de asemenea uor de ntrebuinat.
Fraciunile colectate sunt trimise apoi la un centru de sortare
manual, unde angajai instruii s sorteze deeurile n cele mai
economice containere de colectare. De ex: sticlele sunt separate n PET,
PP, PE, PVC, plastic PS, hrtia e separat de carton. Dat fiind costul
relativ sczut al muncii n Romnia, un sistem de sortare manual s-ar
dovedi cel mai economic. Sistemul poate fi perfecionat n timp, pe msura
implementrii i ntrebuinrii strategiilor de sortare i a echipamentelor
mai bune. n plus, studiile au artat c pn la 70% din gospodrii pot
adera la acest sistem, dat fiind simplitatea lui n raport cu schemele de
sortare pe mai multe fracii, mai complicate.
Statii de colectare
Cealalt extrem o reprezint o instalaie de sortare a deeurilor

mixte.
Acest sistem nu necesit cooperarea gospodriilor, nici colectare
separat sau pubele de colectare. Cu toate acestea, n practic, acest
sistem poate avea multe dezavantaje:
- deeurile reciclabile sunt amestecate cu deeuri foarte umede,
degradnd astfel multe fraciuni reciclabile,
- este mult mai grea separarea ulterioar a fraciilor,
- instalaia poate emana mirosuri neplacute,
- sistemul de sortare automat nu se comport ntotdeauna bine i are
nevoie de investiii de capital semnificative,
- sortarea manual a Deeurilor Solide Municipale prezint pericole
pentru sntate, este neplacut i periculoas.
Aplicabilitate:
Sortarea fraciunilor de deseuri municipale separat este aplicat pe
ntreg teritoriul UE. Procesul este realizat naintea procesrii i depozitrii.
Procedura s-a dovedit a fi cea mai bun metod de ndeplinire a intelor
de deeuri din ambalaje, avnd n vedere c sortarea deseurilor
municipale mixte s-a dovedit dificil iar rezultatele dezamgitoare.
O soluie mai potrivit pentru zona rural ar putea fi instalarea
staiilor de colectare care pot fi instalate pentru 5-10% din costul staiilor
de transfer.
n unele cazuri, puncte de colectare cu cteva containere metalice
mari pot fi considerate staii simple de transfer, ce necesit doar o
platform de beton i containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3 pentru
transferul ntr-un vehicul cu compactare (deservind 100 de locuitori) sau
105
direct ntr-un container deschis de 45 m3 odat la 2 sptmni (deservind
200/500 de locuitori). Pot fi localizate mpreun mai multe pubele, pentru a
facilita colectarea fraciunilor separate de deeuri.
Aceast soluie ar fi cea mai bun din punct de vedere economic
pentru asezrile mai mici sau izolate i evit costul unei staii de transfer
dezvoltate complet. Pentru staiile de colectare, fiecare comun trebuie sa
determine numrul i locaiile fiecrei staii. Trebuie acordat o atenie
special seleciei acestor locaii. Dac sunt prea aproape de locuitori,
acetia ar putea avea de obiectat n privina mirosului, a traficului
vehiculelor i a zgomotului.
Investiii i costuri de operare:

n ceea ce privete investiia, staiile de sortare manual au nevoie
doar de echipament simplu (benzi transportoare, jgheaburi de alimentare),
un hangar nclzit i pubele pentru stocarea fraciunilor sortate n vederea
vanzrii, cntare i prese, ca un prim pas. O instalaie de dimensiuni
acceptabile, poate chiar ntr-o locaie a REMAT poate fi construit iniial
pentru valori ntre 500 000 i 2 mil Euro. n mod ideal, deeurile verzi ii
vor gsi locul n staia de compost la fel de simpl aflat alturi. Centrul de
sortare manual, bazat pe costul muncii n Romnia, ar trebui s se
apropie de veniturile din fraciunile recuperate prin colectarea i sortarea
realizat n UE, acelai lucru ntamplndu-se i cu taxele de depozitare.
Aa cum multe ri ale UE au raportat costuri de sortare i colectare
ntre 80-120 Euro/ ton, este recomandat un studiu de fezabilitate nainte
de a ajunge la o concluzie n privina pragului minim de rentabilitate
S-a demonstrat, de asemenea, c centrele de sortare ar trebui s
fie plasate lng depozitele de deeuri sau alte faciliti de tratare, unde
exist deja infrastructura necesar ce ar reduce costurile de operare i de
transport. Asemenea instalaii au evideniat importante economii,
reducnd costurile de operare la 50-60 Euro/t procesat, pentru staii cu o
capacitate de operare de 4-6000 t/an (excluznd costurile de transport).
Acestea reprezint 50-60% din costurile ce trebuie calculate pentru o
staie de sortare izolat.
7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municiplae

Pentru a atinge pe termen scurt (25% n 2010) i cu investiii
minime intele de reducere pentru deeurile biodegradabile, este necesar
axarea pe cantitile de deeuri biodegradabile care pot fi colectate uor i
tratate.
Acestea includ n general hrtia, cartonul i lemnul pentru reciclare,
materialele din ambalaje pentru acelai scop i deeuri verzi i alimentare
pentru compostare.
Pentru compostare, deeurile verzi din parcuri, curi, grdini i
piee trebuie colectate separat. Este posibil i compostarea nmolului de
la case (fose septice) i de la instalaii de tratare municipale (dac sunt
conforme cu OM 344/2004). Deeurile alimentare din case pot fi
compostate alturi de deeurile verzi sau folosite ca hran pentru animale.
Aceasta metod este aplicabil n special pentru restaurante sau instituii
106
cu caracter social, unde cantitile generate de deeuri alimentare sunt
suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnic i folosirea lor ca
hrana pentru animale.
n general, deeurile verzi sunt colectate fie n pubele speciale
(maron n Romnia) sau n saci ce pot fi cumprai n general din
supermarket-uri. Sacii sunt populari n rndul gospodriilor, avand n
vedere c cea mai mare cantitate de deeuri verzi se produce spre
sfritul primverii i n toamn.
Compostare:
Este foarte Importan separarea Deeurilor Verzi (deeuri din
parcuri i grdini) i a Deeurilor Biologice (deeuri organice din
gospodrii) de deseurile municipale mixte n vederea compostrii.
Deseurile municipale mixte conin contaminri peste limitele admise.
Aceast rezultat reduce semificativ cantitatea de compost care poate fi
produs din deeuri relativ curate verzi i biologice. n consecin,
compostarea deseurile municipale, fr un alt tratament, nu e o opiune
viabila n UE.
Standardele UE privind calitatea compostului fac puin probabil
producerea din deseurile municipale mixte. Acestea includ particule cu
dimensiuni mai mici de de 2 mm pentru plastic, sticl i metal i nu ar
trebui sa depaseasca mai mult de 0,5% din greutatea compostului uscat.
Compostarea n aer liber

Compostarea deeurilor din parcuri i gradini, care sunt libere de
poluani, poate fi facut n spaii deschise, fr aspirarea de aer n
procesul de compostare. Pentru a asigura o aerare suficient, ntaltimea
grmezii de compostare trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 m i trebuie
adaptat la densitatea materialului. Grmada de compostare va lua forma
caracteristic de trapezoid. Presupunnd o densitate de 0,5 t/m3,
aproximativ 1800 t pot fi compostate pe un hectar de teren la fiecare 6
luni.
n general, la o rata de colectare de 20% a deeurilor verzi din

gospodrii, este necesar 1 ha pentru
compostarea pentru 100.000 locuitori.
Staiile trebuie situate la o distan
suficient de asezrile din apropiere
pentru a evita mirosurile neplacute
pentru ceteni.
Procesul de compostare prin
fermentaie poate fi accelerat prin
aspirarea adiional de aer. Sistemele
deschise necesit aspirri de aer de la Fig 7.2.2 Compostarea n
baza grmezii de compostare. Aerul aer liber
trebuie tratat dup aceea n filtre de
compost pentru a evita mirosurile neplacute. Sub efectul ventilaiei, timpul
de compost poate fi redus de 2-2,5 ori cnd exist materiale omogenizate
107
n procesul de compostare. n general, procesul este acoperit i are loc pe
o platform de ciment.
Sistemele nchise
Sistemele de compostare nchise sunt folosite pentru a accelera i
mai mult compostarea i pentru adaptarea la condiiile climaterice, pentru
a evita mirosurile neplcute i pentru a obine un control asupra ratelor de
compostare. Procesele de compostare avansate utilizeaz mrunirea n
prealabil, cernerea i omogenizarea materialelor care vor intra pentru a
mbunti compoziia compostului.
Tratare Mecano- Biologica (TMB)
Tratamentul mecano-biologic, TMB, este un nume generic atribuit

proceselor ce tratateaz biologic DSM. n mod normal, procesul de
tratament const ntr-o parte n care se realizeaz sortarea mecanic, un
tratament anaerob al fraciunilor organice, urmate de depozitarea sau
tratamentul ulterior al rezidurilor.
n prezent, exist 80 de asemenea staii de TMB n Europa, variind
de la 20.000 la 480.000 de tone pe an (Madrid, Spania). Marea majoritate
a staiilor mari sunt situate n Spania, cateva n Germania, Austria, Frana
i Italia. n prezent, n UE se proceseaz n aceste instalaii aprox. 13
milioane tone/an (estimat pentru 2006 - Jupiter Research, 2005). Studiul
estimeaz de asemenea c, costul de ansamblu al TMB este puin mai
mare decat cel al incinerrii, dar legislaiile i taxele distorsioneaz
semnificativ economiile (datorit cantitii mari de deeuri ce trebuie
depozitat sau incinerat, profitabilitatea staiilor de tratament este
sczut n zonele unde costurile pentru depozitare i incinerare sunt
ridicate).
Descrierea procesului de Tratare Mecano- Biologica
Deeurile ce intr n procesare sunt n general separate n 3

fraciuni :
1. fraciune: >80mm ~30% din intrri

2. fraciune 40mm < X < 80mm ~50% din intrri
3. fraciune <40mm ~20% din intrri
Prima fraciune este incinerat (cu recuperare de energie):
Cea de-a doua fraciune este supus fermentrii anaerobe i
ulterior tratamentului mecanic, cu rezidurile n majoritatea lor depozitate.,
Cea de-a treia fraciune poate fi opional fermentat anaerob pentru
producerea bio-gazului, consumat pentru nevoi proprii, cu resturile trimise
pentru tratamanent ulterior si depozitare, cu emisii de CO2.
Tabel 7.2.2 : Costuri teoretice de operare
108
Capacitate Costul COSTUL Cost
procesului DE Total
de tratare TRATARE
t/an /t /t /t
100.000 45,- 65 110
150.000 43,- 65 108
200.000 40,- 65 105
Tratare termica (Incinerarea, pirolizam gazeificare)

In prezent exista 467 de incineratoare care proceseaz, pe an, 50
de milioane de tone (2003) de deeuri municipale menajere din 15 ri ale
Uniunii Europene (din 200 de milioane). Cel mai mare complex de
incineratoare arde, pe an, 1 million de tone de deeuri municipale solide.
Incineratoarele. La un moment dat incinerarea pierduse din importan,
dar au fost reevaluate datorit necesitii respectrii Directivei 2000 a UE
privind incineratoarele, care a intrat n vigoare n Decembrie 2005 n toat
Uniunea European, i interzicerea n totalitate sau reducerea sever a
cantitii de deeuri biodegradabile permise a fi depozitate la depozitele
de deeuri. Ambele Directive au fost favorabile industriei de incinerare.
Azi, incineratoarele de deeuri municipale solide sunt exploatate la
capacitatea total, multe incineratoare de deeuri municipale solide fiind n
construcie i n extindere n toat Uniunea European (surs CEWEP,
2005). Un exemplu recent este oraul Stuttgart, Germania, care tocmai i-
a mrit capacitatea incineratorului pentru deeuri municipale solide la
450000 t/an. Mai jos este prezentat o imagine ce ilustreaz instalaia
ISSEANE de 600000 t/an pentru valorificarea energetic a deeurilor
solide municipale, n construcie, n Issy-les-Moulineaux, chiar lng Paris.
Instalaia va fi dat n exploatare n 2007.
7.3 Depozitarea Deeurilor

Depozite de deseuri
Construcia, locaia si cerinele tehnice pentru construirea de depozite
ecologice sunt descrise tehnic de ctre Normativul tehnic privind
depozitarea. n esen, un depozit conform este o locaie care furnizeaz
o protecie a mediului si a sntii adecvat pentru eliminarea deeurilor
solide municipale. Un depozit conform este echipat n mod caracteristic cu
O zon intermediar:
- Un drum bun i accesibil pentru camioane,
- Un corp de gard pentru pstrarea evidenei i a controlului,
- Un cntar
- Un mic laborator pentru controlul deeurilor,
- Straturi de izolare; mineral i sintetic (membran PEID) pentru a
reine levigatul i geo textil pentru a prelua ncrcarea mecanic,
- Un sistem de monitorizare,
109
- Staie de colectare i tratare a levigatului (apa uzat din depozitul de
deeuri),
- Celule speciale n care sunt depozitate deeurile (n fiecare zi), i
- Ventilaie pentru gazul metan generat (cteodat colectat pentru
generarea de electricitate)
Operaiile speciale desfurate la un depozit ecologic includ:

- nregistrarea cantitilor de deeuri,
- controlul strict privind deeurilor permise i nepermise,
- acoperirea zilnic a deeurilor,
- compactarea suprafeelor de acoperire,
- asigurarea acoperirii i nchiderii, i
- controlul apei freatice
- monitorizarea regulat n timpul exploatrii i dup nchidere.
Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului

mult mai limitat (fr mirosuri, fr animale, fr incendii), riscuri de
mbolnvire reduse drastic i un control mult mai bun asupra deeurilor
dect la depozitele necontrolate de deeuri.
Exploatarea depozitelor de deeuri, costuri de investiie i

financiare:
Depozitele de deeuri acoper suprafae mari de teren i din aceast

punct de vedere sunt ne-sustenabile. n plus, depozitele conforme sunt
mai costisitoare n ceea ce privete construcia i exploatarea dect
gropile necontrolate. Dintr-o analiz de cost a unui depozit de deeuri, se
raporteaz c n Germania, eliminarea unei tone de deeuri cost 40 de
euro (fr taxe incluse) n timp ce pentru pentru Craiova , n Romnia, 15
euro pe ton. Aceste costuri nu includ costurile de colectare, deci
transportul de la un generator la un depozit poate costa de la aproximativ
8 euro pe ton pn la 30 de euro pe ton, n funcie de distan. ntr-un
final, unele dintre depozitele de deeuri valorific gazul metan pentru
generarea de electricitate.
Totui, se mai produc erori n ceea ce privete alegerea
amplasamentului pentru depozitele de deeuri.
Se recomand ca:
- Studiul de Fezabilitate/Studiul de Impact asupra Mediului s acord
atenie i considerentelor economice (cel mai mic cost) n
amplasarea unui depozit de deeuri (nu doar considerentelor de
ordin geologic/hidrologic),
- Deciziile nu trebuie luate numai n funcie de finanrile UE
finanrile UE vor acoperi doar parial costurile de investiii pentru
primele celule ale depozitelor de deeuri, o mic parte din costul
total. Dup aceea, judeul sau comuna vor avea un depozit de
deeuri mult prea scump pentru a fi exploatat i extins, ceea ce va fi
peste posibilitile lor, i
110
- Trebuie inut minte c nu este o coinciden c majoritatea
depozitelor de deeuri, din Romnia, deinute n regim de PPP
(exploatate de sectorul privat) sunt amplasate n apropierea celui
mai mare ora din jude, pe un teren plat, cu acces uor. Sectorul
privat ilustreaz foarte clar cum pot fi omise costurile mari, prea
adesea din motive politice dect din motive economice.
Nota: Se vor respecta numarul de depozite ecologice stabilite

pentru judetul Valcea si anume doua depozite. Se va tine cont de
sistarea depozitarii in depozitele municipale neconforme, precum si
de capacitatile disponibile de depozitare existente la nivelul judetului.
Analiza comparative a alternativelor tehnice aplicabile a fost facuta

la nivel regional de catre echipa de experti care a acordat Asistenta
Tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a
Deseurilor din cadrul proiectului PHARE/2004/016-772.03.03/04.01 care
a fost lansat in data de 7 septembrie 2006.
Informatiile prezentate mai jos au fost preluate din Planul Regional
de Gestionare a Deseurilor regiunea 4 SV Oltenia:
Prezentarea a 3 sisteme de gestionare a deeurilor

Numrul schemelor se exploatare i tratare a deeurilor solide municipale
este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic i economic
precum i din cauza intelor definte mai sus, n Capitolul 3, n ceea ce
privete recucerea deeurilor biodegradabile i reciclarea deeurilor de
ambalaje. Opiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare i
colectare selectiv, n prim faz, urmate apoi de TMB sau incinerare
pentru intele cele mai avansate de reducere a deeurilor biodegradabile.
Cele 3 scheme de exploatare sunt previzionate pentru anii 2007, 2010 i
2013.
Opiuni de Gestiune a Deeurilor: Fluxuri de Materiale
Cazul 1: 2010 Mai multe deeuri colectate folosind metoda colectrii selective
i compostare,
Cazul 2: 2013a Colectarea parial selectiv a deeurilor, compostare, tratare
TMB,
Cazul 3: 2013b Colectarea parial selectiv a deeurilor, compostare, tatare
prin incinerare
Pe scurt:
Cazul 1 arat fluxurile de deeuri, recurgndu-se la compostare i
sortarea fraciilor de deeuri colectate separat. Implementarea stringent a
acestei strategii de tratare poate conduce la ndeplinirea intei de reducere
cu 25% a deeurile biodegradabile depozitate pn n 2010.
Cazurile 2 i 3 consider nevoile de tratare pentru atingerea obiectivelor
pentru deeuri biodegradabile i provenite din ambalaje definite pentru
111
2013. Dou tehnologii de tratare alternative sunt utilizate, tratarea
mecano-biologica sau incinerarea.
112
Cazul 1: Colectare separat i mixt, compostarea deeurilor verzi i
alimentare, i depozitarea 2010
Cazul de fa va fi examinat pentru anul 2010, cnd regiunea va

implementa n mod progresiv urmtoarele:
1. Reducerea cu 25% a cantitii de deeuri biodegradabile

2. Colectarea selectiv pentrul ambalaje i fracii de deeuri colectate
separat, construirea unor staii de sortare fie n vecintatea
depozitelor fie pe locaii ale REMAT
3. Colectarea selectiv a deeurilor verzi, construirea de staii de
compostare
4. Construirea de depozite conforme i nchiderea unora dintre
depozitele existente
5. Colectarea a 90% din deeurile provenite din zona rural pn n
anul 2009 i a 100% din deeurile provenite din zona urban pn
n 2013.
Cazul 2: 2013 Colectare selectiv i mixt, compostarea deeurilor

verzi i din alimente, tratare mecano-biologic, depozite conforme
Cazul 2 determin volumele de deeuri ce trebuiesc tratate n vederea

atingerii obiectivelor din 2013 privind colectarea (aproximativ 98 % din
totalul de deeuri), reducerea deeurilor biodegradabile (-50%) i
reciclarea deeurilor din ambalaje (recuperate 60% i reciclate 55%).
Intruct prin reciclarea deeurilor provenite din ambalaje i alte fracii ori
prin compostare nu se ating intele de reducere a deeurilor
biodegradabile, este necesar s includem n tratarea viitoare a deeurilor
menajere i al altor deeuri similare, nainte de depozitare, un tratament
biomecanic. Tratamentul biomecanic este definit dup cum urmeaz:
Analiza mai sus menionat arat c facilitile de tratare biomecanic

sunt necesare pentru a completa staiile de compostare, transfer i sortare
existente la acea dat, pentru a atinge o reducere cu 50% a cantitilor de
deeuri biodegradabile depuse. Pentru Regiune aceasta necesit investiii
n TMB.
Cazul 3: Colectarea selectiv i mixt, compostarea deeurilor verzi

i alimentare, incinerarea, terenuri de depozitare pentru reziduri
Acest ultim caz arat pentru Regiunea 4 capacitatea necesar pentru anul
2013, in vederea construciei unei instalaii de incinerare cu recuperare de
energie. Aceast instalaie este folosit numai dup epuizarea
posibilitilor de compostare i de sortare - reciclare i nu n loc de
acestea.
113
Rezultatele analizei mai sus menionate arat c instalaiile de
tratatare termic, vor trebui s aib o capacitate de cca. 175 kt/an pentru
a ndeplini obiectivele n ceea ce privete reducerea deeurilor
biodegradabile.
Trebuie menionat faptul c aceste faciliti vor trata doar o parte
din deseurile municiplae din Regiune ca i deeuri biodegradabile, cu o
eficien mai ridicat dect prin tratarea biomecanic. n plus, instalaia
poate produce energie electric i energie termic pentru nclzirea
populaiei scznd costul de tratare cu pn la 30%.
Aceast eficien poate permite construcia unei singure faciliti,
de exemplu n Craiova, care are deja un sistem de nclzire urban extins
i care produce aproximativ 1/3 din deeurile din Regiune, aceast
facilitate permind limitarea transportului de deeuri din comunele din
Regiune aflate la mare distan de ora.
Ca o alternativ, Regiunea poate lua n considerare dou faciliti
de incinerare. Acest lucru duce la un pre ridicat pentru tratarea per ton,
dar poate fi parial compensat printr-un cost mai sczut al colectrii pe
tona de deeu. Un studiu de fezabilitate trebuie realizat pentru a
determina soluia optim de tratare.
114
8. EVALUAREA COSTURILOR
Evaluarea costurilor a fost facuta de catre echipa de experti care a
acordat Asistenta Tehnica pentru Elaborarea Planurilor Regionale de
Gestionare a Deseurilor din cadrul proiectului PHARE/2004/016-
772.03.03/04.01 care a fost lansat in data de 7 septembrie 2006.
In acest capitol s-au preluat informatiile din Planul Regional de
Gestionare a Deseurilor pentru regiunea SV Oltenia.
8.1 Introducere
Fundamentarea costurilor
Costurile (cheltuielile) propuse pentru investiii, asociate investiiilor

pentru serviciile de gestionare a deeurilor au fost extrase din mai multe
surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legtur cu experiena
acumulat n cadrul proiectelor implementate n Romnia, ct i cu
experiena acumulat n ceea ce privete estimarea costurile instalaiilor i
al echipamentului de gestionare a deeurilor, n corelaie cu proiecte
internaionale.
Trebuie menionat c exist totui o anumit incertitudine n ceea

ce privete nivelul exact al costurilor asociate investiiilor n echipament i
instalaii propuse. n prezent, n cadrul Planului Regional de Gestiune a
Deeurilor, la nivelul de analiz, nu exist nc informaie precis cu privire
la amplasamentul capacitilor noi (depozite, staii de transfer, sortare,
compostare, etc). Din acest motiv nu este posibil s se realizeze estimri
ale costurilor n funcie de condiiile amplasamentului (condiiile specifice
ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de
investiii, mai ales asupra investiiilor pentru depozitul de deeuri,
transportului etc.). Costurile de operare sunt i ele semnificativ influenate
de locaiile i amplasamentul noilor faciliti.
Un nivel mai crescut de siguran n privina estimrii costurilor va fi atins

n faza ulterioar perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate
i fiind acompaniat de schia conceptual i detaliat a amplasamentului,
ct i de caracteristicile particulare ale instalaiilor.
n etapa prezent a procesului de planificare, costurile pentru

investiii se bazeaz pe media total a costurilor diverselor instalaii i a
diferitelor tipuri de echipament.
Au fost utilizate mai multe rapoarte i studii care ofer informaii recente cu
privire la sectorul gestiunii deeurilor din Romnia, din care :
Memorandul de Finaare a ISPA ntre UE i Romnia, n pentru

programele de gestionare a deeurilor din Arge, Bacu, Galai,
Dmbovia, Piatra Neam, Rmnicu Vlcea i Teleorman;
115
Master planurile pentru gestionarea deeurilor elaborate n 2005-
2006 pentru Bistria Nasud, Giurgiu, Harghita-Covasna,
Maramure i Vrancea 1 ofer costuri unitare pentru investiii i
cheltuielile de ntreinere i operare (&O) pentru un numr de
activiti.
RAPORT FINAL, Asisten Tehnic pentru Elaborarea Evalurii

Costului de Mediu i al Planului de Investiii, Proiectul Phare RO
0107.15.03, realizat de Consoriul: Eptisa Internacional, Regional
Environmental Center, 29 September 2005.
n mod suplimentar, au fost consultate un numr de alte surse cu privire la

costurile standard unitare din cadrul altor programe internaionale de
investiiie n gestionarea deeurilor, din care:
Costurile gestionrii municipale a deeurilor n UE, firma

consultant fiind Eunomia, reprezentnd Ecotec. Acest raport ofer
informaii cu privire la evoluia preurilor gestionrii deeurilor n
rile UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de
gestionare a deeurilor;
Estimrile costurilor staiilor pentru reciclare/sortare i transfer,

regsite n D. Hogg i J Hummel (2002) Cadrul Economic
Legislativ care promova reciclarea n MB;
estimri ale costurilor pentru staii de tratare mecano-biologice

(BMT) gsite n VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario
Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II
Bedrijfsafval, Eindrapport.
Master planurile pentru Gestionarea Deeurilor elaborate pentru

Bistria Nasud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramure i Vrancea
constituie o surs util pentru estimarea costurilor pentru investiii.
Aceast surs ofer avantajul de a oferi informaii recente, cu aplicabilitate
local a costurilor unitare pentru investiii i costuri de operare. Master
planurile au fost recent aprobate, n vara anului 2006, iar estimrile
costurilor par s fie ndeajuns de clare pentru planificarea regional.
Master planurile ofer estimaii ale costurilor bazate pe categorii de costuri
unitare, pentru o serie de activiti de gestionare a deeurilor costuri pe
persoan deservit sau costuri pe ton.
La sursele de mai sus se adaug estimrile realizate de experi, privind

gestionarea deeurilor, bazandu-se pe experiena lor acumulat din
participarea la proiectele internaionale.
1
Aceste planuri au fost realizate n cadrul Asistenei Tehnice pentru pregtirea
proiectului din domeniul deeurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de ctre
Royal Haskoning/ERM i consoriul I Group.
116
Criteriul de structurare a sumelor rezultate, n funcie de costurile
unitare pentru Investiii, operare, ntreinere sunt prezentate n Anexa 8-1.
8.2 Indicatori de cost

Costurile investiiilor regionale de gestiune a deeurilor
Propunerile pentru investiiile gestionrii deeurilor si clasa de
investiii din cadrul fiecrei categorii majore de serviciiu (colectare,
transport, tratare etc) este rezumat i prezentat n Anexa 8-2.
Lund ca punct de plecare programul propus pentru finanare pentru

regiune i ghidurile costurilor unitare menionate anterior, au fost estimate
urmtoarele costuri pentru investiii.
Programul total se ridic la investiii de aproximativ 130 de

milioane de Euro distribuite ntre anii 2007 i 2013. Dup anul 2013,
costurile de nlocuire pentru containere este de aprox. 650000 pe an.
Aceast valoare nu include investiia planificat prin programul ISPA la
Rm.Vlce
117
Tabelul 8.2.-1: Rezumatul costurilor investiiilor pentru Regiunea 4
Preul
unitar TOTAL
Comentariu Uniti Euro (Mii )
Activiti de Colectare i Transport
Puncte de Colectare 762 10000 7620
Pubele/Containere 88365 13,101

Eurocontainer metalic de 1 m3 1570 400 628
Eurocontainer metalic de 5 m3 242 2000 484
Couri de gunoi stradale 20 20 0
Containere pentru sticl 200 800 160
Containere metalice de 4 m3 cu capac 8 3000 24
Pubele de 120 litri 33550 35 1174
Pubele de 240 litri 8150 45 367
Eurocontainere de 1,1 m3 44625 230 10264
Echipament pentru colectare 82 9244

Autogunoiere capaciti variate 46 165000 7590
Vehicule pt. colectarea ambalejelor din sticl 5 80000 400
Tractoare 7 12000 84
Camioane 3 30000 90
Basculante 4 60000 240
Incrctoare frontale 2 150000 300
118
Vehicule de patrul 12 20000 240
Altele utilaje pentru mturat mecanizat 3 100000 300
Gestiunea deeurilor
Staii de Transfer 90,000 t/a 9 500000 4500
Investiii pentru Sortare/Tratare 38 44933

Staii de Sortare Capacitate de 240,000 t/an 20 20,48 4915
Staii de tratare mecano-biologic Capacitate de 450,000 t/an 6 80,00 38000
Staii pentru compost 12 staii cu capacitatea total de 60000 t/an 12 33,63 2018
Investiii pentru depozite Capacitate pentru 680,000 t/a 15 39969

Altele Staii pentru sortare/sfrmare 5 200000 1000
Inchiderea depozitelor existente 23 de depozite pe 58,5 hectare 23 150000 8775
TOTAL INVESTITII 129142

Not: Totalul nu include investiia ISPA. Aceast investie este prezentat separat mai jos.
119
8.3 Suportabilitate
Implicaiile investiiilor propuse prin prisma disponibilitii de plat a
populaiei
Gestionarea deeurilor n Regiune va avea implicaii tarifare pentru
consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie
determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare i programe de
investiii (innd cont de caracterul particular al instalaiilor pentru
tratare/depozitare i transfer, acolo unde este cazul).
Tarifele ce vor fi aplicate n cadrul regiunii reprezint o funcie a unui numr de

factori, incluznd dar nelimitndu-se la urmtorii:
Structuri existente i viitoare de cost aparinnd furnizorilor de servicii;
Nivelul tarifelor existente aplicat n cadrul regiunii i adaptate la costuri;
Caracteristicile deeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii i separarea

deeurilor generate/colectate n menajere i ne-menajere;
Amortizarea activelor existente i a investiiilor propuse;
Nevoia de nlocuire anual a activelor uzate ( depinde de durata de

exploatare a acestora);
Structura de finanare pentru noi active i nivelul costurilor din sistemul de

creditare din cadrul mecanismului;
Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibiliti de creditare

avantajoase, ntrzierea plilor);
Planuri detaliate de investiii (detalierea costurilor pe fiecare component

de investiii, baznu-se pe nevoia specific de instalaii i pe costul total
innd cont de finanarea local i internaional, neprevzute, inflaia etc);
Costuri detaliate de operare, lund ca punct de referin structura deja

existent a costurilor, adaptarea la impactul investiiilor propuse i
schimbrile operaionale/procedurale.
Se poate ntmpla s apar mici fluctuaii ale tarifelor n cadrul regiunii,

ntruct prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate
mai ales activitile locale de colectare, pentru care costurile vor varia n funcie
de metodele locale de colectare i tratare folosite, densitatea populaiei,
frecvena de colectare, distanele de transport ctre depozit etc.).
120
Evaluarea consecinelor particulare asupra tarifelor pentru obinerea
investiiilor necesare gestionrii deeurilor n cadrul regiunii nu se regsete n
obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este s identifice
nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliat a fezabilitii/sustenabilitii
financiare i a consecinelor tarifare trebuiesc abordate ntr-un studiu separat de
fezabilitate care s prevad evaluri tehnice detaliate ale sistemelor i
amplasamentului instalaiilor precum i evaluri financiare detaliate ale
companiilor de gestionare a deeurilor.
n cadrul prezentului Plan Regional este posibil s se comenteze la modul
general asupra implicaiilor tarifare asupra sistemului, privit ca ntreg.
Disponibilitatea de plat la nivel macro
Preocuparea principal a unei analize de sustenabilitate financiar a

sistemelor de gestionare a deeurilor este aceea ca acestea s ofere servicii
accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodrii. Din
motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaiile particulare/locale ale
aplicrii tarifelor n cadrul Regiunii. Este totui posibil s se realizeze o evaluare
general a disponibilitii globale de plat, per ansamblu nainte i dup
implementarea msurilor din Planul Regional de Gestiune a Deeurilor.
Scopul analizei disponibilitii de plat la acest nivel al Planului Regional este

acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaie.
Disponibilitatea de plat se refer la capacitatea beneficiariilor serviciilor de

gestionare al deeurilor de a plti aceste servicii far a pune n pericol abilitatea
persoanelor/familiilor de a-i satisface nevoile personale. Este important s se
identifice abilitatea de plat a beneficiarilor, n cadrul evalurii capacitii
economice de plat a serviciilor pentru gestiunea deeurilor (solvabilitatea
clientului). n aceast analiz s-a folosit un indicator al solvabilitii pentru a
aprecia dac veniturile populaiei sunt suficiente pentru a putea suporta
creterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deeurilor, far a prejudicia
n mod serios bugetul familiei. O gospodrie se consider a fi incapabil de plata
serviciilor, cnd ar necesita o reducere semnificativ a bugetului dedicat altor
bunuri i servicii precum sunt chiriile, alimentele, ngrijirea sntii.
Conform standardelor UE pentru gestionarea deeurilor, nivelul acceptabil

de suport al serviciilor pentru gestionarea deeurilor este de ~ 1.5% din venitul
mediu al fiecrei gospodrii ex. costurile medii lunare pentru gestionarea
deeurilor nu ar trebui s depeasc 1.5% din veniturile medii lunare ale
gospodriilor (unde costurile ar trebui sa acopere ntregul ciclu al serviciilor
pentru deeuri colectare, transport, sortare, tratare i eliminare). Se specific
faptul c dei un asemenea criteriu este util n dezvoltarea strategiei de
gestionare a deeurilor, n formularea politicii de tarifare trebuie s se in cont
de faptul c venitul multor gospodrii este sub medie. Cu privire la dificultatea
financiar n care se gsesc unele gospodrii, de a suporta aceste costuri n
121
raport cu veniturile proprii, se impune s se prevad msuri n cadrul politicii, cu
privire la protejarea unor asemenea beneficiari. De cele mai multe ori se recurge
la sistemul subveniei ncruciate, prin care agenii economici finaneaz indirect
populaia.
Evaluarea abilitii globale de plat este realizat n funcie de venitul mediu pe

gospodrie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la
venitul mediu n Romnia i pentru regiunile importante, determinat prin studii de
venit al gospodriilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt
considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichiditile i din surse proprii
n natur (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate i a bunurilor
produse n gospodrie, etc.).
8.4 Etapele principale in estimarea costurilor
Pentru a estima investitiile este necesara parcurgerea urmatoarelor etape

principale:
- determinarea infrastructurii necesare a fi construite pentru indeplinirea
obiectivelor si tintelor stabilite (aceasta investitie este calculata tinand
seama de rationamente inginereresti si optinunile pentru gestionarea
deseurilor);
- estimarea costurilor unitare; presupuneri privind adaptarea la conditiile
locale;
- estimarea costurilor investitiei si a costurilor de operare si de intretinere;
- estimarea capacitatii de plata a populatiei care locuieste in zona;
- compararea capacitatii de plata cu investitia estimata;
- ajustari ale PJGD pentru a nu se depasi capacitatea de plata
Tabelul 8.4.-1 :Structura costurilor pentru investiia ISPA de la
Ramnicu Valcea ISPA ()
Tip cheltuieli Total cheltuieli Cheltuieli publice
publice neeligibile
Proiectare/programare fees 627 058 0
Achiziie teren 0 0
Pregtirea terenului 689 910 0
Lucrri de construcie 12 812 825 3 528 266(*)
Instalaii i maini 1 743 400 0
Asisten tehnic i supraveghere 673 503 0
la implementare
Neprevzute 1 654 670 0
TOTAL 18 201 366 3 528 266
Sura datelor: ISPA Measure No.: 2001 RO 16 P PE 014., FINANCING MEMORANDUM agreed
between the European Commission and the Republic of Romania Concerning the grant of
assistance from the Instrument for Structural Policies for Pre-Accession to the following
measure Integrated Municipal Waste Management System located in Ramnicu Valcea, South-
west Oltenia in Romania.
122
Tabel 8.4-2: Costuri de operare si intretinere
Activitati Unitate de masura Cost
Unitar
(Euro)
Activitati de colectare si transport Pret/t 22
Sortare Pret/t 30,72
Compostare Pret/t 33,63
Tratare mecano-biologica Pret/t 32,02
Depozitare Pret/t 3
Material inert depozitat Pret/t 2
Inchidere depozite/Reabilitari Pret pe hectar/t 2500
Aaltele (Transport de la statia de transfer) Pret/t 2,53
Sursa: Metodologie de elaborare PJGD Ordin 951/2007
123
9. MASURI DE IMPLEMENTARE
Masurile de implementare au drept scop:
- sa prevada actiuni pentru fiecare dintre obiectivele cuprinse in Cap.
3:Obiective si tinte;
- sa stabileasca necesitatea efectuarii de studii si investitii, cresterea
nivelului de pregatire prin elaborarea de regelemntari;
- sa impuna ca masura necesara efectuarea de masuratori referitoare la
cantitatile de deseuri colectate si determinarea compozitiei deseurilor
municipale atat in mediu urban cat si in mediu rural bazate pe studii
efectuate in conformitate cu standardele tehnice in vigoare;
- crearea cadrului pentru instituiile administrative publice locale din judet sa
ia propriile masuri de implementare la nivel local prin formarea grupului de
lucru responsabil de implementarea masurilor stabilite.
- Sa arate necesitatea existentei sau formarii unei experiente importante in
ceea ce priveste contractarea, elaborarea de aplicatii pentru obtinerea de
finantari si realizarea de studii de fezabilitate.
Pentru unele obiective asa cum au fost stabilite in Tabel 3 -1: OBIECTIVE
PENTRU GESTIONAREA DEEURILOR LA NIVELUL JUDEULUI VLCEA
sunt defintiti indicatori specifici, tinte de atins si termene si responsabili.
124
Tabel 9-1: Msuri de implementare pentru Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor (PJGD)
Obiective principale Sub-Obiective Masuri de Tinte-Timp de Organism
implementare implementare responsabil
1.Dezvoltarea politicii 1.1 Crearea structurilor 1.1 S creeze Grupul de 2008 ARPM/APM/Consiliu
judetene in vederea organizaionale i a Lucru cu privire la PJGD 4 ntlniri pe an Judetean
implementarii unui grupului de lucru care s i PRGD s
sistem integrat de dezvolte i s desfoare ntlniri
gestionare a deseurilor implementeze semestriale n vederea
PJGD/PRGD dezvoltrii i
implementrii PJGD i
PRGD
1.2 Dezvoltarea i 1.2.1 Publicarea i 2006 pentru PRGD ARPM/APM, Consiliu
aprobarea de aprobarea PJGD i 2008 pentru PJGD Judetean
strategii/planuri/studii PRGD
pentru realizarea intelor 1.2.2 Publicarea 2008 ARPM/APM
i obiectivelor PJGD/ raportului anual privind
PRGD - ului rezultatele i progresul
PJGD/PRGD
1.2.3 Consiliu Judeen i 2008 i Ad Hoc Consiliu Judeen i
locale vor lua decizii i locale
instruciuni care s
implementeze i s duc
la atingerea obiectivelor
i intelor PJGD/PRGD
2.Cresterea eficientei de 2.1. Imbuntirea 2.1. Instruirea Consiliilor 2 instruiri /an - Consiliul judetean ;
aplicare a legislatiei in regulilor de gestiune a Locale pentru a Incepand cu 2008 - Autoritatile locale ;
domeniul gestionarii deeurilor la nivel mbuntii regulile de - APM
deseurilor judetean si local n gestiune a deeurilor la
vederea realizrii nivel local n vederea
obiectivelor cuprinse in realizrii obiectivelor
PJGD/PRGD PJGD/PRGD
125
2.2 ntocmirea de Incepand cu 2008
regulamente locale
privind managementul
integrat al deeurilor
(norme de salubrizare)
2.3 Realizarea unui 2008
Master plan privind
sistemul integrat al
deseurilor la nivelul
judetului
3.Depozitarea deeurilor 3.1 Reducerea poluarii 3.1 Construirea celor - 2008 pentru depozitul -Autoritile locale:
n conformitate cu prin depozitarea dou depozite ecologice Feeni - Consiliul Judeean;
cerinele legislaiei n deseurilor in depozite zonale - 2009 pentru cel de-al - Parteneriat public
domeniul gestionrii ecologice zonale doilea depozit ; privat
deeurilor n scopul 3.2 Reducerea costurilor 3.2 Realizarea staiilor -4 st. de transfer care -Autoritile locale;
protejrii sntii de transport a deseurilor de transfer . au ctigat finanare pe -Consiliul Judeean;
populaiei i a mediului si transportul acestora in n urma unui studiu PHARE CES 2004 - Parteneriat public
conditii optime prinvind managemnetul (pn n 2009) privat;
deeurilor (Master plan) - alte statii de transfer
se va stabili numrul stabilite in urma unui
staiilor de transfer studiu ;
3.3 Redeucerea poluarii 3.3 nchiderea etapizat -Operatorii de
prin inchiderea a depozitelor de deeuri depozite;
depozitelor neconforme menajere neconforme -Autoritile locale;
existente
- 1 depozit (Rureni) ; -Sistare activitate odata
cu deschiderea primei
celule a depozitului
Feteni
-4 depozite (procedura -sistare de activitate si
simplificat) :Brezoi, inchidere pana la
Voineasa, Bbeni, 31.12.2006 ;
Balcesti
126
- 3 depozite : Drgani, -sistare activitate 2009
Climneti, Bile i nchidere ncepnd
Govora ; cu 2009;
- 1 depozit: Horezu ; -Inchidere incepnd cu
2017
4.Reducerea cantitilor 4.1Realizarea instalaiei Reducere cu 25 % la 16 iulie 2010 - Autoritile locale;
de deeuri de compost din cadrul depozitare , baza de - Consiliul Judeean;
biodegradabile la proiectului ISPA calcul: cantitatea de - Operatorii de
depozitare - prelucrarea deeurilor deeuri biodegradabile salubritate;
biodegradabile municipale produse n
provenite de la populaie anul 1995;
prin implementarea Reducere cu 50% la 16 iulie 2013 - Autoritile locale;
sistemului de colectare depozitare , baza de - Consiliul Judeean -
selectiv n municipiul calcul:cantitatea de Operatorii de
Rmnicu Vlcea i a deeuri biodegradabile salubritate;
deeurilor stradale i municipale produse n
spaii verzi ; anul 1995;
4.2 Incurajarea Reducere 65 % la 16 iulie 2016 -Autoritile locale;
compostrii n depozitare, baza de - Consiliul Judeean;
gospodrii n zona rural calcul: cantitatea de - Operatorii de
4.3 Extinderea colectrii deeuri biodegradabile salubritate;
selective i n celelalte municipale produse n
localiti ale judeului anul 1995;
- realizarea unei staii de
compost (legat de cel
de-al doilea depozit
ecologic zonal);
5.Extinderea sistemului 5.1Extinderea colectrii Rata de acoperire 100% 2009 - Autoritile locale;
de colectare a deeurilor n mediul
deeurilor menajere n urban prin organizarea
mediu urban i rural de licitaii pentru
serviciul de salubritate
de ctre autoritile
127
locale
- reamenajarea i
nfiinarea de noi puncte
de colectare;
5.2 Extinderea colectrii 2009 - Autoritile locale;
deeurilor n mediu rural Rata de acoperire 90%
(n zonele limitrofe ale
oraelor)
colectare;
5.3 Implementarea Coeficient de colectare 2013 -Autoritile locale;
sistemului de colectare selectiv 50 % - Operatorii de
selectiv n mun. Rm salubritate;
Vlcea i Drgani
5.4 Creterea Coeficient de colectare 2013 -Autoritile locale;
coeficientului de selectiv 20 % -Operatorii de
colectare selectiv salubritate;
pentru mediu rural ( n
comunele limitrofe
oraelor)
6.Valorificarea 6.1 Implementarea Recuperare 50% din 2011 -Autoritile locale;
potentialului util din colectrii selective i masa deseurilor de -Productorii de
deseurile municipale valorificarea deeurilor ambalaje bunuri ambalate;
de ambalaje i reciclarea Recuperare 60% din 2013 -Productorii de
acestora masa deseurilor de
ambalaje;
6.2 Reciclare i ambalaje
recuperare deeurilor de
2008
ambalaje cu costuri mici - Reciclarea a 60% din
masa deseurilor din
hartie/carton
masa deseurilor din
metal
128
- Reciclarea a 15% din 2010
masa deseurilor din
plastic
- Reciclarea a 15 % din 2010
masa deseurilor din
lemn
- Reciclarea a 55% , 2013
recuperare 60%din
masa totala a deseurilor
de ambalaje, din care :
- 60% din masa
deseurilor din sticla;
- 22.5 % din masa
deseurilor din plasti
7.Minimizarea cantitii 7.1Organizarea centrelor 7.1 Implementarea 4 kg/loc.an - Autoritile locale;
de deeuri de locale de colectare sistemului de colectare a 2008 - Productorii i
echipamente electrice i pentru DEEE i deeurilor de importatorii de
electronice depozitate echipamente electrice i echipamente electrice
electronice de la i electronice;
populaie - Operatorii de
- stabilirea unui salubritate ;
regulament prin
asociaiile de proprietari
de colectare a deeurilor
de echipamente
electrice i electronice
de la populaie ;
7.2Reciclarea i 7.2 ncurajarera ncepnd cu 2008 - Productorii i
ecuperarea DEEE consumatorilor n importatorii de
vederea returnrii echipamente electrice
deeurilor de i electronice;
electronice la
129
comerciani
8. Asigurarea unei reele 8. Colectarea vehiculelor 8.1 Obligativitatea ncepnd cu 2008 -Autoriti locale
de colectare a scoase din uz i predrii vehiculelor (pentru amplasament );
vehiculelor scoase din uzate de ctre deintori - Productorii de
uz la nivelul populaiei ctre agenii autovehicule;
economici colectori - Agenii economici
autorizai colectori autorizai;
- condiie n
de salubrizare)
primriilor ;
9.Creterea eficienei 9.1 Reabilitarea staiilor Valorificarea nmolului ncepnd cu 2008 -Agentii economici
tratrii i eliminrii de epurare care se preteaz la deintori de staii de
nmolurilor provenite de utilizare n agricultur epurare;
la staiile de epurare - Sistemul de
Gospodrire a Apelor
Prevenirea eliminrii Vlcea ;
necontrolate a -Autoritile locale;
nmolurilor
9.2 Valorificarea Valorificarea nmolului ncepnd cu 2008 -Agenii economici
nmolului provenit din care se preteaz la deintori de staii de
staiile de epurare prin utilizare n agricultur epurare;
utilizarea n agricultur -Autoriti locale;
ca fertilizant cu -Agenia pentru
respectarea condiiilor Protecia Mediului
legale Vlcea;
- Oficiul de Studii
Pedologice i
Agrochimice Vlcea;
- Direcia Agricol i de
Dezvoltare Rural
Vlcea;
- Parteneriat public
privat;
130
9.3 Utilizarea nmolului Valorificarea nmolului ncepnd cu -Agenii economici
n instalaia de compost. care se preteaz pentru funcionarea staiei de deintori de staii de
producerea compostului compost epurare;
-Autoriti locale;
9.4 Promovarea Coincinerarea nmolului ncepnd cu 2008 -Agenii economici
coincinerrii nmolurilor care nu se preteaz la deintori de staii de
contaminate de la staiile utilizare n agricultur epurare;
de epurare oreneti n ( conf. cu Ordinul -Autoritile locale
cuptoarele de la fabricile 344/708/2004) Agenia pentru
de ciment. Protecia Mediului
Vlcea;
- Comisariatul
Judeean Vlcea al
Grzii Naionale de
Mediu;
9.5 Utilizarea nmolurilor Valorificarea nmolului ncepnd cu 2008
pentru reabilitarea care nu se preteaz la
terenurilor degradate i utilizare n agricultur
acoperirea depozitelor (conf. cu Ordinul
existente (O.M. 344/708/2004)
344/708/2004 )
10. Reducerea 10.Prevenirera poluarii 10.1 Achizitionare de - dispozitiv de tocare -Spitalul de Obstretic
cheltuielilor privind cu deseuri medicale sistem de sterilizare si pentru sterilizatorul i Ginecologie
gestionarea periculoase dispozitive de tocare Spitalului Judetean de Rmnicu Vlcea;
deeurilor spitalicesti Urgenta Valcea -Spitalul Orenesc
- sistem de sterilizare Drgani;
-Autoritatea de
pentru celalalte
Sntate Public
spitale din judet Vlcea;
-Agenia pentru
Protecia Mediului;
- Comisariatul
Judeean Vlcea al
131
Grzii Naionale de
Mediu;
10.2 Colectarea Acoperire 100% -Administratorii
corespunztoare (pe cabinetelor medicale
categorii) a deeurilor particulare;
rezultate din activitile - Autoritatea de
spitalicesti si din cadrul Sntate Public
cabinetelor medicale Vlcea;
particulare
10.3 Realizarea unor 2 puncte/ mun. Rm. - Autoritatea de
puncte de depozitare Vlcea Sntate Public
temporara ecologica 1 punct/mun. Vlcea ;
sigure a deseurilor Drgani - Spitalul de Obstretic
infectioase si peric. in 1 punct/ Brezoi i Ginecologie
vederea incinerrii Rmnicu
1 punct /Horezu
Vlcea;
1 punct/Blceti - Spitalul Horezu;
2008 - Spitalul Brezoi;
- Spitalul Drgani;
- Spitalul Blceti;
- Spitalul Judeean de
Urgen Vlcea;
11. Gestionarea 11. Reducerea cantitatii 11.1 nfiinarea punctelor 1punct /localitate - Autoritile locale;
deeurilor din construcii de deseuri din constructii de colectare a deeurilor incepand cu 2008
i demolri si demolari la depozitare din construcii i
in depozite ecologice demolri
11.2 Solicitarea la permanent - Autoritile locale;
autorizaia de - persoane fizice i
construcie a juridice;
contractelor cu
operatorul de salubritate
pentru valorificare/
eliminare
132
- condiie n
de salubrizare) ale
localitilor ;
11.3 Incurajarea permanent - persoane fizice i
privatizarii in domeniul juridice;
valorificarii deseurilor din
constructii
12.Implementarea unui 12. Reducerea 12.1 Valorificarea 2 sisteme - Autoritile locale;
sistem de colectare a cantitatilor de deseuri la deeurilor prin incepand cu 2008 -Operatorii de
deeurilor voluminoase depozitare prin implementarea unui salubritate;
provenite de la populaie valorificarea deseurilor sistem de colectare a
voluminoase deeurilor voluminoase
provenite de la populaie
n municipiul Rm. Vlcea
i n municipiul
Drgani
- condiie n
de salubrizare) ale
localitilor ;
13.Gestionarea 13. Reducerea cantitatii 13.1 Infiintarea a 2 Incepand cu 2008 - Autoritile locale;
deeurilor periculoase de deseuri periculoase sisteme pentru pentru mun. Rm Valcea - Operatorii de
provenite de la populaie din deseurile menajere municipiul Rm Valcea si si Dragasani salubritate;
la depozitare Dragasanu pentru
colectarea selectiva a
deseurilor periculoase
de la populatie
14.Promovarea unui 14. Prevenirea poluarii si 14.1 Intensificarea 2 instruiri/an si intruniri -Autoritile locale
sistem de informare, generarii deseurilor comunicrii ntre prile -Agenia pentru
contientizare i implicate Protecie a Mediului
motivare pentru -Cons. Judeean;
133
populaie 14.2 Organizarea i 2 campanii/an - Agenia pentru
susinerea de programe Protecia Mediului;
de educare i - Autoritile locale;
contientizare a - Mass-media;
populaiei, de ctre toate
prile implicate.
14.3 Organizarea i 1campanie / an - Agenia pentru
susinerea de Protecia Mediului;
programe de educare - Autoritile locale;
i contientizare n - Inspectoratul colar;
unitile colare
134
10. MONITORIZARE
Planul de monitorizare va urmari progresul judetului n ceea ce privete
realizarea obiectivelor PJGD . Monitorizarea fiecrui masuri pentru realizarea
obiectivelor cuprinse in PJGD este o funcie oficial care intr n competena
APM Valcea.
Rezultatele monitorizrii PJGD sunt raportate anual ctre MMDD, ANPM,
ARPM, Consiliului Judeean, publicului i altora.
Rezultatele monitorizrii vor fi publicate n concordan cu cerinele
legislaiei i vor fi folosite la :
- determinarea progresului n atingerea obiectivelor stabilite n plan;
- determinarea deficienelor i a zonelor care necesit atenie;
- redirecionarea investiiilor viitoare, revizuirea calendarului de
realizare;
- informarea i raportarea ctre public i oficialitilor
guvernamentale despre implementarea planului si despre realizarile
cuantificate pentru atingerea tintelor;
Monitorizarea PJGD include:

- monitorizarea anual a obiectivelor i intelor PJGD;
- evaluarea progresului obiectivelor i intelor PJGD;
- identificarea ntrzierilor i a deficienelor n implementarea PJGD;
- aciuni recomandate privind mbuntirea implementrii PJGD;
- publicarea raportului de monitorizare anual a PJGD;
135
Tabel 10-1: MONITORIZAREA OBIECTIVELOR CUPRINSE IN PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A
DESEURILOR
Sector / Activiti msurabile Indicatori Frecv./ dat Valori

Obiective`
1. PJDG/PRGD 1.1. Deciziile Consiliului Numr aprobri, decizii, ghiduri, clarificri, Trimestrial
Politic i Judeean i instruciuni ale instruciuni i aciuni luate de Consiliul Judetean
dezvoltare Consiliilor Locale privind sau de catre Consiliile Locale, pentru a implementa
aciunile de implementare, obiectivele PJGD/PRGD.
obiective i inte descrise n
PJGD/PRGD. Crearea
Grupului de lucru
1.2 ntlniri trimestriale ale Rapoartele edinelor. Trimestrial

Grupului de Lucru, elaborarea Participani pentru APM/Consiliu Judeean
de ghiduri i evaluarea
progresului n implementarea
PJGD/PRGD
1.3 Pregtire raportului Rapoarte PJGD/PRGD anual

PJGD/PRGD i actualizare Ad Hoc
1.4 Pregtire studii/ cereri de Nr studii (Master Planuri, studii de fezabilitate, Incepand cu
finaare. Proiecte, EIA) propuse i finalizate, cereri de 2008
finanare
1.5 Inserare n Master Planul Master Plan aprobat

Judeean a tuturor facilitilor
noi in dom. Gest deseurilor
2.Cresterea 2.1. Instruirea Consiliilor Nr de instruiri 2/an
eficientei de Locale pentru a mbuntii
aplicare a regulile de gestiune a
legislatiei in deeurilor la nivel local n
136
domeniul vederea realizrii obiectivelor
gestionarii PRGD/PRGD
deseurilor
2.2 ntocmirea de regulamente Nr de regulamente
locale privind managementul
integrat al deeurilor (norme de
salubrizare)
2.3 Realizarea unui Master Master Plan aprobat Incepand cu

plan privind sistemul integrat 2008
al deseurilor la nivelul
judetului
3.Depozitarea 3.1 Construirea celor dou Nr depozite ecologice Incepand cu
deeurilor n depozite ecologice zonale 2009
conformitate cu 3.2 Realizarea staiilor de Nr statii de transfer Incepand cu
cerinele transfer 2009
legislaiei n 3.3 nchiderea etapizat a Nr depozite inchise Incepand cu
domeniul depozitelor de deeuri 2009
gestionrii menajere neconforme existente
deeurilor n
scopul protejrii
sntii
populaiei i a
mediului
4.Reducerea 4.1 Realizarea instalaiei de Reducere cu 25 % la depozitare , baza de calcul: Anual, gradual
cantitilor de compost din cadrul proiectului cantitatea de deeuri biodegradabile municipale pana in 2010
deeuri ISPA produse n anul 1995 (tone) -2010
biodegradabile la - prelucrarea deeurilor Reducere 50% la depozitare , baza de anual
depozitare biodegradabile provenite de la calcul:cantitatea de deeuri biodegradabile
populaie prin implementarea municipale produse n anul 199 (tone)-2013
sistemului de colectare Reducere 65 % la depozitare, baza de calcul: anual
selectiv n municipiul Rmnicu cantitatea de deeuri biodegradabile municipale
Vlcea i a deeurilor stradale produse n anul 1995 (tone)-2013
137
i spaii verzi ;
4.2 Incurajarea compostrii n
gospodrii n zona rural
4.3 Extinderea colectrii

selective i n celelalte localiti
ale judeului
- realizarea unei staii de
compost (legat de cel de-al
doilea depozit ecologic zonal);
5.Extinderea 5.1Extinderea colectrii Colectarea a 84% din deeurile municipale anual
sistemului de deeurilor n mediul urban prin generate, tone pana in 2013
colectare a organizarea de licitaii pentru Rata de acoperire 100 % pana in 2009
deeurilor serviciul de salubritate de
menajere n ctre autoritile locale
mediu urban i - reamenajarea i nfiinarea de
rural noi puncte de colectare;
5.2 Extinderea colectrii Colectarea a 84% din deeurile municipale anual
deeurilor n mediu rural (n generate, tone pana in 2013
zonele limitrofe ale oraelor) Rata de acoperire de 90% pana in 2009
colectare;
5.3 Implementarea sistemului Coeficient de colectare selectiv 50 %, tone, 2013 anual
de colectare selectiv n mun.
Rm Vlcea i Drgani
5.4 Creterea coeficientului de Coeficient de colectare selectiv 20 %, tone, 2103 Anual
colectare selectiv pentru
mediu rural ( n comunele
limitrofe oraelor)
6.Valorificarea 6.1 Implementarea colectrii Recuperare 50% din masa deseurilor de ambalaje 2011
potentialului util selective i valorificarea Recuperare 60% din masa deseurilor de ambalaje 2013
din deseurile deeurilor de ambalaje i - Reciclarea a 60% din masa deseurilor din 2008
municipale reciclarea acestora hartie/carton
138
6.2 Reciclare i recuperare - Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal
deeurilor de ambalaje cu - Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic 2010
costuri mici - Reciclarea a 15 % din masa deseurilor din lemn 2010
- Reciclarea a 55% , recuperare 60%din masa 2013
totala a deseurilor de ambalaje, din care :
- 60% din masa deseurilor din sticla;
- 22.5 % din masa deseurilor din plasti
7.Minimizarea 7.1 Implementarea sistemului
cantitii de de colectare a deeurilor de 4 kg/loc.an Anual 2008
deeuri de echipamente electrice i
echipamente electronice de la populaie
electrice i - stabilirea unui regulament prin
electronice asociaiile de proprietari de
depozitate colectare a deeurilor de
electronice de la populaie ;
7.2 ncurajarera consumatorilor Nr campanii Anual ,2008
n vederea returnrii deeurilor
de echipamente electrice i
electronice la comerciani
8. Asigurarea unei 8.1 Obligativitatea predrii Nr de regulamente Incepand cu
reele de vehiculelor uzate de ctre 2008 anual
colectare a deintori ctre agenii
vehiculelor economici colectori autorizai
scoase din uz la - condiie n regulamentele
nivelul populaiei (normele de salubrizare)
primriilor ;
9.Creterea 9.1 Reabilitarea staiilor de Nr de statii de epurare reabilitate Incepand cu
eficienei tratrii i epurare 2008 anual
eliminrii
nmolurilor
provenite de la
staiile de epurare
139
9.2 Valorificarea nmolului Cantitate de namol utitlizat in agricultura (tone) Incepand cu
Prevenirea provenit din staiile de epurare 2008 anual
eliminrii prin utilizarea n agricultur ca
necontrolate a fertilizant cu respectarea
nmolurilor condiiilor legale
9.3 Utilizarea nmolului n Cantitate de namol utitlizat pentru compost (tone) Incepand cu
instalaia de compost. functionarea
instalatiei de
obtinere
compost ,anual
9.4 Promovarea coincinerrii Cantitate de namol coincinerat (tone) Incepand cu
nmolurilor contaminate de la 2008, anual
staiile de epurare oreneti n
cuptoarele de la fabricile de
ciment.
9.5 Utilizarea nmolurilor Cantitate de namol utilizat (tone) Incepand cu
pentru reabilitarea terenurilor 2008, anual
degradate i acoperirea
depozitelor existente (O.M.
344/708/2004 )
10. Reducerea 10.1 Achizitionarea de sitstem Nr sterilizatoare Incepand cu
poluarii datorita de sterilizare si dispozitive de 2008
incinerarii tocare
neconforme a 10.2 Colectarea Acoperire 100% Incepand cu
cantitiilor de corespunztoare (pe categorii) Tone colectate/tone generate 2008, anual
deeuri medicale a deeurilor rezultate din
periculoase activitile spitalicesti si din
cadrul cabinetelor medicale
particulare
10.3 Realizarea unor puncte de Nr puncte anual
depozitare temporara ecologica (2 puncte/mun. Rm Valcea
si sigura a deseurilor 1 punct/mun Dragasani
spitalicesti 1 punct /Brezoi
140
1 punct/ Horezu
1 punct /Balceasti)
11. Gestionarea 11.1 nfiinarea punctelor de Nr puncte (1 punct /localitate) anual
deeurilor din colectare a deeurilor din
construcii i construcii i demolri
demolri 11.2 Solicitarea la autorizaia Nr de autorizatii La fiecare
de construcie a contractelor cu solicitare
operatorul de salubritate pentru
valorificare/eliminare
- condiie n regulamentele
(normele de salubrizare) ale
localitilor ;
11.3 Incurajarea privatizarii in Nr societati comerciale noi aparute La fiecare
domeniul valorificarii deseurilor solicitare
din constructii
12.Implementarea 12.1 Valorificarea deeurilor Nr sisteme de colectare anual
unui sistem de prin implementarea unui
colectare a sistem de colectare a
deeurilor deeurilor voluminoase
voluminoase provenite de la populaie n
provenite de la municipiul Rm. Vlcea i n
populaie municipiul Drgani
- condiie n regulamentele
(normele de salubrizare) ale
localitilor ;
13.Gestionarea 13.1 Infiintarea sistemelor Nr sisteme Anual, 2008

deeurilor pentru colecatrea selectiva a
periculoase deseurilor periculoase de la
provenite de la populatie
populaie
141
14.Promovarea 14.1 Intensificarea comunicrii Nr decizii, nr. rapoarte de lucru Anual
unui sistem de ntre prile implicate
informare, 14.2 Organizarea i susinerea Nr campanii de constientizare 2 pe an
contientizare i de programe de educare i
motivare pentru contientizare a populaiei, de
populaie ctre toate prile implicate.
14.3 Organizarea i Nr campanii de constientizare 1 pe an

susinerea de programe de
educare i contientizare n
unitile colare
142
11. Concluzii:
Pe msura evoluiei judeului Vlcea vor trebui s se dezvolte practicile de
management al deeurilor sau s se fa unei creteri neplcute a deteriorrii
mediului. Ca efect, astzi ne confruntm cu o varietate crescnd i complex de
cantiti de deeuri generate de om, iar facilitile i modalitile de depunere
rmn neadecvate i curnd vor fi n neconcordan cu legislaia romneasc n
vigoare. Cu ct vom aciona mai puin pentru protejarea mediului, cantitile i
tipurile de deeuri vor cretere i vor umple terenurile de depozitare, crend un
ru resurselor de ap, pmnt, aer i sntate.
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor pentru judeul Vlcea va
marca un rol important n eforturile gestionarii deeurilor si va sta la baza
dezvoltrii infrastructurii de gestionare a deeurilor in jude, conducnd la o mai
bun practic n domeniul gestionrii integrate a deeurilor, astfel nct s se
realizeze atingerea intelor n conformitate cu cerinele Uniunii Europene.
Scopul principal al planului este de a sensibiliza autoritilor locale pentru
identificarea aspectelor judeene n domeniul gestionrii deeurilor. Acestea vor
trebui s utilizeze date i s identifice soluii (sisteme i tehnologii) potrivite
pentru jude i pentru regiunea S-V Oltenia (regiunea 4).
Planul Judeean de Gestionare a Deseurilor promoveaz adoptarea celor
mai bune practici n managementul deeurilor si promoveaz folosirea soluiilor
economice eficiente.
Noile reglementri i cerine cu privire la colectare, sortare, vaorificare i
eliminare pentru diferite categorii de deeuri vor conduce la schimbarea
obiceiurilor de colectare a deeurilor n fiecare gospodrie n parte. Implicarea
populaiei si implicarea activa a prestatorilor de servicii va conduce la
ameliorarea standardelor serviciului de salubrizare prin creterea responsabilitii
angajatilor, dar i la echilibrarea costurilor cu tarifele ncasate sau taxele
percepute. Pentru aceasta cetenii vor fi informai periodic asupra practicilor
legate de colectarea, tratarea si eliminarea deeurilor.
Cetatenii vor fi consultai naintea amenajrii oricrei instalaii de
gestionare a deeurilor, fiind de ateptat ca n timp, gradul de implicare i
contientizare s creasc. n perioada imediat urmtoare este foarte important
contientizarea cetenilor n ceea ce privete sistemul de colectare selectiv a
deeurilor.
143
Anexe:
Anexa 1 : Cadru Legal
Anexa 2: Lista agentilor de salubritate la nivelul anului 2006
Anexa 3: Infrastructura judeteana pentru gestionarea deeurilor n judetul
Valcea
Anexa 4: Schema fluxului de deseuri municipale pentru judetul Valcea in
anul 2005
Anexa 5 :Lista proiectelor la nivelul judetului Valcea in domeniul
gestionarii deseurilor
Anexa 6: Acronime
144
Anexa 1 : Cadru Legal (Directive UE, reglementri naionale, reglementri conexe)
n aest tabel sunt prezentate principalele reglementri legate de gestiunea deeurilor, att europene ct i romneti, a principalelor prevederi ale acestora.
Managementul Deseurilor:
1. Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendata de - Ordonanta de Urgenta nr. 78/ 2000 privind regimul deeurilor (M.O.nr. 283
Directiva nr. 91/156/EEC din 22 iunie 2000) aprobata Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de
urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.O.nr. 411 din
25 iulie 2001) si modificata de Ordonanta de Urgenta nr. 61/2006 pentru
modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deeurilor (M.O. nr. 790 din 19 septembrie 2006)
aprobata prin Legea nr. 27 din 15 ianuarie 2007 privind aprobarea
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea i
completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deeurilor (M.O. nr. 38 din 18 ianuarie 2007)
- H.G nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a
deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor (M.O.nr. 954 din 18
octombrie 2004);
- H.G. nr. 856 /2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea
listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (M.O.nr. 659 din 5
septembrie 2002);
- Ordin Nr. 1364/1499 din 14 decembrie 2006 de aprobare a planurilor

regionale de gestionare a deeurilor (M. O. nr. 232 din 4 aprilie 2007)
- Ordin nr. 951 din 6 iunie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare
a planurilor regionale i judeene de gestionare a deeurilor ( M.O. nr. 497 din
25 iulie 2007)
-Legea nr. 101 din 25 aprilie 2006 Legea serviciului de salubrizare a

localittatilor (M.O.nr. 393 din 8 mai 2006)
145
2. Directiva Consiliului nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor - H.G nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor (M.O.nr. 394 din 10 mai
2005)
- Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si
deeurilor ( M.O.nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordin nr. 1230 din
procedurilor pentru acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a
30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului
art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE
mediului i gospodririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea
Normativului tehnic privind depozitarea deeurilor (M.O.nr. 1101 din 7
decembrie 2005);
- Ordin nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare i procedurilor
preliminare de acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri
acceptate n fiecare clas de depozit de deeuri (M.O.nr. 194 din 8 martie
2005);
- Ordin nr. 1274 din 14 decembrie 2005 privind emiterea avizului de mediu la
ncetarea activitilor de eliminare a deeurilor, respectiv depozitare i
incinerare (M.O. nr. 1180 din 28 decembrie 2005)
3. Directiva Consiliului nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase - Ordonanta de Urgenta nr. 78/ 2000 privind regimul deeurilor (M.O.nr. 283
din 22 iunie 2000) aprobata Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de
urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.O.nr. 411 din
25 iulie 2001) si modificata de Ordonanta de Urgenta nr. 61/2006 pentru
modificarea i completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
78/2000 privind regimul deeurilor
(M.O. nr. 790 din 19 septembrie 2006) aprobata prin Legea nr. 27 din 15
ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
61/2006 pentru modificarea i completarea Ordonanei de urgen a
Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor (M.O. nr. 38 din 18
ianuarie 2007)
- H.G nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naionale de gestionare a
deeurilor i a Planului naional de gestionare a deeurilor (M.O.nr. 954 din 18
octombrie 2004);
- H.G. nr. 856 /2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea
146
listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase (M.O.nr. 659 din 5
septembrie 2002);
4. Directiva Consiliului nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor si - H.G nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea i
trifenililor policlorurati (PCB si PCT) controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari ( M.O. nr. 131 din
28 martie 2000) modificata de H.G. nr. 291/2005 privind modificarea de
H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea i controlul bifenililor policlorurai i ale altor compui similari
(M.O. nr. 330 din 19 aprilie 2005) si modificata de H.G.nr. 975/ 2007 privind
modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 173/2000 pentru
reglementarea regimului special privind gestiunea i controlul bifenililor
policlorurai i ale altor compui similari (M.O.nr. 598 din 30 august 2007)
- Ordin nr. 1018 din 19 octombrie 2005 privind nfiinarea n cadrul Direciei
deeuri i substane chimice periculoase a Secretariatului pentru compui
desemnai (M.O. nr. 966 din 1 noiembrie 2005) modificat de Ordin nr.
257/2006 pentru modificarea i completarea anexei la Ordinul ministrului
mediului i gospodririi apelor nr. 1.018/2005 privind nfiinarea n cadrul
Direciei deeuri i substane chimice periculoase a Secretariatului pentru
compui desemnai (M.O. nr. 249 din 20 martie 2006) si modificat de Ordin
nr. 1349 din 3 septembrie 2007 privind abrogarea art. 2^1 - 2^3 din
Regulamentul de organizare i funcionare a Secretariatului pentru
compui desemnai, aprobat prin Ordinul ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 1.018/2005 privind nfiinarea n cadrul Direciei
deeuri i substane chimice periculoase a Secretariatului pentru compui
desemnai (M.O. nr. 629 din 13 septembrie 2007
5. Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea - H.G nr. 128/2002 privind incinerarea deeurilor (M.O. nr. 160 din 6 martie
deseurilor 2002) modificata si completata de H.G. nr. 268/2005 pentru modificarea i
completarea Hotrrii Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea
deeurilor (M.O. nr. 332 din 20 aprilie 2005);
- Ordin nr 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea
deeurilor (M.O. nr. 86 din 26 ianuarie 2005 publicat in: M.O. nr. 86 bis din 26
ianuarie 2005 );
147
- Ordin 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la ncetarea activitilor
de eliminare a deeurilor, respectiv depozitare i incinerare (M.O.nr. 1180 din
28 decembrie 2005);
6. Directiva Consiliului nr. 94/62/EC modificata prin 2004/12/CE - H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
privind ambalajele si deseurile de ambalaje (M.O. nr.639 din 20 iulie 2005) modificata prin Ordin nr. 1281/1121 din 16
decembrie 2005 privind stabilirea modalitilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii
colectrii selective (M.O. NR. 51 din 19 ianuarie 2006)
- Ordin nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje i deeuri de ambalaje ( M.O. nr. 929 din 18 octombrie 2005);
- Ordin nr. 1281/1121/2005 privind stabilirea modalitilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii colectrii
selective (M.O. nr. 51 din 19 ianuarie 2006);
- Ordinul nr. 1229/731/1095/2005 pentru aprobarea Procedurii i criteriilor de
autorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a deeurilor de
ambalaje ( M.O.nr. 27 din 12 ianuarie 2006) modificat de Ordin
nr.194/360/1325/2006 pentru modificarea i completarea Ordinului
ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului economiei i
comerului i al ministrului administraiei i internelor nr.
1.229/731/1.095/2005 pentru aprobarea Procedurii i criteriilor de
autorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii
privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a
deeurilor de ambalaje (M.O. nr. 499 din 8 iunie 2006) si
modificat de Ordin nr. 968/665/1462/2006 privind modificarea Ordinului
ministrului mediului i gospodririi apelor, al ministrului economiei i
comerului i al ministrului administraiei i internelor nr.
1.229/731/1.095/2005 pentru aprobarea Procedurii i criteriilor de
autorizare a operatorilor economici n vederea prelurii responsabilitii
privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare i reciclare a
deeurilor de ambalaje (M.O. nr. 836 din 11 octombrie 2006)
148
- Ordin nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005 privind stabilirea modalitilor de
identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii
colectrii selective (M.O. nr. 51 din 19 ianuarie 2006);
7. Directiva Consiliului nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, - H.G. nr 235/2007 gestionarea uleiurilor uzate (M.O. nr 192 din 22 martie 2007
amendata de Directiva nr. 87/101/EEC si de Directiva nr.
91/692/EEC
8. Directiva Consiliului nr. 91/157/EEC privind bateriile si - H.G nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin
acumulatorii care contin anumite substante periculoase si substane periculoase (M.O. nr. 700 din 5 noiembrie 2001);
Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor
9. Regulamentul nr. 259/93/CEE privind controlul transportului - Legea nr. 6/1991 pentru aderarea Romniei la Convenia de la Basel privind
deseurilor in, dinspre si inspre Comunitatea Europeana controlul transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i al eliminrii
acestora (M.O. nr. 18 din 26 ianuarie 1991 modificata de Legea nr. 265/2002
pentru acceptarea amendamentelor la Convenia de la Basel (1989) privind
controlul transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i al
eliminrii acestora ( M.O. nr. 352 din 27 mai 2002);
- Ordin nr. 2/211/118 /2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare i
control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei (M.O. nr. 324 din 15
aprilie 2004) modificat de Ordinul nr. 1281/1121 din 16 decembrie 2005
privind stabilirea modalitilor de identificare a containerelor pentru
diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii colectrii selective (M.O. nr.
51 din 19 ianuarie 2006)
- H.G. nr. 788 din 17 iulie 2007 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea
Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006
privind transferul de deeuri (M.O. nr 522 din 2 august 200)7
- Ordin nr. 1119/2005 privind delegarea ctre Agenia Naional pentru

Protecia Mediului a atribuiilor ce revin Ministerului Mediului i Gospodririi
Apelor n domeniul exportului deeurilor periculoase i al transportului
deeurilor nepericuloase n vederea importului, perfecionrii active i a
tranzitului (M.O. nr. 1024 din 18 noiembrie 2005);
149
- Ordin nr. 274/2005 pentru aprobarea Normelor privind controlul i
supravegherea expedierilor internaionale de deeuri radioactive implicnd
teritoriul Romniei (M.O. nr. 967 din 1 noiembrie 2005) completat de Ordin
Nr. 322 din 9 noiembrie 2006 privind completarea Ordinului preedintelui
Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare nr. 274/2005
pentru aprobarea Normelor privind controlul i supravegherea
expedierilor internaionale de deeuri radioactive implicnd teritoriul
Romniei (M.O. nr. 970 din 5 decembrie 2006)
10. Directiva Consiliului nr. 2000/53/EEC privind vehiculele uzate - H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ( M..O. nr.
32 din 11 ianuarie 2005) modificata de H.G. nr. 1313/ 2006 pentru modificarea
i completarea Hotrrii Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea
Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerintele minime pentru vehiculelor scoase din uz (M.O. nr. 829 din 9 octombrie 2006) cu rectificarea
certificatul de distrugere eliberat in conformitate cu art. 5 alin (3) RECTIFICARE Nr. 1313 din 20 septembrie 2006 ( MO. Nr. 891 din 1
din Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2000/53/CE noiembrie 2006)
privind vehiculele scoase din uz
- Ordin nr. 87/527/411/2005 privind aprobarea modelului i a condiiilor de
emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (
M.O. nr. 295 din 8 aprilie 2005);
- Ordin nr. 1224/722/2005 pentru aprobarea Procedurii i condiiilor de
autorizare a persoanelor juridice n vederea prelurii responsabilitii privind
realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare i valorificare energetic a
vehiculelor scoase din uz (M.O.nr. 1178 din 27 decembrie 2005);
- O.U.G. nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a nnoirii
Parcului naional (M.O. nr. 1106 din 26 noiembrie 2004) modificata si aprobata
de Lege nr. 72/2005 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a nnoirii Parcului naional
auto (M.O.nr. 313 din 14 aprilie 2005);
- Ordonanta nr. 82/2000 privind autorizarea agenilor economici care presteaz
servicii de reparaie, de reglare i/sau desfoar activitate de reconstrucie a
vehiculelor rutiere (M.O. nr. 413 din 30 august 2000);
- Lege nr. 222/2003 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 82/2000
150
privind autorizarea agenilor economici care presteaz servicii de reparaie, de
reglare i/sau desfoar activitate de reconstrucie a vehiculelor rutiere
(M.O.nr. 367 din 29 mai 2003);
- Ordonanta nr. 36/2005 pentru modificarea i completarea Ordonanei
Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care
desfoar activiti de reparaii, de reglare, de modificri constructive, de
reconstrucie a vehiculelor rutiere, precum i de dezmembrare a vehiculelor
uzate (M.O. nr. 652 din 22 iulie 2005);
11. Directiva nr. 86/278/EEC privind protectia mediului si in - Ordin comun nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
particular a solului, atunci cand namolul de la statiile de epurare protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz nmolurile de
este utilizat in agricultura epurare n agricultur (M.O. nr. 959 din 19 octombrie 2004);
12 Directiva nr. 2002/96/CE privind deseurile de echipamente - H.G. nr 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice
electrice si electronice si Directiva nr. 2002/95/EC privind privind (M.O. nr. 491 din 10 iunie 2005)
restrictionarea utilizarii anumitor substante periculoase in
- Hotarare nr. 992 /2005 privind limitarea utilizrii anumitor substane
echipamente electrice si electronice
periculoase n echipamentele electrice i electronice (M.O. nr. 822 din 12
septembrie 2005) rectificat de Rectificare Nr. 992 /2005 (M.O. nr. 941 din 21
octombrie 2005) si modificat de H.G. nr. 816 /2006 pentru modificarea i
completarea Hotrrii Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizrii
anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i electronice
(M.O. nr. 588 din 7 iulie 2006)
- Ordin nr. 901/S.B./2005 privind aprobarea msurilor specifice pentru
colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice care prezint riscuri
prin contaminare pentru securitatea i sntatea personalului din punctele de
colectare (M.O. nr. 910 din 12 octombrie);
- Ordin nr. 1225/721/2005 privind aprobarea Procedurii i criteriilor de evaluare
i autorizare a organizaiilor colective n vederea prelurii responsabilitii
privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare i
valorificare a deeurilor de echipamente electrice i electronice (M. O.nr. 1161
din 21 decembrie 2005) rectificat de Rectificare nr.1225/721 din 29/2005 ( M
.O. nr. 44 din 18 ianuarie 2006)
151
- Ordin nr. 1223/715/2005 privind procedura de nregistrare a productorilor,
modul de eviden i raportare a datelor privind echipamentele electrice i
electronice i deeurile de echipamente electrice i electronice (M.O.nr. 1 din 3
ianuarie 2006) modificat de Ordin nr. 706/1667 din 18 aprilie 2007 pentru
modificarea Ordinului ministrului mediului i gospodririi apelor i al
ministrului economiei i comerului nr. 1.223/715/2005 privind procedura
de nregistrare a productorilor, modul de eviden i raportare a datelor
privind echipamentele electrice i electronice i deeurile de echipamente
electrice i electronice ( M.O. nr. 307 din 9 mai 2007)
- Ordin nr. 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat
echipamentelor electrice i electronice introduse pe pia dup data de 31
decembrie 2006 (M.O. nr. 608 din 13 iulie 2006)
13. Directiva 78/176/CEE privind deseurile din industria dioxidului de - Ordin nr. 751/870/2004 privind gestionarea deeurilor din industria dioxidului
titan de titan (M.O. nr. 10 din 5 ianuarie 2005);
Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru
supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din
industria de dioxid de titan
Directiva nr. 92/112/CEE privind procedeele pentru armonizarea
programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii
cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan
152
Anexa 2 : Lista agentior de salubritate la nivelul anului 2006
Tabel : Servicii de colectare a deeurilor
Nr. Locaia serviciilor de Nume

crt colectare a deeurilor
1 Rm. Vlcea DADP Rm. Vlcea
Str. G-ral Praporgescu nr. 14
2 Rm. Vlcea SC Urban SA
Str. Carol I nr. 30
3 Drgani SC CONRAL SA
Str. Tudor Vladimirescu nr. 373
4 Brezoi S GCL Brezoi
Str. Lotrului nr. 2
5 Climneti SC Presacet SA
Str. N. Blcescu nr.3
6 Blceti SGCL Blceti
7 Bbeni SPGCL Bbeni
Str. Principal nr.22
8 Berbeti SGCL Berbeti
9 Voineasa SGCL Voineasa
10 Horezu SC Sacomet SA
Str. Florilor nr. 1 Horezu
Sursa: APM Valcea
153
ANEXA 3: Infrastructura judeteana pentru gestionarea deeurilor n judetul Valcea
Planificate a fi
construite/achizitionate
Descrierea
elementului de Element de In constructie
infrastructura infrastructura Unitatea de masura Existente 2006 2006 2007 2010 2013
9*
Depozite ce vor fi nr.
inchise
Suprafata (ha) 20,8
nr. 1 1
1**
Noi depozite zonale Capacitate (mil. t) 1.130.000 ?
Masini de curatat strazile nr. 3
Recipienti din plastic cu
roti de 250 l (240 l) nr. 4291
Euro containere de
metal de 1 mc (1,1mc) nr. 62
Euro containere de
metal de 5 mc (4 mc) nr. 166
nr. -
Europubele de 120 l,180 l
1209
-cosuri de gunoi
-containere tipizate de 4
Alte recipiente de mc -
colectare a deseurilor eurocontainere 24-36 mc
154
nr. Autogunoiere
Vehicule de colectare 1 Autocontainer 29
Vehicule de colectare 2 nr. -tractoare 12

nr.
Autogunoiera
Vehicule de colectare 3 autocompactoare 1
nr. -
Autobasculanta de 7 tone
Vehicule de colectare 4 -camion 3,5 t 2
nr. Fadroma
L200(incarcator,
nivelare-compactare)
Vehicule de colectare 5 IFRON (incarcator) 2
Puncte de Colectare nr. 390
nr. 4****
2000-
Statii de Transfer t/an 10000
Statii de Sortare nr.
Manuala t/an
Statii Simple de nr.
Compostare t/an
Station Avansate de nr. 1
Compostare t/an 14000
155
1 1
(pentru deseuri (pentru
chimice deseuri
periculoase- chimice
organoclorurate) periculo
Incineratoare
ase
lichide-
gazoase
nr. )
t/an 18000 30000
Instalatii de Tratare nr.
Mecanica-Biologica t/an
Nr. abnonati la serviciul
de salubritate nr. 19502***
Populatia acoperita de
serviciul de salubritate nr. 116648
Total Populatie nr. 415047
echipament de zdrobit
deseurile din constructii
si demolari
_un depozit are perioada de tranzitie pana in 2017;
_un depozit isi inceteaza activitatea in 2006;
* _7 depozite isi inceteaza activitatea pana in 2009);
_ in
** constructie;
_asociatii de proprietari,gospodarii
*** individuale, ag. ec
_ un proiect a castigat finantare (Brezoi), au fost depuse 4 proiecte
**** pentru st. de transfer
156
Anexa 4 : Fluxul deseurilor pentru judetul Valcea in anul 2005 (tone)
CANTITATEA TOTALA DE DEEURI GENERAT
151975,8
CANTITATEA DE DEEURI COLECTAT

106148
95102 11046
CANTITATEA DE DEEURI CANTITATEA DE DEEURI

COLECTATE N AMESTEC COLECTAT SEPARAT
0 0 STAIE
DE
SORTARE
TRATARE TRATARE
TERMIC MECANO- RECICLARE
BIOLOGIC Tone
0
0 STICL- 5,5
HARTIE 277,84
0 Compost PLASTIC 192,11
200 METALE 10571
CENU REFUZ REFUZ

COMPOSTARE
0.0771
TRIERE
DEPOZITARE
60994,1
157
Anexa 5: Lista proiectelor la nivelul judetului Valcea in domeniul
gestionarii deseurilor
158
ANEXA 6: Acronime
ADR Agenia de Dezvoltare Regional,

ALPM, Agenia Local pentru Protecia Mediului,
ANPM,
Agenia Naional pentru Protecia Mediului,
ARPM.
Agenia Regional pentru Protecia Mediului,
BOT Build Operate and Transfer, PPP Parteneriat Public
Privat(Construiesc, Opereaza i transfer),
DEEE Deeuri de Echipamente Electrice i Electronice,
DMB Deeuri Municipale Biodegradabile,
DCD Deeuri provenitedin construcii i demolri,
DPM Deeuri Periculoase provenite din deeurile menajere,
DSM Deeuri Solide Municipale,
EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului
GM Garda de mediu,
GNM Garda Naional de Mediu,
IPPC/PCIP Prevenirea i Controlul Integrat al Polurii,
MMGA Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor,
PNGD, Planul Naional de Gestiune a Deeurilor,
PRGD, Planul Regional de Gestiune a Deeurilor,
PLGD Planul Local de Gestiune a Deeurilor,
PCB Compui Bi-fenil policlorurai,
PIB Produs Intern Brut,
POP Produi Organici Persisteni,
PPP Parteneriat Public Privat,
SEA Evaluare Strategic de Mediu ,
SS Servicii de Salubritate,
TMB Tratare Mecano-Biologic,
UE Uniunea European,
VAN Valoarea Actual Net,
VSU Vehicule scoase din uz,
WWTP Staie pentru Epurarea Apelor Uzate.
159
160

Planul Judetean de Gestionare A Deseurilor PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul Judetean de Gestionare A Deseurilor PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL JUDEEAN DE

2. Prezentarea situatiei existente.......pag 12

3. Obiective judeene i inte ...............................................................pag 43

4. Prognoza privind generarea deeurilor municipale si asimilabile

5. Fluxuri specifice de deseuri ..............................................................pag 79

6. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea deseurilor

8. Evaluarea costurilor...........................................................................pag 114

10. Monitorizare ...........................pag 134

Pe masura evoluiei judetului trebuie s dezvoltm practicile de

Presedinte, Consiliului Judetean Valcea

1.1 BAZA LEGALA

Prezentul Plan de Gestionare a Deeurilor a fost realizat n baza

1.2 Evaluarea strategica de mediu

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor a fost elaborat in conformitate

n conformitate cu H.G. nr 1076/2004 a fost solicitat avizul de mediu

1.3 Scopul si limitele Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor

1.4 Prevederi legislative

Sunt cuprinse in Anexa 1: CADRU LEGAL (Directive UE, reglementri

1.5 Categorii de deseuri care fac obiectul PJGD

Deseurile care fac obiectul PJGD sunt deseurile municipale nepericuloase

Tip de deeu Cod

deeuri din grdini i parcuri (incluznd deeuri 20 02

Nota :Tabelul prezentat mai sus are caracter orientativ

1.6 Structura PJGD

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor este structurat n conformitate

Un posibil sumar este prezentat mai jos:

1.7 Orizontul de timp al PJGD

Planul cuprinde perioada 2001 2005 cu obiective si tinte pn n anul

1.8 Impactul asupra comunitatii

Se va pune n eviden faptul c implementarea Planului Judetean de

n ceea ce privete deeurile menajere i cele asimilate cu acestea din comer,

n ceea ce privete pre-colectarea difereniat, punctele de colectare i activitile

- deeurile menajere periculoase, deeurile din echipamente

n ceea ce privete informarea/consultarea publicului:

Colectarea datelor s-a fcut n anul 2005 pentru varianta aprobata a

2.1 Descrierea generala a judetului

Suprafaa judeului si utilizarea terenului:

Suprafaa total 5765 100,0%

Suprafaa agricola 2463 42,7

Pduri i alte terenuri cu vegetaie forestier 2909 50,4

ape i bli 125 2,2

alte suprafee (teren neproductiv) 85 1,5

suprafaa locuit (curi i construcii) 114 2,0

Sursa : ( Statistic :Oficiul Judeean de Cadastru i Geodezie, date referitoare la

Zona montan a judeului este alctuit din cristalin mezometamorfic

ntreaga reea de ap curgtoare de pe teritoriul judeului Vlcea aparine

Diverisitatea formelor de relief si conditiile pedoclimatice existente pe

2.1.2 Arii protejate

Situaia actual a ariilor naturale protejate constituite la nivelul judeului

Prin HG 1284/oct.2007 au fost declarate pe raza Judetului Valcea

Datele privind infrastructura descriu sistemele fizice de baza intr-un judet

Transportul. Lungimea cilor de comunicaie :

Vlcea 641,66 185,32 456,339

Sursa : Drumuri Naionale i Drumuri Judeene Vlcea 2005

Referitor la alimentarea cu apa :

Total Crbune Lemn i deeuri Gaz natural CLU

Lungimea retelei de distributie gaze naturale in judetul Valcea gestionate

2.1.4 Date demografice

In acest subcapitol sunt prezentate caracteristici statistice ale evolutiei

Numarul si densitatea populatiei:

Tabel 2.1.4-1 : Numarul si densitatea populatiei

Tabel 2.1.4 - 2 : Evoluia populaiei

2001 431132 74,8 178935