COLEGIUL TEHNIC MIHAI BRAVU

BUCUREȘTI

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
NIVEL 4

PROF. ÎNDRUMĂTOR:

ELEV:

2022-2023

1
TEMA PROIECTULUI : Obiceiuri tradiții și influențe
culinare din zona Delta Dunării

2
 Cuprins

Cuprins
1.Argument............................................................................................................3
2. Gastronomia- delimitări conceptuale
2.1.Definirea conceptului.......................................................................................5
2.2.Evoluția gastronomiei în istoria universală......................................................8
3. Cultura gastronomică franceză
3.1 Istoria bucătăriei franceze..............................................................................10
3.2 Evoluția culturii gastronomice franceze.........................................................10
3.3 Principalele ingrediente ale bucătăriei franțuzești ........................................13
3.4 Ce face bucătăria franțuzească atât de delicioasă...........................................14
3.5 Reguli în timpul preparării rețetelor culinare franțuzești...............................14
3.6 Secretele bucătăriei franțuzești.......................................................................15

3
 Argument

Am ales aceasta lucrare deoarece Delta Dunarii este a doua ca marime din Europa (dupa cea a
fluviului Volga), prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific, turistic si
economic, prin bogatia si frumusetea peisajelor, dar si prin fauna sa. Ca regiune in continua
consolidare, Delta Dunarii constituie un loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si faune unice
in Europa, cu numeroase specii rare.

Are o suprafata de 4.152 km, cea mai mare parte fiind pe teritoriul Romaniei. Principalele cursuri
de apa sunt cele trei brate de varsare ale Dunarii in mare si care formeaza delta: Sfantul
Gheorghe(cel mai vechi), Sulina si Chilia(cel mai tanar).

In Delta Dunarii traiesc aproximativ 15 000 de locuitori de nationalitati diferite: 80%- romani,
10% lipoveni, 10% ucraineni. Intre ucraineni si lipoveni exista diferente foarte clare de limba,
obiceiuri, traditii si chiar de infatisare fizica. Specific satelor din Delta sunt casele cu acoperisul
din stuf, care au un farmec rustic aparte.

4
 Cap.1 Delta Dunarii.Scurt istoric.Prezentare generala

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca
un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care
reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii
trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile
acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141
specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta
Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se
adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a
caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale :
specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani,
unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci,
lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu
stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi.
Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in
ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de
silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani
si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice
avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si
codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus
colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa
nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus
oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa,
randunica, barza, lastunul. Coloniile de cuibarit.

5
O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari
de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de
constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in
apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia
deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul
infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi
hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui
iubitoar al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si
cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de
chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai
mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi
de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un
peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai
specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea

FLORA DELTEI DUNARII. Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de

cormofite spontane, reprezentand elemente eurasiatice (28%), estice (24%), europene (14%),
cosmopolite si adventive. Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt
legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile,
eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare
(nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra
distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

6
 Cap.2. Delta intre mit si realitate

Vechimea acestui teritoriu a dat nastere unor legende care pastreaza sau farama de adevar si nu
dau informatii pretioase despre evolutia Deltei si despre primii oameni care au salasluit
aici. Aceste legende sunt in marea majoritate grecesti, fiind atribuite unor eroi si zeitati. Cele mai
importante sunt localizate in Insula Serpilor, care este parte integranta a Deltei Dunarii, atat
geologic cat si istoric.

Ca si lacas de inchinare, Insula Serpilor prima oara a fost dedicata zeului Apollo, inainte de
razboiul Troiei, iar cea de-a doua a fost atribuita celui mai mare dintre vitejii grecilor, Achille,
celebrul erou al Iliadei lui Homer. Insula Şerpilor a fost consemnată sub mai multe denumiri, ca:
Achillea, Insula Albă, Insula Strălucitoare,

Legendele grecesti vorbesc intradevar de un teritoriu nelocuit, dar plin de vegetatie, copaci diversi si
fauna salbatica, iar Insula Serpilor este stancoasa cu o vegetatie de stepa unde nu creste copaci si nu
exista animale salbatice.

Au fost emise noi ipoteze care incercau sa demonstreze ca descrierile legendare ar amplasa aceasta
insula in zona Letea, in Delta Dunarii. Ele se bazeaza pe teoria conform careia dupa o topire a calotei
glaciare se produce cresterea nivelului marii, prin patrunderea Marii Mediterane in Marea Neagra. In
urma acestor fenomene campia formata este inundata, ea transformandu-se intr-un golf, marginit de
grindurile Letea si Caraorman. Aceste grinduri erau de fapt niste insule unde exista flora si fauna

Marele geolog Gheorghe Murgoci, a descoperit in 1912 sub depozitele loessoide din
grindul Caraorman , la adancimea de 3-6 m, resturi de oase de mamut descrisa in scrierile antice, iar
in insula Letea ar putea fi templul lui Ahile si nu in Insula. Serpilor, unde ar fi fost alt templu al
vreunei zeitati grecesti.

7
Leuke (în limba greacă înseamnă „alb”), Leuce, Macaron, Macaron Nessos (Insula fericiţilor),
Nisi,

Ţărmul cel Alb, Insula cu Şerpi, Insula Luminoasă, Ostrov ş.a. Dintre toate aceste denumiri, cele
mai folosite sunt Leuke, Leuce, Achia (sau Insula lui Achile) și Insula Şerpilor. Primul autor care
a menționat insula (anul 777 i.Hr.) a fost Arktinos din Milet, în lucrarea „Aethopedia”.L-au
urmat Pindar, Euripide, Hecateu, Strabon și mulți alți scriitori reprezentativi ai antichității și
Evului Mediu.

După mitologia greacă, zeița Thetis sa rugat de zeul Poseidon să scoată din adâncul mării sau
insula pentru fiul ei Achile, eroul Troiei, a câte rămășițe pământești au fost aduse în această
insulă pentru a fi pus într-un sanctuar. Achile ar fi fost înviat pe această insulă și, în cinstea lui,
grecii au construit un templu măreț.

Ruinele acestui templu au fost descoperite în anul 1823 de capitanul Kritzky, din ordinul
amiralului Grieg, comandantul suprem al flotei rusesti pe Marea Neagra, cercetand cu de
amanuntul Insula Serpilor a dat de urmele vestitului templu a lui Achille.

In anul 1837 rusii au construit un far pe insula si au folosit piatra acestui templu, distrugand tot
ce a mai ramas din acest edificiu. Atunci rusii au distrus majoritatea populatiei sarpelui de
casa(natrix natrix aici) care locuieste si de unde insula isi luase numele la inceputul secolului al
XIX-lea.

Delta Dunarii este defapt un muzeu al biodiversitatii, o catedrala imensa a naturii unde vietuiesc
peste 7400 de plante si animale si pasari scaldate in lumina unica pe care soarele o daruieste
acest colt de rai, Delta Dunarii – fiind clasificata la nivel national in Romania si ca. parc național
în taxonomia internațională a IUCN, cat și ariilor de protecție specială avifaunistică Bestepe –
Mahmudia.

Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoe din care fac parte si rezervatiile naturale: Capul
Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu – Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul
și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Lacul

8
Păcoava, , Pădurea Letea, Roșca – Buhaiova, Corbu-Nuntași – Histria, Lacul Belciug, Lacul
Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca – Leahova, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag
– Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol .

9
 Capitolul 3. Gastronomie.Mancaruri traditionale cu specific din Delta
Dunarii

3.1.Delta Dunarii - Gastronomie

Restaurantele din Delta servesc preparate culinare dupa retete clasice autohtone si
internationale. Dar este locul aici sa incercati si meniuri specifice: crap la protap, peste prajit (cu
mamaliguta si mujdei de usturoi), plachie, raci fierti, pui de balta. In gospodariile localnicilor
carnea de peste este folosita si sub forma de tocatura (chiftele, ardei umpluti, sarmale in foi de
varza).

Delta Dunarii este raiul pasarilor si al pestilor. Este faimoasa nu numai pentru frumusetea
ei, unica in Europa si in lume, ci si pentru mancarurile pe baza de peste care se prepara aici.
Anumite specii de peste, care traiesc numai in delta sau care migreaza aici din Marea Neagra in
anumite momente ale anului, sunt renumite pentru gustul lor deosebit, care se datoreaza de
asemenea si priceperii cu care le gatesc localnicii.

Multi straini care au vizitat Delta Dunarii au fost uimiti de multitudinea de specii de peste
de aici, cat si de mestesugul pescarilor si de ambarcatiunile lor exotice, dar mai ales de marimea
sturionilor de aici (care uneori cantaresc chiar si 300 de kilograme) si de caviarul romanesc, care
este mai mare decat cel rusesc si care se gaseste din belsug.

Intr-un ceaun imens sustinut de pirostrii deasupra focului se fierbe apa cu legume, apoi se
adauga pesti mici de specii diferite (chiar 10-15 specii). Lichidul este strecurat si pestii sunt
aruncati. Bucati mari de sturion, crap sau stiuca sunt apoi fierte in aceasta supa. Intre timp, se
prepara o saramura, din peste prajit pe carbuni incinsi si apa cu sare.

Ciorba de peste se mananca separat: intai se mananca supa, cu o lingura de lemn, apoi
bucatile de peste, peste care se presara ardei iute sau usturoi. La final, saramura preparata din
bucati de crap fierte se serveste cu mamaliga si sos de usturoi

Ciorba de peste dreasa ca la Sulina

10
 Durata

1 h20 min

Ingrediente:

1,5 kg, peste, 150 gr. morcovi, 250 gr. ceapa, 100 gr. albitura, 400 gr. cartofi rosii, 300 gr.
smintina sau iaurt, 3 oua, 2 legaturi verdeata, 100 ml ulei, lamiie si sare dupa gust

Mod de preparare

Morcovii, ceapa si albitura se curata, se spala, se taie julien si se calesc in ulei, prin
inabusire, pina ce incep sa se inmoaie. Se stinge cu apa clocotita, si se continua fierberea.
Cartofii curatati, spalati si taiati in cubulete, se pun la fiert cu legumele. Dupa ce au fiert 10-15
minute, se pune pestele curatat, spalat si portionat, rosiile taiate in bucati, sarea si bulionul si se
lasa sa fiarba circa 10 minute. Se acreste cu zeama de lamaie. Ouale batute cu putina sare se
amesteca bine cu smintina, se subtiaza cu zeama si se toarna treptat in ciorba fierbinte,
amestecindu-se usor. Se adauga o legatura de verdeata taiata marunt si se mai da o data in clocot.
Restul de verdeata se presara in farfurie.

 
11
3.2. Festivalul - concurs de traditie culinara "D'ale Gurii Dunarii" a avut loc pentru prima data
anul acesta in Delta Dunarii si a fost organizat de catre Asociatia Salvati Dunarea si Delta.
Concursul a reprezentat mai mult decat o adunare a celor mai talentati bucatari din regiune; a fost
unul dintre proiectele prin care organizatorii au dorit sa semnaleze ca regiunea Delta Dunarii
trebuie privita responsabil, din toate punctele de vedere: al mediului inconjurator, al traditiilor
specifice zonei si al altor probleme cu care comunitatile stabilite aici de veacuri se confrunta
zilnic.  

Bucatari talentati s-au intrecut in luna octombrie in cadrul festivalului de arta culinara "D-
ale Gurii Dunarii", care a avut loc in localitatea Uzlina, din Delta Dunarii. Participantii, membrii
ai comunitatilor din Delta Dunarii, de diferite ocupatii, au gatit cu pasiune si pricepere
desavarsita preparate din peste. Tot acest efort al comunitatilor participante a avut un singur
scop: castigarea unui premiu care sa le permita ajutarea comunitatilor din care proveneau

Budinca lipoveneasca
 
Ingrediente:
200g orez
200g fidea subtire
400g zahar
20 de oua
Coaja rasa de lamaie sau portocala
 
Mod de preparare:
Se fierbe separat orezul si fideaua, se da printr-un jet de apa, ca sa nu se lipeasca, se amesteca si
se indulceste, dupa care se adauga ouale batute bine, dar nu spuma. Se omogenizeaza si se toarna
in tava unsa cu ulei si presarata cu zahar. Se coace aproximativ 1 ora, la temperatura de 200’ C.
 

12
Ciorba de peste (Sarichioi)
 
Ingrediente:
cel putin 5 soiuri de peste (salau, somn, stiuca, crap, caras, platica, babusca, biban)
5-7 cartofi intregi de dimensiuni medii
3-4 cepe intregi de dimensiuni medii
3-4 rosii intregi
1-2 ardei taiati in jumatate
Verdeata (telina, leustean)
 
Mod de preparare
Se fierb legumele si cu pestele mai marunt, care nu se poate consuma. Cand sunt aproape gata, se
scoate pestele marunt, si se pun bucati de peste mai mare. La primul clocot se adauga sare si otet
dupa gust. Cand e gata pestele, se scoate impreuna cu legumele intregi fierte, se aseaza in platou
si se consuma cu mujdei (usturoi pisat si frecat cu ulei, sare si otet sub forma unei paste groase -
tip maioneza). Dupa ce s-a consumat pestele, se consuma si ciorba, care poate fi bauta chiar din
cana.
 
Saramura de peste (Sarichioi)
 
Ingrediente:
peste intreg (numai salau sau biban sau crap - bucatele)
1-2 bucati ardei iute
2-3 rosii intregi
2-3 ardei taiati jumatati
otet                 
sare
foi de dafin
piper
                       
Mod de preparare:
13
Se presara cu sare pestele curatat, se coace pe o parte si pe cealalta pe tabla daca se poate, daca
nu si pe gratar (se intoarce cu atentie, pe gratar se poate prinde). Cand e gata copt, pestele se
curate de sare, se pune in tava, peste care se toarna sosul fierbinte obtinut din apa, legumele
coapte pe table si ele intregi, otet si sare (dupa gust). Se mai da un clocot. Se consuma cu mujdei
(ca la ciorba).
 

Stiuca umpluta
 
Ingrediente:
o stiuca, doua felii de franzela, o ceapa, patrunjel, 2-3 oua, lapte, sare, piper.
 
Mod de preparare:
Se curata stiuca de solzi, se face o taietura circulara la baza capului, pe burta, cam de 5-6 cm prin
care se scot matele. Se spala bine stiuca, inclusiv in interior, dupa care se bate cu latul lamei
cutitului astfel incat sa se desprinda mai usor pielea de carne.  Se continua apoi taietura initiala,
dar se taie doar pielea de jur imprejurul capului. Se introduc degetele pe sub pielea stiucii si se
ruleaza usor pielea astfel incat aceasta sa se desprinda de carnea ce ramane pe os. Acordam
atentie aripioarelor care pot rupe piele, iar cand pielea se ruleaza pana la coada, taiem osul.

Carnea ramasa pe piele se desprinde cu o lingura, pielea se da cu putina sare si se intoarce la loc.
Se taie capul stiucii si se trece la desprinderea carnii de pe oase. Carnea stiucii se da prin masina
de tocat, impreuna cu cele doua felii de franzela inmuiate in lapte si stoarse bine. Ceapa taiata se
caleste putin cat sa devina transparenta, dupa care, impreuna cu verdeata se dau prin masina de
tocat. Se adauga ouale peste compozitia obtinuta, sarea si piperul si se amesteca cu mana foarte
bine pana se lipeste de mana.

Cu aceasta compozitie se umple uniform pielea stiucii cu ajutorul unei linguri, apoi se coase la
capat. Se inteapa  stiuca cu acul din loc in loc, se unge cu putin ulei si se introduce la cuptor 50-
60 minute impreuna cu capul la foc nu prea mare ca sa nu crape. Dupa ce se scoate din cuptor, se
taie partea unde a fost cusuta, se ataseaza capul si se orneaza dupa imaginatie cu lamaie, verdeata
14
si legume. Se poate servi rece ca aperitiv sau calda ca fel principal cu legume natur. Pofta buna!
 

Snitele de salau
 
Ingrediente:
1 kg salau, pesmet, 3-4 oua, sare, piper
 
Mod de preparare:
Se curata salaul, apoi se taie pe burta si se scot matele. Dupa ce se spala bine, se taie cu grija de-a
lungul sirei spinarii, obtinandu-se fileuri. Fileurile se portioneaza dupa dorinta si se elimina orice
os, apoi se dau cu sare si piper, se trec o data sau de doua ori prin pesmet si prin ouale batute,
dupa care se prajesc in ulei. Pot fi servite atat calde, cat si reci, cu lamaie si/sau maioneza. Pofta
buna!
 

Chiftelute din babusca

 
Ingrediente:
1-1,5 kg babusca, 1 cartof, 1 ceapa, sare, piper
 
Mod de preparare:
Se curata pestele de solzi si de mate, se desprinde carnea de pe sira spinarii. Babusca fiind un
peste cu multe oase, carnea acestuia se da de mai multe ori prin masina de tocat, astfel incat
oasele sa se separe de carne. Cartoful se da crud prin masina impreuna cu ceapa taiata. In
compozitie se adauga sarea si piperul. Se amesteca foarte bine pana se leaga compozitia. Desi nu
e necesar, se poate adauga o lingura rasa de faina pentru a se lega mai bine. Din aceasta
compozitie, cu mainile umezite cu apa, se fac chiftelute care se prajesc in ulei.

15
 Capitolul 3. Mirajul Deltei Dunării îi atrage ca un magnet pe turiști

Delta Dunării este un loc magic, pe care, odată ce l-ai vizitat, îți dorești să îl revezi. În orice
anotimp ai merge, mirajul Deltei Dunării te atrage, fie pentru peisajele spectaculoase sau
ospitalitatea gazdelor, fie pentru preparatele tradiționale pregătite cu mult suflet de către
gospodine și tradițiile care încă se mai păstrează. Simplitatea oamenilor, natura care te
înconjoară oriunde te-ai afla, luciul apelor pe care se reflectă plantele de pe mal și nenumăratele
specii de păsări pe care le poți observa fără cel mai mic efort, fac din Delta Dunării raiul
iubitorilor de liniște, natură sau de mâncăruri tradiționale. Parcă niciodată Delta Dunării nu a fost
mai căutată ca acum. A devenit un must-see, iar voucerele de vacanță le oferă multor turiști
oportunitatea de a vizita această lume de basm, la care înainte doar visau. Plaja sălbatică,
pensiunile cochete de pe malul Dunării și numeroasele evenimente organizate în localitate, îi
atrag pe turiști la Sfântu Gheorghe.

16