Analiza SWOT

Regiunea de dezvoltare Sud - Est

Regiunea Sud-Est este poziționată în partea sud-estică a României, întinzându-se pe o

suprafață de 35.762 km², mai exact 15% din suprafața totală a țării, fiind a doua ca
dimensiune din cele opt ale României.
Regiunea Sud-Est a fost creată în anul 1998 și grupează judeţele Brăila, Buzău,
Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea. Municipiul Brăila constituie sediul Agenției de
Dezvoltare Regională Sud-Est.
Funcțiile regiunii constau doar în coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și
atragerea fondurilor din partea Uniunii Europene, neavând puteri administrative.

Puncte tari Puncte slabe

 Este a doua regiune ca mărime din  Populația a înregistrat o ușoară
România; scădere în anul 2020 (2377101),
 Rata șomajului a înregistrat o scădere comparativ cu anul 2019 (2396171);
în ultimii patru ani, ajungând de la 6,7  Rata de natalitate a scăzut în ultimii
% în anul 2016, la 4,2 % în 2019. 3 ani(2017-8,8‰; 2019-8,2‰);
 Diversitatea formelor de relief: lunca  Scăderea numărului de întreprinderi
Dunării, câmpia Bărăganului, podişul inovatoare;
Dobrogei cu Munţii Măcinului;  Ponderea investițiilor brute în
 Porturi maritime fluvio-maritime industrie a scăzut;
(Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina) și  În anul 2019, comparativ cu celelalte
(Constanţa – important port maritim şi regiuni, Regiunea Sud-Est
cel mai mare de la Marea Neagră, înregistrează un număr mai mic de
Mangalia şi Midia petrolier); populație activă (997,8 mii
 Granița cu Moldova, Ucraina, Bulgaria persoane);
și deschiderea la Marea Neagră  Rata sărăciei relative a fost ridicată
constituie o însemnătate geopolitică și în anul 2019 (31,1 %) ținând cont că
geostrategică deosebită pentru UE și media acesteia pe toate regiunile a
NATO; fost de 23,8;
 Regiunea dispunea în anul 2019 de 870  Resurse financiare pentru
de unități școlare; infrastructura rutieră, determină
 Menținerea vie a tradițiilor; realizarea parțială a lucrărilor de

2
 Sol fertil și condiții prielnice pentru întreținere şi reparații;
agricultură, pomicultură și piscicultură;  Numărul spitalelor înregistrate în
 Se află pe primul loc în țară în ceea ce 2019 a fost de 523, cu 53 de spitale
privește suprafața viilor roditoare și în minus, comparativ cu anul 2017;
este renumită pentru vinurile produse;  În anul 2019 erau 5135 hectare de
 Regiunea dispunea în anul 2017 de 74 teren arabil necultivat, număr aflat în
de muzee, număr aflat în creștere creștere în comparație cu anul
comparativ cu anii anteriori; anterior;
 Număr ridicat de salariați în domeniul  Salarizarea insuficientă a
industriei, distribuția apei, gestionarea personalului si finanţarea deficitară a
deșeurilor, salubritate, activități de serviciilor;
decontaminare;  Rata șomajului este mai mare decât
 În anul 2019 (526 mii hectare) s-a media șomajului din România (6.4%
constatat o creștere de 2000 hectare de comparativ cu 4.7%);
suprafață forestieră, în comparație cu  Din cei 10.856 km drumuri publice
anul 2017; regionale, doar 19,4% sunt
 Programe de reabilitare, reparaţii, modernizaţi, regiunea înregistrând
consolidări și dotare cu mobilier şi cea mai mică pondere pe ţară;
echipamente noi la nivelul școlilor;  Doar 22,1% din localitățile regiunii
 Diversificarea industriei regionale sunt dotate cu rețea de canalizare.
industria petrochimică (Năvodari),  Nivel redus de siguranţă și eficiență
industria construcțiilor navale (Galați, a traficului pe reţelele de transport;
Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia,  Existența unor clădiri în care
Constanța) industria metalurgică funcționează unități de învățământ
(Galați și Tulcea), industria cu probleme în ceea ce privește
materialelor de construcție (Medgidia), reabilitarea și modernizarea
industria confecțiilor (Buzău, Focşani, infrastructurii;
Constanța, Tulcea Brăila), industria  România s-a poziționat pe ultimul
alimentară regăsită în toate județele; loc în clasamentul țărilor membre
 Solul dispune de numeroase ale Uniunii Europene, din punctul de
bogății( petrol, gaze naturale, granit, vedere al calității guvernării
minereu de fier, piatra de var, pirita de regionale;
cupru, apele sulfuroase, clorusodice,  Conectivitate redusă între zonele
feruginoase etc); urbane şi zonele peri-urbane, rurale

3
 Prezența vulcanilor noroioși drept şi de munte;
obiectiv turistic;  Scădere bruscă a sosirilor turistice
 Constanţa a fost desemnată ca „pol înregistrate de turiștii străini pentru
naţional de creştere în care se destinații precum litoralul românesc
realizează cu prioritate investiţii din (peste 67%) și stațiunile
programele cu finanţare comunitară şi balneoclimaterice (peste 26%);
naţională”;  Cea mai drastică scădere a
 Brăila şi Galaţi au fost desemnate ca numărului de sosiri înregistrate de
„poli de dezvoltare urbană în care se turiștii străini este caracteristică
realizează cu prioritate investiţii din pentru regiunea Sud-Est, cu un
POR 2007-2013, Axa Prioritară 1” regres de peste 42%;
 La nivel regional, se întâlnesc 11014  Numărul locurilor de cazare a scăzut
kilometri de drumuri publice și 1745 cu peste 28% în regiunea Sud-Est;
kilometri de căi ferate în exploatare;  Dotarea insuficientă a spitalelor şi
 Regiunea Sud-Est dispune de un ambulatoriilor de specialitate şi de
potențial ridicat de dezvoltare; spital;
 Potenţial natural şi climat adecvat  Lipsa unor politici educaționale la
pentru activităţi agricole cu valoare nivel regional care să fie corelate cu
adăugată mare(produse ecologice); cererea de pe piața muncii;
 Existența depozitelor de deșeuri;  Infrastructura publică de educație
 Programe de formare/dezvoltare deteriorată;
profesională;  Scăderea numărului unităților de
 Sectorul turistic foarte bine dezvoltat; învățământ;
 Delta Dunării este unica din lume  Starea degradantă şi uzura fizică a
declarată rezervație a biosferei; infrastructurii sanitare datorată
 Este regiunea cu o vastă suprafață a subfinanţării sistemului sanitar;
ariilor protejate din România;  Nevoia acută de personal medical;
 Sectorul naval cu cele 5 șantiere navale  Sistemul de urgenţă insuficient
cuprinde un număr important de dotat;
angajați;  Resurse umane insuficiente;
 Capacitatea de cazare turistică a zonei  Deficiențele sau problemele
constituie cu aproximație 47% din cea a sistemelor de agricultură ecologică,
României; mai ales de natură managerială, care
 Sectorul IMM-urilor prezintă un grad pot fi și trebuie îmbunătățite sau

4
 ridicat de dezvoltare; eliminate;
 Persoanele ocupate dețin un nivel de  Degradarea terenurilor agricole
instruire ridicat; cultivate în sistem ecologic ca
 Transportul naval este favorizat de urmare a scăderii în timp a fertilității
existența fluviului Dunărea și Marea solurilor;
Neagră.  Suprafață mică cultivată în sistem
ecologic;
 Forța de muncă din ce în ce mai
puțină, necalificată si îmbătrânită;
 Lipsa acută de cunoștințe tehnico-
economice privind cultivarea
terenurilor în sistem ecologic,
corespunzătoare particularităților
agriculturii ecologice și zonei de
cultură;
 Sursele de date (informații)
statistice, tehnice si științifice sunt
insuficiente și greu de accesat.

Oportunități
 În anul 2019 numărul imigranților a
crescut până la 6935 mii persoane, in
comparație cu anul 2017 când numărul
acestora era de 3397 mii persoane;
 Posibilitatea accesării surselor de
investiții (fonduri structurale);
 Prezența unor suprafețe de producție și
capacități de producție neutilizate;
 Proporţia mare de deşeuri organice în
totalul deşeurilor solide ar putea fi
utilizată în scopul generării de energie
neconvenţională pe bază de biomasă;
 Facilitarea zonei în ceea ce privește
producerea de energie regenerabilă
Amenințări
 Comparativ cu anul 2017 (3034 mii
persoane), numărul emigranților a
crescut în anul 2019 (3564 mii
persoane);
 În domeniile competitive la nivelul
național și internațional există un
grad crescut de specializare al altor
regiuni (Centru, București - Ilfov,
Nord - Vest) față de regiunea Sud-
Est;
 În zonele mai puțin dezvoltate din
Regiunea Sud - Est se constată o
intensificare a problemelor
economice și a celor sociale legate

5
 (energie solară, energie eoliană, de sărăcie;
energie hidraulică);  Prezența birocrației în administrația
 Valorificarea pădurilor, din apropierea publică locală;
orașelor, drept spații destinate recreeri  Efectele negative asupra
și activitățiilor ecologice; competitivității economice regionale
 Interesul ridicat, la nivel internaţional, sunt produse de fenomenul
pentru păstrarea biodiversităţii şi globalizării/integrarii care duce la
promovarea turismului în Delta excluderea anumitor sectoare ale
Dunării; economiei din regiune și chiar la
 Datorita ieșirii la Marea Neagra, zona dispariția acestora (exemplu:
reprezintă un interes pentru tot mai industria ușoară, prelucrarea
mulți investitori straini care pot produselor alimentare, etc.);
determina o creste economica  Accentuarea procesului de
importantă; dezindustrializare;
 Regiunea Sud-Est ocupa locul al doilea  Reducerea atractivității obiectelor
la nivel naţional privind lungimea regionale pe piața turistică este
reţelei de distribuţie a apei potabile determinată de competitivitatea
(17,4 % din total pe ţară); scăzută a ofertelor turistice din
 Prezența unor Programe Naționale și regiune față de ofertele turistice
Europene pentru dezvoltarea și similare din alte regiuni sau față de
diversificarea economiei regionale; pachetele turistice oferite de
 Potențial major de îmbunătățire și structurile de cazare mult mai
dezvoltare a infrastructurii de transport dezvoltate de pe litoralul țărilor
rutier, feroviar, aerian, maritim și învecinate;
fluvial;  Lipsa locurilor de muncă a dus la
 Posibilitatea de dezvoltare a creșterea migrației;
transportului intermodal;  Ca urmare a crizei economice
 Tendința aflată într-o continuă creștere globale există riscul creșterii
de cereri pentru agroturism,turism șomajului pe termen lung;
vitivinicol, turism montan, turism  Dificultățile economice cu care se
balnear şi valorificarea resurselor confruntă regiunea în contextul
existente (patrimoniu natural şi cultural, crizei economice globale și a
produse locale şi tradiţionale) eficienței scăzute a sistemului de
favorizează o economie locală învățământ au ca urmare riscul

6
 diversificată pentru zonele rurale; continuării creșterii abandonului
 Extinderea și îmbunătățirea parcurilor școlar;
agro-industriale și a centrelor de  Declinul demografic și îmbătrânirea
procesare a produselor agricole și populației care au efecte negative
legumicole, piscicole și zootehnice; asupra societății în general, ducând
 Interesul ridicat la nivel global pentru la o creștere alarmantă a gradului de
turismul eco și păstrarea biodiversității dependență demografică: de la
este un punct de plecare favorabil 21,3% în 2010, la 30,32% în 2030 și
dezvoltării sectorului turistic, asigurând 47,77% în 2045 (prognoze
respectarea zonelor protejate din EUROSTAT);
regiune;  Riscul exodului personalului
 Posibilitatea crescută de dezvoltare a medical specializat și performant
turmismului în zona Dunării, cât și în către alte state europene care oferă
spațiile rurale și montane; beneficii superioare;
 Exploatarea potențialului prodictiv al  Necesitățile populației în raport cu
Deltei Dunării; infrastuctura serviciilor publice;
 Prezența terenurilor care favorizează  Speranța de viață a scăzut la
practicarea agriculturii ecologice; aproximativ 71-69 ani pentru
 Măsurile de promovare a colaborării bărbați, respectiv 75-56 ani pentru
micilor fermieri facilitează creșterea femei, din cauza infrastructurii de
productivității agricole, precum și a sănătate din regiune, atât din punct
condițiilor de trai în mediul rural; de vedere al construcțiilor cât și al
 Numărul aflat într-o continuă creștere dotărilor;
de cereri ale consumatorilor pentru  Regiunea se confruntă cu o serie de
produse ecologice şi de calitate care probleme privind protecția mediului
duce la oportunităţi pentru valorificarea înconjurător, atât datorită factorilor
potenţialul existent al sectorului agricol naturali, cât și a celor antropici:
si piscicol; degradarea pădurilor, poluarea
 Îmbunătățirea Zonelor Metropolitane marină, eroziunea plajelor, poluarea
din regiune; cauzată de substanțele industriale
 Ritmul alert de inovare și dezvoltare al sau de pesticide și îngrășăminte
tehnologiei din domeniul medical care chimice;
îmbunătățește semnificativ modul de  Nivelul scăzut de informare asupra
prevenire și tratare a bolilor; performanțelor din mediul de

7
 Dezvoltarea serviciilor și îngrijirilor afaceri;
medicale, potențată de concurența  Creșterea decalajului dintre nevoile
dintre sistemul public și cel privat; reale ale industriei locale și formarea
 Crearea/evoluarea/modernizarea/ profesională;
dotarea centrelor sociale, medicale și  Accentuarea efectelor schimbărilor
educaționale; climatice globale, mai ales asupra
 Îmbunătățirea parteneriatului social, a agriculturii;
iniţiativei private şi a sprijinului  Competiția neloială cauzată de piața
comunitar în vederea dezvoltării şi neagră;
susţinerii activităților educaţionale;  Calitatea apelor poate fi afectată
 Prezența unor programe naţionale, semnificativ prin utilizarea în
regionale şi europene în diferite continuare a nitraților și fosfaților
domenii educaţionale şi sociale; din agricultură și a solvenților
 Îmbunătățirea și modernizarea clorurați din industrie.
infrastructurii sportive și de agrement
în vederea dezvoltării turismului și de
creștere a calității vieții.

8
 Bibliografie
Agenția pentru Dezvoltare Regională . (fără an). Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
Est. Preluat de pe adrse.ro: http://www.adrse.ro/Agentia/Agentia.aspx
Agenţia pentru Dezvoltare Regională. (2014). Analiza SWOT. Preluat de pe adrse.ro:
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/RIS3/Analiza_SWOT.pdf
Agenţia pentru Dezvoltare Regională. (2014). PDR.Sud_Est_2014.pdf. Preluat de pe adrse.ro:
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf
Institutul Naţional de Statistică . (2020). TEMPO ONLINE. Preluat de pe insse.ro:
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
Mărginean , F. G., Turcu , M. D., Condei , D., Chivu , M., & Ionel , V. (2017). PLANUL
REGIONAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT(PRAI). Preluat de pe infraed.ro:
http://infraed.ro/wp-content/uploads/2018/10/PRAI-SE-.pdf
SC ACZ Consulting SRL . (2014). Rezumat_strategie_final.pdf. Preluat de pe adrse.ro:
http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/RIS3/Rezumat_strategie_final.pdf