Universitatea „Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Administrarea și Dezvoltarea Afacerilor în Turism

Strategia de dezvoltare a
Regiunii Sud Muntenia

Proiect realizat de:

Galați
2018
Cuprins
Capitolul 1. Prezentarea generală a regiunii Sud Muntenia.......................................................3
Capitolul 2. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia.................................................6
Capitolul 3. Dezvoltarea serviciilor de consultanță pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din
Regiunea Sud Muntenia...........................................................................................................17
Capitolul 4. Promovarea potențialului turistic în Regiunea de Sud.........................................26
Capitolul 5. Analiza SWOT.....................................................................................................33
Bibliografia..............................................................................................................................35

Capitolul 1. Prezentarea generală a regiunii de Sud

2
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Sud este situată în partea de
sud a României, având o suprafaţă de 34.453
km2 (14.45 % din suprafaţa României),
corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi,
Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi
Teleorman. În partea de sud, regiunea se
învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este
caracterizat de predominanţa formelor de relief
de joasă altitudine: câmpii şi lunci - 70,7%,
dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi.
Populaţia totală a celor şapte judeţe
componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populaţia României.
Densitatea populaţiei este de 96,6 loc/km2 , valoare superioară mediei pe ţară (90,7
loc/km2 ). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe ţară, explicabil prin faptul că,
exceptând judeţul Prahova, majoritatea populaţiei trăieşte în mediul rural.
Regiunea Sud are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16
municipii), 517 comune şi 2018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori,
multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2
oraşe au peste 100.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). Distribuţia teritorială arată o
concentrare mai mare a oraşelor în judeţul Prahova (14) şi mai redusă în Giurgiu.

Tab. 1 Organizarea administrativ teritoriala a Regiunii Sud Muntenia la 31 dec. 2011

Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate era, în 2005, de 35,7% din populaţia regiunii, sub media
pe ţară (38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeş (39%) şi Teleorman
(37,7%), în celelalte judeţe valorile fiind cuprinse între 31 şi 37%.
Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o
pondere ridicată, dar în descreştere, a populaţiei ocupate în agricultură (39,7%) şi o pondere
relativ scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) şi servicii (36,6%). Judeţele sudice ale
Regiunii sunt preponderent agricole, cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură:

3
Teleorman, Giurgiu (59,4 % şi 57,5%), Călăraşi (51,5%). Judeţele Prahova şi Argeş se
caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţiei ocupate în industrie şi servicii.
În cea ce priveşte rata şomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul
regiunii, evidenţiindu-se aceeaşi diferenţiere între sudul şi nordul regiunii, cele mai ridicate
rate ale şomajului înregistrându-se în judeţele Ialomiţa (12,1%) şi Călăraşi (9%), iar cele mai
reduse în judeţele Argeş (5,2%) şi Giurgiu (5,6%). Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale
determină o masivă plecare către Bucureşti şi migraţia tinerilor către Europa de Vest, astfel
încât satele şi oraşele mici se depopulează.
Economia regională
În 2014, Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 2.447 euro/locuitor, situată sub
media pe ţară (2932,8 euro/locuitor), la nivel judeţean, cele mai mari valori înregistrându-se
în judeţele Argeş – 3071 euro/locuitor şi Prahova – 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă
în Călăraşi – 1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esenţială a Regiunii Sud este reprezentată de
împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice şi socio-economice diferite.
Partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dîmboviţa şi Prahova) se caracterizează
printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte
producţia industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de
declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor
unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme
economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni,
Urlaţi, Costeşti şi Câmpulung-Muscel.
Partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o
zonă tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România
(primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizează prin preponderenţa
populaţiei ocupate în agricultură. De altfel, suprafaţa judeţelor componente este reprezentată
în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială
artificială. În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziţie spre economia de
piaţă, prin închiderea majorităţii unităţilor industriale reprezentative. Această situaţie
caracterizează toate reşedinţele de judeţ, precum şi arealele adiacente ale oraşelor Turnu
Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti.

Infrastructura
Transport
Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene, naţionale şi judeţene cu o
lungime de 12.000 km (15 % din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1225 km (11,4% din
reţeaua naţională). Dunărea, arteră fluvială europeană, înlesneşte legăturile acestei regiuni cu
principalele oraşe din bazinul său hidrografic.
În ceea ce priveşte transportul rutier, regiunea beneficiază de o bună deschidere
internă şi internaţională, asigurată de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 şi E60) şi de
autostrăzile A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti – Constanţa, aflată parţial în exploatare),
însă doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. La nivel judeţean, cele mai
ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistrează în judeţele sudice:
Călăraşi (40%) Teleorman (39,1%). Procentele ridicate din aceste judeţe se datorează
ponderii mai mari pe care le au drumurile naţionale în totalul drumurilor publice, în sudul

4
regiunii (peste 23%), comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). Mai precis, în judeţele
nordice (Argeş, Dâmboviţa şi Prahova), pe lângă drumurile naţionale care traversează
judeţele, există o reţea mai densă de drumuri judeţene şi comunale (de regulă mai puţin
modernizate decât cele naţionale), comparativ cu sudul regiunii. Această explicaţie este
sprijinită de densitatea mai ridicată a drumurilor publice înregistrată în judeţul Argeş – peste
44 km/100kmp, faţă de cea din judeţele sudice – sub 27 km/100kmp.
Regiunea dispune de o reţea dezvoltată de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind
străbătut de magistralele feroviare I (Bucureşti-Timişoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun
până la Ploieşti), VII (Bucureşti-Galaţi), VIII (Bucureşti-Constanţa) şi IX (Bucureşti-
Giurgiu). Regiunea Sud beneficiază şi de avantajul oferit de principala arteră fluvială de
navigaţie europeană, Dunărea, însă puţin folosită ca urmare a reducerii capacităţilor
industriale ale oraşelor porturi şi lipsei transportului naval de călători.

Utilităţi publice
Străzile orăşeneşti au o lungime de 3.605 km (14,0% din totalul naţional), din care
58,1% sunt modernizaţi, pe judeţe, cea mai mare pondere de străzi orăşeneşti modernizate
înregistrându-se în judeţul Argeş (81,7%), iar cea mai scăzută în Ialomiţa (37,7%).
Apa potabilă pentru alimentarea localităţilor din regiune provine din captările apelor
de suprafaţă şi a apelor subterane, 56,1% din numărul total de localităţi din regiune
beneficiind de alimentare cu apă (din care 47 oraşe). Pe judeţe, apar discrepanţe puternice,
astfel dacă în judeţele Prahova şi Argeş peste 70% din localităţi au instalaţii de alimentare cu
apă, în Teleorman ponderea scade sub 20%.
Caracteristic reţelei de alimentare cu apă în special din mediul urban, este faptul că
unele conducte prezintă un grad avansat de degradare şi uneori de subdimensionare în
comparaţie cu volumul de apă solicitat în prezent.
Reţelele de canalizare a apelor uzate menajere sunt prezente în doar 15,9% din
numărul total de localităţi, printre care şi în cele 45 de oraşe ale regiunii, însă în numeroase
situaţii aceste instalaţii sunt slab dezvoltate, subdimensionate şi în mare parte degradate. Intra
regional, doar judeţul Prahova (34,6%) depăşeşte media naţională (21,8%), celelalte judeţe
înregistrând ponderi mai mici de 20%. Epurarea apelor uzate menajere constituie o altă
problemă majoră, generată de utilizarea în cele mai multe cazuri, a unor echipamente şi
tehnologii depăşite.
Reţeaua de gaze naturale existentă în regiune asigură alimentarea doar a 22,3% din
localităţile regiunii şi a 77% dintre oraşe. Distribuţia teritorială a localităţilor alimentate cu
gaze naturale, arată diferenţierea clară dintre nord şi sud, cele trei judeţe nordice concentrând
88,8% dintre localităţile care beneficiază de acest tip de infrastructură.
Distribuţia energiei termice în sistem centralizat este prezentă cu precădere în centrele
urbane şi se află în declin în ultimii ani, datorită costurilor ridicate de producţie şi transport.
Ca urmare, o parte tot mai însemnată a populaţiei preferă sistemele individuale de încălzire,
mai mici, mai performante şi mai eficiente. La nivelul anului 2005, existau sisteme publice de
distribuţie a energiei termice în doar 26 dintre localităţile regiunii (dintre care 20 localităţi
urbane), concentrate în mod deosebit în judeţele Argeş, Prahova şi Teleorman.
Capitolul 2. Strategia de dezvoltare a regiunii de Sud

5
SCOP SI STATUT

Dezvoltata sub coordonarea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia in

colaborare cu partenerii regionali, strategia furnizeaza cadrul coerent pentru dezvoltarea
viitoare a regiunii.
Ea urmareste ghidarea intr-o maniera pragmatica a comunitatilor din regiune, astfel
incat interventiile si activitatile necesare crearii unei regiuni dinamice si prospere sa se
concentreze asupra domeniilor cheie de dezvoltare.
Procesul de fundamentare si dezvoltare al strategiei se bazeaza pe luarea in
considerare a urmatoarelor aspecte specifice si importante ale regiunii:
 existenta unor zone caracterizate de un mediu adecvat, care contribuie la atractivitatea
acesteia pentru rezidenti si turisti si la competitivitatea ei avand in de vedere
localizarea afacerilor;
 natura si caracterul divers al regiunii care necesita masuri si activitati specifice;
 existenta unor asezari policentrice, incluzand importanti poli de crestere care ofera
conditii bune pentru concentrarea investitiilor productive;
 faptul ca un procent semnificativ al populatiei traieste in orase mici, comune si sate,
caracterizate de o dezvoltare modesta si care necesita interventii care sa sustina
dezvoltarea si diversificarea economica;
 caracterul preponderant agrar al zonei de sud si problemele generate de acest aspect;
 retele de drumuri cu calitate nesatisfacatoare pentru transportul public si de bunuri.

Bazata pe concluziile analizei socio-economice si SWOT, pe avantajele comparative

ale regiunii, pe punctele tari si oportunitatile acesteia, strategia prin structura si continut
urmareste dezvoltarea economica si echilibrata a  Regiunii, concomitent cu dezvoltarea
capacitatii acesteia de a se adapta si a putea raspunde schimbarilor economice cheie.
Strategia se adreseaza unei game largi de probleme economice, sociale si de mediu ale
comunitatilor, care sunt relevante pentru a defini si furniza obiectivele necesare obtinerii
dezvoltarii durabile si cresterii coeziunii economice si sociale in Regiune.
Scopul ei este de a obtine efecte economice si sociale pozitive in beneficiul intregii regiuni,
prezentand intr-o abordare integrata directiile strategice, obiectivele tintite si activitatile
necesare indeplinirii lor.
Strategia nu trebuie privita ca un plan general, ci ca un cadru de planificare strategic
care defineste viziunea regiunii, caile care conduc la obtinerea ei si pe baza caruia sectorul
public si privat poate actiona eficient in ceea ce priveste folosirea resurselor locale, obtinerea
de beneficii si asigurarea unei valori adaugate reale.
Totodata, aceasta poate constitui baza dezvoltarii planurilor de actiune pentru organizatiile
partenere si pentru programele de finantare nationale si europene care sprijina furnizarea
Planului Regional.
Concluzionand, strategia este o expresie a viziunii, valorilor si principiilor identificate
pe baza procesului de consultare cu partenerii regionali si furnizeaza  o abordare echilibrata si
integrata privind dezvoltarea Regiunii cu accent pe:
 imbunatatirea infrastructurii de baza
 facilitarea cresterii economice

6
  promovarea dezvoltarii echilibrate a tuturor comunitatilor regiunii
 imbunatatirea serviciilor sociale la nivelul comunitatilor rurale si urbane si cresterea
nivelului de ocupare
 protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu

Strategia se concentreaza pe provocarile si oportunitatile de dezvoltare caracteristice

si existente la nivelul regiunii, urmarind totodata eliminarea barierelor cu privire la progresul
economic si social.
In construirea consensului regional pentru o abordare echilibrata si coordonata cu
privire la  dezvoltarea fizica si economica a regiunii, strategia raspunde punctelor de vedere
ale comunitatilor referitoare la faptul ca egalitatea si echitatea trebuie sa fie factori dominanti
ai dezvoltarii pe termen lung.
Elementele constitutive ale strategiei urmaresc obtinerea unei dezvoltari echilibrate a
tuturor zonelor regiunii, a comunitatilor urbane si rurale si oferirea de oportunitati egale
pentru toti locuitorii acesteia.
Suplimentar, intentia este  de a creste potentialul intregii regiuni si de a optimiza
contributia principalelor zone si comunitati ale regiunii la dezvoltarea pe ansamblu a acesteia
si la obtinerea coeziunii regionale.
Structura.
Din punct de vedere al structurii, prima parte a strategiei de dezvoltare cuprinde
viziunea, principalele caracteristicei ale regiunii, provocarile cheie carora regiunea trebuie sa
raspunda, contextul national si european.
A doua parte a acesteia cuprinde scopul si obiectivele strategice, principiile de
planificare si obiectivele orizontale sub care strategia regiunii a fost dezvoltata.
Sugestiv, figura de mai jos prezinta legatura dintre viziune, obiective strategice, prioritati de
dezvoltare si implementare.

7
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE
Viziunea se bazeaza pe recunoasterea faptului ca viitorul regiunii este dependent de
factorii sociali, economici si de mediu precum si de activitatile care vor fi intreprinse de
autoritatile locale, organizatii, institutii si parteneriate la nivelul intregii regiuni.  Acestea au
propriile scopuri si obiective, dar printr-un efort conjugat si orientat catre sustinerea viziunii,
pot contribui la obtinerea ei. 
Recunoasterea beneficiilor pe care le poate aduce parteneriatul regional, conduce la
ideea ca acesta este elementul cheie privind viziunea, dezvoltarea si implemntarea strategiei.
In contextul de mai sus si pe baza aportului parteneriatului regional, a fost dezvoltata si
definita viziunea pentru Regiunea Sud Muntenia, care furnizeaza cadrul necesar coordonarii
pe termen lung al gandirii, planificarii si activitatilor strategice comune ale parteneriatului cu
privire la dezvoltarea pe ansamblu a regiunii.
Conceptul pentru viitor este exprimat in urmatorul angajament care constituie
viziunea strategica privind dezvoltarea regiunii: “Regiunea Sud Muntenia va fi o regiune cu o
puternica identitate nationala si europeana, capabila sa ofere locuitorilor sai o inalta calitate a
vietii”.
Cadru de ghidare al regiunii catre un viitor prosper, viziunea constituie punctul de
plecare in ceea ce priveste structura si continutul strategiei de dezvoltare.
Luand in considerare conditiile sociale, economice si de mediu existente in  prezent,
viziunea reflecta aspiratiile pe termen lung ale comunitatilor regiunii, fiind rezultatul
procesului de consultare al partenerilor regionali.
Prin continut viziunea defineste drumul pe care regiunea trebuie sa-l urmeze in
procesul de dezvoltare, indicand un sens clar al directiei.
Intr-o economie schimbatoare, viziunea cuprinde un angajament de regenerare
continua a regiunii, bazat pe punctele tari si pe oportunitatile de crestere economica ale
acesteia.
Sud Muntenia in contextul viziunii exprimate, va fi o regiune cu o capacitate care sa-i
permita dezvoltarea de noi oportunitati si sa genereze importante avantaje economice.
Pe baza unui set comun de valori, viziunea va contribui la asigurarea unor conditii
bune de viata pentru populatia regiunii, la cresterea competitivitatii mediului de afaceri, la
cresterea nivelului de pregatire si flexibilitate al fortei de munca.
Atingerea viziunii pe baza unei participari eficiente si semnificative a comunitatilor,
va conduce la cresterea economica si prosperitatea regiunii cu un impact real in ceea ce
priveste cresterea coeziunii economice si sociale si reducerea disparitatilor existente in
interiorul acesteia.
In esenta viziunea ilustreaza un viitor unde:

 populatia regiunii va genera prin activitati concentrate si inovative oportunitati noi de

ocupare si prosperitate economica;
 populatia regiunii va avea acces deplin la oportunitatile de ocupare, educare si
perfectionare care le va permite dezvoltarea potentialului personal si contributia la
obtinerea bunastarii economice si sociale a comunitatilor;
 populatia si comunitatile regiunii vor avea un sens real si confident al identitatii,
scopului si puterii de decizie;

8
  populatia si comunitatile regiunii vor sustine pe termen lung bunurile, mostenirea
culturala si mediul inconjurator al regiunii.

Totodata aceasta va contribui la cresterea capacitatii regiunii, necesara dezvoltarii

economice durabile si echilibrate a acesteia, ca viitoare parte a Uniunii Europene.
Transformarea viziunii in realitate necesita un efort real, conjugat si concentrat al
tuturor comunitatilor si populatiei regiunii.

OBTINEREA VIZIUNII
Strategia are un rol important in definirea initiativelor, propunerilor si politicilor
complementare necesare  pentru obtinerea viziunii.
Problemele sociale complexe, cele economice si de mediu caracteristice regiunii si
carora aceasta trebuie sa le faca fata, necesita actiuni comune ale autoritatilor publice,
organizatiilor si diverselor agentii in acord cu planurile de actiune si strategiile proprii.
In ansamblul ei strategia sublinieaza necesitatea dezvoltarii economiei bazata pe
cunoastere, a fortei de munca calificata, construirea si dezvoltarea culturii antreprenoriale,
cresterea nivelului aspiratiilor si a ratei de ocupare.
Obtinerea viziunii regionale necesita implicarea membrilor comunitatilor in
dezvoltarea de planuri, strategii si programe la toate nivelurile, in scopul asigurarii ca
punctele lor de vedere sunt luate in considerare.
In contextul in care viziunea furnizeaza perspectivele de dezvoltare pe termen lung a
regiunii si ghideaza procesul de schimbare al acesteia, obtinerea ei nu este un proces usor,
fiind necesara fundamentarea de prioritati regionale si locale, luand in considerare problemele
si necesitatile urgente.
Viitorul regiunii depinde de cei care locuiesc si isi desfasoara activitatea in cadrul
acesteia: locuitori, autoritati locale, asociatii si agentii regionale, organizatii si institutii.
In acest context si pentru obtinerea viziunii de dezvoltare va fi necesara, printr-un
proces de consultare, coordonarea si  complementarea actiunilor care vor fi intreprinse si
consensul tuturor structurilor implicate.
Obtinerea viziunii implica o abordare realista de catre strategie in ceea ce priveste
potentialul disponibil al resurselor regionale si al oportunitatilor de dezvoltare.

PROVOCARI CHEIE
Procesele de natura economica si sociala precum si conditiile si calitatea mediului
sunt factori determinanti care influenteaza si conduc schimbarea la nivelul regiunii, avand
totodata un real impact in ceea ce priveste capacitatea de adaptare si de dezvoltare a acesteia.
Strategia nu exclude aceste interactiuni, furnizand ratiunea de baza cu privire la necesitatea
abordarii principiilor dezvoltarii durabile in scopul asigurarii succesului economic al regiunii,
cresterii atractivitatii culturale si de mediu al acesteia si perfectionarii bazei proprii de resurse
umane.
Sub aceste principii, interesele economice, sociale si de mediu ale regiunii necesita o
abordare comuna si sustinere reciproca.

9
 Luarea in considerare a obiectivelor dezvoltarii durabile, inseamna ca toate
schimbarile trebuie facute intr-o maniera pragmatica cu privire la dezvoltarea viitoare a
regiunii.
Asigurarea succesului regiunii in procesul sau de dezvoltare, impune fundamentarea
planurilor si strategiilor locale a diverselor organizatii si institutii pe baza principiilor
dezvoltarii durabile.
Conservarea si cresterea continua a conditiilor de mediu, aducerea in sfera productiva
a zonelor cu reale probleme de mediu, reducerea impactului dezvoltarii asupra mediului,
asigurarea cresterii durabile si ridicarea nivelului incluziunii sociale, constituie elemente
cheie care conduc la obtinerea prosperitatii si calitati sporite a vietii in regiunea Sud
Munternia.
In contextul celor de mai sus, apare necesitatea flexibilitatii si adaptarii continue a
regiunii la mediul economic competitiv si crescator al globalizarii. Cu toate ca in prezent la
nivelul regiunii este in desfasurare procesul de restructurare economica, sociala si de mediu al
acesteia, multiple probleme si nevoi sunt inca existente si nerezolvate.
Atenuarea sau eliminarea lor necesita interventii radicale si concentrate, bazate pe
consensul dintre principalii factori regionali cu privire la modelul optim de dezvoltare al
regiunii  si  asigurarea  continuarii sanatatii economice, sociale si de mediu a acesteia.
Pentru a face posibila obtinerea dezvoltarii durabile si a rezultatelor de impact dorite,
regiunea trebuie sa raspunda urmatoarelor provocari cheie: 
Reducerea disparitatilor regionale - investitii care sa imbunatateasca performantele
economice, sociale si de mediu ale zonelor sarace din regiune.
Cresterea Produsului Intern Brut pe locuitor, veniturilor si prosperitatii – cresterea
ratei de activitate economica; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare in sectoare cu
valoare adaugata ridicata;  dezvoltarea afacerilor performante.
Imbunatatirea retelelor de transport si nivelului de accesibilitate -  imbunatatirea
infrastructurii de transport; reducerea nivelului de impact al infrastructurii de transport cu
privire la mediu, sanatate si calitatea vietii; imbunatatirea transportului public si serviciilor;
cresterea nivelului de acces al populatiei; eficientizarea sistemului de transport in contextul
prioritatilor locale, regionale si nationale; promovarea alternativelor de transport.
Protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu - securizarea si cresterea calitatii si
diversitatii mediului natural si cultural; cresterea nivelului de protejare al zonelor de interes
local, national si international; protejarea si cresterea biodiversitatii; securizarea conservarii,
cresterii si folosirii resurselor naturale (apa, energie, paduri, minerale, peisaj, pamant agricol,
etc.); cresterea eficientei si eficacitatii managementului deseurilor; promovarea surselor de
energie regenerabila; reducerea gradului de poluare al aerului, apelor si solului.
Impactul si adaptarea la schimbarile climatice – necesitatea reducerii emisiilor de
gaze de sera si adaptarea la impactul probabil al schimbarii climatice; cresterea eficientei
energiei si resurselor folosite; prevenirea riscurilor generate de fenomene extreme precum
inundatii, seceta, etc.
Imbunatatirea competitivitatii si performantelor economice - promovarea, sustinerea
si concentrarea dezvoltarii economice in domenii si locatii care pot contribui cel mai bine la
rezolvarea nevoilor locale, regionale si nationale; sustinerea si atragerea de investitii
directionate catre sectoare economice cheie; cresterea ratei de participare si a culturii

10
antreprenoriale in vederea cresterii economice; cresterea performantelor economice bazate pe
inovare si creativitate; intarirea sectorului de servicii specifice si imbunatatirea accesului la
informatii; cresterea nivelului de implicare al cercetarii si mediului universitar in activitati
specifice si de sustinere a mediului de afaceri.
Abordarea problemelor specifice dezvoltarii rurale - sustinerea regenerarii
comunitatilor rurale; diversificarea activitatilor economice bazate pe folosirea resurselor
locale; cresterea nivelului oportunitatilor de angajare; imbunatatirea nivelului de performanta
al agriculturii; promovarea protectiei mediului si a mostenirii culturale.
Cresterea competitivitatii fortei de munca si gradului de ocupare – imbunatatirea
calitatii si nivelului de performanta al fortei de munca; cresterea nivelului oportunitatilor de
angajare; cresterea si imbunatatirea facilitatilor de educare si formare; modernizarea
sistemului educational si a infrastructurii de sustinere.
Imbunatatirea nivelului de sanatate – imbunatatirea serviciilor de sanatate si a
accesului la acestea; furnizarea de facilitati care sa contribuie la cresterea calitatii vietii.

SUD MUNTENIA – O REGIUNE ROMANEASCA

Acest paragraf are rolul de a furniza o imagine clara privind pozitia si
situatia  prezenta a regiunii in context local, national si european, de a prezenta problemele
cheie cu care se confrunta aceasta, oportunitatile existente si principalii factori care
au determinat  structura si orientarea strategiei de dezvoltare a regiunii.
Caracteristicile principale ale regiunii si conditiile economice si sociale ale acesteia,
prezentate si analizate detaliat in capitolul 1 sunt reluate pe scurt ca un set simplu de elemente
care definesc legatura dintre situatia prezenta a regiunii si strategia pentru perioada 2007-
2013.
In contextul de mai sus abordarea se va concentra pe patru domenii de interes
considerate ca forte conducatoare reale, care impreuna influenteaza si contribuie la
dezvoltarea viitoare a regiunii. Cele patru domenii care prin structura contribuie la definirea
provocarilor de dezvoltare pentru regiune sunt:
 Social            
 Economic
 Transport
 Mediu

Indicatorii principali ai regiunii Sud - Muntenia

Principalii indicatori care furnizeaza imaginea de ansamblu a regiunii Sud Muntenia
sunt prezentati in urmatorul tabel:
Localizata geografic in partea de Sud a Romaniei, regiunea Sud Muntenia acopera
14,5% din suprafata totala a tarii si cuprinde ca numar de locuitori 15,4% din totalul acesteia.
Formata din: 7 judete (Arges, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Giurgiu, Prahova si Teleorman),
16 municipii, 32 orase si 509 comune cu 2018 sate, Sud Muntenia nu este o structura
administrativa, fiind o regiune de dezvoltare de nivel NUTS II.

11
 NUTS II
SUPRAFATA POPULATIE
NUTS I (Regiune NUTS III la 1 Iulie 2016 DENSITATE
TOTALA Loc/km2
(Stat) de (Judet) (mii locuitori)
(Km2)
dezvoltare)
Romani 238.397,0 19.706.529 82,66
a
Sud   34.489,0    3.018,079 87,50
Muntenia
Arges 6.826,3 593.274 86,9
Calarasi 5.088 294.269 57,8
Dambovita 4.054,3 503.371 124,1
Giurgiu 3.526,0 274.421 77,8
Ialomita 4.452,9 263.413 59,1
Prahova 4.715,9 736.749 156,2
Teleorman 5.789,8 352.582 60,8
sursa: http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

Marginita in trei parti de alte regiuni si la sud de catre fluviul Dunarea care formeaza
granita cu Bulgaria, regiunea Sud Muntenia inconjoara dar nu include capitala tarii Bucuresti,
care impreuna cu judetul Ilfov alcatuiesc separat regiunea Bucuresti-Ilfov.
Accesul direct la Dunare si la Marea Neagra prin canalul navigabil Dunare – Marea
Neagra impreuna cu importantul drum si calea ferata de la Giurgiu (principalul punct de
frontiera cu Bulgaria) si viitoarele feriboturi Calarasi-Silistra si Turnu Magurele-Nicopole
stabileste Sud Muntenia ca o importanta poarta de acces spre Romania. 
Regiunea este dominata de campie (70,7%), dar relieful ei este extrem de variat, 9,5
% din suprafata totala fiind muntoasa iar restul de 19,8% fiind acoperita de dealuri.
Diversa prin topografie, structura economica si sociala, mediul natural si istoric,
regiunea are un caracter predominant rural, generat de ponderea mare a suprafetei agricole
(70,7% din suprafata totala) si a populatiei rurale (58,6% din total populatie).
Regiunea, caracterizata printr-un grad inalt al biodiversitatii are un bun potential
forestier, 19,3% din suprafata totala fiind acoperita de paduri. Acestea constituie o importanta
sursa de furnizare a materiei prime necesara industriei de profil si totodata un mediu propice
pentru fauna locala, deosebit de atractiva pentru turisti si vanatori.

Economic
Ca urmarea a declinului industriei traditionale si a economiei rurale, in prezent este
necesara o concentrare a efortului economic in vederea crearii unei regiuni competitive
concomitent cu dezvoltarea sectoarelor economice cu potential de crestere ridicat.
In contextul dezvoltarii durabile viitoare, cresterea economica vizata de strategie
trebuie orientata spre sustinerea regenerarii comunitatilor urbane si rurale si spre cresterea
nivelului privind incluziunea sociala.
Cadrul economic al regiunii se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte generale:

 valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tara
 concentrarea in partea de nord a regiunii a principalelor sectoare industriale

12
  declinul unor sectoare industriale traditionale

In anul 2014, principalul indicator de evaluare al cresterii economice - PIB-ul regional

a inregistrat o valoarea de 28,242,6 miliarde lei, trendul acestuia fiind in ultimii ani unul
crescator.
Analiza PIB-ului pe domenii economice si din puct de vedere al contributiei la PIB-ul
regional ofera o imagine reala cu privire la starea si modul de functionare al economiei
regionale.
Industria regiunii a avut o evolutie pozitiva si detine primul loc in economia acesteia,
avand o pondere de 28,2% in PIB-ul regional, superioara mediei pe tara de 25,0%.
In contextul unei structuri preponderent agrare a regiunii, in anul 2014 agricultura a
participat la realizarea PIB-ului regional cu un procent de numai 14,4% superior nivelului
national de 11,6%. Acest aspect indica existenta unor reale probleme si disfunctionalitati in
cadrul acesteia.
Perioada 1998-2003 este caracterizata pe de o parte de o scadere continua a
contributiei agriculturii la realizarea PIB-uluii regional (in 1998 ponderea fiind de 18,4%
comparativ cu 14,4% in 2003), iar pe de alta parte de cresterea valorii PIB-ului (de
aproximativ 4 ori) realizat de catre aceasta.
O situatie deloc satisfacatoare si care nu difera fata de nivelul national o inregistreaza
domeniul constructiilor, care in anul 2014 participa la realizarea PIB-ului regional cu un
procent de 5,4% (nivelul national fiind de 5,8%). Valoric, PIB-ul regional realizat de acesta a
crescut in anul 2014 de aproximativ 5,9 ori fata de anul 1998, perioada 1998-2014 fiind
caracterizata de o crestere a ponderii in PIB-ul regional.
Serviciile, sector caracterizat in general de o evolutie pozitiva dupa 1989, a inregistrat
in perioada 1998-2014 o crestere valorica a contributiei la realizarea PIB-ului regional si o
evolutie fluctuanta a ponderii de participare in cadrul acestuia. Daca in 1998 ponderea
realizata a fost de 39,3%, in anul 2014 aceasta a crescut la 40,8%.
Declinul usor al VAB (Valoarea Adaugata Bruta)  din sectorul industrial, pe fondul
unei cresteri in celelalte sectoare productive reprezinta un indicator primar privind fragilitatea
sectorului traditional  si dependenta lui de resursele naturale.
In acest context se impune diversificarea industriilor traditionale bazate pe folosirea
de resurse energetice nepoluante care pot contribui la cresterea pe ansamblu a regiunii.
Industria regiunii, complexa si diversificata acopera toate domeniile componente, bazandu-se
pe bogatia si varietatea resurselor naturale existente.
Parte din industria regiunii se afla inca sub influenta declinului din economia
nationala determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe industria grea; dependenta unor
ramuri de importul de materii prime; consumuri energetice relativ ridicate;  eficienta si
competitivitate redusa; masuri de restructurare economica neperformante.

Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de

restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta
in cadrul regiunii a unui potential si a unor oportunitati reale  de dezvoltare.

13
 Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a intreprinderilor, a
determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: echipamente electrice si
electronice, autoturisme, confectii textile, materiale de constructii, mobilier din lemn,
anvelope si produse chimice sa cunoasca un progres substantial, acestea prin rezultatele
obtinute (marirea productivitatii, noi locuri de munca) contribuind la imbunatatirea climatului
economic si social al zonelor in care s-au dezvoltat.
Industria reprezinta cea mai importanta ramura economica a regiunii tinand cont de
faptul ca intreprinderile din sectorul industrial au realizat 47,55% din cifra de afaceri totala
din regiune in anul 2004. In regiune exista 11 parcuri industriale, stiintifice si tehnologice (o
treime din numarul total de parcuri existente in Romania), 5 dintre acestea fiind localizate in
judetul Prahova.
In regiune s-au realizat importante investitii straine directe: Renault – Pitesti, Holcim
– Campulung Muscel, Samsung COS – Targoviste.
Tabloul general al intreprinderilor nou create este completat si sustinut de existenta unor
intreprinderi reprezentative atat pentru regiune cat si pentru tara si care polarizeaza
majoritatea activitatilor din zonele aferente.
Dintre acestea se pot mentiona:

 SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinaria Astra Romana SA; SC

Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA – Judetul Prahova
 SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Aro-Campulung SA – Judetul Arges
 SC Artic SA; SC Steaua Electrica; SC Romlux SA; SC Victoria SA; Combinatul de
Oteluri Speciale Targoviste – Judetul Dambovita

Sectorul serviciilor a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva in anumite domenii.

Orientat initial cu precadere spre activitati comerciale, in prezent acesta acopera o gama larga
de activitati, fiind orientat spre domenii precum: financiar-bancar, asigurari, transport,
tranzactii imobiliare, posta si telecomunicatii, turism, educatie, sanatate si asistenta sociala,
consultanta etc.
La nivelul regiunii activitatatile in acest domeniu sunt asigurate de un numar de
34.027 institutii, societati si organizatii, forta de munca ocupata fiind in numar de 172.143
angajati.
Tendinta oscilanta in evolutia sectorului de servicii la nivel regional si dimensiunile
relativ reduse ale acestuia constituie una din principalele deficiente ale structurii economice
din regiune, ceea ce reflecta o dezvoltare subdimensionata atat in raport cu nevoile populatiei,
cat si in raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale.
O evolutie ascendenta au avut-o in ultimii ani serviciile din domeniul sanatatii si cele
menite sa sprijine dezvoltarea economica cum ar fi : servicii de consultanta de afaceri,
consultanta tehnologica, servicii de reclama si publicitate, servicii de contabilitate, servicii de
intermedieri de afaceri etc., promovate atat de societati private cat si de ONG-uri.
Sectorul privat din economia regionala a evoluat relativ lent, fiind orientat
preponderent spre unitati mici din cadrul sectoarelor producatoare de bunuri de consum.

14
 Dinamica si distributia teritoriala a IMM-urilor a fost influentata de o serie de factori
precum: puterea economica a zonei, potentialul fortei de munca, posibilitatea accesului la
capitalul disponibil, structura economica si cererea corespunzatoare.
Lipsa unei strategii de dezvoltare globala a sectorului IMM, corelata cu necesitatile de
dezvoltare economica si sociala ale regiunii, a determinat infiintarea IMM-urilor in general in
mediul urban si mai putin in cel rural.
Agricultura, unul din sectoarele importante ale economiei regionale este prezenta in
toate judetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul
acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman).
Regiunea detine conditii naturale favorabile si un important potential de dezvoltare al
acesteia.
Suprafata agricola de 2.449 mii ha reprezentand 71,1% din suprafata totala a regiunii
si 16,6% din suprafata agricola totala a tarii, determina pe de o parte caracterul agrar si
potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe primul loc in cadrul
celor 8 regiuni de dezvoltare.
In prezent suprafata agricola a regiunii apartine in proportie de 96,2% sectorului
privat.
Caracteristic agriculturii regionale este faptul ca nu exista o productivitate agricola
competitiva si eficienta, cauzata de dotarile tehnice necorespunzatoare si de modul de
exploatare practicat.
In conditiile in care structura suprafetelor arabile din diferite zone ale regiunii este
asemanatore, productia agricola vegetala inregistreaza diferente mari la nivelul acestora.
Luata in ansamblu, agricultura regiunii caracterizata printr-un real potential de
dezvoltare si aflata inca sub influenta procesului de tranzitie la economia de piata se
confrunta cu multiple probleme a caror reducere si eliminare necesita eforturi sustinute si
conjugate.

PRINCIPII OPERATIONALE
Strategia pentru perioada 2014-2020 este concentrata pe cerintele economice, sociale
si de mediu ale regiunii, necesare asigurarii unei dezvoltarii regionale durabile. 
In termeni de dezvoltare economica, aceasta va implica dezvoltarea unei abordari pe
termen lung in contextul unui mediu economic schimbator si pusa in aplicare printr-o serie de
mecanisme ce includ Programele Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene (Programele
Operationale Sectoriale si Regionale); finantari ale Uniunii Europene pentru
cooperare interregionala (INTERREG); Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene
(PAC), incluzand Programul de Dezvoltare Rurala; Programe de Finantare Nationale si alte
programe de ajutor.
Strategia se va baza pe un numar de principii operationale care vor ghida la nivel
regional actiunile de furnizare a acesteia.
Principiile operationale sunt:

 parteneriat
 concentrare
 integrare si includere

15
  inovare

Parteneriat
Regenerarea economica si sociala a regiunii va fi obtinuta prin continuarea intaririi
parteneriatului regional si mentinerea unei colaborari efective la nivel strategic si operational.
Planul urmeza sa fie implementat si coordonat pe baza abordarii parteneriale care va
asigura ca energia, resursele si experienta partenerilor regionali vor fi orientate spre
dezvoltarea economica si sociala a regiunii.
Concentrare
Planul va urmari sa asigure concentrarea resurselor spre zonele cu necesitati si
oportunitati sporite si pe activitatile care conduc la reducerea disparitatilor si la cresterea
impactului si beneficiilor economice. Acest aspect se va baza pe evaluarea si prioritizarea
oportunitatilor de dezvoltare si pe stabilirea unui mecanism care sa asigure orientarea noilor
oportunitati economice catre comunitatile cu cele mai mari nevoi.
Integrare & Includere
Planul se va baza pe o abordare strategica care va urmari dezvoltarea economica pe
termen lung a regiunii. Acest aspect va implica asigurarea unor legaturi efective si eficiente
intre programe, printr-un cadru care sa sustina si sa contribuie la regenerarea socio-
economica a regiunii. Totodata, Planul va asigura egalitatea oportunitatilor pentru toti
rezidentii regiunii prin integrarea „orizontala” a acestei teme in toate interventiile propuse.
Inovare
Strategia se va baza pe o abordare care sa permita incurajarea si dezvoltarea la nivelul
regiunii a unei culturi inovative si sa sustina dezvoltarea de idei si initiative, in special
promovarea unei societati informationale pentru beneficiul socio-economic al regiunii.

16
 Capitolul 3.Dezvoltarea serviciilor de consultanţă pentru Întreprinderile
Mici şi Mijlocii

Dezvoltarea afacerilor
Obiectiv:
Asigurarea unui mediu favorabil imbunatatirii performantelor economice ale regiunii
Viitorul regiunii se bazeaza si va depinde de crearea unui mediu de afaceri profitabil,
durabil si sanatos, cerinta esentiala pentru dezvoltarea economica a regiunii.                       
Mediul de afaceri joaca un rol cheie in promovarea cresterii economice durabile, contribuind
in masura egala la crearea de noi oportunitati de angajare si la imbunatatirea competitivitatii
regiunii.
Prioritatea se concentreaza  pe crearea conditiilor de promovare si sustinere a
dezvoltarii sectorului privat care este vital pentru prosperitatea economica a regiunii.
In contextul dezvoltarii durabile urmarita de strategie, prioritatea este directionata
catre crearea de economii locale flexibile si diverse care sa vina in sprijinul dezvoltarii
durabile a comunitatilor, constituind totodata o oportunitate chei in ceea ce priveste
imbunatatirea performantelor mediului de afaceri.
Asigurarea dezvoltarii durabile este considerata o componenta cheie a
competititvitatii regionale.
Prioritatea isi propune atingerea urmatoarelor obiective specifice:
 facilitarea cresterii economice echilibrate a comunitatilor regiunii;
 cresterea capacitatii interne a regiunii si crearea de noi afaceri;
 furnizarea de oportunitati privind surse alternative de venituri;
 cresterea si imbunatatirea capacitatii IMM-urilor si a personalului acestora;
 cresterea competitivitatii si eficientei activitatilor economice in scopul cresterii
veniturilor locale si a oportunitatilor de angajare;
 atragerea de investitii interne si straine si modernizarea bazei industriale a regiunii;
 cresterea nivelului de promovare al inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice;
 cresterea contributiei resurselor naturale ale regiunii la dezvoltarea economica si
sociala
 imbunatatirea conditiilor de mediu si a imaginii regiunii;
 cresterea capacitatii de piata a firmelor.
Obtinerea acestor obiective se va face prin:
 dezvoltarea infrastructurii de sustinere;
 dezvoltarea oportunitatilor pentru locuri de munca;
 furnizarea de instruire si consultanta adecvata si relevanta;
 cresterea prezentei la nivelul regiunii a principalilor conducatori ai progresului
economic si social.

17
 Cele sapte masuri din cadrul prioritatii sunt structurate ca un set integrat de
interventii, urmarind pe baza imbunatatirii mediului de afaceri crearea de noi locuri de munca
si cresterea veniturilor populatiei.
Masurile si legaturile acestora cu obiectivul principal al prioritatii sunt prezentate in figura de
mai jos.

Dezvoltarea afacerilor
Obiectiv: Asigurarea unui climat favorabil imbunatatirii performantelor
economice ale regiunii

M2.1 M2.2 M2.3 M2.4 M2.5 M2.6 M2.7

Dezvoltare Stimularea Promovar Stimular Dezvoltare Crestere Promovare
a infiintarii de ea ea a a a
infrastruct noi IMM- inovarii, investitiil infrastruct serviciilo cooperarii
urii de uri si cercetarii or urii r de interne si
MASU afaceri cresterea si sectorulu turistice si sprijin si internation
RI competitivit dezvoltar i a consulta ale
atii celor ii privat  in activitatilo nta
existente tehnologi economi r de pentru
ce a sprijin IMM-
regiunii pentru uri
turism

Masura 2.1    Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Una din barierele care influenteza dezvoltarea si performantele sectorului IMM o

constituie lipsa locatiilor si a facilitatilor adecvate.
Concomitent cu existenta unor zone traditionale de dezvoltare, regiunea dispune de
zone cu real potential de crestere dar nevalorificat  suficient, cauza fiind lipsa unei
infrastructuri adecvate sustinerii activitatilor IMM-urilor.
Pe langa aceste aspecte, importante zone si locatii cu potential de dezvoltare sunt
caracterizate de lipsa unor  servicii de baza - utilitati, cai de acces, etc., sau in conditiile
existentei, acestea nu corespund in totalitate nevoilor legate de sustinerea procesului de
productie.
In contextul in care sectorul public si privat, datorita puterii financiare scazute nu
poate sa asigure sustinerea investitiilor privind amenajarea adecvata a zonelor si locatiilor
necesare dezvoltarii afacerilor, orientarea investitiilor este catre zone care pot sa asigure
conditiile optime de functionare.
Acest aspect determina un dezechilibru al dezvoltarii la nivelul regiunii, prin
concentrarea investitiilor preponderent in zonele aferente comunitatilor urbane.

18
 Imbunatatirea imaginii regiunii si crestrerea gradului de atractivitate al acesteia
impune reamenajarea si reorientarea locatiilor si zonelor nefolosite spre domenii de activitate
competitive, contribuind astfel la crearea de noi premise pentru afaceri, la regenerarea
economica si a mediului de afaceri al regiunii.
Masura urmareste cresterea competitivitatii mediului de afaceri prin investitii care
urmaresc dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de afaceri, introducerea de tehnologii noi
sau modernizarea celor existente precum si reabilitarea sau construirea de noi locatii.
Totodata se are in vedere sustinerea activitatilor care pe termen lung pot genera un
cadru si un climat in care sectorul privat va creste si va fi suficient pregatit pentru a-si asigura
propria dezvoltare, eliminandu-se necesitatea unor interventii de sustinere.
Masura va aborda intr-o maniera strategica dificultatile cu care se confrunta regiunea in
vederea eliminarii acestora si pentru a raspunde la necesitatile cheie ale mediului de afaceri.
Obiective
 imbunatatirea infrastructurii mediului de afaceri
 cresterea competitivitatii intreprinderilor existente
 stimularea infiintarii de noi intreprinderi
 dezvoltarea economica echilibrata a regiunii
Activitati indicative
 activitati privind dezvoltarea si modernizarea zonelor si locatiilor pentru IMM-uri
·        investitii in capital fizic, tehnologii noi curate si sisteme de calitate
·        activitati de amenajare a zonelor si cladirilor industriale neutilizate
·        activitati privind facilitarea accesului in zonele industriale si a acestora la reteaua de
drumuri nationle
·        activitati privind infrastructura de sustinere a zonelor si locatiilor productive
·        activitati de sustinere a serviciilor specifice mediului de afaceri
·        activitati investitionale legate de protejarea si imbunatatirea conditiilor de mediu
Zona de acoperire   - intreaga regiune
Impact
 dezvoltarea mediului de afaceri al regiunii
 cresterea productivitatii intreprinderilor
 crearea de noi locuri de munca
 
Masura 2.2 Infiintarea de noi IMM-uri si cresterea competitivitatii celor existente
In contextul larg urmarit de strategie si anume cel al dezvoltarii durabile, masura prin
obiectivele vizate si activitatile pe care le acopera contribuie la cresterea si intarirea
sectorului IMM - sector determinant pentru regenerarea economica a regiunii.
Scopul principal al acesteia este stimularea infiintarii de noi IMM-uri, imbunatatirea
ratei de supravetuire si cresterea competitivitatii acestora.
Pe fondul restructurarii economice a regiunii, dezvoltarea viitoare a acesteia este
dependenta de competitivitatea performantelor sectorului IMM, acest aspect impunand o
abordare integrata si concentrata care sa faciliteze dezvoltarea capacitatii acestuia de a se
adapta si concura intr-un mediu economic schimbator.
Cresterea semnificativa a ratei de infiintare de noi afaceri constituie o etapa esentiala
in ceea ce priveste restructurarea si cresterea competitivitatii economiei regiunii.

19
 Caracterizata de un numar si o desitate relativ scazuta a IMM-urilor in special in
partea de sud, economia regiunii, impune in vederea diversificarii si extinderii o cresterea
numerica si calitativa  a  acestora  si orientarea lor spre zonele si domeniile cu potential de
dezvoltare.
Suplimentar, sub aceasta masura se intentioneaza eliminarea barierelor privind
procesul de dezvoltare al afacerilor si al competitivitatii acestora, prin orientarea actiunilor
spre principalele domenii care determina functionalitatea si performantele acestuia.  
Dezvoltarea bazei de afaceri va fi un element cheie in ceea ce priveste imbunatatirea
competitivitatii regiunii, crearea de locuri de munca si obtinerea de beneficii economice. 
Obiective
·        cresterea in general a ratei de infiintare de noi afaceri
·        crearea unui mediu favorabil dezvoltarii sectorului IMM
·        cresterea competitivitatii si performantelor IMM-urilor
·        cresterea numarului de IMM-uri cu potential sporit de dezvoltare
·        promovarea dezvoltarii IMM-urilor in mediul rural si zonele dezavantajate
·        dezvoltarea culturii antreprenoriale
·        cresterea oportunitatilor de angajare
Activitati indicative
 imbunatatirea accesului al finantare
 facilitarea serviciilor de consultanta si instruire
 activitati de sustinere si promovare a afacerilor
 facilitarea accesului la informatii
 asistenta necesara accesarii pietelor de desfacere
 activitati de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica
Zona de acoperire   - intreaga regiune
Impact
·  dezvoltarea mediului de afaceri al regiunii
·  crearea de noi locuri de munca
·  cresterea ratei de infiintare si supravietuire a intreprinderilor
·  cresterea valorii adaugate la economiile locale

Masura 2.3  Promovarea inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice

Situatia socio-economica a regiunii sublinieaza necesitatea cresterii si incurajarii
continue a cercetarii si inovarii ca un factor cheie pentru succesul si prosperitatea economiei
regiunii.
In urmatoarea perioada, caracterizata de o evolutie crescanda a economiei globale si
competitivitatii, sectorul public si privat va depinde de modul de implicare in economia
bazata pe tehnologii moderne.
Succesul mediului de afaceri si modernizarea economiei regiunii, necesita o adaptare
continua a mediului de afaceri la schimbarile rapide ale tehnologiilor si conditiilor de piata.  
Activitatile planificate sa se desfasoare sub acesta masura au ca scop intarirea
competitivitatii si capacitatii inovative a mediului de afaceri prin investitii majore in
domeniul inovarii, cercetarii si dezvoltarii tehnologice.

20
 Necesitatea acestei abordari este data de nivelul scazut al capacitatii financiare a
mediului de afaceri de a investi in tehnologii moderne si inovare, precum si de gradul redus
de cooperare dintre acesta si mediul stiintific (institute de cercetari, universitati, etc.).
Imbunatatirea cooperarii intre centrele de cercetare si mediul de afaceri in ceea ce
priveste transferul de tehnologie si cunostinte este un factor esential pentru cresterea
economica durabila a regiunii.
Orientata catre eliminarea barierelor si a impactului dificultatilor mentionate, masura
are in vedere cresterea capacitatii inovative si de cercetare -dezvoltare a regiunii, concomitent
cu imbunatatirea serviciilor de sustinere a activitatilor specifice inovarii si cercetarii.
Activitatile specifice acestei masuri se vor baza si vor fi intreprinse in contextul obiectivelor
cuprinse in Strategia de inovare regionala.
Obiective
·        cresterea nivelului de implicare al mediului de afaceri in finantarea si desfasurarea
de activitati in inovare, cercetare-dezvoltare si transfer de tehnologie
·        intarirea capacitatii institutelor de cercetare si a universitatilor
·        cresterea gradului de cooperare intre mediul de afaceri si cel stiintific
·        cresterea capacitatii si eficacitatii transferului de know-how, cunostinte stiintifice si
tehnologii aplicate catre mediul de afaceri
·        imbunatatirea capacitatii IMM-urilor de a identifica propriile nevoi legate de
inovare, cercetare si dezvoltare, in vederea cresterii competitivitatii
·        dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de sustinere a mediului de afaceri in
activitati de inovare
·        promovarea inovarii ca element cheie al cresterii economice
·        dezvoltarea unei culturi a inovarii la nivelul regiunii
Activitati indicative
 incurajarea folosirii de catre IMM-uri a inovarii si cercetarii in procesele de productie,
servicii si activitati de dezvoltare
 sustinerea si consilierea IMM-urilor care urmaresc promovarea de servicii sau
produse noi, bazate pe cooperarea cu universitatile si institutele de cercetare
 sustinerea institutelor de cercetare si a universitatilor in imbunatatirea activitatilor de
inovare si cercetare-dezvoltare
 facilitarea accesului la informatii
 sustinerea financiara a activitatilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica
 incurajarea dezvoltarii tehnologiilor moderne cu potential de exploatare
 sustinerea activitatilor care urmaresc dezvoltarea infrastructurii necesare inovarii,
cercetarii si dezvoltarii tehnologice
 sustinerea activitatilor care urmaresc imbunatatirea standardelor de calitate
 crearea de retele regionale si interregionale pe probleme specifice promovarii si
dezvoltarii cercetarii si inovarii
 sustinerea transferului de tehnologie si a investitiilor in tehnologii noi
 servicii de sustinere si consiliere care sa permita accesul mediului de afaceri  la
facilitatile oferite de inovare si cercetare
Zona de acoperire   - intreaga regiune
Impact

21
 ·  cresterea competitivitatii mediului de afaceri
·  crearea de noi locuri de munca
·  dezvoltarea bazei de cercetare a regiunii
·  cresterea valorii adaugate la economiile locale

Masura 2.4 Stimularea investitiilor in economia regiunii

Intr-o economie crescatoare, atragerea investitiilor si nivelul acestora constituie un
factor cheie in imbunatatirea competitivitatii regiunii si crearea de noi locuri de munca.
Situatia socio-economica a regiunii sublinieaza necesitatea cresterii atat a volumului cat si a
numarului investitiilor interne si externe si orientarea acestora spre zone si sectoare cu
potential de dezvoltare.
Masura urmareste crearea unui mediu favorabil care sa favorizeze un nivel ridicat al
investitiilor sectorului privat in dezvoltarea afacerilor.
Cresterea investitiilor in structuri moderne de afaceri, cu prioritate in zonele mai putin
dezvoltate dar si in zone cu potential de crestere economica reprezinta un factor cheie pentru
diminuarea dezechilibrelor existente in cadrul regiunii.
Masura este orientata si se adreseaza dificultatilor intampinate de mediul de afceri in
ceea ce priveste investitiile.
In conditiile economiei globale regiunea trebuie sa continuie dezvoltarea unui climat
care sa sporeasca gradul de atractivitate investitional al acesteia.
Obiective
·        dezvoltarea bazei de afaceri a regiunii
·        atragere si retinerea investitiilor interne si straine
Activitati indicative
 sustinerea investitiilor orientate spre producerea de produse noi sau imbunatatite si
spre dezvoltarea serviciilor
 sustinerea investitiilor in cercetare si dezvoltare
 modernizarea mediului de afaceri si a infrastructurii de sustinere a acestuia
 sustinerea activitatilor de promovare si marketing
 sustinerea initiativelor privind procesul de furnizare al produselor si bunurilor
 sustinerea de activitati menite sa accelereze dezvoltarea sectoarelor economice cu
potential de crestere
 activitati privind crearea retelelor de transfer tehnologic
Zona de acoperire   - intreaga regiune
Impact
·  dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri
·  crearea de noi locuri de munca
·  cresterea valorii adaugate la economiile locale

Masura 2.5  Dezvoltarea infrastructurii turistice si a activitatilor de  sprijin pentru

turism
Sector important al economiei regionale, turismul furnizeaza oportunitati noi si
alternative pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii regiunii.

22
 Turismul are o contributie importanta in ceea ce priveste regenerarea zonelor
economice in declin, crearea de locuri de munca si sustinerea indirecta a altor sectoare.
Divers si fragmentat, turismul este caracterizat in general de un numar mare de afaceri
mici si mijlocii si de o adaptare relativ lenta a acestora la conditiile schimbatoare ale pietei, la
noile tehnologii si practicile managementului performant.
Cresterea competitivitatii regiunii si a atractivitatii acesteia ca destinatie turistica
depinde de furnizarea unui turism calitativ, in termeni de acomodare si servicii.
In contextul unor investitii sustinute si orientate spre dezvoltarea si diversificarea
produselor turistice si a infrastructurii de sustinere, regiunea isi poate imbunatati semnificativ
nivelul de atractivitate si perceptie externa.
Masura urmareste reducerea si eventual eliminarea constrangerilor existente, pe baza
unei abordari care are drept scop cresterea contributiei turismului la dezvoltarea economica
durabila a regiunii intr-o maniera care sa raspunda cerintelor turistilor si de protejare a
conditiilor de mediu.
Dezvoltarea turismului pe baza unei abordari integrate implica o calitate ridicata a:
serviciilor, conditiilor de cazare, fortei de munca, transportului, mediului si ambiantei
generale.
Totodata masura urmareste sa asigure ca turismul prin dezvoltarea sa contribuie la
bunastarea economica, sociala si de mediu a regiunii.
Obiective
·        imbunatatirea atractivitatii regiunii si a produselor turistice
·        diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice
·        dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor turistice
·        dezvoltarea oportunitatilor de marketing pentru produsele turistice
·        dezvoltarea IMM-urilor in domeniul turismului, concomitent cu cresterea
copetitivitatii acestora
·        protejarea mostenerii istorice si culturale
Activitati indicative
 dezvoltarea de noi atractii si facilitati turistice
 imbunatatirea conditiilor de cazare si a serviciilor turistice
 activitati de marketing si dezvoltare a produselor si infrastructurii turistice
 activitati de promovare si de cercetare a pietei
 activitati privind accesul la oportunitati si piete noi
 activitati privind infiintarea si dezvoltarea de IMM-uri in domeniul turismului
 dezvoltarea sistemului de informatii turistice
 reabilitarea siturilor arheologice, a monumentelor istorice, culturale si  religioase
 activitati de reabilitare turistica a statiunilor de interes regional si national
 activitati de protejare si reabilitare a parcurilor si rezervatiilor naturale
Zona de acoperire   - intreaga regiune
Impact
·  dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri
·  crearea de noi locuri de munca
·  cresterea valorii adaugate la economiile locale

23
 Masura 2.6 Servicii de sprijin si consultanta pentru IMM- uri
Performantele mediului de afaceri existent al regiunii este un factor determinant in
ceea ce priveste succesul economiei regionale si dezvoltarea durabila a acesteia.
Afacerile existente necesita un climat favorabil care sa le permita cresterea
competitivitatii si dezvoltarea durabila.
In contextul in care la nivelul regiunii predomina IMM-urile, crearea si dezvoltarea
retelelor de sprijin si consultata constituie un element cheie pentru cresterea performantelor
acestora.
Masura are drept scop cresterea gradului de acces al IMM-urilor la serviciile de
sprijin si consultanta concomitent cu imbunatatirea calitatii si diversificarea acestora.
Procesul general de sustinere al IMM-urilor intampina o serie de dificultati legate de:
·  necunoasterea serviciilor disponibile;
·  accesul ingreunat la informatii;
·  calitatea sau lipsa servicilori de sustinere;
·  localizarea geografica.
Masura urmareste abordarea la nivelul afacerilor existente si in special pentru cele
noi, a impactului generat de dificultatile mentionate si contine elemente cheie necesare
identificarii si formularii interventiilor adecvate.
Obiective
·        cresterea nivelului si calitatii serviciilor de sprijin, consiliere si de informare in
afaceri
·        incurajarea IMM-urilor privind folosirea intensa a serviciilor de consiliere si sprijin
in afaceri
·        imbunatatirea disponibilitatii serviciilor specifice mediului de afaceri
·        dezvoltarea folosirii de catre IMM-uri a tehnicilor si practicilor de marketing
·        dezvoltarea competitivitatii IMM-urilor
Activitati indicative
 activitati legate de dezvoltarea serviciilor de sprijin si consiliere
 imbunatatirea infrastructurii necesare sustinerii activitatilor de sprijin si consiliere
Zona de acoperire   - intreaga regiune
Impact
·  dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri
·  crearea de noi locuri de munca

Masura 2.7 Cooperare interna si internationala

Intr-un mediu crescand al competitivitatii interne si externe si in contextul cerintelor
impuse de regulile economiei de piata este absolut necesara dezvoltarea cooperarii interne si
internationale, in vederea cresterii performantelor economice si ale mediului de afaceri
regional.
Masura urmareste prin actiunile pe care le acopera, crearea cadrului strategic necesar
construirii si dezvoltarii cooperarii interne si internationale sub multiple aspecte, contribuind
astfel la dezvoltarea si cresterea competitivitatii mediului de afaceri.
Suficient de flexibil, acest cadru cauta sa abordeze toate dimensiunile cooperarii  sub
aspect economic, social si mediu.

24
 Facilitarea cooperarii pentru mediul de afaceri, constituie un element cheie in ceea ce
priveste dezvoltarea si cresterea competitivitatii acestuia.
Facilitarea accesului la oportunitati de afaceri, impartasirea bunelor practici si
identificarea problemelor comune, elemente ale cooperarii, conduce la generarea unui nivel
inalt al valorii adaugate atat la nivel individual cat si colectiv.
Cooperarea furnizeaza importante beneficii pentru economia regiunii, in ceea ce
priveste mediul de afaceri si tehnologie.
Dezvoltarea parteneriatelor si cooperarea sunt elemente cheie care contribuie la
ajutorarea firmelor in identificarea de oportunitati de afaceri, la cresterea competitivitatii
acestora, prin acces la expertiza, resurse si tehnologie.
Dezvoltarea sectorului IMM, obiectiv important al masurii se bazeaza pe investitii
directe si pe furnizarea de servicii calitative.
In acest sens este necesara intarirea cooperarii IMM-urilor in vederea cresterii
productivitatii si stabilirii de legaturi cu firme interne si externe in retele economice.
Una din constrangerile majore in dezvoltarea economica a regiunii o constituie
accesul limitat al intreprinderilor din sectorul privat la servicii avansate de sprijin al
afacerilor.
Lipsa unui sistem care sa faciliteze dezvoltarea afacerilor si parteneriatelor viabile,
constituie o problema deosebita pentru sectorul privat din regiune, masura urmarind
promovarea de noi oprtunitati de piata, stimularea relatiilor de afaceri si cooperarea intre
firme.
Obiective
 dezvoltarea oportunitatilor de afaceri
 stimularea relatiilor de cooperare si parteneriale
 cresterea competitivitatii mediului de afaceri
 cresterea nivelului de marketing si promovare
Activitati indicative
 activitati orientate spre managementul resurselor umane, marketing, export,
dezvoltarea si modernizarea productiei, furnizarea de servicii, tehnologia comunicarii
si informatiei.
 activitati privind transferul de tehnologii, know-how si dezvoltarea de noi produse
 investitii in activitati novatoare
 crearea de retele si legaturi de cooperare (intre firme, intre mediul universitar si firme,
etc.)
 activitati de modernizare al mediului de afaceri, orientate spre  extinderea si cresterea
competitivitatii acestuia
 activitati de promovare
 activitati orientate spre crearea de firme de tip joint-ventures
Zona de acoperire  - intreaga regiune
Impact
 intarirea mediului de afaceri al regiunii
 dezvoltarea economica si sociala a regiunii
 dezvoltarea relatiilor comerciale

25
 Capitolul 4. Promovarea potențialului turistic al regiunii de Sud

România a reprezentat, înainte de 1990 o destinaţie turistică importantă pentru piaţa

esteuropeană, însă în condiţiile în care oferta turistică nu s-a schimbat de-a lungul timpului,
turismul practicat devine necompetitiv în raport cu exigenţele cererii şi produselor turistice de
pe piaţa internaţională.
Valorificarea atracţiilor turistice din regiunea Sud Muntenia, creează oportunităţi şi
creştere economică regională şi locală, iar investiţiile în turism şi cultură vor permite regiunii
să folosească avantajele potenţialului său turistic şi a patrimoniului cultural, pentru a-şi
îmbunătăţi avantajele competitive în sectoare cu valoare adăugată mare şi conţinut calitativ şi
cognitiv ridicat, atât pe pieţe tradiţionale, cât şi pe cele în formare.

POTENȚIALUL TURISTIC
În general, pe teritoriul României sunt recunoscute două categorii de potenţial
turistic:

 24% din suprafaţa ţării - zone cu potenţial turistic complex şi de mare valoare, care
includ Parcurile Naţionale şi Rezervaţii ale Biosferei, monumente naturale, arii
naturale protejate, valori ale patrimoniului natural de interes naţional, resurse
balneare, muzee şi case memoriale;
 34% din suprafaţa ţării - zone cu potenţial turistic ridicat care includ cel puţin una din
categoriile de rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional, valori ale
patrimoniului cultural de interes naţional, resurse balneare, muzee sau case
memoriale.

Pe teritoriul regiunii Sud Muntenia se regăsesc ambele categorii de potenţial turistic,

datorită reliefului său diversificat, mai puţin Rezervaţiile Biosferei.
Totodată, potenţialul turistic al ţării este marcat prin două componente esenţiale:

 Componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată a

reliefului, condiţiile climatice favorabile, valoarea terapeutică şi abundenţa unor
factori naturali de cură;
 Componenta antropică, reprezentată prin vestigii arheologice, monumente şi obiective
de artă laică sau religioase, muzee şi colecţii muzeale, elemente de etnografie şi
folclor de mare frumuseţe şi originalitate, realizări actuale de prestigiu, monumentele
istorice, de arhitectură şi de artă cu o valoare de unicat.

Acestea constituie elementele de mare atractivitate ale ofertei turistice româneşti şi

regionale, contribuind la formarea unei game largi de forme de turism: de sejur (montan,

26
balnear), vânătoare şi pescuit sportiv, turism itinerant cu valenţe culturale, turism profesional
etc.

PARCURI NATURALE NAŢIONALE ŞI REGIONALE

Regiunea Sud Muntenia deţine în patrimoniul său natural 3 parcuri naţionale şi
naturale din totalul de 13 de pe toată suprafaţa României.

În categoria parcurilor naţionale se încadrează Parcul Naţional Piatra Craiului ce se

află pe teritoriile judeţelor Argeş din regiunea Sud Muntenia şi Braşov din regiunea Centru.
Parcul este arie protejată de interes naţional ce are drept scop protecţia şi conservarea
elementelor naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico - geografic, floristic, faunistic,
hidrologic, geologic, paleontologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri
ştiinţifice, educative, recreative şi turistice.

Muntele
Piatra
Craiului

Parcul Natural Bucegi se împarte pe trei teritorii administrative, două situate în

regiunea Sud Muntenia (județele Prahova și Dâmbovița) şi unul situat în regiunea Centru, în
judeţul Braşov. Astfel, suprafața totală a Parcului Natural Bucegi, este de 32.496,8 ha, din
care sectorului dâmbovițean îi revine o suprafață de 16.634,5 ha. Parcul Natural Bucegi a fost
creat odată cu promovarea și dezvoltarea turismului, ca măsură de prevenire a procesului de
exploatare irațională a resurselor naturale și distrugere a diversității biologice. Acesta
cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, inclusiv carstul ce prezintă
o importanță deosebită prin frumuseţea peisajului și prin interesul științific.
Parcul Natural Comana din judeţul Giurgiu, cu o suprafață de 24.963 ha, reprezintă
unul dintre cele 4 situri Ramsar ale României, în cadrul căruia se desfăşoară turismul
controlat în conformitate cu activităţile permise din zona de conservare specială.
REZERVAŢII NATURALE
Potrivit Raportului privind starea mediului în regiunea Sud Muntenia, în 2011 se
înregistrează un număr de 68 de rezervaţii naturale, dintre care 31 în judeţul Argeş, acoperind
circa 46% din suprafaţa regiunii. La cealaltă extremă se găseşte judeţul Ialomiţa care nu
deţine decât 3 rezervaţii naturale pe întreg teritoriul
său.
Detalierea situaţiei pentru fiecare judeţ în
parte este reprezentativă pentru determinarea
modului în care s-au conservat aceste rezervaţii
pentru fiecare formă de relief. Ariile
protejate din judeţul Argeş însumează 31 de
rezervaţii naturale. Dintre acestea cele mai multe se
găsesc în Munţii Făgăraş - 14 zone naturale, fiind
în cea mai mare parte reprezentate de lacuri, un
27
număr de 11 din totalul de 14 al judeţului. Printre rezervaţiile naturale se mai numără 6
peşteri, dintre care 5 situate în Parcul Naţional Piatra Craiului, 3 zone carstice şi câte o zonă
din cele de granit, calcar, aven, loc fosilier, rezervaţie şi gol alpin. Rezervaţiile naturale din
judeţul Călăraşi adună 3 ostroave, ce fac parte din cele 8 ostroave protejate ale Dunării, o
pădure acoperită cu vegetaţie forestieră şi un iezer, rezervaţie avifaunistică ce se află în
Lunca Dunării şi se împarte în terenuri agricole, cea mai mare parte (2.347 ha) şi luciu de apă
(530 ha).
Parcul Natural Bucegi de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa asigură 9 rezervaţii
naturale din cele 12 ale judeţului şi se găsesc sub formă de peşteri, plaiuri, chei, o mlaştină şi
o vale. Alte trei arii naturale protejate de acest tip sunt Plaiul Domnesc de pe teritoriul
comunei Moroeni, Izvoarele de la Corbii Ciungi în comuna Corbii Mari şi una dintre poienile
cu narcise ale României din Vişina şi Petreşti. Judeţul Dâmboviţa ocupă a doua poziţie din
regiune, după Argeş, având ca şi criteriu numărul rezervaţiilor naturale.
Pădurile Manafu, Oloaga-Grădinari, Padina Tătarului, rezervaţia Teşila, ce are ca scop
protejarea bujorului românesc şi rezervaţia naturală Cama – Dinu - Păsărică, care reprezintă
un eşantion tipic de luncă inundabilă, sunt cele 5 arii naturale protejate ale judeţului Giurgiu.
Cele mai puţine rezervaţii din regiunea Sud Muntenia aparţin judeţului Ialomiţa, astfel
că în acest teritoriu, două lacuri şi două păduri sunt încadrate la acest tip de arii protejate.
În judeţul Prahova, Muntele de Sare Slănic, una dintre cele 6 rezervaţii naturale, are
şi calitate de monument al naturii, iar alte 4, Abruptul Prahovean, Locul fosilier Plaiul
Hoţilor, Munţii Colţii lui Barbeş, Arinişul de la Sinaia aparţin PN Bucegi. Acestor rezervaţii
naturale li se adaugă şi Tigăile Mari din Ciucaş, un ansamblu de forme de relief cu caracter
ruiniform şi stâncos.
Lacul Suhaia, pădurile Troianu şi Pojorâtele, ostrovul Gâsca, cu o suprafaţă de 58 ha
şi ostrovul Mare cu o suprafaţă aproape triplă de 140 ha, sunt cele 5 rezervaţii naturale din
judeţul Teleorman. Aria protejată Lacul Suhaia, aflată pe teritoriul administrativ al comunei
cu acelaşi nume, reprezintă o zonă din Lunca Dunării, cu luciu de apă, pajiști, turbării şi
mlaștini şi constituie o zonă cu mare potenţial turistic – turism de agrement, vânătoare şi
pescuit. Pădurea Troianu a fost declarată rezervație naturală, pentru protejarea bujorului
românesc, iar pădurea Pojorâtele pentru protejarea arboretului natural cu vârste de până la
120 de ani.
MONUMENTE ALE NATURII
Monumentele naturii sunt acele zone cu elemente naturale valoroase și o deosebită
semnificație ecologică, științifică sau peisagistică, considerate bunuri naționale, ocrotite prin
lege și conservate pentru posteritate.
Conform datelor înregistrate în Raportul din 2011 privind starea mediului, în regiunea
Sud Muntenia, s-au conservat 18 astfel de formaţiuni de elemente naturale, în doar 3 judeţe şi
anume: Ialomiţa, Giurgiu şi Teleorman.
În judeţul Ialomiţa, pădurea de stejari seculari Alexeni reprezintă unul dintre cele mai
bine conservate monumente ale naturii din judeţ. Toate cele 9 exemplare încadrate în
categoria de monumente ale naturii din judeţul Ialomiţa fac parte din familia arborelui şi sunt
întâlnite sub diferite specii de stejar brumăriu, arbore de lalele, platan secular, salcâm
japonez, stejar secular sau arborele Ginkgo biloba, cea mai bătrână specie de arbore de pe
planetă. În comuna Bulbucata se află singurul monument al naturii din judeţul Giurgiu,

28
reprezentat de stejarul secular “Muma Pădurii”, cu o circumferinţă de 8,30 m şi o vârstă de
peste 600 de ani. Monumentele naturale valoroase din judeţul Teleorman însumează 8 arbori
cu înălţimi de peste 17 m până la 25 m, reprezentaţi de 4 stejari, 3 salcâmi japonezi şi un
castan porcesc.

ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICE

Regiunea Sud Muntenia deţine pe teritoriul său 23 de arii de protecţie specială
avifaunistică ce se regăsesc în 5 judeţe din cele 7 componente.
Extremele ce se conturează din punct de vedere numeric al ariilor avifaunistice
protejate în cadrul regiunii sunt: Argeş cu o singură astfel de arie şi judeţele Ialomiţa şi
Călăraşi, fiecare cu câte 7 zone avifaunistice protejate. În schimb, judeţele Giurgiu şi
Teleorman deţin pe teritoriul lor, 4 zone de protecţie specială avifaunistică.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ

ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA
În categoria structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică intră orice
construcţie sau amenajare care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare
şi alte servicii specifice pentru turişti. Ţinând cont de aceste caracteristici, pe teritoriul
României aceste structuri se găsesc sub forma de hoteluri, hoteluri pentru tineret12, hosteluri,
hoteluri apartament, moteluri, hanuri, vile turistice, cabane turistice, bungalouri, sate de
vacanţă, campinguri, popasuri turistice, căsuţe turistice, tabere de elevi şi preşcolari, pensiuni

29
turistice şi agroturistice, spaţii de cazare de pe navele fluviale sau alte unităţi de cazare
colective.
Conform datelor statistice referitoare la structurile enumerate mai sus, reiese că
regiunea Sud Muntenia ocupă primul loc în ceea ce priveşte numărul de moteluri, fiind una
dintre cele trei regiuni care deţin pe teritoriul lor hanuri turistice pe lângă regiunile Sud-Est şi
Vest şi de asemenea, că dintre cele 7 spaţii de cazare pe nave fluviale şi maritime de pe
suprafaţa României, acesteia îi aparţin 2.
Numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a crescut în
România cu 49,2%, exprimată în 1.921 de unităţi în perioada 2004 - 2012. Toate regiunile
urmează aceeaşi tendinţă de creştere, regiunea Sud Muntenia plasându-se înaintea regiunilor
Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov, ocupând astfel poziţia a 6-a în această ierarhie.

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, pe

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Macroregiuni, regiuni de Ani

dezvoltare si judete
Anul Anul Anul
2015 2016 2017

UM: Numar

Numar Numar Numar

Romania 6821 6946 7905

Regiunea NORD-VEST 771 831 1019

Regiunea CENTRU 2107 2094 2359

Regiunea NORD-EST 830 858 985

Regiunea SUD-EST 1111 1129 1208

Regiunea SUD-MUNTENIA 740 734 826

Regiunea BUCURESTI - 182 185 209

ILFOV

Regiunea SUD-VEST 428 453 529

OLTENIA

30
 Capacitatea de cazare existentă sau instalată, reprezintă numărul de locuri de cazare
de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al unităţii de
cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
În anul 2012, numărul locurilor de cazare existente la nivel naţional a înregistrat un
trend crescător de 8,35%, comparativ cu anul 2004, tendinţă urmată şi de regiunea Sud
Muntenia, însă, la un nivel mult mai mare, de 14,58%.
Analizând capacitatea de cazare existentă la nivel judeţean se poate remarca că
judeţele Prahova şi Argeş, au reprezentat punctele forte pentru regiune în ceea ce priveşte
acest indicator, pe locurile imediat următoare situându-se judeţele Ialomiţa şi Dâmboviţa.
Pe lângă judeţele Prahova şi Argeş, care sunt puncte forte pentru regiune în ceea ce
priveşte capacitatea de cazare instalată, se bucură de asemenea de locuri imediat privilegiate
şi judeţul Dâmboviţa, unde municipiul Târgovişte şi oraşul Pucioasa deţin 46,29%, respectiv
39,65 din mediul urban al acestuia, precum şi judeţul Ialomiţa pentru care oraşul Amara
posedă 82,5% din teritoriu.
Localităţile din regiune care dispuneau de cel mai mare număr de locuri de cazare în
2012 erau: Sinaia (4.569 locuri, 17,35%), Amara (2.513, 9,54%), Buşteni (1.960, 7,44%),
Piteşti (2.341, 8,9%) si Ploiesti (1.603, 6,08%).

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, pe

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani
Tipuri de structuri de Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
primire turistica UM: Numar
Numar Numar Numar
Hoteluri 164 165 170
Hosteluri 26 28 26
Hoteluri apartament 2 2 3
Moteluri 41 39 38
Hanuri 2 2 2
Vile turistice 61 58 76
Cabane turistice 33 32 30
Bungalouri 16 4 16
Campinguri 3 3 3
Popasuri turistice 1 3 3
Casute turistice 6 6 8
Tabere de elevi si 9 9 9
prescolari
Pensiuni turistice 171 171 194
Pensiuni agroturistice 203 210 246
Spatii de cazare de pe 2 2 2
navele fluviale si maritime
sursa: Institutul National de Statistica

31
 Pe judeţe, structura capacităţii de cazare este eterogenă, astfel, judeţele cu un flux
ridicat de turişti (Argeş, Dâmboviţa, Prahova) au o ofertă diversificată de unităţi de cazare, în
timp ce în judeţele cu un turism foarte puţin dezvoltat (Teleorman, Giurgiu) oferta cuprinde
doar 3-4 tipuri de unităţi.
Capacitatea de cazare existentă cuantificată în număr de locuri plasează regiunea Sud
Muntenia pe prima poziţie în ceea ce priveşte spaţiile de cazare pe navele fluvial şi maritime
în 2012, cu 69,8% din valoarea naţională, fiind urmată de regiunile Sud-Est (24%) și Nord-
Est (6%).

32
 Capitolul 5. Analiza SWOT a Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud
Muntenia
Puncte tari
 Prezenta coridoarelor de transport pan-
europene: 5 drumuri europene (E574,
E81, E70, E85 si E60) si deautostrazile
A1 (Bucuresti - Pitesti) si A2 (Bucuresti -
Constanta, aflata partial în exploatare),
fluviul Dunarea.
 Existenta în cadrul regiunii a 
aeroporturilor Bucuresti-Otopeni si
Bucuresti-Baneasa.
 Profil economic diversificat al regiunii:
partea de nord a Regiunii (judetele Arges,
Dîmbovita si Prahova)se caracterizeaza
printr-un grad ridicat de industrializare
(Prahova detine locul 1 pe tara în
productiaindustriala); partea sudica are un
potentialul agricol deosebit de ridicat
(71,1% din suprafata totalareprezentata
de suprafete agricole, din care 80,2%
terenuri arabile).
 Varietatea resurselor naturale (petrol,
gaze naturale, carbune, sare, ape
minerale, terenuri arabile, paduri).
 Resurse turistice diversificate: statiunile
montane de pe Valea Prahovei-masivul
Bucegi, localitatileturistice si parcurile
naturale situate în Muntii Bucegi si
Muntii Piatra Craiului, statiunile
balneoclimaterice din Subcarpati.
 Existenta unor societati private
reprezentative, cu capital strain sau mixt.
Puncte slabe
 Conditii tehnice precare a drumurilor
locale, cele mai ridicate ponderi ale
drumurilor publice modernizate se
înregistreaza în judetele sudice:
Teleorman, Ialomita, fiecare cu peste
33%.
Grad scazut de utilizare a amenajarilor
portuare de pe Dunare, scaderea traficului
generând declinul activitatilor de profil.
 Declinul industriei traditionale, care
suporta, în prezent, impactul sever al
procesului de tranzitie spre economia de
piata, prin închiderea majoritatii unitatilor
industrial reprezentative.
 Pondere scazuta a tehnologiilor moderne
utilizate în industrie si agricultura.
 Infrastructura de turism învechita,
majoritatea structurilor de cazare de doua
si trei stele precum si astructurilor de
agrement fiind construite în perioada
anilor 1980.
 Existenta a numeroase zone
monoindustriale: Mizil, Plopeni, Urlati,
Valea Calugareasca si Câmpulung Muscel
- din judetele nordice, dar si a unora din
judetele sudice: Turnu Magurele,
Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu,
Oltenita, Calarasi, Slobozia si Fetesti.
 Scaderea populatiei active si ocupate.
33
 În regiune sau realizatimportante
investitii straine directe: Renault - Pitesti,
Holcim - Câmpulung Muscel, Samsung
COS - Târgoviste.
 Forta de munca flexibila, ieftina,
calificata în domenii ca petrochimia,
constructii de masini, industrie
prelucratoare.
 Retea de asezari dezvoltata echilibrat: 43
de orase (din care 16 municipii), 488 de
comune si 2030 de sate.
 Existenta a numeroase parcuri industriale:
(25% din numarul parcurilor industriale
din România).
 Pondere mare a IMM-urilor din domeniul
serviciilor (75,8%).
Oportunitati
 Folosirea fondurilor europene pentru
constructia/reabilitarea infrastructurii de
acces (rutier, feroviar,aerian).
 Existenta multor nise de piata pentru
produse industriale, servicii si mobila .
 Reorientarea bancilor în vederea
sprijinirii, înfiintarii si dezvoltarii
sectorului IMM prin diversificarea
serviciilor.
 Posibilitatea accesarii fondurilor
europene post-aderare destinate coeziunii
economice si sociale a UE.
 Accentul pus în UE pe dezvoltarea
regiunilor transfrontaliere; intensificarea
relatiilor economico-socialecu Ungaria si
Ucraina.
 Interes international sporit în turismul din
parcuri naturale si turismul cultural.
 Interes pentru dezvoltarea zonelor
metropolitane.
 Cresterea investitiilor publice si private în
educatie.
Populatia activa reprezinta 38,2% din
populatia regiunii, în timp ce populatia
ocupata reprezinta 35,4%.
 Utilitati publice degradate: grad avansat
de degradare / subdimensionare a
conductelor de apa, densitate scazuta a
retelei de alimentare cu gaze.
 Cresterea ratei emigratiei, îndeosebi în
rândul populatiei tinere.
Amenintari
 Desi regiunea este traversata de 7 drumuri
europene, exista riscul ca teritoriul
regional sa fie ocolit decatre coridoarele
europene majore (TEN - rutiere, dar si
feroviare).
 Transferarea capacitatilor de productie ale
firmelor straine spre Moldova si Ucraina,
odata cu crestereacosturilor salariale ca
urmare a integrarii în UE.
 Integrarea UE va prinde nepregatite
majoritatea IMM-urilor în raport cu
problemele de mediu,
calitate,comunicare, practici managerial.
 Competitivitate scazuta a întreprinderilor
din regiune pe piata UE.
 Nivel înalt de emigrare, în special a fortei
de munca înalt calificate.
 Neglijarea patrimoniului cultural.
 Slaba calitate a utilitatilor publice reduce
atractivitatea regiunii.
 Desfiintarea scolilor din satele mici, cu
putini elevi, favorizeaza aparitia
analfabetismului.
34
Bibliografie:
1) Băltăretu , A.,Evoluții si tendințe in turismul internațional, Editura Pro Universitaria,
Bucuresti, 2006.
2) Buchley, R.,Adventure Tourism, Editura CABI, Wallingford, UK, 2006. 3) Cristureanu C.,
Economia şi politica turismului international , Editura Casa Editorială Pentru Turism si
Cultură Abeona, Bucureşti, 1992.
4) Dinu M., Geografia Turismului, Editura Universitară, Bucuresti, 2005.
5) Holloway, J., Ch,The Business of Tourism, Editura Pitman Publishing, London, 1994.
6) Honey, M., Ecotourism and Sustainable Development: Who Owns Paradise?, Editura
Island Press, Washington DC., 2008.
7) Istrate, I., Brad, F., Rosu, A.G, Economia Turismului și Mediul Înconjurător , Editura
Economică, Bucuresti, 1996.
8) Minciu, R., Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2004.
9) Snak, O., Neacsu, N., Baron, P., Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001.
10) Teiusanu, I.,Geografia turismului, Editura Academiei, Bucuresti, 2008.
11) Witt, St., F. (coord.), The Management of International Tourism, Editura Unwin Hyman
Ltd., London, 1991.
12) regio.adrmuntenia.ro
13) romaniainterbelica.memoria.ro
14) statistici.insse.ro
15) www.adrmuntenia.ro
16) www.calarasi.ro
17) www.cjarges.ro
18) www.comune.ro
19) www.dambovita.insse.ro
20) www.prahova.insse.ro

35