ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE SI MANAGEMENT PUBLIC

PROIECT INDIVIDUAL ECONOMIE REGIONALĂ

REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST

STUDENT: Ionel Nistor

Grupa: 219 seria B

PROFESOR COODONATOR: Profesor

univ. dr.
Daniela Luminița CONSTANTIN

BUCUREȘTI, 2023

1
CUPRINS

1 Prezentare generală a regiunii..............................................Error: Reference source not found

2 Determinarea profilului economic al regiunii Nord Est......Error: Reference source not found

3 Specializarea economică a regiunii Nord Est...................... Error: Reference source not found

4 Interpretarea datelor.............................................................Error: Reference source not found

5 Exemple de organizații/ firme în care regiunea Nord Est este specializată......................Error:

Reference source not found

2
 1. Prezentarea generală a regiunii de dezvoltare NORD-EST

Regiunea Nord-Est cuprinde judetele Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Bacau si Vaslui.
Prin pozitia lor, cele 6 judete se suprapun, in cea mai mare parte, pe vechile provincii istorice
ale Romaniei –Moldova si Bucovina.
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafață de
36.850 kmp (15,46% din suprafața totală a tarii). Are granițe externe cu Ucraina şi Republica
Moldova. În componenta sa sunt 6 judete: Bacău, Botosani, Neamt, Iași, Suceava şi Vaslui,
unități administrativ-teritoriale şi unități teritorial-statistice de nivel NUTS 3.
Cu o populație de 3.734.546 locuitori (17,25% din populația României) şi o densitate
a populației de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce
priveste densitatea după Regiunea București-Ilfov). Populația regiunii este localizată cu
precădere în mediul rural (56,6%).
Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief,
30% munți, 30% relieful subcarpatic, 40% podișului. Relieful bogat oferă zone de deal şi
câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje
spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.
Forţa de muncă şi migraţia
Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare o
deţine populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi Vaslui
(51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe ţară (23,5
%), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de
ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste
judeţe se confruntăşi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industrială
şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.
În ultimii ani, a avut loc o scădere a ponderii populaţiei ocupate (de la 64.2% în 2000
la 33,8% în 2005). O diminuare accelerată a populaţiei ocupate a avut loc în judeţul Botoşani,
unde, un procent mare al populaţiei lucrează în agricultură. (52,9%).
Numeroase persoane în vârstă de muncă din această regiune lucrează temporar sau
permanent în activităţi economice în Bucureşti, Banat, Transilvania, Europa de Vest şi Israel.
În satele bucovinene, după plecarea populaţiei tinere masculine apte de muncă, se manifestă o
tendinţă de emigrare şi a femeilor, pentru a munci în străinătate, astfel că în multe localităţi
au rămas persoane vârstnice şi copii. În multe din aceste localităţi activitatea de construcţii
este impresionantă, materia primă utilizată fiind lemnul. În acest fel s-au accentuat
discrepanţele între localităţile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare
şi îndeosebi al dotărilor infrastructurale.
Şomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) celei naţionale (5,9%), judeţul
Vaslui ajungând la 10,1%. Rata şomajului feminin are valori inferioare ratei şomajului în
toate judeţele regiunii. Cauzele se pot găsi în existenţa mai multor locuri de muncă pentru
femei (confecţii şi industria hotelieră) şi a faptului că numeroase femei lucrează în străinătate.

3
Economia regional
Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României (în 2004,
PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media naţională). În interiorul regiunii, cele mai sărace
zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul judeţului Bacău, judeţele
Botoşani şi Vaslui.
În special vestul regiunii, care a fost în anii 60 – 70 obiectul unei industrializări forţate
(mobilă, chimie, materiale de construcţii, construcţii de maşini, textile), a intrat într-un proces
de dezindustrializare în ultimii 10 ani (întreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uşoară,
construcţii de maşini, mobilă), ceea ce a agravat situaţia economică, estul regiunii fiind
tradiţional subdezvoltat.
Indicele atractvităţii1 este cel mai scăzut în această regiune - 19,7 (cel mai mare grad
de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8).
Atractivitatea scăzută se manifestăşi în volumul mic al investiţiilor străine directe: 292 mil.
EURO în 2005, reprezentând 1,3% din totalul investiţiilor străine directe realizate în
România.
De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic număr de IMM-uri la 1000 de
locuitori, doar 13,1%, numărul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microîntreprinderile
reprezentând 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeţele Iaşi (27,2%), Bacău
(20,8%) şi Suceava (18,8%) au cel mai mare număr de IMM-uri, la polul apus aflându-se
judeţul Vaslui cu doar (8,5%).
În regiune funcţionează 2 parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), 1 în proprietate privatăşi
1 realizat în parteneriat public-privat. Acestea acoperă o suprafaţă de 22,38 ha, de tip
brownfield. Parcul industrial Bacău, bazat pe tehnologia informaţiei şi comunicaţii, va
asimila forţa de muncă disponibilizatăşi va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de
vârf la nivel regional. Astfel, se preconizează crearea a cca. 50 de noi locuri de muncă directe
pe durata fazei de implementare şi cca. 200 pe durata fazei operaţionale. Parcul industrial Iaşi
este destinat industriilor de înaltă tehnologie ce includ companii din domeniile IT şi
biotehnologiei. Se are în vedere stoparea migraţiei forţei de muncă tinere şi specializate în
aceste domenii, prin asigurarea de locuri de muncă pentru absolvenţii din domeniu.
În Regiunea Nord Est, activează un Centru Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE
(Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de consultanţă. De asemenea, cele trei
incubatoare de afaceri existente asigură incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea
a 270 noi locuri de muncă.
Județul Suceava este situat în partea de nord a regiunii, în bazinele superioare ale
râurilor Siret și Bistrița. De o celebritate mondială se bucură bisericile cu pictură exterioară
din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orașul Suceava a
fost avantajat de faptul că aici a funcționat principala vamă a țării, care deținea rolul de de-
pozit. Prin acesta orașul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerțul cu produse ori-
entale, atât către Polonia, cât și către Ungaria.
Județul Botoșani este situat în extremitatea de nord-est aregiunii, între cursurile supe-
rioare ale râurilor Siret la vest și Prutla est. Orașul Botoșani a apărut la o intersecție favora-

4
bilă dedrumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu.Este recunoscut mai
ales prin geniile pe care le-a dat culturiiromânești: Mihai Eminescu, George Enescu și Nico-
lae Iorga.

Județul Neamț este situat în partea central estică a regiunii inbazinele râurilor Bistrița,
Siret si Moldova. Orașul de reședință Piatră-Neamț, atestat istoric din anul 1392 sub numele
de Piatralui Crăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acestadevărat “Olimp al
Moldovei”, nu este numai o răscruce dedrumuri turistice, ci și un important obiectiv indus-
trial șituristic, deținând monumente istorice și de arhitectură.
Județul Iași este situat în partea central-estică a regiunii, înbazinele mijlocii ale
râurilor Prut și Siret. Orașul Iași, denumit șicapitala Moldovei istorice, este cel mai mare oraș
din regiune (315.649 locuitori –2009), fiind un important centru universitarcu cele șapte insti-
tuții de învățământ superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dez-
voltare, orientatspre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iași se
află cel mai mare lăcaș de cult ortodox din România –Catedrala Mitropolitană (1840- 1880).
Județul Bacău este situat în partea de sud aRegiunii Nord- Est, în bazinul mijlociu al
Siretului și Trotușului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltareazonei, beneficiind de avanta-
jele drumului european cetrece pe aici E 85. Orașe, precum Târgu Ocna și Moinești s-au dez-
voltatdatorită resurselor naturale (munții de sare). Stațiuneaturistică Slănic Moldova și-a
dobândit o faimăinternațională datorită apelor curative bogate în săruri.Orașul de reședința,
Bacău, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobândit printr-o patentă a papei Bonifaciu
al IX lea.
Județul Vaslui este situat în partea de sud-est a regiunii, pecursul mijlociu al râului
Bârlad. Vaslui, atât de bogat înistorie, este mai este mai puțin reprezentat prin
monumente.Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor decâtrefăcute. Bogăția
naturală care face faima acestor locuri oreprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huși). Tot
aici,printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioadaîndelungată, se obțin
coniacuri de foarte bună calitate.

5
 Analiza SWOT a regiunii NORD-EST

PUNCTE TARI:
 Regiunea cu cel mai mare numar de locuitori din Romania
 Nivelul in scadere, foarte redus al ratei somajului, cu valori inferioare nivelului
national si comunitar
 Existenta centrelor universitare Iasi, Bacau si Suceava in care functioneaza 7
institutii de invatamant superior de stat si 4 particulare
 Prezenta a doua axe de baza si doua axe complementare ale retelei TEN-T rutiera
 Prezenta a trei axe de baza si a unei axe complementare din reteaua TEN-T
feroviara
 Contributie ridicata si constanta a agriculturii regionale la formarea produsului
intern brut national
 Existenta in municipiul Suceava a Bancii de Resurse Genetice Vegetale – activitati
de explorare, colectare, evaluare si conservare resurselor genetice vegetale
 Potential ridicat in cresterea si valorificarea fructelor de padure, ciupercilor
comestibile, produselor piscicole, apicole
 Prezenta in regiune a unui pol regionali, trei poli judeteni si un 2 poli locali;
municipiile Iasi si Bacau incadrate ca orase de rang I; municipiul Iasi pol de
crestere national, municipiile Bacau si Suceava poli de dezvoltare urbana
 In regiune sunt constituite asocieri sub forma zonelor metropolitane dezvoltate in
jurul municipiilor resedinta de judet
 Capacitate administrativa acumulata de catre administratia publica locala prin
realizarea si implementarea de planuri si strategii de dezvoltare
 Accesibilitate rutiera, feroviara si aeriana ridicata pentru municipiile resedinta de
judet
 Infrastructura de broadband in mediul urban foarte bine dezvoltata
 Infrastructura de afaceri dezvoltata, diversificata, uniform distribuita territorial
 Existenta drumului european E85 ce strabate regiunea pe directia nord-sud, a
coridorului pan-european IX si a celor trei aeroporturi internationale Bacau, Iasi si
Suceava;

PUNCTE SLABE

6
  Nivelul ridicat, continuu si in crestere al emigratiei
 Piramida varstelor dezechilibrata reflectand: fenomenul continuu de imbatranire a
populatiei si concentrarea majoritara a populatiei rezidente pe toate grupele de
varsta in mediul rural, mai accentuat pentru copii, tineri si persoane varstnice
 Ponderea ridicata a populatiei ocupate civile in agricultura si scazuta a populatiei in
industrie
 Ponderea redusa a populatiei ocupate ce are studii superioare si ponderea ridicata a
populatiei ocupate cu studii primare/gimnaziale
 Nivel in crestere pentru rata abandonului scolar in invatamantul profesional in unele
judete ale regiunii
 Cel mai ridicat nivel de saracie dintre regiunile Romaniei si Uniunii Europene
 Ponderea ridicata a liniilor feroviare neelectrificate care determina viteze scazute
pentru transportul de marfuri si pasageri
 Aproape jumatate (45,7%) din populatia regiunii nu este momentan conectata la
reteaua feroviara functionala
 Gradul redus de modernizare a drumurilor judetene si comunale
 Absenta variantelor ocolitoare pentru o parte din municipiile si orasele regiuniii –
cu efecte negative asupra calitatii aerului, accesibilitatii

OPORTUNITĂȚI
 Posibilitatea dezvoltarii schimburilor comerciale datorita amplasarii regiunii pe
viitoarea granita de est a Uniunii Europene;
 Existenta structurilor parteneriale regionale si locale destinate dezvoltarii educatiei -
Consortiul Regional Nord-Est pentru Educatie.
 Existenta strategiei privind modernizarea infrastructurii educationale 2017-2023
 Existenta planurilor regionale de servicii pentru sanitate
 Existenta si activitatea derulata de ONG-urile din regiune in domeniul ocuparii,
incluziunii sociale si combaterii saraciei
 Dezvoltarea si implementarea in parteneriat a planurilor regionale si locale pentru
educatie
 Continuarea implementarii mecanismului pentru interconectarea Europei in perioada
de programare 2021-2027 – transporturi, energie si retele digitale
 Dezvoltarea si implementarea Programului „ 5G for Europe”
 Unul dintre cele cinci obiective de politica a perioadei de programare 2021-2027 este
dedicat mediului - Obiectivul de politica 2 – O Europa cu emisii scazute de carbon si
mai ecologica – Tranzitia catre o energie nepoluanta si echitabila, investitii verzi si
albastre, economia circulara, adaptarea la schimbarile climatice si prevenirea
riscurilor

7
  Potential turistic ridicat si diversificat

AMENINȚĂRI
 Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre dupa
accederea Roamaniei in U.E.;
 Continuarea exodului „materiei cenusii” catre alte regiuni si in strainatate;
 Cresterea volumului de produse deimport pe piata romaneasca
 Continuarea migratiei absolventilor de invatamant superior si a persoanelor calificate
in alte State Membre sau in alte regiuni mai dezvoltate ale Romaniei
 Continuarea declinului demografic si procesului de imbatranire demografica datorat
emigratiei si sporului natural negativ
 Migratia fortei de munca calificate sispecializate din cercetare-inovare catrealte
regiuni si tari care ofera un salariu mai motivant

8
 2. Stabilirea profilului economic al regiunii Nord-Est

Nr.
crt. ACTIVITĂȚI VABi3
1. Agricultura, silvicultura si pescuit 7806,3
2. Industria extractiva; industria prelucratoare; productia si
furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer
conditionat; distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor,
activitati de decontaminare
18524
3. Constructii
8537,5
4. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si 21464,6
motocicletelor; transport si depozitare; hoteluri si restaurante
5. Informatii si comunicatii
4860,1
6. Intermedieri financiare si asigurari
1414,4
7. Tranzactii imobiliare
12133,1
8. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice; activitati de servicii 4412,5
administrative si activitati de servicii suport
9. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul 22427,8
public; invatamant; sanatate si asistenta sociala
10. Activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de 2910,9
produse de uz casnic si alte servicii

QA3 = valoarea adăugată brută în agricultură, în regiunea Nord-Est

QI3= valoarea adăugată brută în industrie, în regiunea Nord-Est
QS3 = valoarea adăugată brută în servicii, în regiunea Nord-Est
π = coeficientul profilării regiunii Nord-Est
QA3=VAB 13 =7806,3 mil. lei
QI3=VAB 23 +VAB 3 3= 18524 + 8537,5 =27061,5 mil. lei
QS3=VAB 4 3 +VAB5 3 +VAB 6 3 ……………………….VAB 103=

9
 21464,6+4860,1+1414,4+12133,1+4412,5+22427,8+2910,9=69623,4 mil. lei
π= QIj / QSj= 27061,5/69623,4= 0,38
In funcţie de valorile lui π profilul va fi :
πj > 2 profil preponderent industrial
1 < πj < 2 profil industrial – servicii
0.5 < πj < 1 profil servicii – industrial
0,38 < 0.5 profil servicii
 Se observa din rezultatele obtinute mai sus ca profilul regiunii Nord-Est este
de tipul servicii , adica activitatile preponderente la nivelul regiunii Nord-Est
sunt reprezentate de catre industrie si servicii

3.Specializare economica a regiunii Nord Est

Nr.crt VABIT PIT VABINV PIJ SIJ
(mil lei) (mil lei)
1 44579,2 0,046 7806,3 0,075 1,622
2 213314,6 0,220 18524 0,177 0,804
3 69893,6 0,072 8537,5 0,082 1,131
4 194955,7 0,201 21464,6 0,205 1,020
5 67830,3 0,070 4860,1 0,047 0,663
6 30919,1 0,032 1414,4 0,014 0,424
7 82473,7 0,085 12133,1 0,116 1,362
8 78006,1 0,081 4412,5 0,042 0,524
9 158119,4 0,163 22427,8 0,215 1,313
10 27508,3 0,028 2910,9 0,028 0,980
TOTA 967600 104491,2
L 1 1

4.Interpretarea datelor
Rezultatele calculelor de mai sus indica faptul ca regiunea Nord-Est este specializata in
urmatoarele activitati
1. Agricultura, silvicultura si pescuit
2. Industria extractiva; industria prelucratoare; productia si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat; distributia apei;
salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare
3. Constructii
4. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor;
transport si depozitare; hoteluri si restaurante
5. Informatii si comunicatii

10
 6. Tranzactii imobiliare
7. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public;
invatamant; sanatate si asistenta sociala
Dacă Sij 1 rezultă că regiunea este specializată in activitatea respectivă.
Specializarea regiunii o putem determina aplicând formula coeficientului specializării
economice, unde comparăm ponderea unei activităţii economice în valoarea adăugată brută
totală a regiunii cu ponderea aceleiași activităţii economice în valoarea adăugată brută la
nivelul întregii ţări. Dacă rezultatul este egal sau mai mare decât 1, putem spune că regiunea
este specializată în acel domeniu.

5. Exemple de organizatii/firme in care regiunea este specializata

BACAU

"Regele drumurilor", domnul Dorinel Umbrarescu, domina prima parte a

clasamentului, "Tehnostrade", "Spedition UMB", "Com Axa" si "A&R" fiind firme
aflate in portofoliul acestui om de afaceri. Tot in domeniul constructiilor de
drumuri se incadreaza si "Pa&Co International", societate controlata de domnul
Costel Casuneanu.
BOTOSANI
Din orice "pozitie" privim topul botosanean, "sare in ochi" dezvoltarea modesta a
acestui judet. Faptul ca doar o firma a realizat profit de peste 100 miliarde ROL
este o dovada a acestei afirmatii.
In top apare si firma care s-a ocupat de controversata afacere cu melci, "La Casa
della Lumaca di Cagnassola Gianni", care a realizat o cifra de afaceri de peste 13
miliarde ROL si un profit net de 4,7 miliarde ROL, cu un singur angajat.
Iasi
Cu obiect principal de activitate declarat "inchirierea si subinchirierea bunurilor
imobiliare proprii sau inchiriate" si cu doar 3 angajati, "Compania de Imbuteliat
Coca Cola Iasi" a obtinut profit net de 93,19 miliarde ROL, dar aceasta
performanta trebuie analizata tinand cont de faptul ca, de fapt, rezultatele provin
din alte activitati,
I.S. Company" a reusit o cifra de afaceri (25,296 miliarde ROL) de 50 de ori mai
mare decat in 2004 si un profit net (19,8 miliarde ROL) de 46,87 ori mai ridicat.
Asociatii firmei sunt domnul Petru Dobrea si doamna Irina Adriana Schrotter.
Neamt

11
Topul nemtean include pe a doua pozitie firma "Altex Impex", care isi desfasoara
activitatea in toate judetele tarii, ceea ce face ca doar o mica parte din cei 2.201
angajati care figureaza in dreptul societatii sa fie cu adevarat nemteni.
Un alt nume "cu greutate" din top ete "TCE 3 Brazi", controlata de fostul deputat
Culita Tarata, dar demn de mentionat este faptul ca profitul aferent anului 2005 al
acestei firme este cu 48,7 miliarde ROL mai mic decat in 2004
Suceava
Acest judet se remarca prin faptul ca nu are nici o firma cu profit net de peste 100
miliarde ROL, surprinzator fiind si faptul ca fabrica de bere "Bermas" este pe
prima pozitie a topului
Vaslui
Avand ca obiect principal de activitate fabricarea sucurilor de fructe si legume,
"Wink Romania" are o evolutie fluctuanta, 2005 fiind anul in care cifra de afaceri a
crescut cu aproape 73 miliarde ROL, dupa ce in 2004 coborase fata de 2003

BIBLIOGRAFIE

12
 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, online la adresa
:https://www.adrnordest.ro/, accesat la data de 20/05/2023
2. Regiunea Nord-Est, online la adresa: mfe.gov.ro, accesat la data de 21.05.2023

3. Cele mai profitabile firme din regiunea Nord Est, online la adresa
https://www.hotnews.ro, accesat la data 21.05.2023.

13