CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC

2.1.

Structura economiei regiunii Sud-Vest Oltenia

Structura economica a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecinta atat a potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune. Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice (rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national inter-regional, un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord-Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei. Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic. Traditia economica mostenita din perioada comunista vorbeste despre o regiune divizata economic intre agricultura (judetele Dolj si Olt) si o industrie bazata in special pe exploatarea intensiva a resurselor naturale existente (judetele Gorj, Valcea si Mehedinti). Schimbarile generate de necesitatea modernizarii economiei regionale si managementul acestor schimbari de catre factorii de decizie sunt principalii raspunzatori pentru starea economica actuala a regiunii. Dupa 1945, in incercarea de a uniformiza nivelul de dezvoltare al regiunilor tarii, Oltenia a trecut printr-un proces intens de industrializare fortata in conformitate cu strategia de dezvoltare economica socialista, dupa un sistem supercentralizat si unele din localitati au devenit puternic dependente de un anumit sector economic sau activitate industriala. S-au creat mai multe regiuni monoindustriale: de exemplu in judetul Gorj industria miniera, Slatina industria aluminiului. O serie de activitati ale industriei grele (industria auto, industria chimica, industria de utilaj greu, etc.) au fost de asemenea infiintate in diferite orase, oarecum impotriva traditiei regiunii. Ca o consecinta a acestor fapte, regiunea Oltenia a cunoscut un parcurs al tranzitiei economice si restructurarii industriale dificil, aceste procese intampinand aici o mai mare

90

rezistenta comparativ cu alte zone ale tarii, fiind intr-un fel intarziate si datorita tensiunilor sociale aparute. In special, au fost afectate industria miniera si o serie de intreprinderi mari. Structura economica sus-mentionata este reflectata in repartizarea PIB regional intre diferitele sectoare economice. Evolutia arata o descrestere a ponderii detinute in PIB de agricultura in favoarea industriei si intr-o mai mica masura in favoarea serviciilor, asemanatoare evolutiei nationale dar diferita de cea comunitara, unde ponderile detinute de sectoarele agricol si industrial descresc in favoarea serviciilor. Desi justificata prin potentialul natural si traditia economica din regiunea Sud-Vest Oltenia, aceasta structurare a PIB pe sectoare economice nu este compatibila cu o economie moderna si dezvoltata, principala cauza fiind diferentele de productivitate intre diferitele sectoare economice. Urmarind evolutia sectoriala a ocuparii in regiune, se observa o tendinta de scadere a ratei ocuparii in agricultura, in favoarea sectorului servicii. Acest trend va continua probabil in viitor, pe masura modernizarii structurii economice regionale, atragand dupa sine cresteri in productivitate. Intrucat intre productivitatea muncii si ocuparea fortei de munca exista o relatie invers proportionala, cu efecte evidente in special in agricultura, pe termen scurt va exista o relatie de aparenta excludere intre cei doi indicatori. Pe termen mediu si lung insa, restructurarea economica si cresterea productivitatii vor stimula activitatea economica si crearea de locuri de munca. Exceptand Regiunea Bucuresti-Ilfov, a carei situatie in peisajul economic al tarii este una speciala, cresterea economica a urmat o directie vest-est, proximitatea pietelor vestice actionand ca factor de difuzare a cresterii. Cresterea economica are o componenta geografica semnificativa, zonele din sudul tarii, de-a lungul Dunarii, fiind traditional subdezvoltate. Subdezvoltarea apare ca fiind corelata in mare masura cu preponderenta activitatilor rurale, cu incapacitatea de atragere a investitiilor straine directe si cu o rata scazuta a initiativelor antreprenoriale. Tabelul de mai jos sintetizeaza informatiile cheie asupra dezvoltarii regiunilor.
Tab. 2.1. Indicatori cheie ai dezvoltarii regionale in Romania - 2004 (media nationala=100) -%Rata somajului Populatia 1 PIB/locuitor ISD/locuitor IMM/locuitor ANOFM rurala Region 1998 2003 1998 2004 1998 2003 1998 2004 1998 2004 Nord-Est 79.8 72.3 133.6 123.8 15.3 23.7 71.3 77.1 123.9 125 Sud-Est 100.1 85.7 112.5 109.5 42.7 87.2 101.4 111 94.7 98.7 Sud Muntenia 85.8 81.2 97.1 117.5 65.5 66.6 77.0 83.1 129.0 130 SV Oltenia 90.0 84.7 104.8 119 11.9 28.4 85.9 86.1 120.8 117 Vest 100.9 112.9 101.9 92.06 99.1 59.2 91.2 124.4 83.8 80.4 Nord-Vest 95.5 96.6 84.6 66.7 41.9 53.3 106.5 124.8 104.9 104.7 Centru 105.9 107.2 98.1 123.8 87.7 50.7 101.1 125.2 87.1 88.7 Bucuresti-Ilfov 162.2 194.9 47.1 44.4 598.3 430.8 194.1 257.8 24.8 20.8
Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei 1999,2005

Cuprinde unitati locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii cu mai putin de 250 angajati la 1000 de locuitori.

91

Cu un procent al populatiei rurale peste media nationala (117%), Regiunea Sud-Vest Oltenia este marcata de dependenta sa de agricultura, aceasta imbracand forma unei agriculturi de subzistenta, practicata de o populatie rurala imbatranita si de catre cei disponibilizati din mediul urban. Avand o contributie redusa la formarea produsului intern brut regional si o productivitate scazuta, aceasta ramura economica este caracterizata de faramitarea terenurilor si lipsa mijloacelor si a metodelor moderne de productie. Dependenta ridicata de sectorul primar, cat si prezenta Dunarii in partea de sud, ce a reprezentat in permanenta o bariera in calea comertului transfrontalier, precum si pozitia geografica mai indepartata de pietele vestice si lipsa implementarii unor strategii regionale si locale, a condus la un volum redus al investitiilor straine directe atrase in regiune ( ISD/locuitor 28,4%) si la un nivel scazut de dezvoltare al sectorului IMM (IMM/locuitor 86,1%). De asemenea, reforma intarziata si problemele structurale din economia regionala au condus la o crestere economica inferioara mediei nationale, reflectata intr-un nivel redus al produsului intern brut/locuitor de 84,7% raportat la media nationala si la cresterea disparitatilor in raport cu regiunile dezvoltate ale tarii. In ciuda lipsei studiilor asupra dezvoltarii regionale in Romania, nu exista nici un dubiu ca, odata cu reducerea sectorului de stat din economie, disparitatile interregionale s-au adancit si agravat si tind sa devina dominante in realitatea romaneasca. 2.2. Produsul intern brut

Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este produsul intern brut (PIB). Modul in care este calculat PIB-ul este deosebit de important datorita faptului ca, in functie de aceasta, pot fi formulate concluzii diferite cu privire la situatia reala a economiei regiunii. Astfel, cresterea PIB-ului total este utilizat ca indicator al cresterii capacitatii productive a regiunii, cresterea PIB-ului pe persoana ocupata este utilizat ca indicator al modificarilor in competitivitatea regiunii prin cresterea productivitatii, iar cresterea PIB-ului per capita indica schimbarile in bunastarea economica a regiunii si este principalul indicator de masurare a disparitatilor regionale. Economia Regiunii SV Oltenia a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva, manifestata printr-o crestere economica continua, de natura sa asigure o reducere graduala a decalajelor fata de alte regiuni ale tarii si fata de tarile Uniunii Europene. Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi curente, in crestere cu 37.9% in raport cu anul 2002. Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia in perioada 2000-2003, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei, evidentiaza o crestere cu aproximativ 140%, existand un trend crescator de la an la an pentru intreaga perioada. PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezinta la nivelul anului 2003, doar 9.08% din valoarea PIB national, ocupand ultimul loc intre regiuni, aceasta situatie manifestandu-se, de altfel, pe intreaga perioada de analiza 2000/2003.

92

Tab. 2.2. Dinamica PIB 2000/2003 pe regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare/judetul Nord Est Sud Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov ROMANIA

2000 96,348.4 92,868.2 98,070.6 74,888.90 21,476.90 16,680.00 7,793.40 13,877.20 15,061.40 75,267.8 95,009.8 101,775.4 168,791.7 803,773.1

2001 143,397.3 131,652.3 143,122.8 104,850.70 29,316.60 22,688.70 12,930.70 19,154.90 20,759.80 112,235.8 136,673.0 144,211.6 250,719.4 1,167,687.0

2002 186,074.2 171,122.8 187,736.4 130,001.30 35,115.80 33,502.10 14,935.80 20,455.50 25,992.10 147,139.4 180,186.4 191,135.2 319,769.5 1,514,750.9

2003 246,190.6 222,638.3 247,760.3 179,313.80 50,996.40 41,826.10 22,507.80 28,208.70 35,774.80 199,827.1 241,107.8 248,107.6 389,200.3 1,975,648.1

Dinamica 3 2003/2000(%) 155.52 139.74 152.63 139.44 137.45 150.76 188.81 103.27 137.53 165.49 153.77 143.78 130.58 145.80

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Fig. 2.1. Dinamica PIBR 2000/2003 (miliarde LEI preturi curente). Comparatie intre regiuni.

Dinamica PIB regionale 2000/2003 (miliarde LEI preturi curente)

450.000,00 400.000,00 350.000,00 300.000,00 250.000,00 200.000,00 150.000,00 100.000,00 50.000,00 0,00 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Nord Est Sud Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov

Prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Ratele anuale de crestere ale PIB regional au fost per ansamblu inferioare valorilor inregistrate la nivel national, cresterea PIB regional manifestand un ritm mai lent in comparatie cu dinamica la nivel national, in perioada 2000/2003, produsul intern brut national avand o crestere de 145.8 %. Aceasta situatie este ingrijoratoare, deoarece in timp ce regiunile de dezvoltare cu o evolutie a PIB puternic ascendenta (Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest) isi reduc diferenta fata de regiunile dezvoltate ale UE, regiunile mai sarace, printre care si Sud-Vest Oltenia isi adancesc aceste disparitati. Acest fenomen poate prezenta perspective de adancire in

2 3

Miliarde lei ROL preturi curente Exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2003 - 2000)/ 2000x100

93

viitor, ca urmare a concentrarii activitatii economice si Investitiilor Straine Directe in regiunile cu potential de crestere.
Fig. 2.2. Comparatie dinamica PIBR/PIBN 2000/2003 (miliarde LEI preturi curente).
Dinamica PIB Regional si National 2000/2003 (miliarde lei ROL, preturi curente)
2.500.000,00 2.000.000,00 1.500.000,00 1.000.000,00 500.000,00 0,00 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Produsul intern brut national PIBN - total Produsul intern brut regional PIBR - total

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Contributia judetelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2003, indica o pondere de 28.44% a judetului Dolj (50.996,40 mld. lei), urmat de 23.32% (41.826,10 mld. lei) judetul Gorj, 19.95% (35.774,80 mld. lei) judetul Valcea, 15.73% (28.208,7 mld. lei) judetul Olt si 12.56% (22.507,8 mld. lei) judetul Mehedinti. Dinamica PIB in perioada 2000-2003 pe judete, evidentiaza cea mai mare crestere, cu 188%, in judetul Mehedinti iar cea mai mica crestere (103%) in judetul Olt, in conditiile unei cresteri medii la nivel regional de aproximativ 140%.
Fig. 2.3. Dinamica PIB regional 2000-2003 pe judete
Dinamica PIB 2000/2003 pe jude te
60.000,00
m iliarde lei - ROL

50.000,00 40.000,00 30.000,00 20.000,00 10.000,00 0,00 Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea 2000 2001 2002 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Produsul intern brut (PIB) regional per capita a cunoscut o dinamica pozitiva la nivelul anului 2003 inregistrand o valoare de 76.980.402 lei preturi curente, in crestere cu 38.63% fata de anul precedent si cu aproape 157% fata de anul 2000.

94

Rata de crestere a PIB regional pe locuitor de la nivelul regiunii Oltenia, pe durata perioadei de analiza 2000-2003 a fost usor superioara mediei nationale, insa ca nivel absolut valoarea regionala s-a situat constant sub media nationala. In anul 2003, nivelul PIB / locuitor in Regiunea Oltenia se situa pe locul 6 intre regiuni, fiind usor superior regiunilor Nord Est si Sud Muntenia, insa semnificativ inferior valorilor inregistrate in Regiunea Bucuresti-Ilfov si Vest.
Tab. 2.3. Dinamica PIB / capita in perioada 2000/2003 pe regiuni de dezvoltare (lei preturi curente). Regiunea de dezvoltare/judetul Nord Est Sud Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov ROMANIA Anul 2000 25.067.937,00 31.852.822,00 29.207.409,00 30.009.565,00 36.767.039,00 33.313.431,00 38.386.449,00 74.082.426,00 35.826.421,00 Anul 2001 37.373.852,00 44.899.977,00 41.379.815,00 43.780.931,00 55.211.613,00 48.110.836,00 54.650.268,00 110.286.431,00 52.109.359,00 Anul 2002 49.709.401,00 59.667.573,00 55.626.987,00 55.530.625,00 75.274.146,00 65.381.319,00 75.053.889,00 144.669.683,00 69.500.586,00 Anul 2003 65.759.181,00 77.881.324,00 73.773.515,00 76.980.402,00 102.651.906,00 87.837.972,00 97.477.837,00 176.389.750,00 90.903.123,00 Dinamica 4 2003/2000(%) 162,32 144,50 152,58 156,52 179,20 163,67 153,94 138,10 153,73

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Fig. 2.4. Dinamica PIBR / locuitor in dinamica 2000/2003 (lei, preturi curente)
Dinamica PIB Regional / locuitor 2000/2003 (lei, preturi curente)
200.000.000,00 180.000.000,00 160.000.000,00 140.000.000,00 120.000.000,00 100.000.000,00 80.000.000,00 60.000.000,00 40.000.000,00 20.000.000,00 0,00 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Nord Est Sud Est Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-Ilfov ROMANIA

Sursa : INS, Anuarul Statistic 2005

Ceilalti doi indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt rata de ocupare si productivitatea muncii.

Dinamica 2003/2000 (%) este exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2003 - 2000)/ 2000*100 ( variatie cu x% )

95

2.3.

Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB)

La nivelul anului 2003 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica, gaze si apa) de 50.929,7 mld. lei, reprezentand 31,83% din VAB regionala, urmata de sectorul agricol cu 25.779,00 mld. lei reprezentand 16.11%, sectorul tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor 16.379,80 mld. lei, (10.24%), transport, depozitare si comunicatii 15.423,7 mld. lei, (9.64%), administratie publica si aparare 13,019.10 (8.14%), comert 12.141,10 mld. lei, (7.59%) si constructii 11.084,40 mld. lei, (6.93%).
Tab. 2.4. Dinamica VAB / PIB regional in perioada 2000-2003 pe activitati ale economiei nationale (miliarde lei ROL preturi curente) Dinamica Activitati ale economiei 2003/2000 5 nationale 2000 2001 2002 2003 (%) Agricultura, vanatoare si 148.00 silvicultura 10,394.60 20,764.90 15,106.10 25,779.00 700.00 Pescuit si piscicultura 0.40 0.70 2.50 3.20 Industrie (incl energie electrica 106.21 si termica, gaze si apa) 24,697.60 32,058.70 43,870.20 50,929.70 168.35 Constructii 4,130.60 6,255.70 8,309.40 11,084.40 107.79 Comert 5,843.10 7,252.40 9,477.60 12,141.10 103.63 Hoteluri si restaurante 1,426.10 2,029.10 2,524.90 2,904.00 Transport, depozitare si 156.79 comunicatii 6,006.30 8,776.70 11,589.40 15,423.70 153.79 Intermedieri financiare 721.50 1,293.10 1,881.90 1,831.10 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate 137.92 intrep 6,884.70 8,080.10 12,544.10 16,379.80 279.06 Administratie publica si apar. 3,434.60 4,250.80 6,027.60 13,019.10 150.51 Invatamant 2,412.00 3,236.50 4,144.70 6,042.30 174.86 Sanatate si asistenta sociala 1,623.40 1,783.40 2,897.90 4,462.10 Servicii de intermediere -100.00 financiara indirect masurate -805.70 -1,623.80 -1,449.30 0.00 Valoarea adaugata bruta 66,769.20 94,158.30 116,927.00 159,999.50 139.63 regionala (VABR) 143.57 Impozite pe produs 8,266.10 11,002.50 13,596.00 20,133.90 Drepturi asupra importurilor 42.77 (taxe vamale) 849.60 816.10 807.10 1,213.00 104.08 Subventii pe produs -996.00 -1,126.20 -1,328.80 -2,032.60 Produsul intern brut regional 74,888.90 104,850.70 130,001.30 179,313.80 139.44 PIBR - total
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Dinamica VAB regionala in perioada 2000-2003, evidentiaza o crestere cu 700% in domeniul pescuitului si pisciculturii, urmata de sectorul administratiei publice si apararii
5

Exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2003 - 2000)/ 2000*100

96

(279,06%), sanatate si asistenta sociala (174,86%), constructii (168,35%), transport, depozitare si comunicatii (156,79%) si intermedieri financiare (153,79%). Primele doua sectoare in ordinea ponderilor in VAB regionala la nivelul anului 2003, sectorul industrial respectiv cel agricol, au inregistrat si ele cresteri semnificative cu 106.21%, respectiv 148% in anul 2003 in raport cu anul 2000.
Fig. 2.5. Dinamica PIB pe categorii de resurse (VAB) 2000/2003

Dinamica Valorii Adaugate Brute 2000/2003 pe activitati

60.000,00 50.000,00

2000
40.000,00 miliarde lei - ROL

2001
30.000,00 20.000,00 10.000,00 0,00 -10.000,00
Agricultura, vanatoare si silvicultura Pescuit si Industrie(incl Constructii piscicultura energie electrica si termica, gaze si apa) Comert Hoteluri si restaurante Transport, Intermedieri depozitare si financiare comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intrep Administratie publica si aparare Invatamant Sanatate si asistenta sociala Servicii de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM)

2002 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar daca ponderile sectoarelor industrial si cel al constructiilor este cu 3.62% si respectiv 0,38% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de anii precedenti, totusi la nivelul anului 2003, ponderea regionala este superioara celei nationale cu 3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene. Analiza in dinamica a structurii economiei regionale evidentiaza o schimbare in conformitate cu tendintele nationale, insa pastreaza decalajele relativ constante in raport cu aceasta. Aceasta transformare in structura activitatilor economice reflecta in general tendintele nationale globale. Se poate chiar concluziona ca, luata ca un intreg, economia Olteniei s-a schimbat putin mai lent si mai putin intensiv in comparatie cu cea a Romaniei.
Tab. 2.5. Comparatie procentuala intre structura PIB pe categorii de resurse, Regiunea SV Oltenia, si structura nationala, 2003 Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) 2003 Agricultura, vanatoare si silvicultura Pescuit si piscicultura Industrie (incl energie electrica si termica, gaze si apa) SV Oltenia 16.11 0 31.83 Romania 13.02 0 28.21

97

Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Intermedieri financiare Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intrep Administratie publica si aparare Invatamant Sanatate si asistenta sociala Servicii de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM)
Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

6.93 7.59 1.82 9.64 1.14 10.24 8.14 3.78 2.78 0.00

6.55 9.58 2.13 11.02 2.08 14.04 7.31 3.43 2.63 0.00

Structura economico-sociala regionala, ce a rezultat in urma procesului de restructurare economica, este in continuare serios dezechilibrata. Daca luam in considerare cifrele la nivelul anului 2003, rezulta ca 45,08% din totalul fortei de munca ocupate in agricultura produce un procent de 16.11% din totalul PIB. Alte dezechilibre minore au fost cauzate de crearea de locuri de munca in sectorul public, ca un mecanism-tampon: atat sectorul educatiei cat si sectorul sanatatii au avut o proportie mai mare a fortei de munca decat contributia lor la PIB regional. Aceasta a fost partial echilibrata de locurile de munca din sectorul administratiei publice, relativ bine platite, si care au adus un anumit venit regiunii. Numai sectoarele comert si industria constructiilor produc in medie un venit proportional cu contributia lor la totalul fortei de munca. Toate celelalte sectoare au contributii nete la crearea de venit, in special celelalte activitati din sfera serviciilor in medie de doua-trei ori mai mult decat ponderea lor ca forta de munca ocupata. Pentru a stimula cresterea PIB regional, sunt necesare masuri concertate vizand pe de o parte stimularea serviciilor, ca cel mai competitiv sector economic, corelate cu masuri de crestere a productivitatii muncii in mediul rural (prin diversificarea activitatilor economice si reorientarea populatiei ocupate in agricultura) si industrial (in special prin atragerea investitiilor straine directe).
Tab. 2.6. Comparatie intre structura PIB pe categorii de resurse (VAB) si structura fortei de munca pe sectoare 2003, Regiunea SV Oltenia Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) 2003 Agricultura, vanatoare si silvicultura Pescuit si piscicultura Industrie (incl energie electrica si termica, gaze si apa) Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Intermedieri financiare Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intrep Administratie publica si aparare Invatamant Sanatate si asistenta sociala Servicii de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM)
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

% din total VAB 16.11 0 31.83 6.93 7.59 1.82 9.64 1.14 10.24 8.14 3.78 2.78 0.00

% forta de munca ocupata din total 45.08 0 21.23 4.43 8.71 1.06 3.79 0.6 3.22 1.96 4.58 3.90 1.48

98

Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale. Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10.363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) judetul Mehedinti si Lotru-Olt in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru Valea Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni. Importanta Olteniei in productia nationala de energie este ilustrata in tabelul 1.2 de mai jos. Asa cum se poate vedea, regiunea detine 27% din totalul productiei termoelectrice si 71,5% din totalul productiei de energie hidroelectrica a Romaniei.
Tab. 2.7. Productia de Energie hidroelectrica si termoelectrica a Regiunii Oltenia Unitatea teritoriala Mehedinti Valcea Gorj Olt Dolj OLTENIA ROMANIA % din total Hidro GWh 7357,544 2767,459 238,184 10363,39 14478,22 71,57

Surs: Hidroelectrica SA; Termoelectrica SA

Unitatea teritoriala Mehedinti Valcea Gorj Olt Dolj OLTENIA ROMANIA % din total

Termo MWe 1140 360 1500 5408 27.73

Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei potabile este afectata de poluarea Raului Jiu. Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. 2.4. Investitii straine directe

Cresterea productivitatii si a competivitatii regionale este puternic corelata cu nivelul tehnologic, care in regiunile slab dezvoltate, este dependent de transferurilor externe de tehnologie, in special prin intermediul investitiilor straine directe. Investitiile directe sunt o sursa de capital, de know-how, tehnologie, abilitati de management care stimuleaza cresterea economica, contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice regionale, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de

99

munca.
Tab. 2.8. Investitiile straine directe pe regiuni de dezvoltare 2003-2004 2003 2004 Regiuni de dezvoltare Valoare Valoare Structura pe Structura pe - milioane - milioane regiuni (%) regiuni (%) euro euro ROMANIA din care: 9662 100,0 15040 100 Bucuresti - Ilfov 5236 54,2 8426 56 Sud - Est 1041 10,8 1752 11,6 Sud 798 8,2 1273 8,5 Vest 744 7,7 1093 7,3 Nord - Vest 648 6,7 1035 6,9 Centru 629 6,5 1038 6,9 Sud-Vest Oltenia 355 3,7 405 2,7 Nord - Est 211 2,2 18 0,1
Sursa: STUDIU INS , BNR 2006

Dinamica 2003/2004 (%) 55,66 60,92 68,30 59,52 46,91 59,72 65,02 14,08 -91,47

Valoarea investitiilor straine directe (asa cum este detaliat in tabelul de mai sus) in regiunea SV Oltenia in anul 2004 a fost de 405 mil. Euro, reprezentand un procent de 2.7% din valoarea nationala a investitiilor straine directe. Dinamica acestui indicator in raport cu anul 2003 indica o crestere cu 14.08%, Regiunea SV Oltenia plasandu-se pe penultimul loc intre regiuni in atragerea investitiilor straine directe, inaintea Regiunii Nord Est. Analiza in dinamica a structurii pe regiuni indica o scadere a ponderii investitilor straine directe in regiunea SV Oltenia in totalul investitiilor realizate la nivel national (de la 3.7% in 2003 la 2.7% in 2004) fapt ce denota mentinerea unei atractivitati regionale foarte scazute din punct de vedere investitional. Investitiile straine in Romania s-au orientat in functie de accesibilitatea si potentialul zonelor, precum si de mentalitatea oamenilor de afaceri si de traditia in domeniul respectiv. Regiunea Bucuresti-Ilfov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase, inregistrand 56% din totalul ISD realizate in Romania in anul 2004. Acest situatie este previzibila, intrucat capitala constituie principalul pol de atractie al investitorilor straini, fapt confirmat de numarul mare al firmelor cu participare straina la capital localizate aici. Principalul obstacol in cale atragerii Investitiilor Straine Directe in Regiunea SV Oltenia este gradul de atractivitate scazut al acesteia, datorat starii precare a dotarilor infrastructurale de baza (in special transport, utilitati si ICT) si a calitatii slabe a mediului de afaceri (mediul politic si administrativ, sectorul privat - dezvoltarea antreprenoriala regionala, se afla in 2003 pe ultimul loc intre regiunile Romaniei, atat ca densitate (numar de unitati locale), ocuparea fortei de munca si cifra de afaceri, in toate sectoarele industriei constructii, comert si servicii de piata.

100

Tab. 2.9. Societati comerciale cu participare straina in perioada 1991-2004 Judet Total Suma totala de companii de capital inregistrat comert cu investitie straina Nr. % in mii RON % ROMANIA DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA OLTENIA 99844 1206 262 418 298 431 2615 100 1,2 0,3 0,4 0,3 0,4 2,6 25910468,5 63309,9 3952,9 82214,8 213247,5 52665,7 415390,8 100 0,2 0 0,3 0,8 0,2 1,5

la capital si valoarea capitalului social subscris, Total exprimat in echivalent valuta Clasificare judete dupa numar al companiilor de comert Loc pe tara xxxxx 15 36 30 33 29 xxxxx Clasificare judete dupa investitia straina din capitalul lor Loc pe tara xxxxx 29 42 32 20 26 xxxxx

mii EURO 10528647,7 33602,6 1821,3 25437,8 61927,9 41081,0 163870,6

% 100 0,3 0 0,2 0,6 0,4 1,5

Sursa: ONRC 2005

Fig. 2. 6. Societati comerciale cu capital strain la nivelul regiunilor de dezvoltare (1991-2004)

52.240

11.238 4.204 5.748 4.110 2.615

10.077

9.812

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

BucurestiIlfov

Sursa: ONRC 2005

Urmand evolutia ascendenta ISD in perioada 2000-2003, perspectivele de viitor sunt de crestere a ISD, datorate atat unor factori nationali si internationali (apropierea de momentul aderarii la UE, imbunatatirea masurilor luate de Guvern pentru atragerea investitiilor straine directe (demonetizarea, facilitand astfel schimburile valutare, aplicarea unei taxe unice de impozitare de 16%), cat si factorilor regionali. Aceasta va atrage dupa sine cresteri in productivitate si in PIB. Principalele domenii care au atras investitii au fost textilele, industria agro-alimentara si cea producatoare de automobile (in Dolj), industria prelucratoare, a lemnului, industria metalurgica, a produselor din lemn si navala (in Mehedinti), industria prelucratoare, a

101

metalurgiei neferoase, automobilistica si industria de masini-unelte (Olt), industria prelucratoare si alimentara si a bauturilor (Valcea). Principalele tari de origine a investitiilor au fost Coreea (Daewoo), Germania (Steilmann), Italia (Pirelli, MaxMara). 2.5. Rezultate si performante ale intreprinderilor din Regiunea Oltenia

Unitatile locale active ale Regiunii SV Oltenia Economia Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia inregistra la finele anului 2004, un numar total de 31.149 unitati locale active, in crestere cu 9,4% (+ 2684 unitati locale active) fata de anul anterior, reprezentand 7,70 % din total national (404.339 unitati)
Tab. 2.10. Unitati locale active din industrie, constructii, comert si servicii pe activitati si clase de marime in Regiunea SV Oltenia la sfarsitul anului 2004. Activitati ale economiei nationale Total 0-9 salariati 27814 2907 58 2836 787 187 325 60 13 1188 10-49 salariati 2481 701 18 665 206 94 71 15 18 272 50-249 salariati 648 306 8 274 41 73 21 13 24 110 250 si peste salariati 206 145 22 96 11 20 7 10 27 22

Total, din care: Industrie Industria extractiva Industria prelucratoare, din care : Alimentara si bauturi Fabricarea articolelor de imbracaminte, prelucrarea blanurilor Industria constructiilor metalice si a produselor din metal Industria de masini si echipamente Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Invatamant, sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, sociale si personale
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005

31149 4059 106 3871 1045 374 424 98 82 1592

18316 1588 1810

17133 1465 1609

1078 100 134

98 20 43

7 3 24

2652 584 548

2446 567 499

151 16 29

50 1 20

5 -

Distributia unitatilor locale active pe clase de marime arata ca majoritatea se situau in clasa 0-9 salariati (89,3% in anul 2004 si 88,4% in anul 2003), fiind urmate de cele cu 1049 salariati (8,0% in anul 2004 si 8,7% in anul 2003), 50-249 salariati (2,1% in anul 2004 si 2.2% in anul 2003) si cele cu 250 de salariati si peste (0,6% in anul 2004 si 0,7% in anul 2003). 102

Pe principalele activitati ale economiei nationale, ramura predominanta care contribuia cu peste 50% la totalul unitatilor locale active este cea de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice (58,8% in anul 2004 si 61,3% in anul 2003), fiind urmata de industrie (13,0% in anul 2004, la fel si in anul 2003), tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (8,5% in anul 2004 si 7,2% in anul 2003), transport, depozitare si comunicatii (5,8% in anul 2004 si 5,4% in anul 2003), hoteluri si restaurante (5,1% in anul 2004 si la fel si in anul 2003), constructii (5,1% in anul 2004 si 4,8% in anul 2003) si alte activitati (3,7% in anul 2004 si 3,2% in anul 2003). Clasificarea unitatilor locale active pe forme de proprietate releva in anul 2004 comparativ cu anul 2003, scaderea proprietatii majoritare de stat (de la 1,0% in anul 2003 la 0,8% in anul 2004) si cresterea proprietatii majoritare private (de la 99,0% in anul 2003 la 99,2% in anul 2004). Din totalul de 257 unitati locale active existente in anul 2004 in proprietatea majoritara de stat (285 in anul 2003), 47,1% se aflau in ramura industriei (44,6% in anul 2003). In cadrul proprietatii majoritare private, peste 70% din unitatile locale active se gaseau in ramurile: comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice (59,2% in anul 2004 si 61,8% in anul 2003) si industrie (12,7% in anul 2004 si 12,7% in anul 2003). Apreciate dupa forma juridica, la nivelul anului 2004, unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte sectoare de activitate, au fost in proportie de 92,1% societati cu raspundere limitata (90,7% in anul 2003), 4,5% societati pe actiuni (5,1% in anul 2003), 3,3% alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (4,1% in anul 2003) si doar 0,1% au fost regii autonome (0,1% in anul 2003). In anul 2004, in cadrul principalelor activitati din economie nationala, cele care contribuiau in numar mare la totalul unitatilor active, erau activitatile de industrie si comert. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia in anul 2004, ramura industriei detine 4059 unitati locale active (3710 in anul 2003), care dupa forma juridica erau in proportie de 84,4% societati cu raspundere limitata (82,6% in anul 2003), 11,9% societati pe actiuni (12,9% in anul 2003), 3,5% alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (4,2% in anul 2003) si doar 0,2% erau regii autonome (0,3% in anul 2003). Unitatile locale active concentrate in ramura de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice erau in numar de 18316 (17434 unitati in anul 2003), dintre care 17278 unitati erau societati cu raspundere limitata (16254 in anul 2003), 701 unitati erau alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (803 in anul 2003) si 337 unitati erau societati pe actiuni (377 in anul 2003). Distributia unitatilor locale active in anul 2004 pe judetele componente ale regiunii, clasifica pe primul loc judetul Dolj (11390 unitati locale active), fiind urmat de Valcea (6092

103

unitati locale active), Gorj (5306 unitati locale active), Olt (4884 unitati locale active) si Mehedinti (3477 unitati locale active) Din punct de vedere al densitatii intreprinderilor (masurata ca numar de intreprinderi/1000 de locuitori populatie activa - 15-59 ani), putem remarca cresterea relativa a acesteia in cazul regiunii S-V Oltenia incepand cu anul anul 2001, ceea ce ar putea sugera un trend pozitiv. Nota distincta face densitatea intreprinderilor mari, care dupa o perioada de descrestere ( 1997-2001 ), pare a se stabiliza incepand cu anul 2002 la valoarea de 0.14 unitati la mia de locuitori cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani.
Tab. 2.11. Dinamica densitatii intreprinderilor in regiunea S-V Oltenia, 1997-2004 Nr intreprinderi/1000 locuitori cu varsta intre 15-59 ani Marime 1997 1998 1999 2000 2001 2002 0-9 18.5 18.55 17.72 16.45 16.11 16.16 10-49 1.1 1.25 1.33 1.40 1.50 1.51 50-249 0.4 0.40 0.41 0.38 0.38 0.41 > 250 0.2 0.18 0.17 0.15 0.15 0.14 Total 20.19 20.38 19.63 18.38 18.14 18.22
Sursa: Statistica Teritoriala, INS 2005

2003 17.29 1.71 0.42 0.14 19.57

2004 19.06 1.70 0.44 0.14 21.35

Totusi, prin comparatie cu celelalte regiuni de dezvoltare, precum si cu nivelul national, densitatea intreprinderilor plaseaza regiunea S-V Oltenia intr-o situatie defavorabila. Calculul densitatii intreprinderilor la 1000 locuitori populatie activa (15-59 ani) plaseaza regiunea pe locul 6 din 8, devansand doar regiunile N-E si Sud, in timp ce raportarea intreprinderilor la suprafata regiunii, ne plaseaza pe ultimul loc intre regiuni. La nivelul regiunii SV Oltenia, in anul 2004 exista in medie 21.35 intreprinderi la 1000 locuitori activi, o cifra semnificativ mai mica decat media nationala de 28.88.
Tab. 2.12. Densitatea intreprinderilor (2004). Comparatie inter-regionala Nr. locuitori Densitate Nr. de Regiune cu varsta intreprinderi / 1000 intreprinderi 15-59 locuitori NORD-EST SUD-EST SUD-MUNTENIA OLTENIA VEST NORD-VEST CENTRU BUCURESTI ROMANIA 45462 49531 43083 31149 37623 55545 50184 91762 404339 2340309 1856729 2101500 1458926 1271093 1780354 1666578 1546851 13998418 19.43 26.68 20.50 21.35 29.60 31.20 30.11 59.32 28.88 Densitate intreprinderi / suprafata 1.23 1.38 1.25 1.06 1.17 1.62 1.47 50.39 1.69

Suprafata (km2) 36850 35762 34453 29212 32034 34159 34100 1821 238391

Sursa: prelucrare Statistica Teritoriala, INS 2005

Tabel 2.13. Numarul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris in anul 2004 Valoarea capitalului social total subscris exprimat in: Inmatriculari de societati comerciale Moneda nationala Valuta

104

numarOltenia Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea 298 135 16 70 37 40

- mii lei (RON) 137145,8 12333,1 70,8 9167,2 111172,9 4401,8

Dolari SUA 4442386 380452 2126 270228 3667837 121743

EURO 3371718 311330 1654 223894 2735123 99717

Sursa:Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, Oficiul National al Registrului Comertului

Investitiile brute ale unitatilor locale active din Regiunea SV Oltenia La nivelul anului 2004, valoarea totala a investitiilor brute in regiunea Oltenia a fost de 66.590 mld. lei, reprezentand o crestere cu 145 % fata de anul 2003, (27.137 miliarde lei preturi curente in anul 2003) si cu 156.42% fata de anul 2000. Pe sectoare economice, cele mai mari volume de investitii au fost realizate in industrie 51.660 mld. lei (15.505 mld. lei in anul 2003), din care 63.6% au fost realizate in cadrul ramurii energiei electrice si termice, gaze si apa, in comert 6.589 mld. lei (4.087 mld. lei in anul 2003) si in sectorul transport, depozitare si comunicatii 4.312 mld. lei (3.897 mld. lei in anul 2003). Raportat la clasele de marime ale intreprinderilor, 74.7% din totalul investitiilor brute s-au facut in intreprinderile mari, cu 250 salariati si peste, (61,3% in anul 2003) urmate de unitatile mijlocii cu 10,2% (16,1% in anul 2003), mici 8.5% (12,4% in anul 2003) si micro 6.6% (10,2% in anul 2003). Distributia investitiilor brute pe judete clasifica pe primul loc judetul Gorj (35.339 mld. lei), urmat de Dolj (10.998 mld. lei), Valcea (7.796 mld. lei), Olt (6.861 mld. lei) si Mehedinti (5.596 mld. lei). In raport cu forma de proprietate a unitatilor locale active, peste 50% din totalul investitiilor s-au realizat in unitatile cu proprietatea majoritara de stat (63,0% in anul 2004 si 50,5% in anul 2003). Principalele activitati din sectorul majoritar de stat unde s-au realizat cele mai insemnate investitii brute au fost industria si in special ramura energiei electrice si termice, gaze si apa si cea a transporturilor, depozitarii si comunicatiilor. In cadrul unitatilor active din segmentul majoritar privat, investitiile brute s-au cifrat la 24.635 mld. lei (13.442 mld lei in anul 2003), realizandu-se cu prioritate in industrie si comert. Apreciate dupa forma juridica a unitatilor locale active, investitiile brute s-au facut in proportie de 79,3% de catre societatile pe actiuni ( 69,4% in anul 2003), fiind urmate de societatile cu raspundere limitata cu 17,9% (27,5% in anul 2003), regiile autonome cu 2,6% (2,8% in anul 2003) si doar 0,2% de catre alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (0,3% in anul 2003). Investitiile brute din regiile autonome s-au cifrat la 1729 mld. lei (767 mld. lei in anul 2003) si au fost realizate in proportie de peste 90% in industrie (82,9% in anul 2003). Societatile pe actiuni din Regiunea SV Oltenia concentrau la nivelul anului 2004, o valoare a investitiilor brute de 52.779 mld. lei (18.833 mld. lei in anul 2003), iar pe principalele activitati ale economiei nationale, s-au derulat in proportie de de 88,5% in industrie (66,1% in anul 2003), 5,9% in trasport, depozitare si comunicatii (15,2% in anul 2003) si 2,5% in comert (4,5% in anul 2003). 105

Tab. 2.14. Investitiile brute ale unitatilor locale active pe activitati ale economiei nationale in Regiunea Oltenia 2000-2004 (mld. lei ROL- preturi curente) Dinamica 2004/2000 6 (%) 91.61 -19.37 703.06 283.24 357.25 1,374.07 170.18 919.05 294.44 156.42

Activitatea Industria extractiva Industria prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transporturi, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare inchirieri si activ de serv prestate intrep. Invatamant ** Sanatate si asistenta sociala ** Alte activitati de servicii colective sociale si personale Total regiune
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

2000 3,685 14,577 4,090 364 1,441 81 1,596 63 0 0 72 25,969

2001 2,300 8,107 44,919 1,459 2,400 170 2,098 174 0 0 40 61,667

2002 2,472 5,548 17,181 1,669 3,717 295 2,828 335 0 0 126 34,171

2003 2,335 7,152 6,018 2,615 4,087 290 3,897 442 10 58 233 27,137

2004 7,061 11,754 32,845 1,395 6,589 1,194 4,312 642 9 505 284 66,590

Dinamica investitiilor brute ale unitatilor locale active pe activitati ale economiei nationale in regiunea Oltenia in perioada 2000-2004. indica cea mai mare crestere, cu 1374.07% in sectorul hoteluri si restaurante, urmat de tranzactii imobiliare, inchirieri si alte servicii prestate intreprinderilor (919.05%), energie electrica si termica, gaze si apa (703.06%) si comert (357.25%).
Fig. 2.7. Dinamica investitiilor brute pe activitati, 2000/2004 Regiunea Oltenia

Dinamica investitiilor brute pe activitati ale economiei nationale 2000/2004 Regiunea Oltenia
50.000,00 40.000,00 30.000,00 20.000,00 10.000,00 Invmnt ** 0,00 Industria extractiv Industria prelucrtoare Hoteluri i restaurante Tranzacii imobiliare Energie electric i Transporturi, depozitare i Construcii Comer Alte activitati de servicii Sntate i asisten Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

6 Exprimata ca pondere a variatiei investitiilor brute in 2004 fata de anul 2000 : (2004 - 2000)/ 2000x100 ** Include numai unitatile locale cu activitate de invatamant sau sanatate si asistenta sociala, organizate ca societati comerciale

106

Singura evolutie negativa a investitiilor brute in perioada de analiza mentionata s-a inregistrat in industria prelucratoare (-19.37%). Cifra de afaceri realizata de unitatile locale active Cifra de afaceri obtinuta in anul 2004 de catre cele 31.149 unitati locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia a fost de 300.436 miliarde lei preturi curente ( 254.693 miliarde lei preturi curente in anul 2003 ).
Tab. 2.15. Cifra de afaceri a unitatilor locale active, pe activitati si clase de marime, Regiunea Oltenia 2004 (miliarde lei preturi curente) Intreprinderi Activitati (sectiuni CAEN) Total CA Micro Mici Mijlocii Mari 300436 50011 56768 52414 141243 Total economie 17372 145 522 1241 15464 Industrie extractiva 102464 5253 9764 17914 69533 Industrie prelucratoare 42896 7 1137 4356 37396 Energie electrica si termica, gaze si apa 18278 2079 3930 5832 6437 Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si 93798 casnice 35909 35618 16297 5974 2815 1093 563 777 382 Hoteluri si restaurante 15888 3599 3929 5764 Transport, depozitare si comunicatii 2596 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal 5185 2444 1332 1116 293 intreprinderilor 45 36 9 - Invatamant 349 233 90 26 - Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, 1346 216 204 926 - sociale si personale
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

In raport cu clasa de marime a unitatilor active, cifra de afaceri obtinuta in anul 2004 a fost realizata in proportie de 47,0% in unitatile mari (51,2 % in anul 2003), 18,9% in unitatile micro (16,0% in anul 2003), 17,4% in unitatile mijlocii (15,2% in anul 2003) si 16,7% in unitatile mici (17,6% in anul 2003) In raport cu activitatile economiei nationale, industria a inregistrat atat in anul 2003, cat si in anul 2004, peste 50% din totalul cifrei de afaceri din regiune. Pe ramuri ale industriei, in anul 2004, cea mai mare cifra de afaceri a fost realizata in industria prelucratoare de 102.464 miliarde lei (81.220 miliarde lei in anul 2003), urmata de energia electrica si termica, gaze si apa cu 42.896 lei (40.567 miliarde lei in anul 2003), si industria extractiva cu 17.372 miliarde lei (19.490 miliarde lei in anul 2003). Cifra de afaceri realizata din activitatea de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice a fost de 93.798 miliarde lei (78.585 miliarde lei in anul 2003), realizata in proportie de 76,3 % de catre unitatile mici si micro (75,3% in anul 2003)

107

Pe forme de proprietate, cifra de afaceri realizata de unitatile locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia a fost de 231.718 miliarde lei in proprietatea majoritara privata (172.539 miliarde lei in anul 2003) si de 68.718 miliarde lei in proprietatea majoritara de stat (82.154 miliarde lei in anul 2003) Avand in vedere forma juridica a unitatilor locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, la nivelul anului 2004, societatile pe actiuni au realizat o cifra de afaceri de 169.655 miliarde lei (151.581 miliarde lei in anul 2003), societatile cu raspundere limitata 122.887 miliarde lei (96.665 miliarde lei in anul 2003), regiile autonome, 5.706 miliarde lei (4.466 miliarde lei in anul 2003), alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste, 2.188 miliarde lei (1.981 miliarde lei in anul 2003). Analiza cifrei de afaceri pe principalele activitati (industrie si comert), care participa in cea mai mare parte la realizarea sa, se prezinte astfel: -in industrie societatile pe actiuni au contribuit cu 82% la totalul CA, din acest sector (84,7% in anul 2003), fiind urmate de societatile cu raspundere limitata cu 14,6% (12,2% in anul 2003), regiile autonome cu 3,1% (2,8% in anul 2003), si alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste cu 0,3% (0,3% in anul 2003); -in ramura de comert, societatile cu raspundere limitata au contribuit primordial la realizarea CA din acest sector cu 85,5% (84,6% in anul 2003), fiind urmate de societatile pe actiuni cu 13,1% (13,9% in anul 2003) si alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste cu 1,4% (1,5% in anul 2003). In teritoriu, distributia CA a fost realizata in proprtie de 33,4% la nivelul judetului Dolj, 20,7% in Valcea, 19,9% in Gorj, 15,9% in Olt si doar 10,1% in Mehedinti. Personalul ocupat in unitatile locale active In unitatile locale active din Regiunea SV Oltenia, in anul 2004, au fost inregistrate 326.581 persoane ocupate, in scadere cu 89 persoane fata de anul precedent (326.670 persoane ocupate in anul 2003). Pe clase de marime, 44,8% din personalul unitatilor active a fost concentrat in unitatile mari (48,1% in anul precedent), 21,6% in cele mijlocii (20,8% in anul precedent), 18,2% in cele micro (15,6% in anul precedent) si 15,4% in cele mici (15,5% in anul precedent). Pe sectoare de activitate, majoritatea personalului din unitatile active ale regiunii, in anul 2004, era concentrat in ramura industriei reprezentand 52,4% din total (54,4% in anul 2003) ponderea cea mai mare fiind in industria prelucratoare in unitatile cu 250 de salariati si peste - 38,9% (39,8% in anul precedent), urmat de comert cu 20,2% (19,3% in anul 2003) si constructii de 10,2% (10,2% in anul precedent), celelalte ramuri ale economiei regiunii avand ponderi sub 10% din totalul personalului in unitatile active.
Tab. 2.16. Personalul ocupat in unitatile locale active pe clase de marime si sectoare de activitati 7 Intreprinderi Total persoane Micro Mici Mijlocii Mari Activitati (sectiuni CAEN) 326581 59430 50470 70382 146299 Total economie

Intreprinderi micro (0-9 angajati), intreprinderi mici (10-49 angajati), intreprinderi mijlocii (50-250 angajati), intreprinderi mari (250 angajati si peste).

108

25188 126962 18919 33434

180 7803 34 3406

401 14671 494 6128

1084 28912 3894 11694

23523 75576 14497 12206

65860 8385 26097

34185 3135 3677

20069 2017 2909

8877 2117 5433

2729 1116 14078

16073 276 1460 3927

4562 248 1081 1119

2904 28 270 579

6033 109 2229

2574 -

Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Analiza personalului ocupat pe forme de proprietate, evidentiaza pentru anul 2004, ponderea a 77,9% din personal in proprietatea majoritar privata (71,7% in anul 2003) si doar 22,1% in proprietatea majoritara de stat (28,3% in anul 2003). In anul 2004, la nivelul Regiunii SV Oltenia, personalul ocupat din unitatile cu proprietate majoritara de stat afost de 72.335 persoane (92.398 persoane in anul 2003), regasindu-se in proportie de 71,8% in industrie (73,1% in anul 2003), 17% in transport, depozitare si comunicatii (16,8% in anul 2003), 5,6% in constructii (3,1% in anul 2003), 3,8% in tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (3,4% in anul 2003) si doar 1,8% in celelalte ramuri ale economiei nationale (3,6% in anul 2003). Dupa forma juridica a unitatilor locale active, personalul ocupat s-a aflat in procent de 53,3% in societatile pe actiuni (57,4% in anul 2003), 41,8% in societatile cu raspundere limitata (37,0% in anul 2003), 2,8% in alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (3,2% in anul 2003) si 2,1% in regiile autonome (2,4% in anul 2003). Personalul ocupat din regiile autonome in numar de 6.707 persoane (7.897 persoane in anul 2003), s-a aflat in proportie de 71% in industrie (66,5% in anul 2003), 15,6% in transport, depozitare si comunicatii (14,4% in anul 2003), 9,4% tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (15,7% in anul 2003) si 4% in constructii (3,4% in anul 2003). Societatile pe actiuni din regiunea S-V Oltenia concentrau la nivelul anului 2004 173.980 persoane ocupate (187.611 persoane ocupate in anul 2003), dintre care peste 90% in ramurile industrie, constructii, transport, depozitare si comunicatii. Personalul ocupat din societatile cu raspundere limitata in numar de 136.646 persoane ( 120.895 persoane ocupate in anul 2003), din punct de vedere al activitatilor, a fost preponderent in ramura industriei, comertului, constructiilor si tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor.

109

Alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste inregistrau in anul 2004 un numar de 9248 persoane ocupate (10.267 persoane ocupate in anul 2003), in special in industria prelucratoare si comert. La nivelul judetelor componente, judetul Dolj concentra 105.154 persoane ocupate, fiind urmat de Valcea cu 63.319 persoane ocupate, Gorj cu 69.113 persoane ocupate, Olt cu 50.471 persoane ocupate si Mehedinti cu 38.524 persoane ocupate. Intreprinderile mari in Regiunea SV Oltenia Daca rolul IMM este vital pentru asigurarea flexibilitatii economice si a unei adaptari rapide la un mediu de afaceri aflat in plin proces de transformare, cu siguranta nici misiunea intreprinderilor mari nu trebuie neglijata. Talia acestor intreprinderi, precum si activele detinute le confera avantaje considerabile de acces la piata si la finantare, dar si o mai mare forta de a efectua investitii in tehnologie si cercetare-dezvoltare. Intreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica regionala. Desi numarul lor este redus in comparatie cu IMM, ponderea intreprinderilor mari in forta de munca ocupata si respectiv in cifra de afaceri totala este semnificativa. Spre exemplu, in anul 2003, 62% din persoanele angajate in cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia activau in intreprinderi mari. Aceste date scot in evidenta si rolul social important pe care il joaca aceste unitati economice.
Tabel 2.17. Tendinte de dezvoltare ale Intreprinderilor Mari (250 angajati si peste) 1997-2004. Activitate (capitole CAEN) 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 OLTENIA 273 259 253 219 214 212 209 Industrie extractiva 26 23 25 24 23 21 16 Industrie prelucratoare 119 113 113 93 97 90 95 Energie electrica si termica, gaz si 26 29 29 25 24 28 29 apa Constructii 45 33 31 27 26 24 17 Comert 16 9 7 7 4 6 9 Hoteluri si restaurante 4 4 3 1 1 1 2 Transport, depozitare si comunicatii 25 38 37 36 35 34 34 Tranzactii imobiliare si alte servicii 8 5 3 4 4 7 7 Educatie 0 0 0 Sanatate si asistenta sociala 0 0 0 Alte activitati 4 5 3 2 1 ROMANIA 2986 2835 2802 2431 2406 2372 2328 % Oltenia din Romania 9,14 9,14 9,03 9,01 8,89 8,93 8,97
Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei 2004

2004 206 22 96 27 22 7 3 24 5 2249 9,16

In judetul Dolj existau la nivelul anului 2004 un numar de 53 de intreprinderi mari, reprezentand 25.7% din unitatile mari ale regiunii; principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Oltenia SA), productia de autovehicule (Daewoo Automobile Romania SA), productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA), productia de motoare, generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA),

110

productia generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Daewoo Automobile Romania SA (Coreea de Sud), Topway Industries SA (Norvegia), Newage AVK Romania SA (Germania, Marea Britanie).
Tab. 2.18. Intreprinderi mari din judetul Dolj (principalii indicatori 2002/2004). Numar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL) Localit Tipul de Nume 200 . activitate 2003 2004 2002 2003 2004 2 Societatea Comerciala de Distributie si Distributia si Furnizare A Craiov comercializar 297 98608064 127490723 129361463 2960 2929 Energiei a ea energiei 0 64 77 27 Electrice electrice Electrica Oltenia SA Daewoo Craiov Productia de 362 54518076 809906189 Automobile 3591 a autovehicule 0 61 1 Romania SA Complexul Productia de Craiov 450680959 Energetic energie 1678 a 9 Craiova SA electrica Productia de motoare Electroputere Craiov generatoare 468 93707780 181961938 172990548 4064 3658 SA a si 3 8 6 5 transformato are Societatea Comerciala de Productia Reparatii si Isalnita generatoarel 963 960 243394657 400530874 Servicii or de aburi Termoserv Craiova SA Constructia Craiov si repararea 40062779 101169469 Reloc SA 839 1069 866 520127576 a materialului 4 7 rulant Fabricarea Topway Craiov uleiurilor si 12825449 128351529 100960856 520 387 357 Industries SA a grasimilor 93 9 9 rafinate Fabricarea utilajelor Popeci Utilaj Craiov pentru mine 658 505 741 99882431 205829554 376201640 Greu SA a cariere si constructii Comert cu ridicata al Vgb Company Craiov 13868606 141315551 combustibilil 10 150 250 417204046 SRL a 6 7 or solizi lichizi Pan Group SA Craiov Fabricarea 122 1247 1274 55167348 683548030 887973415

111

Newage Avk Romania SA

Craiov a

produselor de morarit Productia de motoare generatoare si transformato are

240

305

407

13029769 3

218488940

388422663

In judetul Gorj existau la nivelul anului 2004 un numar de 52 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Gorj in regiunea Sud-Vest a fost de 25,2%; o mare parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate produse industriale principale ale judetului Gorj : carbune (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa in termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse tehnice din cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA).
Tab. 2.19. Intreprinderi mari din judetul Gorj (principalii indicatori 2002/2004). Nume Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA Societatea Comerciala Complexul Energetic Turceni SA Societatea Comerciala Complexul Energetic Rovinari SA Artego SA Localitate Tipul de activitate Extractia si prepararea carbunelui inferior Productia de energie electrica Numar de angati 2002 2003 2004 9973 Cifra de afaceri (mii ROL) 2002 2003 2004 777689823 9

Targu Jiu

Turceni

4159

545606614 6

Rovinari

Productia de energie electrica Fabricarea altor produse din cauciuc Comert cu ridicata al fructelor si legumelor proaspete Operatiuni de mecanica generala Productia generatoar elor de aburi

3932

462827214 9

Targu Jiu

1639

1172

1976

9061452 08

11488133 59

151291865 6

Succes Nic Com SRL Societatea Comerciala De Reparatii Si Servicii Termoserv Rovinari SA Societatea Comerciala De Reparatii Si Servicii

Balta

364

450

463

4339085 66

56573530 3

753421880

Rovinari

841

838

18846278 5

323645414

Turceni

909

901

20306104 3

313585505

112

Termoserv Turceni SA Rostramo SA Societatea Comerciala Uzina Mecanica Sadu SA Star Glass SA Targu Jiu Bumbesti Jiu Productia de mobilier Fabricarea armamentu lui si munitiei Fabricarea articolelor din sticla 1383 1461 1454 2998263 53 2528730 05 1495879 21 27846110 3 29986138 4 16115205 3 307609059

2300

2274

2119

274659078

Targu Jiu

949

992

951

158941826

In judetul Mehedinti existau la nivelul anului 2004 un numar de 26 de intreprinderi mari, dintre care jumatate activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Mehedinti in regiunea Sud-Vest a fost de 12.6%; mare parte din cele mai importante produse industriale se regasesc in domeniul de activitate al principalelor intreprinderi ale judetului : fabricarea de produse chimice anorganice de baza (Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare RA), vagoane pentru transportat marfuri (Meva SA), constructii navale (Severnav SA, Santierul Orsova SA), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului (Celrom SA), energie electrica produsa in hidrocentrale (Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica Bucuresti SA), paste semichimice din lemn (Cildro SA), furnire estetice (Delignit Romania SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Meva SA, Santierul Naval Orsova (Olanda, 20,81%), Cildro SA, Lamdro SA (Germania).
Tab. 2.20. Intreprinderi mari din judetul Mehedinti (2002/2004).
Nume REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE RA MEVA SA Localitate DROBETA TURNU SEVERIN DROBETA TURNU SEVERIN DROBETA TURNU SEVERIN DROBETA TURNU SEVERIN ORSOVA Tipul de activitate Fabricarea de produse chimice anorganice de baza Constructia si repararea materialului rulant Constructii navale Fabricarea celulozei hirtiei si cartonului Constructii navale Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Fabricarea bauturilor Productia de energie electrica Numar de angajati 2002 2003 2004 Cifra de afaceri (mii ROL) 2002 2003 2004

4023

3991

3902

3072422914

3517760215

4828770855

1015

1298

1260

370849048

1264318164

1162429073

SEVERNAV SA

2580

2390

2311

1059868189

369396610

956982780

CELROM SA SANTIERUL NAVAL ORSOVA SA

923

912

904

648231462

796091431

912606508

734

742

752

487688920

557536755

692271330

CILDRO SA

DROBETA TURNU SEVERIN DROBETA TURNU SEVERIN DROBETA TURNU SEVERIN

1303

1338

561

353904469

455275876

404079883

BERE SPIRT TURNU SEVERIN SA SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI

256

270

270

241808576

332202427

187866575

497

498

26986744

180192295

289775410

113

ELECTRICE IN HIDROCENTRALE HIDROELECTRIC A BUCURESTI SA NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA DROBETA SA DELIGNIT

DROBETA TURNU SEVERIN

Transporturi pe cai navigabile interioare Fabricarea de produse stratificate din lemn: placa

304

283

272

109138626

102852116

154491880

DROBETA TURNU SEVERIN ROMANIA SA

398

216850352

Judetul Olt inregistra la nivelul anului 2004 un numar de 34 de intreprinderi mari, dintre care 23 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Olt in regiunea Sud-Vest a fost de 16,5%. Similar cu situatia intalnita in celelalte judete ale regiunii, se observa ca o mare parte din principalele produse industriale ale judetului se regasesc in domeniul de activitate al intrepinderilor cheie din judet: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), productia de piese si accesorii pentru autovehicule (Altur SA), fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), table si benzi din aliaje de aluminiu, cabluri izolate din aluminiu (Alprom SA), tevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru barbati (Romanita SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Alro SA( Olanda), Altur SA, Artrom SA (Germania), Spar SRL (Franta).
Tab. 2.21. Intreprinderi mari din judetul Olt (2002/2004).
Nume
ALRO SA

Localit.

Tipul de activitate
Productia aluminiului Productia de piese si accesorii pentru autovehicule Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Prelucrarea aluminiului Constructia si repararea materialului rulant Productia de piese si accesorii pentru autovehicule Constructii de cladiri si de geniu civil Constructia si repararea materialului

Numar de angajati 2002 2003

3696

Cifra de afaceri (mii ROL) 2002

10358934721

2004
3618

2003
9853993183

2004
14064498520

SLATINA

3730

ALTUR SA

SLATINA

1339

1296

1492

545447523

600032458

851413566

ELECTROCARBON SA ALPROM SA

SLATINA

990

1016

675

909522007

881781754

1050197149

SLATINA

1744

1740

1682

1985809191

2390292308

682223979

ROMVAG SA

CARACAL

748

995

768

217474548

761995523

415957954

PULSOR SA

SCORNICESTI

670

632

644

188784061

234568874

275154262

S.C.A.D.T. SA

SLATINA

185

248

307

68560389

124562866

230476660

SMR SA

BALS

1531

1690

1966

376892945

698379824

932503186

114

ZAHAR CORABIA SA ROMANITA SA

CORABIA

CARACAL

rulant Fabricarea zaharului Fabricarea de articole confectionate din textile

201

269

254

116774180

256741549

256130957

908

1035

1085

90050408

132545053

146080227

Judetul Valcea inregistra la nivelul anului 2004 un numar de 41 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiunea Sud-Vest a fost de 19.9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea produselor chimice de baza (Oltchim SA), transportul si distributia aburului si apei calde (C.E.T Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorura de sodiu), soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea produselor de morarit (Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Vilmar SA (Franta), Magnetto Wheels Romania SA.
Tab. 2.22. Intreprinderi mari din judetul Valcea (2002/2004).
Nume
OLTCHIM SA

Localitate
RAMNICU VALCEA RAMNICU VALCEA RAMNICU VALCEA

Tipul de activitate
Fabricarea produselor chimice de baza Transportul si distributia aburului si a apei calde Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare Fabricarea de produse chimice anorganice de baza Fabricarea produselor de morarit Colectarea si tratarea altor reziduuri Lucrari de instalatii electrice Productia de energie electrica

Numar de angajati 2002 2003 2004

6948 6640 6048

Cifra de afaceri (mii ROL) 2002 2003 2004

7055745452 8053499158 13739955168

C.E.T. GOVORA SA VILMAR SA

1596

1652

1648

2085559420

1825374698

2352089854

998

977

935

802176653

1086432698

1285169219

UZINELE SODICE GOVORA SA BOROMIR IND SRL URBAN SA

RAMNICU VALCEA

1469

1245

1288

1095271956

992415342

1210784427

RAMNICU VALCEA RAMNICU VALCEA RAMNICU VALCEA RAMNICU VALCEA

395

423

574

443842092

851390022

1020394230

889

1119

1311

187049159

362866125

636248618

I.M.S.A.T. SA FILIALA REPARATII SI SERVICII HIDROSERV RAMNICU VALCEA SA UZINA MECANICA RAMNICU VALCEA SA CALIMANESTI CACIULATA SA

496 306

501 322

530 337

341957516 19596599

484988274 243030006

505618475 350431309

RAMNICU VALCEA

Constructii metalice

459

439

570

201731916

190497701

335184845

CALIMANE STI

Hoteluri si moteluri cu restaurant

444

475

511

134266988

160193956

180781417

115

Intreprinderi mici si mijlocii in Regiunea SV Oltenia Dinamica numarului de IMM-uri pe principalele sectoare de activitate ale economiei nationale in perioada 2001-2004 demonstreaza o crestere de 140% in industria extractiva, urmata de sectorul tranzactiilor imobiliare cu o crestere de 138%, industria de masini si echipamente cu 109.52% si sectorul transporturi, depozitare si comunicatii cu 93.5%. Regiunea SV Oltenia are cel mai scazut numar de IMM-uri din Romania si cel mai scazut numar de IMM-uri cu capital strain.
Tab. 2.23. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, numar unitati active, in dinamica 2001/2004, Regiunea Oltenia 2001 2002 2003 2004 Dinamica 2004/2001(%) Total IMM-uri, din care: Industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Alimentara si bauturi Fabricarea produselor textile Fabricarea substantelor si a prod. chimice Industria de masini si echipamente Industria de masini si aparate electrice Productia de mobilier si alte act. industriale Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transporturi, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare Invatamant Sanatate si asistenta sociala
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

26445 2970 35 2902 893 155 163 42 53 139 33 1034 18778 1013 923 1111 47 250

26163 3180 37 3109 969 162 143 50 61 171 34 1138 17163 1400 1176 1425 56 285

28256 3571 74 3445 987 157 151 74 70 201 52 1343 17425 1445 1509 2039 59 381

30949 3917 84 3775 1034 148 147 88 75 241 58 1571 18309 1587 1786 2647 69 515

17.03 31.89 140.00 30.08 15.79 -4.52 -9.82 109.52 41.51 73.38 75.76 51.93 -2.50 56.66 93.50 138.25 46.81 106.00

La nivelul anului 2004 ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate in IMM-uri era inregistrata in sectoarele comert (63.131 persoane reprezentand 35.02%), industria prelucratoare (51.386 persoane, reprezentand 28.5%), constructii (21.228 persoane, reprezentand 11.77%), tranzactii imobiliare (13.499 persoane, reprezentand 7.49%) si transporturi, depozitare si comunicatii (12.019 persoane, reprezentand 6.67%).
Tab. 2.24. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, numarul mediu de persoane ocupate, in dinamica 2001/2004, Regiunea Oltenia 2001 Total IMM-uri, din care: Industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Alimentara si bauturi 153683 44546 722 41674 10803 2002 152173 49601 959 46350 10019 2003 169470 54550 1271 50227 10951 2004 180282 57473 1665 51386 10168 Dinamica 2004/2001 (%) 17.31 29.02 130.61 23.30 -5.88

116

Fabricarea produselor textile

3218

3691

3247

2756

-14.36

Fabricarea substantelor si a produselor chimice Industria de masini si echipamente Industria de masini si aparate electrice Productia de mobilier si alte activitati industriale Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transporturi, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare Invatamant Sanatate si asistenta sociala
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

1015 1089 866 1716 2150 23101 60494 8490 8579 7477 258 547

956 2011 1528 2169 2292 20796 56141 6784 8711 6813 150 804

977 2006 1384 2607 3052 23957 59430 6341 9590 10629 232 1034

1069 1853 1423 2963 4422 21228 63131 7269 12019 13499 276 1460

5.32 70.16 64.32 72.67 105.67 -8.11 4.36 -14.38 40.10 80.54 6.98 166.91

Dinamica numarului mediu de persoane ocupate in IMM-uri in aceeasi perioada de analiza 2000/2004, evidentiaza cea mai mare crestere in sectorul sanatate si asistenta sociala de 166,91%, urmand industria extractiva 130.61%, energia electrica si termica, gaze si apa 105,67%, tranzactii imobiliare 80,54% si productia de mobilier si alte activitati industriale 72,76%. O scadere a numarului mediu de persoane ocupate a avut loc in IMM-urile din domeniul textile -14,36%, hoteluri si restaurante -14,38%, constructii -8,11% si industria alimentara si bauturi -5,88%.
Fig. 2.8. Dinamica locurilor de munca in IMM-uri, pe sectoare de activitate 2001/2004, Regiunea Oltenia

Transporturi, depozitare i comunicaii

Tranzacii imobiliare

Industrie

70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0

Dinamica locurilor de munca in IMM-uri, pe sectoare de activitate 2001/2004 Regiunea Oltenia

2001 2002 2003 2004
Hoteluri i restaurante Invmnt Construcii Sntate i asisten social Comer

117

Prelucrare date furnizate de Directia Regionala De Statistica Dolj, 2006

Tab. 2.25. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, cifra de afaceri (CA) (miliarde lei), la sfarsitul anului 2004 2001 2002 2003 2004 Dinamica 2004/2001 (%) Total IMM-uri, din care: Industrie Industria extractiva Industria prelucratoare Alimentara si bauturi Fabricarea produselortextile Fabricarea substantelor si a produselor chimice Industria de masini si echipamente 59835 12195 229 11702 4028 490 959 247 342 419 264 6471 35574 1267 2444 1396 23 69 86536 17539 257 16646 4259 611 877 412 1855 690 636 6775 52848 1611 5107 2080 27 133 124301 26298 533 25049 5962 744 1120 566 2485 1045 716 9561 74425 1889 7660 3212 33 211 159191 40343 1913 32929 7415 842 1748 1003 3008 1391 5501 11842 87823 2431 10125 4892 43 348 166.05 230.82 735.37 181.40 84.09 71.84 82.27 306.07 779.53 231.98 1983.71 83.00 146.87 91.87 314.28 250.43 86.96 404.35

Industria de masini si aparate electrice Productia de mobilier si alte activitati industriale Energie electrica si termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transporturi, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare Invatamant Sanatate si asistenta sociala
Sursa: Directia Regionala De Statistica Dolj, 2006

Cele mai semnificative cresteri ale cifrei de afaceri au fost inregistrate in sectoarele energie electrica si termica, apa si gaze 1983,71%, industria de masini si aparate electrice 779,53%, industria extractiva 735,37%, sanatate si asistenta sociala 404,35%, transporturi, depozitare si comunicatii 314,28% si industria de masini si echipamente 306,07%. Cele mai dinamice sectoare pe perioada de analiza 2001/2004 evaluate prin prisma numarului de IMM active, a persoanelor ocupate si a cifrei de afaceri sunt: industria energiei electrice si termice, gaze si apa; industria extractiva; industria de masini si echipamente; industria de masini si aparate electrice; sanatatea si asistenta sociala; transporturi; depozitare si comunicatii; tranzactii imobiliare.

118

2.6.

Sectorul bancar

Sectorul bancar din Romania este in plina reforma, dar anumite masuri vor trebui implementate pentru a aduce sistemul bancar la standardele Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut cateva imbunatatiri in ultimul timp, guvernul reusind sa privatizeze cea mai mare banca romaneasca: Banca Comerciala Romana. Principalele banci romanesti si straine active in Oltenia si cu o buna acoperire in toate judetele, sunt: Banca Comerciala Romana (BCR); BRD Group Societe Generale (Franta); Raiffeisen, (Germania); ABN AMRO (Olanda); Carpatica; Banca Ion Tiriac; Finansbank; Mindbank; Banca Romexterra; Bancpost; Banca Transilvania; ProCredit Bank; ING Bank, Banca Romaneasca, Unicredit; OTP Bank, Banca; Eximbank, Hvb Bank.
Tab. 2.26. Clienti in sectorul bancar, Regiunea Oltenia, 2005 Dolj Gorj Mehedinti Total clienti (nebancari, 337515 259197 neguvernamentali) 659379 Societati comerciale cu capital 159 116 de stat 312 Societati comerciale cu capital 9527 6610 privat 23414 Persoane fizice Altii (inclusiv societati de asigurare) Sursa: Statistici BNR 2005 631168 4485 325811 2018 250783 1688 Olt 203584 206 11384 190252 1742 Valcea 369734 126 14065 353721 1822

Fig. 2.9. Numarul total de clienti ai bancilor in judetele regiunii Oltenia (decembrie 2005)

Dolj
369734 659379

Gorj
203584

Mehedinti
259197 337515

Sursa: Statistici BNR 2005

2.7.

Structura populatiei ocupate pe domenii de activitate

Piata muncii din regiunea Oltenia a suferit transformari majore in contextul procesului de restructurare economica constand in reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, mentinerea somajului la valori relativ ridicate dar si cresterea somajului de lunga durata si, aspect cu conotatii puternic negative, cresterea populatiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evolutiei resurselor de munca (scaderea natalitatii, mentinerea mortalitatii ridicate, cresterea migratiei externe) a fost insotit de

119

efecte economice cum ar fi restructurarea economica, recesiune care au accentuat migratia urban-rural si ocuparea in agricultura de subzistenta, dezvoltarea pietei muncii informale sau constituirea unui segment important de populatie inactiva. In judetele Gorj si Valcea, reducerea populatiei ocupate a fost mai drastica in principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). Populatia ocupata a regiunii de dezvoltare Sud - Vest Oltenia era in anul 2004 de 1039 mii persoane (11,4% din nivelul national) si urmarea aceleasi caracteristici esentiale ale populatiei active, a carei componenta de baza se constituie.
Fig. 2.10. Dinamica populatiei ocupate 1996-2004 regiunea SV Oltenia
Populatia ocupat, la nivelul regiunii de dezvoltare Sud - Vest Oltenia, n perioada 1996 - 2004

mii persoane 1500 1200

Total 900 600 300 0 1996 Masculin Feminin

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

Sursa : INS Ancheta AMIGO

Situandu-se, de asemenea, pe locul al II lea in context national, regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia avea, la nivelul anului 2004, in scadere cu 10 puncte procentuale fata de nivelul anului 1999, o rata de ocupare de 59,9%, pentru intervalul 15 - 64 ani, superioara cu 2 puncte procentuale celei nationale dar, sub media EU 25 de 63,3 %. Scaderea continua a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cat si a deficitului de performanta economica si competitivitate. Distributia populatiei ocupate pe sectoare de activitate evidentiaza implicarea acesteia in activitati agricole intr-o proportie semnificativa (47,7%). Fata de inceputul intervalului analizat se constata, totusi, diminuarea greutatii specifice a agriculturii, industriei si constructiilor, in detrimentul serviciilor (de la 24,2% in anul 1996, la 27,8% in anul 2004). Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate si evolutia sa in perioada 1999-2004 este prezentata in tabelul de mai jos:
Tab. 2.27. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate 1999-2004 (%) Regiunea Oltenia RO EU 25 Indicator/An 1999 2000 2001 2002 2003 2003 2003 Regiunea Oltenia 2004

120

Total(mii pers.) Agricultura Industrie si constructii Servicii

1282 56,9 20,9 22,2

1282 59,0 20,2 20,8

1296 58,5 20,2 21,3

1083 50,1 23,4 26,5

1076 48,4 24,7 26,9

100% 35,7 29,8 34,5

100% 5,5 25,5 69,2

1039 47,7 24,5 27,8

Sursa: Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj Serii de date recalculate pe baza RPL 2002, INS, 2005 Sursa pentru EU-25: EUROSTAT, New Cronos

Fig. 2.11. Dinamica structurii populatiei ocupate pe sectoare de activitate 1999/2004

70 60 50 40 30 20 10 0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 RO UE 25 2003 2003 Agricultura Industrie si constructii Servicii

Se observa o scadere a populatiei ocupate in agricultura in regiunea Sud- Vest de la 56.9% in 1999 la 47.7% in 2004. Aceasta scadere nu este insa suficient de mare daca facem comparatia cu media EU-25 din 2003 care este de numai 5,5%. Se observa o crestere sensibila in privinta proportiilor ocuparii in domeniile industrie si constructii de la 20.9% in 1999 la 24.5% fiind totusi sub media EU 25 din anul 2003 de 25.5%. In privinta domeniului servicii se observa o crestere de 5.6% in anul 2004 fata de anul 1999 dar media ocuparii se situeaza cu mult sub media nationala (34.5%) cat si cea Eu de 69.2%. O economie dezvoltata presupune o preponderenta a populatiei ocupate in servicii, o proportie mai mica a populatiei ocupate in sectorul secundar (industrie si constructii) si o foarte mica proportie a populatiei ocupate in agricultura, in regiunea Sud -Vest Oltenia inregistrandu-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind inca ocupate in agricultura de subzistenta.

121

Fig. 2.12. Strucura populatiei ocupate pe sectoare de activitate la nivel national si regional, 2004
Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia, n anul 2004
24,5%
37,2%

Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate la nivelul Romniei, n anul 2004

31,2%

27,8%

31,6%
agricultur industrie si constructii servicii

41,9%
agricultur industrie si constructii servicii

Sursa INS Ancheta AMIGO-2004

In mediul urban, peste 93% din populatia ocupata desfasoara activitati industriale, in constructii si servicii. Este spectaculoasa cresterea ocuparii in sfera serviciilor, de la 44.5% in anul 1996, la 51,8% in anul 2004. Agricultura continua sa fie sectorul de activitate dominant in mediul rural (78,2%). La nivel national, repartizarea populatiei ocupate pe sectoare de activitate este mult mai echilibrata, atat la nivel global (agricultura 31,6%, industrie si constructii 31,2%, servicii 37,2%), cat si pe sexe. Femeile sunt cuprinse in proportie de aproape 42% in servicii. In mediul rural, numai 63,5% din populatia ocupata lucreaza in agricultura (fata de 78,2% la nivelul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia) in timp ce pentru fiecare din celelalte sectoare de activitate, decalajele sunt de peste 7 puncte procentuale. 2.8. Productivitatea muncii

Evolutia PIB este direct influentata de evolutia indicatorului productivitatea muncii. Evolutia productivitatii muncii la nivel national (PIB la paritatea puterii de cumparare/persoana ocupata) a inregistrat un trend pozitiv dar insuficient, de la 27,9% in 2000 la 35,3% in 2004 din productivitatea inregistrata in UE-25, ceea ce demonstreaza necesitatea gasirii parghiilor adecvate pentru imbunatatirea valorii acestui indicator. (POS Competitivitate) Productivitatea muncii in industrie la nivel national a crescut in medie cu 11,6% pe an in perioada 2000-2003, procent superior multor alte tari din regiune, ca Polonia (9,8%), Cehia (7,7%), Ungaria (8,9%). Desi acest indicator a avut o evolutie pozitiva in toata aceasta perioada, trend pastrat si in 2004 (11,9%), Romania se situeaza in urma mediei

122

tarilor UE, inclusiv a unor tari din regiune, pentru cele mai multe din activitatile economice. Cresterea productivitatii depinde atat de dezvoltarea tehnologica, realizata prin investitii tangibile (echipamente, tehnologii noi) si intangibile (achizitionarea de licente, brevete, marci si know-how), cat si de cresterea calitatii produselor, a marketingului si a aplicarii rezultatelor cercetarii, dar si a altor surse care determina majorarea valorii adaugate pentru produsele realizate. Productivitatea muncii in industrie a avut o evolutie crescatoare datorat descresterii numarului de personal angajat, si in mai mica masura ca rezultat al investitiilor pentru modernizarea fluxurilor de fabricatie si unei mai bune organizari a muncii, bazata pe un management mai performant. In perioada 20002004, productivitatea muncii a crescut intr-un ritm mediu anual de cca.7,5%. Cu toate acestea, nivelul de productivitate in industria prelucratoare este de cca 4,5 ori mai mic decat media din UE. Cresterea productivitatii muncii necesita introducerea de tehnologii noi, de metode moderne de fabricatie, aplicarea standardelor de calitate si mediu, cresterea eficientei energetice, imbunatatirea activitatii de marketing, utilizarea de sisteme informatice si a metodelor de contractare la distanta, dezvoltarea activitatii de inovare si aplicare a acestora in productie. Paralel cu cresterea productivitatii in industrie, s-au imbunatatit consumurile energetice prin extinderea contorizarii la nivelul fluxurilor de fabricatie, dar si ca rezultat al modernizarii acestora. Liberalizarea totala a pietei de energie si alinierea la preturile mondiale necesita adoptarea unor masuri specifice de crestere a productivitatii cu accent pe reducerea consumurilor energetice care sa compenseze influentele pretului energiei in costul produselor. Productivitatea muncii in sectorul IMM la nivel national In 2004 media productivitatii pe total sector IMM este 27 823 Euro / angajat, valoarea in cazul micro-intreprinderilor fiind de 26 592 de Euro, 30 984 pentru intreprinderile mici si respectiv 25 894 pentru firmele mijlocii. Cel mai mare nivel al productivitatii in Romania a fost inregistrat de intreprinderile mici, respectiv cu 11,3% mai mult decat media sectorului IMM, putin neobisnuita comparativ cu UE-15 unde modelul este exact opus, in sensul ca cea mai mare productivitate este inregistrata de firmele mijlocii, care au cifre aproape duble fata de micro-intreprinderi (Comisia Europeana, 2003).
Graficul 2.13. Productivitatea muncii in sectorul IMM, pe categorii de marime, exprimata in Euro/angajat

123

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS

Tabelul 2.28. infatiseaza ratele anuale de crestere a productivitatii IMM-urilor, pe categorii de marime, in perioada 2000-2004. Intreprinderile micro si mici au fost caracterizate de o crestere a productivitatii in anul 2002, urmata de un declin destul de semnificativ in 2003. In schimb, in anul 2004 s-au inregistrat o situatie de redresare a productivitatii la toate categoriile de marime. In special, intreprinderile mijlocii, despre care se detalia ca se caracterizeaza printr-o situatie particulara comparativ cu tendintele generale din cele 15 state membreale UE, totusi in 2004 au marcat o apreciere a ratei de crestere, considerabil fata de anii precedenti.
Tab. 2.28. Ratele de crestere a productivitatii muncii fata de anul anterior, pe categorii de marime, 2000-2004 Tipul de intreprindere Micro Mici Mijlocii
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

2001 -2.5 -5.5 +7.4

2002 -1.0 +1.8 -6.2

2003 -12.6 -9.1 -0.2

2004 -5.9 +9.5 +15.6

Productivitatea IMM-urilor analizata pe sectoare relevante ale economiei si exprimata in Euro pe angajat este prezentata in Graficul 2.8.2. In anul de 2004 productivitatea IMMurilor din domeniul serviciilor era de 36 863 Euro/angajat, inindustrie de 17 303, de 18 964 in constructii si de 18 445 de Euro/angajat in agricultura.
Fig. 2.14. Productivitatea muncii pe sectoare, exprimata in euro/angajat

Sursa:

Ministerul

Finantelor

Publice,

INS

si

calcule

ANIMMC

Sectorul serviciilor se detaseaza cu cea mai mare productivitate, cu aproximativ 50% in plus fata de celelalte sectoare. Insa, aceste date trebuie interpretate cu atentie si tinand cont de specificitatea sectorului, datorita diversitatii de activitati din sectorul servicii, in care se include si comertul, precum si preponderentei micro-intreprinderilor in acest domeniu,

124

care afecteaza rezultatul agregat. Un punct important il reprezinta performanta sectorului constructii, care se mentine peste performanta din industrie. In plus in anul2004, pe fondul unuia dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, IMM-urile din agricultura a cunoscut o productivitate mai mare, atingand un nivel valoric asemanator sectorului constructii.
Tabelul 2.29. Ratele de crestere a productivitatii in IMM, pe sectoare economice in anii 2001 -2004 (fata de anul precedent) Sector economic Agricultura, silvicultura si pescuit Industrie si energie Constructii Servicii
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

2001 36.7 -3.5 3.4 0.2

2002 -0.9 -1.3 11.5 -1.2

2003 -1.5 -2.2 -3.9 -10.1

2004 17.8 11.7 9.5 2.8

Asa cum se poate observa in tabelul de mai sus, cea mai importanta crestere a fost inregistrata de IMM-urile din agricultura, silvicultura si pescuit care au inregistrat o crestere cu 17,8% mai mult decat in anul precedent, mai ales ca inanii anteriori a avut rate negative de crestere. Se mai poate adauga si observatia ca pe locul 2 se afla sectorul industrie care a avut o rata de crestere a productivitatii mai ridicata fata de cea din sectorul constructiilor. De altfel, tendinta pozitiva este valabila si pentru celelalte sectoare, determinand redresarea liniei de evolutie pe ansamblu a IMM-urilor. Desi productivitatea sectorului servicii nu difera cu mult fata de anul precedent (o crestere de doar2,8%), totusi tendinta generala de crestere a productivitatii muncii in sectorul IMM i se datoreaza avand in vedere ponderea ridicata a acestuia in totalul IMMurilor.
Tabel 2.30. Productia principalelor produse industriale si agricole, Regiunea Oltenia 2004. Locul Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia in context national si al judetelor componente in cadrul Romaniei in anul 2004 REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

Denumire domeniu/indicator UM PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE Carbune extras Titei extras Cherestea - total Ingrasaminte chimice (100% s.a.) Ciment tone tone m.c.

DOLJ

GORJ

MEHEDINTI

OLT

VALCEA

Valori Valori Valori Valori Valori Valori Loc Loc Loc Loc Loc Loc absolute absolute absolute absolute absolute absolute

28063717 796245 99905

1 3 7

- 23568712 300200

1 2096910 8 -

4 -

- 2398095 276308

3 9

56177 18 12857 27

163560 13 82 40

16605 26

5114 33

65247 14

tone tone

127495 374135

3 7

127495 -

3 -

374135

125

Denumire domeniu/indicator UM Laminate finite pline din otel la cald

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

DOLJ

GORJ

MEHEDINTI

OLT

VALCEA

Valori Valori Valori Valori Valori Valori Loc Loc Loc Loc Loc Loc absolute absolute absolute absolute absolute absolute

tone

62020 80449

6 3

61888 -

8 -

132 13 80449 3

Tevi din otel tone Carne taiata in abatoare - inclusiv organe tone Uleiuri comestibile tone Lapte de consum AGRICULTURA Suprafata agricola dupa modul de folosinta Suprafata agricola - la sfarsitul anului Arabila Pasuni hl.

8348 25483 45721

8 5 7

41 40 25483 4 9132 27

4698 15 1494 36

79 39 6219 30

3530 20 16042 19

12834 21

ha ha ha

1807794 1256067 376931 87392 40286

7 4 5 6 2

585759 487516

2 3

243768 38 294203 30 99215 36 188522 20 88469 18 42487 14 4439 16 80457 22 10687 29 6001 13

437845 392828

7 6

246219 37 87986 38 109198 12 30923 21 4063 20

68679 27 2952 31 18260 3

30128 37 343 34 7523 11

Fanete ha Vii si pepiniere viticole ha Livezi si pepiniere pomicole ha Parcul de tractoare si masini agricole Tractoare agricole fizice bucati Semanatori mecanice bucati Combine autopropulsate pentru recoltat cereale paioase bucati Suprafata cultivata - total ha Cereale pentru boabe ha Grau si secara Porumb boabe Leguminoase pentru boabe ha ha ha

47118

8352 11

9158

8536 10

7023 14

14049

21777 10930

5 2

7422 4203

4 2

2391 36 837 35

3592 22 1730 11

6041 3509

6 4

2331 37 651 38

4297 1197442 1000706 498777 458731 1145

1 4 3 2 4 4

1947 484124 401136 240228 146786

1 2 1 1 2

303 37

600 12

1225 362710 287238 145042 125675

3 6 4 3 9

222 40 71451 38 62604 34 14803 38 45866 30 101 32

93182 33 185975 19 86916 30 162812 17 22274 34 61191 27 120 30 76430 9 79213 19 133 29

611 13

180 25

126

Denumire domeniu/indicator UM

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

DOLJ

GORJ

MEHEDINTI

OLT

VALCEA

Valori Valori Valori Valori Valori Valori Loc Loc Loc Loc Loc Loc absolute absolute absolute absolute absolute absolute 90617 351 4 6 36270 12 9 29 140 37 5300 25 48553 8 354 35 342 16

Floarea - soarelui Sfecla de zahar Productia principalelor culturi Cereale pentru boabe Grau si secara Porumb boabe Leguminoase pentru boabe Floarea - soarelui Sfecla de zahar Fructe Vii pe rod Suprafata Productia de struguri Numarul animalelor, la sfarsitul anului Bovine Porcine Ovine Caprine

ha ha

tone tone tone tone tone tone tone ha tone

3721764 1644224 1940995 5690 141189 5379 234345 34533 163849

3 1428540 2 4 5 3 6 4 2 2 760117 624762

2 1 7

344164 30 638239 17 78219 30 277031 10 257364 28 334242 20 2442 14 157 37 46528 16 3238 21 16684 20 363 35 9040 25 41168 22 5988 11 24538 14

987795 478648

6 4

323026 31 50209 37 267121 27 756 28 847 35 86839 5

457506 14 552 33 71292 7 5260 17 42510 20 6629 9

1577 18 59853 10 119 28 17300 31 14255 58705 4 7

4423 16 30074 11

33848 10

capete capete capete capete

299657 892263 605380 145203

6 3 7 2

50264 31 205813 10 183832 20 55288 2

70043 17 213531

41234 37

62697 20 207473 25553 9 8 125746 28

75419 15 160363 16 95383 38 18179 10

8 105083 32 29609 4

99432 36 100987 35 16574 14

Pasari capete 11244142 Productia agricola animala tone Carne sacrificata gr.vie 156275 Lapte de vaca si 5506,3 bivolita mii hl. Valoarea productiei agricole Total Vegetala Animala Servicii agricole mil. lei 65268691 mil. lei 45359318 mil. lei 19447722 mil. lei 461651

4 2838173

7 2176274 22 1344829 34 2766812

9 2118054 24

5 6

29038 19 1332,1 18

41595

18472 38 761,5 37

23329 27 1041,9 29

43841

1164,5 25

1206,3 20

6 18915471 5 14513236

2 9532117 33 9509143 34 16786388 10 10525572 31 3 5489924 37 7049670 31 11901367 10 6405121 34

6 4160312 19 4028243 21 2382608 39 4773972 13 4102587 20 3 241923 4 13950 40 76865 16 111049 11 17864 38

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

127

2.9.

Comertul exterior al Regiunii SV Oltenia 2004

In anul 2004, exporturile FOB realizate la nivelul regiunii de dezvoltare SV Oltenia s-au cifrat la 1.124,723 milioane euro reprezentand 5,94% din nivelul national (18.935 milioane euro), iar importurile CIF au inregistrat valoarea de 721,591 milioane euro reprezentand 2,75% din nivelul national (26.281 milioane euro). Balanta comerciala externa la finele anului 2004, prezinta un excedent de 403.132 mii euro, preturi FOB. La nivelul judetelor componente, judetul Dolj este singurul care a inregistrat un deficit de 76.764 mii euro, celelalte judete inregistrand excedente cuprinse intre 3.578 mii euro judetul Gorj si 292.051 judetul Olt.
Tab. 2.31. Exporturile si importurile de marfuri, Regiunea SV Oltenia, 2004 mii euro Reg SV Oltenia Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Export (FOB) 1124723 230748 25563 113964 457247 297201 Import (CIF) 721591 307512 21985 60232 165196 166666 Sold FOB/CIF (+/-) 403132 -76764 3578 53732 292051 130535
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Fig. 2.15. Exporturile si importurile de marfuri, pe judete, Regiunea Oltenia, 2004

500000 450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Export FOB Import CIF

Fig. 2.16. Structura exportului si importului de marfuri pe judete, Regiunea Oltenia, 2004
Structura exportului de m rfuri, pe judete, n anul 2004

Structura importului de mrfuri, pe judete, n anul 2004

26,4%

23,1%

42,6%

20,5%

2,3% 40,7% 10,1%

22,9% 8,3%

3,1%

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Vlcea

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Vlcea

128

Analizand datele din tabelul 2.31 la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004, singurul judet cu sold negativ al balantei comerciale externe este judetul Dolj care reuseste contraperformanta de a importa net mai mult decat exporta per ansamblul grupelor de marfuri. Performerii sunt judetele Olt si Valcea, care isi datoreaza competitivitatea la export firmelor lor stindard, ALRO (aluminiu) si respectiv Oltchim (mase plastice, cauciuc).
Tab. 2.32. Exportul FOB de marfuri, pe sectiuni si pe principalele capitole in anul 2004 (mii euro) Regiunea de Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Mehedin Dezvoltare Dolj Gorj Olt Valcea Combinat ti Sud Vest Oltenia A 1 2 3 4 5 6 Total export FOB 1124723 230748 25563 113964 457247 297201 din care: Animale vii si produse animale 2541 603 1570 0 181 187 Carne si organe comestibile 226 226 0 0 0 0 Lapte, produse lactate, oua; miere; produse comestibile de origine 353 1569 0 0 0 animala 1922 Produse vegetale 8128 3292 3056 951 262 567 Legume, plante, radacini si tuberculi 11 3026 945 6 289 alimentari 4277 Seminte si fructe; plante industriale si 2500 0 0 0 15 medicinale; paie si furaje 2515 Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 3489 3489 0 0 0 0 Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 3489 3489 0 0 0 0 Produse alimentare, bauturi, tutun 2590 2534 9 10 14 23 Preparate de cereale, faina, amidon, 599 0 0 0 3 lapte; produse de patiserie 602 Reziduuri si deseuri ale industriei 1833 0 0 0 0 alimentare 1833 Produse minerale 490 143 0 2 344 1 Combustibili; uleiuri minerale; materii 143 0 0 344 0 bituminoase 487 Produse ale industriei chimice si ale 12699 9 2460 1060 41063 industriilor conexe 57291 Produse chimice anorganice 30368 3456 8 2460 692 23752 Produse chimice organice 20588 3313 0 0 0 17275 Ingrasaminte 5715 5715 0 0 0 0 Materiale plastice, cauciuc si articole din 997 8322 33 106 163101 acestea 172559 Materiale plastice, cauciuc si articole 940 88 13 106 161126 din acestea 162273 Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse 2843 1 1 0 341 din acestea 3186 Obiecte din piele; articole de curelarie 2779 1 1 0 65 sau de selarie 2846 Produse de lemn, pluta si impletituri din nuiele 25723 3022 1473 7223 633 13372 Lemn, carbune de lemn si articole de 25722 3021 1473 7223 633 13372

129

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat A lemn Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton; hartie si carton si articole din acestea Materii textile si articole din acestea Tesaturi tricotate sau crosetate Articole si accesorii de imbracaminte din tricotaje Articole de imbracaminte si accesorii Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare Incaltaminte, ghete si articole similare Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare Sticla si articole din sticla Metale comune si articole din acestea Fonta, fier si otel Produse din fonta, fier sau otel Aluminiu si articole din aluminiu Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imagini Reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive mecanice Masini, aparate si materiale electrice si parti ale acestora Mijloace de transport Vehicule si echipamente pentru caile ferate Automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule, accesorii Navigatia maritima sau fluviala Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masura, de control sau precizie Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masura, de control sau precizie Marfuri si produse diverse Mobila; mobilier medico-chirurgical; articole de pat, similare Alte produse nenominalizate in alta parte
Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia 1

Dolj

Gorj

Mehedin ti 4

Olt

Valcea

4254 192256 2398 80990 100848 23461 23337 4041 3775 381020 17130 59449 303365 118777 52974 65800 106080 19693 33037 53303 973 973 16091 15589 1775

234 79959 2358 49770 25953 10874 10760 862 669 1706 458 1008 87 79947 39821 40125 21841 7628 14145 18 743 743 4947 4640 13

44 4669 1 171 4371 14 14 2980 2965 877 3 800 66 1927 1901 27 1 0 1 168 168 417 400 26

3771 21470 0 4988 16347 10 0 0 0 7329 5721 620 248 2504 1420 1082 63051 9735 34 53285 25 25 3390 3226 1734

149 73134 35 22835 49326 8 8 2 0 341196 10830 27405 302945 25577 1026 24550 14326 2330 11996 24 24 234 218 0

56 13024 4 3226 4851 12555 12555 197 141 29912 118 29616 19 8822 8806 16 6861 0 6861 13 13 7112 7105 0

130

Tab. 2.33. Importuri CIF de marfuri, pe sectiuni si pe principalele capitole in anul 2004- mii euro Regiunea de Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Dezvoltare Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Combinat Sud Vest Oltenia A 1 2 3 4 5 6 Total importuri CIF 721591 307512 21985 60232 165196 166666 Animale vii si produse animale 7599 3841 588 273 337 2560 Animale vii 695 393 49 0 23 230 Carne si organe comestibile 4001 1272 0 154 247 2328 Peste si crustacee, moluste si 2065 0 0 66 0 alte nevrtebrate acvatice 2131 Produse vegetale 6525 3430 685 62 183 2165 Legume, plante, radacini si 546 500 45 171 27 tuberculi alimentari 1289 Fructe comestibile; coji de citrice 486 0 0 7 85 si de pepeni 578 Cereale 4248 2275 156 4 0 1813 Grasimi si uleiuri animale sau 4467 0 0 0 7 vegetale 4474 Grasimi si uleiuri animale sau 4467 0 0 0 7 vegetale 4474 Produse alimentare, bauturi, tutun 6100 5234 46 30 156 634 Preparate din legume, fructe, samburi sau alte parti de plante 2736 2662 9 18 13 34 Reziduuri si deseuri ale 833 0 0 11 294 industriei alimentare 1138 Produse minerale 17404 2308 360 13 13434 1289 Combustibili; uleiuri minerale; 2205 1 8 12491 1232 materii bituminoase 15937 Produse ale industriei chimice si ale 11316 2327 3133 44132 67970 industriilor conexe 128878 Ingrasaminte 1887 1887 0 0 0 0 Produse chimice anorganice 45436 995 1043 991 41270 1137 Produse chimice organice 63472 941 343 6 188 61994 Extracte tanante sau colorante 6845 3424 552 1571 86 1212 Substante albuminoidale; amidon modificat; cleiuri; 1013 0 46 0 76 enzime 1135 Produse diverse ale industriei 1443 292 117 2541 3369 chimice 7762 Materiale plastice, cauciuc si 17838 3382 2402 7415 8186 articole din acestea 39223 Materiale plastice si articole din 10809 223 1993 7060 6659 material plastic 26744 Cauciuc si articole din cauciuc 12482 7029 3162 409 355 1527 Piei crude, piei tabacite, blanuri si 9923 202 10 98 4572 produse din acestea 14805 Piei brute (altele decat blanurile) 7958 5 0 14 4502 si piei tabacite 12479 Obiecte din piele; articole de 1936 6 5 83 70 curelarie sau de selarie 2100 Produse de lemn, pluta si impletituri 449 21 448 39 370 din nuiele 1327

131

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat A Lemn, carbune de lemn si articole de lemn Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton; hartie si carton si articole din acestea Hartie si carton; articole din pasta de celuloza Materii textile si articole din acestea Lana, par de animale; fire si tesaturi din par de cal Bumbac Filamente sintetice sau artificiale Fibre sintetice sau artificiale discontinue Tesaturi speciale; buclate dantele, tapiserie; pasmanterie Tesaturi impregnate, cauciucate, acoperite sau stratificate Tesaturi tricotate sau crosetate Articole si accesorii de imbracaminte din tricotaje Articole de imbracaminte si accesorii Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare Incaltaminte, ghete si articole similare Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica Produse ceramice Sticla si articole din sticla Metale comune si articole din acestea Fonta, fier si otel Produse din fonta, fier sau otel Aluminiu si articole din aluminiu Articole diverse din metale comune Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imagini Reactori nucleari, boilere ,masini si dispozitive mecanice Masini, aparate si materiale electrice si parti ale acestora Mijloace de transport

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia 1 1319 7766 6768 136589 11642 27377 12555 30533 11767 5508 8775 18263 5642 3352 3317 12316 3456 5580 3287 94436 52836 16669 9799 5168 148067 102836 45237 69191

Dolj 2 443 2230 1927 56012 6086 9361 3544 7754 5536 1088 6455 12413 1844 1285 1273 5745 1412 1799 2534 31070 7530 9327 6888 3397 88766 58989 29779 50359

Gorj 3 21 286 284 5279 109 143 695 797 135 2837 6 139 238 77 72 689 249 210 229 1008 381 292 58 181 3327 2749 579 2969

Mehedinti 4 448 2057 1576 15221 352 4114 2486 2056 1846 242 1650 1672 445 35 29 347 109 213 25 16683 14323 1662 101 303 12036 9612 2425 5044

Olt 5 38 1220 1196 46069 4322 12381 3135 16027 1749 155 623 3830 2740 42 39 4273 1346 2734 200 15950 7452 1434 2582 472 23887 12736 11152 3062

Valcea 6 369 1973 1785 14008 773 1378 2695 3899 2501 1186 41 209 375 1913 1904 1262 340 624 299 29725 23150 3954 170 815 20051 18750 1302 7757

132

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat A Automobile, tractoare, biciclete ,alte vehicule ,accesorii Instrumente si aparate optice, fotografice ,cinematografice, de masura, de control sau precizie Instrumente si aparate optice, fotografice ,cinematografice, de masura, de control sau precizie Marfuri si produse diverse Alte produse nenominalizate in alta parte

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia 1 63588 12445 12351 9151 1943

Dolj 2 48280 8115 8064 4910 214

Gorj 3 2969 229 229 465 45

Mehedinti 4 2511 238 234 696 1504

Olt 5 2073 3015 3014 1868 16

Valcea 6 7755 848 810 1212 164

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Pe categorii de produse, este de remarcat soldul negativ la produsele textile, in conditiile in care confectiile reprezentau in anii trecuti un punct forte la export, explicatia regasinduse in prelucrarea in regim de lohn. Deja in anul 2004 sectorul de textile-confectii a demonstrat clar pierderi de competitivitate la export. Celalalt sector traditional, produse din lemn si mobila, a pastrat avantajul sau la export, dar se afla intr-o pierdere de teren. Per ansamblu, regiunea inregistreaza in anul 2004 un sold pozitiv, care ar trebui pastrat in viitor. Importurile in crestere la masini si echipamente nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare, ci din contra, ar putea sa reflecte o tendinta corecta de retehnologizare, care pe termen mediu ar duce la cresteri de competitivitate. 2.10. Proiectia ratelor medii de crestere a PIB, a productivitatii muncii si a ocuparii pe activitati economice In prognozele privind evolutia cererii de forta de munca la orizontul anilor 2013 s-a utilizat pentru proiectia cererii modelul econometric recursiv Macbeth propus de Centrul de Studii pentru Piata Muncii din Olanda si recomandat pentru tarile in tranzitie avand ca si caracteristica faptul ca nu se reproduc evolutii trecute, ci se porneste de la un an de baza, cat mai apropiat de orizontul de proiectie (in cazul nostru anul 2002), stabilindu-se tinte pentru rata investitiilor si ritmul de dezvoltare economica pentru anul de prognoza (ritmul mediu anual de crestere economica considerat a fost de 5,5%, iar rata investitiilor de circa 30-35% din PIB). Se presupune constanta contributia fiecarui judet la crearea valorii adaugate brute si a produsului intern brut din si egala cu cea din perioada 1998-2001 (pentru care au existat date disponibile) - Se utilizeaza tinte de crestere/scaderii a ponderii ramurii in ocupare pana la niveluri comparabile cu cele ale economiei poloneze (a carei structura sectoriala de ocupare dintre tarile proaspat admise seamana cel mai mult cu cea a Romaniei). - Se propun tinte inalte atat pentru cresterea investitiilor si tinte moderate pentru cresterea productivitatii muncii, prin urmare se prevede un proces de usoara reducere a scaderii ocuparii .

133

In ipotezele de mai sus, proiectia ratelor medii de crestere a PIB, a productivitatii muncii si a ocuparii pe activitati economice la nivelul regiunii in perspectiva anului 2013 este redata in tabelul de mai jos . Mentionam ca pentru asigurarea ratei anuale de crestere economica sunt necesare eforturi investitionale majore.
Tab. 2.34. Proiectia ratelor medii de crestere a PIB, a productivitatii muncii si a ocuparii pe activitati economice in perspectiva anului 2013 Regiunea Oltenia Rata medie Rata medie anuala de crestere Rata medie proiectata a de crestere de crestere productivit ocup. Regiunea Sud- Vest Oltenia PIB% propusa% Propusa% Agricultura, vanatoare si silvicultura 3 2,1 -1,9 Pescuit si piscicultura 0,4 0 0 Industrie extractiva 1,4 1,3 -0,1 Industrie prelucratoare 4,6 2,2 1,9 Energie electrica, termica, gaze, apa 4,7 1,6 -1 Constructii 6,1 2 1,2 Comert 5,6 1,1 2,3 Hoteluri si restaurante 5,5 1,2 1,3 Transport, depozitatare, comunicatii 5,5 1,6 4,4 Intermedieri financiare 5,5 2 2,3 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in special firmelor Administratie publica si aparare Invatamant Sanatate si asistenta sociala Altele 5,3 3,7 3,7 3,7 4,6 2,4 1,1 0,9 0,8 2,1 0,7 -1,9 -1,3 0,1 -0,8

Sursa: Institutului National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale, 2005

2.11.

Zonele Defavorizate

In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone ce au fost in mod special afectate de restructurarea industriala si in particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate localizate in judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km patrati. Albeni are o suprafata de 239 kmp cuprinzand ca localitati mai importante: Tg. Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu un total de 18.000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria grea: miniera, extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o suprafata de aprox. 384,6 kmp si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-Jiu si Schela, cu

134

un total de 14.000 locuitori si o foarte scazuta densitate a populatiei. In anul 2000 somajul a fost de 37% din totalul populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 kmp si cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66.000 locuitori si o rata a somajului de 74% in anul 2000. Toate zonele defavorizate au un statut special fiscal si ofera spatii si facilitati disponibile pentru investitori. In perioada aprilie 1999, cand au intrat in vigoare Legea 20/1998 si OUG 24/1999 privind zonele defavorizate, un numar de 155 firme au beneficiat de facilitatile acordate (26 in zona Albeni, 25 in zona Schela si 85 in zona Motru-Rovinari), infiintanduse un numar de peste 2500 noi locuri de munca (452 in zona Albeni, 203 in zona Schela si 1931 in zona Motru-Rovinari). Valoarea investitiilor in cele trei zone s-a cifrat la 160.341 milioane lei (40.980 milioane in Albeni, 51.223 milioane in Schela, respective 68.138 milioane lei in Motru-Rovinari). La ora actuala detin certificate definitive 67 agenti economici, in domeniile economice prioritare prevazute de legislatia in vigoare in zone defavorizate. Domeniile de activitate ale acestora sunt: industrie alimentara, productie materiale constructii, constructii, transport persoane si industrial, industria textila, reparatii utilaje si echipamente industriale, productie echipamente electrice si electrotehnice etc. Printre firmele care detin certificat de investitor in zone defavorizate exista investitori straini (in special din Italia), care realizeaza produse pentru export, in special in tarile membre ale Uniunii Europene.
Tab. 2.35. Repartizarea pe sectoare de activitate a agentilor ec. detinatori de certif. de investitor in zone defavorizate regiunea Oltenia SECTOR ACTIVITATE Numar agenti economici Productie industriala 37 Industrie alimentara 15 Constructii 11 Servicii 4 TOTAL 67
Sursa: ADR SV Oltenia, 2006

2.12. Poli de crestere economica In urmatoare perioada, principala provocare pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice. Experienta altor state arata ca motorul regional de crestere economica este concentrat in anumiti poli de crestere, care pot fi de doua categorii: economii de localizare (rezultand din concentrarea geografica a unor intreprinderi apartinand aceleiasi ramuri, deci intre care exista legaturi de tipul input-output, incluzand si economiile de transfer/legatura) clusterele publice sau private economii de aglomerare (ca rezultat al asocierii geografice a unui numar mare de activitati economice care pot sa nu apartina aceleiasi ramuri, de ex. concentrarea unor elemente ce se constituie in avantaje pentru firme din diverse ramuri: transportul urban bine dezvoltat, piete ale muncii bine organizate, cu resurse de munca cu calificari variate, servicii guvernamentale, o gama larga de servicii de asistenta comerciala, financiara, contabila, juridica; dotarile de ordin social-cultural, infrastructura sanitara) traditional, astfel de poli de crestere economica sunt orasele.

135

In timp ce economiile de localizare se pot constitui in poli de crestere industriala (acestia vor fi analizati in capitolul IV), economiile de aglomerare se constituie cel mai adesea in poli de crestere urbana. Dezvoltarea regionala este in mod normal concentrata in jurul a cel putin unui oras mare pe regiune, iar in unele cazuri in jurul mai multor orase, datorita dificultatilor in dezvoltarea serviciilor de sprijin si a facilitatilor de orice fel. Polarizarea corespunde tuturor relatiilor asimetrice care leaga un centru de periferia sa si care plaseaza periferia intr-o pozitie de dependenta fata de centru. Orasul este un loc de atractie si difuzie, avand functia de stimulare a spatiului invecinat. Intr-o structura teritoriala policentrica, specializarile si complementaritatile diferitelor centre urbane permit mai multor orase sa exercite functia de poli. Dezvoltarea regionala polarizata sau multi-polarizata ofera posibilitatea interconexiunilor geografice, tehnice si economice. Potrivit studiului efectuat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), la nivelul regiunii SudVest Oltenia, cele patru capitale de judet Slatina, Targu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Ramnicu-Vilcea au relevanta locala insa nu reprezinta poli de crestere regionala, Craiova este singurul oras cu potential de transformare in pol de crestere economica pentru intreaga regiune, reprezentand atat un centru administrativ de decizie, cat si un important centru universitar. In general, sistemul urban romanesc inca suporta consecintele politicilor de industrializare socialista, care au dus la crearea unor centre urbane in mijlocul unor zone rurale fara nici un serviciu de baza si cateodata, si fara nici o resursa industriala. Azi situatia se prezinta in mod diferit, intre cele care au inregistrat un succes si cele care se lupta inca cu statutul de oras. Principala problema a acestor centre urbane o reprezinta nivelul scazut al infrastructurii urbane doar facilitati de baza precum sanatatea si educatia au fost dezvoltate, in schimb aspectele de mediu urban (apa, canalizare, o structura rutiera modernizata) au fost neglijate. Totodata, nu s-a facut nici un efort privind ceea ce se numeste dezvoltarea unei culturi urbane. 2.13. COMPARATII CU UNIUNEA EUROPEANA Ultimele date aferente anului 2003 arata ca 78 din cele 272 regiuni NUTS 2 care acopera Uniunea Europeana, Bulgaria, Romania si Croatia au un PIB/capita (PPS), mai mic de 75% din media UE25 de 21.741 PPS. Produsul intern brut regional per capita variaza intre 4.721 PPS (22% din media EU) pentru Regiunea Nord-Est in Romania si 60.342 PPS (278% din media EU) pentru regiunea Londra din Marea Britanie. Cu alte cuvinte, intre regiunea cu cel mai mare repectiv cel mai mic PIB/capita este o diferenta de aproximativ 13 ori. Regiunea SV Oltenia inregistreaza un PIB/capita (PPS) de 25,5% din media UE 25 situandu-se intre ultimele regiuni (figura 2.13.3). Privitor la impartirea fortei de munca pe sectoare,in ultimii ani, in tarile UE, sectorul serviciilor a contribuit decisiv la cresterea ocuparii, in timp ce, spre deosebire de Romania, sectorul agricol a pierdut mult ca pondere a populatiei ocupate. Ponderea cea mai mare a locurilor de munca in servicii este intalnita in regiunile din jurul capitalelor (Ile-de-France, 136

Bruxelles) si in cele cu afluenta mare de turisti. Mai mult de 75% din populatia ocupata activa in sectorul serviciilor in cea mai mare parte a regiunilor Marii Britanii,Belgiei, Olandei si Luxemburgului. La polul opus, aproape in intreaga Grecie, nordul Portugaliei, nordul si centrul Spaniei, vestul Irlandei si nordul Italiei populatia ocupata in sectorul serviciilor nu depasea 60%.

137

Fig. 2.17. PIB pe locuitor, in PPS, 2003 NUTS 2 (EUROSTAT)

138

Fig. 2.18. PIB regional creterea medie in procente, in perioada 2003-2001 NUTS 2 (EUROSTAT)

139

Tab. 2.36. Regiuni NUTS 2 cu cel mai ridicat/scazut PIB/capita exprimat in PPS (EU 25=100%) (EUROSTAT)

140