Sunteți pe pagina 1din 14

Dezvoltarea regionala.

Generalitati

Dezvoltarea regionala care in viziunea UE , inseamna:


- impulsionarea si diversificarea activitatilor economice,
- stimularea investitiilor in sectorul privat,
- contributia la diminuarea somajului
- imbunatatirea conditiilor de viata si al nivelului de trai
Economia regionala are ca obiectiv principal DEZVOLTAREA ECHILIBRATA A
REGIUNILOR UNUI STAT, cu accent pe acele regiuni care prezinta caracteristici inferioare
mediei.( de ex PIB/loc din BG si RO domina prima parte a clasamentului celor m sarace 20
de regiuni, urmate de PL si HU; cea mai bogata regiune din UE este cartierul financiar al
Londrei , cu un PIB/loc de 332% fata de media UE, urmata de Luxemburg cu 266% si
Bruxelles cu 223 %).
Dezvoltarea regionala se refera la capacitatea regiunilor de a produce bunuri si a
presta servicii, adica la capacitatea productiei de a crea venituri (pp realiz resurselor -in
primul rand a celor locale,dar si a celor atrase din mediul national si international- pt
cresterea competitivitatii generale a teritoriului, etc iar din perspectiva macroeconomica pt
scaderea decalajelor dintre diferite componente din structura spatiului economic national).
Majoritatea tarilor se confrunta cu probleme regionale si in consecinta, se aplica politici de
dezvoltare regionala.
Factorii care au dus la dezvoltarea diferita a regiunilor sunt :
- modificarea conditiilor economice
- concentrarea activitatilor economice de varf in anumite zone ale tarii
Politicile de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si
promovate de autoritatile publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori
privati, publici sau voluntari, in scopul asigurarii unei cresteri economice dinamice si
durabile, a imbunatatirii conditiilor de viata prin valorificarea eficienta a potentialului
regional si local.
Domenii principale ale politicii regionale :
- dezvoltarea intreprinderilor
- imbunatatirea infrastructurii
- dezvoltarea rurala
- calitatea mediului inconjurator
- educatie, sanatate, invatamant, cultura
- dezvoltarea IMM-urilor
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in dezvoltarea regionala si se refera la :
- inlaturarea sau diminuarea saraciei in zonele rurale
- echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si
rural
-stimularea initiativelor locale
- pastrarea patrimoniului social si cultural
- inlaturarea saraciei in z rurale
- echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre mediul urban si
rural
-stimularea initiativelor locale
-pastrarea patrimoniului social si cultural
Obiectivele de baza ale politicii regionale :
1

- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii


echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate, dezvoltarea intarziata , precum si
preintampinarea producerii de noi dezechilibre
-indeplinirea criteriilor de integrare in structura UE si de acces la instrumentele
financiare de asisten pt tarile membre (fonduri structurale si de coeziune).
-corelarea cu politicle sectoriale guvernamentale de dezvoltare, stimularea cooperarii
interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si
care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate
de RO.

Initierea procesului de dezv regionala in RO


Incepand cu 1976, Partidul Comunist si guvernele sale au inclus in planul national unic de
stat , dezvoltarea economica prin intermediul sectorului industrial si diminuarea diferentelor
de dezvoltare intre judete.Pt a se asigura o dezvoltare echilibrata si egala, au fost create
centre de productie industriale in fiecare judet, indiferent de viabilitatea acestei dezvoltari.
Crearea centrelor de productie industriale s-a axat pe 4 directii :
amplasarea in apropierea surselor de materii prime sau a principalelor aglomeratii urbane
utilizarea la maxim a resurselor de munca disponibile,m ales in zonele subdezvoltate
valorificarea prin industrializare si prelucrare a materiilor prime locale
sprijinirea cresterii si dezvoltarii de noi platforme industriale in arii urbane
Astfel, s-a ajuns la o industrializare rapida si fortata, populatia a migrat din mediul rural in cel
urban, iar disparitatile s-au redus f mult.
In per. post-comunista, politica regionala a inceput sa se contureze in anul 1996 , odata cu
programul PHARE.Prin legea 151/1998, s-a definit cadrul legal al acestui concept prin care
s-au stabilit obiectivele politicii nationale in domeniu, institutiile implicate, competentele si
instrumentele specifice promovarii politicii de dezvoltare regionala. Legislatia a fost
completata cu o serie de legi, ordonante, hot. de guvern. Capitolul de negociere aferent ( 2.1
Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale) deschis in 2002, a precizat
criteriile ce trebuiau indeplinite de RO in perspectiva aderarii la UE si a eligibilitatii pt
fondurile structurale si fondul de coeziune, respectiv aquis-ul comunitar si modalitatatile de
implementare.Pt utilizarea acestor fonduri, s-a negociat o structura pe mai multe niveluri, la
nivel central si local. In vederea aderarii, RO trebuia sa demonstreze urmatoarele :
existenta unui cadrul legislativ corespunzator celui comunitar
organizarea teritoriala similara celei comunitare
capacitatea de programare
capacitatea administrativa
capacitatea de gestiune financiara si bugetara
Politica de dezvoltare regionala reprez un ansamblu de masuri guvernamentale, ce au ca
scop sprijinirea cresterii economice si imbunatatirea conditiilor de viata , prin valorificarea
eficienta a potentialului local si regional.
Obiectivele politicii de dezvoltare regionala :
diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii
echilibrate si pe revitalizarea zonelor subdezvoltate si prevenirea acestor situatii
pregatirea cadrului institutional pt a raspunde criteriilor de integrare in structura UE
si de acces la fondurile structurale si de coeziune

integrarea politicii sectoriale la nivel regional si stimularea cooperarii interregionale,


interne si internationale , in vederea dezvoltarii economice, sociale si durabile
Prin legea 315/2004 s-au infiintat 8 regiuni de dezvoltare pt a putea fi aplicata politica
de dezvoltare regionala :
Regiunea NV (BC, BT, IS, NT, SV,VS, sediul ADR Piatra-Neamt )
Regiunea SE ( BR, BZ, CT, GL,TL,VN, sediul : Braila )
Regiunea S-Muntenia (AG, CL, DB, GR, PH, IL, TR)
Regiunea SV-Oltenia ( DJ,GJ, MH, OT, VL, sediul ADR Craiova)
Regiunea V ( AR, CS, HD, TM, sediul Timisoara )
Regiunea NV ( BH, BN, CJ,MM, SM,SJ, sediul Cluj )
Regiunea Centru ( AB, BV,CV, HG, MS, SB, sediul Alba Iulia)
Regiunea Bucuresti-Ilfov (sediul ADR Bucuresti)
Reg de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, ele
fiind rezultatul unui acord liber intre Consiliile Judetene si Locale. In RO, structura
adminsitrativa este formata dinstr-un nivel regional(41 judete) si un nivel local (orase).
Comunitatea UE a considerat ca aceasta struct este comparabila cu cea a UE.
Planul national de dezvoltare a stabilit o subzonare in interiorul regiunilor, denumita
Clasificarea problemelor speciale de dezvoltare , in 3 tipuri de zone prioritare :
zone traditional subdezvoltate ( prezinta un niv scazut al investitiilor directe/locuitor in
raport cu media pe tara, o infrastruct necorespunzatoare, o rata mare a somajului si o
pondere ridicata a populatiei ocupate in agricultura ).
zone cu declin industrial (acele zone care dispun de un nr redus de locuri de munca,
de regula in industria prelucratoare si miniera, dispun de o infrastruct satisfacatoare si un
mediu de afaceri relativ favorabil pt buna functionare a mecanismelor)
zone fragile structurale ( aici populatia lucreaza de regula, intr-o singura mare
interpindere generatoare de pierderi in economie, intr-o singura ramura /subramura a
economiei).
Politica nationala de dezvoltare a acestor regiuni cu dificultati , a adus la aparitia zonelor
defavorizate, iar prin Ordonanta de Guvern 24/1998, au fost declarate zone defavorizate
urm regiuni, care indepl urm conditii :
structuri monoindustiale ( care sa mobilizeze mai mult de 50% din populatia angajata)
sa fie zone miniere (unde personalul a fost disponibilizat prin concedieri selective)
in urma lichidarii/ restructurarii unor egenti economici,sa apara concedieri colective
care sa afecteze m mult de 20% din locuitorii zonei
rata somajului m mare cu 25% fata de media pe tara
sa fie lipsite de mijloace de comunicatie, iar infrastructura slab dezvoltata
Ulterior, prin OG 75/2000, criteriile au fost modificate si reduse la cel putin una dintre conditii:
ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei, sa fie de cel putin 3 x m
mare decat ponderea somerilor la niv national in ultimele 3 luni care preced luna
intocmirii declaratiei de favorizare a zonei defavorizate
sa fie zone izolate, lipsite de mijloace de comunicare si infrastructructura sa fie slab
dezvoltata
Astfel, s-a incercat revitalizarea economica a unor zone prin atragerea de investitii, ca
urmare a acordarii unor facilitati fiscale pe o perioada intre 3-10 ani.
3

Principii care stau la baza elab. si apl. pol de dezv regionala


1.Principiul unitatii teritoriale nationale
- urmareste asigurarea unui caracter unitar global si nediscriminatoriu al strategiilor de
dezvoltare
-urmareste caracterul unitar si indivizibil al teritoriului national si impune o limitare a
competentelor si atributiilor colectivitatilor locale
2. Principiul descentralizarii
-porneste de la premisa ca descentralizarea este o tehnica de organizare si gestiune
administrativa , care consta in incredintarea puterii de decizie a unor institutii, altele decat
cele ale puterii centrale, care nu sunt supuse ierarhic celor de stat
Descentralizarea poate fi :
- teritoriala ( vizeaza modul de gestiune si organizare a colectivitatii locale)
- functionala ( pp transferul de competente de la autoritatea centrala la institutia publica)
3.Principiul competentei
- potrivit acestui principiu, colectivitatilor locale li se aplica o clauza generala de competente ,
care le da organelor deliberative si executive, puterea de a-si administra afacerile locale
- in RO, Consiliul Local are initiativa si hotaraste in problemele de interes local, cu exceptia
cazurilor cf carora acestea sunt de competenta altor autoritati publice. Principalele activitati
ce tin de competenta acestora sunt :
dezvoltarea economico-sociala a localitatilor
urbanizarea si amenzajarea teritoriului, a conditiilor de locuit, transportul si
infrastructura
formarea profesionala
actiuni sanitare, sociale si culturale
4. Principiul concurentei
- are implicatii asupra elaborarii strategiilor de dezvoltare regionala
-aplicarea acestuia are consecinte asupra modului de exercitare a atributiilor Consiliilor
Teritoriale ( au atributii in asigurarea libertatii comertului si a concurentei loiale, protejeaza si
incurajeaza libera initiativa).
Rolul de a atenua dezechilibrele teritoriale si de a interveni acolo unde mecanismele pietei
sunt insuficiente , revine Administratiei Publice Nationale si Locale.
Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt realizate in practica, prin
adoptarea de masuri si strategii , prin finantarea de proiecte si prin diverse programe.Aceste
activitati sunt dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborarii si aplicarii
lor, dupa cum urmeaza :
a) Principiul descentralizarii
b) Principiul parteneriatului prin crearea si promovarea de parteneriate intre toti
actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale
c) Principiul planificarii
d) Principiul cofinantarii
Aceste principii nationale nu se exclud si nu sunt contradictorii principiilor ce stau la baza
functionarii politicii structurale la nivel comunitar.
Prin Agenda 2000 s-au adus modificari si simplificari , precum si descentralizarea
managementului fondurilor structurale printr-o impartire mai clara a responsabilitatilor si o
intarire a principiului general al subsidiaritatii :

principiul programarii ( element esential al operationalizarii fondurilor structurale - se ref


la pregatirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizeaza pe baza deciziilor luate
in parteneriat cu alte state membre si printr-o serie de etape succesive ,se vor finaliza cu
realizarea unor sarcini de catre organizatiile publice/private)
principiul parteneriatului ( pp o stransa colaborare intre Comisia Europeana si
autoritatile nationale, regionale,locale si alte organisme competente).Acest principiu
subliniaza gradul de descentralizare ce caracterizeaza intreaga politica regionala si
aplicabilitatea subsidiaritatii.
principiul aditionalitatii (are in vedere completarea prin finantare nationala a.i fondurile
comunitare sa vina in completarea fondurilor nationale alocate pt dezvoltarea unui sector)
principiul monitorizarii evaluarii si controlului ( element de noutate de reforma din
1999, in domeniul fondurilor structurale ; conform noului regulament, statele membre au
atributii administrative si au obligatia de a desemna o autoritate nationala corespunzatoare
fiecarui program al fondurilor structurale si comitete de monitorizare).

Analiza economico-sociala a regiunilor de dezv din RO


Procesul de regionalizare este organizat in fiecare tara europeana in fct de contextul juridic,
economic, social, demografic si traditiile istorice. Notiunea de regiune difera de la o tara la
alta astfel, institutiile europene au definit regiunile din pdv al domeniului in care activeaza, a
abordarii poltice (Consiliul Europei) sau economice (UE).
Consiliul Europei a definit regiunea : un interval de dimensiune medie susceptibil, dar
determinat geografic, care este considerat ca omogen.
UE a definit regiunea : esalonul imediat inferior celui al statului.
Obiectivele dezvoltarii regiunilor :
sprijinirea dezvoltarii regiunilor cu dezvoltare redusa, al caror PIB este sub 75% din media
UE/ ultimii 3 ani
sprijinirea regiunilor cu un pronuntat declin al industriei traditionale
combaterea somajului de lunga durata si facilitatea integrarii profesionale a tinerilor si
persoanelor excluse de pe piata fortei de munca
facilitatea adaptarii fortei de munca la mutatiile industriale
adoptarea structurilor de transformare si comercializare a productiei agricole, diversificare
economica si adaptarea structurala a regiunilor rurale vulnerabile (PIB redus, densitate
redusa)
sprijin acordat regiunilor cu densitate redusa
Procesul de definire a regiunilor de dezvoltare pp :
identificarea judetelor vecine cu profiluri economice si sociale similare
regruparea regiunilor in regiuni de dezvoltare
Subregiunile cu probleme de dezvoltare au fost definite ca arii-probleme agricole,
industriale sau de mediu .

A. Regiunea de dezvoltare NE
Cconditiile geografice si istorice, au determinat o serioasa ramanere in urma din pdv socioeconomic al regiunii ; in anii 60, aceasta regiune era preponderent agrara, iar nivelul de trai
era f scazut ,iar in perioada 1965-1985, a suferit o industrializare fortata, cu scopul redresarii
situatiei economice , prin achizitionarea de capacitati de productie moderne, fapt ce a
5

condus la calificarea fortei de munca si formarea unui nr mare de specialisti.Aceasta


dezvoltare a fost mult prea diversificata si nu a tinut cont de conditiile specifice, de resursele
naturale, energetice si de mediu existente.
Caracteristicile demo-geografice ale regiunii NE
- este cea mai intinsa regiune a RO, cu 15,46% din suprafata tarii
-este formata din 6 judete, unitati administrativ-teritoriale si unitati teritorial-statistice
de nivel NUTS 3
-totalitatea populatiei este de 3,7 milioane de loc, nr municipii : 17, nr orase: 29,
comune:506
- cu cele 17,3% din populatia RO, regiunea ocupa locul 1 din cele 8 regiuni ale RO,
ponderea populatiei urbane in totalitatea populatiei este de 43%, iar ponderea
populatiei rurale este 57%
Ca nr de loc, RO ocupa locul 7 in UE, populatia este in scadere, statisticile arata ca in 2050
vor trai mai putin de 16 milioane de persoane, aceasta reducere avand cauze principale :
- sporul natural negativ,
- fenomenul migrationist
-rata somajului la nivelul regiunii inregistreaza valoare superioara celei nationale
- rata somajului feminin este inferioara ratei somajului total in toate regiunile tarii
- cauze se pot gasi in existenta m multor locuri pt femei
- criza economica a lovit m ales barbatii, scaderea ocuparii fortei de munca in randul
barbatilor, a fost m mare decat cea inregistrata pt femei
Castigul salarial in regiunea NE
- se situeaza sub media la nivel national
- cele mai mari castiguri salariale medii nete s-au inregistrat in Bacau, iar cele mai mici in
Botosani
-in general, exista disparitati de gen cu privire la salarii
-aceasta regiune este cea mai slab dezvoltata din cele 8 regiuni de dezvoltare ale RO, ca
urmare a faptului ca in interiorul regiunii se gasesc cele m sarace zone.
Infrastructura regiunii NE
Transportul
- infrastruct de drumuri, retele de apa si canalizare ridica mari probleme in majoritatea
judetelor , cele m afectate fiind IS, BT,VS.
-regiunea este traversata de 2 din 9 magistrale feroviare (magistrala 5 B-SV si magistrala 6
B-IS ), dispune de 3 aeroporturi, iar in SV de 5 heliporturi
- reg este strabatuta de 5 coridoare auto, iar din cz reliefului predominant muntos, jud SV si
NT au ridicate probleme de accesibilitate
Utilitati publice
-din totalul strazilor orasenesti, 58% din totalul km de strazi orasenesti erau modernizati
-reteaua de alimentare cu apa potabila si cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate
- nr localitatilor conectate la reteaua de gaze naturale este inca insuficient
-reg NE detine un potential turistic relativ dezvoltat, care permite o mai buna dezvoltare a
zonei

B. Regiunea de dezvoltare SE
Caracteristicile geodemografice
- judetele care fac parte din regiune : BR, BZ, CT,GL,TL,VN (centrul administrativ BR)
-aceasta regiune a fost creata in 1998 si este a 2-a ca marime din cele 8 regiuni ale RO,
detinand 15% din suprafata si o populatie de 13,09% din totalul populatiei)
-cel mai mare nr de loc il are CT, iar cel mai mic TL
Forta de munca si migratia
- res de munca ale regiunii inreg in 2010 un nr de 1867,7 mii loc, in crestere fata de
2009 ; in 2011 populatia ocupata era de 986,2 mii persoane
- ponderea cea mai ridicata a pop ocupate se afla in sectorul serviciilor in judetele CT si
GL, datorita statiunilor turistice din lungul litoralului si prezentei porturilor CT, Mangalia
si GL.
-spre deosebire de aceastea, in jud VN, aprox 43% din populatie lucreaza in agricultura,
iar 63% locuieste in mediul rural.
-in reg SE, somajul depaseste mult media tarii
-migratia cea mai accentuata se inreg in jud VN
-cele m mari castiguri salariale medii nete lunare se inreg in CT , iar cele m mici in VN
-regiunea este pe locul 6 din cele 8 ale RO
Infrastructura
- este deficitara , atat in ceea ce priveste drumurile, cat si alimentarea cu apa,
canalizare
-din cei 10763 km de drumuri publice, doar 20% sunt drumuri nationale
-cea m mica valoare a densitatii drumurilor publice este in TL, datorita faptului ca Delta
Dunarii detine aprox jumatate din suprafata judetului
-retelele de drumuri din zona se confrunta cu urmatoarele probleme :
calitate slaba
insuficient marcate si luminate
drumurile din mediul rural sunt critice
poduri in stare precara
-dispune de linii de cale ferata, transport naval pe Dunare si M Neagra, portul maritim
CT este cel m mare port la M Neagra si al 4-lea din Europa si ofera servicii pt toate
tipurile de transport; detine terminale si depozite pt toate tipurile de bunuri
-dispune de portul CT si de porturile dunarene GL,BR,TL care asigura legatura cu alte
porturi ale lumii si pot fi folosite atat pt a asigura materia prima, cat si pt a exporta
bunuri, produse atat in regiune, cat si in restul tarii.
- in aceasta regiune, strazile orasenesti sunt modernizate in proportie de 70% (se obs o
crestere a retelei de apa potabila si ale retelei de gaze naturale)
-regiunea dispune de cele m importante zacaminte de titei si gaze naturale, situate in
Subcarpatii Buzaului, vestul Brailei si sudul GL, cariere de granit in Mtii Macin,
zacaminte de sare.

C. REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-MUNTENIA


Caracteristici geodemografice
- cupr judetele AG, CL,DB,GR,IL,PH,TR
-detine 14,5% din supr RO( 15,25% din populatia RO) ; din tot populatiei 58% este pop
rurala
- denistatea populatiei este superioara mediei pe tara
Forta de munca si migratia
- din totalul resurselor de munca ale tarii, regiunea detine 14,9%
- gradul de ocupare in agricultura (40%), industre (24%),servicii (36%)
-rata somajului (aprox 8%) este cea mai mica se inreg in AG (7%) si cea mai ridicata in
TR(11%)
Regiunea Sud este reprezentata de 2 subarii cu caracteristici geografice si socioeconomice diferite :
partea de N (AG, DB,PH) se caract prin grad ridicat de industrializare, PH detinand
1 loc pe tara
partea de S (CL, GR,IL,TR) este o zona deubdezvoltata si reprez al 2-lea pol de
saracie al RO , dupa reg NE
Infrastructura
- reteaua de drumuri publice si judetene ocupa 16% din totalul national, densitatea
drumurilor publice fiind superioara mediei nationale
-reteaua feroviara ocupa 14,5% din totalul national
-aceasta regiune are avantajul primei artere fluviale de navigatie europeana, insa putin
folosita ca urmare a reducerii capacitatii industriale a oraselor-porturi si lipsei
transportului naval de calatori
Utilitati publice
- strazile orasenesti ocupa 14% din totalul national; din totalul strazilor orasenesti, m
mult de 35% se regasesc in PH, iar in GR aprox 5%
-56% din totalul localitatilor din regiune ,beneficiaza de alimentare cu apa
-reteaua de gaze naturale deserveste aprox 90% din localitati
Regiunea are un important potential de dezvoltare economica ,diferentiat intre N si S
regiunii :
in N exista importante resurse de subsol, reprezentate de zacaminte,titei si gaze
naturale, carbuni si sare
in S exista suprafete agricole intinse, care pot sta la baza dezvoltarii unei agriculturi
specializate pe anumite tipuri de culturi corespunzatoare conditiilor din regiune
- industria reprez cea m importanta ramura economica a regiunii, in special prin
intreprinderile din industria chimica si petrochimica (PH si AG),masini, echipamente si
mijloace de transport,materiale de constructii(PH,AG,DB), textile,confectii.
-orasele Ploiesti, Targoviste,Pitesti se prezinta ca poli de dezvoltare si ca centre de
polarizare pt noi activitati industriale
-3% din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, turistice si de agrement din RO se
gasesc in aceasta regiune, m mult de jumatate din totalul acestora gasndu-se in PH
8

D.POLITICA REGIONALA A JUDETULUI PRAHOVA


Caracteristici demografice
- detine o suprafata de 2% din judetele tarii
-structura administrativa cuprinde 2 municipii (Ploiesti,Campina) ,12 orase si 90 de
comune
- la 1 sept 2010, populatia judetului era de aprox 18 000loc ,iar densitatea populatiei
172,4loc/km 2
-gradul de urbanizare este de 50,3%
-dpdv al structurii pe sexe : 51,56%femei, restul barbati
-sporul natural este negativ si se observa accentuarea procesului de imbatranire
demografica
-resursele de munca reprez 23,53% din resursele regiunii sudice
-populatia activa civila este de 313,6 mii persoane, din care 91,4% o reprez pop
ocupata si 26,9 mii pers reprez somerii
-rata somajului a fost la sf anului 2010 de 8,6% mai mare cu 1,8 % pp fata de media
nationala
-din totalul somerilor, 43,8% o reprez femeile
-rata somerilor este in crestere din lipsa locurilor de munca si a zonelor rurale,
determinata de o masiva migratie intensa catre Bucuresti si migratia tinerilor catre
Europa de V a.i satele si orasele mici se depopuleaza
-declinul unitatilor industriale si inchiderea unor societati comerciale mari, au generat o
rata ridicata a somajului si au determinat aparitia unor grave probleme economice si
sociale , in special in zonele urbane monoindustriale(Mizil, Urlati,Plopeni)
-castigul salarial mediu net lunar realizat in PH depaseste media pe regiune
-in ceea ce priveste struct fondului funciar, suprafata agricola reprez 57% din totalul
fondului funciar
-din totalul suprafetei agricole, terenul arabil este de 53%, pasuni si fanete 41%, restul
fiind vii si pepiniere agricole, livezi si pepiniere pomicale
-principalele culturi : cereale pt boabe, floarea-soarelui, soia boabe, cartofi,sfecla de
zahar, legume,rosii, ceapa, plante furajere verzi, varza si pepeni
- 1/3 din parcurile industriale existente in RO se gasesc in regiunea Sud-Muntenia si
jumatate din acestea de gasesc in PH

E.REGIUNEA DE DEZVOLTARE SV
Caracteristici
- are o suprafata de 29.212 km2 si cuprinde urm judete :DJ, OT,VL,MH,GJ
-populatia regiunii la 1 ian 2010 a fost de 2,246.033 loc ( aprox 11% din supr tot a tarii)
-densitatea populatiei este de 79,3 pers/km 2, sub valoarea mediei nationale
-zona rurala detine 52% , iar cea urbana restul
-regiunea are 40 de orase din care 11 municipii si 408 comune (avand 4070 sate)
Forta de munca si migratia
- resursele de munca din aceasta regiune reprez 10% din forta de munca a RO
-populatia activeaza in domenii precum pescuit si piscicultura,industrie extractiva,
industrie prelucratoare,constructii ,comert,transporturi,invatamant,sanatate etc
- nr mediu de salariati in 2011 a fost de 362 mii de pers, in scadere fata de 2010 cand a
inregistrat 364 mii de pers (aceasta situatie s-a datorat inchiderii unor exploatari
miniere,care a determinat nr somerilor sa creasca, cu consecinte sociale asupra zonei
respective)
-rata somajului a inregistrat in 2011 : 7,7% ( 69 000 pers dintre care 30 000 femei)
F. REGIUNEA DE DEZVOLTARE V
-este o regiune de dezvoltare situat la grania cu Ungaria i Serbia, care grupeaz judeele
AR, CS, HD i TM
-are o suprafa de 32.034 km, adic 13,4% din suprafaa total a rii.; a fost constituit la 28
octombrie 1998.
- populaia regiunii Vest era de 1.930.458 locuitori n anul 2005, n continu scdere, cu o
densitate de 61,1 loc/km, mult mai mic dect media pe ar (90,9 loc/km).
- regiunea este compus din 42 orae (din care 12 municipii) i 276 comune, n 4 judee.
-cel mai mare centru urban al regiunii este municipiul Timioara, totodat sediul ageniilor
regionale.
-regiunea are un grad ridicat de urbanizare, de 63,6% fa de media naional de 54,9%. Cu
76,9% populaie urban, judeul Hunedoara este i cel mai urbanizat jude din ar.
-PIB-ul Regiunii Vest atingea n anul 2004, valoarea de 3363,7 Euro/cap de locuitor, situnduse pe locul 2 n RO, dup Regiunea Bucureti Ilfov.

G.REGIUNEA DE DEZVOLTARE NV

10

- este o regiune de dezvoltare creat n 1998. Ca i celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri
administrative, funciile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regional
i absorbia fondurilor de la Uniunea European.
Infrastructura
-regiunea este traversat de 6 drumuri europene. n plus, Autostrada Transilvania este n
construcie i va traversa judeele Cluj, Slaj i Bihor aflate n regiune; are i o reea feroviar
dezvoltat, conectat la principalele localiti.
-exist 4 aeroporturi n regiune (Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare i Baia Mare). Oficialitile
clujene au demarat recent formalitile de extindere a aeroportului, intenia fiind de a l
transforma n al 2-lea aeroport important din RO(se are n vedere printe altele, mrirea
lungimii pistei ,astfel s poata ateriza avioane de mare tonaj)

Demografie
-regiunea NV are o populaie total de 2.740.064 de persoane.
-densitatea populaiei este de 80,21/km, sub media naional de 91,3/km.
- regiunea este una cu o diversitate mare etnic: romnii sunt majoritari cu 75% din populaie,
cea mai larg minoritate etnic fiind maghiarii cu puin sub 20% din populaie; sunt urmai de
romi, cu 3,5%.
-lb RO este cea mai vorbit, fiind folosit de 76,6% dintre locuitorii regiunii. A 2-a limb ca i
importan este maghiara, vorbit de 19,9% din populaie.
- exist mai multe grupuri confesionale, cel mai larg find cel ortodox ( 68,38% din populaie,
majoritatea romni); alte religii frecvente sunt cea reformat ,romano-catolic i grecocatolic
Economie
-economia regiunii de dezvoltare NV este bazat n principal pe agricultur (46% din
populaie au agricultura drept principala ocupaie), cu industria grea i uoar dezvoltat m
ales n principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare i Satu
Mare.

11

-exist mai multe centre de minerit n jud Maramure i n Munii Apuseni. Multe dintre mine
au fost parial nchise, ducnd la o cretere a omajului local, dar cu toate acestea omajul n
regiunea de NV este de aproximativ 4%, sub media naional de 5,5% a Ro( unele zone
miniere au fost declarate zone defavorizate, acorzndu-se faciliti investitorilor care doresc
s dezvolte afaceri n zon)
H.REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU
- este o regiune de dezvoltare alctuit din urmtoarele judee:AB, BV, CV, HR, MS i SB.
Demografie
- are o populaie total de 2 523 021; densitatea este de 73,99/km, inferioar mediei naionale
de 91,3/km.
-judeul AB, urmat de Sibiu au nregistrat cele mai mari scderi demografice n mediul
rural ,Covasna fiind singurul jude cu o cretere a numrului populaiei rurale (de cca 1%).
-regiunea este una dintre cele mai variate din punct de vedere etnic din RO, populaia fiind
format de romni (65,4%), maghiari (29,9%) i rromi (4%).
- potrivit datelor statistice de la sf anului 2010, n Regiunea Centru sunt 357 de comune ,1788
de sate; la nivelul Regiunii Centru, cele mai multe comune sunt n judeele Mure (91) i Alba
(67), iar cele mai puine n judeele Covasna (40) i Braov (48)
Infrastructura de transport
- la sfritul anului 2009, reeaua de drumuri publice din Regiunea Centru msura 10709 km,
reprezentnd 13% din lungimea total a reelei rutiere din RO. Din tot drumurilor din regiune,
21% sunt drumuri naionale, 42% sunt drumuri judeene, iar 37% drumuri comunale (la nivel
de jude, cele mai mari ponderi privind drumuri comunale din total drumuri publice, sunt n
judeele AB i MS ,la polul opus fiind jud SB )
Utilitati publice
- potrivit datelor statistice din 2010, n Regiunea Centru erau 357 de comune, dintre care 67,%
cu instalaii de alimentare cu ap potabil, 33 % cu instalaii de canalizare public, iar n 50%
din nr total de comune se distribuie gaze naturale(jud care se caracteriz printr-o infrastructur
diversificat sunt MS, BV i HR)
Forta de munca
- nr populaiei rurale din Regiunea Centru totalizeaz 1131230 locuitori( reprezentnd 40,6%
din totalul populaiei regiunii la nivelul anului 2010)

12

-cele mai ridicate procente ale populaiei rurale se nregistreaz n judeele Harghita i
Covasna ,iar cele mai sczute n judeele Braov i Sibiu (fa de anul 1990, ponderea
populaiei rurale a crescut cu 1,1% pp, n ciuda faptului c, dup 1990, 12 comune au fost
declarate orae.

I. REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCURESTI-ILFOV


Caracteristici demo-geografice
-supr tot a Regiunii Bucuresti-Ilfov este de 1.821 kmp, din care 13,1% reprez teritoriul administrativ al
Mun Bucuresti si 86,9% al judetului Ilfov(sunt cele m mici unitati teritorial-administrative ale RO, din
pdv al ntinderii)
Demografie
-populatia regiunii era de 2.208.368 locuitori n anul 2005
-mun Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din RO, populatia sa fiind de 1.924.959 locuitori
,reprezentnd circa 87% populatia regiunii, peste 16% din populatia urbana a tarii, respectiv circa 9%
din populatia totala a RO si avnd o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp.
-populatia jud Ilfov de 283.409 locuitori reprez numai 13% din totalul regiunii, acesta fiind situat n
categoria jud mici ale tarii, cu o densitate de aprox 180 locuitori/kmp.
-reteaua de localitati a Regiunii Bucuresti-Ilfov e constituita din 9 orase, 32 comune si 91 sate.
Economia regionala
Asa cum s-a ntmplat n multe alte state central si est-europene, capitala Romniei a cunoscut un ritm
de crestere economica mult mai alert dect celelalte regiuni ale tarii, s-a adaptat cel mai rapid la
schimbarile economice si sociale produse de tranzitie si a atras cele mai multe investitii straine directe.
n regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucuresti-Ilfov reprezentnd principala aglomerare
industriala din tara, dar forta de munca s-a reorientat masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii,
care n prezent contribuie cel mai mult la economia regiunii. Tot aici se nregistreaza cel mai alert ritm
de crestere a unor sectoare precum constructiile si imobiliarele, evolutii rapide nregistrnd si
activitatile de retail, de distributie si de management.
Infrastructura de transport
Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutierferoviar-aerian national si international al tarii, se caracterizeaza printr-un nalt grad de accesibilitate,
fiind situata pe cele doua coridoare europene: Axa Prioritara Europeana nr. 7 (Nadlac-Constanta) si
Axa Prioritara Europeana Giurgiu-Albita, planificate a fi construite n perioada imediat urmatoare,
precum si n proximitatea Dunarii (Axa Prioritara Europeana Nr. 18).
Infrastructura educationala
Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai important centru educational din Romnia. n 2005
dispunea de 252 gradinite, 370 unitati scolare din nvatamntul pre-universitar si 34 institutii de
nvatamnt superior. Prin cele 34 institutii de nvatamnt superior, Regiunea Bucuresti-Ilfov are cel
mai dezvoltat mediu universitar din Romnia si concentreaza cel mai mare numar de studenti
nregistrati n sistemul de nvatamnt superior dintre regiunile Romniei.

13

14