7 Economia Regiunii

1.
ECONOMIA REGIUNII
1. Structura economiei regionale 1.1 Produsul intern brut Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este produsul intern brut (PIB). Modul in care este calculat PIB-ul este deosebit de important datorita faptului ca, in functie de aceasta, pot fi formulate concluzii diferite cu privire la situatia reala a economiei regiunii. Astfel, cresterea PIB-ului total este utilizat ca indicator al cresterii capacitatii productive a regiunii, cresterea PIB-ului pe persoana ocupata este utilizat ca indicator al modificarilor in competitivitatea regiunii prin cresterea productivitatii, iar cresterea PIB-ului per capita indica schimbarile in bunastarea economica a regiunii si este principalul indicator de masurare a disparitatilor regionale. Economia Regiunii SV Oltenia a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva, manifestata printro crestere economica continua, de natura sa asigure o reducere graduala a decalajelor fata de alte regiuni ale tarii si fata de tarile Uniunii Europene. Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2009 un produsul intern brut (PIB) total de 39953,8 milioane lei preturi curente, in scadere cu 0,96% in raport cu anul 2008. Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia in perioada 2005-2009, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei, evidentiaza o crestere cu aproximativ 67%, existand un trend crescator de la an la an pentru intreaga perioada, exceptand anul 2009 cand s-a inregistrat o scadere de 0,9 puncte procentuale fata de anul 2008.. PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezinta la nivelul anului 2009, doar 7,97% din valoarea PIB national, ocupand ultimul loc intre regiuni, aceasta situatie manifestandu-se, de altfel, pe intreaga perioada de analiza 2005/2009. In ceea ce priveste Regiunea Sud Vest Oltenia, judetul Dolj este leader in perioada de analiza 2005/2009, avand o contributie la realizarea PIB in anul 2009 de 33,43% din valoarea regionala, inregistrand o usoara crestere cu 0,4 puncte procentuale in anul 2009 fata de anul 2008. Judetul Dolj este urmat de judetul Gorj cu 21,94% contributie la realizarea PIB regional. Cel mai mic aport il aduce in toti anii de analiza judetul Mehedinti cu o contributie de 10,91% la PIB-ul regional in anul 2009, in scadere cu 0,8 puncte procentuale fata de anul 2008.
Tab. 2.1 Dinamica PIB 2009/2005 pe regiuni de dezvoltare-judete1
Milioane lei preturi curente
Regiunea de 2005 dezvoltare/judetu l Nord Est 33.265,8 Sud Est Sud-Muntenia 32.852,1 36.855,4
2006 38.429,9 38.508,7 44.301,4 28.589,2 8.839,4 5.984,1 3.246,6 4.560,4 5.958,7 35.788,9 40.806,2 40.291,2 77.710,5
2007 45.990,1 44.273,0 52.013,5 34.419,6 10.675,0 7.613,9 3.755,6 5.566,3 6.808,8 42.995,7 50.724,1 49.416,7 95.798,2
2008 55.021,9 53.851,1 64.535,4 40.340,2 13.409,6 8.033,1 4.394,4 6.648,8 7.854,3 50.393,4 58.638,8 57.303,0
2009 54.408,4 52.706,0 65.141,8 39.953,8 13.355,2 8.764,2 4.359,8 6.087,7 7.386,9 49.200,2 57.900,2 57.100,9
Dinamica 2009/2005 (%) 63.56 60.43 76.75 67.03 83.78 71.17 62.16 54.60 50.53 69.18 68.69 72.29
Sud-Vest Oltenia23.920,5 Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Vest Nord-Vest Centru 7.266,9 5.120,1 2.688,6 3.937,6 4.907,3 29.081,7 34.323,1 33.143,2
Bucuresti-Ilfov 65.307,1 ROMANIA
134.162,6 124.288,8 90.31
288.954,6 344.650,6 416.006,8 514.700,0 501.139,4 73.43
Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2011 Fig. 2.1 Dinamica PIBR 2005/2009 (milioane lei preturi curente). Comparatie intre regiuni
Prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 2011
n 2009, economia Romniei a sczut ca urmare a ncetinirii economice la nivel mondial. Produsul intern brut a sczut cu 3,3 % n anul 2009 fa de anul precedent. La nivel regional, Regiunea Bucureti-Ilfov este lidear n toat perioada analizat, la realizarea, n calitate de contribuabil principal la PIB, realiznd, n 2009, 24,8% din valoarea naional. Regiunea capital, este urmat de regiunea Sud Muntenia cu 13,01% contribuie la realizarea PIB. Cel mai mic aport l aduce n toi anii analizai regiunea Sud-Vest Oltenia. Privind din punct de vedere al ratei de cretere a PIB regional, n 2009, numai regiunea Sud Muntenia nregistreaz o cretere de 0,9% fa de anul anterior-2008, n timp ce celelalte regiuni nu nregistreaz cretere, reducndu-se PIB-ul regional cu 0,4% pentru regiunea Centru pn la 7,4% pentru regiunea Bucureti-Ilfov. Rata de cretere a PIB regional, n 2009, a apte regiuni de dezvoltare, cu excepia regiunii Bucureti-Ilfov, se afl peste media naional de 97,4%. Aceast situaie se remarc doar n 2009, pentru anii anteriori analizai, se nregistreaz cretere economic att la nivel naional ct i pentru toate celelalte regiuni de dezvoltare ale Romniei.
Fig. 2.2. Comparatie dinamica PIBR/PIBN 2005/2009 (milioane lei preturi curente)
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011
Sursa: Conturi Nationale MDRT Contributia judetelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2009, indica o pondere de 33,43% a judetului Dolj ( 13.355,2 milioane lei preturi curente), urmat de 21,94% (8.764,2 mil lei) judetul Gorj, 18,49% (7.386,9 mil lei) judetul Valcea, 15,24% ( 6.087,7 mil lei) judetul Olt si 10,91% ( 4359,8 mil lei) judetul Mehedinti. Dinamica PIB in perioada 2005-2009 pe judete, evidentiaza cea mai mare crestere, cu 83,78% , in judetul Dolj iar cea mai mica crestere (50,53%) in judetul Valcea, in conditiile unei cresteri medii la nivel regional de aproximativ 67%.
Fig. 2.3. Dinamica PIB regional 2005-2009 pe judete
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011 Indicatorul tradiional pentru compararea regiunilor de dezvoltare este PIB-ul regional pe locuitor. Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor a cunoscut o dinamica pozitiva la nivelul 2009 inregistrand o valoare de 17.752,8 mil lei preturi curente, in scadere cu 0,44 puncte procentuale fata de anul precedent si o crestere cu aproape 72% fata de anul 2005. Se poate observa, c lider necontestat la nivel naional este regiunea Bucureti Ilfov, cu mai mult de dublul mediei naionale n toi anii analizai. Din analiza evoluiei PIB regional/ locuitor n perioada 2005-2009 rezult c urmtoarele trei locuri sunt ocupate n mod constant de regiunile de dezvoltare: Vest, Centru i Nord Vest. Pentru celelalte regiuni locurile s-au mai schimbat doar ntre Sud Est i Sud Muntenia, locul cinci cu ase. Regiunea Nord Est rmne cea mai srac regiune la nivel naional. Rata de crestere a PIB regional pe locuitor de la nivelul regiunii Oltenia, pe durata perioadei de analiza 2005-2009 a fost usor superioara mediei nationale, insa ca nivel absolut valoarea regionala s-a situat constant sub media nationala. In anul 2009, nivelul PIB / locuitor in Regiunea Oltenia se situa pe locul 7 intre regiuni, fiind superior regiunii Nord Est, insa semnificativ inferior valorilor inregistrate in Regiunea Bucuresti-Ilfov si Vest. La nivel regional, se observa ca PIB/ locuitor la nivelul judetului Gorj inregistreaza cele mai bune rezultate in anul 2009 cu o valoare de 23.203 mil lei, avand o ascensiune de la an la an in perioada de analiza 2005-2009. Acesta este urmat de judetul Dolj, iar pe ultimul loc se situeaza judetul Olt a carui PIB/locuitor in anul 2009 se afla in scadere cu aproximativ 8 puncte procentuale fata de anul anterior.
Tab. 2.2. Dinamica PIB / capita in perioada 2009/2005 pe regiuni de dezvoltare ( milioane lei preturi curente). Regiunea dezvoltare /judetul Nord Est Sud Est deAnul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Dinamica (%) 2009/2005 64.46 62.35 79.91 71.18 87,31 74.40 68.22 60.19 53,27 69.95 25602,4 21297,4 22618,8 3 ROMANIA 133615967,6 19315,4 23934,6 23341,474.67 2,8 Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2011, CD Conturi Nationale Regionale 2008-2009, 2003-2008 69.85 72.69
8907,6 11541,7
10295,8 13569,8 13374,6 12463,2 12345,7 15601,6 10767,6 9514,3 14410,0 18570,1 14946,6 15920,2 35012,1
12340,9 15641,8 15757,8 15097,3 14989,0 19950,3 12571,4 11701,2 16543,2 22341,9 18610,5 19579,5 43037,3
14794,5 19098,9
14649,3 18738,2
Sud-Muntenia 11068,5 Sud-Vest Oltenia Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Vest Nord-Vest Centru 10371,1 10108,7 13304,1 8847,9 8141,0 11819,7 15064,7 12538,6 13097,6
19648,1 19913,7 17831,8 18926,9 21202,7 14882,7 14125,4 19206,7 26173,2 21542,1 22707,7 59680,2 17752,8 18934,3 23203,0 14884,1 13040,8 18115,6
Bucuresti-Ilfov 29572,6
55079,86.25
Tab. 2.3 Rata de crestere reala a PIB-ului regional pe locuitor Rata de crestere reala a PIB-ului regional pe locuitor 06/05
2
07/06
08/07
09/08
Dinamica 2009/2005 (%) este exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2009 - 2005)/ 2005*100 ( variatie cu x% )
NE SE SM SV Dolj Gorj
115,58 117,57 120,83 120,17 122,13 117,27
119,86 115,27 117,82 121,14 121,41 127,87 116,75 123 114,80 120,31 124,51 122,99 122,92 120,97
119,88 122,10 124,69 118,11 126,27 106,28 118,39 120,72 116,10 117,15 115,75 115,98 138,67 123,91
99,02 98,11 101,35 99,56 100,04 109,43 100 92,32 94,32 97,82 98,86 99,61 92,29 97,52
Mehedinti 121,70 Olt Valcea V NV CTR BI Total 2009, 116,87 121,92 123,27 119,20 121,55 118,39 119,49
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, cd Conturi Nationale Regionale 2003-2008, 2008Conturi Nationale- MDRT n 2009, toate regiunile de dezvoltare, cu excepia regiunii Sud Muntenia, nu au nregistrat o cretere a PIB regional pe cap de locuitori, ci o scdere de doar 0,39% pentru regiunea Centru de pn la 7,71% pentru Bucureti-Ilfov. Este ns extrem de interesant evoluia regiunii Nord-Est care, de pe ultimul loc n 2006, urc pe locul patru, dovedind un potenial de cretere nevalorificat. Daca in anul 2008, se plaseaza pe primul loc regiunea Bucuresti Ilfov, in anul 2009 aceasta se afla pe ultimul loc, PIB-ul regional pe locuitor micsorandu-se cu 7,71%, iar pe primul loc se afla regiunea Sud Muntenia cu o rata de crestere de 101,35%. Din analiza ratei de cretere a PIB, rezult c judetele au tendina de a fi mai puin stabile ca poziie. Astfel, dac n 2008 pe primul loc se plaseaz judetul DOLJ, n 2009 aceasta este in scadere cu detronat de judetul Gorj cu o rata de crestere reala a PIB-ului Regional pe locuitor de 109,43%,iar pe ultimul loc se afla judetul Olt cu o rata de crestere de 92,32%. Judetul Mehedinti, pe toata perioada de analiza isi mentine pozitia pe locul 3, exceptand anul 2006 cand se afla pe locul 4 cu o rata de crestere reala a PIB/locuitor de 116,75 %, in scadere fata de anul 2005 cu 14,34%
Judetele Olt si Valcea inregistreaza oscilatii de la an la an, in anul 2009 situandu-se pe ultimele doua locuri, judetul Valcea fiind in scadere cu 5,7%, iar judetul Olt se afla pe ultimul loc cu o scadere de 7,7% fata de anul 2008 cand se afla pe locu 2 .
Fig. 2.4. Dinamica PIBR/locuitor in dinamica 2005/2009
Sursa: Anuarul Statistic 2011
1.2 Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) Pentru a evidenia n mod corect structura economiei pe ramuri de activitate, analiza trebuie realizat n funcie de valoarea adugat brut (VAB) i nu de PIB, ntruct schimbrile de
taxe, impozite sau subvenii pot modifica ponderea ramurilor, fr ca activitatea economic s se schimbe propriu-zis. La nivelul anului 2009 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica, gaze si apa, gestionarea deseurilor si activitati de decontaminare) de 10.334,3 mil lei preturi curente, reprezentand 28,70% din VAB regionala, urmata de sectorul comert cu 6.765,8 mil lei reprezentand 18,79%, sectorul administratie publica si aparare, asigurari 5.365,5 mil lei, ( 14,90%), constructi 4.584,6 mil lei ( 12,73%), agricultura, sivicultura si pescuit 3.766,7 mil lei (10,46%), tranzactii imobiliare 2.645,8 ( 7,35%) si activitatii profesionale, stiintifice si tehnice 1.082,6 mil lei (3%),activitati de spectacole, culturale si recreative 607,1 mil lei (1,69%) ,intermedieri financiare si asigurari 437,6 mil lei (1,22%) si informatii si comunicatii 418,3 mil lei (1,16%). Tab. 2.4. Dinamica VAB / PIB regional in perioada 2009-2005 pe activitati ale economiei nationale (milioane lei preturi curente) Activitati nationale ale economiei 2005 2009 2006 2863.2 2007 2225.8 2008 3872,4 3766,7 Dinamica (%)3 2009/2005 41.61
Agricultur, silvicultur i2660 pescuit
Industria (extractiv; industria 7144,8 8335,9 prelucrtoare; producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat distribuia apei; salubritate, gestionarea deeurilor, activiti de decontaminare) Constructii 1686,3 2280,3
10070,2 10301,2
10334,3 44.64
3382,6 6187.3
4394,0 7089.7
4584,6 6765,8
171.87 71.88
Comer cu ridicata i cu amnuntul; 3936.3 5145.5 repararea autovehiculelor i moto transport i depozitare; hoteluri i restauranteic et lor; Informaii i comunicaii
3
378
418,3
Exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2009 - 2005)/ 2005*100
Intermedieri asigurri
financiare
i283.5 2620,9
263 3325,3
352.2 4299,4
460.6 2673.1 1025.5
437,6 2645,8 1082,6
54.36 0,95
Tranzacii imobiliare
Activiti profesionale, tiinifice i tehnice; activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport Administraie public i 3022.3 aprare; 3377 asigurri sociale din sistemul public; nvmnt; sntate i asisten social Activiti de spectacole, culturale i recreative; reparaii de produse de uz casnic i alte servicii Valoarea adaugata regionala (VABR) Impozite pe produs 4037.4
5187.1
5365,5
77.53
592.2 -
607,1
21354,1 25590,2 30554,9 35973,8 bruta 2771,5 3255,7 272,3 -529,0 3984,1 100,4 -219,8 4426,1 93,5 -153,2
36008,3 68.62 4027,6 73,7 -155,8 39953,8 45.32 -67.23 -136.23 67.03
Drepturi asupra importurilor224,9 (taxe vamale) 430,0 Subventii pe produs
Produsul intern brut regional23920,5 28589,2 34419,6 40340,2 PIBR - total Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2011
Dinamica VAB regionala in perioada 2005-2009, evidentiaza o crestere cu 171,87% in domeniul constructii, urmata de sectorul de sectorul administratiei publice si apararii; asigurari (77,53%), comert cu ridicata si cu amanuntul (71,88%) intermedieri financiare si asigurari 54,36%, intermedieri financiare si asigurari 54,36%. Cel de-al doilea sectoar in ordinea ponderilor in VAB regionala la nivelul anului 2009, sectorul industrial, a inregistrat cresteri cu 0,3 puncte procentuale fata de anul 2008, in comparatie cu acesta, primul sector, respectiv cel agricol a inregistrat o scadere in anul 2009 fata de 2008 cu aproximativ 3 puncte procentuale.
Sectorul tranzactii imobiliare, in perioada de analiza 2005-2009, inregistreaza o crestere de 21,18% in anul 2006, cea mai mare crestere inregistrandu-se in anul 2007 cu 39% fata de anul 2005. In anul 2009 in raport cu 2005 cresterea este doar de 0,95%. Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar daca ponderile sectoarelor agricol, industrial si cel al constructiilor este cu 3,30 %, 1,95% si respectiv 1,02% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de anii precedenti, totusi la nivelul anului 2009, ponderea regionala este superioara celei nationale cu 3,3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene. Analiza in dinamica a structurii economiei regionale evidentiaza o schimbare in conformitate cu tendintele nationale, insa pastreaza decalajele relativ constante in raport cu aceasta. Aceasta transformare in structura activitatilor economice reflecta in general tendintele nationale globale. Se poate chiar concluziona ca, luata ca un intreg, economia Olteniei s-a schimbat putin mai lent si mai putin intensiv in comparatie cu cea a Romaniei. Cea mai mare scadere in sectorul serviciilor in anul 2009, o inregistreaza ramura informatii si comunicatii cu o scadere de 3,17% fata de nivelul national fiind urmata de comert cu o scadere de 2,13 % fata de ponderea nationala. Tab. 2.5. Comparatie procentuala intre structura PIB pe categorii de resurse, Regiunea SV Oltenia, si structura nationala, 2009 Structura Produsului Intern Brut pe categorii deSV Oltenia resurse (VAB) 2009 Agricultura, silvicultura si pescuit 10.46 % Industria extractiv; industria prelucrtoare; producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat; distribuia deeurilor, activiti de decontaminareapei; salubritate, gestionarea Constructii Servicii Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor; 28.70 % Romania 7.16% 26.75 %
12.73 % 48,11 % 18.79 %
11.71 % 54,38% 20.92 %
transport i depozitare; hoteluri i restaurante Informaii i comunicaii Intermedieri financiare i asigurri Tranzactii imobiliare Activiti profesionale, tiinifice i tehnice; activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport Administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public; nvmnt; sntate i asisten social Activiti de spectacole, culturale i recreative; reparaii de produse de uz casnic i alte servicii 1.16 % 1.22 % 7.35 % 3.01 % 4.33 % 2.49 % 7.25 % 4.44 %
14.90 %
12.34 %
1.69 %
2.59 %
Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2011 Structura economico-sociala regionala, ce a rezultat in urma procesului de restructurare economica, este in continuare serios dezechilibrata. Daca luam in considerare cifrele la nivelul anului 2009, rezulta ca 47,09% din totalul fortei de munca ocupate in agricultura produce un procent de 10.46%% din totalul PIB. Aceasta a fost partial echilibrata de locurile de munca din sectorul industrie si constructiee, relativ bine platite, si care au adus un anumit venit regiunii. Numai sectoarele comert si administratie publica si aparare produc in medie un venit proportional cu contributia lor la totalul fortei de munca. Pentru a stimula cresterea PIB regional, sunt necesare masuri concertate vizand pe de o parte stimularea serviciilor, ca cel mai competitiv sector economic, corelate cu masuri de crestere a productivitatii muncii in mediul rural (prin diversificarea activitatilor economice si reorientarea populatiei ocupate in agricultura) si industrial (in special prin atragerea investitiilor straine directe).
Tab. 2.6. Comparatie intre structura PIB pe categorii de resurse (VAB) si structura fortei de munca pe sectoare 2009, Regiunea SV Oltenia Structura Produsului Intern Brut categorii de resurse (VAB) 2009 Agricultura, silvicultura si pescuit Industria extractiv; industria prelucrtoare; producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat; distribuia deeurilor, activiti de decontaminareapei; salubritate, gestionarea Constructii Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor; transport i depozitare; hoteluri i restaurante Informaii i comunicaii Intermedieri financiare i asigurri Tranzactii imobiliare Activiti profesionale, tiinifice i tehnice; activiti de servicii administrative i activiti de servicii suport Administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public; nvmnt; sntate i asisten social Activiti de spectacole, culturale i pe% din total VAB % forta de munca ocupata din total 10.46 28.70 47.09 18.70
12.73 18.79
4,46 13.76
1.16 1.22 7.35 3
0 0,78 0 2,33
14.90
11,43
1.69
recreative; reparaii de produse de uz casnic i alte servicii
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2010
2. Investitii straine directe
Investiiile strine directe (ISD) sunt o categorie de investiii internaionale realizate de ctre o entitate rezident ntr-o economie (investitor direct) pentru a obine un interes de durat ntr-o ntreprindere ce opereaz n alt economie (ntreprindere de investiii directe). ISD este o component a balanei de pli ce reliefeaz toate operaiunile financiare ntre o ar sau Uniunea European (UE) - i toate celelalte ri. Cresterea productivitatii si a competivitatii regionale este puternic corelata cu nivelul tehnologic, care in regiunile slab dezvoltate, este dependent de transferurilor externe de tehnologie, in special prin intermediul investitiilor straine directe. Investitiile directe sunt o sursa de capital, de know-how, tehnologie, abilitati de management care stimuleaza cresterea economica, contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice regionale, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de munca. Tab. 2.7. Investitiile straine directe pe regiuni de dezvoltare 2009-2010 Regiuni de dezvoltare 2009 Valoare Structura milioaneregiuni (%) euro ROMANIA din care: 49984 100,0 2010 Dinamica peValoare Structura pe2010/2009 milioaneregiuni (%) (%) euro 52585 100 5,20 3,22 11,98 6,71 11,34 15,05 5,56 -6,32 27,59
Bucuresti - Ilfov 31699 63,4 32720 62,2 Sud - Est 2938 5,9 3290 6,3 Sud 3576 7,2 3816 7,3 Vest 3095 6,2 3446 6,5 Nord - Vest 1940 3,9 2232 4,2 Centru 3703 7,4 3909 7,4 Sud-Vest Oltenia 2058 4,1 1928 3,7 Nord - Est 975 1,9 1244 2,4 Sursa: STUDIU Investitii Straine Directe in Romania 2009,2010, BNR
Fig. 2.5 Investitii straine directe Regiunea SV Oltenia
Sursa: BNR Valoarea investitiilor straine directe (asa cum este detaliat in tabelul de mai sus) in regiunea SV Oltenia in anul 2010 a fost de 1928 mil. Euro, reprezentand un procent de 3.7% din valoarea nationala a investitiilor straine directe. Dinamica acestui indicator in raport cu anul 2009 indica o scadere cu 6.32%, Regiunea SV Oltenia plasandu-se pe penultimul loc intre regiuni in atragerea investitiilor straine directe, inaintea Regiunii Nord Est. Analiza in dinamica a structurii pe regiuni indica o scadere a ponderii investitilor straine directe in regiunea SV Oltenia in totalul investitiilor realizate la nivel national (de la 4.1% in 2009 la 3.7% in 2010) fapt ce denota mentinerea unei atractivitati regionale foarte scazute din punct de vedere investitional. Principalul obstacol in cale atragerii Investitiilor Straine Directe in Regiunea SV Oltenia este gradul de atractivitate scazut al acesteia, datorat starii precare a dotarilor infrastructurale de baza si a calitatii slabe a mediului de afaceri (mediul politic si administrativ), sectorul privat dezvoltarea antreprenoriala regionala, se afla in 2010 pe ultimul loc intre regiunile Romaniei, atat ca densitate (numar de unitati locale active), si cifra de afaceri, in toate sectoarele industriei constructii, comert si servicii de piata. Fig 2.5 Investitii straine directe pe regiunii de dezvoltare
Sursa: Conturi Nationale MDRT
Investitiile straine in Romania s-au orientat in functie de accesibilitatea si potentialul zonelor, precum si de mentalitatea oamenilor de afaceri si de traditia in domeniul respectiv. Regiunea Bucuresti-Ilfov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase, inregistrand 62.2% din totalul ISD realizate in Romania in anul 2010. Acest situatie este previzibila, intrucat capitala constituie principalul pol de atractie al investitorilor straini, fapt confirmat de numarul mare al firmelor cu participare straina la capital localizate aici.
Sursa: Conturi Nationale MDRT Fluxurile ISD cresc, n general, n perioadele de cretere economic rapid, n timp ce aceste fluxuri se vor reduce cel mai probabil n timpul perioadelor de recesiune, accentual punndu-se pe activitile ntreprinderilor autohtone. Astfel, dac trei regiuni de dezvoltare: Sud Muntenia, Vest i Bucureti Ilfov se afl, n perioada analizat 2003-2010, pe o linie ascendent privind volumul de ISD atras la nivel de regiuni, alte patru regiuni (Nord Est, Sud Est, Nord Vest i Centru), pn n anul 2008, au nregistrat creteri semnificative privind volumul ISD, dup care, n anul urmtor 2009, datorit efectelor negative
perpetuate de criza economic i financiar de la nivel mondial, nregistreaz o scdere semnificativ a acetora, ca apoi s se observe o revenire spectaculoas datorit faptului c multe state membre nu mai sunt interesante pentru investitorii strini i piaa romneasc este mult mai sigur dect alte piee europene. Evideniat i n analiza anterioar, Regiunea Nord-Est ocup ultimul loc privind atragerea investiiilor strine directe, nregistrnd la nivelul lui 2010, doar 2,37% din total ISD. Regiunea de dezvoltare Sud Vest demonstreaz capabilitatea de a atrage un volum din ce n ce mai mare de ISD pentru perioada 2003-2009, cu un regres de 9,36% n ultimul an analizat (2010). Tab. 2.9. Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, in perioada 1991-2011, sold existent la 31 Decembrie 2011 Judet Total companiiSuma totala de capitalTotal exprimat in de comert cuinregistrat echivalent valuta investitie Total exprimat in straina moneda nationala Nr. Societati comerciale Nr. % in mii RON % mii EURO % 179.407 100 106.351.276,3 100 2.084 471 1,2 2.017.766,6 1,19 0,27 73.727,6 0,45 202.460 0,35 1.567.193,8 0,43 190.764,9 2.69 4051912,9 2,01 0,07 0,20 1,56 0,19 4,03 32.480.124,4 100 459.645,6 17.472,1 55.647,5 415.619,5 44.619,2 993003,9 1,53 0,06 0,18 1,38 0,15 3.30 Clasificare Clasificare judete dupajudete dupa numar alinvestitia companiilor straina din de comert capitalul lor Loc pe tara xxxxx 16 39 31 35 32 xxxxx Loc pe tara xxxxx 14 42 37 15 38 xxxxx
ROMANIA DOLJ GORJ
MEHEDINTI 782 OLT 606 VALCEA OLTENIA 755 4698
Sursa: ONRC 2011 Fig. 2. 6. Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social total subscris, pe regiuni de dezvoltare economica in perioada 1991-2011 sold existent la 31 Decembrie 2011
Sursa: ONRC 2011 Principalele domenii care au atras investitii la nivel national au fost sectorul constructii cu un procent de 27,2 % urmat de industriei cu un procent de 25,9%,, servicii profesionale 19,3 %, comert cu amanuntul 9,9 %, agricultura 5,7%, comert cu ridicata 5,5 % pe ultimul loc situanduse transportul cu un procent de 1,3%.
Fig. 2.7 Structura pe domenii de activitate a numarului de societati comerciale cu participare straina la capitalul social, inregistrate in perioada 1991-2011 sold existent la 31 Decembrie 2011
Sursa: ONRC
3. Mediul antreprenorial
Sursa: MDRT IMM-urile sunt un factor cheie n peisajul economic al Uniunii Europene, implicit i al Romniei, oferind milioane de locuri de munc i declannd inovare. La nivel naional, raportat la anul 2010, cifrele vorbesc de la sine: 99,71% din toate ntreprinderile romneti au mai puin de 250 de angajai i asigur 72,41% din totalul salariailor din ntreprinderi. Dac analizm perioada 2000-2010, se evideniaz un trend cresctor al numrului IMM-urilor pn n anul 2008, dup care, datorit crizei economice internaionale, cu care s-a confruntat i Romnia, numrul IMM-urilor a sczut cu 11,36% n urmtorii doi ani. Situaia la nivel regional este asemntoare cu cea naional. Pierderile cele mai mici s-au nregistrat n regiunea Sud Vest care a pierdut doar 3.797 IMM, ceea ce reprezint o pierdere de 10% din total IMM. Aceeai pierdere, din punct de vedere procentual, se regsete i n regiunea Sud Muntenia, dar din punct de vedere numeric, pierderea este mult mai mare de 5.753 IMM. Numrul cel mai mare de IMM care a disprut din economia romneasc este de 12.191 IMM n regiunea Bucureti Ilfov, ceea ce reprezint doar 9% din numrul total de IMM nregistrat n regiune.
Sursa: MDRT Dac analizm distribuia IMM pe regiuni de dezvoltare, n anul 2010, se detaeaz regiunea Bucureti Ilfov cu 23,90% din IMM naionale, urmat de Regiunile Nord Vest (13,81%) i Centru (12,05%). La polul opus, se afl Regiunea Sud Vest cu 7,31% din IMM. In categoria IMM-urilor pentru 2010, ponderea cea mai mare o au microntreprinderile cu 89,42% din IMM. Analiznd perioada 2000-2010, pentru toate regiunile de dezvoltare, microntreprinderile sunt preponderente cu peste 85% din total IMM-uri, celelalte categorii fiind net inferioare: ntreprinderile mici cu 8-9% i cele mijlocii cu 1,4-2%. Rezultate si performante ale intreprinderilor din Regiunea Oltenia
Unitatile locale active ale Regiunii SV Oltenia Economia Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia inregistra la finele anului 2010, un numar total de 35.110 unitati locale active, in scadere cu 18,60% (- 7120 unitati locale active) fata de anul anterior, reprezentand 7,27 % din total national (482.430 unitati).
Tab. 2.10. Unitati locale active din industrie, constructii, comert si servicii pe activitati si clase de marime in Regiunea SV Oltenia la sfarsitul anului 2010 Activitati ale economiei nationale Total, din care: Industrie Industria extractiva Total 35110 4031 137 0-9 10-49 50-249 250 si peste salariati salariati salariati salariati 31224 2942 99 2615 18 210 2583 15388 3172 757 19 678 16 44 443 1188 571 240 4 208 10 18 92 103 143 92 15 55 14 8 18 6
Industria prelucratoare, din care : 3556 Alimentara si bauturi Fabricarea articolelor de imbracaminte,prelucrarea blanurilor Industria constructiilor metalice si aproduselor din metal Industria de masini si echipamente Productia si furnizarea de energie58 electrica si termica, gaze, apa calda si aerconditionat Distributia apei; salubritatea, gestionarea280 deseurilor, activitati de decontaminare Constructii 3136 Comert cu ridicata si cu amanuntul,16685 repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice Transport si depozitare 2792 Hoteluri si restaurante 2075 Informatii si telecomunicatii 857 Tranzactii imobiliare, inchirieri si517 activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Activitati profesionale, stiintifice si2284 tehnice Activitati de servicii administrative si831 activitati de servicii suport
2566 1870 776 489 2181 675
188 182 64 23 89 104
24 23 17 5 13 40
14 1 12
Invatamant, 206 Sanatate si asistenta sociala 746 Activitati de spectacole, culturale si recreative 246 Alte activitati de servicii 704 Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2011
181 697 208 668
24 46 33 31
1 3 5 5
Distributia unitatilor locale active pe clase de marime arata ca majoritatea se situau in clasa 0-9 salariati (88,9% in anul 2010 si 89,4% in anul 2009), fiind urmate de cele cu 10-49 salariati (9% in anul 2010 si 8,6% in anul 2009), 50-249 salariati (1,62% in anul 2010 si 1,58% in anul 2009) si cele cu 250 de salariati si peste (0,4% in anul 2010 si 0,39% in anul 2009). Pe principalele activitati ale economiei nationale, ramura predominanta care contribuia cu aproape 50% la totalul unitatilor locale active este cea de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice (47,52% in anul 2010 si 46,84% in anul 2009), fiind urmata de industrie (11,48% in anul 2010 si 11,68 in anul 2009), constructii (8,9% in anul 2010 si 9,58% in anul 2009), transport si depozitare (7,95% in anul 2010 si 7,53% in anul 2009),activitati profesionale, stiintifice si tehnice (6,5% in anul 2010 si la fel si in anul 2009), hoteluri si restaurante (5,9% in anul 2010 si la fel si in anul 2009), informatii si telecomunicatii (2,4% in anul 2010 si 2,5% in anul 2009) si activitati de servicii administrative si activitatii de servicii suport (2,3% in anul 2010 si la fel in anul 2009), sanatate si asistenta sociala (2,2% in anul 2010 si 1,9% in anul 2009), alte activitatii de servicii (2% in anul 2010 si la fel in anul 2009), tranzactiile imobiliare ( 1,4% in anul 2010 si 1,5% in anul 2009), cea mai mica contributie in ambii ani cu valori foarte apropiate o au activitatile de spectacole culturale si recreative (0,7% in anul 2010 ca si in anul 2009) si invatamant ( 0,5% in anul 2010 si 2009). Din punct de vedere al densitatii intreprinderilor (masurata ca numar de intreprinderi/1000 de locuitori populatie activa - 15-59 ani), putem remarca cresterea relativa a acesteia in cazul regiunii S-V Oltenia incepand cu anul anul 2005, ceea ce ar putea sugera un trend pozitiv exceptand intreprinderile mari. Aceata crestere are loc intre anii 2005-2008 cand atinge un punct maxim, exceptand anii 2009 si 2010 cand se afla in descrestere cu 10,3% fata de anul 2008 la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia. In cazul intreprinderilor mari, la nivelul regiunii Sud Vest se observa o medie constanta a valorii acestui indicator pe o perioada de doi ani dar totusi in usoara scadere . Tab. 2.11. Dinamica densitatii intreprinderilor in regiunea S-V Oltenia, 2000-2010 Marime 0-9 10-49 50-249 > 250 Total 2000 16.45 1.40 0.38 0.15 18.38 2005 20,17 1,88 0,45 0,13 22,64 2006 20,99 2,12 0,45 0,13 23,68 2007 22,27 2,36 0,49 0,12 25,24 2008 24,10 2,42 0,50 0,12 27,14 2009 23,86 2,30 0,42 0,10 26,69 2010 21,97 2,23 0,40 0,10 24,70
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2011 Totusi, prin comparatie cu celelalte regiuni de dezvoltare, precum si cu nivelul national, densitatea intreprinderilor plaseaza regiunea S-V Oltenia intr-o situatie defavorabila. Calculul densitatii intreprinderilor la 1000 locuitori populatie activa (15-59 ani) plaseaza regiunea pe locul 7 din 8, devansand doar regiunea N-E, in timp ce raportarea intreprinderilor la suprafata regiunii, ne plaseaza pe ultimul loc intre regiuni. La nivelul regiunii SV Oltenia, in anul 2010 exista in medie 24,71 intreprinderi la 1000 locuitori activi, o cifra semnificativ mai mica decat media nationala de 34.86. Tab. 2.12. Densitatea intreprinderilor 2010. Comparatie inter-regionala Regiune Nr. deNr. locuitoriDensitate intreprinderi cu varsta 15-intreprinderi 59 1000 locuitori NORD-EST 52199 2345237 22,26 SUD-EST 56387 1820885 2050854 1421156 1259304 1767944 1642657 1529479 13837516 30,97 25,37 24,71 35,61 37,80 35,43 76,38 34,86 Suprafata /(km2) 36850 35762 34453 29212 32034 34159 34100 1821 238391 Densitate intreprinderi/ suprafata 1,42 1.58 1,51 1,20 1,40 1,96 1,71 64,15 2,02
SUD52033 MUNTENIA OLTENIA 35110 VEST 44839
NORD-VEST 66831 CENTRU 58207
BUCURESTI 116824 ROMANIA 482430
Sursa: Anuarul Statistic 2011
Investitiile brute ale unitatilor locale active din Regiunea SV Oltenia La nivelul anului 2010, valoarea totala a investitiilor brute in regiunea Oltenia a fost de 7524 mil. lei, reprezentand o scadere cu 2,6 % fata de anul 2009, (7720 milioane lei preturi curente in anul 2009) si tot in crestere cu 93,72% fata de anul 2005. Pe sectoare economice, cele mai mari volume de investitii au fost realizate in industrie 5890 mil. lei in anul 2010, din care 44.53% au fost realizate in cadrul ramurii industriei prelucratoare, urmata de ramura energiei electrice si termice, gaze si apa cu 41.54% din totalul industriei, in comert 551 mil. Lei in scadere fata de anul 2009 (813 mil. lei in anul 2009) si in sectorul transport, depozitare si activitati de posta si curierat 436 mil. lei (363 mil. lei in anul 2009).
Raportat la clasele de marime ale intreprinderilor, 73.51% in anul 2010 din totalul investitiilor brute s-au facut in intreprinderile mari, cu 250 salariati si peste, (70,31% in anul 2009) urmate de unitatile mijlocii cu 9.8% (12.43% in anul 2009), mici 9.1% (8.4% in anul 2009) si micro 7.5% (8.8% in anul 2009). Distributia investitiilor brute pe judete este urmatoarea in anul 2010, valoarea investitiilor brute este de 2504 mil. Lei, in Mehedinti de 1203 mil. Lei si in Olt de 800 mil lei in scadere cu 39,2% fata de anul 2009 (judetul Olt valoarea investitiilor brute fiind de 1316 mil lei. ), iar in judetul Gorj in anul 2009 valoarea investitiilor brute este de 1465 mil. Lei, fiind in scadere fata de anul 2008 cu 11.3%, iar judetul Valcea inregistreaza o valoare de 1040 mil. Lei a investitiilor brute in anul 2009 in scadere fata de anul 2008 (1315 mil. lei) cu 20,9%. Tab. 2.14. Investitiile brute ale unitatilor locale active pe activitati ale economiei nationale in Regiunea Oltenia 2005-2010 Activitatea 2000 2005 2006 177 386 2007 496 2626 1313 2008 1039 2561 1529 2009 454 1584 3275 2010 Dinamica 2010/2005 (%)4 493 178,53 2623 161 2447 109,86
Industria 3,685 extractiva Industria 14,577 prelucratoare Productia si4,090 furnizarea de Energie electrica si termica, gaze si apa calda si aer conditionat Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare Constructii 364 Comert cu1,441 ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice
4
1005 1693 1166 1241
177
248
327
170 764
291 977
531 1505
748 1414
594 813
299 551
75.88 -27,88
Exprimata ca pondere a variatiei investitiilor brute in 2004 fata de anul 2000 : (2004 - 2000)/ 2000x100 ** Include numai unitatile locale cu activitate de invatamant sau sanatate si asistenta sociala, organizate ca societati comerciale
Hoteluri si81 restaurante Informatii si comunicatii Transport, 1,596 depozitare si activitati de posta si curierat Tranzactii 63 imobiliare inchirieri si activ de serv prestate intrep. Invatamant ** 0
63
73
126
140 78
122 48 363
95 25 436
50,79 12,08
389
696
666
569
114
170
270
231
144
171
50
10 35 150
5 43 27
7 37 13
Sanatate si0 11 14 32 asistenta sociala ** Alte activitati de72 23 23 36 servicii colective, sociale si personale Total regiune 25,969 3884 5566 7607 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011
250 236,36 -43,48
8681
7720
7524 93,72
Dinamica investitiilor brute ale unitatilor locale active pe activitati ale economiei nationale in regiunea Oltenia in perioada 2005-2010, indica cea mai mare crestere, cu 250% in sectorul invatamant, urmat de sanatate si asistenta sociala (236,3%) industria extractiva (178,53%) si industria prelucratoare 161%, pe ultimul loc situandu-se sectorul activitati de servicii colective, sociale si personale in scadere cu 43.48%. Fig. 2.7. Dinamica investitiilor brute pe activitati, 2005/2010 Regiunea Oltenia
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011
Cifra de afaceri realizata de unitatile locale active Cifra de afaceri obtinuta in anul 2010 de catre cele 35110 unitati locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia a fost de 50593 mil lei preturi curente ( 49527 mil lei preturi curente in anul 2009 ) in crestere cu 2% fata de 2009. Tab. 2.15. Cifra de afaceri a unitatilor locale active, pe activitati si clase de marime, Regiunea Oltenia 2010 (milioane lei preturi curente) Total CA 50953 1201 14826 5792 1246 4336 18463 553 2007 598 1302 26 168 435 Intreprinderi Micro Mici 10383 11554 49 95 696 1636 9 16 150 736 6950 1 221 730 129 530 14 65 104 145 1077 6936 563 187 545 240 357 11 84 225 Activitati (sectiuni CAEN) Mijlocii 11812 256 3025 1603 806 1356 3795 777 145 205 229 266 1 19 106 Mari 17204 801 9469 4164 145 1167 782 527 149 Total economie Industrie extractiva Industrie prelucratoare Productia si furnizarea de Energie electrica si termica, gaze si apa calda si aer conditionat Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Informatii si comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, sociale si personale
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011 In raport cu clasa de marime a unitatilor active, cifra de afaceri obtinuta in anul 2010 a fost realizata in proportie de 33,7% in unitatile mari (32,6 % in anul 2009), 20,34% in unitatile micro (21% in anul 2009), 23,1% in unitatile mijlocii (24,81% in anul 2009) si 22,68% in unitatile mici (21,58% in anul 2009). In raport cu activitatile economiei nationale, industria a inregistrat atat in anul 2009, cat si in anul 2010, aproape 50% din totalul cifrei de afaceri din regiune 44.51% in anul 2009 si 45.26% in anul 2010 din totalul cifrei de afaceri din regiune. Pe ramuri ale industriei, in anul 2010, cea mai mare cifra de afaceri a fost realizata in comet de 18.463 milioane lei in anul 2010 (17.984 milioane lei in anul 2009), urmata de industria prelucratoare cu 14.826 mil. lei (13.501 mil. lei in anul 2009), si productia si furnizarea de
energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat cu 5792 mil. lei (6572 mil. lei in anul 2009). Cifra de afaceri realizata din activitatea de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale a fost realizata in proportie de 75,2 % de catre unitatile mici si micro in anul 2010 (72,3% in anul 2009). In teritoriu, la nivelul judetului Dolj, in anul 2010 a fost realizata o cifra de afaceri de 19.983 mil. lei, in judetul Gorj, in anul 2009 a fost de 7798 mil. lei comparativ cu anul 2008 (8947 mil lei) se afla in scadere cu 12.8%, judetul Mehedinti a inregistrat in anul 2010 o cifra de afaceri de 4771. mil lei, judetul Olt 9553 mil., lei in crestere fata de anul 2009 cu 11.5%, iar judetul Valcea semnaleaza o scadere cu 17.9% in anul 2009 fata de anul 2008 (9316 mil. lei in 2009 si o cifra de afaceri de 11.355 mil. lei in anul 2008). Personalul ocupat in unitatile locale active In unitatile locale active din Regiunea SV Oltenia, in anul 2010, au fost inregistrate 290.214 persoane ocupate, in scadere cu 6.34% (19642 persoane) fata de anul precedent (309.856 persoane ocupate in anul 2009). Pe clase de marime, 34,68% din personalul unitatilor active a fost concentrat in unitatile mari (35.45% in anul precedent), 24.17% in cele micro (24.14% in anul precedent), 21.06% in cele mici (20.55% in anul precedent) si 20.06% in cele mijlocii (19.85% in anul precedent). Pe sectoare de activitate, majoritatea personalului din unitatile active ale regiunii, in anul 2010, era concentrat in ramura industriei reprezentand 40.8% din total (42.8% in anul 2009) ponderea cea mai mare fiind in industria prelucratoare in unitatile cu 250 de salariati si peste 47.9% in anul 2010 (51.4% in anul precedent), urmat de comert cu 23.18% (22.9% in anul 2009) si constructii de 11.7% (11,9% in anul precedent), celelalte ramuri ale economiei regiunii avand ponderi sub 10% din totalul personalului in unitatile active.
Tab. 2.16. Personalul ocupat in unitatile locale active pe clase de marime si sectoare de activitati in anul 2010 Total Intreprinderi5 persoane Micro Mici 290214 70173 61146 16742 292 376 82191 7215 14035 12635 56 300 6960 34111 67267
5
Mijlocii 58234 599 21537 1197 1922
Mari 100661 15475 39404 11082 3570 9388 2994
482
986
6551 8692 9480 32811 21891 9571
Activitati (sectiuni CAEN) Total economie Industrie extractiva Industrie prelucratoare Productia si furnizarea de Energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor si motocicletelor
Intreprinderi micro (0-9 angajati), intreprinderi mici (10-49 angajati), intreprinderi mijlocii (50-250 angajati), intreprinderi mari (250 angajati si peste).
9584 24331 4403 24146 1002 2833 4009
4490 5740 1639 6607 546 1694 2050
3269 3374 1323 4465 381 915 1139
1825 2505 1441 6033 7038 75 224 820
12712 6036 -
Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Informatii si comunicatii Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, sociale si personale
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011
La nivelul judetelor componente, judetul Dolj concentra 105.157 persoane ocupate in anul 2010, cea mai mare pondere ocupand-o sectorul industriei prelucratoare reprezentand 26.44% din totalul peroanelor ocupate la nivelul judetului fiind urmat de comert cu 25.67% si 11.76% de transport si depozitare. In judetul Gorj existau 60.750 persoane ocupate in scadere cu 5.6% in anul 2009 fata de anul 2008, primul loc fiind ocupat de ramura industriei extractive cu 21.31%, 19.52% in industria prelucratoare si 19.23% in comert. Judetul Mehedinti inregistra 30.174 persoane ocupate in anul 2010 cea mai mare pondere fiind reprezentata de sectorul industriei prelucratoare cu 28.14% din total la nivelul judetului reprezentand 8.490 persoane ocupate. Judetul Olt, in anul 2010 avea 43.018 persoane ocupate in scadere fata e anul 2009 cu 3362 persoane reprezentand 7.25%. Cea mai mare pondere este inregistrata de sectorul industriei pelucratoare reprezentand 45% din total atat in anul 2010 cat si in anul 2009. Judetul Valcea, concentra 60.631 persoane ocupate in anul 2009 in scadere cu 12.52% fata de anul 2008. Ponderea cea mai mare o reprezinta ramura industriei pelucratoare (28.46% in anul 2009 si 30.09% in 2008) fiind urmata de comert cu 23.87%(16.549 persoane ocupate) in 2008 si 22.99% in anul 2009 (13.942). Intreprinderile mari in Regiunea SV Oltenia Daca rolul IMM este vital pentru asigurarea flexibilitatii economice si a unei adaptari rapide la un mediu de afaceri aflat in plin proces de transformare, cu siguranta nici misiunea intreprinderilor mari nu trebuie neglijata. Talia acestor intreprinderi, precum si activele detinute le confera avantaje considerabile de acces la piata si la finantare, dar si o mai mare forta de a efectua investitii in tehnologie si cercetare-dezvoltare. Intreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica regionala. Desi numarul lor este redus in comparatie cu IMM, ponderea intreprinderilor mari in forta de munca ocupata si respectiv in cifra de afaceri totala este semnificativa. Tabel 2.17. Tendinte de dezvoltare ale Intreprinderilor Mari (250 angajati si peste) 20002010. Activitate (capitole CAEN) OLTENIA Industrie extractiva 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 219 24 214 23 212 21 209 16 206 22 194 13 189 14 174 14 171 14 152 12 143 15
Industrie 93 97 90 95 96 97 86 80 73 prelucratoare Energie 25 24 28 29 27 27 27 19 19 electrica si termica, gaz si apa Constructii 27 26 24 17 22 17 17 17 21 Comert cu7 4 6 9 7 9 12 9 9 ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si1 1 1 2 3 1 1 1 restaurante Transport, 36 35 34 34 24 22 20 22 21 depozitare si comunicatii Tranzactii 4 4 7 7 5 8 12 12 14 imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intrprinderilor Educatie Sanatate siasistenta sociala Alte activitati2 1 de servicii colective, sociale si personale R O M A N I A2431 2406 2372 2328 2249 2154 2033 2036 2005 % Oltenia din9,01 8.89 8.93 8.97 9,16 9 9,30 8,55 8,53 Romania Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei 2004,2006-2011
63 15
55 14
17 7
18 6
18 -
14 -
1721 1632 8,83 8,76
Nume
Localit. Tipul deNumar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL) activitate 2008 2009 2010 2008 2009 2010 Complexul Craiova Productia de1,623 2,412 2,294 1,068,633,137 1,132,424,788 1,097.808,471 Energetic energie electrica Craiova SA CEZ Craiova Distrtributia si2,026 1,759 1,456 811,873,106 789,086,517 Distributie comercializarea 778,610,972 SA energiei electrice Ford Craiova Fabricarea Romania SA autovehiculelor 3,805 de transport Electroputer Craiova Productia de2,514 e SA generatoare si transformatoare Cerealcom Craiova Comert cu Dolj SA ridicata al358 cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului prelucrat Cargill OilsCraiova Fabricarea 410 SA uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale , Industria Prelucratoare Cummins Craiova Fabricarea 816 Generator echipamentelor Technologie electrice s Romania Dumagas Craiova Transporturi 517 Transport rutiere SA Colas Craiova Lucrari de285 Drumuri constructii a SRL drumurilor si autostrazilor Pan GroupCraiova Fabricarea painii,993 SA fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie Regia Craiova Furnizarea de763 Autonoma abur si aer Termoficare conditionat Craiova RA Elpreco SA Craiova Fabricarea 827 produselor din beton pentru constructii Casa NoastraCraiova Lucrari de730 SRL constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale Reloc SA Craiova Repararea si801 3,487 3,655 690,002,928 177,387,940 587,343,702
1,975 1,638 183,652,042 261,093,875 291,780,238 305 295 243,436,097 258,428,484 253,722,767
336
281
248,545,600 192,060,082
240,776,775
766
681
216,234,609 200,489,750
199,924,631
502 625
671 342
143,755,379 119,853,650 160,019,878 88,023,640 155,071,949 133,200,147
1,041 1,040 95,107,562
96,802,670
112,426,656
755
749
92,754,211
95,789,139
99,715,205
709
513
150.039.640 97,749.282
83.656.859
521
483
101.908.606 78.038.774
76.172.313
508
298
81.776.456
50.812.262
76.172.313
In judetul Dolj existau la nivelul anului 2010 un numar de 47 de intreprinderi mari; principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Oltenia SA), productia de autovehicule (Ford Romania SA), productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA), productia de motoare, generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA), productia generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Daewoo Automobile Romania SA (Coreea de Sud), Topway Industries SA (Norvegia), Newage AVK Romania SA (Germania, Marea Britanie Tab. 2.18. Intreprinderi mari din judetul Dolj (principalii indicatori 2008/2010). In judetul Gorj existau la nivelul anului 2009 un numar de 37 de intreprinderi mari, dintre care 12 activau in industria prelucratoare. O mare parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate produse industriale principale ale judetului Gorj : carbune (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa in termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse tehnice din cauciuc (Artego SA). Tab. 2.19. Intreprinderi mari din judetul Gorj (principalii indicatori 2008/2010).
Nume
Societate Comerciala Complexul Energetic Turceni SA Societatea Targu Jiu Nationala a Lignitului Oltenia SA Societatea Rovinari Comerciala Complexul Energetic Rovinari SA Succes NicBalta Com SRL
LocalitateTipul deNumar de angati Cifra de afaceri (mii ROL) activitate 2008 2009 2010 2008 2009 2010 Turceni Productia de3,941 4,146 4,515 1,281,375,519 1,125.501,865 1,043,705,644 energie electrica Extractia si8,829 8,821 8,371 1,128,896,472 910,255,131 901,020,784 prepararea carbunelui inferior Productia de3,928 4,103 4,489 957,309,853 845,406,170 794,634,844 energie electrica 883 1,018 165,602,260 188,303,807 199,290,798
Comert cu830 ridicata al fructelor si legumelor proaspete Artego SA Targu Jiu Fabricarea 1,957 altor produse din cauciuc UMR SA Rovinari Fabricarea de606 constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice Grupul Targu Jiu Fabricarea 376 Reparatii utilajelor Industriale si pentru Montaj extractie si Excavatoare constructii X SROL Societatea Bumbesti Fabricarea 962 Comerciala Jiu armamentulu Uzina i si munitiei Mecanica Sadu SA Filiala a Companiei Nationale Romarm SA
1,320 1,187 202,255,924 146,705,621 151,932,486 484 466 37,259,830 46,904,978 44,956,991
353
326
43,943,237
43,615,934
35,770,450
905
948
17,910,871
26,112,172
28,541,309
In judetul Mehedinti existau la nivelul anului 2010 un numar de 17 de intreprinderi mari, dintre care 47% activau in industrie. Mare parte din cele mai importante produse industriale se regasesc in domeniul de activitate al principalelor intreprinderi ale judetului : fabricarea de produse chimice anorganice de baza (Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare RA), constructii navale (Severnav SA, Santierul Orsova SA), energie electrica produsa in hidrocentrale (Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica Bucuresti SA), furnire estetice (Delignit Romania SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Santierul Naval Orsova. Tab. 2.20. Intreprinderi mari din judetul Mehedinti (2008/2010).
Nume
Localitate
REGIA DROBETA AUTONOMA TURNU PENTRU SEVERIN ACTIVITATI NUCLEARE RA C&C MHDROBETA Confort SRL TURNU SEVERIN
Tipul deNumar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL) activitate 2008 2009 2010 2008 2009 2010 Fabricarea de3,877 3949 3640 690,885,506 715.131.074 657.508.058 produse chimice anorganice de baza Lucrari de628 701 775 instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat Constructii 1,911 1,578 978 navale Transporturi 348 urbane, suburbane si metropolitane de calatori Productia de519 energie electrica 331 362
80,339,539 124,079,757 187,877,566
SEVERNAV DROBETA SA TURNU SEVERIN Alpha DROBETA Construct TURNU Sistem SA SEVERIN Societatea DROBETA Comerciala deTURNU Producere aSEVERIN Energiei in Hidrocentrale Hidroelectirca Bucuresti SA Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Portile de Fier SA Santierul ORSOVA Naval Orsova SA Delignit DROBETA Romania SRL TURNU SEVERIN
144,945,453 195,500,904 165,390,558 60,497,608 56,557,414 92,412,282
528
537
55,503,917 57,840,755
80,768,532
Constructii navale
778
768 299
603 289
125,966,956 99,894,922 33,054,767 33,974,235
69,300,063 34,142,326
Fabricarea de326 furnire si a panourilor din lemn
Judetul Olt inregistra la nivelul anului 2010 un numar de 18 de intreprinderi mari, dintre care 13 activau in industria prelucratoare. Similar cu situatia intalnita in celelalte judete ale regiunii, se observa ca o mare parte din principalele produse industriale ale judetului se regasesc in
domeniul de activitate al intrepinderilor cheie din judet: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), productia de piese si accesorii pentru autovehicule (Altur SA), fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), tevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru barbati (Romanita SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Alro SA( Olanda), Altur SA. Tab. 2.21. Intreprinderi mari din judetul Olt (2008/2010). Nume ALRO SA Localit. SLATINA Tipul activitate deNumar de angajati 2008 3,908 2009 2,825 1,469 Cifra de afaceri (mii ROL)
Productia aluminiului Pirelly SLATINA Fabricarea 1,273 Tyres anvelopelor si a Romania camerelor de SRL aer, resaparea si refacerea anvelopelor T.M.K SLATINA Productia de1,377 ARTROM tuburi, tevi, SA profile tubulare si accesorii pentru acestea, din otel Cord SLATINA Fabricarea 383 Romania articolelor din SRL fire metalice, fabricarea de lanturi si arcuri Electrocarb SLATINA Fabricarea altor554 on SA produse din minerale nemetalice, n.c.a. ALTUR SA SLATINA Productia de1,025 piese si accesorii pentru autovehicule S.M.R SA BALS Constructia si1,621 repararea materialului rulant Romvag SA CARACAL Constructia si2,368 repararea materialului rulant Romanita CARACAL Fabricarea de1,320 SA articole
2010 2008 2009 2010 2,502 1,968,015,5481,410,481,6471,812,185,954 1,654 578,111,085 735,623,524 1,020,855,965
1,085
1,058 678,876,133 441,696,576 665,822,119
418
188,029,441 -
296,309,021
393
413
185,255,253 83,629,882
147,377,797
803
726
97,363,421
84,867,949
115,652,749
1,039
988
105,444,958 46,949,487
73,098,343
1,669
796
302,726,345 276,107,072 49,856,944
905
662
64,210,407
37,904,476
48,042,346
S.C.A.D.T. SLATINA SA
confectionate din textile Constructii de463 cladiri si de geniu civil
275
297
45,183,556
29,197,377
30,802,306
Judetul Valcea inregistra la nivelul anului 2009 un numar de 26 de intreprinderi mari, dintre care 8 activau in industria prelucratoare. In productia majoritatii intreprinderilor de top din judet se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea produselor chimice de baza (Oltchim SA), transportul si distributia aburului si apei calde (C.E.T Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorura de sodiu), soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea produselor de morarit (Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Vilmar SA (Franta).
Tab. 2.22. Intreprinderi mari din judetul Valcea (2008/2010).
Nume
Tipul deNumar de angajati activitate 2008 2009 2010 OLTCHIM RAMNICU Fabricarea 4,199 3,468 3,570 SA VALCEA produselor chimice de baza C.E.T. RAMNICU Transportul si1,291 1,288 1,293 GOVORA SA VALCEA distributia aburului si a apei calde VEL PITARRAMNICU Fabricarea 3,094 3,178 2,770 SA VALCEA produselor de morarit UZINELE RAMNICU Fabricarea de1000 938 914 SODICE VALCEA produse chimice GOVORA SA anorganice de baza URBAN SA RAMNICU Colectarea si3,100 2,569 2,750 VALCEA tratarea altor reziduuri BOROMIR RAMNICU Fabricarea 757 839 824 IND SRL VALCEA produselor de morarit DIANA SRL RAMNICU Fabricarea 589 590 611 VALCEA produselor din carne SAPTE RAMNICU Fabricarea 449 497 497 SPICE SA VALCEA produselor de morarit. MW DRAGASAN Fabricarea altor347 347 342 ROMANIA i piese si accesorii SA pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule ANNABELL CALIMANE Hoteluri si477 595 604 A SRL STI moteluri cu restaurant RAMNICU Fabricarea 562 377 315 VILMAR SA VALCEA produselor metalice obtinute prin deformarea plastica, metalurgia pulberilor RAMNICU Lucrari de PROIMSAT VALCEA instalatii 514 445 417 SA electrice RAMNICU Repararea Filiala pentruVALCEA masinilor Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea SA VP RAMNICU Manipulari MAGASSIN VALCEA Transport SA Depozitare 374 374 374
Localitate
Cifra de afaceri (mii ROL) 2008 2009 2010 1,946,943,2381,077,518,784 1,309,544,085 308,625,026 292,329,879 284,614,244
287,287,198 283,342,434 190,971,079 183,796,560
274,526,306 226,559,898
307,494,041 285,769,157 200,245,283 179,858,110 167,641,583 203,135,485 201,773,869 152,374,270 159,149,825 154,491,220
218,754,801 216,193,254 205,302,013 192,057,571 188,554,705
130,299,655 144,224,833 209,881,484 198,342,268
166,195,324 139,511,676
120,357,745 102,179,078
103,277,462
52,591,854
63,271,435
65,155,152
,541 si
527
500
72.231.423
67.787.509
59.563.518
Intreprinderi mici si mijlocii in Regiunea SV Oltenia Dinamica numarului de IMM-uri pe principalele sectoare de activitate ale economiei nationale in perioada 2005-2010 demonstreaza o crestere de 151.2% in invatamant, urmata de sectorul constructii cu o crestere de 74.58%, industria prelucratoare cu 54.43% si sectorul transporturi, depozitare si comunicatii cu 35.51%. Regiunea SV Oltenia are cel mai scazut numar de IMM-uri din Romania. Tab. 2.23. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, numar unitati active, in dinamica 2010/2005, Regiunea Oltenia 2005 Total IMM-uri, din care: 32981 4040 Industrie 79 Industria extractiva 3913 Industria prelucratoare 48 Energie electrica si termica, gaze si apa 1786 Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul,18956 repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 1727 Hoteluri si restaurante 2050 Transporturi, depozitare si comunicatii Tranzactii imobiliare inchirieri si activitati3106 de servicii prestate in principal intreprinderilor 82 Invatamant 619 Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective, sociale,615 personale Sursa: Anuarul Statistic 2006-2011 2006 34485 4149 80 4013 56 2156 19200 2007 36616 4288 97 4139 52 2805 19353 2008 38990 4991 124 4776 91 2885 19662 2009 38117 4129 125 3943 61 3650 17920 2010 34967 3667 122 3501 44 3118 16679 Dinamica (%) 2010/2005 6,02 -9,23 54,43 -10,53 -8,33 74,58 -12,01
1860 2195 3452 97 685 691
1966 2062 1509260 3059 7 3933 4333 133 755 776 183 820 874
2310 2864 589 219 753 797
2075 2778 517 206 746 704
20,15 35,51 -83,35 151,22 20,52 14,47
La nivelul anului 2010 ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate in IMM-uri era inregistrata in sectoarele comert (64.273 persoane reprezentand 33.91%), industria prelucratoare (42.787 persoane, reprezentand 22.5%), constructii (24.723 persoane, reprezentand 13.04%), tranzactii imobiliare (18.110 persoane, reprezentand 9.55%) si transporturi, depozitare si comunicatii (11.619 persoane, reprezentand 6.12%). Tab. 2.24. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, numarul mediu de persoane ocupate, in dinamica 2010/2005, Regiunea Oltenia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Dinamica (%)
Total IMM-uri, din care: Industrie
187612 56276
196154 56146 963 52417 2766 24907 71340
213632 222533 199996 58760 59215 48130 1184 54758 2818 31160 75082 1319 54162 3734 32422 78426 1099 44634 2397 28275 68036
189553 45607 1267 42787 1553 24723 64273
1330 Industria extractiva 51887 Industria prelucratoare Energie electrica si termica,3119 gaze si apa 21614 Constructii Comert cu ridicata si cu68358 amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 8013 Hoteluri si restaurante Transporturi, depozitare si13027 comunicatii Tranzactii imobiliare,13947 inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 357 Invatamant Sanatate si asistenta sociala 1678 Alte activitati de servicii4342 colective, sociale, personale Sursa:Anuarul Statistic 2006-2011
2010/2005 1,03 29.02 -18,96 -4,74 -17,54 -50,21 14,38 -5,98
8503 13557 14735
9482 14559 16971
9935 14551 19473
9859 11942 18421
9584 11619 18110
19,61 -10,81 29,85
399 2076 4491
506 2537 4575
707 2959 4845
946 2823 4128
1002 2833 4009
180,67 68,83 -7,67
Dinamica numarului mediu de persoane ocupate in IMM-uri in aceeasi perioada de analiza 2005/2010, evidentiaza cea mai mare crestere in sectorul invatamant cu o crestere de 180.67%, urmand sanatate si asistenta sociala 68.83%, tranzactii imobiliare 29.85% si hoteluri si restaurante 19.61%%. Cea mai mare scadere a numarului mediu de persoane ocupate a avut loc in IMM-urile din domeniul energie electrica si termica, gaze si apa -50.21%, industria prelucratoare 17.54%, transporturi, depozitare si comunicatii 10.81%, alte activitati de servicii colective, sociale, personale 7.67% si industria extractiva 4.74%.
Fig. 2.8. Dinamica locurilor de munca in IMM-uri, pe sectoare de activitate 2005/2010, Regiunea Oltenia
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011 Tab. 2.25. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, cifra de afaceri (CA) (mil. lei), la sfarsitul anului 2010 2005 Total IMM-uri, din care: Industrie Industria extractiva 17690 3674 66 2006 22870 5254 85 2007 29165 7179 146 2008 36272 8692 258 2009 33376 8663 192 2010 33749 8486 400 Dinamica 2010/2005 (%) 90,78 130.97 506,06
3520 4867 5763 Industria prelucratoare 302 1270 Energie electrica si termica,88 gaze si apa Distributia apei; salubritatea,gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 1323 2075 2929 Constructii 12696 15594 Comert cu ridicata si cu10443 amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 312 391 510 Hoteluri si restaurante Informatii si comunicatii 1366 1506 Transporturi, depozitare si1095 comunicatii 610 764 1028 Tranzactii imobiliare 7 9 13 Invatamant 43 61 105 Sanatate si asistenta sociala 254 301 Alte activitati de servicii183 colective, sociale si personale Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011
6923 1511 3631 19365
5089 2754 628 3397 16971
5357 1628 1101 3169 17681
52,19 1750
139,53 69,31
705 1886 1408 20 182 383
615 562 1421 1190 21 158 378
553 598 1480 1153 26 168 435
77,24 35,16 89,02 271,43 290,70 137,71
Cele mai semnificative cresteri ale cifrei de afaceri au fost inregistrate in sectoarele energie electrica si termica, apa si gaze 1750%, industria extractiva 506.06%, sanatate si asistenta sociala 290.70%, invatamant 271.43%, comert 139.53% si alte activitati de servicii colective, sociale si personale 137.71 %, tranzactii imobiliare 89.02%. Cele mai dinamice sectoare pe perioada de analiza 2001/2004 evaluate prin prisma numarului de IMM active, a persoanelor ocupate si a cifrei de afaceri sunt: industria energiei electrice si termice, gaze si apa; industria extractiva; sanatatea si asistenta sociala; transporturi; depozitare si comunicatii; tranzactii imobiliare. Structura populatiei ocupate pe domenii de activitate Piata muncii din regiunea Oltenia a suferit transformari majore in contextul procesului de restructurare economica constand in reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, mentinerea somajului la valori relativ ridicate dar si cresterea somajului de lunga durata si, aspect cu conotatii puternic negative, cresterea populatiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evolutiei resurselor de munca (scaderea natalitatii, mentinerea mortalitatii ridicate, cresterea migratiei externe) a fost insotit de efecte economice cum ar fi restructurarea economica, recesiune care au accentuat migratia urban-rural si ocuparea in agricultura de subzistenta, dezvoltarea pietei muncii informale sau constituirea unui segment important de populatie inactiva.
In judetele Gorj si Valcea, reducerea populatiei ocupate a fost mai drastica in principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). Populatia ocupata a regiunii de dezvoltare Sud - Vest Oltenia era in anul 2010 de 1017 mii persoane (11% din nivelul national) si urmarea aceleasi caracteristici esentiale ale populatiei active, a carei componenta de baza se constituie.
Fig. 2.10. Dinamica populatiei ocupate 2005-2010 regiunea SV Oltenia
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011 Regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia avea, la nivelul anului 2010 o rata de ocupare de 59,2%, superioara cu 2 puncte procentuale celei nationale dar in scadere cu 0.7 % fata de anul 2009. Scaderea continua a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cat si a deficitului de performanta economica si competitivitate. Distributia populatiei ocupate pe sectoare de activitate evidentiaza implicarea acesteia in activitati agricole intr-o proportie semnificativa (47,49%). Fata de inceputul intervalului analizat se constata, totusi, diminuarea greutatii specifice a agriculturii, industriei si constructiilor, in detrimentul serviciilor (de la 27,2% in anul 2005, la 29,11% in anul 2010). Fig. 2.11. Dinamica structurii populatiei ocupate pe sectoare de activitate 2005/2010
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011 Se observa o scadere a populatiei ocupate in agricultura in regiunea Sud- Vest de la 48.89% in 2005 la 47.49% in 2010. Tot o scadere se observa si in privinta proportiilor ocuparii in domeniile industrie si constructii de la 23.87% in 2005 la 22.32% in 2010. In privinta domeniului servicii se observa o crestere de 1.9% in anul 2010 fata de anul 2006 dar media ocuparii se situeaza cu mult sub media nationala (41.2%). O economie dezvoltata presupune o preponderenta a populatiei ocupate in servicii, o proportie mai mica a populatiei ocupate in sectorul secundar (industrie si constructii) si o foarte mica proportie a populatiei ocupate in agricultura, in regiunea Sud -Vest Oltenia inregistrandu-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind inca ocupate in agricultura de subzistenta. Fig. 2.12. Strucura populatiei ocupate pe sectoare de activitate la nivel national si regional, 2010
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011 La nivel national, repartizarea populatiei ocupate pe sectoare de activitate este de 29% in agricultura , industrie si constructii 28 % si servicii 43% ocupand cea mai mare pondere din total.
Intreprinderi inmatriculate la nivelul Regiunii SV Oltenia, pe judete 2008-2011 Distributia pe judete a intreprinderilor nou create ilustreaza faptul ca au avut o tendinta pozitiva in perioada 2008-2011, fiind in scadere pe toate judetele in anul 2009; in anii 20010 si 2011 inregistreaza o crestere fata de anul 2009 pe toate judetele. In anul 2011 se observa o crestere atat fata de anul 2009 cat si fata de anul 2010, cu 14.62% fata de 2009 si cu 25.65% fata de anul 2010. In regiunea SV Oltenia, pe primul loc se afla judetul Dolj in perioada de analiza 2008-2011 cu o crestere de 16.81% in anul 2011 fata de 2010. Ponderea cea mai mare se inregistreaza in mediul urban reprezentand in anul 2011 63.25 % la nivelul judetului Dolj. In anii 208-2010 se observa o scadere a intreprinderilor inmatriculate din mediul urban. In anul 2011 are loc o crestere cu 3.68% fata de anul 2008. La polul opus, intreprinderile inmatriculate in mediul rural inregistreaza o crestere de la an la an pe toata perioada de analiza 2008-2011, cea mai mare crestere avand loc in anul 2011 cu 44.35% fata de anul 2008. Locul doi in clasament este ocupat de judetul Valcea, inregistrand o scadere in anii 2009 si 2010 fata de anul 2008, insa in anul 2011 inregistreaza o crestere de 3.60% fata de anul 2008. Se observa o oscilatie a intreprinderilor inmatriculate atat in mediul urban cat si in cel rural in anul 2009. In anii 2010 si 2011 se inregistreaza cresteri dar numarul intreprinderilor inmatriculate din mediul urban pe perioada celor 3 se afla sub numarul intreprinderilor inmatriculate in mediul urban din anul 2008. In mediul rural are loc o crestere cu 27.48% fata de anul 2008. Judetul Olt, in anul 2008 detine o pondere mai mare a intreprinderilor inmatriculate in mediul urban fata de anul 2011 cand reprezinta 44.92% fata de 65.93% in anul 2008. In schimb, in anul 2008 intreprinderile inmatriculate din anul 2008 reprezentau 34.07% in scadere fata de 2011 (55.08%). Judetele Gorj si Mehedinti, pe perioada de analiza 2008-2011 inregistreaza o crestere exceptand anul 2009 cand se afla in scadere. Ponderea cea mai mare in ambele judete o ocupa mediul urban.
Intreprinderi inmatriculate (%) 2008 Total Urban Rural SV 7.26% 69.46% 30.54% OLTENI A Dolj 33.09% 74.86% 25.14% Gorj
2009 2010 2011 Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural 7.65% 65.17% 34.83% 8.29% 58.12% 41.88% 8.94% 56.03% 43.97% 36.37% 71.24% 28.76% 34.69% 62.78% 37.22% 35.65% 63.25% 36.75%
15.32% 65.52% 34.48% 13.67% 63.26% 36.74% 15.96% 58.23% 41.77% 14.83% 55.17% 44.83%
Mehedint 13.84% 72.53% 27.47% 15.07% 65.84% 34.16% 14.81% 57.28% 42.72% 14.09% 56.63% 43.37% i Olt Valcea 18.08% 65.93% 34.07% 16.26% 57.41% 42.59% 16.37% 49.10% 50.90% 17.56% 44.92% 55.08% 19.67% 64.50% 35.50% 18.64% 60.97% 39.03% 18.17% 57.96% 42.04% 17.88% 52.81% 47.19%
Intreprinderi inmatriculate 2008 Total Urban Rural SV 10470 7272 3198 OLTENIA Dolj 3465 2594 871 Gorj 1604 1051 1051 1248 1328 553 398 645 731
2009 Total 8881 3230 1214 1338 1444 1655
Urban Rural 5788 3093 2301 768 881 829 1009 929 446 457 615 646
2010 Total Urban Rural 10199 5928 4271 3538 1628 1510 1670 1853 2221 948 865 820 1074 1317 680 645 850 779
Mehedinti 1449 Olt Valcea 1893 2059
Intreprinderi radiate 2008 Total Urban Rural SV 10.10% 71.89% 28.11% OLTENIA Dolj 37.21% 78.30% 21.70% Gorj
2009 2010 2011 Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural 8.40% 74.83% 25.17% 9.26% 60.05% 39.95% 7.56% 77.28 22.72 31.40% 80.17% 19.83% 34.69% 67.60% 32.40% 46.12% 82.18% 17.82%
22.29% 69.80% 30.12% 13.47% 70.30% 29.70% 15.32% 61.04% 38.96% 14.28% 72.33% 27.67%
Mehedinti 8.99% 78.49% 21.51% 9.37% 79.27% 20.73% 11.04% 59.81% 40.19% 10.01% 77.52% 22.48% Olt Valcea 11.55% 51.78% 48.22% 19.15% 72.37% 27.63% 14.47% 54.90% 45.10% 12.22% 73.62% 18.55% 19.96% 70.85% 29.15% 26.61% 71.03% 28.97% 24.49% 51.90% 48.10% 17.38% 70.74% 29.26%
Intreprinderi radiate (%) 2008 Total Urban Rural SV 5585 4015 1570 OLTENIA Dolj 2078 1627 451 Gorj 1245 870 394 334 790 375 108 311 325
2009 Total 6746 2118 909 632 1292 1795
Urban Rural 5048 1698 1698 639 501 935 1275 420 270 131 357 520
2011 Total 5646 2604 806 565 690 981
Urban Rural 4363 1283 2140 583 438 508 694 464 223 127 182 287
Mehedinti 502 Olt Valcea 645 1115
Intreprinderi radiate la nivelul Regiunii SV Oltenia, pe judete 2008-2011
Din prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Naional al Registrului Comerului pe prioada 20082011, reiese c n anul 2010 a fost punct critic pentru nivelul de dezvoltare al firmelor, ntruct au fost radiate mult mai multe firme dect s-au nmatriculat; 18622 firme radiate si 10199 firme inmatriculate la nivelul regiunii SV Oltenia. Cele mai multe firme au fost radiate in mediul urban. Cel mai mare procent al firmelor radiate sa inregistrat la nivelul judetului Dolj in anul 2010 in mediul urban. Pe perioada de analiza 2008-20111, judetul care a inregistrat cel mai mic numar de firme radiate este Mehedinti, cea mai mare valoarea a intreprinderilor radiate inregistrand-o in anul 2010 cu o valoare de 2055. In judetul Valcea, in anul 2011 se observa cea mai scazuta valoare a firmelor radiate, cu 78.49% fata de anul 2010. La nivelul judetului Gorj, se semnaleaza o oscilatie a valorilor din doi in doi ani. Judetul Olt, in anii 2008 si 2011 isi mentin aproape aceasi valoare, insa la nivelul anilor 2009 si 2010 inregistreaza cresteri.
4.
Comertul exterior al Regiunii SV Oltenia 2010 In anul 2010, exporturile FOB realizate la nivelul regiunii de dezvoltare SV Oltenia s-au cifrat la 1875 mii euro reprezentand iar importurile CIF au inregistrat valoarea de 1269 mii euro. Balanta comerciala externa la finele anului 2010, prezinta un excedent de 606 mii euro, preturi FOB. La nivelul judetelor componente, judetul Dolj si Gorj inregistrau un deficit de 125 si 3 mii euro, celelalte judete inregistrand excedente cuprinse intre 612 euro judetul Olt si 98 judetul Valcea. Tab. 2.31. Exporturile si importurile de marfuri, Regiunea SV Oltenia, 2010 mii euro
Reg SV Oltenia Dolj Export (FOB) Import (CIF) 1875 1269 317 442 -125
Gorj 43 46 -3
Mehedinti Olt 109 85 24
Valcea 394
1012 400 612
296 98
Sold FOB/CIF (+/-) 606 Sursa: DRSDJ -cd
Fig. 2.31 Exporturile si importurile de marfuri, pe judete, Regiunea Oltenia, 2010
Sursa: DRSDJ
Productivitatea muncii Tabel 2.30. Productia principalelor produse industriale si agricole, Regiunea Oltenia 2010. Locul Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia in context national si al judetelor componente in cadrul Romaniei in anul 2010
Denumire domeniu/indicator UM
REGIUNEA DE DEZVOLTARE DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA SUD VEST OLTENIA Valori Valori Valori Valori Valori Valori Loc Loc Loc Loc Loc Loc absolute absolute absolute absolute absolute absolute
AGRICULTURA Suprafata agricola dupa modul de folosinta Suprafata agricola - la sfarsitul anului ha 1799230 1251229 Arabila ha 379026 Pasuni ha 87511 Fanete ha Vii si pepiniere 39424 viticole ha Livezi si pepiniere 42040 pomicole ha Parcul de tractoare si masini agricole Tractoare agricole bucati 23307
585469 488820 68506 2952 17334 7857
240258 98353 88494 41504 4193 7714
293381 188141 80661 10988 6502 7089
434442 388079 31784 529 7634 6416
245680 87836 109581 31538 3761 12964
7491
3126
3498
6221
2971
REGIUNEA DE DEZVOLTARE DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA SUD VEST OLTENIA Valori Valori Valori Valori Valori Valori Loc Loc Loc Loc Loc Loc absolute absolute absolute absolute absolute absolute 4305 1744 1079 377 89060 76936 12674 58880 156 28 3531 1274 336851 241589 143291 73653 843 40349 705 358 68746 55208 15494 36459 121 84 -
fizice Semanatori 11402 mecanice bucati Combine autopropulsate 4300 pentru recoltat cereale paioase bucati Suprafata 1023571 cultivata - total ha Cereale pentru 747767 boabe ha Grau si secara ha Porumb boabe ha Leguminoase pentru boabe ha Floarea - soareluiha 407681 276396 2951 92057
1782 547 124395 92659 49559 35679 961 7773 -
404519 281375 186663 71725 870 43823 -
Sfecla de zahar ha Productia principalelor culturi Cereale pentru 2347641 boabe tone 1010587 Grau si secara tone Porumb boabe tone 1189394 Leguminoase 5367 pentru boabe tone Floarea - soareluitone 160944 Sfecla de zahar tone Fructe tone 204529 Vii pe rod 32973 Suprafata ha Productia de struguri tone 108537 Numarul animalelor, la sfarsitul anului Bovine capete 195695 Porcine capete 693855
909754 488435 363491 1892 78767 12188 12028 23628
243317 34004 199203 658 29 34107 3906 11685
265968 137191 112560 1514 13946 41042 5819 22505
686004 307200 322872 1138 68141 42445 6923 28417
242598 43757 191268 165 61 74747 4297 22302 -
39098 198829
46675 103664
27490 88835
32981 183570
49451 118957
REGIUNEA DE DEZVOLTARE DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA SUD VEST OLTENIA Valori Valori Valori Valori Valori Valori Loc Loc Loc Loc Loc Loc absolute absolute absolute absolute absolute absolute 600861 244965 222117 88046 2838173 2941126 96254 23997 2176274 1437767 96522 51493 1344829 1100507 87002 60370 2766812 2631385 98966 21059 2118054 1881659
Ovine Caprine Pasari Valoarea productiei agricole Total Vegetala
capete capete
11244142 capete 9992444
7192228 mil. lei 5200363 mil. lei
2215251 1705650 470427 39174
987483 632629 353927 927
1033393 730189 302530 674
1875620 1348345 523449 3826
1080481 783550 295804 1127
1946137 Animala mil. lei Servicii agricole mil. lei45728 Sursa: Anuarul Statistic 2011
Productivitatea muncii pentru IMM-uri s-a calculat ca raport dintre cifra de afaceri din IMM-uri i numrul mediu de salariai. Pe perioada 2000-2008, productivitatea muncii a crescut n mod constant att la nivel naional, ct i la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. n anul 2008, datorit crizei economice care a avut-o de suferit i Romnia, productivitatea
muncii, pentru IMM-uri, s-a redus de la 20,66 milioane lei pe un salariat la 20,38 milioane lei pe un salariat. Aceleai rezultate au avut i cinci regiuni de dezvoltare (Sud Munteni, Vest, Nord Vest, Centru i Bucureti-Ilfov). Regiunile Sud Vest Oltenia, Sud Est i Nord Est, n pofida crizei economice, au nregistrat valori ale productivitii muncii mai mari, reducnd decalajele fa de celelalte regiuni i fa de media naional. Trebuie subliniat c toate regiunile de dezvoltare, cu excepia regiunii Bucureti Ilfov se afl sub valoarea naional a productivitii muncii.
Productivitatea muncii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 NE 2,74% 3,86% 5,67% 7,21% 8,76% 9,30% 10,81% SE 3,25% 4,28% 5,88% 7,59% 9,42% 9,93% 11,70% SM 3,16% 4,69% 6,12% 8,18% 9,49% 10,65% 12,58% SV 2,85% 3,62% 5,51% 7,16% 8,70% 9,32% 11,55% V 3,03% 4,32% 6,14% 7,52% 9,56% 10,15% 11,57% NV 2,93% 4,41% 6,10% 7,83% 9,69% 10,62% 12,00% Ctr 3,06% 4,19% 6,01% 7,79% 9,38% 9,73% 11,62% BI 6,33% 11,13% 12,75% 15,63% 18,74% 20,73% 23,82% Romania 3,69% 5,57% 7,26% 9,24% 11,24% 12,26% 14,33% Sursa: date prelucrate pe baza datelor statistice INS
2007 12,55% 13,45% 14,62% 13,55% 13,09% 14,14% 13,29% 28,49% 16,81%
2008 15,55% 17,06% 18,08% 16,24% 16,39% 16,81% 16,06% 35,03% 20,66%
2009 15,56% 17,43% 17,87% 16,74% 15,93% 16,20% 15,65% 33,72% 20,38%
2010 17,22% 20,73% 20,56% 17,73% 17,65% 17,56% 17,81% 37,43% 22,82%
Scderea productivitii muncii n anul 2009, n pofida creterii puternice a ratei omajului, demonstreaz c restructurarea economiei s-a realizat, att n sectorul privat, ct i public. Acest aspect reiese i din rezultatele din 2010, cnd productivitatea muncii pe un salariat crete.
Microintreprinderile Microntreprinderile sunt motorul economiei romneti avnd ponderea cea mai mare n total IMM-uri de 89,42% n anul 2010, pondere puin micorat fa de 2009 (89,93%), datorat scderii numrului de IMM, respectiv a microntreprinderilor, deoarece au disprut de pe pia un numr foarte mare de firme, care nu au putut fi substituite de ctre puinele firme create n anul 2010. Dac analizm regional situaia microntreprinderilor n total IMM-uri regionale, n anul 2010, patru regiuni de dezvoltare au valoarea acestui indicator peste media naional: Nord Est (89,47%), Sud Est (90,17%), Sud Vest (90,39%) i Bucureti Ilfov (89,54%).
Din punct de vedere al perioadei 2000-2008, dac analizm individual fiecare regiune, cea mai bun ascenden a avut-o regiunea Vest, care de la 84,98% a crescut la 89,21% microntreprinderi din total IMM-uri din regiunea Vest. 5. Infrastructura de afaceri Structurile de sprijinire a afacerilor (SSA) reprezint structuri clar delimitate, care asigur o serie de faciliti i/sau spaii pentru desfurarea activitilor economice de producie i de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investiiilor pentru valorificarea potenialului resurselor zonei i pot fi parcuri industriale, parcuri tiinifice i tehnologice, incubatoare de afaceri, centre expoziionale, parcuri logistice, etc. La nivel regional, structurile de sprijinire a afacerilor sunt nc slab dezvoltate i insuficient funcionale, cu toate c au fost susinute din diverse surse de finanare, dar din lipsa atractivitii locaiei acestora i a serviciilor limitate oferite firmelor care urmeaz s se localizeze n structura de afaceri (pentru unele SSA), acestea nu sunt funcionale n totalitate sau parial. Astfel, un numr limitat de IMM este localizat n cadrul acestor structuri.
n Romnia, nu toate structurile de sprijinire a afacerilor sunt monitorizate de ctre o entitate. Astfel, vom analiza numai parcurile industriale cu titlu, parcurile tiinifice i tehnologice i incubatoarele de afaceri.
Parcurileindus trialecu titlu, 2012

4% 4% 4%
NE SE SM SV V NV Ctr BI
27% 38%
13% 6% 4%
n 2012, existau 52 de parcuri industriale autorizate 6 (care sunt n conformitate cu prevederile Ordonanei de Guvern 65/2001, cu modificrile i completrile ulterioare privind crearea i funcionarea parcurilor industriale), sprijinite de Guvern i care beneficiaz de anumite scutiri fiscale potrivit reglementrilor emise de Ministerul Administraiei i Internelor (MAI) i anume: 19 parcuri private (cu 10 mai mult dect n 2005), 21 parcuri publice (cu 6 mai mult dect n 2005) i 6 parcuri publice-private (la fel ca n 2005). Repartizarea parcurilor industriale pe regiuni este disproporionat, de la 2 parcuri pentru regiunea Nord Est, Sud Est, Sud Vest i Bucureti Ilfov, la 20 parcuri industriale n Regiunea Sud Muntenia. Parcuri Industriale n titlu Parcuri IndustrialeNr Suprafa Nr Regi (PI), din care ntreprind total salariai uni NumFunci Urb Rur eri atrase conform n PI titlu (ha) r onale an al n PI NE 2 2 2 11 699 23,38 SE 2 1 2 11 139 34,90 SM 20 13 8 12 206 13.830 1.102,22 SV 2 2 1 1 31 827 23,94 V 3 2 2 1 32 797 77,83 NV 7 6 6 1 86 3.661 405,80 Ctr 14 12 10 4 246 8.779 592,82 BI 2 2 2 162 5.809 33,49 Tota 52 40 33 19 785 34.541 2.294,38 l Sursa: Calcule bazate pe date preluate de la MAI, 2012
Tipul proprietatiiGradul total de ocupare (ha) Pb Pv PPP 0 1 1 10,71 1 0 1 0,57 11 8 1 421,72 2 0 0 19,03 1 2 0 18,1 6 1 0 228,01 6 5 3 354,81 2 0 24,96 27 19 6 1077,91
Dac ne raportm la anul de referin 2005, n 2012, sunt cu 16 parcuri industriale mai mult, ceea ce reprezint o cretere cu 44,5%. Dac n unele regiuni de dezvoltare numrul parcurilor s6
criterii: acces la un drum naional i European, posibilitatea de a se conecta la infrastructura de baz, suprafaa de cel puin 10 ha.
a redus (Sud Est, Sud Vest i Bucureti Ilfov), n celelalte a crescut, chiar s-a dublat (Sud Muntenia, Nord Vest) sau chiar triplat (Vest). n anul 2012, aceste parcuri au atras 785 de firme care au nchiriat spaii (conform MAI), cu o cretere de 84,23%. Cele mai multe dintre aceste firme se gsesc n Regiunea Centru (246), reprezentnd 31% din numrul total al de firmelor aflate n aceste structuri de afaceri, urmat de Regiunea Sud Muntenia (cu 206 firme). Cu toate c numrul firmelor gzduite de ctre parcul industrial a crescut considerabil, numr de salariai care i desfoar activitatea n aceste parcuri este n scdere cu 5%. Dac n 2005, Regiunea Bucureti-Ilfov avea cel mai mare numr de salariai n cadrul parcurilor industriale i Regiunea Vest cel mai mic numr de salariai, n 2012, cel mai mare numr de angajai este n regiunea Sud Muntenia, n cretere cu 85% fa de anul de referin 2005, iar cel mai mic n regiunea Sud Est, n scdere cu 11% n perioada analizat. Din totalul celor 40 de parcuri industriale cu titlu funcionale, numai 22 parcuri au furnizat date referitoare la structura firmelor gzduite. Astfel, dintr-un total de 452 ntreprinderi, 36 sunt ntreprinderi mari i 416 IMM-uri. Regiunea Sud Vest Oltenia dispune de doua parcuri industriale: Parcul Industrial Craiova si Parcul Industrial Gorj. Parcuri industriale in regiunea Sud Vest Oltenia Parcul Industrial Craiova Act normativ Locatie Suprafata Infrastructura HG nr.727/2004 Loc. Ghercesti, jud. Dolj 18,30 ha Parcul Industrial Sadu HG nr. 1596/2002 Loc. Bumbesti-Jiu, jud Gorj 18,62 ha
Electricitate, gaz, apa,Electricitate, gaz, apa, canalizare, canalizare, salubritate, retea deretea telefonie , acces internet, comunicatii servicii de posta Operational Operational
Situatia actuala
Parcul Industrial Gorj Parcul Industrial Gorj Bumbeti-Jiu este amplasat pe teritoriul oraului Bumbeti-Jiu, n zona de sud-est a oraului. Ci de acces : Din drumul naional DN 66 ( E 79) care leag municipiul Tg-Jiu de municipiul Petroani , prin drumul comunal modernizat DC 3 n partea de nord Parcul Industrial dispune de o linie de cale ferat ce se conecteaz la calea ferat naional n gara Bumbeti-Jiu
La 120 km se afl Aeroportul Craiova Accesul fluvial se poate face prin portul Turnu Severin situat la 100 km de Parcul Industrial pe drumul naional DN 67 Caracteristici generale si utiliti :
Suprafaa total a Parcului Industrial este de 186200mp. pe care se afl amplasate suprafae construite de 38000mp, iar n prezent sunt ocupate aproximativ 20000mp. Spaiile pe care le oferim spre nchiriere sunt destinate activitilor de producie,depozitare, birouri, vestiare, magazii, iar ele se afl ntr-un stadiu de amenajare mediu, fiind n concordan cu chiria perceput. Durata de nchiriere este de 15 ani cu posibilitatea de prelungire. Parcul Industrial dispune de toate utilitile necesare unei bune desfurri a activitilor tehnologice n diferite domenii i anume : - Spaiile pe care le oferim spre nchiriere prezint urmtoarele utiliti: apa curent se gsete la limita fiecrei suprafee de nchiriere, energie electric n incinta fiecrui spaiu se gsete un punct de transformare de unde chiriaul i poate cupla circuitele de for i iluminat necesare,telefonie. Parcul Industrial Craiova Parcul Industrial Craiova este un obiectiv de investitie realizat in cadrul platformei Avioane Craiova pe un teren extravilan totalizand 18,30 ha. Parcul se afla in partea de Est a municipiului Craiova pe drumul European E574, la intrarea dinspre Bucuresti la aproximativ 6 km de centrul orasului. Servicii oferite: servicii de consultanta tehnica, juridica, financiar contabila, servicii mecanoenergetice, suport tehnic, protectie si paza, prevenirea si stingerea incendiilor, servicii postale, birotica, servicii medicale, alimentatie, comunicatii, promovare, transport de bunuri, suport tehnic, intretinerea spatiilor verzi, protectia mediului, servicii hoteliere, recreationale, protectia muncii. Servicii de infrastructura: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu electricitate, cu gaz, cu aer comprimat, internet, televiziune prin cablu.

7 Economia Regiunii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7 Economia Regiunii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Tab. 2.1 Dinamica PIB 2009/2005 pe regiuni de dezvoltare-judete1

Milioane lei preturi curente

Bucuresti-Ilfov 65.307,1 ROMANIA

134.162,6 124.288,8 90.31

288.954,6 344.650,6 416.006,8 514.700,0 501.139,4 73.43

Prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei 2011

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011

Fig. 2.3. Dinamica PIB regional 2005-2009 pe judete

115,58 117,57 120,83 120,17 122,13 117,27

Fig. 2.4. Dinamica PIBR/locuitor in dinamica 2005/2009

Sursa: Anuarul Statistic 2011

Agricultur, silvicultur i2660 pescuit

460.6 2673.1 1025.5

437,6 2645,8 1082,6

Drepturi asupra importurilor224,9 (taxe vamale) 430,0 Subventii pe produs

12.73 % 48,11 % 18.79 %

11.71 % 54,38% 20.92 %

1.16 1.22 7.35 3

recreative; reparaii de produse de uz casnic i alte servicii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2010

2. Investitii straine directe

Fig. 2.5 Investitii straine directe Regiunea SV Oltenia

Sursa: Conturi Nationale MDRT

ROMANIA DOLJ GORJ

MEHEDINTI 782 OLT 606 VALCEA OLTENIA 755 4698

2566 1870 776 489 2181 675

188 182 64 23 89 104

181 697 208 668

SUD52033 MUNTENIA OLTENIA 35110 VEST 44839

NORD-VEST 66831 CENTRU 58207

BUCURESTI 116824 ROMANIA 482430

Sursa: Anuarul Statistic 2011

1005 1693 1166 1241

250 236,36 -43,48

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2011

Mijlocii 58234 599 21537 1197 1922

Mari 100661 15475 39404 11082 3570 9388 2994

6551 8692 9480 32811 21891 9571

9584 24331 4403 24146 1002 2833 4009

4490 5740 1639 6607 546 1694 2050

3269 3374 1323 4465 381 915 1139

1825 2505 1441 6033 7038 75 224 820

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2011

1721 1632 8,83 8,76

143,755,379 119,853,650 160,019,878 88,023,640 155,071,949 133,200,147

1,041 1,040 95,107,562

80,339,539 124,079,757 187,877,566

144,945,453 195,500,904 165,390,558 60,497,608 56,557,414 92,412,282

125,966,956 99,894,922 33,054,767 33,974,235

Fabricarea de326 furnire si a panourilor din lemn

1,058 678,876,133 441,696,576 665,822,119

302,726,345 276,107,072 49,856,944

confectionate din textile Constructii de463 cladiri si de geniu civil

Tab. 2.22. Intreprinderi mari din judetul Valcea (2008/2010).

287,287,198 283,342,434 190,971,079 183,796,560

218,754,801 216,193,254 205,302,013 192,057,571 188,554,705

130,299,655 144,224,833 209,881,484 198,342,268

1860 2195 3452 97 685 691

2310 2864 589 219 753 797

2075 2778 517 206 746 704

20,15 35,51 -83,35 151,22 20,52 14,47

Total IMM-uri, din care: Industrie