Sunteți pe pagina 1din 97

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

DIAGNOZA SPATIULUI RURAL

ROMANIA

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

1. CONTEXTUL DEZVOLTARII RURALE IN ROMANIA 1.1 Succinta !"#"nta!" $"n"!a%a a ta!ii Relieful Romaniei se desfasoara pe trei trepte majore: Muntii Carpati, Subcarpati, dealuri, podisuri si campii (inclusiv luncile si Delta Dunarii ! Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sunt proportionalitatea suprafetelor ("1# munti, "$# dealuri si podisuri, ""# campii si lunci si dispunerea concentrica si sub forma de amfiteatru a treptelor majore de relief! Clima Romaniei este temperat continentala de tran%itie, cu influente oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud&vest si continental&e'cesive dinspre nord&est! (recipitatiile medii anuale sunt variabile in functie de altitudine: )00 mm la campie, *00 mm la deal si 1200 mm la munte! 1.2 D"&c!i"!"a $"n"!a%a a & atiu%ui !u!a% Localizarea geografica a spatiului rural S atiu% !u!a% din Romania este format in pre%ent din suprafata administrativa a celor 2688 de comune e'istente in teritoriul tarii, care reunesc populatia rurala a tarii, conform +e,ii 2-1.$/ de or,ani%are administrativ&teritoriala! Comunele sunt formate din unu sau mai multe sate, e'istand in total 12*)1 de sate in spatiul rural! Din punct de vedere administrativ teritorial e'ista 02 de judete, care repre%inta unitatile administrative de ba%a! (rin +e,ea nr!1)1-1../ privind dezvoltarea regionala in Romania, au fost infiintate opt re,iuni de de%voltare la nivelul Romaniei! (entru o mai buna intele,ere a anali%ei dia,nostic a spatiului rural romanesc, comparatiile se vor face la nivelul re,iunilor! 1rebuie mentionat ca pe teritoriul administrativ al unor orase si municipii & care, conform le,ii de or,ani%are administrativa a teritoriului tarii, este considerat urban & se afla inca "01 de localitati care au caracteristici rurale, numite c2iar sate, dar ele intra numai din punct de vedere administrativ, in componenta spatiului urban! Spatiul rural este constituit din toate comunele din Romania si este definit in articolul ) al +e,ii 2-1.$/: 3 comuna este unitatea administrativ teritoriala ce cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii! 4 comuna este formata din unul sau mai multe sate dupa conditii economice, sociale, culturale, ,eo,rafice si demo,rafice! 4r,ani%area comunei asi,ura de%voltarea economica, administrativa culturala si sociala a localitatilor rurale5! Suprafata spatiului rural, astfel delimitat, insumea%a 212,* mii 6mp, repre%entand peste /.# din suprafata tarii! (opulatia care traieste pe acest teritoriu numara 10,10 milioane locuitori (la 1!01!1... si repre%inta 0)# din populatia tarii, re%ultand o densitate relativ slaba, de sub 0/ locuitori-6mp! Spatiul rural & ca suprafata si populatie & nu are o pondere la fel de mare in toate cele / re,iuni de de%voltare (7ne'a 1 ! Cel mai intins spatiu rural este in re,iunea Nord&8st (.0,0# din suprafata , iar cea mai numeroasa populatie rurala este in re,iunea Sud ()),*# din populatie ! 9n ca% particular il repre%inta re,iunea :ucuresti, in cuprinsul careia se ,aseste si municipiul :ucuresti, capitala Romaniei! 7ceasta cocentrea%a //,/# din
Noiembrie, 2000 2

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

intrea,a populatie a re,iunii! (opulatia rurala din jurul Capitalei nu repre%inta decat 11,2# din populatia re,iunii ! Comuna este unitatea administrativa de ba%a pe teritoriul careia se implementea%a politica rurala! 7utoritatile comunale sunt partenerii locali ai autoritatilor judetene si re,ionale in reali%area politicii rurale! Numarul partenerilor locali varia%a de la 2$* comune in ca%ul re,iunii ;est, la 0/1 in ca%ul re,iunii Sud! 8'ceptie face re,iunea :ucuresti, care are numai "/ de comune! (opulatia medie a unei comune este de "*/0 locuitori, dar e'ista o mare varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demo,rafice (7ne'a 2! 4 comuna este formata din mai multe sate! <n medie, revin 0,* sate pe o comuna! (este jumatate din comune ()),0# sunt formate din 1& 0 sate, iar $,2# din comune au mai mult de 10 sate (7ne'a " ! Satele pre%inta o mare diversitate sub aspectul numarului de locuitori! Dimensiunea satelor varia%a, de la cele care au doar cativa locuitori, pana la sate cu peste *000&.000 locuitori! (redomina insa satele cu putini locuitori, numarul mediu de locuitori ai unui sat fiind de cca! /00! Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de locuitori influentea%a in mod semnificativ ,radul de asi,urare a populatiei cu ec2ipamente si servicii publice! Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul ec2iparii edilitare si au avut, in ultimele decenii, descresterile cele mai mari de populatie ! 1.'. C(nt")tu% *ac!("c(n(*ic a% +"#,(%ta!ii !u!a%" 8conomia Romaniei se confrunta in pre%ent cu o cri%a structurala profunda, re%ultat cumulativ al de%ec2ilibrelor mostenite, pe care s&au suprapus inconsecventa masurilor de reforma economica din perioada de tran%itie! Dupa 1..0, s&a accentuat caracterul de consum in economia romaneasca, care poate fi ilustrat prin evolutia corelatiilor dintre principalele componente de utili%are ale produsului intern brut (7ne'a 0 ! Relevanta pentru in,ustarea considerabila a capacitatii de moderni%are a economiei este corelatia relativ anormala dintre dinamica valorii adau,ate brute si formarea bruta de capital fi' ( =rafic 1 ! <n profil re,ional (=rafic 2 , nivelul ,eneral de de%voltare economica (cuantificat prin (<: - locuitor, e'primat atat in moneda nationala,cat si in 9SD la paritatea puterii de cumparare , pre%inta o variabilitate re,ionala relativ ridicata (7ne'a ), 7ne'a $ ! Deoarece in perioada 1..0&./, productia a,ricola nu a sca%ut cu mai mult de 1)# anual (1..2 & in conditii de absortie sporita de forta de munca din sectoarele nea,ricole si de restran,ere puternica a utili%arii inputurilor intermediare & a,ricultura (implicit a sectorului primar a fost sin,ura ramura a economiei nationale care a marcat o crestere a valorii adau,ate brute (=rafic", 7ne'a * ! (e aceasta ba%a a crescut ponderea sectorului primar in economia nationala (7ne'a / ! Datorita decapitali%arii persistente a a,entilor economici, fenomenul de destructurare asimetrica din economia a,roalimentara (=rafic 0 a produs, practic, o asa&numita dubla >fractura?: pe de o parte, intre productia ve,etala si cea animala, in interiorul a,riculturii@ pe de alta parte, intre productia a,ricola si industria alimentara (7ne'a . !

Noiembrie, 2000

"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<n acelasi timp, anali%a structurii sectoriale a valorii adau,ate brute (7ne'a 10 releva faptul ca, practic, in toate re,iunile, ponderile sectorului primar (a,ricultura plus silvicultura si piscicultura sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie plus constructii , de asa natura incat raporturile dintre cotele sectoriale ale ;7: sunt e'clusiv subunitare! 7ceste cifre reflecta nivelul foarte sca%ut de productivitate a muncii a,ricole, datorat slabei in%estrari te2nice, a faramitarii suprafetelor a,ricole, a mana,ementului ine'istent in e'ploatatiile private! 9rmare a disparitatilor sectoriale re,ionale, pre%ente atat la populatia activa ocupata cat si la valoarea adau,ata bruta, e'ista mari decalaje de productivitate sectoriala a muncii in sectorul primar! 7stfel in anul 1..) nivelul minim s&a inre,istrat in re,iunea Nord A 8st (/$,* # din media nationala , iar cel ma'im in re,iunea ;est (cu 2*,* # peste media nationala ! De mentionat ca in anul 1..) nivelul ma'im al productatii muncii in sectorul primar inre,istrat, a fost cel mai sca%ut comparativ cu anul 1..0 (cu 01,1# peste media nationala si anul 1.." (peste 2.,. # peste media nationala ! <n raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demo,rafica, potentialul a,ricol al Romaniei este destul de mare! <n profil re,ional, se inre,istrea%a niveluri foarte diferite ale in%estrarii funciare cu teren a,ricol (7ne'a 11 ! 7stfel, fata de media nationala de 0,$) 2a-loc! (1..$ , ma'imul de in%estrare funciara pe locuitor se situea%a in Re,iunea ;est ( 0,.0 2a-loc si minimul in Re,iunea Nord&8st (0,)$ ha/loc ! <n%estrarea funciara pe persoana ocupata a,ricol este de circa 0 2a!, cu diferente re,ionale sensibile, iar tendinta este de usoara crestere! (roductia a,ricola a manifestat dinamici specifice foarte diverse, atat sectorial (ve,etal si animal , cat si in profil re,ional, in functie de diversitatea conditiilor de pretabilitate a,ro&pedoclimatica, dar si de ,radul de utili%are a factorilor de productie! (roductia ve,etala a inre,istrat un ritm de crestere mai mare, deoarece presupune eforturi materiale si financiare mai mici, in conditiile ine'istentei pietei de capital si a creditelor avantajoase (7ne'a 12 ! Se impune, de aceea, de%voltarea sistemului asociativ si cooperatist pentru sporirea fortei de ne,ociere a producatorilor a,ricoli! 9nul dintre fenomenele ne,ative, pre%ente in a,ricultura Romaniei in anii de pana acum, este utili%area din ce in ce mai redusa a serviciilor de mecani%are, 2idroameliorative sau de reproductie si selectie! Relevante, in acest sens, sunt datele referitoare la ponderea valorii serviciilor pentru a,ricultura in productia a,ricola, in anii 1..)&.* (=raficul ), 7ne'a 1" ! <ntre cau%ele acestei stari de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al producatorilor a,ricoli la mijloace de mecani%are, destructurarile in or,ani%area serviciilor, lipsa consultantei de specialitate! Ca urmare, sunt necesare actiuni de de%voltare a serviciilor corespun%atoare! <nterferenta influentelor in%estrarii cu resurse si a performantelor atinse in utili%area acestora se re,aseste in nivelurile si dinamicile productivitatilor partiale (ve%i ane'a 10 ale principalilor factori (pamantul, munca, etc! , decalajele re,ionale ale acestora fiind o reflectare a diversitatii conditiilor in care trebuiesc aplicate politici a,ricole prin care sa se ameliore%e starea economica a spatiului rural! 7simetriile intervenite in dinamicile sectoriale au ,enerat mutatii structurale importante in ceea ce priveste ponderea a,riculturii in principalii macroindicatori economici (=raficul $, 7ne'a 1) ! Cresterea ponderii a,riculturii in populatia activa ocupata (cu .," puncte procentuale si in valoarea adau,ata bruta (cu 0,. puncte procentuale confera
Noiembrie, 2000 0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

tran%itiei economiei romanesti trasatura unui inceput de rea,rari%are, cu implicatii nefavorabile asupra trendului productivitatii sociale a muncii (sunt de observat diminuari sensibile ale ponderii a,riculturii in stocul de capital fi' si investitii !

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

2. POTENTIALUL SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR 2.1 A$!icu%tu!a 2.1.1 R"&u!&"%" natu!a%" St!uctu!a +" -(%(&inta a t"!"nu!i%(! a$!ic(%" c(* a!ati, cu &u !a-ata a$!ic(%a t(ta%a: .!"$) mii 2a! terenuri arabile repre%inta $" # din suprafata a,ricola a tarii (10!/11 mii 2a @ )01 mii 2a! plantatii pomi&viticole repre%inta ",0# din suprafata a,ricola a tarii@ @ 2$) mii 2a! plantatii de vita&de&vie repre%inta 1,/# din suprafata a,ricola a tarii@@ 0!.0) mii 2a! pajisti naturale, repre%entand "",0# din suprafata a,ricola totala a tarii! Date statistice 2000 7ceasta structura nu a inre,istrat modificari semnificative in perioada 1./.& 1../, cu e'ceptia reducerii suprafetelor ocupate de live%i cu 20#! <n pre%ent, terenurile a,ricole apartin in majoritate (/0# sectorului privat si in proportie de 1$# sectorului de stat (7ne'a 1$ ! Distributia folosintelor a,ricole pe re,iuni statistice este diferentiata in raport cu conditiile de relief, cu caracteristicle pedo&climatice si de pretabilitate la culturi (7ne'a 1* ! (e ansamblu, structura de calitate terenurilor a,ricole arata ca numai 2)# pre%inta un potential productiv bun si foarte bun! (onderea ridicata a suprafetelor a,ricole situea%a Romania pe un nivel mediu in 8uropa! 4ferind informatii despre potentialul de productie a,ricola, anali%a raportului dintre cate,oriile de folosinta ale suprafetei a,ricole si populatie are o semnificatie deosebita! <n anul 1..$ conform statisticilor B74 in Romania pe fiecare locuitor revin 0!00 2a teren cultivat si 0!01 2a teren arabil! Comparativ cu tarile vecine, resursele de pamant ale Romaniei sunt mai sca%ute! De mentionat ca solurile se afla intr&un proces de de,radare continua! (entru Romania problema ameliorarilor funciare a fost si este deosebit de acuta deoarece terenurile a,ricole sunt afectate de diversi factori limitativi ai capacitatii productive: seceta frecventa , ero%iunea solului prin apa, e'ces frecvent de apa in sol, compactarea solului datorita lucrarilor e'ecutate necorespun%ator etc (7ne'a 1/ ! St!uctu!a ") %(atatii%(! a$!ic(%" Dupa statutul juridic al e'ploatatiilor a,ricole e'ista doua sectoare : sectorul privat si sectorul de stat! Sectorul privat, ,estionea%a (in anul 1../ o suprafata a,ricola de 123 2 mii ha, sub forma a trei tipuri de e'ploatatii a,ricole (7ne'a 1. ! gospodarii individuale in numar de cca! ",. milioane in care se lucrea%a mai mult de trei sferturi din pamantul aflat in proprietate privata (.1/2 mii 2a , cu o suprafata medie de 2," 2a@ asociatii familiale (fara personalitate juridica in numar de *1*) avand o suprafata medie de 1"2 2a si care ,estionea%a .)0 mii 2a@

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

societati agricole (cu personalitate juridica in numar de ")*/ cu o suprafata medie de $20 2a si care au in e'ploatare 2!210 mii 2a! <n pre%ent, /0,. # din terenul a,ricol si /",2 # din terenul arabil sunt in proprietate privata! 7plicarea +e,ii fondului funciar s&a efectuat insa cu intar%iere astfel ca la aceasta data nu este inc2eiat procesul de acordare a titlurilor de proprietate, asa cum este descris in datele statistice referitoare la stadiul aplicarii +e,ii Bondului funciar! +a "0!0$!2000 stadiul aplicarii le,ii fondului funciar se pre%enta astfel: din suprafata totala ce trebuia pusa in posesie( de .!020!)1/ 2a se reali%ase punerea in posesie in proportie de /$,"#, din numarul total de persoane de pus in posesie (de 0!*1$!0$2 s&a rali%t un procent de /",2#, iar din numarul total de titluri de proprietate ce trebuie eliberate (de 0!"00!)$. se reali%ase in procent de *.,0#! ( :uletin informativ M77 nr!*-2000 Se poate remarca, ca desi in perioada 1.."&1..$ numarul de titluri de proprietate eliberate in fiecare an, au fost in proportii cuprinse intre 10,1$ & 1.,/ # in anul 1... procentul inre,istrat a fost de numai 2,. #! 7plicarea +e,ii fondului funciar a avut efecte po%itive prin faptul ca : s&a e'tins proprietatea privata, disparitia structurilor cooperatiste de tip comunist neeficiente, diversificarea structurilor de or,ani%are, cone'iunile la circuitele pietii! 8fectele ne,ative sunt: faramitarea e'ploatatiilor a,ricole@ necorelarea aplicarii +e,ii fondului funciar cu aparitia pietei funciare, aceasta a aparut cu intar%iere, in anul 1../ (+e,ea )0-1../ privind circulatia juridica a terenurilor @ neasi,urarea odata cu dreptul de proprietate asupra terenurilor si a mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrarilor a,ricole! +e,ea "$-1..1 privind societatile a,ricole si alte forme de asociere in a,ricultura a stimulat infiintarea de asociatii a,icole fara personalitate juridica si a creat un nou tip de cooperatie primara la nivelul productiei (societati a,ricole cu personalitate juridica care nu are insa o evolutie po%itiva nici din punct de vedere al numarului si nici din punct de vedere al suprafetelor e'ploatate in comun! Suprafata a,ricola aflata in e'ploatarea sectorului privat a crescut in perioada "0!0$!1... & "0!0$!2000 de la 11!.21 mii 2a la 12!100 mii 2a, o crestere semnificativa inre,istrandu&se la asociatiile familiale ( a caror numar a crescut de la $0/2 la $2$2 si la ,ospodariile individuale (care au crescut de la 0!0.$!$1$ la 0!221!01) ! Numarul societatilor a,ricole cu personalitate juridic au sca%ut dela ")2) la ""2/! <n perioada anali%ata s&a constatat oscadere a suprafetelor medii ale asociatiilor familiale de la 10) 2a la 1"0 2a si o crestere nesemnificativa a suprafetei medie de la 2,"0 2a la 2,") 2a! ( :uletinul informativ M77 nr!*-2000 7ceste date confirma ,radul ridicat de faramitare a terenului a,ricol privat, cu implicatii nefavorabile asupra utili%arii eficiente a resurselor funciare si a activelor productive! Se poate remarca ponderea insemnata (*2 # a e'ploatatiilor de sub%istenta, cu dimensiuni mai mici de " 2a si ponderea e'trem de redusa (0!"# a e'ploatatiilor cu suprafata mai mare de 10 2a!

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<n perioada 1.."&1../ s&a remarcat o usoara tendinta de concentrare a terenurilor in ,ospodariile individuale! <ntre re,iuni e'ista mari disparitati privind structura pe clase de marime a e'ploatatiilor individuale! Din numarul total de proprietari, apro'imativ 00&0)# nu se afla in pro'imitatea proprietetii, multi fiind locuitori urbani iar altii avand domiciliul in alte localitati decat unde este situat terenul! 7cest fapt revendica fluidi%area pietei funciare si de%voltarea sistemului asociativ! Daca in tarile vest&europene sistemul cooperatist se afla situat in aval si amonte de productia a,ricola, in Romania el este pre%ent mai ales in sectorul productiv! Comportamentul asociativ al actualilor proprietari este ,enerat de ,radul redus de dotare te2nica a e'ploatatiilor individuale, capacitatea redusa de munca, determinata de varsta inaintata a proprietarilor de pamant si de starea precara de sanatate, incapacitatea mana,eriala! Suprafata medie a societatilor a,ricole cu personalitate juridica si a asociatiilor familiale raportate la media nationala pre%inta de asemenea variatii foarte mari! 8'ista o diferenta foarte mare intre suprafata medie (2!" 2a a e'ploatatiilor individuale din Romania si suprafata medie a e'ploatatiilor 9niunii 8uropene (1$,$ 2a (7ne'a 20 ! <n Romania se impun o serie de politici structurale cu doua tinte: una adresata producatorilor care optea%a pentru activitati nea,ricole si alta adresata celor care au nevoie de ajutor pentru a&si e'ercita ocupatia a,ricola in conditii de rentabilitate! Sectorul public este repre%entat prin societatile comerciale a,ricole cu capital majoritar de stat care administrau (in 1..* o suprafata de 1$)2 mii 2a teren a,ricol! Suprafata medie ce revine pe o societate comerciala este de ""*0 2a teren a,ricol! <n ceea ce priveste societatile comerciale a,ricole cu capital majoritar de stat (constituite in ba%a +e,ilor 1) si "1-1..0 in marea majoritate nu s&au adaptat noilor cerinte ale economiei de piata fapt ce a determinat ca multe din acestea sa fie lic2idate (comple'e de porci si pasari , o parte au fost privati%ate, iar cele cu profil a,ricol (foste <7S&uri sunt intr&o situatie financiara precara in marea majoritate urmand ca in acest an sa se stabileasca privati%area si modul de functionare a acestora! St!uctu!a !(+ucti"i ,"$"ta%" Suprafetele cultivate cu cereale boabe detin cele mai mari ponderi ($$# ! Restul suprafetelor sunt ocupate cu plante de nutret (10# si plante te2nice (1"# ! <mpreuna, aceste ,rupe ocupa ."# din intrea,a suprafata cultivata! 7ceasta reflecta slaba diversificare a culturilor a,ricole practicate, ceea ce impune masuri pentru lar,irea paletei culturilor a,ricole, indeosebi a celor care valorifica conditiile locale si care incorpore%a un ,rad sporit de te2nicitate! <n 1../ (<: total a fost de "2 miliarde 89R4 din care a,ricultura a repre%entat 10,2"#! (<:-locuitor a fost de 1!""$ 89R4 din care (<:&ul obtinut in cadrul sectorului a,ricol a fost de 22$ 89R4-locuitor! (<:ul obtinut in a,ricultura in anul 1../ raportat la numarul total al populatiei din %ona rurala a fost de 00/!. 89R4-locuitor (cursul mediu de sc2imb pentru 89R4 a fost de 11!)00 89R4 ! <n productia ve,etala s&a manifestat o tendinta ,enerala de reducere a randamentelor medii si a productiilor totale! (roductiile medii sunt modeste sau c2iar foarte mici la aproape toate culturile, in principal ca urmare a apelului foarte redus la factori de productie sporitori de randamente!

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Caracterul preponderent cerealier al structurii de productie repre%inta un aspect ne,ativ al a,riculturii romanesti! (onderea suprafetelor ocupate de cereale in toate re,iunile este ridicata, c2iar daca acestea nu dispun de conditii a,ro& pedoclimatice favorabile pentru cultivarea speciilor respective (7ne'a 21 ! 4 anali%a de ansamblu a actualei structuri a productiei ve,etale pune in evidenta o serie de ,,carenteC de ordin a,rote2nic si economic, ce creea%a puternice distorsiuni intre cererea si oferta de produse a,ricole! Comparativ cu tarile 9niunii 8uropene, suprafata cultivata cu cereale in Romania este relativ mare, e'plicabila prin faptul ca se poate reali%a si cu alocari reduse de mijloace te2nice si de forta de munca si prin traditia in cultura cerealelor! Randamentele obtinute la 2ectar sunt, in ,eneral, de 2&" ori mai mici raportat la tarile vest europene de%voltate, insa sunt apropiate ca valoare de cele obtinute in tarile vecine! 1oate aspectele structurale si te2nice pre%entate confera a,riculturii romanesti un caracter e'tensiv, de sub%istenta! P!(+uctia +" c"!"a%" are oscilatii in functie de conditiile climatice, fiind influentata si de resursele financiare ale producatorilor a,ricoli la infiintarea culturilor (7ne'a 22 ! Suprafetele ocupate cu cereale au oscilat la unele culturi cum sunt ,raul si or%ul, aceasta din cau%a problemelor care sunt in perioada semanatului: ,reutati cu araturile dupa culturile de toamna, insuficienta tractoarelor pentru aceasta lucrare, decapitali%area producatorilor a,ricoli, conditiile climatice! Cu toate aceste ,reutati in functie de conditiile climatice se remarca reali%area in anul 1..*, a unei productii record de cereale 22,1 mil tone fi%ic la recoltare, respectiv 20,1 milioane tone la indici de calitate si a unui an e'ceptional pentru porumb 12,$/ milioane tone A fi%ic si respectiv 11,2 milioane tone la indici de calitate! (roductii deosebite s&au obtinut si la ,rau in anii 1..) & **0. mii tone si in 1..* A *1/) mii tone! Din anali%a productiei de cereale se constata ca in anii favorabili s&au obtinut productii corespun%atoare peste nevoile de consum ale tarii cu e'cedente pentru e'port! Suprafetele cultivate cu ,rau si or% au tendinte de scadere in special datorita valorificarii necorespun%atoare atat ca pret cat si a cererii diminuate! (roductiile medii au oscilat numai in functie de conditiile climatice deoarece in,rasamintele c2imice au fost alocate in cantitati insuficiente in toata aceasta perioada! 7nali%and modul cum s&a asi,urat consumul intern se desprinde faptul ca au fost ani cu e'cedent de ,rau si ani cand s&au efectuat si importuri! Cultivarea de -%(!"a-&(a!"%ui in ultimii ani a cunoscut o crestere semnificativa ca suprafata si productie totala, depasind pro,no%ele! 7ceasta situatie s&a creat datorita faptului ca fabricile de ulei au reali%at o colaborare corespun%atoare cu producatorii de seminte de floarea soarelui A valorificarea rapida si plata la timp a productiei, fapt ce a condus la e'portul atat de ulei cat si de seminte de floarea soarelui! <n ultimii ani se constata o crestere a suprafetei cultivata cu !a ita "nt!u u%"i. Cultura de &(ia a fost mai ,reu acceptata de producatorii a,ricoli din cau%a te2nolo,iei deosebite!

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Cultura de &-"c%a +" #a.a! a inre,istrat an de an re,rese prin reducerea suprafetei cultivate si a productiei obtinute! Reducerea drastica a suprafetei cultivate cu sfecla de %a2ar s&a manifestat din lipsa de colaborare si sustinere a cultivatorilor de sfecla care au fost decapitali%ati, privati%arile fabricilor de %a2ar s&au facut cu intar%iere si sustinerea insuficienta a acestei culturi cu subventii de la bu,et! Cultura de ca!t(-i in ultima perioada a satisfacut necesarul de consum, asi,urand piata la preturi accesibile! L"$u*"%" sunt asi,urate pentru perioada de se%on dar in perioadele de e'tra se%on sunt deficitare, necesitand importuri! (entru aceasta cultura se constata ca industria conservelor de le,ume s&a redus, ca urmare a costurilor ridicate comparativ cu produsele din import! Viticu%tu!a este intr&un proces de transformare din pacate cu influente ne,ative asupra calitatii A e'tinderea nepermisa a suprafetelor 2ibride in detrimentul plantatiilor nobile P(*icu%tu!a. Suprafata ocupata cu pomi si alte specii pentru fructe si productia totala au evoluat in functie de conditile climatice! Suprafata ocupata de plantatiile pomicole a fost relativ constanta in perioada 1..0 A 1..0, inre,istrand o scadere notabila in 1..$, ca urmare a defrisarii unor live%i la care durata de e'ploatare a ajuns la limita! Se constata ca o mare parte din plantatiile pomicole sunt imbatranite si ca productia de material saditor a sca%ut cu 20 #, fata de anul 1..0 ! Bormarea si intretinerea live%ilor cu un efort investitional mare, pe care a,ricultorii privati nu le pot face fara sustinere cu credite avantajoase! 1rebuie remarcat ca productia ve,etala inre,istrea%a mari variatii de la an la an, atat sub aspect cantitativ cat si calitativ! A%t" cu%tu!i (rin conditiile pedoclimatice Romania are un potential deosebit, in diferite %one si pentru alte culturi care pot asi,ura o importanta sursa de utili%are a fortei de munca din spatiu rural si de asemenea o sursa de venituri alternative! Tutunu% <n Romania sunt conditii naturale si e'ista o lun,a traditie, pentru a se produce toate tipurile de tutun: oriental, semioriental, ;ir,inia, :urleD, si de mare consum! <n perioada 1..0&1... productia interna de tutun a fluctuat, repre%entand cca!"0&00 # din necesarul intern de cca! 00 000 to-an pentru productia ti,aretelor! 1utunul oriental se cultiva in judetele ;aslui, =alati, 1ulcea, <asi, ;alcea! =orj pe suprafete mici, cu terenuri mai slab productive, iar suprafata de cultura pentru valorificarea fortei de munca a familiei este de 0,2&0," 2a! 1utunul semioriental se cultiva in judetele 1eleorman, =iur,iu, Dambovita, 7r,es, iar suprafetele de cultura sunt cuprinse intre 0,"&0,0 2a! 1utunul :urleD se cultiva in judetele Mures, 7lba, Cluj, 7rad, 1imis, :i2or pe suprafete cuprinse intre 0,0 & 0,) 2a! Suprafata optima recomandata pentru tutun in vederea mecani%arii, acestor culturi este de 1,)& 0 2a, iar pentru asi,urarea uscarii tutunului la foc indirect, suprafata cultivata trebuie sa fie de 1 A 10 2a!
Noiembrie, 2000 10

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Cultura de tutun de soiuri superioare repre%inta o alternativa reala de diversificare a culturilor a,ricole in %onele mai sarace unde calitatea solului este mai redusa si de asemenea poate asi,ura intr&o masura mai mare necesarul de materii prime pentru industria de tutun romaneasca! In &i can" a -i/!" (ana in anul 1..0 in Romania se cultivau peste *0!000 2a! cu in si peste )0!000 2a cu canepa pentru fibra, asi,urand in cea mai mare masura necesarul industriei te'tile romanesti, dar in aceeasi masura constituind si o sursa de materie prima pentru activitatea arti%anala si mestesu,areasca din spatiul rural! Suprafetele cultivate cu in si canepa pentru fibra s&au redus an de an, culminand cu anul 1... cand reducerea a fost de ./# la in si .)# la canepa! <n tara noastra sunt conditii favorabile din punct de vedere pedoclimatic, iar din punct de vedere al calitatii s&au omolo,at soiuri de in cu un continut mediu de fibre de 22&20# si un randament la fuior de 2"&2$# si au fost create soiuri de canepa dioca si monoica cu un continut de fibra de 20&21# si un randament la fuior cuprins intre 01&0/#! Eonele favorabile culturilor de in pentru fibra se ,asesc in majoritatea depresiunilor inter si submontane, din Carpatii Rasariteni, Meridionali si 7puseni, respectiv in judetele Maramures, Suceava, Neamt, :acau, :istrita Nasaud, Far,2ita, Covasna, :rasov, (ra2ova, Sibiu, Mures, Cluj, Satu Mare si :i2or! <n aceste %one e'ista capacitati de prelucrare de apro'imtiv )000 tone fibra-an, care dupa remont pot fi puse in functiune si care apartin unor societati comerciale! Cele mai favorabile %one de cultura se re,asesc in Campia :anatului ( jud! 1imis si 7rad , campia Crisanei ( jud! Salaj partial, :i2or si Satu Mare , lunca Somesului ( jud! :istrita, Cluj , luncile de pe cursul inferior al Muresului si 1arnavelor (parte din jud! Mures, 7lba, Funedoara , campia Siretului (sudul jud! Suceava si estul jud! Neamt si :acau , precum si unele %one %one colinare cu soluri fertile din sudul Carpatilor Meridionali! Capacitatile de prelucrare a tulpinilor de canepa de cca! $)00 tone fibra canepa-an se re,asesc in judetele : 7rad, :istrita, :i2or, Mures, Satu Mare si Suceava! Suprafetele minime recomandate a fi cultivate in functie de ,radul de dotare cu masini de recoltare sunt de "0&)0 2ectare! In +" u%"i <n perioada 1..0&1..., suprafata cultivata cu in de ulei a sca%ut de la 0.!.00 2ectare (1..0 la ")00 2ectare (1../ , datorita lipsei de fonduri pentru infiintarea culturii de catre producatorii individuali si asociatii, lipsa masinilor de recoltat, disfunctionalitatilor in preluarea productiei de samanta de la producatori, de catre fabricile de ulei, importatorii de lacuri si vopsele pe ba%a de constituenti sintetici! 7u fost create soiuri re%istente, adaptate la conditiile climatice, cu productii de 1/00&2000 6,-2a, inul de ulei fiind de asemenea, o buna cultura premer,atoare pentru cea de ,rau (eliberand terenul devreme si lasandu&l curat de buruieni ! <nul de ulei se cultiva in %onele de cultura din Muntenia, Moldova, 4ltenia, :anat si Dobro,ea! Gudetele mari cultivatoare de in de ulei sunt: Constanta, 1ulcea, Calarasi, <alomita, 1eleorman, =iur,iu, 4lt, Dolj, Dambovita, 7r,es, 1imis, 7rad, <asi, =alati! Sunt inre,istrate soiuri de in de ulei romanesti: =eria, <ulia, Raluca, +irina, Bloriana, =entiana, la care e'ista samanta din veri,ile superioare precum si soiuri nou
Noiembrie, 2000 11

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

inre,istrate: 7le'in, Ganin, 4liana, Blorinda, la care se poate derula procesul de multiplicare a semintei ( daca e'ista cerere si care se recomanda tuturor judetelor cultivatoare de in de ulei! Suprafetele optime recomandate pentru a aduce profit pot fi de la un 2a-producator individual pana la 100 2a-asociatie, ferma! St!uctu!a !(+ucti"i ani*a%i"!" Comparativ cu anul 1./., in anul 1../ s&a inre,istrat o reducere considerabila a efectivelor de animale: cu 0/# la bovine, 00# la pasari, "$# la porcine si 2*# la ovine! Numai cabalinele au inre,istrat o sporire a efectivelor cu 2"#! Reducerea s&a manifestat si la efectivele matca, tendinta deosebit de in,rijoratoare! Diminuarea lor sub nivelul actual, care repre%inta un minim te2nolo,ic, poate conduce la compromiterea fondului ,enetic in %oote2nie! <n sectorul cresterii animalelor, re%ultatele din perioada 1./.&1../ pre%inta o evolutie fluctuanta, diferentiata de la un produs la altul si deseori de la un an la altul! (roductiile medii obtinute in %oote2nie sunt departe de pro,resul ,enetic si te2nolo,ic inre,istrat pe plan vest& european! Comparativ cu tarile membre ale 98, aproape la toate speciile si cate,oriile de animale randamentele medii sunt inferioare (7ne'a 2" ! <ntre Romania si tarile 98 e'ista decalaje marcante care releva necesitatea unor masuri radicale privind ameliorarea si furajarea animalelor! Daca productiile medii obtinute in tarile 9niunii 8uropene au tinut ritmul pro,resului ,enetic si te2nolo,ic, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania! 8volutia efectivelor de /(,in" si a productiei acestei specii sunt redate in tabelele si ,raficele ce urmea%a! Din datele statistice re%ulta ca in anii 1..0 A 1..0 scaderile au fost marcate de distru,erea unitatilor C7( si taierile masive de bovine de la aceste unitati, fara sa fie luate masuri de stopare a acestora! (reluarile la ,ospodariile populatiei nu s&au efectuat deoarece acestea nu aveau nici capacitati de ca%are si nici furajele necesare! 4 alta cau%a a scaderii efectivelor de bovine este si situatia dramatica a starii de sanatate a acestora la finele anului 1./. A majoritatea animalelor erau tarate, neproductive, bolnave de tuberculo%a si leuco%a! <n acest sector (C7( se inre,istrau productii de lapte si carne printre cele mai mici din 8uropa si din lume (sub 1/00 litri lapte-vaca dar multe unitati erau sub 1/00 litri (7ne'a 20 ! 1aierile pentru carne care se efectuau repre%entau taieri de necesitate in proportie de peste $0 # la ,reutati sub 2)0 6,! Dupa 1./. efectivele de vaci si juninci s&au mentinut la un nivel acceptabil, care corolat cu o in,rijire corespun%atoare in ,ospodariile populatiei a condus la cresterea productiei medii cu mult peste productiile din unitatile C7(! 7ceasta situatie a condus la asi,urarea in buna parte in ultimii ani a necesarului de lapte si produse din lapte! De%voltarea sectorului bovin se va face prin cresterea productiilor medii de lapte si a ,reutatii medii de taiere, aceasta efectuandu&se in ferme speciali%ate de dimensiuni mici si mijlocii (7ne'a 2) ! Cau%ele care au determinat scaderea efectivelor de (!cin" se datoresc in special problemelor cu care s&au confruntat marile comple'e de crestere si in,rasare a porcilor (7ne'a 2$ ! 7cestea fiind proprietate de stat, preturile de livrare nu au fost liberali%ate multi ani, acestea fiind mentinute sub costurile de productie A nesustinute financiar A s&au decapitali%at si au condus la falimentarea multor unitati! Neadaptarea la conditiile
Noiembrie, 2000 12

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

economiei de piata & la cererea pietei, a determinat, ca in concurenta cu pretul carnii obtinut de sectorul particular si cu importul de carne la preturi subventionate de tarile de ori,ine, sa se ajun,a la situatia de ineficienta in majoritatea unitatilor de profil! Dupa anul 1..$, s&a trecut la privati%area sau lic2idarea unitatilor de crestere si in,rasare a porcilor! Cresterea si in,rasarea porcilor in unitati mari industriale presupune o piata si,ura, un mana,ement competitiv si ,asirea de solutii economice viabile care sa poata concura cresterea porcilor in ,ospodariile populatiei! Comple'ele industriale de crestere a porcilor trebuie sa se transforme in furni%ori de tineret de reproductie si de purcei pentru in,rasare pentru ,ospodariile populatiei si pentru fermele mici si mijlocii! 7ceste comple'e cu probleme de poluare, de intretinere si reparatii a utilajelor si adaposturilor, cu suprastructura administrativa supradimensionata, cu c2eltuieli mari de aprovi%ionare si cu probleme financiare deosebite in conditiile in care se utili%ea%a munca salariata nu vor putea deveni competitive fara investitii majore! 8volutia efectivelor de (,in" &i ca !in" in perioada anali%ata a avut permanent o tendinta de scadere, dar cu specificarea ca scaderea dramatica a fost pana in anul 1..0, dar si dupa aceasta data scaderea efectivelor a continuat ( 7ne'a 2* ! Cau%a scaderii efectivelor la ovine este in principal in primii ani aceeasi ca si la specia bovine! 1aierile pentru carne si e'portul de ovine vii fara nici o restrictie a condus la aceasta situatie! Sectorul particular si&a mentinut efectivele in special pentru productia de lapte si carne, deoarece productia de lana nu a fost valorificata la timp si preturile obtinute nu satisfac crescatorii! 8volutia "-"cti,"%(! &i !(+ucti"i a,ic(%" in ultimii 10 ani se incadrea%a ca si celelalte specii intr&o scadere dramatica a efectivelor pana in 1..$, care a continuat si dupa 1..*, dar dupa ce in aceasta perioada s&au luat masuri de lic2idare a unitatilor neprofitabile! <n ultima perioada se constata o redresare a situatiei functie si de cererea pietei pentru produsele avicole (7ne'a 2/ ! Scaderea efectivelor de pasari s&a produs in comple'ele industriale, cau%a fiind ca si la specia porcine neadaptarea la cerintele pietei, mana,ementul defectuos, neprivati%area la timp, mentinerea preturilor la comanda autoritatilor, decapitali%area unitatilor, cresterea costurilor inputurilor liberali%ate, importul de produse avicole la preturi mai mici decat cele obtinute in comple'e! Din anul 1..*, s&a trecut la privati%area comple'elor de pasari si la lic2idarea celor cu pierderi ridicate! 7nali%and situatia pentru toate speciile de animale, dupa modul cum s&a desfasurat distru,erea efectivelor dupa anul 1..1, aceasta a avut si o nota intentionata pentru a se ajun,e la o penurie accentuata de produse a,roalimentare pentru a se demonstra ulterior ca proprietatea privata nu este compatibila in Romania, aceasta este valabil si atunci cand s&a efectuat aplicarea +e,ii fondului funciar, fara sa se acorde si mijloace mecanice pentru efectuarea lucrarilor a,ricole! S&a cre%ut ca sectorul particular nu va asi,ura necesarul pentru si,uranta alimentara a populatiei si se vor putea restaura din nou vec2ile structuri!

Noiembrie, 2000

1"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

2.1.2 R"&u!&"%" u*an" Ca!act"!i&tici%" &(ci(-"c(n(*ic" a%" & atiu%ui !u!a% (e teritoriul delimitat ca spatiu rural traieste o ( u%ati" !u!a%a care numara 10,10 milioane de locuitori (in anul1... ! <n ultimii "0 de ani (dupa 1.$$ populatia rurala s&a redus cu 1$#! <n aceeasi perioada, populatia din mediul urban a crescut cu cca!*0#! Reducerea populatiei nu a avut aceeasi intensitate in intre,ul spatiu rural! <n jumatatea de vest a tarii, tendinta de scadere numerica a populatiei a fost aproape ,enerali%ata, aici inre,istrandu&se si cele mai accentuate reduceri din tara, pana la mai putin de )0# din populatia anului 1.$$! Cau%ele scaderilor demo,rafice au fost diferite: fie mi,rarea spre orasele din %ona, fie emi,rarea etnicilor ,ermani, fie un comportament demo,rafic caracteri%at printr&o natalitate foarte sca%uta! Cele mai multe dintre %onele in care s&au inre,istrat cresteri demo,rafice sunt concentrate cu precadere in %onele montane! Si in actualul deceniu, in primii * ani, a continuat tendinta de scadere a populatiei rurale (cu 2,*# , in conditiile in care intrea,a populatie a tarii a sca%ut! <n perioada 1..2&1..*0 populatia rurala s&a diminuat cu cca! 2/0 mii de persoane, sca%and de la 10!01/ mii locuitori in anul 1..2 la 10!101 mii in anul 1..* (7ne'a 2. ! 1act(!ii +" &ca+"!" a ( u%ati"i !u!a%" in "!i(a+a 1221-1223 1..1 1..* mii pers! H mii pers! H Soldul mi,ratiei rural&urban &10$ &10,$ 1" I1,2 Soldul miscarii naturale & 11 & 1,0 &0* & ",) Scaderea totala a populatiei rurale in &11* &11,$ &"0 &2," perioada 1..1&1..* Sursa Comisia Nationala pentru StatisticaC 7nuarul Statistic al! RomanieiC, 1..2,1../ In u%ti*ii 2 ani (1../ si 1... se constata reaparitia fenomenelor de crestere demo,rafica sau de oprire a declinului in %one in care populatia rurala fusese in scadere mult timp! Cau%a care a contribuit la imprimarea tendintei de crestere a fost, in principal, incetarea mi,ratiei spre orase si c2iar cresterea mi,ratiei spre rural! <ntre 1..1 si 1..* a crescut de " ori numarul persoanelor care au plecat din urban si s&au stabilit in rural! Dupa 1..), soldul a devenit po%itiv in favoarea ruralului ! E,(%utia -%u)u!i%(! *i$!ati"i int"!n" int!" u!/an &i !u!a%0 cu &c.i*/a!"a +(*ici%iu%ui Rate la 1000 locuitori& 1..1 1..2 1.." 1..0 1..) 1..$ 1..* Din rural in urban 10,* .,0 $,. $,$ ),. ),. ),$ Din urban in rural 2,) ",/ ",0 0,* ),/ $,* *,. Sold in rural &/,2 &),$ &",) &1,. &0,1 I0,/ I2," Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica C7nuarul statistic al! RomanieiC,1../@

Noiembrie, 2000

10

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<n ,eneral, este vorba de o intoarcere a populatiei urbane mi,rata initial din rural, care nu se datorea%a cresterii calitatii vietii in rural, ci este consecinta dificultatilor pe care le au persoanele disponibili%ate prin restructurarea economiei urbane! =rupa de varsta de 2)&". ani predomina intre cei ce mi,rea%a spre rural fapt ce contribuie la cresterea si intinerirea resurselor de munca in rural, constituind o oportunitate pentru de%voltarea economiei rurale! 8ste o cate,orie demo&economica relativ usor de format in spiritul antreprenorial si de orientat spre activitatile nea,ricole care trebuie de%voltate in rural! D"n&itat"a ( u%ati"i in *"+iu% !u!a% este, in ,eneral, scazuta, nivelul mediu fiind in 1..* de 0*,* locuitori-6mp!, de peste 10 ori mai redusa decat densitatea medie din urban (0/0,/ locuitori-6mp ! 8'ista insa mari diferente intre modul de distributie a populatiei in teritoriile rurale ale judetelor! <n mare parte, densitatea populatiei este influentata de formele de relief! Densitatea este foarte sca%uta in comunele din perimetrul Muntilor Carpati, precum si din Dobro,ea (sub )0 sau c2iar sub "0 locuitori-6mp ! <n Delta Dunarii si in cateva %one montane traiesc sub / locuitori-6mp, fiind %one cu o retea slaba de localitati! Gudetele cele mai slab populate sunt Caras&Severin (20,* loc-6mp & judet de munte si cu probleme ,rave de depopulare ca urmare a unei natalitati foarte sca%ute & si 1ulcea (1*,0 loc-6mp & cu conditii ,eo,rafice speciale, datorate pre%entei Deltei Dunarii pe circa o treime din teritoriul judetului ! <n consecinta, criteriul densitatii nu este suficient de relevant pentru evidentierea dificultatilor cu care se confrunta un teritoriu! St!uctu!a " &")" a ( u%ati"i !u!a%" este relativ ec2ilibrata, numarul femeilor fiind aproape e,al cu cel al barbatilor & ),0" milioane sunt barbati (0.,$# si ),10 milioane sunt femei ()0,0# ! <n 11 judete situate in re,iunile in care procesele de mi,rare au fost cele mai intense in ultimii 10&20 de ani (:acau, <asi, ;aslui, :raila, Constanta, =alati, 7lba, :istrita&Nasaud, Covasna , numarul barbatilor este superior numarului femeilor (7ne'a "0 ! 1endinta de mi,rare s&a manifestat mai intens in randul femeilor tinere decat in randul barbatilor, ca urmare, deficite semnificative de populatie feminina se inre,istrea%a in ,rupele de varsta 20&". ani! (lecarea acestor tinere din sate se datorea%a lipsei locurilor de munca pentru femei si lipsa serviciilor si facilitatilor specifice varstei ! De%ec2ilibrul pe se'e, tocmai la varstele tinere, cand se formea%a familiile, pot antrena dere,lari ale vietii sociale a comunitatilor si pot ,enera probleme le,ate de reproducerea populatiei, contribuind indirect la continuarea declinului demo,rafic! St!uctu!a " ,a!&t" a ( u%ati"i !u!a%" este caracteri%ata printr&un relativ de%ec2ilibru, procesul accentuat de imbatranire demo,rafica fiind evident (7ne'a "1 ! ;arsta medie a populatiei rurale este ridicata (cca! "/ de ani si in continua crestere! P( u%atia ca!" a +" a&it ,a!&ta +" 40 +" ani este foarte numeroasa: 1 din " persoane din rural se incadrea%a in aceasta cate,orie de varsta, fata de 1 din ) in urban! (rocesul de imbatranire a aparut pe masura scaderii numarul de persoane mature, ca urmare a mi,rarilor masive din ultimele " decenii, si s&a acentuat in ultimii /&. ani prin restran,erea numarului de nasteri! 8'ista si un aspect po%itiv in structura pe varste, cu manifestare temporara! Contin,entul numeros de tineri de 1)&2. de ani, care nu au mai mi,rat din sate dupa
Noiembrie, 2000 1)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

1..0, a intrat in cate,oria resurselor de munca, contribuind la intinerirea semnificativa a fortei de munca din rural! 4rdinul de marime al acestui fenomen este dat de raportul dintre se,mentul de varsta 1)&2. ani si actuala ,rupa de varsta "0&00 ani ( 1,$0:1 in rural fata de numai 1,1):1 in urban <n consecinta, ruralul dispune in pre%ent, in majoritatea re,iunilor, de un contin,et relativ numeros de resurse de munca foarte tinere, cu disponibilitati pentru calificare, pentru pre,atire profesionala si mana,eriala in domenii economice noi! <n intrea,a re,iune Nord&8st pre%enta acestor tineri este foarte numeroasa (depasesc de 2 ori populatia de "0&00 ani si ei pot reface potentialul demo&economic imbatranit, afectat de mi,ratie in deceniile trecute! 1inerii constituie insa o presiune pe piata muncii si necesita crearea de locuri noi de munca! <n aceste %one sunt necesare masuri speciale de de%voltare si diversificare a activitatilor de instruire a tinerilor in domenii ce valorifica resursele locale! <n re,iunea ;est, procesul de intinerire a fortei de munca este insesi%abil, in unele parti ale judetelor 7rad, Caras&Severin, Funedoara fiind nevoie de masuri speciale de atra,ere a tineretului in spatiul rural! (rocesul de imbatranire demo,rafica se manifesta relativ diferentiat in teritoriu (7ne'a "2 ! P( u%atia +in *"+iu% !u!a% a!tici a %a acti,itat"a "c(n(*ica in proportie de peste )*# (anul 1..* , in timp ce populatia urbana avea o rata a participarii de numai 0*#! Rata medie de participare a populatiei Romaniei era de )2,2#, conform metodol,iei :<1 (7ne'a "" ! Rata mare de activitate in rural este re%ultatul pre%entei a,riculturii ca ramura economica predominanta, cu ,rad sca%ut de te2nici%are! ;iata activa incepe devreme,aproape 2-" din populatia in varsta de pana la 2) de ani fiind deja activa, fata de numai 1-" in urban (7ne'a "0 ! Nivelul sca%ut al veniturilor din a,ricultura si lipsa altor activitati nea,ricole nu au stimulat tinerii sa ramana in rural, batranii fiind nevoiti sa lucre%e sin,uri terenurile! De aceea, o mare parte din locuitori prelun,esc viata activa pana la varste inaintate & aproape "-0 dintre locuitorii de )0&$0 ani din rural sunt activi, iar dupa varsta de $) de ani, jumatate din locuitori raman inca in activitate ! 7ceasta face ca pe piata muncii sa fie pre%ente efective numeroase de persoane foarte tinere dar si un numar foarte mare de varstnici! 8ste ca%ul unor a,ricultori care sunt nevoiti sa lucre%e in ,ospodariile personale deoarece nu e'ista alti membri de familie, tineri, care sa preia activitatea! Cea mai mare rata de participare se inre,istrea%a in re,iunile Nord&8st si Sud ;est, datorita ,radului mare de imbatranire a populatiei si de predominanta a a,riculturii! Comparatia intre raportul de dependenta demo,rafica si raportul de dependenta economica (7ne'a "0 evidentia%a inca o data faptul ca multi varstnici trecuti de $) de ani sunt inca activi! 7cest fapt impiedica moderni%area a,riculturii, pepretuea%a practicarea unei a,riculturi traditionale si mentine eficienta sca%uta! Re,iunile care dispun de contin,ente numeroase de tineri sub ") ani sunt, pe de o parte, cele care au un ,rad mai ridicat de de%voltare economica (Nord&;est, Centru si :ucuresti si, pe de alta parte, Re,iunea Moldovei, unde natalitatea ridicata asi,ura un spor de populatie tanara mai mare (7ne'a ") ! =radul de activitate a populatiei rurale este destul de diferit intre re,iunile tarii (7ne'a "$ ! In "c(n(*ia ta!ii0 a$!icu%tu!a repre%enta0 in anul 1..*, principala ramura din punct de vedere al ocuparii populatiei &"$,/# (7ne'a "* !
Noiembrie, 2000 1$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<n majoritatea re,iunilor, a,ricultura si silvicultura domina intrea,a "c(n(*i" !"$i(na%a! Numai in trei re,iuni (;est, Centru si :ucuresti a,ricultura este devansata de industrie si constructii (7ne'a "/ ! In *"+iu% !u!a%0 !a*u!a a$!icu%tu!ii domina net ca activitate economica, ocupand circa *0# din forta de munca! C2iar si in urban, a,ricultura repre%inta cateva procente in forta de munca (7ne'a ". ! <n ultimii ani, structura economica din rural a ramas aproape nesc2imbata, doar serviciile au crescut usor ca pondere din punct de vedere al ocuparii! <ntre re,iunile tarii e'ista diferente in ceea ce priveste %(cu% a$!icu%tu!ii in "c(n(*ia !u!a%a. Cea mai mare parte din populatia ocupata in a,ricultura (7ne'a 00 isi desfasoara activitatea in cadrul ,ospodariilor proprii: 0$,$# dintre a,ricultori sunt lucratori pe cont propriu (self"emplo#eds , repre%entand sefii de e'ploatatie a,ricola individuala! 4 alta parte aproape la fel de mare & 0",/# din a,ricultori & este repre%entata de membrii de familie neremunerati (unpaid famil# $or%ers ! Se poate spune ca a,ricultura se practica aproape in totalitate (de catre .0,0# din a,ricultori in ,ospodariile familiale, impreuna cu membrii familiei! +ucratorii pe cont propriu (sefii de e'ploatatii sunt in majoritatea lor varstnici, peste 2-" dintre ei depasind varsta de )0 de ani, iar 1-" au depasit c2iar varsta de $) de ani (7ne'a 01 ! (rintre membrii de familie, impreuna cu care se reali%ea%a activitatile a,ricole in ,ospodarii, o parte insemnata o constituie copiii pana in 2) ani! 7cestia repre%inta peste 1- 0 din totalul cate,oriei de lucratori familiali (7ne'a 02 ! Cele mai numeroase contin,ente de tineri sub 2) de ani care lucrea%a inca in ,ospodaria familiala a parintilor sau rudelor se ,asesc in re,iunile Nord&8st si Sud& 8st, in aceasta cate,orie intrand "1&"0# dintre toti lucratorii familiali! Desi e'ista in pre%ent un contin,ent relativ semnificativ de tineri in rural, acest tineret nu are calitatea de proprietar, decat in mica proportie, astfel ca batranii sunt proprietarii si sefii de e'ploatatii! Bata de aceasta situatie, este necesara crearea unui cadru adecvat care sa stimule%e transferul mana,ementului fermei a,ricole de la persoanele varstnice spre cele tinere, prin crearea unor sisteme care sa asi,ure venituri alternative! Nu*a!u% &(*"!i%(! in Romania era estimat la 520 *ii "!&(an"0 in trim! < anul 1../ (conform datelor obtinute de Comisia Nationala pentru Statistica prin anc2ete 7M<=4 , din care 0)/ mii barbati ()),. # si "$2 mii femei (00,1 # ! Din totalul somerilor, ))0 mii persoane se ,aseau in urban ($* # iar 2*0 mii erau in rural ("" # ! Rata somajului (:<M la nivelul tarii era de *,0#! Rata somajului in rural era de numai ),0#, de 2 ori mai mica decat in urban, .,$# (7ne'a 0" ! 2.1.' Ca ita%u% Mi6%(ac"%" +" !(+ucti"

Noiembrie, 2000

1*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

+e,ea nr! 21.-1../ privind re,imul concesionarii si 4rdonanta de 9r,enta a =uvernului nr! 1./-1..., privind privati%area societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri a,ricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, sunt menite sa asi,ure restructurarea si privati%area sectorului de stat din a,ricultura intr& un ritm accelerat! 7nali%a situatiei privati%arii si lic2idarii societatilor comerciale din a,ricultura si industria alimentara, precum si structurii actionariatului acestora de%valuie faptul ca societatile comerciale care detin in administrare terenuri a,ricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa sunt cele care au fost privati%ate in cea mai mica masura! 4data cu aprobarea 49= nr! 1./-1... privind privati%area societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri a,ricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa s&a putut trece efectiv la implementarea procesului de privati%are in intre, sectorul a,roalimentar! 9n punct important al actului normativ mentionat, il constituie re,lementarea concesionarii terenurilor a,ricole si aterenurilor aflate permanent sub luciu de apa, inclusiv a bunurilor activitatilor si serviciilor accesorii acestor bunuri din domeniul privat al statului! Durata ma'ima de concesionare a acestor bunuri poate ajun,e la 0. de ani! 7ctul normativ cuprinde de asemenea re,lementari privind privati%area societatilor a,ricole precum si lista societatilor comerciale de detin terenuri a,ricole si urmea%a sa se privati%e%e! <n ba%a 49= nr! 1./- 1... au fost inc2eiate pana in pre%ent 2. contracte de privati%are! P!(c"&u% +" !i,ati#a!" Specificatie A$!icu%tu!a0 +in ca!"7 SC a,ricole (<7S 7vicole Suine Servicii in a,ricultura Comert cu cereale 7lte activitati Nr 2230 )0* )$ )0 1/1" *1 02. (rivati%ate <n lic2idare <n lic2idare juridica administrativa 1553 126 15 20 )1 2 1$ 20 $ 1* 2$ 0 1$0. 0) 2 0$ 0 0 1*. 0$ /

Din anali%a succinta a desfasurarii procesului de privati%are se desprinde in principal faptul ca desi a,ricultura este sectorul cu ,radul cel mai ridicat de privati%are, totusi intar%ierea in privati%area si restructurarea comple'elor de porci si pasari, a serviciilor destinate a,riculturii cat si ter,iversarea lamuririi situatiei fostelor <7S&uri a condus la perturbari mari in mana,ementul a,ricol, in valorificarea productiei si asi,urarea cu inputuri in timp util! Ca ita%u% -inancia! P!($!a*u% ASAL 8A$!icu%tu!" S"ct(! A+6u&t*"nt L(an9 - 350 milioane USD. (rincipalul imprumut acordat Romaniei este cel prin pro,ramul 7S7+, destinat redresarii sectorului a,ricol!
Noiembrie, 2000 1/

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

(rima transa, a repre%entat ec2ivalentul a 200 milioane 9SD si a fost acordata la 2 septembrie 1..*! Cea de&a doua transa, de 1)0 milioane 9SD se preconi%ea%a sa fie acordata pana la "1 decembrie 2000! (entru a putea beneficia de acest imprumut, Romania trebuie sa indeplineasca o serie de conditii convenite prin pro,ramul 7S7+! Majoritatea acestora au fost indeplinite@ e'ista insa unele intar%ieri in ceea ce priveste: pro,ramul de privati%are, re,imul comertului cu produse a,ro&alimentare, functionarea pietei funciare! 4biectivele pro,ramului 7S7+ sunt: promovarea masurilor destinate sprijinirii tran%itiei la economia de piata si folosirii mai eficiente a resurselor@ privati%area unei mari parti a capacitatilor de productie din a,ricultura@ liberali%area preturilor si sporirea posibilitatilor sectorului privat pentru reali%area de investitii, actiuni de sustinere a productiei si comertului in conformitate cu de%voltarea avantajului comparativ al Romaniei! 2.2 INDUSTRIA ALIMENTARA (roductia de bunuri alimentare dispune de un semnificativ potential de de%voltare asi,urat, in principal, de diversitatea materiilor prime de ori,ine ve,etala si animala, capacitatile de productie instalate si resursele umane e'istente! +a nivelul anului 1../, e'portul total de produse a,roalimentare (B4: a fost de cca! $!00/,. milioane 89R4 si importul total (C<B de cca! .!1/. milioane 89R4! Soldul balantei comerciale a fost ne,ativ inre,istrand o valoare de &2!*/0,1 milioane 89R! 7ceasi situatie se re,aseste de asemenea si in ca%ul industriei alimentare, al careai e'port total (B4: inre,istrat in 1../ a fost de "00," milioane 89R4, iar importul total (C<B a fost de */$ milioane 89R4! <ndustria alimentara inre,istrea%a o balanta ne,ativa de &00),* milioane 89R4 (rata medie de sc2imb a fost de 11!)00 lei ! 7ctivitatea in industria alimentara este or,ani%ata in 10 subramuri principale, cunoscand dupa anul 1..0 o crestere substantiala a numarului de a,enti economici, indeosebi a celor privati! 7stfel, la finele semestrului al doilea 2000 au fost inre,istrati "0 $00 a,enti economici, carora li s&au eliberat 00 )/$ licente de productie. +a nivelul anului 1../ (<:ul total a fost de "2 miliarde 89R4! <n 1..* industria alimentara a repre%entat .,"$# din totalul ;7:, 2*,.# din totalul ;7: inre,istrat in industrie si "",0$# din totalul ;7: inre,istrat in cadrul industriei prelucratoare! <n 1..* din numarul total de an,ajati ai industriei (2!00" mii persoane &/"# lucrau in cadrul industriei prelucratoare (2!0"2 mii persoane si din care in cadrul industriei alimentare erau an,ajati &21" mii persoane: 10,0/# din totalul numarului de an,ajati ai industriei prelucratoare, /,*1# din totalul numarului de an,ajati in cadrul industriei! <n paralel cu societatile comerciale de profil din industria alimentara, mai functionea%a in comple'ele de crestere si in,rasare a porcilor un numar de 02 abatoare, la unitatile avicole un numar de )" abatoare, care fac obiectul restructurarii! De asemenea, la societatile comerciale a,ricole cu capital majoritar de stat (foste <7S e'ista capacitati de productie, conditionare, invec2ire si imbuteliere a vinului, productie de sampanie, coniac, tuica si rac2iuri naturale, bran%eturi si produse lactate! De remarcat ca foarte putine capacitati de industrie alimentara au putut sa beneficie%e in perioada 1.." & 1../ de fondurile de moderni%are acordate de Bondul (roprietatii de Stat! Ca acitati%" +" !(+ucti" ")i&t"nt" in in+u&t!ia a%i*"nta!a
Noiembrie, 2000 1.

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<ND9S1R<7 Ca!n" &i -!i$7 - abatoare bovine - abatoare porcine - abatoare pasari - fri,orifere - sectii preparate carne - sectii transare carne - conserve si semiconserve La t"7 lapte de consum prod!lactate proaspete bran%eturi P"&t"
C"!"a%"

9!M

14 17 + /10,0 1)/"," 2".,. 2*",/ $*0,. 1"*0,* *0,0

S8C14R (R<;71 020,) *.),0 0/,1 $/,/ 0$2,. /$$,0 1),)

S8C14R D8 S171 "/),. *//," 1.1,/ 20),0 212,0 )00," )0,)

mii tone viu mii tone viu mii tone viu mii tone mii tone mii tone mii tone

mii 2l mii 2% mii tone mii tone

/.0),0 002",0 1*),0 "/,2

)**2,0 2)"/,0 10.,0 11,"

"1"",0 1/)),0 $$,0 2$,.

macinis ,rau macinis porumb

mii tone mii tone

$/"/,0 2)".,2

)0)",$ 2"20,/

1"/0,2 21/,0

L"$u*" &i -!uct"7 - conserve din le,ume - conserve din fructe - pasta de tomate - sucuri I nectaruri U%"iu!i c(*"&ti/i%"7 - ulei brut - rafinarii - ulei imbuteliat Za.a!7 - %a2ar(mii to- radacini de sfecla - %i Vin 8soiuri nobileI2ibride

Mii tone Mii tone Mii tone Mii 2l Mii tone Mii tone Mii tone Mii tone Mii 2l

1$.!2 /0!0 )2!* 102$* /)0,2 0/1,. ".0," $.,0 $0)0

"0!1 1$,. )," 112"/ *1",2 ""),$ 2/$,) 2/,2 0/00

1"),1 $*!) 0*,0 "02. 1"*,0 10$," 10",/ 00,/ 1210

<n pre%ent nu e'ista o statistica referitoare la ,radul de u%ura al capacitatilor de productie din industria alimentara, deoarece dupa 1..0 peste $)# din acestea au trecut in proprietate privata, fara a mai e'ista obli,ativitatea raportarii situatiei amorti%arii acestora sau rete2nolo,i%arilor! Din procentul celor ramase in proprietatea statului marea lor majoritate datea%a din perioada anilor 1.*)&1./0!

Noiembrie, 2000

20

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Dupa 1..0 a crescut continuu ponderea a,entilor privati, acestia ajun,and sa detina un procent insemnat in productia din unele subramuri ale industriei alimentare! <n industria uleiului, ponderea a,entilor privati este de .0#, in industria de morarit si panificatie de .0#, in industria laptelui $$#, in industria carnii si preparatelor de carne "/#, in industria prelucrarii le,umelor si fructelor 2"#, in vinificatie *1#, in industria %a2arului )/# si industria pestelui 2)# etc ! (rocesul de privati%are a societatilor comerciale din industria alimentara, a fost mai alert decat cel al societatilor comerciale a,ricole! 7nul 1..* a insemnat pentru industria alimentara romaneasca un pas 2otarator in crearea unui autentic mediu concuretial si adaptarea le,islatiei de functionare a acestei industrii la conditiile de piata si concurenta, mai ales prin adoptarea unor re,lementari de import a produselor a,roalimentare si aderarea la C8B17! <n ansamblul ei, productia reali%ata in anul 1..* se inscrie in traiectoria trendului descendent caracteristic ultimilor ani ( 7ne'a 00 ! (rincipalele cau%e care au determinat acest fenomen sunt: - reducerea ofertei de materii prime la unele ,rupe de produse alimentare, cum sunt: %a2ar rafinat, conserve de le,ume, conserve din fructe, pasta de tomate, carne si preparate din carne, peste si produse din peste@ - intrarea pe piata romaneasca a unor produse de import, la concurenta cu produsele din productia interna & %a2ar, paste fainoase, ulei rafinat, pasta de tomate, lapte praf, conserve din le,ume si fructe, bran%eturi, preparate din carne & in conditiile reducerii la )0# in medie a ta'elor vamale la importul produselor alimentare si a perpetuarii unui ritm lent in desfasurarea proceselor de ajustare sistemica si structurala a societatilor comerciale din sectorul de stat@ - liberali%area preturilor si eliminarea totala a subventiilor de consum & la paine si produse de panificatie, lapte de consum si produse lactate proaspete, unt, lapte praf, carne taiata de porc si pasare & au condus la diminuarea cererii solvabile! P!i,ati#a!"a unitati%(! +" &tat in &"ct(!u% in+u&t!i"i a%i*"nta!" T(ta% c(* anii T(ta% -i!*"%(! P!i,ati#a!i 8 ci-!" cu*u%at"9 ")i&t"nt" %a '1 !i,ati#at" %a Au$u&t 1222 '1:12:22 '1.12. '1.12.< '1.12. '1.5.< 22 ;26 23 ;25 TOTAL /0* 100 1/1 20$ 2$$ <ndustria carnii $. 12 1) 1$ 2$ <ndustria laptelui 10/ 2" 20 2$ ") <ndustria pestelui 11 1 1 1 / <ndustria moraritului 22. 0) )) )/ *1 <ndustria %a2arului )) * 11 1$ 21 <ndustria uleiului )2 10 12 1) 1) <ndustria 1* 1 2 $ / conservelor <ndustria vinului */ $ 1" 1* 02 <ndustria berii 10/ "0 "/ 00 00 (e subramuri, structura industriei alimentare, in anul 1../, se pre%inta dupa cum urmea%a:

Noiembrie, 2000

21

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

In+u&t!ia ca!nii Detine 10# din volumul industriei alimentare! Numarul a,entilor economici care desfasoara activitati in domeniu a cunoscut o crestere permanenta, in pre%ent acesta fiind de circa 0000! (este *1# din productie se reali%ea%a in sectorul privat, in timp ce in sectorul de stat acesta a inre,istrat o scadere substantiala! (roductia reali%ata in 1../ a fost de )2$ mii tone, ,radul de utili%are a capacitatii fiind de doar 20# pentru abatoare ()2$ mii tone la o capacitate de 2$"0 mii tone , de 1*# la preparate din carne (11$ mii tone fata de $*) mii tone si de 1*# la conserve si semiconserve de carne ( 1" mii tone fata de *0 mii tone ! Capacitatile de productie ale societatilor comerciale cu capital de stat au o vec2ime de 20&2) de ani, sunt dotate in principal cu instalatii indi,ene, a caror te2nicitate si fiabilitate sunt sca%ute, fapt ce a condus la obtinerea unor randamente sca%ute, costuri ridicate si reali%area unor produse necompetitive! In+u&t!ia %a t"%ui Numarul a,entilor economici care desfasoara activitati in domeniul a crescut, in pre%ent fiind de )/0! (roductia fi%ica reali%ata in anul 1../ a fost de : lapte consum & "0)/ mii 2l@ produse lactate proaspete & *0* mii 2l@ unt & $)00 tone@ bran%eturi & ")/00 tone@ lapte praf & $./1 tone! 7ceasta productie e'primata in lapte materie prima repre%inta aproape .,0 mil!2l, fata de capacitate instalata de 22,0 mil!2l de lapte (01# ! <n ceea ce priveste activitatea de rete2nolo,i%are si investitii in industria laptelui, acestea au cunoscut o crestere de 1"# fata de anul 1..$, in principal prin dotare cu: linii pentru fabricarea prin e'trudare a in,2etatei, pentru freee%area si ambalarea acesteia@ instalati pentru pasteuri%area si imbutelierea laptelui@ utilaje si ec2ipamente pentru producerea bran%eturilor proaspete si fermentate si ambalarea acestora sub vid! In+u&t!ia +" *(!a!it Numarul a,entilor economici producatori de produse de morarit, panificatie si fainoase a crescut an de an, in pre%ent atin,and aproape )000, din care *) cu traditie si de mare capacitate si peste 0.00 de societati mici cu capital privat! (roductia fi%ica reali%ata in anul 1../: macinis de ,rau si porumb & "$$/ mii tone@ panificatie & 2010 mii tone@ paste fainoase & 0* mii tone@ biscuiti & $/ mii tone! Capacitatile de productie din acest sector de activitate sunt folosite astfel: macinis de ,rau si porumb & 00#@ panificatie & )"#@ paste fainoase & 0"#@ biscuiti & "0#! Rete2nolo,i%arile si investitiile in acest domeniu au cunoscut o crestere fata de anul 1..$ cu 1"# in activitatea de morarit si panificatie si cu *# in productia de paste fainoase si biscuiti! 7cestea au vi%at in principal, dotarea cu ec2ipamente intensive pentru curatirea si macinarea cerealelor, utilaje pentru eliminarea no'elor de praf din mori, linii te2nolo,ice automati%ate pentru productia de paste fainoase si biscuiti si utilaje pentru marcarea si ambalarea produselor finite! In+u&t!ia u%"iu%ui

Noiembrie, 2000

22

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

7cest sector a cunoscut o evolutie ascendenta, datorata in principal cresterii constante a productiei de floarea&soarelui si a cererii constante de ulei brut de floarea& soarelui pe piata e'terna, de 100 mii tone pe an! <n industria uleiului numarul societatilor comerciale a crescut, in pre%ent functionand un numar de )0/ unitati de productie, din care 1* unitati sunt de mare capacitate si procesea%a peste .0# din materia prima! <ndicele de folosire a capacitatii de productie in anii 1../ a fost de: $1,)# ! <n anul 1..*, rete2nolo,i%area si investitiile in industria uleiului au fost de 0/ miliarde lei si au constat in principal in rete2nolo,i%area operatiilor de e'tractie, vinteni%are, de lecitini%are si rafinare, precum si in procurarea de te2nolo,ii si instalatii pentru producerea de emul,atori cu continut ridicat de mono,liceride, instalatii de fabricare a plantolului! In+u&t!ia #a.a!u%ui <n anul 1./. in acest domeniu e'istau "" de unitati, cu o capacitate nominala de prelucrare de /" mii tone sfecla-20 de ore@ in 1... capacitatea efectiva de industriali%are s&a redus la $. mii to-20 ore, in pre%et fiind operationale numai 1. fabrici de %a2ar repre%entand o capacitate de )0 mii to-20ore! (roductia de %a2ar obtinuta din sfecla a inre,istrat un trend descendent, aceasta repre%entand in 1../ doar $1#(1/.," mii tone %a2ar rafinat din productia anului 1./. si **# din cea a nului 1..$, asi,urand necesarul de consum al Romaniei numai in proportie de 0)&)0#! <n anul 1../ coeficientul mediu de folosire a capacitatilor de productie a fost de 0.#, depasind *0# doar in 2 societati! 7ctiunile de rete2nolo,i%are si investitii in industria %a2arului si a produselor %a2aroase au avut o dinamica ascendenta in 1..* fata de anul precedent si au fost orientate in principal spre: dotarea cu utilaje si ec2ipamente pentru industriali%area sfeclei de %a2ar si pentru sectiile de ciocolata, produse %a2aroase si cofetarii In+u&t!ia ,inic(%a (roductia vinicola a cunoscut un proces de mutatii ,enerale in special de sc2imbarea structurii de porprietate a plantatiilor viticole! (roductia totala de vin reali%ata in anul 1../ a fost de )!002 mii 2l!, din care: & soiuri nobile J 2!$02 mii 2l!, repre%entand )2#@ & soiuri 2ibride J 2!000 mii 2l!, repre%entand 0/#! =radul mediu de utili%are a capacitatii de productie a fost in anul 1../ de /$#! <n sectorul vinicol dotarea te2nica este in ,eneral depasita moral si fi%ic, ramanand la nivelul anilor 1.$0&1.*0! +ipsa unor te2nolo,ii adecvate in anumite fa%e ale flu'ului te2nolo,ic a condus uneori la obtinerea unor vinuri albe necompetitive! In+u&t!ia +" %"$u*" &i -!uct" <n acest domeniu activea%a .) de societati comerciale, cu o capacitate de prelucrare anula "0$ mii to(e'clusiv sucuri si nectaruri ! Dintre principalele obiective pe termen mediu, putem enumera: asi,urarea unor productii de semiconserve,conserve, sucuri si nectaruri de le,ume si fructe la nivelul necesarului de consum@
2"

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

imbunatatirea calitatii, a modului de pre%entare a produselor si diversificarea ,amei sortimentale de semiconserve, conserve, sucuri si nectaruri de le,ume si fructe si valorificarea inte,rala a conditiilor pedoclimatice, naturale@ (roductia reali%ata in anul 1../ fata de anul 1..$ a inre,istrat o scadere, dupa cum urmea%a: ")# la conservele de le,ume@ 2.# la pasta de tomate! =radul mediu de utili%are a capacitatii de productie in anul 1../ a fost de cca 1*,)#, determinat, in special de nivelul sca%ut al productiei de le,ume, indeosebi tomate! (ana in anul 1../ actiunile de rete2nolo,i%are si investitiii in acest domeniu au fost orientate in principal spre de%voltarea sectorului de bauturi racoritoare, fiind aproape ine'istente in sectorul prelucrarii le,umelor si fructelor! Pi&cicu%tu!a &i ac,acu%tu!a. Suprafata totala a apelor interioare din Romania este estimata la *"0!000 2a, repre%entand apro'imativ "# din suprafata totala a tarii! 8'ista 100!000 2a de amenajari piscicole (ia%uri si 2elesteie si ..!000 2a lacuri de acumulare, or,ani%ate ca ferme piscicole! <n pre%ent, in Romania piscicultura are un specific te2nolo,ic, cu un caracter preponderent semiintensiv! Capacitatea de productie piscicola a multor ferme se ba%ea%a in mare parte pe productivitatea naturala a ba%inelor piscicole, datorita amplasarii acestora, fiind cuprinsa intre 100&"00 6,-2a! 9tili%area furajelor si in,rasamintelor or,anice si c2imice a condus la obtinerea unor productii de pana la "!000 6,-2a@ in pre%ent, media productiei piscicole pe tara este de )00 6,-2a! <n pre%ent, e'ista un numar de apro'imativ "00 de ferme piscicole in care se practica acvacultura, marea majoritate (.)# aplicand te2nolo,ii de crestere a pestilor, iar )# (respectiv 1) ferme practica acvacultura altor vietuitoare acvatice (midii, raci, broaste, etc! ! 7cvacultura se practica numai in re,im privat si este in continua de%voltare, in mod deosebit datorita cererii pietei! (rincipalele specii cultivate sunt crapul, san,erul, novacul, cosasul, carasul si pastravul, care impreuna repre%inta apro'imativ .0# din productia curenta! 8'ista si un interes crescut pentru introducerea in cultura a speciilor cu valoare economica ridicata, precum salau, stiuca, somn, sturioni, raci, broaste, scoici etc! (roductia reali%ata prin piscicultura a suferit o scadere accentuata mai ales dupa anul 1.// (*0!*$0 tone , cand s&au inre,istrat valori mai mici de la un an la altul cu apro'imativ 10&1) mii tone! <n perioada 1..0&1../ productia a sca%ut de la 20 mii tone la 10 mii tone in 1..*, in 1../ productia inre,istrand o usoara crestere, obtinandu&se peste 1$!000 mii tone, din care cca! "!000 tone au fost obtinute in fermele piscicole mi'te prin cultivarea altor vietuitoare acvatice in afara de peste! =radul de utili%are al capacitatilor de procesare din cadrul industriei de prelucrare a pestelui nu depaseste *0#, la nivelul anului 1../, in mare parte datorita faptului ca sunt moral si fi%ic u%ate, de asemenea si pentru ca nu sunt asi,urate materiile prime necesare pentru procesare! Capacitatile de prelucrare sunt 100# private si acestea asi,ura preluarea, conditionarea si procesarea pestelui si altor vietuitoare acvatice! 8le repre%inta peste 1/0 de unitati, care asi,ura prelucrarea a cca! /0!000 tone-an materie prima!
Noiembrie, 2000 20

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

4 data cu aparitia +e,ii nr! 21.-1../ privind re,imul concesionarilor si 4rdonantei de ur,enta nr!1./-1... privind privati%area, unitatiile care detin in administrare terenuri a,icole sau terenuri aflate permanent sub luciul de apa au drept de peroprietete sau de folosinta indelun,ata a terenului si a constructiilor specifice fermelor piscicole!Datorita creditelor cu doban%i ridicate, a cotelor mari de fiscalitate si a ratei sca%ute a profitului reinvestit si de recuperare a investitiilor, acvacultura din Romania nu a beneficiat de un aport de capital romanesc sau strain, care sa o consolide%e si sa o de%volte in raport cu cererea pietei! Ac!"+ita!"a c(* anii%(! c(*"!cia%" "nt!u (/tin"!"a Lic"nt"i +" -a/!ica!" a !(+u&"%(! a%i*"nta!". 7ctivitatea de a,rearea a a,entilor economici este noua si a inceput in anul 1..$! Centrul de ,reutate al acesteia s&a transferat din a doua parte a anului 1..* pe controlul destinatarilor de +icente de fabricatie si pe depistarea celor care produc fara licenta! 7ceasta activitate s&a concreti%at prin controale tematice la nivel de tara privind calitatea produselor fabricate, sano,ene%a productiei si respectarea le,islatiei in vi,oare privind lantul te2nolo,ic de productie A etic2etare, ambalare, depo%itare, transport si desfacerea produselor alimentare! 7ctivitatea de acreditare a a,entilor economici in vederea obtinerii 3+icentei de fabricatieC pentru produsele alimentare in anul 1..*, situatia se pre%inta dupa cum urmea%a: 1! 7,enti economici care au solicitat +icente de fabricatie )!0/. 2! +icente de fabricatie solicitate *!).$ "! +icente de fabricatie eliberate din stocul de solicitari din anul 1..$ /!//1 0! ;aloarea sanctiunilor aplicate 0$/ mil!lei P!(c"&u% +" &tan+a!+i#a!" 7ctivitatea de standardi%are, aceasta a cunoscut permanent doua directii: participarea lunara la Comitetele te2nice de profil ale <nstitutului Roman de Standardi%are@ specialistii desemnati prin 4rdin al ministrului si&au adus contributia la elaborarea re,lementarilor si standardelor comerciale, avand in vedere, in permanenta, ca acestea sa fie armoni%ate cu le,islatia 98@ anali%area standardelor de produs si elaborarea standardelor profesionale pentru fiecare subramura a industriei alimentare (tabelul l ! 7ceasta activitate se desfasoara permanent, Comitetele te2nice pentru standardele profesionale pentru fiecare subramura a industriei alimentare se intrunesc lunar si anali%ea%a proiectele de standarde, revi%uiesc si-sau modifica standardele profesionale e'istente, aproba proiectele care au fost discutate, anc2etate si insusite si le supun avi%arii! E%a/(!a!"a +" &tan+a!+" !(-"&i(na%" D(*"niu% +" acti,itat" 1! <ndustria carnii 2! <ndustria laptelui "! <ndustria de morarit si panificatie
Noiembrie, 2000

N!.t(ta% +" &tan+a!+" "%a/(!at" "1 20 1/


2)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

0! <ndustria %a2arului si produselor %a2aroase )! <ndustria uleiului $! <ndustria conservelor din le,ume si fructe *! <ndustria pescuitului si industriali%area pestelui /! <ndustria vinului, distilate, coniac .! <ndustria bere, spirt, bauturi alcoolice 10! <ndustria amidon, ,luco%a, drojdie panificatie 11! <ndustria tutunului TOTAL

2* 22 "1 20 ) $ 1. 21 22=

Specialistii M77 au participat la seminarii internationale care s&au desfasurat atat in tara cat si in strainatate, precum si la diferite intalniri internationale B74, Code' 7limentarius etc!, unde au sustinut punctul de vedere al Romaniei in domeniul producerii de produse alimentare, de%voltarii pietelor de desfacere a acestora, contribuind la elaborarea re,lementarilor in acest sens! <n esenta acestea au vi%at: te2nici avansate de laborator si te2nolo,ii moderne in industria alimentara A 4N9D<@ introducerea sistemelor moderne de control al calitatii in Romania A B74@ de%voltarea, utili%area si importanta standardelor A 9SD7@ (2are& conducerea proiectelor propuse@ filiera laptelui in Branta si tarile asociate la 98 (Salon <nternational M!7! A Branta @ conferinta 9NC17D A diversificarea verticala a industriei alimentare in tarile in curs de de%voltare (4N9 A B74 ! Discutii despre re,ulile Code' 7limentare& :ru'elles, :udapesta, =eneva B74! 2.' S"!,icii "nt!u a$!icu%tu!a Sectorul ve,etal in perioada anali%ata nu a beneficiat decat intr&o masura foarte mica de in,rasaminte c2imice, pesticide, iri,atii si servicii adecvate asa cum re%ulta din datele statistice! 2.'.1 In$!a&a*int" c.i*ic" &i "&tici+" In$!a&a*int" c.i*ic" (entru a,ricultura Romaniei, consumul de in,rasaminte c2imice repre%inta mai mult un de%iderat decat o realitate! <n anul 1../, cantitatea medie de in,rasaminte c2imice era "$ de 6, la 2ectar! 7ceasta era de aproape de 0 ori mai mica decat in 1./.! 8'ista insa unele deosebiri intre re,iuni in ce priveste consumul efectiv de in,rasaminte( 7ne'a 0) ! Comparativ cu tarile 9niunii 8uropene, cantitatea de in,rasaminte c2imice folosite in Romania este de 0 ori mai mica! Cantitatea de in,rasaminte c2imice folosite in 1../ a fost de "/0!000 tone (din care /"# au fost in,rasaminte a%otoase, 1)# fosfati, 2# in,rasaminte potasice ! P"&tici+"

Noiembrie, 2000

2$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<n Romania consumul de pesticide a sca%ut foarte mult in ultimii ani (7ne'a 0$ ! (ierderile provocate de neutili%area mijloacelor c2imice de combaterea bolilor si daunatorilor se cifrea%a la 1-" din recolte! Ridicarea verti,inoasa a preturilor la pesticide au in,ustat si mai mult posibilitatea de ac2i%itionare a acestora de catre a,ricultori! 2.'.2S"*int" <n practica a,ricola actuala nu se atribuie atentia necesara rolului materialului biolo,ic de calitate in obtinerea unor productii ridicate! (roductia, controlul, certificarea si comertul cu seminte se fac in Romania in conformitate cu +e,ea *)-1..) modificata si completata cu +e,ea )*-1..* si +e,ea 1"1-1..*! <n ultimii ani tendinta consumului de samanta certificata a sca%ut drastic! Desi in acest sector au fost acordate o serie de facilitati, in sectorul particular e'ista multi proprietari (cca! )0# care utili%ea%a samanta necertificata ( 7ne'a 0* ! 2.'.' M"cani#a!" (arcul de tractoare si masini a,ricole a inre,istrat o crestere continua la toate tipurile de utilaje! 8'ceptie fac combinele, care, in anul 1../, repre%entau numai /)# din dotarea anului 1./. (7ne'a 0/ ! Deficienta structurala, ,enerata de numarul insuficient de utilaje este accentuata de u%ura fi%ica si morala a acestora (7ne'a 0. ! 7stfel, pe ansamblul a,riculturii, )0# dintre tractoarele e'istente au o vec2ime in e'ploatare de peste / ani, iar $0# dintre combine sunt mai vec2i de 10 ani! Nivelul de dotare mecanica e'istent in pre%ent in a,ricultura Romaniei nu este in masura sa asi,ure efectuarea lucrarilor mecanice in perioadele optime preva%ute de te2nolo,iile de cultura! (otentialul de mecani%are este foarte sca%ut (7ne'a )0 ! 8ste cunoscut faptul ca in Romania depasirea epocii optime de e'ecutare a lucrarilor, atat la culturile de primavara cat si la cele de toamna, atra,e pierderi mari de recolta! Situatia inca!catu!ii " c(*/ina
N!. C!t Su !a-ata ai(a&" 8.a.9 R"$iun"a 1otal a,ric! 1 2 " 0 ) $ * / Nord 8st Sud 8st Sud Muntenia Sud ;est 4ltenia ;est Nord ;est Centru :ucuresti <lfov TOTAL 2./!$". )$1!.") $/)!$.$ 020!021 "/"!0*0 "2"!20/ 2*/!$"0 "2!*10 225=343 din care: (rivat 2)/!/.2 "/*!".$ )1.!)./ ").!220 "1.!$.0 "0)!.*1 2)*!/1" 22!.1" 2='1413 Stat ".!*0* 1*0!)". 1$$!0./ $1!1.* $"!*/0 1*!2** 20!/21 .!*** 44'2=0 1otal a,ric! "!0*/ "!)1) )!*/" 0!*$) 0!0$1 0!)$0 "!0). 211 225'2 din care: (rivat "!1*) 2!.1. )!022 0!"). "!0** 0!2)0 "!2*" 1/0 26642 Stat "0" ).$ *$1 00$ )/0 "0$ 1/$ "1 '13' 1otal a,ric! /$ 1$0 11. // .0 *1 /1 1)) 100 din care: (rivat /2 1"" 10" /2 .2 *2 *. 1/2 21 Stat 1"1 2." 21/ 1)1 10. )$ 112 "1) 13= C(*/in" Inca!catu!a

Situatia inca!catu!ii " t!act(!


N!. C!t. Su !a-ata a!a/i%a 8.a.9 R"$iun"a 1otal a,ric! (rivat din care: Stat 1otal a,ric! din care: (rivat Stat 1otal a,ric! din care: (rivat Stat T!act(a!" Inca!catu!a

Noiembrie, 2000

2*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

1 2 " 0 ) $ * /

Nord 8st Sud 8st Sud Muntenia Sud ;est 4ltenia ;est Nord ;est Centru :ucuresti <lfov TOTAL

1!"))!00$ 1!/10!01. 1!.$1!2)) 1!201!/.. 1!0.2!/*) 1!010!0"* *$"!/"1 10.!*2/ 2.'==.640

1!2)$!$1* 1!")*!2** 1!)2/!20/ 1!0$0!")0 //0!011 .$)!/)0 $.1!*1$ /$!")$ 3.5'0.32'

./!"/. 0)2!*02 0""!00* 1/1!)0) 20/!0$0 00!1/" *2!11) 2"!"*2 1.41'.543

1*!*20 22!)00 2.!."1 21!2$* 20!0$0 20!0)2 21!0)2 2!000 16'.526

1)!0$$ 1*!2). 2)!101 1/!21. 22!""/ 22!"20 1.!$*) 1!*0* 1=2.122

2!2)0 )!2/) 0!*.0 "!00/ 2!122 2!12/ 1!*** 2." 21.623

*$ /0 $$ )/ 0) 01 "$ )) 43

/1 *. $1 )/ 00 0" ") )1 44

00 /$ .0 $0 ./ 21 01 /0 30

7,ricultura Romaniei intampina ,reutati in cresterea ,radului de mecani%are a proceselor te2nolo,ice din cau%a structurii ofertei interne de masini a,ricole neadaptata la marimea e'ploatatiilor a,ricole, si a dificultatilor financiare (le,ate de costul masinilor, de posibilitatile de ac2i%itionare a acestora ! S(ci"tati%" !"&tat(a!" +" &"!,icii pentru a,ricultura sunt in numar de 1/1" (la "1!11!1... , si cuprind intrea,a ,ama de servicii de mecani%are si transport! <n 1./. erau 0*0 de societati de mecani%are, in pre%ent o mare parte din acestea fiind intr&un proces avansat de privati%are! <n acest domeniu intar%ierea privati%arii in perioada 1..2 & 1..$, a determinat o depreciere considerabila a parcului de tractoare si masini a,ricole, neinlocuirea cu alte utilaje si masini a,ricole noi a condus la o u%ura avansata a parcului de masini si utilaje a,icole! Nivelul de dotare e'istent in pre%ent in a,ricultura nu este in masura sa asi,ure efectuarea lucrarilor mecanice in perioadele optime preva%ute de te2nolo,iile de cultura! Deficienta structurala ,enerata de insuficienta utilajelor este accentuata de u%ura fi%ica si morala a acestora Se estimea%a o rata de inlocuire a parcului de tractoare si masini a,ricole, tinand cont de durata normata de utili%are si de incarcatura pe utilaj, dupa cum urmea%a: Du!ata n(!*ata +" uti%i#a!" &i $!a+u% +" in%(cui!" n"c"&a! "&ti*at "nt!u a!cu% ")i&t"nt %a '1.12.1223 Nr! crt! 1! 2! "! 0! )! 1ractoare si masini a,ricole 1ractoare Combine (lu,uri =rape Semanatori Durata normata de utili%are / 12 * * 10 =radul de inlocuire necesar (# din total inventar e'istent 1otal Stat (rivat $) .0 "/ )) $0 1/ $0 .0 2" )/ .1 1. 02 $" 0

Numarul tractoarelor la nivelul anului 1..&, a crescut de 1,2* ori (de la 12. mii buc! la circa 1$0 mii buc! din care sectorul privat detine $1,) #! Numarul de combine desi a sca%ut, productivitatea a crescut, sectorul privat detine $",2 #! Numarul plu,urilor, ,rapelor disc, semanatorilor si remorcilor a,ricole a crescut de 1,) ori, ponderea cea mai mare fiind detinuta de sectorul privat! Desi evolutia dotarii pare ca a evoluat, totusi incarcatura pe un tractor este de $0 2a, in timp ce media europeana este de 12,* 2a-tractor! $* # din tractoarele e'istente au o vec2ime de peste / ani ceea ce in,reunea%a situatia sectorului! Si la combinele de recoltat paioase

Noiembrie, 2000

2/

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

si porumb incarcatura este de circa 1*) 2a-combina, dublul mediei europene (*. 2a-combina ! Societatile de productie si comert pentru seminte S8MR4M si 9N<S8M au fost privati%ate si reor,ani%ate cu intar%iere! Datorita acestui fapt au aparut efecte ne,ative asupra productiei datorita faptului ca nu au fost eficient distribuite catre producatori seminte cu valoare biolo,ica ridicata! 2.'.= I!i$atii Romania a investit un capital imens in amenajarea a suprafetei de ",1 milioane 2a pentru iri,at, din care 2,. milioane 2a suprafata arabila! 7stfel, suprafata amenajata pentru iri,at repre%inta "1# din total arabil! Supradimensionarea sistemelor de imbunatatiri funciare a avut drept consecinta imposibilitatea de e'ploatare, in conditii de eficienta economica, a suprafetei amenajate pentru iri,at! =radul de utili%are a iri,atiilor inre,istrea%a nivele deosebit de sca%ute (/&2)# ! <n profil re,ional cele mai mari suprafete iri,ate se ,asesc in Re,iunea Sud& 8st, Re,iunea Sud si Re,iunea Sud & ;est, re,iuni in care activitatea a,ricola este predominanta! Romania dispune de o suprafata mare amenajata pentru iri,at, ocupand printre cele mai insemnate suprafete din 8uropa, dar datorita ,radului inalt de subutili%are efectele nu se resimt in recoltele Romaniei! Suprafetele iri,ate in anul 1../ au fost urmatoarele: & porumb: 0.!1)$ 2a & floarea soarelui: 1/!).0 2a & soia boabe: "/!$." 2a & sfecla: 0!)$2 2a & cartofi: "!1/* 2a & le,ume: 2"!0./ 2a +ucrarile de imbunatatiri funciare constituie cau%a de utilitate publica de interes national si sunt finantate fie de la bu,etul de stat, fie din alte surse! 7stfel, prin 4rdonanta de 9r,enta nr! 2"-2000 s&a reor,ani%at Re,ia 7utonoma de <mbunatatiri Bunciare in Societatea Nationala de <mbunatatiri Bunciare (SN<B & S!7!, ca societate comerciala pe actiuni de interes national, cu capital de stat, unic administrator al sistemului de imbunatatiri funciare! <n articolul 0 al 4rdonantei de ur,enta 2"-2000 privind infiintarea Societatii Nationale 3 <mbunatatiri Bunciare 3 AS7 prin reor,ani%area Re,iei 7utonome 7 <mbunatatirilor Bunciare, se stipulea%a ca Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei, in numele statului, concesionea%a Societatii Nationale 3 <mbunatatiri Bunciare 3 AS7 pe temen de 0. ani, bunurile apartinand domeniului public al statului, constituite din lucrari de iri,atii formate din pri%e, statii de pompare de ba%a, inclusiv cele reversibile, statii de repompare, canale si conducte de aductiune si distributie a apei din iri,atii pana la statiile de pompare si punere sub presiune, canale colectoare principale la lucrarile de desecare ,ravitationala si cu pompare, inclusiv statiile de pompare aferente acestora, lucrari de combatere a ero%iunii solului, baraje si di,uri de aparare impotriva inundatiilor la Dunare si pe raurile interioare proprii! Nivelul redeventei este de 0,2# din valoarea bunurilor care fac obiectul contractului de concesiune! De asemenea in 4rdonanta de ur,enta 2"-2000 in aliniatul (2 al articolului 0, se preci%ea%a ca lucrarile din amenajarile de iri,atii si ore%arii, formate din statii de
Noiembrie, 2000 2.

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

pompare de punere sub presiune, retele interioare de iri,atii din conducte si canale, lucrarile de desecare&drenaj formate din statii de pompare, canale de ordin inferior, drenurile si colectoarele de drenaj, care nu sunt in domeniul public, vor fi administrate de Societatea Nationala 3 <mbunatatiri Bunciare 3 AS7, pana la transferul acestora la cerere, fara plata, catre asociatiile utili%atorilor de apa, conform le,ii, in termen de pana la ) ani, pe masura infiintarii acestora! <n art! 1 al 4rdonantei de 9r,enta 10*-1..., privind asociatiile utili%atorilor de apa pentru iri,atii se preci%ea%a ca actul normativ re,lementea%a constituirea si functionarea asociatiilor utili%atorilor de apa pentru iri,atii (797< , ca persoane juridice fara scop lucrativ si stabileste drepturile si obli,atiile acestor asociatii si ale membrilor lor! +a articolul 2 se prevede ca, in vederea e'ploatarii si intretinerii retelelor de iri,atie in propriul interes, dar si ca activitate de interes public, persoanele fi%ice si juridice care sunt proprietari sau titulari ai altor drepturi reale sau utili%ea%a terenuri a,ricole se pot asocia si pot constitui asociatii conform prevederilor pre%entei ordonante de ur,enta! De asemenea, 4rdonanta =uvernului 10*-1..., mai prevede ca activitatile preva%ute a se reali%a de catre 797< vor fi e'clusiv in folosul membrilor asociatiei care detin in proprietate sau sunt titulari ai altor drepturi reale ori utili%ea%a terenuri a,ricole 8'cedentul dintre venituri si c2eltuieli re%ultat la finele anului financiar se va reinvesti! Din punct de vedere al constituirii proprietatii private se prevede ca, in conditiile prevederilor +e,ii 21"-1../, privind proprietatea publica si re,imul juridic al acesteia, o asociatie poate dobandi dreptul de proprietate asupra infrastructurii de iri,atie, constand in conductele subterane pentru transport si distributie, statiile de pompare de punere subpresiune a apei, impreuna cu dotarile si terenul aferent care sunt situate pe ternul asociatiei, precum si alte asemenea bunuri, ca urmare a trecerii acestora din domeniul public in domeniul privat al statului! =uvernul Romaniei a reanali%at necesitatile sectorului de iri,atii si drenaje national, cu ajutorul asistentei financiare oferite de :anca Mondiala printr&un imprumut, precum si cu sprijinul te2nic al consultantilor: :innie K (arteners and Funtin, 1ec2nical services +td! Si <S(<B! 4biectivul ,eneral al studiului este de a oferi Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei o strate,ie de investitii pentru reabilitarea si moderni%area sectorului de iri,atii si drenaje! Studiul s&a intins pe o perioada de 2 ani si s&a inc2eit in iulie 1..0! (e parcursul elaborarii acestuia s&au intreprins trei fa%e : Ba%a 7: ce a continut un raport de inceput in care erau reva%ute documente si si date referitoare la iri,atii si drenaje, precum si 12 sc2eme repre%entative care erau selectate pentru studiu in cadrul fa%ei :, Ba%a :: S&au studiat cele 12 sc2eme repre%entative selectate pentru a fi reabilitate si moderni%ate! Re%ultatele au fost e'trapolate celor 100 sc2eme e'istente (2,." milioane 2a in Romania! Rapoartele au fost pre,atite in scopul stabilirii viabilitatii economice, te2nice si financiare ale sistemelor de iri,atiisi drenaje din Romania! Ba%a C: 7 fost definit un pro,ram de investitii si un pro,ram de de%voltari prioritare pe 10 ani! 9rmatoarele rapoarte au fost pre,atite de catre consultanti: Studii de iri,atii si drenaje in Romania& Raportul de inceput Studii de iri,atii si drenaje in Romania& Sc2eme de lucru repre%entative: Calafat&:ailesti Dabuleni&(otelu& Corabia Stoenesti&;isini
Noiembrie, 2000 "0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

=iur,iu& Ra%miresti %ona : 1itu&4,re%eni :orcea deSus Mostistea < sistem < =alatui&Calarasi 1erasa :railei ;alea Carasu&Canal Ne,ru ;oda 1rifesti&Sculeni 1erasa Nicoresti&1ecucui

1inandu&se cont de cele pre%entate, sunt necesare urmatoarele: reabilitarii si moderni%arii ale infrastructurii de iri,atii, intr&o perioada de 10 ani pentru apro'imativ 1,"$ mil 2a! care sunt viabile pe termen lun,, precum si adaptarea capacitatilor de iri,atie la resursele de apa disponibile in re,iunile vi%ate@ 8ste cunoscut faptul ca teritoriul Romaniei este caracteri%at de o lar,a diversitate a factorilor de relief, litolo,ici, 2idro,rafici si de asemenea de ire,ularitatile climatice, in special alternarea pe o lun,a perioada de timp a perioadelor de seceta cu cele de e'ces de umiditate pe aceleasi terenuri! Marea problema a locuitorilor din mediul rural in mana,ementul resurselor de apa este repre%entata de situatiile elementelor climatice e'treme care afectea%a atat terenurile intravilane cat si cele in fara localitatilor si poluarea resurselor de apa indusa de activitatile a,ricole! +a nivelul intre,ii tari sunt afectate frecvent de e'ces de umiditate apro'imativ ),) milioane de 2ectare de teren a,ricol, din care, pana la sfarsitul anului 1../ erau facute lucrari de drenaje pe o suprafata de cca! ",2 milioane 2ectare! (e apro'imativ 21)!000 2ectare de retea de canale de drenaje s&a adau,at de asemenea o retea de drenaje subterane adanci! 2.'.4. D" (#ita!"a !(+u&"%(! a$!ic(%" <n Romania e'ista capacitate de depo%itare a cerealelor si a olea,inoaselor boabe de peste 10 mil! tone! 7ceste capacitati care pana in 1..0 au apartinut re,iei 7utonome 3 RomcerealC au fost transformate societati comerciale in doua etape succesive, prin infiintarea a 01 de societati comerciale de tip 3 ComcerealC si ulterior, prin infiintarea a inca 2. de societati comerciale 3 CerealcomC! <n cea mai mare parte aceste capacitati au acces la caile rutiere, ferate, fluviale si maritime <ntrucat societatile comerciale de depo%itare a cerealelor : - S&au infiintat destul de tar%iu si sunt inca in curs de privati%are, - <ntretinerea fondurilor fi'e pe care le au in dotare repre%inta sume ridicate deoarece in mare parte sunt u%ate fi%ic si moral, - Societatile din a,ricultura sunt decapitali%ate, - intre,ul sistem este neperformant! 7vand in vedere costurile ridicate in sectorul privat nu a e'istat initiativa pentru construirea unor spatii noi de depo%itare si conditionare! 7ceste spatii de depo%itare sunt pre%entate mai jos:

Noiembrie, 2000

"1

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Situatia silo%urilor de cereale& 1..0


N!. c!t Ca acitat" +" +" (#ita!" in /(a/" 8t(n"9 >u+"tu% T(ta% 8t(n"9
1 2 ' = 4 6 3 5 2 10 11 12 1' 1= 14 16 13 15 12 20 21 22 2' 2= 24 26 23 25 22 '0 '1 '2 '' '= '4 '6 '3 '5 '2 =0 =1 7lba 7rad 7r,es :acau :i2or :istrita Nasaud :otosani :rasov :raila :u%au Caras Severin Calarasi Cluj Constanta Covasna Dambovita Dolj =alati =iur,iu =orj Far,2ita Funedoara <alomita <asi Maramures Me2edinti Mures Neamt 4lt (ra2ova Satu Mare Salaj Sibiu Suceava 1eleorman 1imis 1ulcea ;aslui ;alcea ;rancea :ucuresti 11.!000 "1*!.20 200!.00 220!..0 22"!$00 $0!*00 2*$!100 1"/!010 02.!0/0 "1$0)0 )0!120 $02!*0) 1.1!)00 *00!$"0 10$!"00 21)!000 0.2!./0 "/"!000 1./!000 )0!012 10)!"00 1/"!*/0 )."!000 2.$!2"0 ".!2.) 1*/!000 1*)!)00 1$2!.00 020!2$0 21$!$00 1/0!/") $0!200 121!*00 10)!*)0 )/.!"// ))1!000 "2"!$)0 2)$!)$0 *1!$00 1"1!000 1).!*00

Nu*a!u% +" &i%(#u!i N!. %(ca%it T(ta% Din ca!" La CLa -%u,iu
& & & & & & & & 1 & & 1 & & & & & 1 1 & &

In &i%(#u!i
""!)00 12.!"00 11/!200 $$!000 $)!000 & $*!/00 00!1$0 21/!2)0 1)2!)00 & ")$!0$0 )1!"00 ".)!.00 1)!)00 1""!000 200!200 1)1!000 /*!0/0 & 2$!*00 & "$"!200 $"!*/0 & 0)!200 0)!000 **!$00 2*2!/00 "0!000 $0!/)0 & ""!000 & "$0!/00 2."!"00 10.!000 *"!100 & $"!000 /0!"00

In *a$a#ii
/)!)00 1//!$20 12$!*00 1)/!..0 1)/!$00 $0!*00 20/!"0/ ."!/)0 210!/"0 1$"!.)0 )0!120 20$!$/) 100!200 "0/!*"0 1"0!/00 /2!000 2.2!*/0 2"2!000 111!"20 )0!012 */!$00 1/"!*/0 2"0!1$0 2"2!0)0 ".!2.) 1""!200 1"1!)00 /)!"00 1)1!0$0 1/2!$00 11.!./) $0!200 //!*00 10)!*00 220!)// 2)/!100 1*0!2)0 1/"!0$0 *1!$00 $/!000 *)!000 1 0 " 2 2 & 2 1 $ 0 & 11 2 10 2 " * ) " & " & . 2 & 1 1 2 $ 1 1 & 1 & 10 * " 2 & 2 2

1 0 0 2 2 & 2 1 / $ & 1" 2 12 2 " / $ " & " & 12 2 & 1 1 2 . 1 2 & 1 & 10 / 0 2 & 2 "

1 0 0 2 2 & 2 1 * $ & 12 2 11 2 " / ) 2 & " & 12 2 & & 1 2 / 1 2 & 1 & 12 / 0 2 & 2 "
"2

& 1 & & 1 & & & & 2 & & & & & &

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

=2

T(ta%

10.'62.36 4

=.''=.52 0

6.023.2= 4

121

1=6

1='

Restructurarea si privati%area sectorului de servicii pentru a,ricultura nu au fost sustinute si de investitii pentru moderni%area si dotarea acestuia! 2.'.6 S"ct(!u% &anita! ,"t"!ina!7 <n Romania, laboratoarele multifunctionale constituie principalul instrument de verificare si atestare a salubritatii produselor si un mijloc de stimulare continua a ridicarii calitatii lor! 7cesta cuprinde dominant laboratoare sanitare veterinare de stat, speciali%ate in controlul starii de sanatate si profila'ia bolilor la animale, controlul salubritatii produselor de ori,ine animala si a furajelor, controlul medicamentelor si produselor de u% veterinar, impreuna cu verificarea si securitatea pentru stoparea introducerii in tara a bolilor animale pein intermediul controlului sanitar veterinar! & <n ba%a prevederilor le,islative nou aparute, o parte din aceste activitati sunt preluate prin concesionare din partea autoritatii veterinare de stat, de clinici si laboratoare veterinare particulare! & Ln ceea ce priveste obli,ativitatea controlului si monitori%arii substantelor re%iduale din compo%itia produselor de ori,ine animala si din medicamentele de u% veterinar, se constata ca dotarea actuala cu ec2ipamente si te2nolo,ii este depasita! De asemenea in aceeasi situatie precara se afla si activitatile de dia,nostic, suprave,2ere si combatere a bolilor la animale! R(*ania a stabilit cadrul or,ani%atoric functional si a indrumat te2nic toate serviciile sanitare, indiferent daca acestea au repre%entat autoritatea de stat, serviciile sanitare veterinare de profil din alte ministere din invatamantul superior si cercetare, precum si societatile comerciale si particulare!(entru buna defasurare a retele sanitare veterinare de stat, 7,entia Nationala Sanitara ;eterinara a colabora cu directiile ,enerale si directiile din Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei, Ministerul Sanatatiile si alte ministere, 4ficiul pentru (rotectia Consumatorului, intitutii centrale si prefecturile! 7,entia Nationala Sanitara ;eterinara s&a preocupat pentru or,ani%area, potrivit le,ii, a intre,ii activitati sanitare veterinare in vederea asi,urarii mentinerii indemnitatii teritoriului Romaniei la bolile epi%ootice majore, apararea sanatatii publice prin: prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, controlul produselor de ori,ine animala si a altor produse si materii ce se supun controlului animal sanitar veterinar! P" %an int"!nati(na% prin conventii, acorduri si ne,ocieri a stabilit conditiile sanitare veterinare necesare derularii sc2imburilor comerciale cu animale vii, produse de ori,ine animala, furaje si alte produse si materii prime care sunt supuse controlului sanitar veterinar!7plicand masurile preva%ute in (ro,ramul de monitori%are a actiunilor sanitare veterinare strate,ice de suprave,2ere, profila'ie si combatere a bolilor la animale, Romania si&a pastrat in continuare statutul de tara libera la febra aftoasa si alte boli epi%ootice ,rave, in conditiile in care in multe tari europene si vecine evoluea%a boli majore cu implicatii socio&economice! 7cest statut a permis derularea sc2imburilor comerciale cu animale si produse de ori,ine animala, la nivelul cerintelor impuse de partenerii e'terni, conventiilor, acordurilor, precum si ale re,lementarilor or,anismelor internationale de specialitate!

Noiembrie, 2000

""

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

(entru eliminarea riscului patrunderii in tara a bolii encefalopatia spon,iforma bovina cu implicatii socio&economice ,rave, 7,entia Nationala Sanitara ;eterinara a elaborat si fundamentat pe ba%a re,lementarilor 4MC A S(S si recomandarile 4<8, norma sanitara veterinara privind inter%icerea importurilor de animale din speciile respective la aceasta boala si a produselor animaliere de la acestea, din tarile in care evoluea%a encefalopatia spon,iforma si scrapia la ovine! <n acelasi scop, s-au inasprit masurile de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale0 intreprinse de personalul din reteaua unica veterinara de stat si privata, reali%andu&se in principal actiuni de suprave,2ere si e'amene periodice de depistare a bolilor, din care 2!"")!")2 e'amene clinice si 1$0!1$/,2 e'amene de laborator@ )12!"*" vaccinari profilactice@ .2!$"* mii tratamente preventive@ 02!000 probe e'aminate privind potabilitatea apei si salubritatea furajelor@ lucrari de de%infectie in "2!0"0 unitati cu 21!1.0 mii m!p!, lucrari de de%insectie in 1"!2*/ unitati cu 2)!$.) mii m!p!, derati%are in 1"!1.0 unitati cu )1!2.. mii m!p!@ 1/!/00 controale privind respectarea masurilor de profila'ie ,enerala si carantina@ controlul biotopilor pe $!*00 mii 2a! (ajisti si pasuni@ 2/!2*$ mii controale la unitatile de ecarisare, cimitire de animale si puturi seci: 1.,1 mii caini fara stapan sterili%ati c2irur,ical si biolo,ic@ 0,) mii probe e'amene de laborator a apelor re%iduale! 9n alt obiectiv principal care a stat in atentia personalului veterinar, l&au constituit masurile de aparare a sanatatii publice prin controlul sanitar veterinar al produselor de origine animale. 7stfel, s&au e'aminat : $10,/ mii tone carne si vanat: 200,$ mii tone preparate din carne@ "2,$ mii tone conserve@ .,) mii tone semiconserve din carne@ "$,) mii tone peste si preparate din peste@ *.00 mii 2l! lapte, 2"),$ mii tone produse lactate@ 1$)0,110 mii bucati oua@ 1010,o mii tone furaje si aditivi furajeri si /$,0 mii tone alte produse care pot influenta sanatatea publica! De asemenea, s&au efectuat 1.,$ mii teste si e'amene pentru depistarea bolilor transmisibile de la animale la om prin consumul unor alimente de ori,ine animala, cum sunt: tric2inelo%a, cisticerco%a, ec2inococo%a, listeriosa si salmonelo%a@ .1,) mii probe e'aminate cu privire la continutul in re%iduuri nocive, ca: pesticide or,anoclorurate si or,anofosforice, metale ,rele si arsen, aflato'ine, 2ormoni, tranc2ili%ante etc!, precum si 1)$,0 mii probe de sanitatie pentru verificarea starii de i,iena si eficacitatea lucrarilor de i,ieni%are! A&i&t"nta &anita!a ,"t"!ina!a (rin cele 2.). circumscriptii sanitare veterinare comunale si orasenesti si 1$ clinici sanitare veterinare de stat, s&au efectuat consultatii, investi,atii clinice, interventii si operatii c2irur,icale@ tratamente curative, precum si e'amene in vederea transportului de animale, produse de ori,ine animala si alte marfuri! Din activitatea de asistenta sanitara veterinara, inclusiv incasarile reali%ate de 7,enia Nationala Sanitara ;eterinara prin tarife pentru diferite actiuni, lucrari si e'amene de laborator s&au obtinut spre e'emplu ca venituri proprii $,/ mil!M care au fost varsate inte,ral la bu,etul de stat, repre%entand o crestere cu circa ) # a sumelor preva%ute prin +e,ea bu,etului de sat in 1..*! <n activitatea sanitara veterinara au e'istat unele nereali%ari cu referire la efectuarea actiunilor imunoprofilactice obli,atorii, de necesitate, actiunii si lucrari de profila'ie si combatere a bolilor la animale! +a nereali%arile din domeniul sanitar veterinar au contribuit pe lan,a cau%ele subiective si cau%e obiective: ,reutati in asi,urarea fondurilor bu,etare pentru c2eltuieli materiale, dotarea cu instrumentar veterinar, aparatura, medicamente, de%infectante, vaccinuri si alte produse de u% veterinar, precum si neacordarea
Noiembrie, 2000 "0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

despa,ubirilor pentru crescatorii de animale in ca%ul asanarii unor boli! Mentionam ca, fata de necesarul de credite bu,etare de /," mil! M s&au alocat numai )0 # din acestea A la capitolul c2eltuieli materiale, urmare a restrictiilor impuse de austeritatea bu,etara! Controlul sanitar veterinar al importului, e'portului si tran%itului de animale, produse de ori,ine animala, furaje si alte actiuni de politie sanitara veterinara! <n conformitate cu politica =uvernului privind restructurarea si descentrali%area unor activitati in diferite domenii, 7,entia Nationala Sanitara ;eterinara a initiat si elaborat Fotararea =uvernului nr! 0/0-1..* prin care s&a descentrali%at activitatea de avi%are a e'portului de animale de la nivel central la Directiile sanitare veterinare judetene, conditiile sanitare veterinare specifice, potrivit le,ii, fiind stabilite in continuare de catre 7dministratia centrala! (rin 4rdinul M77 nr! $/-1..* au fost reactuali%ate conditiile sanitare veterinare privind imporul de produse de ori,ine animala! Controlul sanitar veterinar a avut la ba%a si prevederile stabilite prin conventii si acorduri internationale inc2eiate cu alte state! <n perioada iulie A au,ust 1..* a avut loc controlul e'pertilor comunitari pe probleme de sanatatea animalelor si a sanatatii publice in vederea a,reerii listei de unitati romanesti pentru e'port de lapte si produse lactate in 98! Conclu%iile transmise de Comisia 8uropeana si de Misiunea Romaniei de pe lan,a 9niunea 8uropeana prin scrisoarea nr! "1".-1$!N<<!1..*, certifica faptul ca unitatile verificate au fost a,reate pentru efectuarea e'portului in C8, preci%andu&se necesitatea reali%arii unor rectificari si clarificari din partea autoritatilor romane (identificarea si inre,istrarea animalelor, inre,istrarea fermelor, calitatea microbiolo,ica a laptelui ! <n ce priveste controlul de stat al produselor farmaceutice veterinare si al altor produse de u% veterinar, acesta s&a desfasurat potrivit +e,ii sanitare veterinare si F= nr! ".0-1..* si a avut in vedere urmatoarele obiective: imbunatatirea calitatii produselor de u% veterinar, controlul pe flu' al producatorilor de medicamente, controlul in teritoriu al modului de pastrare, depo%itare, conservare si comerciali%are a produselor de u% veterinar, testarea de laborator si clinica a produselor indi,ene si din import, omolo,area de meode de control a calitatii produselor! 7ctivitatea de inspectie si politie sanitara veterinara a avut ca principal obiectiv controlul aplicarii le,ii si normelor sanitare veterinare in teritoriu, inspectorii de specialitate efectuand actiuni de inspectie si control care au vi%at: circumscriptii teritoriale: $02*@ <(S;B 1.2: ferme de animale /0)0@ 10)!010 unitati de producere, prelucrare, depo%itare, valorificare a produselor de ori,ine animala@ obiective, tar,uri, oboare A piete alimentare: 1.!2*0! 9rmare a nerespectarii conditiilor de functionare, s&au aplicat ordonante de inc2idere a unitatilor la un numar de 2$10 obiective si s&au aplicat amen%i contraventionale conform F= nr! *.0-1.." in valoare de /,2 miliarde lei! <n scopul asi,urarii si,urantei alimentelor si pentru apararea sanatatii publice s&au retras de la consumul public prin confiscari de produse de ori,ine animala in valoare de 00,) miliarde lei! 2.'.3 S"ct(!u% -it(&anita! Controlul fitosanitar la ve,etale si produse ve,etale si controlul calitatii pesticidelor se reali%ea%a prin anali%e si e'perti%e de laborator efectuate in cadrul laboratoarelor din cadrul Directiilor Bitosanitare Gudetene!

Noiembrie, 2000

")

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

(esonalul speciali%at reali%ea%a aceste atributii in cadrul +aboaratoarelor Centrale de Carantina Bito Sanitara! (e lan,a prevenirea introducerii in tara si raspandirii in teritoriu a celor mai daunatoare or,anisme pentru plante este necesar sa se infiinte%e un sistem informational rapid fito&sanitar care sa asi,ure le,atura dintre Directiile Nationale Bito&Sanitare, <nspectoratele pentru carantina fito&sanitara ale consumatorilor, +aboratorul Central de Carantina Bito&Sanitara si 7,entia Nationala Bito&Sanitara si vice&versa! (e ba%a controalelor efectuate in culturi se stabileste aria de raspandire a bolilor si daunatorilor pe teritoriul tarii, evaluarea ,radului de daunare si tratamentele ce trebuie aplicate, avandu&se in vedere protectia mediului , prin masuri specifice! Controlul fitosanitar se e'ecuta si la ve,etalele si produsele ve,etale care se importa, e'porta sau tran%itea%a teritoriul Romaniei in vederea prevenirii introducerii si raspandirii pe teritoriul tarii a or,anismelor daunatoare de carantina si pentru respectarea la e'port a clau%elor contractuale fitosanitare ale tarilor importatoare! Ca urmare a controlului fito&sanitar in tara trebuie sa se permita intrarea numai a materialului de plantatie pentru raspandire, care este insotit de documente autentice si calitate asi,urata asi,urand astfel ba%ele unor re%ultate calitative! <mbunatatirea activitatii de control fitosanitar conduce la cresterea performantelor de productie a plantelor prin asi,urarea unei stari de sanatate normala prin depistarea prevenirea aparitiei si raspandirii or,anismelor daunatoare! 2.'.5 C(nt!(%u% ca%itatii !(+u&"%(! 7si,urarea calitatii ca e'ponent al evolutiei socio&economice se poate reali%a prin alinierea le,islatiei romanesti la cea a 9niunii 8uropene, conform 7Ouis&ului Comunitar! Necesitatea finantarii masurii privind 3<mbunatatirea structurilor in vederea reali%arii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare si pentru protectia consumatorilorC, reiese din urmatoarele motive: Cresterea semnificativa a efectivelor de animale in sectorul privat (,ospodariile populatiei si societatile comerciale particulare , peste /0# din total! 7paritia de numerosi a,enti economici particulari care desfasoara diverse activitati diverse care implica controlul in cele trei domenii: & sanitar&veterinar@ & fitosanitar@ & industria alimentara si protectia consumatorului! De aici a aparut necesitatea e'tinderii controlului si acordarea asistentei la multitudinea acestor a,enti economici precum si necesitatea dotarii acestora cu laboratoare u%inale proprii! Situatia in sectorul calitatii produselor alimentare este: Controlul calitatii produselor alimentare, incepand cu receptia materiilor prime, semifabricatelor, pe flu'ul de fabricatie si a produselor finite la livrare, conform prevederilor din standarde, specificatii te2nice si re,lementari te2nice armoni%ate cu prevederile le,ale din domeniul specific ale 9niunii 8uropene, determina o calitate constanta, imbunatatita a produselor alimentare, deci cresterea competitivitatii si valorii acestora pe piata interna si casti,area pietelor e'terne! Controlul calitatii produselor alimentare se poate reali%a in laboratoare proprii cat si in laboratoare speciali%ate, autori%ate sau acreditate!

Noiembrie, 2000

"$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Controlul parametrilor calitativi, verificarea inscrierii principalilor parametri pe etic2eta, conformitatea re%ultatelor anali%elor cu datele declarate pe etic2eta si stabilite in specificatiile te2nice sau standardele de produs, se reali%ea%a de catre personal special instruit pentru activitatea de laborator, care isi e'ercita atributiile in cadrul laboratoarelor proprii ale a,entilor economoci sau in laboratoarele specifice recunoscute, autori%ate sau acreditate! ;erificarea respectarii le,islatiei alimentare, a sanatatii si securitatii alimentelor, verificarea respectarii practicilor corecte de piata la comerciali%area alimentelor se face de catre autoritatile competente, numite de Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei, Ministerul Sanatatii si 4ficiul pentru (rotectia Consumatorilor! Din situatia pre%entata se identifica necesitatea pentru reali%area unor investitii in activitatea de suprave,2ere a starii de sanatate a animalelor si fitosanitare si de asemenea in controlul calitatii produselor alimentare! 2.'.2. C"!c"ta!"a &tiinti-ica in a$!icu%tu!a &i in+u&t!ia a%i*"nta!a (ro,ramul de reforma a cercetarii stiintifice din a,ricultura si industrie alimentara initiat de 7cademia de Stiinte 7,ricole si Silvice, sub coordonarea Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei, urmareste in principal reor,ani%area continutului si e'ecutiei activitatii de cercetare si a actiunilor de valorificare, e'tensie si transfer te2nolo,ic al re%ultelor cercetarii catre producatorii particulari din a,ricultura! De asemenea, un alt obiectiv important il constituie reor,ani%area institutionala, care sa raspunda la cerintele actuale ,enerate de structura noua a proprietatii in a,ricultura! <ndeplinirea acestui obiectiv va contribui semnificativ la re%olvarea unei probleme de ba%a& cresterea standardului de viata si a securitatii alimentelor! 'ezvoltarea agriculturii dura(ile, cresterea randamentelor economice ale intreprinderilor mici si mi)locii si a veniturilor producatorilor agricoli prin utilizarea rationala a resurselor, capitalizare si dotare tehnica adecvata! Se urmareste prin acest obiectiv sa se aduca o contributie esentiala la reali%area la nivelul tarii a unei economii a,ricole durabile, menite sa asi,ure o de%voltare optima pentru pre%ent si pentru viitor in conditiile conservarii capitalului de resurse naturale! <ntr&o anali%a adecvata a re%ultatelor, obiectivul este constrans de necesitatea sprijinirii fermelor asociatiilor familiale, societatilor de industrie alimentara mici si mijlocii care sunt confruntate deseori cu lipsa capitalului si a dotarilor! De asemenea, se va urmari redresarea economica a %onelor cu potential a,ricol deficitar prin implementarea unor sisteme de productie a,ricola, a,roalimentara si a,roindustriala capabile sa duca la cresterea ,radului de capitali%are a e'ploatatiilor a,ricole pana la nivelul asi,urarii resurselor financiare pentru autode%voltare! *rotectia si im(unatatirea resurselor naturale ale agriculturii, starii de sanatate a plantelor si animalelor si a salu(ritatii produselor vegetale si animale! Cercetarile preva%ute vor acorda o atentie deosebita problemelor de conservare si ameliorare a solului si apei, fara care nu se poate asi,ura caracterul durabil al productiei a,roalimentare! (ro,ramele vor acoperi prevenirea si combaterea a,entilor pato,eni la plante si la animale, insectelor daunatoare, buruienilor,a efectelor fenomenelor meteorolo,ice e'treme in scopul evitarii sau reducerii efectelor ne,ative economice si de mediu! 7ceste pro,rame vor tine de asemenea cont de necesitatea asi,urarii competitivitatii sectorului a,roalimentar romanesc, precum si de necesitatea armoni%arii acestora cu standardele europene, si cresterii nivelului de trai!
Noiembrie, 2000 "*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

'ezvoltarea cunoasterii si promovarea conceptelor sistemice in domeniul agriculturii prin insertia cercetarii multisectoriale si interdisciplinare in domeniiile specifice, cu un larg potential de diseminare a informatiei stiintifice si dezvoltarii tehnologice! 7cest obiectiv porneste de la premisa ca, in etapa actuala de de%voltare a stiintei, alaturi de adancirea speciali%arii pe ramuri si subramuri si crearea de institutii de cercetare tot mai in,ust speciali%ate, este absolut necesara de%voltarea colaborarii interdisciplinare in cadrul cercetarii a,ricole si a,roalimentare! De asemenea, intre cercetarile din acest domeniu de cunoastere si cele privind stiintele fundamentale (matematica, informatica, fi%ica, c2imie, biolo,ie, ecolo,ie, sociolo,ie, etc sau aplicate (constructii de masini si unelte, electrote2nica, industrie usoara, industrie c2imica, 2idrote2nica, constructii din amontele cercetarii a,ricole si cele din aval (respectiv sanatate, mar6etin,, stiinte sociale, stiintele mediului etc sunt necesare abordari concertate, subsumate unor obiective inte,ratoare! 'ezvoltarea, valorificarea si e+tinderea rezultatelor cercetarii agricole! <mplementarea cercetarilor reali%ate constituie desi,ur, cerinta majora in toate stiintele! <n stiinta a,ricola aceasta este diferit din cau%a numarului mare de persoane, puterea edconomica sca%uta si lar,a raspandire teritoriala a fermierilor! Diseminarea cercetarilor constituie astfel un punct central in pro,ramele de cercetare 3 7limentatie& 7,riculturaC! Biecare pro,ram de cercetare tinde sa aborde%e aceste probleme in concordanta cu obiectivele specifice! Sunt preva%ute actiuni curente cum sunt publicatii de populari%are, standarde, instructiuni de lucru sau manifestari publice de informare, dar si actiuni specifice productiei a,ricole: producerea de seminte selectionate si reproducatori, campuri demonstrative, ferme model, perimetre pilot cu amenajari de imbunatatiri funciare, activitati de indrumare te2nica a serviciilor de specialitate (sudii pedolo,ice si a,roc2imice, e'ploatarea sistemelor de imbunatatiri funciare, certificarea semintelor, averti%are privind posibile fenomene meteorolo,ice daunatoare sau de%voltari de boli specifice sau a altor factori de risc, servicii de stabilire a paternitatii, transfer de embrioni si insamantare artificiala si asistare a reproducerii, servicii veterinare preventive sau curative etc! ! <n reali%area activitatii de diseminare a re%ultatelor, unitatile de cercetare si responsabilii proiectelor de cercetare vor colabora indeaproape cu serviciile de cercetare, consultanta, educatie profesionala, e'tensie ce vor trebui infiintate (de%voltate in cadrul Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei si unitatile teritoriale ale acestuia! 7ceste obiective noi ale pro,ramului de cercetare&de%voltare din a,ricultura si industrie alimentara fac parte inte,ranta din pro,ramul 7=R7+, prin re%olvarea lor se vor asi,ura premisele necesare pentru construirea rapida a unei a,riculturi moderne durabile! Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei doreste ca odata cu inceputul anului 2000 sa promove%e, in cadrul relatiilor bilaterale tipurile de proiecte prpuse prin (lanul National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala! Re%ultatele asteptate sunt: Cresterea numarului de proiecte promovate pentru de%voltarea si intarirea obiectivelor principale ale (lanulul National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala! Redirectionarea si concentrarea relatiilor bilaterale pe ba%a obiectivelor de interes mutual stabilite cu statele membre@ Cresterea capacitatii de cofinantare privata, publica si interna!

Noiembrie, 2000

"/

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

2.'.10 A%t" unitati +in a$!icu%tu!a &i in+u&t!ia a%i*"nta!a <n privinta fostelor !"$ii aut(n(*", acestea au fost restructurate si or,ani%ate dupa o perioada lun,a cu consecinte atat pentru unitatile ca atare dar si pentru productia a,ricola! Stadiul actual al fostelor Re,ii autonome este urmatorul: 1! Re,ia 7utonoma a 1utunului s&a transformat in Societatea Nationala 31utunul RomanescC si la data de 2" iunie 1... in temeiul +e,ii ..-1... a fost semnat contractul de consultanta pentru privati%are! 2! Re,ia 7utonoma 3C7< D8 R7S73 :ucuresti a fost aprobata infiintarea Societatii Nationale 3C7< D8 R7S73 S7 prin F!=! $"*-1../! 7 fost or,ani%ata licitatia pentru ale,erea consultantului in vederea privati%arii! "! Re,ia 7utonoma 3<nstitutul National de Medicina ;eterinara (asteurC :ucuresti a fost infiintata prin F!=! $"/-1../, Societatea Nationala 3<nstitutul (asteurC S7, a fost or,ani%ata licitatia pentru ale,erea consultantului in vederea privati%arii! 0! Re,ia 7utonoma 3<nstitutul de Montanolo,ieC Cristian judetul Sibiu! (rin F!=! $"$-1../ a fost aprobata transformarea in Societate Comerciala 3C8D8RC S7 care prin reor,ani%are s&a divi%at in Societatea Nationala 3<nstitutul de Montanolo,ie si De%voltare Rurala3 Sibiu si doua societati comerciale care vor intra in procesul de privati%are! )! Re,ia 7utonoma 3<nstitutul de Cercetare De%voltare pentru ;alorificarea (roduselor ForticoleC :ucuresti! (rin F!=! $20-1../ a fost infiintat <nstitutul de Cercetare De%voltare si Mar6etin,ul (roduselor Forticole 3F4R1<N=C S7 institutie publica si Societatea Comerciala 3:8RS8RCS7 care va fi privati%ata! $! Re,ia 7utonoma a <mbunatatirilor Bunciare s&a reor,ani%at in Societate Nationala a <mbunatatirilor Bunciare S!7!, conform 4rdonantei de 9r,enta a =uvernului nr!2"-"0!0"!2000! * Re,ia 7utonoma Nationala a (roduselor 7,ricole :ucuresti! (rin F!=! /"0-1../ a fost aprobata infiintarea Societatii Nationale a (roduselor 7,ricole S7 :ucuresti prin reor,ani%area 7,entiei Nationale a (roduselor 7,ricole A R!7! <n urma unei scurte anali%e a procesului de privati%are, se poate observa ca sectorul a,ricol inre,istrea%a cel mai inalt ,rad de privati%are, dar sunt inre,istrate intar%ieri in ca%ul privati%arii societatilor de crestere a porcilor si a pasarilor, precum si in ca%ul privati%arii societatiilor prestatoare de servicii! 7ceste intar%ieri au indus o importanta in mana,ementul a,ricol, in activitatea de productie si mar6etin,, precum si in stimularea acestor activitati! 2.= PIETE AGRICOLE SI COMERT (iata este locul de intalnire, mai mult sau mai putin abstract, dintre oferta van%atorilor si cererea cumparatorilor, acestea tin%and sa se ec2ilibre%e la un parecare! 4ferta este forma de manifestare a producatorilor, iar cererea repre%inta nevoile umane, insotite de capacitatea oamenilor de a cumpara marfurile oferite! ! (ietele a,ricole au un rol foarte important in economia unei tari! <nteresul producatorilor a,ricoli este acela ca produsele lor sa fie valorificate, deci sa fie comerciali%ate! 8vident, acest interes este determinat in primul rand de recuperarea c2eltuielilor de productie si apoi de a reali%a casti,uri (capital&lic2iditati pentru a putea continua activitatea in procesele de productie, care sunt suficient de re,ulate (in cele mai multe ca%uri, succesiv, anuale !
Noiembrie, 2000 ".

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Caile de comerciali%are a produselor a,ricole de catre fermieri sunt urmatoarele: van%arile direct catre consumator@ van%arile pe piata produselor prin licitatie@ van%arile catre comerciantii an,rosisti sau prelucratori@ van%arile catre cooperative@ contractele de van%are cu industria prelucratoare! (iata produselor alimentare din Romania a fost influentata puternic de : scaderea accentuata in ultimii ani a puterii de cumparare a populatiei@ lipsa re,lementarilor (7C in le,islatia romaneasca @ lipsa re,lementarilor privind stabilitatea sistemelor de protectie la frontiera, mecanisme de finantare sau a preturilor de interventie sau preturi pra,@ influenta puternica a inputurilor ener,etice sau a volumului ta'elor si impo%itelor @ lipsa informatiilor de piata sau a derularilor produselor prin bursele de marfuri@ costurile mari de e'ploatare si comerciali%are care fac ca mai toate produsele alimentare sa aiba cursuri de revenire nefavorabile la e'port@ calitatea inferioara sau sisteme de ambalare necompetitive, care fac ca balanta comertului e'terior cu produse alimentare sa fie in vafoarea importurilor de asemenea produse@ in foarte multe subramuri, piata este orientata strict local: productia de patiserie, paine, abatori%are, produse lactate proaspete, alte produse inferioare, in timp ce produsele prelucrate superior au o vite%a redusa de van%are datorita pretului mare in comparatie cu veniturile populatiei ( preparate superioare, cascavaluri, conserve@ ! Desi in Romania unele piete sunt impartite intre producatorii interni ( e': piata uleiului, mar,arinei, berii, bauturilor racoritoare, vinului , pentru celelalte produse alimentare de consum %ilnic, e'istenta a foarte multor producatori locali, fara mare putere financiara, nu a creat cu adevarat un climat de concurenta pentru oferirea de produse la un pret acceptat! Din aceasta cau%a, odata cu diminuarea ta'elor vamale, importul de produse alimentare a crescut in ultimii ani si a e'ercitat o presiune puternica asupra pietei interne! 8ste vorba de importul de produse alimentare din tarile care au productia a,ricola sustinuta de stat( ve%i 9n,aria la care se adau,a importul masiv de produse la un pret mai mic declarat in vama care fac o concurenta neloiala produseleor interne! Sistemele de depo%itare en,ros sunt slab de%voltate ( faina, bran%eturi, conserve, vinuri, le,ume&fructe , stocurile fiind de fapt constituite la producatori, influentand foarte mult pretul viitor al produselor respective, iar mecanismele de ofertare-cumparare prin burse sunt foarte reduse! Cererea interna, precum si ,radul de accesibilitate al produselor alimentare a fost in scadere de la un an la altul, datorita scaderii masive a puterii de cumparare a populatiei (puterea de cumparare a fost influentata serios de neactuali%area veniturilor populatiei in 1..., cresterea masiva a preturilor serviciilor obli,atorii , diminuand astfel mult sumele destinate alimentelor! <n ceea ce priveste cererea e'terna, aceasta nu este cunoscuta de foarte multi producatori, care nu au informatii de piata si preturi e'terne sau de e'port, intreprinderile speciali%ate pentru e'port care e'istau inainte de 1./. intrand in colaps sau diminuandu&si simtitor activitatea! Concurenta locala nu implica in acelasi timp si cresterea competitivitatii , producatorii de produse alimentare van%and produsele la acelasi pret, iar cota de piata a marii majoritati a operatorilor fiind totusi redusa! <nfluenta majora a ta'elor si impo%itelor platite, a lipsei subventiilor pentru stocare, a re,lementarilor de preturi, cote, etc!, din partea statului, a determinat ca
Noiembrie, 2000 00

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

piata produselor alimentare sa fie orientata cu precadere catre consumul local si nu spre oferta e'terna! 4ferta e'terna a fost unilaterala, cu foarte putine produse ( ulei brut , fara o sustinere a e'portului de produse alimentare, cum e'ista in 98 sau c2iar in tarile C8B17! <ncercarile de a elabora re,lementari de piata pentru sustinerea productiei interne s&au i%bit de refu%ul BM<, de acceptare a +e,ii (ietelor, care a influentat serios productia si comertul de produse de calitate! (entru reali%area ec2ilibrului pe piata de produse alimentare s&au efectuat importuri sau e'porturi de produse functie de cerintele pietei! (entru avea o ima,ine de ansamblu sc2ematica a factorilor de influenta ai pietelor de produse a,roalimentare pre%entam urmatorul tablou: Situatia i* (!tu!i%(! &i ") (!tu!i%(! +" !(+u&" a%i*"nta!" !"a%i#at" in "!i(a+a 1.01.1222 ? '1.12.1222 cu Uniun"a Eu!( "ana N!. c!t. 1! 2! "! 0! )! $! *! /! .! 10! 11! SPECI1ICATIE 7nimale vii Carne si or,ane (este si produse din peste +apte si bran%eturi Cartofi +e,ume proaspete si conservate Bructe proaspete si conservate Cereale ;in 9leiuri comestibile Ea2ar si produse %a2aroase to to to to to to to 2l to to U.M. C U.E <mport *$0 * ./1, 1"!/$0 /!0.) 2!10* *!0$2 )0!)0* 2"!"/. 1!"*1 12!"." $/!)20 8'port 0*1 ".0 1$) 1!1.0 /"" 2 *!$*" 1"!12" $0!2.0 1)/!*"0 1"!010 0.) A%t" &tat" <mport 11 1.2 1*!$$) 12!022 10!2.1 $!2.1 0.!2.2 11"!/*0 101!)2" 0.!"01 10!")" 2*$!)$0 8'port /"" /2/ 0!0*$ 21) *0" )!0). 1*!"2) $!1$1 .$"!$)" 101!**" .0!0.2 1!10*

Situatia c(ntin$"nt"%(! &ta/i%it" cu Uniun"a Eu!( "ana7


Nr! crt! Nominali%are Contin,ent (tone 1../ 2,)0) 1,0.) 1,/). 1.0 2",000 0,"*0 2,1/) 1$/,//0 1... 2,$.0 1,)$0 1,/00 1.0 20,000 0,)$0 2,2/0 1*/,//0 8'porturi reali%ate (tone 1../ 0,)$1 /01 1"* ),"$0 "),.)1 ",).0 ",2$) 2$.,/00 1... ),*$/ *00 $0. $,.1) "/,22" 1","$0 1,..) 200,."2

1! 4i vii si carne 2! (asari "! +actate si bran%eturi 0! Miere naturala $! =rau *! 9lei de floarea soarelui /! Suc concentrat de mere .! ;inP P 9M& 2l
Noiembrie, 2000

01

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

(iata interna de produse a,roalimentare a fost aprovi%ionata permanent la standarde internationale, in pre%ent nee'istand deficit pentru nici un produs! 2.4 ACTIVITATI ECONOMICE NEAGRICOLE SI TURISM RURAL (e lan,a a,ricultura, care constituie activitatea economica principala, in spatiul rural se desfasoara si multe alte activitati economice ne,ricole, punctual sau pe arii restranse (7ne'a )$ ! 8'ceptand industria e'tractiva si ener,etica, activitatile nea,ricole se desfasoara in intreprinderi mici si mijlocii! Din totalul <MM&urilor, doar 1*# activea%a in mediul rural (in 1..* ! Structura pe tipuri de activitati desfasurate este direct corelata cu: tipul resurselor disponibile la nivel local@ traditiile profesionale ! De e'emplu in judetele Covasna, Far,2ita , Maramures este predominanta prelucrarea lemnului@ in judetele 7rad, Neamt si Satu&Mare s&a de%voltat industria usoara@ judetele 7lba , :istrita Nasaud si Sibiu, unde s&a de%voltat industria alimentara! 8'ceptie fac activitatile comerciale care sunt raspindite pe intre, teritoriul tarii! Cel mai mare numar de <MM&uri sunt concentrate in spatiul rural din Re,iunea "&Sud (21# din <MM&urile din total ! Numarul unitatilor care desfasoara activitati mestesu,aresti si de prestari servicii a descrescut destul de accentuat fata de 1./.! 7stfel, in 1..*, totalul acestor unitati repre%entau 0$,2# din totalul celor la nivelul anului 1./. (7ne'a )2, 7ne'a )", 7ne'a )0 ! 8ste de semnalat ca in spatiul rural, comparativ cu cel urban numraul intreprin%atorilor particulari este mai redus, dar este clara tendinta de crestere a acestora(2,/#-an ! St!uctu!a int!" !in#at(!i%(! !i,ati T(ta% 7sociatii familiale (ersoane fi%ice <ntreprin%atori particulari, total 1224 )0!)0/ 2/1!*00 ""$!20/ 1226 $)!2/. 21"!201 2*/!)"0 Din ca!" in & atiu% !u!a% 1224 1226 20!020 2.!0)0 *2!.$0 *1!00. .*!"/0 100!0$"

Din punct de vedere al veniturilor brute inre,istrate de intreprin%atorii particulari din mediul rural mentionam ca acestia reali%ea%a doar circa 1*# din volumul total! St!uctu!a ,"nitu!i%(! -a*i%ia%" 7sociatii familiale & in productie & in servicii (ersoane fi%ice & in productie & in servicii
Noiembrie, 2000

9rban *$!) ))!) **!/ /.!0 )"!0 .0!2

Ru!a% 2"!) 00!) 22!2 11!0 0$!$ .!/

-@T(ta% 100 100 100 100 100 100


02

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<ntreprin%atori particulari ,total

/"!2

1$!/

100

4 parte din cau%ele acestor re%ultate se re,asesc in studiul 5 4bstacole in calea de%voltarii sectorului de <MM5 reali%at de Bundatia 5 Centrul roman pentru <MM&uri5 si de CC< a Romaniei in anul 1..*! <n urma anali%ei c2estionarelor aplicate in ca%ul a 2000 de intreprinderi private de diferite dimensiuni : foarte mica (1&. an,ajati , mica (10&0. an,ajati si mijlocie ()0&20.an,ajati s&au evidentiat urmatoarele: 8i9 O/&tac(%" %"$at" +" a !(,i#i(na!"7 (ret 0*# din persoanele intervievate +ipsa finantarii pe termen scurt "1# Calitatea muncii speciali%ate 2)# Mana,ement 21# 8ii9 O/&tac(%" %"$at" +" acti,itat"a +" +"&-a&u!a!"7 Cerere insuficienta sau instabila pe piata Bondurile restrinse disponibile pentru publicitate Calitatea fortei de munca 8iii9 /$# din intervievate $0# ))# persoanele

!(/%"*" %"$a%" cu ca!" &" c(n-!unta int!" !in#at(!ii7 Modul de calcul al 1;7 $)# din persoanele intervievate Calculul si plata impo%itului pe profit /)# Cadrul le,al neclar, cu multe sc2imbari "*#

<n %onele montane si premontane, in principal, s&au de%voltat in timp o serie de ocupatii relativ deosebite intre ele , dar derivand practic unele din altele, ce pot fi ,rupate astfel: a ocupatii ce se refera la obtinerea (apicultura, sericicultura, vanatoare si pescuitul @ b producerea ( a,ricultura, pastorit, minerit @ c fabricarea ( mestesu,uri, mici industrii ! 7ceste ocupatii au constituit multe secole de&a randul ocupatiile traditionale principale ale locuitorilor din cuprinsul Curburii Carpatice Nordice meseriile transmintandu&se din tata in fiu! 4 parte din mestesu,uri au capatat in timp si o incarcatura culturala deosebita, avand in vedere bo,atia folclorica si etno,rafica care caracteri%ea%a spatiul rural romanesc, transformandu&se practic intr&o mica industrie arti%anala! 7stfel s&au de%voltat : olaritul, tesutul, prelucrarea lemnului si a metalelor etc! <n pre%ent, datorita ine'istentei unui sprijin real acordat acestui sector ponderea mestesu,arilor si arti%anilor a sca%ut foarte mult! <n unele %one s&au de%voltat o serie de mestesu,uri prin care sunt produse materiale de constructii cum sunt : carami%i, olane, ti,le, teracota, var, scanduri, sindrila etc! Dupa anul 1..0, odata cu inceperea constructiei de locuinte particulare in spatiul rural aceasta activitate s&a revi,orat, dar desi necesarul de astfel de materiale de constructii este mare, nu e'ista inca posibiliatea ca acesta sa fie acoperit in totalitate pe plan local! Cele mai acute probleme cu care se confrunta activitatea mestesu,areasca si arti%anala o constituie pe de o parte lipsa fondurilor pentru moderni%area productiei si pe de alta parte lipsa ucenicilor tineri care sa invete si sa preia mestesu,ul! <n acest

Noiembrie, 2000

0"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

moment nu e'ista un sprijin real acordat tinerilor din spatiul rural pentru invatarea si de%voltarea unor mestesu,uri traditionale si stabilirea acestora in mediul rural! 4 alta problema cu care se confrunta spatiul rural romanesc o constituie slaba repre%entare a serviciilor pentru populatie cum sunt: intretinerea si repararea obiectelor si aparaturii de u% casnic si ,ospodaresc, depanare radio& 1;, i,iena, croitorie, vopsitorie si curatatorie c2imica etc! De%voltarea unor retele de servicii pentru populatie in spatiul rural ar crea perspectiva cresterii ,radului de ocupare a fortei de munca in ,eneral si al femeiilor in special! Tu!i&*u% !u!a% Spatiul rural dispune de un bo,at potential turistic care e'ista atat in %onele montane si submontane cat si in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Ne,re! (e lan,a monumentele istorice si naturale interesul turistic este de asemenea crescut de e'istenta unor valoroase resurse in campul biodiversitatii: "$00 specii de plante =Dmnosperme si an,iosperme ce se ,asesc in flora Romaniei, ce repre%inta 00# din speciile e'istente in flora 8uropei si ""!/02 specii din fondul romanesc! Din acest punct de vedere, Romania poate fi repre%entativa pentru turismul ecolo,ic! <ntre, teritoriul tarii pre%inta interes din punct de vedere al mostenirii etno,rafice si folclorice, fiecare %ona rurala avand propriile obiceiuri traditionale! De aceea, actiunea de a atra,e satele romanesti care dispun de potential natural, cat si cultural&spiritual, in cadrul retelelor de turism intern si international, este in pro,res in multe judete din Romania! 7stfel au aparut 4N=&uri care se ocupa de asemenea activitati cum sunt: 7,entia Nationala de 1urism Rural, 8colo,ic si Cultural A 7N1R8C si Bederatia Romana de De%voltare Montana si Rurala A BRDMR ! 4N=&urile din mediul rural contribuie la de%voltarea si promovarea turismului rural prin: cursuri si seminarii de pre,atire, instruire in domeniul prestarilor de servicii turistice! <n pre%ent, in Romania e'ista peste 0000 de pensiuni turistice si a,ro&turistice inventariate, un numar de 1.$) fiind incluse in diferite structuri, dintre care reteaua 7N1R8C este cea mai cunoscuta! Mentionam ca e'ista 12$* pensiuni care sunt omolo,ate si indeplinesc conditiile le,ale, diferenta re%ultata necesitand moderni%ari pentru a ajun,e la standardele necesare! Capacitatea de ca%are totala a unitatilor turistice omolo,ate este de 0$12 camere, adica .$"* locuri de ca%are! Din acestea, .0/ de unitati sunt pensiuni turistice, avand o capacitate de "*"1 camere, */"$ locuri de ca%are si "1. sunt pensiuni a,ro&turistice, cu o capacitate de //1 camere, respectiv 1/01 locuri de ca%are! Reparti%area ,eo,rafica acestor unitati turistice in teritoriu respecta in ,eneral %onele turistice consacrate ale tarii: judetul :rasov: 1)$ unitati turistice (12,"1# din cele omolo,ate @ judetul Far,2ita: 1)1 unitati turistice ( 11,.1# din cele omolo,ate judetul Sibiu: 11/ unitati turistice ( .,"1 # din cele omolo,ate @ judetul Maramures: .0 unitati turistice (*,1# din cele omolo,ate @ judetul Suceava : */ unitati turistice ( $,1)# din cele omolo,ate ! De mentionat insa, ca Romania dispune de un vast potential turistic

Noiembrie, 2000

00

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

1. IN1RASTRUCTURA RURALA '.1 INVATAMANT Dotarea materiala din invatamantul rural, e'primata in termeni cantitativi, nu pare nefavorabila! 9nitatile de invatamant sau numarul salilor de clasa raportate la numarul de locuitori, si cu atat mai mult la numarul de elevi, sunt c2iar e'cedentare in multe %one, din cau%a scaderii numarului de tineri (7ne'a )) ! Doar anali%a in termeni calitativi ar pune in evidenta aspectele ,rave ale serviciilor de invatamant din rural si decalajul intre serviciile asi,urate in rural si in urban! <n cea mai mare parte a comunelor (circa .0# , procesul de invatamant se reali%ea%a cel mult pana la nivelul scolilor ,imna%iale (in unele ca%uri c2iar numai pana la nivel primar ! <nstitutiile de nivel liceal sau post&liceal sunt foarte reduse ca numar in rural! 8le sunt amplasate doar in cateva comune (2&* din fiecare judet! 7stfel, in numai 1*" de comune ($,)# procesul de invatamant se reali%ea%a de la nivelul prescolar pana la nivel liceal sau post&liceal! Cele mai multe din unitatile scolare din comune se afla intr&o stare materiala precara si sunt lipsite sau sarace in dotari si materiale didactice! Conditiile de viata din rural nu sunt atractive pentru personalul didactic, astfel ca in multe %one mai slab de%voltate cadrele calificate care lipsesc sunt inlocuite cu personal cu pre,atire inadecvata! Sistemul actual de informatii statistice nu surprinde aceste aspecte calitative deficitare ale invatamantului rural ! Majoritatea populatiei din rural (trei sferturi din total are o pre,atire scolara care se limitea%a la invatamant primar sau cel mult ,imna%ial ( repre%entand nivelul ma'im de scolari%are obli,atorie : o treime din populatie ("",1# are numai instruire de nivel primar@ inca o treime ("",*# a urmat si cursurile scolii ,imna%iale! 4 proportie insemnata din locuitori (*,0# nu au absolvit nici o forma de scolari%are (7ne'a )$ ! Doar 1 din 100 de locuitori ai satelor a absolvit o institutie de invatamant superior! Marea majoritate a absolventilor de invatamant superior traiesc in orase! Numai 10# dintre acestia au optat sa locuiasca in sate! 8fectele acestei stari sunt multiple: activitatile economice sunt putin diversificate, a,ricultura practicata este neperformanta, (nu face apel la te2nica si te2nolo,ii moderne , starea i,ienico&sanitara a locuintei este sca%uta, mortalitatea este ridicata! <nvatamantul a,ricol ocupa o pondere foarte mica in sistemul de invatamant romanesc! 7solventii profilului a,ricol de la toate nivelurile de instruire repre%inta o proportie foarte redusa in totalul absolventilor, mult subdimensionata in raport cu importanta a,riculturii in economia romaneasca (7ne'a )* ! (entru ca ,radul de pre,atire profesionala sa creasca in viitor si pentru ca sa sa reali%e%e formarea continua a adultilor in domeniile a,ricol, montan si de industrie alimentara vor fi autori%ate ca furni%ori de servicii de acest tip o serie de institutii de invatamant, conform 4rdonontei de =uvern nr!102-2*!0/!1../ privind formarea profesionala continua prin sistemul educational! (7ne'a )/ si 7ne'a ). !

'.2 SANATATE
Noiembrie, 2000 0)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Mediul rural beneficia%a de asistenta sanitara si medicala cu mult sub nivelul asi,urat in mediul urban! <n majoritatea comunelor, se asi,ura numai serviciile sanitare primare! (entru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apele%e, de re,ula, la unitatile medicale din orase si municipii! Calitatea actului medical din mediul rural este relativ sca%uta, in principal din cau%a slabei dotari cu cladiri si cu aparatura medicala, de re,ula invec2ita sau c2iar ine'istenta! =radul de asi,urare cu servicii medicale de catre personalul calificat este in ,eneral sca%ut, numarul medicilor fiind relativ mic in raport cu numarul de locuitori! Revin in medie 101* locuitori la 1 medic, fata de o medie de "*/ locuitori in mediul urban! 8'ista numai "22 de comune (12# din total unde pre%enta medicilor este satisfacatoare in raport cu numarul de locuitori, revenind 1 medic la $00 de locuitori (in special in %onele din vecinatatea oraselor ! 8'ista insa 10/ de comune ($# in care nu activea%a nici un medic, iar in "*/ de comune (10# un medic este in situatia de a asi,ura servicii pentru mai mult de ")00 locuitori! Eonele mai intinse care sunt slab asi,urate cu servicii ale medicilor, sau unde c2iar lipsesc medicii sunt situate in partea de est a tarii: in judetele din re,iunea Nord& est (:otosani, ;aslui si partial in estul judetului :acau si in re,iunea Sud&8st (in partea muntoasa a! judetelor ;rancea si :u%au , in centrul Dobro,ei si mai ales in Delta Dunarii ! Ca urmare a slabei calitati a asistentei medicale, un locuitor din rural are speranta de viata mai sca%uta cu 2 ani decat un locuitor din urban! Rata mortalitatii infantile atin,e niveluri foarte mari in mediul rural, depasind cu ")# nivelul din urban! 7ctualul nivel al mortalitatii este re%ultatul totusi al unei continue scaderi a intensitatii acesteia, astfel ca rata medie actuala a mortalitatii infantile repre%inta numai jumatate din nivelul anului 1.*0! <n 1..0, nivelul mortalitatii infantile atin,ea inca 2.,* H, pentru a scadea la 2),0H in 1..*! Sunt inca %one intinse unde mortalitatea infantila continua sa depaseasca numarul de 2*&"0 la 1000 de nou nascuti! Nu sunt putine ca%urile in care se inre,istrea%a c2iar peste 00 decese-1000 nasteri! 7proape intrea,a %ona rurala din re,iunea Nord&8st si %ona Dobro,ei din Re,iunea Sud&8st au o mortalitate infantila foarte ridicata, de peste 2*H! De asemenea, in %ona de campie din sudul tarii, apartinand re,iunilor Sud si Sud&;est, sunt foarte numeroase comunele in care mortalitatea infantila depaseste nivelurile amintite! '.' In-!a&t!uctu!a t".nic( "+i%ita!a 4 componenta importanta a resurselor de%voltarii rurale, cu impact direct asupra ,radului de civili%atie a localitatilor rurale, este infrastructura fi%ica! <n aceasta sectiune vom pre%enta informatii privind urmatoarele elemente ale infrastructurii fi%ice din mediul rural: fondul locativ, infrastructura cailor de comunicatie si a retelelor edilitare care asi,ura utilitatile publice de interes local, concentrandu&ne asupra diferentelor care e'ista in plan re,ional!

Noiembrie, 2000

0$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

In-!a&t!uctu!a "+i%ita!a in #(n"%" !u!a%" <n cadrul localitatilor rurale, populatia are la dispo%itie pentru satisfacerea conditiilor de locuit un fond de aproape ",* mil! locuinte! 7ceasta repre%enta, la finele anului 1..*, 0$,. # din fondul total de locuinte al Romaniei! <n perioada ultimilor ani s&a inre,istrat o evolutie favorabila, atat numerica, cat si calitativa a fondului locativ rural! <ntre anii 1..1&1..*, numarul locuintelor din mediul rural cat si numarul camerelor de locuit si suprafata locuibila (a camerelor de locuit au inre,istrat o crestere superioara celei inre,istrate pe total tara sau al celei din mediul rural! Ca o consecinta a acestei evolutii, s&au imbunatatit si nivelurile indicatorilor care caracteri%ea%a caracteristicile constructive ale fondului locativ! <n aceasta perioada a crescut si numarul mediu de camere pe o locuinta, si suprafata locuibila medie pe o locuinta! (rincipalul factor care a determinat imbunatatirea conditiilor de locuit ale populatiei rurale au fost cresterea fondului locativ pe seama constructiilor noi de locuinte in aceasta perioada! <n anii 1..2&1..* s&au construit 10)!"02 locuinte noi, repre%entand )),$ # din totalul locuintelor construite in tara, si respectiv 10," locuinte noi la 1000 locuitori! Dina*ica -(n+u%ui +" %(cuint" in *"+iu% !u!a%0 in "!i(a+a 1221-1223 1221 122= 1226 Numar locuinte A mii "!)/" "!$1/ "!$)$ Numar camere de locuit A mii .!1*0 .!2.$ .!022 Suprafata locuibila A mii mp 11.!/)" 121!/2" 12"!//0 +ocuinte la 1000 locuitori "00 ")" "$0 Camere de locuit pe o locuinta 2,)$ 2,)* 2,)/ Suprafata locuibila pe o locuinta A "",) "",* "",. mp Suprafata locuibila pe un locuitor & 11,) 11,. 12,1 mp 1223 "!$*" .0/) 120.2) "$2 2,)/ "0,0 12,"

De asemenea, este de remarcat ca proportia locuintelor nou construite, pe totalul fondului locativ, a fost mai ridicata in comunele mari cu peste )000 locuitori, respectiv mult mai sca%uta in comunele sub 2000 locuitori! Ca o caracteristica a fondului de locuinte din mediul rural, se poate mentiona faptul ca, marimea locuintei rurale dupa suprafata locuibila este aceeasi ca in mediul urban, doar ca aceasta este compusa in medie dintr&un numar sensibil mai mare de camere, ceea ce asi,ura conditii ceva mai bune de locuire pentru ,ospodariile din mediul rural! 4 alta trasatura specifica a diferentierilor teritoriale ale fondului de locuinte din mediul rural il constituie forma de proprietate a locuintelor! Mediul rural, spre deosebire de mediul urban este caracteri%at prin ponderea Ouasi&totala a locuintelor proprietate privata A indeosebi a populatiei A si ponderea nesemnificativa a locuintelor proprietate publica! +a sfarsitul anului 1..*, o pondere de .*,0 # din locuintele situate in mediul rural erau in proprietate privata! Caracteristicile constructive ale locuintelor care asi,ura un ,rad de confort sporit al locuirii sunt, insa, determinate si de e'istenta in locuinta a principalelor dependinte (bucatarie, baie, closet cu apa , respectiv, instalatii edilitare (alimentare cu apa potabila, canali%are, instalatie electrica sau c2iar incal%ire centrala sau prin sobe
Noiembrie, 2000 0*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

cu ,a%e naturale ! 9ltimele date disponibile A cele ale recensamantului din ianuarie 1..2 A arata insa un ,rad nesatisfacator de dotare a locuintelor rurale cu dependinte si instalatii! 7stfel, la inceputul anului 1..2, din totalul locuintelor rurale, o proportie de /1,/ # dispuneau de bucatarie (incaperi cu destinatie e'clusiva pentru prepararea 2ranei , numai / # dintre ele dispuneau de baie (cu sau fara dus si doar ),/ # dintre ele erau dotate cu closete cu apa (si instalatie corespun%atoare de canali%are ! <n privinta dotarii locuintelor cu principalele instalatii edilitare, o pondere de 11,0 # aveau retea de alimentare cu apa (publica sau sistem propriu , o pondere de 10 # aveau instalatie de canali%are, iar numai 0,0 # aveau asi,urata incal%irea prin sistem de incal%ire centrala sau prin sobe cu ,a%a naturale! 4 proportie de .",$ # din locuintele situate in mediul rural aveau instalatie electrica! <n ultimii ani din 1..2 pana in 1..* a crescut numarul locuintelor care au fost dotate cu instalatie de alimentare cu apa, de canali%are sau de incal%ire prin reteaua de distributie a ,a%elor naturale! Dar, aceasta crestere nu a fost semnificativa, nemodificand ponderile constatate in anul 1..2, ceea ce releva faptul ca locuintele rurale sau inca foarte departe de conditiile corespun%atoare de confort asi,urate de fondul de locuinte din municipii si orase! Situatia +(ta!i%(! "+i%ita!" Caracteri%area modului de viata a populatiei rurale nu poate omite ,radul de dotare edilitara a locuintelor rurale, respectiv asi,urarea populatiei cu principalele activitati de utilitate publica: apa potabila, evacuarea apelor u%ate, distributia ,a%elor naturale pentru incal%it si prepararea 2ranei, consumul de ener,ie electrica! Sub acest aspect, mediul rural din Romania este inca deficitar, pre%entand o diferentiere marcanta fata de utilitatile publice puse la dispo%itia populatiei urbane! Cu toate preocuparile e'istente in ultimii ani de a imbunatati situatia edilitara a comunelor rurale cu un volum mai mare de servicii edilitare, din cau%a unor eforturi investitionale insuficiente, dotarile edilitare in mediul rural pre%inta, insa, un nivel nesatisfacator! R"t"aua +" +i&t!i/uti" a a "i (ta/i%"! Din totalul retelei de distribuire a apei potabile e'istente in tara, in mediul rural reteaua de distribuire a apei are o lun,ime de numai 1"!))0 6m, la sfarsitul anului 1..*, repre%entand mai putin de 2 cincimi ("/,0 # din totalul retelei publice de apa a tarii! +un,imea simpla a retelei de distribuire a apei potabile a crescut in ultimii 2 ani cu numai 1"$$,2 6m, adica cu peste o %ecime (11,2 # ! <n cadrul volumului de apa potabila distribuita consumatorilor din mediul rural, consumul pentru u% casnic repre%inta o pondere de aproape 0-) (respectiv */,/ # , dar acest consum casnic de apa in mediul rural repre%enta la finele anului 1..* numai 11,1 # (a noua parte din totalul consumului casnic de apa potabila a populatiei tarii, asi,urat prin retele publice! Reteaua publica de distribuire a apei potabile e'ista la sfarsitul anului 1..* numai intr&un numar de 12/* comune (din totalul celor 2$/$ comune , respectiv intr& un numar de 2)01 sate, ceea ce repre%inta mai putin de o cincime (1.,0 # din totalul localitatilor rurale din Romania! Capacitatea totala a instalatiilor de producere a apei potabile in mediul rural s& a ridicat la finele anului 1..* la /"),0 mc pe %i (numai /,1 # din capacitatea totala
Noiembrie, 2000 0/

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

disponibila ! 1rebuie insa subliniat faptul ca nu toate ,ospodariile din localitatile rurale care dispuneau de retea publica de distribuire a apei, au si beneficiat de acest serviciu edilitar strict necesar unui mod de viata decent! De altfel, in cadrul celor 12/* comune care aveau o retea de distribuire a apei, desi nu in toate satele componente, aveau domiciliul mai putin de o patrime din populatia rurala a tarii! 7ceste constatari sunt confirmate si de situatia inre,istrata la ultimul recensamant de la inceputul anului 1..2, cand numai 11,* # din ,ospodariile rurale dispuneau in locuinte de instalatii de alimentare cu apa (din reteaua publica sau din sistem propriu ! Cum re%ulta din tabelul de mai jos, o lun,ime mai mare a retelei apare in comunele mari cu peste )000 locuitori, in timp ce in comunele mici, sub 2000 locuitori, sunt deficitare si din acest punct de vedere! G!u a!"a c(*un"%(! +u a *a!i*" &i +u a %un$i*"a !"t"%"i +" +i&t!i/ui!" a a "i (ta/i%"0 %a &-a!&itu% anu%ui 1223 1otal +un,imea simpla de distribuire a apei, 6m Marimea in numar Bara Sub 2 2&.,. 6m 10&1.,. 20&2.,. 6m "0 I 6m de locuitori retea 6m 6m TOTAL 2656 1'22 200 610 265 121 55 Sub 1000 )2 02 $ " 1 1 1000&1... "/) 22$ 1* .0 ". 0 ) 2000&0... 1$$$ .0. 12" "*0 1)" $* 00 )000&.... ")0 21$ 0. 12. *2 0) ". (este 10000 "" $ ) 10 " ) 0 <n repartitia teritoriala a activitatilor de utilitate publica, apar unele deosebiri semnificative intre judete! <n conclu%ie, se poate constata ca reteaua publica de distribuire a apei potabile, capacitatea instalatiilor si volumul de apa potabila distribuita consumatorilor casnici, sunt departe de a putea asi,ura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, atat ca numar de locuitori beneficiari de acest serviciu edilitar, cat si ca proportie de localitati rurale dotate! Sub acest aspect, populatia rurala nu este asi,urata cu conditii acceptabile ale traiului, fiind depedendente de obtinerea apei potabile din alte surse (fantani, i%voare , care nu in toate ca%urile asi,ura o apa potabila corespun%atoare A afectand starea de sanatate a populatiei si contribuind la un nivel crescut al morbiditatii populatiei prin boli infectioase si para%itare! R"t"aua +" ",acua!" a a "%(! u#at"! Si din acest punct de vedere, populatia rurala este de%avantajata, comparativ cu cea urbana! Din totalul lun,imii conductelor de canali%are e'istente, in mediul rural era disponbila o retea de canali%are de numai /$0,1 6m, deci o pondere de ),$ din totalul retelei de canali%are e'istente in localitatile tarii! De astfel de retea de canali%are dispuneau numai un numar de ")/ sate, respectiv 2,/ # din localitatile rurale, lun,imea medie a retelei de canali%are pe un sat fiind de circa 2,0 6m! Din totalul volumului de apa re%iduala epurata pe tara, in mediul rural a fost asi,urat numai 1,1 # din volumul total anual in anul 1..*, respectiv 1""** mii mc apa re%iduala, ceea ce repre%inta numai circa 102 mc-%i pentru unul din cele ")/ sate! Numarul satelor cu retea de canali%are de evacuare a apelor re%iduale repre%enta fata
Noiembrie, 2000 0.

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

de numarul satelor cu retea disponibila de distribuire a apei potabile o pondere de numai 10 #! +ipsa asi,urarii unei capacitati corespun%atoare de evacuare a apei re%iduale, ,enerea%a intre altele si pericolul poluarii mediului ambiant! <n profil teritorial, reteaua publica de canali%are este in mediul rural foarte diferita intre judete! R"t"aua +" +i&t!i/ui!" a $a#"%(! natu!a%"! Din reteaua de distribuire a ,a%elor naturale e'istente in Romania la sfarsitul anului 1..*, o lun,ime de )).1 6m, respectiv "1 # din total, este situata in mediul rural intr&un numar de $.* sate din "20 comune, dar in $* comune, desi e'ista retea nu s&au distribuit ,a%e pentru consum casnic! <n totalul volumului de ,a%e naturale distribuite, mediul rural i&a fost distribuit numai 10$) mil! mc A respectiv 10," #, iar in ceea ce priveste ponderea ,a%elor distribuite pentru u%ul casnic ea a fost de doar *,. # din total! De altfel, se remarca ponderea redusa a ,a%elor distribuite pentru u%ul casnic in mediul rural, mai putin de o treime din totalul ,a%elor distribuite comunelor, in timp ce in cadrul celor 1$$ municipii si orase ponderea consumului casnic in volumul total de ,a%e distribuite a fost mai ridicata de 2 cincimi din total (0",. # ! <n consecinta, prin reteaua de distribuire a ,a%elor naturale i s&au asi,urat mediului rural, doar 1"1/,) mii mc-%i, revenind pe o localitate racordata un consum mediu %ilnic de numai 1/.2 mc de ,a%e naturale distrbuite! =radul mai ridicat de dotare a unor localitati rurale din aceste judete cu retele de distrbuire a ,a%elor naturale se datorea%a, in primul rand, e'istentei in aceasta %ona a tarii a unor re%erve de ,a%e naturale si a concentrarii e'tractiei de ,a%e naturale in cadrul acestor judete! <ntr&o situatie complet diferita se afla un numar de 11 judete, majoritatea situate in sudul si estul tarii, in care nici o sin,ura localitate rurala nu este inca racordata la reteaua de distribuire a ,a%elor naturale pentru consumul casnic! R"t"aua +" +i&t!i/ui!" a "n"!$i"i "%"ct!ic"! Consumul de ener,ie electrica a populatiei repre%inta un indicator important al modului de viata a locuitorilor tarii! Din acest punct de vedere, situatia apare mult mai favorabila pentru populatia rurala, avand in vedere ca actualmente toate cele 2$/$ comune e'istente au asi,urate racorduri la reteaua publica (sau locala de ener,ie electrica! Conform ultimelor date disponibile marea majoritate a ,ospodariilor rurale, circa ./,) # din totalul lor, dispun de racordare la reteaua de ener,ie electrica! Consumul de ener,ie electrica al populatiei rurale nu este insa, asi,urat in totalitate in mod corespun%ator, datorita unor fluctuatii mari a frecventei in retele sau a caderilor de tensiune, datorate unor conditii te2nice nesatisafacatoare a ec2ipamentelor si a retelei de distributie in mediul rural! De mentionat ca reteaua de distributie a ener,iei electrice a fost construita in ceea mai mare parte in perioada 1.)0 A 1.*0 si in pre%ent ec2ipamentele (posturile trafo si cablurile de alimentare au un ,rad ridicat de u%ura! <n peste *0# din comune aceasta retea nu permite racordarea unor instalatii moderne necesare de%voltarii e'ploatatiilor a,ricole! R"t"aua +" t!an& (!t!

Noiembrie, 2000

)0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Mediul rural se confrunta si cu lipsa unei retele satisfacatoare de mijloace de transport si de comunicatie, care ar putea asi,ura populatiei servicii utile pentru un mod de viata modern! Sub aspectul mijloacelor de transport, ne referim in primul rand la reteaua drumurilor publice judetene si comunale, care la sfarsitul anului 1..* avea o lun,ime de )/!0*/ 6m, respectiv 0-) din totalul retelei nationale de drumuri publice! Din acestea mai putin de jumatate (0* # erau drumuri judetene si )" # drumuri comunale! Se remarca ponderea foarte redusa a drumurilor judetene si comunale moderni%ate *,* #! Se mai poate mentiona faptul ca, in ceea ce priveste drumurile comunale, aproape $0# sunt pietruite, dar un sfert din totalul lor erau drumuri de pamant! Densitatea retelei de drumuri difera de la o re,iune la alta! D!u*u!i%" u/%ic" &i +"n&itat"a ac"&t(!a " !"$iuni +" +"#,(%ta!" N!. R"$iun"a D!u*u!i Din ca!"7 D"n&itat"a C! u/%ic" +!u*u!i%(! t. 8t(ta%9 u/%ic" " 100 - A* A*2 +" t"!it(!iu Drumuri Drumuri nationale judetene si 6m comunale (6m 1! Nord&8st 12!*.* 2!0*$ 10!"21 "),) 2! Sud&8st .!..2 1!*0) /!20* 2.,2 "! Sud Muntenia 11!0/" 2!)"0 /!)0. "2,1 0! Sud&8st 4ltenia .!.0$ 1!.2. /!01* "0,) )! ;est /!/01 1!/$2 $!.". 2*,0 $! Nord&;est 10!/20 1!.1* /!.0" "1,. *! Centru /!."1 2!02* $!.00 2),. /! :ucuresti <lfov *.1 1." )./ "*,/ 1417+ *"!1$1 10!$/" )/!0*/ "1,0 Sub aspectul accesului populatiei rurale la reteaua nationala de drumuri publice, trebuie evidentiat ca numai circa jumatate din totalul comunelor (10$2 aveau acces direct la reteaua principala de transport rutier, deservind astfel apro'imativ "-) din totalul populatiei rurale! De altfel semnificativa este si densitatea redusa a drumurilor publice judetene si comunale, care la sfarsitul anului 1..* se ridica la 2*," 6m drumuri la 100 6mp teritoriu rural! '.= TELECOMUNICATII Din punct de vedere al mijloacelor de comunicatie, este de remarcat si faptul ca reteaua unitatilor postale si de telefonie A tele,rafie nu asi,ura populatiei rurale un volum necesar de servicii de comunicatii! Numarul unitatilor postale in mediul rural a fost in 1..* de *210 unitati, adica o pondere de .0# din totalul unitatilor (ostei nationale! Mai e'istau si un numar de ./0) cutii postale, al caror numar a sca%ut in cursul anului 1..* cu $,/ #, ceea ce a determinat o reducere a volumului serviciilor postale in mediul rural! Reteaua unitatilor postale este foarte sca%uta, in special intr&un numar de ) judete situate in sudul tarii!
Noiembrie, 2000 )1

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Numarul unitatilor cu servicii de telefonie A tele,rafie situate in mediul rural a fost 21/2, adica circa 0-) din totalul unitatilor 11 fi'e pentru public, dar se remarca faptul ca in anul precedent si numarul lor a fost in scadere cu )0 unitati (2,2 # ! Numarul posturilor telefonice in mediul rural a fost la sfarsitul anului 1..* de )"0 mii, cu o pondere de 1",0 # din totalul posturilor telefonice instalate, dar care (cu toate ca cuprinde si posturi telefonice de oficiu sau pentru persoane juridice , nu repre%inta decat )2 de posturi la 1000 de locuitori in mediul rural! 7stfel este de remarcat ca doar un numar de 11$0 comune au asi,urate servicii telefonice pentru toate satele componente (adica 0" # din totalul comunelor Se mentionea%a ca o retea de telefonie publica mai de%voltata este asi,urata in cadrul judetelor din %ona de nord& vest a tarii si partea centrala! (ro,ramele de radio si televi%iune, nu sunt accesibile pe scara lar,a in cadrul populatiei rurale (desi marea majoritate a localitatilor rurale dispun de retea de ener,ie electrica ! Mentionam ca numarul abonamentelor radio (inclusiv ale populatiei din mediul rural A 1,) mil! A repre%inta doar "$,* # din totalul abonamentelor pe tara, respectiv un numar de 10/ abonamente radio la 1000 locuitori din mediul rural! Cele 1,2" mil! abonamente de televi%iune detin o pondere de "0,) # din totalul abonamentelor tv-tara, ceea ce repre%inta doar 121 abonamente 1; la 1000 locuitori din mediul rural! 7ccesul mai redus al populatiei rurale la aceste mijloace rurale moderne de comunicatie A radio si 1; A in,radeste posibilitatile locuitorilor din mediul rural de a dispune de informatii necesare si de a asi,ura acestei populatii un nivel de educatie corespun%ator! <n conclu%ie, sub aspectul dotarii edilitare a localitatilor, mediul rural din Romania este foarte deficitar, ,radul de dotare fiind mult inferior celui din urban! Retele publice sunt departe de a putea asi,ura necesitatile edilitare ale populatiei rurale, fiind subdimensionate in raport cu numarul populatiei! (artea din retelele edilitare care este instalata in rural este mult mai mica decat partea pe care o repre%inta populatia rurala in intrea,a populatie! Di&t!i/utia " *"+ii +" !"#i+"nta a in-!a&tuctu!ii t".nic"0 1223 # Rural 9rban (opulatia totala (1!;<< 0) )) +un,imea simpla a retelei de distributie a apei potabile& "/ $2 6m +un,imea simpla a conductelor de distributie a ,a%elor& "1 $. 6m +un,imea simpla a retelei de canali%are&6m $ .0 Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica C7ctivitatile privind utilitatea publica de interes localC 1../@

Noiembrie, 2000

)2

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

=. SILVICULTURA Romania dispune de un fond forestier dintre cele mai valoroase din 8uropa! Cu o suprafata de $"$* mii 2a, padurile ocupa 2/# din teritoriul tarii, avand o pondere apropiata mediei europene! Ca structura de productie, fondul funciar romanesc este format din: fa, "1#, rasinoase "1#, stejar 1/# si alte specii 21# ! Cele mai e'tinse suprafete impadurite, cu o structura a speciilor diversa, se ,asesc in re,iunile carpatice si de deal (cca! .0# din suprafata totala ! <n perioada 1./.&1..* nu s&au inre,istrat mutatii semnificative ale dimensiunii fondului forestier (7ne'a $0 ! (roductia forestiera a inre,istrat un re,res! 7stfel, masa lemnoasa e'ploatata in anul 1..* repre%inta numai *)# din cea a anului 1./., tendinta care se re,aseste si structural (7ne'a $1 ! <n anul 1..$, pentru cultura si re,enerarea padurilor s&au efectuat impaduriri pe o suprafata de 12 *2* mii 2a (7ne'a $2 ! Ritmul suprafetelor impadurite a sca%ut drastic raportat la anul 1./.! Coeficientul de refacere a padurilor se situea%a la un nivel foarte sca%ut (0,20# ! <n pre%ent, inainte de aplicarea +e,ii 1-2000, doar 000!000 2a de padure apartin sectorului privat, urmand ca o data cu aplicarea acestei le,i sectorul privat sa se e'tinda pana la cca! " mil! 2a de padure! Datorita numarului mare de proprietari, detinatori de suprafete mici cu padure si ,radului redus de asociere al acestora, suprafata medie de e'ploatare este redusa la 1&2 2a! Cele $ mil! 2a padure aflate in proprietatea statului sunt administrate de catre Re,ia Nationala a (adurilor 3R4MS<+;7C, care are in subordine 2* directii silvice, fiecare directie, la randul ei, avand in componenta ocoale silvice, districte si cantoane (7ne'a $" ! <n anul 1../, in e'ploatarea lemnului e'istau "1 de societati cu capital majoritar de stat si peste 1000 de a,enti economici privati! 9nitatile private e'ploatea%a in pre%ent cca! 00# din masa lemnoasa recoltata si numarul lor este in continua crestere! +a sfarsitul anului trecut e'istau 2*00 de ,atere si $)00 de circulare pentru prelucrarea primara a lemnului! De re,ula, instalatiile de debitat si prelucrat lemn rotund sunt vec2i, au consumuri te2nolo,ice e'a,erat de mari, cu pierderi de lemn de circa 10&"0# din rume,us! 7,entii economici cu capital de stat au o capacitate instalata de debitare a lemnului de circa 1$ mil! mc anual, iar a,entii economici cu capital privat, de 1 mil mc anual, e'istand pe ansamblul intre,ii tari o capacitate totala de prelucrare primara a lemnului de 1* mil! mc anual! Sectorul privat foloseste capacitatile de stat pentru procesarea sectorului primar al lemnului! 8'porturile de produse lemnoase ( articole din lemn si carbune de lemn au inre,istrat in 1../ o valoare totala de 10/,) milioane 89R4! Conventia (atronala din 8conomia Borestiera repre%inta interesele tuturor asociatiilor din sector, inclusiv a 7sociatiilor Borestierilor din Romania (7SB4R , care operea%a mai ales la nivelul e'ploatarii padurilor! 7pro'imativ 2,) mil! 2a terenuri a,ricole sunt puternic de,radate si necesita impaduriri! <n conformitate cu strate,ia de de%voltare pe termen lun, a silviculturii, obiectivul principal il repre%inta cresterea ,radului de impadurire de la 2*#, cat este in pre%ent, la ")# din suprafata tarii!

Noiembrie, 2000

)"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

8'porturile de produse din lemn, e'clusiv mobilierul, au inre,istrat in anul 1..* o valoare de 2!00.!)"/ mil! lei, din care cele cu 9niunea 8uropeana au avut o pondere de "1# (*)$!*1) mil! lei ! <n aceasta perioada sectorul silviculturii se confrunta cu problemele aparute din aplicarea le,ii nr! 1-2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a,ricole si forestiere, a carui aplicabilitate a fost prelun,ita pana la "1 decembrie 2001! Datorita problematicii comple'e a identificarii vec2ilor amplasamente a despa,ubirii in ca%ul suprafetelor e'ceptate de la retrocedare, a celor de cadastru forestier si a ,reutatii in constituirea structurilor de administratie privata este ,reu de estimat o perioada de timp necesara pentru finali%area aplicarii +e,ii nr! 1-2000! (ana la "1 decembrie 2001, estimam ca se vor atin,e urmatoarele obiective: (entru padurile comunale .)#@ (entru padurile persoanelor fi%ice $0#@ (entru padurile formelor asociative de proprietate $0#@ (entru padurile paro2iilor, sc2iturilor, unitatilor de invatamant /0#! Suprafata totala a fondului forestier si a padurilor de $!"02!)"/ 2a, defalcata pe judete si forme de proprietate este redata in 7ne'a $0! Situatia aplicarii +e,ii 1/-1..1 a fondului funciar in silvicultura, la sfarsitul anului 1..., se pre%inta astfel: 0"/!2*2 2a repre%inta suprafata solicitata de Comisiile locale "!*00!00/ 2a repre%inta suprafetele validate de catre Comisiile judetene@ "$$!200 2a repre%inta suprafetele acceptate de Directiile silvice! suprafata neacceptata de directiile silvice si care este in liti,iu & /1$/ 2a@ suprafata neacceptata si aflata pe rol in instante A $2) 2a! Din estimarile facute de M7((M, se considera ca in ba%a statisticilor de aplicare a le,ii 1/-1..1 sunt apro'imativ )00!000 de titluri de proprietate de reconstituire pentru suprafete silvice! Se estimea%a ca la finali%area le,ii 1-2000, numarul acestora se va multiplica de cel putin 2 ori! De asemenea s&a estimat, facandu&se comparatii cu perioda interbelica ca se vor putea constitui apro'imativ 2)00 de forme asociative, suprafata solicitata fiind de cca! *2)!000 2a padure! (entru padurile comunale se va reconstitui dreptul de proprietate pentru apro'imativ 1)00 de comune! <n perioada 1..0&1..., Re,ia Nationala a (adurilor a avut un pro,ram de impaduriri, reali%and in fiecare an suprafete importante amplasate in aproape toate judetele tarii, precum si un pro,ram de construire a drumurilor forestiere! M7((M si Re,ia Nationala a (adurilor au in patrimoniu o serie de centre de prelucrare primara a lemnului si ateliere de prelucrare, dupa cum urmea%a: Nr! crt! 1! 2! "! 0! )! $! Gudetul Directia Silvica 7lba Directia Silvica :acau Directia Silvica :rasov Directia Silvica Me2edinti Directia Silvica ;rancea <C7S Centre de prelucrare a lemnului 0 ,atere 2 fabrici c2erestea, 2 ateliere de prelucrare 2 ,atere 1 atelier de prelucrare 2 ateliere de prelucrare 2 ateliere de prelucrare
)0

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

*! /! .! 10! 11! 12! 1"! 10! 1)! 1$!

Directia Silvica Far,2ita Directia Silvica :i2or Directia Silvica Neamt Directia Silvica (ra2ova Directia Silvica Covasna Directia Silvica Sibiu Directia Silvica <alomita Directia Silvica Suceava Directia Silvica =orj Directia Silvica Mures 1otal

1 atelier de prelucrare 0 ,atere 1 atelier de prelucrare " ateliere de prelucrare, 2 ,atere 2 ateliere de prelucrare 1 atelier de prelucrare 2 ateliere de prelucrare 1 ,ater 1 atelier de prelucrare 2 ,atere 2 Babrici c2erestea, 1) ,atere, 1/ ateliere de prelucrare

4. PROTECTIA MEDIULUI INCON>URATOR A"!u% ca -act(! +" *"+iu 7erul este supus unei poluari intense, indeosebi in %onele aflate in imediata vecinatate a unor unitati industriale care aplica te2nolo,ii depasite si nu dispun de instalatii corespun%atoare de epurare a emisiilor poluante! (e ansamblul tarii, emisiile medii anuale raportate la numarul de locuitori sunt apropiate de mediile europene, la unele substante (C42 situandu&se net sub media tarilor 98! 7ceasta se datorea%a si reducerii activitatilor economice dupa 1./., in speta inc2iderea unor combinate industriale si comple'e %oote2nice, cat si introducerii unor te2nolo,ii nepoluante! (oluantii principali &comparatie Romania&98 6,-locuitori-an (oluanti S4' N4' C4 C42 CF0 N24 S4;M NF" (Q,-locuitor-an N 8misii specifice 00 10 10$ )000 $* 0,$ 2/ 10 (Romania, 1..0 8misii specifice "$ "* 1"* //22 $1 " "/ 12 (98 12, 1..0 Sursa: Raportul De%voltarii Rurale in Romania, vol!2, 1../, proiect (F7R8@

C 10*2 2"00

<n anii 1..), 1..* si 1../ calitatea aerului se pre%enta astfel: & in 2. de localitati din cele /* monitori%ate s&a depasit valoarea limita 98 pentru S42 la 20&de & ore de 12) ,-m", in doua dintre acestea, :aia Mare si Elatna, cu valori considerabile@ & in 1" de localitati din cele *$ monitori%ate s&a depasit valoarea limita anuala 98 pentru N42 de 00 ,-m", in sapte dintre acestea peste valoarea limita plus marja de toleranta@ & in "1 de localitati din cele )) monitori%ate s&a depasit standardul romanesc anual pentru particule de *),-m"@ & in 0 localitati din cele ) monitori%ate s&a depasit standardul anual 98 pentru (b de 0!),-m"!

Noiembrie, 2000

))

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

A a ca -act(! +" *"+iu <n cursurile de apa se evacuea%a anual cca! $!) mil tone substante poluante, intre care cloruri, substante or,anice, amoniac, suspensii, fenoli, cianuri, 2idro,en sulfurat, deter,enti, pesticide! Sursele majore de poluare sunt deversarile de re%iduuri industriale, de la fermele %oote2nice, menajere etc! Desi la "1 dec! 1..*, e'istau "11$ instalatii de epurare a apelor u%ate, 1$)0 nu functionea%a la parametri sau deloc date CNS, 1../ ! 7nali%a tendintelor de evolutie (7ne'a $0 pe termen scurt, a calitatii apei, efectuata prin compararea situatiilor din anii 1..* si 1../ au pus in evidenta preponderenta situatiilor stationare A peste /2#, inrautatirile sau imbunatatirile au fost in proportie e,ala: circa .#! :a%inele 2idro,rafice cu cele mai mari lun,imi de cursuri de apa 3de,radataC(in raport cu lun,imea totala a raului respectiv sunt: <alomita (cu afluentii (ra2ova, Dambu , (rut (cu Gijia, :a2lui , Mures&7ranca (7ries, =eoa,iu, 7mpoi, 1arnava Mica, 1arnava Mare , Siret(:arlad, Ramnicu Sarat , Somes (Sasar si 4lt (Cibin (7ne'a $) ! :a%inele 2idro,rafice care includ cursuri de rau cu portiuni mari de cate,oria <<< de calitate sunt 4lt, (rut, Siret, 7r,es, Giu, :e,a&1imis, Mures&7ranca, Somes (7ne'a $$ ! Calitatea ,lobala in anul 1../ a fluviului Dunarea, datorita debitelor de apa ridicate care asi,ura o dilutie corespun%atoare, a corespuns S17S 0*0$-1../ inre,istrandu&se totusi o deteriorare a calitatii, datorita evacuarii de importante cantitati de ape u%ate, atat in amonte de intrarea Dunarii in tara (:a%ias , cat si pe teritoriul Romaniei, prin intermediul poluarii difu%e, prin aportul afluentilor Giu, 4lt, 7r,es, <alomita, Siret, (rut, prin evacuarile de ape u%ate neepurate sau insuficient epurate de la o serie de unitati economice si prin evacuarile de ape u%ate orasenesti dintr&o serie de localitati situate pe malul Dunarii (Drobeta 1r! Severin, :raila, =alati, 1ulcea , care nu au statii de epurare a apelor u%ate (7ne'a $* ! S(%u% ca -act(! +" *"+iu =radul de deteriorare a calitatii solului prin fenomene de ero%iune, acidifiere, alcalini%are, e'ces de umiditate sau seceta, imlastinirea, saraturarea, compactarea, poluarea c2imica cu pesticide, metale ,rele, fluoruri,petrol etc!, determina pretabilitatea terenurilor pentru multiple folosinte, favorabilitatea solurilor pentru diverse culturi ve,etale si functia ecolo,ica a acestora (7ne'a $/ ! Cca! ",* mil! 2a din cele .,) mil! 2a terenuri arabile intrunesc conditiile pentru o a,ricultura durabila si eficienta! (oluarea c2imica a solului a,ricol afectea%a 0,. milioane 2e teren a,ricol si 0," milioane teren forestier, iar poluarea cu petrol si apa sarata afectea%a circa 0,0) milioane 2a! (oluarea prin depo%itari de deseuri afectea%a 11!0. milioane 2a teren! 1erenurile saraturate repre%inta $," milioane 2ectare, alunecarile de teren 0,* milioane 2a, ero%iunea datorita vantului afectea%a 0,0 milioane 2ectare, ero%iunea solului datorita apei afectea%a $," milioane 2ectare iar compactarea solului afectea%a $,) milioane 2a! 8'cesul periodic de umiditate afectea%a ",/ milioane 2a teren a,ricol si 0,$ milioane terenuri forestiere, iar e'cesul de seceta frecventa se manifesta pe *,1 milioane 2a de teren a,ricol si 0,2 milioane 2a teren silvic! 7lte 0,"2 milioane 2a sunt afectate de

Noiembrie, 2000

)$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

pre%enta continutului e'cesiv de sc2elet la partea superioara a solului si de lucrari de evacuare! Deci cea mai importanta problema o constituie eroziunea solurilor, care afectea%a apro'! * mil! 2a teren a,ricol si care manifesta tendinta de e'tindere si intensificare! 8ro%iunea eoliana a solului (manifestata in pre%ent pe "*/000 2a are tendinta de e'tindere datorita defrisarii unor paduri si perdele de protectie in %one mai e'puse pericolului spulberarii de catre vant ( 7ne'a $. ! Pa+u!i%" ca -act(! +" *"+iu <n Romania suprafata totala a fondului forestier era de $!"* mil! 2a, repre%entand o pondere din suprafata tarii de 2*#! ;olumul total de masa lemnoasa (din care: ".# rasinoase, "*# fa,, 1" stejar, 11# alte foioase este de 1,")0 milioane m" iar volumul mediu de masa lemnoasa e'ploatata anual, este de circa 10 milioane m"! Se constata un proces incipient de de,radare a padurilor in Romania, ca o consecinta a defrisarilor care au condus la fenomene de ero%iune si aridi%are a versantilor! 4 alta cau%a a diminuarii calitatii fondului forestier este poluarea industriala care a provocat ploile acide si, implicit, fenomenul de uscare a padurii! 7stfel, pe ),)# din suprafata, padurile sunt afectate de poluare si daunatori! Suprafete forestiere afectate de factori poluanti se ,asesc in judetele: Sibiu, 7r,es, Suceava, Neamt, :rasov, 1eleorman, Dambovita, <alomita, Funedoara, =orj, Caras&Severin, Maramures, Cluj, Salaj! (rocentul cel mai mare de defoliere a padurilor se inre,istrea%a in %ona de seceta, cea mai intensa inre,istranduse in %onele cu procent sca%ut de impadurire! Referitor la toate speciile de arbori inventariati la nivelul anului 1../, se poate preci%a ca un procent de /*,*# se afla in clasele 0&1 de defoliere, iar 12," in clasele 2& 0! Eona de campie are un procent de impadurire de apro'imativ *#, considerat insuficient pentru conditiile tarii noastre (proportia optima de impadurire in aceasta %ona fiind estimata la 1)&20# ! <n pre%ent Romania este considerata, conform criteriilor internationale, tara cu paduri moderat afectate! Suprafata acoperita cu paduri in Romania este mai mare decat in unele tari: 7lbania, :ul,aria, Ce2ia, Slovacia, 9n,aria, 7ustria, Danemarca, =recia, 4landa, Re,atul 9nit (7ne'a *0 ! Situatia fondului cine,etic a inceput si continua sa se stabili%e%e incepand cu anul 1..*! Sta!"a .a/itat"%(! natu!a%"0 a -%(!"i &i a -aun"i &a%/atic" 8cosistemele naturale si seminaturale repre%inta apro'imativ 0*# din suprafata tarii! Ca urmare a studiilor efectuate prin (ro,ramul C4R<N8 :iotops au fost identificate */" tipuri de 2abitate in 2$1 de %one de pe intre, teritoriul tarii! <n Romania au fost desemnate un numar de )/0 de arii naturale protejate care acopera o suprafata de 1 100 ).0 2a, in conformitate cu normele 9niunii <nterantionale pentru Conservarea Naturii (<9CN si pe ba%a studiilor efectuate de 7cademia Romana!

Noiembrie, 2000

)*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Situatia +"&"u!i%(! <n anul 1..*, in Romania s&au produs 21&,, milioane tone de deseuri pentru 1../ inre,istrindu&se o reducere cu 10&2)# a acestei cantitati, datorita recesiunii economice! Din cantitatea totala de deseuri, cele a,ricole repre%inta 2#! (rincipalele tipuri de deseuri a,ricole sunt repre%entate de deseurile c2imice (or,anice si anor,anice ! Deseurile c2imice (or,anice si anor,anice , totali%and 2,$ mil! tone in anul 1../, cuprind numeroase tipuri, cum ar fi: aci%i re%iduali, ba%e re%iduale, deseuri de saruri, deseuri cu continut de metale, deseuri cu continut de 2alo,eni, deseuri cu fosfor, deseuri cu continut de a%ot etc!

Noiembrie, 2000

)/

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

6. CAPACITATEA ADMINISTRATIVA 6.1 APLICAREA CONSECVENTA A PROGRAMULUI DE GUVERNARE 7,ricultura este o prioritate strate,ica nationala a de%voltarii economico&sociale a Romaniei! (unerea in practica a unei reforme de fond in a,ricultura a fost prioritatea de politica a,ricola a *rogramului socio"economic al =uvernului Romaniei! Masurile propuse la inceputul mandatului noului ,uvern au fost e'act cele luate in intervalul 1..*&1... si ale caror efecte estimate vor fi : Stimularea productiei a,ricole (inclusiv prin suspendarea impo%itului a,ricol pana in anul 2000 @ Constituirea pietei funciare, stimularea concurentei si intarirea ,ospodariilor rurale: - punerea in posesie a proprietarilor care nu se afla in liti,iu si eliberarea titlurilor de proprietate@ - van%area si cumpararea pamantului@ - initierea unui pro,ram special de privati%are si restructurare@ reformarea sistemului de finantare a a,riculturii: - mecanism neadministrativ al preturilor@ - mecanism de finantare a campaniilor a,ricole in 1..* cu resurse financiare minime@ - respectarea cerintelor stabilitatii macroeconomice@ adoptarea unor masuri pentru de%voltarea locala si initierea de pro,rame pentru crearea de locuri de munca in sectorul nea,ricol din mediul rural! <n capitolul (olitici a,ricole si de de%voltare rurala din (ro,ramul de ba%a de macro&stabili%are si de de%voltare a Romaniei pana in anul 2000 se porneste de la principiul ca a,ricultura sa devina un sector ,enerator de valoare adau,ata pe ba%a consolidarii proprietatii private si asi,urarii preponderentei mecanismelor de piata! 4biectivul acestor politici este formarea e'ploatatiei a,ricole familiale comerciale prin sustinerea performantei si competitivitatii, in vederea asi,urarii securitatii alimentare! Constient de constran,erile mostenite (lipsa de resurse financiare proprii, deficiente ,rave in domeniul infrastructurii, or,ani%are institutionala defectuoasa, lipsa unei strate,ii privind inte,rarea productiei a,ricole , =uvernul si&a propus abordarea politicii in domeniul a,ricol pe ba%a urmatoarelor principii: a,ricultura A factor de stimulare a cresterii economice@ de%voltarea productiei prin eliminarea controlului preturilor si liberali%area comertului intern si e'tern@ diminuarea finantarii centrali%ate si finantarea cu resurse reale@ privati%are, demonopoli%are si stimularea concurentei@ libera circulatie a terenurilor@ de%voltarea clasei de mijloc in mediul rural@ cadru le,islativ coerent@ armoni%area necesitatilor interne cu valorificarea avantajelor comparative!

Noiembrie, 2000

).

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Masurile din (ro,ramul de ,uvernare 1..*&2000 care au fost deja aplicate sunt: pre,atirea pac2etului le,islativ necesar reformei in a,ricultura@ liberali%area comertului intern si e'tern cu produse a,ricole (reducerea ta'elor vamale de import, reducerea interdictiilor la e'port @ sc2imbarea sistemului de stimulente (diminuarea rolului si volumului creditului directionat @ redefinirea rolului ministerului in sensul cresterii capacitatii de a elabora si pune in aplicare politici a,ricole@ reali%area unui pro,ram de privati%are si restructurare a societatilor comerciale cu capital de stat@ anali%area structurilor functionale si institutionale din a,ricultura si a le,aturilor acestora cu administratia locala si centrala@ participarea M!7!7! la intalnirile =upului de lucru interministerial pentru probleme de de%voltare rurala@ facilitati pentru e'port@

7lte masuri din acelasi pro,ram, a-%at" in !"$ati!"0 vi%ea%a: politica de stimuletnte: - de%voltarea sistemului de ,arantare a creditelor specifice a,riculturii@ - de%voltarea unui sistem de credit mutual a,ricol@ - promovarea unui sistem de asi,urari pentru a,ricultori@ - facilitarea formarii asociatiilor de tip mutual (cooperative aprovi%ionare si desfacere@ - infiintarea unei retele nationale e'tinse de service, de%voltarea burselor speciali%ate de marfuri@ politica de de%voltare rurala: - infrastructuri adecvate@ - de%voltarea intreprinderilor mici si mijlocii in sectorul nea,ricol@ - cresterea ,radului de ocupare a femeilor si tinerilor@ - protectia mediului@ crearea premiselor redefinirii sistemului cooperatist 6.2 LINII DIRECTOARE ALE PROGRAMULUI DE RE1ORMA PENTRU ANUL 2000.

de

(rin politica Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei se va urmari accelerarea reformei incepute in anii precedenti (reducerea subventiilor simultan cu asi,urarea transparentei lor, ajustarea re,imului comercial al produselor a,ricole, privati%area in conditiile asi,urarii unei productii a,ricole de natura sa asi,ure alimente necesare pe piata interna si disponibilitati pentru e'port! 1. De voltarea sectorului privat Concentrarea proprietatii funciare! Subventionarea proprietarilor individuali de pamant prin cupoane ("000 miliarde lei! Sustinerea prin credit ieftin a formarii unor ferme de dimensiuni mai mari, <ncurajarea investitiei te2nolo,ice!
$0

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

(rivati%are sau lic2idare! Binali%area procesului de restructurare a Re,iilor autonome din a,ricultura in doua moduri (i transformarea lor in societati comerciale@ (ii demararea procesului de privati%are a societatilor-companiilor nationale din a,ricultura, pe ba%a studiilor specifice! (rivati%area unor activitati din domeniul sanitar&veterinar! Restructurarea activitatii de cercetare a,ricola (restructurarea profilului statiunilor@ reducerea numarului si a suprafetei acestora ! !. "nterventii pentru regulari area pietelor Creditul de tip revolvin, pe termen scurt pentru finantarea lucrarilor a,ricole (1)!000 miliarde lei ! Subventionarea ("*# a pretului semintelor omolo,ate! Subventionarea depo%itarii unei parti din productia de ,rau si porumb ("00 miliarde lei ! (rima de e'port pentru porumb (1)0 miliarde lei ! Creditul revolvin, pentru 3Bondul =rauluiC (*00 miliarde lei ! <ncurajarea e'tinderii sc2emelor de prefinantare a productiei a,ricole (inclusiv introducerea certificatului de depo%it !

3. De voltarea comunitatilor rurale Studii si pro,rame comple'e de de%voltare rurala ba%ate pe implantarea de <MM de diferite profile si pro,rame de diversificare ocupationala! (ro,rame de incurajare prin indemni%atii a instalarii tinerilor fermieri in a,ricultura! (entru crearea fondului de de%voltare rurala este in pre,atire un proiect de finantare de circa 200 milioane M din partea :ancii Mondiale! #. $asuri speciale Re,lementarea situatiei datoriilor tuturor unitatilor din a,ricultura si industria alimentara! <ncurajarea formarii or,ani%atiilor profesionale si interprofesionale si stimularea e'tinderii cooperatiei ca parteneriat al producatorilor a,ricoli pentru atin,erea unor obiective de interes comun in amonte si in aval de activitatile a,ricole de productie propriu&%ise! 7ccelerarea armoni%arii institutionale, le,islative si pe planul standardelor cu 98

6.' DEZVOLTAREA NOILOR 1UNCTII ALE MAA <n cadrul masurilor cuprinse in (ro,ramul de ,uvernare privind domeniul a,riculturii si industriei alimentare este preva%uta si reforma institutionala a M77 si a structurilor sale teritoriale, ca o necesitate pentru accelerarea reformei si sporirea conver,entei le,islatiei si a masurilor de politica a,ricola cu cele practicate de tarile membre ale 98!
Noiembrie, 2000 $1

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

<n acest conte't, prin Fotararea =uvernului nr! ".0-0*!1..* si apoi prin Fotararea =uvernului $-1... a fost aprobata intr&o forma imbunatatita sc2ema de or,ani%are si functionare a M77! Ceea ce trebuie mentionat este ca in noua or,ani,rama a ministerului, comparativ cu cea precedenta, s&au infiintat directii ,enerale, directii sau compartimente noi cu atributii noi: de%voltare rurala, politici a,roalimentare, pescuit si piscicultura, servicii destinate a,ricultorilor, unitatea de consultanta pentru politici a,ricole! 8ste pentru prima data cand in atributiile ministerului este preva%uta preocuparea pentru de%voltarea rurala, ca o componenta esentiala a ase%arii intre,ii a,riculturi pe o ba%a trainica si durabila! Ca e'presie a preocuparii privind soarta patrimoniului si a fondului piscicol, s&a infiintat Directia pescuit, piscicultura si inspectie! (entru a avea o privire unitara asupra evolutiei produselor a,roalimentare, pornind de la asi,urarea materiei prime si pana la comerciali%area produsului finit, s&au unificat directiile de productie ve,etala, animala si industrie alimentara intr&o sin,ura directie ,enerala de politici a,roalimentare, masurile de politica a,ricola fiind anali%ate in conte't pe produsse sau ,rupe de produse, asa cum se practica si in 98! Se urmareste permanent reali%area unei structuri fle'ibile si functionale, ceea ce presupune actiuni de corectare a structurilor ori de cate ori este nevoie! 8videntiem ca, in viitor, structura M77 se va modifica pentru a fi corelata cu noile cerinte impuse de (ro,ramul S7(7RD! (ana la inceputul anului 1..., problemele de%voltarii rurale s&au re%olvat punctual la nivelul diferitelor structuri ale administratiei publice centrale si-sau locale in functie de specificul acestora! 7stfel, intre anii 1..0 & 1../ de%voltarea a fost in sfera de preocupari a urmatoarelor institutii : Departamentul pentru 7dministratie (ublica +ocala & in ceea ce privesc unele atributii de natura administrativa @ Bostul Departament de monitori%are a reformei din cadrul Consiliului pentru Reforma 8conomica de pe lan,a =uvernul Romaniei, care incepand cu anul 1... a disparut, unele din atributiile acestuia privind ruralul fiind preluate de 7,entia Nationala pentru De%voltare Re,ionala care are ca principale atributii: elaborarea strate,iei de de%voltare re,ionala in care sunt incluse compartimentele teritoriale si functionale ale spatiului rural@ promovarea parteneriatelor ori%ontale si verticale intre structurile administrative e'istente@ coordonarea aplicarii (lanului National de De%voltare , document comple' ce contine si (lanul National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala, in scopul corelarii asistentei straine acordate Romaniei de la 9niunea 8uropeana! 7,entia Romana de De%voltare, care raspunde de promovarea investitiilor straine@ 7,entia pentru <ntreprinderile Mici si Mijlocii, care este o structura institutionala nou aparuta incepand cu 1...@ Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei@ Ministerul +ucrarilor (ublice si 7menajarii 1eritoriului pentru de%voltarea unor infrastructuri locale in concordanta cu pro,ramele ,enerale de amenajare teritoriala@ Minsterul 7pelor (adurilor si (rotectiei Mediului care este responsabil pentru de%voltarea politicii ,enerale si a a le,islatiei nationale in domeniul protectiei mediului! <n cadrul reformelor institutionale initiate de =uvernul Romaniei incepand din primavara anului 1... s&a constituit Comitetul <nterministerial National pentru

Noiembrie, 2000

$2

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

7,ricultura si De%voltare Rurala care este pre%idat de Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei! 7tributiile acestei institutii sunt : de coordonare a efortului national pentru elaborarea strte,iei de de%voltare a spatiului rural@ elaborarea (lanului National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala, ca document de ba%a pentru implementarea pro,ramului S7(7RD! 1rebuie mentionat faptul ca pe * Septembrie 2000, a fost trecut prin (arlamentul Romaniei +e,ea nr! 1)*, referitoare la (lanul National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala aferenta (ro,ramului S7(7RD si cofinantarii sale de la bu,etul de stat! <n acest sens a fost conceputa 4rdonanta de 9r,enta 102-2000, referitoare la infiintarea, or,ani%area si functionarea 7,entiei S7(7RD pentru implementarea te2nica a (ro,ramului care este pre%entata si aprobata de catre =uvernul Romaniei in sesiunea din 10 Septembrie 2000! Initiati,"%" %"$i&%ati," a%" Mini&t"!u%ui A$!icu%tu!ii &i A%i*"ntati"i. Strate,ia actiunii ,uvernamentale privind transformarile sistemice si structurale ale economiei romanesti, aplicata incepand cu anul 1..*, s&a concreti%at in domeniul a,riculturii si alimentatiei si in promovarea sau sustinerea unui set de re,lementari care sa contribuie la recunoasterea si reconstituirea relatiilor de proprietate din a,ricultura, crearea pietei funciare, fluidi%area pietei financiare si crearea unui cadru normativ pentru sustinerea pro,ramului de reforma a =uvernului Romaniei! <n sensul celor de mai sus, de o deosebita importanta a fost adoptarea +e,ii nr! 1$.-1..* pentru modificarea si completarea +e,ii fondului funciar nr! 1/-1..1! +a elaborarea le,ii, repre%entantii ministerului au urmarit ca, prin actul normativ care urma sa fie adoptat de catre (arlament, sa se aplice in domeniul fondului funciar principiul restabilirii dreptului de proprietate, iar pe de alta parte sa se inlature, pe cat posibil, numeroasele obstacole si abu%uri care au impediat punerea in aplicare a +e,ii nr! 1/-1..1! 1ot in domeniul restructurarii relatiilor de proprietate din a,ricultura, in scopul ase%arii acestora pe ba%e noi, s&au promovat de care =uvern, la initiativa Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei, proiectele de le,i privind circulatia juridica a terenurilor si pentru modificarea si completarea +e,ii arenndarii nr! 1$-1..0! 7ceste proiecte de le,i au fost deja adoptate! (entru sustinerea financiara a producatorilor a,ricoli s&au promovat si adoptat mai multe acte normative, dintre care deosebit de semnificativa este +e,ea nr! $2-1..* pentru aprobarea 4rdonantei de ur,enta a =uvernului nr! $-1..* privind constituirea, la dispo%itia Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei, a unui fond de ))0 miliarde lei destinat finantarii lucrarilor a,ricole! (e ba%a acestui act normativ s&au acordat credite speciale pentru urmatoarele culturi: ,rau, or%, porumb, sfecla de %a2ar, floarea&soarelui, soia, cartofi, le,ume, plantatii de vita de vie si de pomi!! 9n act normativ de o deosebita importanta si care a avut un real succes in aplicare a fost 4rdonanta =uvernului nr! $ din 1/ au,ust 1..*, prin care s&a acordat a,ricultorilor A prin implementarea sistemului de cupoane A suma de peste 1"00 miliarde lei! Suma pentru cupoane a fost alocata de la bu,etul de stat ba%andu&se pe atribuirea de cupoane fermierilor care au fost sprijiniti financiar in plata costurilor urmatoarelor inputuri a,ricole: seminte, material saditor, fertili%atori, pesticide, motorina sau lucrari mecanice pentru arare si cultivarea recoltelor, inclu%and pasunile

Noiembrie, 2000

$"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

si pajistile! Mentionam ca aceasta initiativa a fost repetata in 1../, 1... si de asemenea si in 2000! 6.= PROGRAME SI A>UTOARE DE STAT PRIVIND DEZVOLTAREA RURALA Actiuni +" &u&tin"!" -inancia!a a a$!icu%tu!ii +" %a /u$"tu% +" &tat &i +in a%t" !"&u!&" <n statele 98 politicile de ajutorare din partea statului aplicate producatorilor a,ricoli sunt mecanisme c2eie, prin care se intervine in a,ricultura pentru a se sprijini si proteja producatorii, pe de o parte si pe de alta parte, platile care se fac repre%inta un mod de recunoastere de catre intrea,a societate a locului si rolului ramurii in economie! Ana%i#an+ (%itica +" &u&tin"!" a a$!icu%tu!ii0 in R(*ania0 in "!i(a+a +" t!an#iti" ut"* c(nc%u#i(na u!*at(a!"%"7 (e tot parcursul tran%itiei, volumul subventiilor de care a beneficiat sectorul a,ricol a fost mare, cu variatii serioase in functie de mecanismele practicate si de ineficienta si lipsa lor de viabilitate! Cu toate acestea, a,ricultura romaneasca a ramas inca intr&o stare paupera din cel putin urmatoarele motive: cea mai mare parte a acestui sprijin a fost orientata spre se,mentele din avalul a,riculturii in conditiile in care statul a fost dominant pe acestea @ au fost deseori subventionate ferme de stat care erau ineficiente, in multe ca%uri marimea subventiilor acordate fiind mai mare decat valoarea pe care acestea o puteau adau,a@ in ,eneral, la e'port, s&au practicat numeroase interdictii, in timp ce pentru importuri rareori s&au aplicat consecvent politici protectioniste@ politica cursului de sc2imb a fost de supra evaluare a monedei nationale ! <n pre%entarea politicilor de ajutoare de stat din perioada 1..1 si pana in pre%ent se distin, " etape care vor fi pre%entate in continuare: 1221-1222 P!i*"%" a6ut(a!" +" &tat "!au &u/ -(!*a !"tu!i%(! +i-"!"ntiat" ac(!+at" !(c"&at(!i%(! +in in+u&t!ia a%i*"nta!a <n aceasta perioada, la inceput de tran%itie, caracteri%ata prin neincrederea in fortele pietei si in care majoritatea producatorilor si intermediarilor a,ricoli erau intreprinderi de stat, au fost introduse si aplicate primele forme de ajutoare de stat sub forma diferentelor de pret acordate procesatorilor din industria alimentara! Marea lacuna a acestor politici a constituit&o neimplicarea directa a producatorilor a,ricoli, fenomen ce a produs indepartarea lor de aceste ajutoare! 7ceste prime au fost re,lementate de +e,ea *)-1..0, F= 110.-1..0 si F= 0$0-1..1@ ;aloarea totala a fost de 2"0!20) miiM in 1..1si respectiv de )""!*$0 miiM in 1..2! 122'-1226.7ceasta perioada se caracteri%ea%a printr&o diversificare a formelor si tipurilor de ajutoare de stat acordate producatorilor a,ricoli si crescatorilor de animale! <ncepand cu 1.." statul a introdus o formula mai 3liberalaC de sprijin financiar, creand un adevarat labirint de subventii aplicate la preturile inputurilor si al produselor a,ricole! Cadrul le,islativ de sprijin al producatorilor a,ricoli a fost conferit de +e,ea /"-1..", ce re,lementa alocatiile, subventiile la doban%ile pentru creditele de productie si investitii, primele de productie si compensatiile, avantajele fiscale , ,arantiile pentru obtinerea de credite, ,arantarea de preturi de ac2i%itie remuneratorii pentru produsele a,ricole de importanta nationala si acordarea de asistenta te2nica de specialitate! <ntrarea in sistem era conditionata insa de respectarea
Noiembrie, 2000 $0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

preturilor fi'ate in mod administrativ pentru producator, urmata de respectarea adaosurilor si preturilor cu amanuntul, controlate de catre prelucratorii si detailistii care cumparau produse subventionate! P!inci a%"%" -(!*" +" a6ut(a!" ac(!+at" in ac"a&ta "!i(a+a au -(&t7 %rime acordate producatorilor a,ricoli care erau cuprinse in preturile de ac2i%itie pentru lapte de vaca, animale si pasari vii, %rime incluse in pretul de ac2i%itie care erau primite de producatorii a,ricoli pentru ,rau, porumb si or% Subventii pentru fura&e din import si pentru acoperirea diferentelor de curs si a doban%ilor la importurile de furaje reali%ate prin credite e'terne( re,lementate prin F= *2-1..2 , care in anul 1..2 au insumat 0/!*$) mii M! A%(catii "nt!u a*"%i(!a!"a -"!ti%itatii t"!"nu!i%(! a$!ic(%" prin acordarea ,ratuita de in,rasaminte c2imice pe ba%a pro,ramelor de ameliorare si fertili%are@ PMii M 1..0 1..) 1..$ 1..* /0!01) //!))$ $*!1)" 2$!/"/ Su/,"ntii pentru procurarea si mentinerea in e'ploatare a efectivelor de matca , acordate producatorilor a,ricoli@ PMii M 1..0 1..) 1..$ $$ 0!2$1 0!.$* Subventii in proportii de *0# sau $0# la creditele acordate pentru ac2i%itionarea de ec2ipamente a,ricole, masini, aprovi%ionare materiala si pentru e'tinderea e'ploatatiilor a,ricole, constituirea de stocuri de produse a,roalimentare@ Subventii acordate pentru constituirea de stocuri de produse a,roalimentare, re,lementate prin F= 02$-1..), 49= *-1..$ si 49=11-1..$, acestea fiind de : PMii M 1..) 1..$ 1..* 1../ 2!12$ 0/!0$1 2$!$0. 0*0 Subventii acordate pentru creditele pe termen scurt pentru aprovi%ionarea materiala si reali%area productiei a,ricole : PMii M 1..0 1..) 1..$ 1..* *0!020 *0!$/$ 0)!**2 1.!$/$ 4 alta directie de sustinere directa din partea statului se re,aseste in !","+"!i%" L"$ii 40:122=! privind unele masuri de or,ani%are a activitatii de imbunatatiri funciare, c2eltuielile cu ener,ia electrica si cu cele de intretinere si reparatii ale lucrarilor de imbunatatiri funciare! 7cestea au fost suportate inte,ral de la bu,etul de stat, dupa cum urmea%a: PMii M 1..) 1..$ 1..* 1../ *)!/$" $$!)11 "/!22) 0"!.1/

Noiembrie, 2000

$)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

'aracteristica principala a a&utoarelor de stat acordate in aceasta perioada ramane sprijinirea producatorilor a,ricoli prin intermediul procesatorilor si cu conditionarea van%arii produselor la preturi fi'ate in mod administrativ! De fapt, sistemul urmarea ca produsele desfacute prin sistemul controlat de stat sa ajun,a la consumator prin preturi mici! 7cest mecanism a eliminat insa concurenta privata aflata in formare! <n timp ce in cadrul a,riculturii se consolidau sistemele de subventii, ramura se i%ola tot mai mult de restul economiei, care facea eforturi uriase de ajustare la cerintele pietei interne si internationale! 7stfel, datorita liberali%arii pretului creditului, costul ratei doban%ilor a influentat si marimea profitului financiar al intreprinderilor a,ricole! <n aceste conditii furni%area creditului rural subventionat s&a dovedit a fi o problema dificila, deoarece suma necesara subventionarii doban%ii repre%enta o ,rea povara pentru bu,et! (entru sustinerea acestei politici incepand cu 1..., =uvernul a 2otarat finantarea acestor transferuri prin instrumentele planificarii centrali%ate! Mecanismul standard a fost ca :anca Centrala, respectiv :NR, sa elibere%e linii de credite catre :anca 7,ricola, care apoi sa fie directionate pentru a,ricultura, cu rate ale doban%ii real ne,ative! 1223- 1222 Dupa 1..* s&a modificat orientarea modului de subventionare a a,riculturii , punandu&se accentul pe sustinerea directa a producatorilor a,ricoli (in mare parte persoane fi%ice ! Din 1..* imprumuturile cu dobanda subventionata nu au mai folosit surse :NR, ci subventiile preva%ute au fost incluse in bu,etul Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei, punandu&se accent pe cresterea capacitatii de investitii! S&a pus in practica un sistem de plata pe ba%a cupoanelor valorice cu finantare transparenta de la bu,etul de stat! <n acest sens a fost aprobata +e,ea 1."-1..* ce abro,a +e,ea /"-1.."! Cupoanele, repre%inta bunuri valorice si se acorda cu titlu ,ratuit, a,ricultorilor persoane fi%ice, titularilor cu drept de proprietate pentru suprafetele a,ricole de cel putin 0,) 2a! ;aloarea fiecarui cupon este de 1089R4-0,) 2a si ofera beneficiarului, rspectiv proprietarului de teren, posibilitatea platii unei parti a lucrarilor a,ricole, furaje, medicamente, in,rasaminte c2imice, motorina! (entru anul 2000 M77 a propus un sistem de cupoane modificat, in sensul ca beneficiarii cupoanelor vor fi persoanele fi%ice proprietari de terenuri a,ricole care e'ploatea%a direct terenuri arabile, plantatii de vii nobile sau live%i si-sau vaci si bivolite de lapte, societatile a,ricole constituite conform +e,ii "$-1..1, precum si cele constituite conform +e,ii "1-1..0! De asemenea, beneficiari vor putea fi si arendasii, persoane fi%ice sau juridice, institutele de cult care e'ploatea%a terenuri a,ricole! Sumele alocate din bu,et pentru sistemul de cupoane sunt pre%entate in urmatorul tabel : PMii M 1..* 1/"!*)0 1../ "0)!)$) 1...&pana la 0"!12!1... 1.0!$)$

<n anii 1../ si 1... prin 4= 0.-1../ si respectiv 4= "2-1..., s-a acordat producatorilor agricoli gratuitatea depo itarii graului in spatii special amena&ate , bu,etul de stat suportand c2eltuielile aferente depo%itarii, in suma de )!002 miiM in 1..* si de "!/*" mii M in 1../! Din 1../, prin +e,ea 1$)-1../ ce stabileste infiintarea unui fond special al M77 pentru sprijinirea productiei a,ricole, s&a creat posibilitatea ajutorarii micilor producatorilor a,ricoli privati atat prin acordarea de credite, cat si prin facilitatile de
Noiembrie, 2000 $$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

acordare a acestora( rata doban%ii este suportata in proportie de *0# daca creditul este rambursat conform ,raficelor stabilite ! <n anul urmator prin F= "$-1... s&au acordat credite cu dobanda subventionata pentru ac2i%itionarea de tractoare, combine, instalatii de iri,atii si constructia de sere! De asemenea, s&a continuat politica de acordare primelor pentru producatorii a,ricoli pentru produsele: ,rau, carne de porc sau pasare @ P pentru aceasta perioada 19SD poate fi apro'imat cu 189R4! P(%itica $u,"!na*"nta%a +" &u (!t "nt!u !(+ucat(!ii a$!ic(%i in ,iit(! ,a a,"a ca !inci a%" +i!"ctii 7 De%voltarea unor ferme de tip european viabile si eficiente @ Sprijinirea producatorilor a,ricoli din re,iuni defavori%ate din punct de vedere economic si social sau din re,iuni defavori%ate din punct de vedere climatic sau de mediu@ De%voltarea unui mediu a,ricol care sa previna epui%area resurselor solului si sa imbunatateasca fertilitatea solului@ <mbunatatirea infrastructurii rurale de productie a,ricola , care sa ofere premisele necesare ,enerarii unor venituri mai mari a,ricultorilor si ,asirea unor modalitati de folosire a resurselor locale, umane si materiale, pentru pentru obtinerea unor venituri suplimentare din productia nea,ricola @ <nitierea unor actiuni pentru stabilirea& la inceput in %one pilot A a productiei a,ricole ecolo,ice! (rincipalele actiuni intreprinse cu finantarea de la bu,etul statului si alte surse locale in ultimii 2 ani (din ianuarie 1../ , s&au constituit in ajutoare directe pentru culturile a,ricole (sistemul de cupoane a,ricole sau prime si au acoperit in partial nevoile a,riculturii! Bu$"tu% MAA " cat"$(!ii !inci a%" +" c."%tui"%i Mii.EURO In+icat(!i Ca it(%u% ?A$!icu%tu!a &i Si%,icu%tu!a-T(ta% C2eltuieli cu personalul C2eltuieli materiale Subventii (rime 1ransferuri Din care cupoane C2eltuieli de capital Rambursari de credite e'tene Ca it(%u%-a%t" actiuni "c(n(*ic"t(ta% Combaterea inundatiilor si ,2eturilor Ca it(%u%- c"!c"ta!" &tiinti-ica C2eltuieli pentru finantarea :ancii de resurse ,enetice ve,etale
Noiembrie, 2000

Bu$"tu% MAA-1225 0)1!1)) )/!1"/ 22!$/2 ))!/0$ 1$!2/$ 2**!)00 2*1!0/0 1$!"0$ 0!")0 1"0 1"0 *0 *0

Bu$"tu% MAA-1222 2./!02/ )"!0$) 1/!01$ )/!)0) 20!.0) 1"1!)00 12.!)"$ 11!2/) 0!$*0 )) )) 0. 0.

$*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Suceava
Capitolul&<mprumuturi

<mprumuturi pentru creditarea producatorilor a,ricoli T(ta% Bu$"t

*0!0*0 *0!0*0 421.=26

"$!/21 "$!/21 ''4.'4=

1../& Cursul mediu 8C9& .!./.,.0 lei 1...& Cursul mediu 89R4& 1$!2.) lei Sursa:Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei Modul de finanantare a sectorului a,ricol pana in anul 1..$ a presupus in mod constant injectarea unor fonduri insemnate din banii publici, de la bu,etul statului dar si din afara acestuia, cu scopul declarat de a pune la dispo%itia producatorilor credite ieftine! 1ransferurile de la bu,et au fost completate de fonduri mai putin transparente (cvasi A fiscale , sub forma de credite directionate, refinantate de :anca Nationala, la o rata ne,ativa a doban%ii in termeni reali! 7stfel de practici au contribuit substantial la deteriorarea si tensionarea situatiei la nivel macroeconomic, culminand in 1..$, an in care spijinul total acordat a,riculturii din surse bu,etare si sub forma transferurilor din afara bu,etului a atins ",/)# din (<:! ;olumul acestor transferuri a fost foarte ridicat fata de posibilitatile reale ale economiei romanesti si, ca urmare, in anul 1..$, pentru finantarea a,riculturii s&a apelat la emisiune de moneda fara acoperire, ,eneratoare de inflatie! (ana in primavara anului 1..*, sistemul prin care se furni%au credite pe termen scurt producatorilor a,ricoli era destul de ,reoi si ,enerator de inflatie, iar piata distribuirii inputurilor pentru a,ricultura era dominata de societatile comerciale de tip inte,rator, cu capital majoritar de stat! Bondurile alocate finantarii a,riculturii au fost utili%ate concret, in cea mai mare parte, in sectorul de stat! Desi asi,ura /0# din productie ramurii, sectorul privat a,ricol a primit doar circa 20# din transferurile bu,etare si cvasi&bu,etare acordate sub forma subventiilor la doban%i in toata perioada in care acest mecanism a functionat! <ncepand din 1..*, politica a,ricola a =uvernului a urmarit doua obiective: Sustinerea financiara a producatorilor sa fie facuta transparent si pe o cale neinflationista, din resurse reale, prin eliminarea creditului directionat inflationist, refinantat de :NR si includerea in bu,et a sumelor aferente intre,ului sprijin financiar@ Subventiile acordate de puterea publica sa ajun,a nemijlocit la producatorul a,ricol sub forma unor plati directe!

C2eltuielile bu,etare s&au cifrat in 1..* la 0!*$0 miliarde lei (aproape 1,/# din (<: , ponderea subventiilor, primelor si transferurilor repre%entand peste $)#! <ncepand cu acest an, subventiile au fost reorientate catre piata inputurilor a,ricole, a stocarii si a creditului pentru a,ricultura, dar intr&o forma diferita, cu scopul de a incerca evitarea efectelor ne,ative de tipul celor care s&au produs in anii anteriori! <n anul 1..* a fost introdus un nou capitol de c2eltuieli in structura bu,etului M77, care sa vina in sprijinul producatorilor a,ricoli, 3 credite din resurse bu,etareC, care a cuprins fondul de finantare a lucrarilor a,ricole si fondul ,raului, si care a repre%entat 22# din bu,etul M77 pe 1..*!
Noiembrie, 2000 $/

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

1inand seama de e'perienta din anul 1..*, in anul 1../ a fost alocata de la bu,et, suma de *00 miliarde lei pentru finantarea c2eltuielilor din sectorul productiei ve,etale si al cresterii animalelor! 4 ultima sc2ema de subventionare a a,ricultorilor privati a fost cea de cupoane, initiata in toamna anului 1..*! 7cesta a fost raspunsul ales la =uvernul Romaniei la problema trecerii comerciali%arii inputurilor de la inte,ratori la filierele private de an,rosisti si detailisti! (e de alta parte, =uvernul a considerat necesara mentinerea, c2iar pentru o perioada limitata, a subventiilor pentru a,ricultura, dar mai ales orientarea lor spre a,ricultura privata, care desi dominanta, a beneficiat pana in 1..*, de subventii incomparabil mai reduse fata de cea de stat! <n implementarea sistemului de cupoane, optiunea fundamentala a M77 a fost: cupoanele vor fi acordate tuturor proprietarilor de terenuri a,ricole, proportional cu suprafata! (onderea cupoanelor in totalul bu,etului M77 a fost: 2/# in 1..*, )2# in 1../ respectiv 01# in 1...! Actiuni +" &u&tin"!" -inancia!a c(*unita!a P!inci a%"%" actiuni int!" !in&" cu & !i6in c(*unita! in ultimii ani (din ianuarie 1..) in domeniul de%voltarii rurale si a,riculturii sunt cele derulate prin pro,ramele (2are ale 9niunii 8uropene & pro,rame de finantare nerambursabile! Bondurile (2are pentru a,ricultura si de%voltare rurala au fost derulate prin: 9nitatea de =estionare a (ro,ramelor (2are (M9 & din cadrul M77@ Bundatia <nternationala de Mana,ement A B<M7N prin pro,ramul B<D8+ (ro,ramul pentru intreprinderi mici si mijlocii si de%voltare re,ionala@ Ministerul +ucrarilor (ublice si 7menajarii 1eritoriului! & M+(71 1(n+u!i P.a!" +"!u%at" !in PMU 7sistenta acordata de catre 9niunea 8uropeana sectorului a,ricol din Romania, prin intermediul pro,ramelor (2are derulate de M77, a inceput in anul 1..1! P!($!a*" P.a!" +"!u%at" !in MAA 7nul ;aloarea Nr! (ro,rameDenumire pro,rame Subpro,rame 1..1 ". M8C9 " (71= A (ro,ramul de 7sistenta 1e2nica =enerala pentru Romania@ Burni%ari pentru a,ricultura@ <mporturi de ur,enta pentru industria alimentara@ 1..2 1.." 1..0 1..) 1..$ 1..* "2 M8C9 ) M8C9 & 10 M8C9 & 0 M8C9 1-. 1-2 & 1-0 & 1-2 7sistenta te2nica pentru privati%area a,riculturii si industriei alimentare Suport pentru reforma funciara (ro,ramul de de%voltare a,ricola si rurala 7rmoni%area standardelor romanesti cu cele ale 98 in domeniul produselor a,roalimentare
$.

Noiembrie, 2000

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

T(ta 20 MECU 3:13 % 7ctivitatile principale sustinute prin (2are s&au orientat spre: (i) Spri&in pentru reforma funciara, inregistrarea proprietatii si sistemul informational teritorial. 98 a alocat in acest sens 1-,2 ./C0, sprijinul acordat constand in: 7sistenta te2nica pentru transferul de 6noRA2oR, pre,atirea si ,estionarea computeri%ata a datelor si 7c2i%itionarea de ec2ipament si softRare necesare sistemului informational si de inre,istrare a teritoriului! Datorita ec2ipamentului suplimentar si a transferului de 6noR&2oR, reforma funciara a pro,resat! (ana in iulie 1..*, au fost eliberate ..# din titlurile provi%orii (adeverinte si $/# din titlurile de proprietate! <n cadrul acestui pro,ram a fost oferita si pre,atire pentru evaluarea funciara! (ii) Spri&inirea politicilor agricole

(entru a asista M77 din Romania la formularea unei strate,ii coerente pentru o a,ricultura privata intr&o economie de piata, 98 a acordat prin e'pertii sai consultanta in acest sens! <n 1..1, in (71= a fost preva%ut proiectul 1Celula de politici si strategii2, in valoare de 1,2 M8C9! (roiectul a avut ca obiectiv acordarea de asistenta te2nica la cererea M77 pentru elaborarea de politici a,ricole! <n 1..), a fost preva%ut proiectul 13)ustarea sectorului agricol si spri)in pentru politici2, in valoare de 2,/ M8C9! <n cadrul acestuia, <nte,rarea in 98 si Reforma (oliticii 7,ricole, repre%inta un sub&proiect cu un bu,et de 1 M8C9, al carui obiectiv a fost de a sustine M77 printr&un un pro,ram de pre,atire si sprijin te2nic oferit ec2ipelor implicate in pre,atirea ne,ocierilor pentru aderarea la 98, pentru a determina actiunile necesare si asistenta (2are posibila in vederea armoni%arii le,islatiei si a standardelor in conte'tul inte,rarii europene, pentru a disemina informatiile referitoare la politicile a,ricole!. (iii) "mbunatatirea eficientei pietelor agricole

<n vederea imbunatatirii eficientei pietelor pentru produsele a,ricole, (2are a acordat sprijin pentru: infiintarea unor filiere a,roalimentare precum si infiintarea unui sistem informational de piata a,ricola <n 1..2, a fost preva%ut proiectul Canale de distri(utie, in valoare de 0,$ M8C9! Sub&proiectul care a avut ca obiectiv infiintarea pe piata a unor canale de distributie private s&a concreti%at in crearea a sase piete pilot a caror functionare urma sa inceapa pana la sfarsitul anului 1..)! ;aloarea acestuia a fost de 2 ./C0! 7u fost infiintate sase piete pentru le,ume, fructe, cereale si animale, a fost desc2isa o bursa de cereale si carne! Din cau%a cadrului le,al nepotrivit, cinci din cele sase piete nou&create si&au intrerupt activitatea! Sistemul <nformational de (iata a fost infiintat pentru a oferi fermierilor, oamenilor de afaceri si administratiei publice informatii despre piata, despre preturile produselor
Noiembrie, 2000 *0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

a,ricole din intrea,a tara! Sub&proiectul prin care s&a reali%at acest obiectiv a fost in valoare de 2,$ M8C9 si avut urmatoarele componente: asistenta te2nica pentru proiectarea sistemului, pre,atirea acordata operatorilor si furni%area de ec2ipament!

(iv) *sistenta tehnica, &uridica si financiara acordata fermierilor privati ! Bermierii au nevoie de ajutor pentru a opera intr&un mediu nou orientat spre piata! 7cest ajutor este acordat prin: a Servicii de e'tensie a,ricola In 1222, prin proiectul 3sistenta pentru dezvoltarea serviciilor de distri(utie a informatiilor, care a avut ca obiectiv asi,urarea de asistenta te2nica pentru de%voltarea unei retele de servicii speciali%ate in domeniu a fost in valoare din 1,. M8C9! In 1224, in cadrul proiectului /+tensia agricola, in valoare de ",) M8C9! Re%ultatele acestui proiect s&au concreti%at prin infiintarea unor ferme demonstrative si a 7,entiei Nationale de Consultanta 7,ricola A 7NC7 (in octombrie 1../ ! b Sistemul de pro,no%a a culturilor:

In 1222, proiectul pilot Sistem de prognoza agricola A $*0 mii 8C9 a avut ca obiectiv folosirea sistemului de teledectie combinat cu anali%a de teren, in 1* judete! S&a infiintat Centrul Roman de 9tili%are a 1eledectiei in 7,ricultura (CR917 care a devenit in pre%ent un or,anism independent,oferind informatii Ministerului 7,riculturii pe ba%a de contract! In 12240 Sisteme de prognoza a culturilor A 1M8C9 A si&a propus de%voltarea sistemului la nivel national, consolidarea institutiei responsabile (CR917 si lar,irea seriei de produse informationale in domeniul de raportare (pro,no%a a,ricola si in domeniul administrativ (fertili%are, iri,atii, protectia solului ! c 7,ricultura in %onele montane:

In 1222, prin sub&proiectul 3gricultura in zona montana & .)0 mii 8C9! Re%ultatul a constat in finantarea prin credite nerambursabile a $1 de societati mici si mijlocii (asociatii si persoane private din 0 judete! ( v) "nfiintarea +ondului de ,arantare a 'reditului -ural !in !(i"ctu% C!"+itu% A$!ic(% +in anu% 12220 in ,a%(a!" +" 2 MECUC <nsuficienta capitalului si accesul limitat al fermierilor privati la credite repre%inta doua din principalele obstacole in calea de%voltarii sectorului a,ricol! <nfiintarea Bondului are ca scop sprijinirea de%voltarii in Romania a unei a,riculturi private, prin oferirea de ,arantii bancare intreprin%atorilor mici si mijlocii din mediul rural pentru imprumuturi pe termen mediu si lun, necesare finantarii noilor investitii pentru a,ricultura in se,mentele de productie, distributie, prelucrare si servicii! Bondul operea%a prin patru banci participante la sc2ema: :anca 7,ricola, :anca Comerciala Romana, :anca Romana de De%voltare si :ancoop! Bondul poate ,aranta pana la $0# dintr&un imprumut, in timp ce bancile care imprumuta suporta riscul pentru cel putin 00# din imprumut!
Noiembrie, 2000 *1

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

98 a contribuit cu . M8C9 la infiintarea Bondului si a oferit trainin, personalului din banci pentru ,estionarea fondului printr&un alt proiect din 1..2, 4nstruire (ancara, in valoare de peste 1M8C9! (vi) "nfiintarea unor 'entre de 'onsultanta pentru ferme si intreprinderi agroindustriale! In 1222 a fost derulat proiectul 35ermieri si afaceri agricoleC, in valoare de aproape " M8C9! Re%ultatul acestui proiect a fost infiintarea unui serviciu de consultanta privat, independent, pentru a,ricultura si societati a,ro&industriale care sa poata oferi clientilor sai cunostintele de mana,ement necesare pentru a conduce o firma profitabila! +a sfarsitul proiectului de " ani, in tara erau infiintate 1$ firme private de consultanta! Biecarei noi companii i s&a oferit trainin,, asistenta juridica si financiara, precum si o dotare minima! *sistenta tehnica pentru restructurare si privati are (2are a acordat sprijin pentru accelerarea privati%arii si restructurarii sectorului a,ricol, prin urmatoarele actiuni: 7 (rivati%area societatilor a,ro A industriale! <nca din anu% 1221 a fost reali%at un studiu a,ro&industrial cu obiectivul & asistenta te2nica pentru redresarea si reforma industriei de prelucrare a produselor a,ricole & in valoare de 1,2 M8C9 si care a avut ca re%ultat stabilirea strate,iei de restructurare-privati%are a 1." de societati comerciale a,ro&industriale! <n anul 1222 a fost implementat proiectul 3Sprijin pentru industria alimentaraC prin care, 1/ companii comerciale din domeniul a,ro&industriei au primit consultanta speciali%ata in vederea pre,atirii pentru privati%are! Ca urmare a acestui proiect, $ societati comerciale au fost privati%ate! De asemenea, au fost pre,atite planuri de afaceri pentru toate companiile selectate si au fost reali%ate contacte cu potentiali investitori locali si straini importanti! 1ot in 1222 un alt proiect (2are 3(rivati%are-restucurare C, in valoare de peste 0,) M8C9 a inclus un sub&proiect 3<nstruirea ec2ipelor mana,eriale ale unor societati comerciale din industria alimentaraC ( 1," M8C9 care a avut ca obiectiv imbunatatirea eficientei acestor societati de prelucrare a produselor a,ricole prin introducerea unui mana,ement modern, adaptat economiei de piata! <n 1224, a fost initiat proiectul 37sistenta financiara pentru ferme si societati a,roindustraile privateC & 2,) M8C9! : privati%area comple'elor industriale de crestere a pasarilor si porcilor <nitial in 1..1 s&a pus accent pe furni%area in re,im de ur,enta a furajelor pentru animale si a ec2ipamentului necesar pentru a sprijini un sector in cri%a, astfel: In 1221, prin pro,ramul 5urnizari pentru agricultura cu un bu,et alocat de 2) M8C9! (ro,ramul a cuprins doua proiecte: 3Burni%ari pentru a,riculturaC & 1),/ M8C9, care a avut ca obiectiv sprijinirea sectorului %oote2nic prin importul unor cantitati considerabile de produse necesare acestui sector!

Noiembrie, 2000

*2

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

3Sprijin pentru fermierii privatiC & . M8C9 prin asi,urarea asistentei te2nice pentru redresarea si reforma productiei %oote2nice, precum si pentru sprijinirea mecani%arii lucrarilor a,ricole! <n 1222, s&a alocat suma de 1M8C9 proiectului 3(rivati%area comple'elor de crestere a puilor si porcilorC, pentru a asista procesul de privati%are! C Restructurarea-privati%area serviciilor in a,ricultura! (2are a acordat asistenta te2nica pentru de%voltarea si implementarea politicii privind serviciile de conservare a solului, protectie a plantelor si serviciilor sanitar& veterinare, selectie si reproductie a animalelor, in pre%ent aflate sub controlul direct al Ministerului 7,riculturii! (rincipalul obiectiv al acestor proiecte a fost restructurarea serviciilor mentionate mai sus pentru a corespunde nevoilor unei economii de piata, respectiv privati%area acelor activitati care s&ar putea de%volta eficient sub proprietate privata! (roiectele au fost: In 12220 3(rivati%area serviciilor de protectia solului si plantelorC, cu un bu,et de )"0!000 8C9 In 12220 3(rivati%area serviciilor de reproductie a animalelor si sanitar& veterinareC, &)00!000 8C9! d restructurarea si privati%area R4MC8R87+ A monopolul in comertul cu cereale! =uvernul a recunoscut nevoia restructurarii si privati%arii sistemului de depo%itare a cerealelor repre%entat de Romcereal, care repre%enta atat un monopol (la ac2i%itionarea de cereale cat si un monopol (pentru furni%area input&urilor raportat la producatorul obisnuit! <n 1..) =uvernul a 2otarat restructurarea R4MC8R87+& ului pe doua nivele: 7,entia Nationala pentru (roduse 7,ricole (7N(7 si 01 societati comerciale (C4MC8R87+ locale judetene implicate in comertul cu cereale! (2are a sprijinit atat 7,entia Nationala cat si companiile locale prin doua proiecte separate! (rimul, 37sistenta te2nica pentru 7N(7C, cu un bu,et de )0"!000 8C9 a avut ca obiectiv acordarea de asistenta te2nica pentru ec2ipa mana,eriala a a,entiei nou formate, pentru a o ajuta la restructurarea ulterioara si a propus consolidarea sectorului cerealier! Cel de&al doilea proiect, 37sistenta te2nica pentru restructurarea-privati%area societatilor comerciale Comcereal, re%ultate din divi%area RomcerealC, cu un bu,et de *20!000 8C9 a oferit asistenta te2nica pentru restructurarea a ) societati comerciale pilot! R"#u%tat" &i "&ti*a!i a%" !(i"ct"%(! -inantat" !in PDARE0 in "!i(a+a 1225 12227 (roiectele finantate prin (2are pentru sectorul a,ricol in perioada 1../&1... au fost: - R4&.*00 Farmonisation Bood Standards - R4&./00 <nstitution :uildin, - R4&./10 1Rinnin,s si au avut ca principale obiective accelerarea procesului de aliniere a Romaniei la standardele 9!8! in domeniile: - standarde alimentare, - sanatatea plantelor si animalelor,
Noiembrie, 2000 *"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

precum si de%voltarea capacitatii Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei si structurilor sale pentru implementarea 7cOuis&ului Comunitar! P!($!a* R4&.*00 R4&./00 R4& ./10!01!01 TOTAL Data inc" "!ii "1-01-./ "0-0.-./ "0-0.-./ Data -ina%i#a!ii "1-12-.. "1-12-00 "1-12-00 Su*a 8MEURO9 0!00 0!*. 0!21 2.00 An$a6at" 100 0$ 100 Ra*/u!&at" 21 0 )/ Situatia actua%a <n derulare 7ctiv 7ctiv

(entru (roiectele R4&./00 si R4&./10, care sunt inca in curs de desfasurare, nu e'ista pana in pre%ent un raport de evaluareP (P Sursa: Raport 7nual de 8valuare Nr! R-R4-7=R-..0/) ! <n cadrul (roiectului R4&.*00 a fost initiata o le,e ,enerala a alimentatiei si adoptata o le,islatie ce alinia%a Romania la re,lementarile 9niunii 8uropene privind etic2etarea alimentelor Colaborarea preva%uta in cadrul proiectului si inceputa de catre M!7!7! cu <nstitutul de C2imie 7limentara a fost abandonata, urmand ca M!7!7! sa&si ,aseasca un nou partener de lucru! <nterventii (2are preva%ute cu incepere din anul 2000 pentru sectorul a,ricol - MEUROTit%u% !(i"ctu%ui T(ta% TEinnin$ A&i&t"nta In,"&titii t".nica Suport ptr! politici a,rare 2.44 1!)) 1!00 0!00 Statistici a,ricole 2.60 0!$0 1!*0 0!"0 7cOuis in domeniul 2.20 0!$0 0!"0 2!00 veterinar 8c2ipament fitosanitar 1.24 0!00 0!"0 1!$) 7cOuis in domeniul 2.00 0!*) 0!00 1!2) vinului 2.00 0!00 1!00 1!00 Controlul calitatii alimentelor =.00 0!00 1!10 2!.0 <dentificarea animalelor TOTAL 15.00 '.40 4.=0 2.10

N!. c!t. 1! 2! "! 0! )! $! *!

Comitetul de Directie (F7R8 de la :ru'elles a aprobat propunerea de Memorandum de Binantare pentru anul 2000! <n cadrul acestui Memorandum sunt incluse si Bisele (roiectelor (F7R8 pentru a,ricultura! M77 va derula urmatoarele proiecte (F7R87 1. A!*(ni#a!"a %"$i&%ati"i &i inta!i!"a ca acitatii +" a+*ini&t!a!" a acFui&-u%ui c(*unita! in +(*"niu% ,inu!i%(! . 7cest proiect isi propune continuarea si accelerarea armoni%arii le,islative, institutionale si operationale pentru alinierea la standardele 98! :u,etul total A 2,) mil 89R4! 2. Stati&tica a$!ic(%a &i !"$i(na%a 4biectivul principal al pro,ramului este sa creee%e ba%a pentru reali%area unui sistem statistic a,ricol durabil, conform principiilor statisticii comunitare! :u,etul total A 2 mil 89R4!
Noiembrie, 2000 *0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

'.

Inta!i!"a &i +"#,(%ta!"a ca acitatii +" un"!" in a %ica!" a acFui&u%ui !i,in+ !(t"ctia i* (t!i,a *ic!((!$ani&*"%(! +aunat(a!". (roiectul isi propune implementarea acOuisului comunitar in sectorul fitosanitar! :u,etul total A 2,) mil 89R4! =. Inta!i!"a &i&t"*u%ui +" c(nt!(% a% ca%itatii !(+u&"%(! a$!(-a%i*"nta!". 4biectivul ,eneral consta in continuarea si imbunatatirea alinierii procedurilor de control al calitatii alimentelor la acOuisul comunitar! 4. I*/unatati!"a &i a!*(ni#a!"a %"$i&%ati"i ,"t"!ina!" &i a ca acitati%(! +" a %ica!". (rin reali%area acestui proiect se urmareste continuarea si imbunatatirea alinierii standardelor si controalelor de i,iena si sanatate veterinara la acOuisul comunitar! :u,etul total A 0,. mil 89R4! 6. Su (!t "nt!u P(%itica A$!ic(%a &i C((!+(na!" Sporirea capacitatii economice si administrative a oficialilor din ministere si alte unitati la nivel central si re,ional pentru de%voltarea si implementarea politicilor coordonate pentru piata, de de%voltare si aliniere la 98! :u,etul total A 0,2) mil 89R4! A%t" P!($!a*" PDARE Su (!tu% "nt!u *ini&t"!" &i a%t" &"!,icii &tan+a!+"%(! a%i*"nta!" 8RO 230= ? 019 4biectivul proiectului 7cest proiect are drept obiectiv specific sustinerea ministerelor si a institutiilor in implementarea le,islatiei 9!8! referitoare la alimentatie conform (ro,ramului, asa cum se stipulea%a in 7ne'a 2 a Cartii 7lbe referitoare la pre,atirea tarilor membre a C88C pentru participarea la (iata <nterna (a C!8! A peste 1)0 de directive cu privire la: determinarea ministerelor si or,ani%atiilor si a metodolo,iei adoptate in functie de nevoile lor specifice! Ministerele (Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul <ndustriei si Comertului, 4ficiul (rotectiei Consumatorului sunt responsabile pentru implementarea intre,ii le,islatii referitoare la aria alimentatiei si a,riculturii! Data de incepere a proiectului a fost "0 martie 1...@ proiectul se va finali%a la "1 ianuarie 2001! -e ultate principale obtinute pana in pre ent 7u fost create doua 9nitati de 7rmoni%are a +e,islatiei 7limentare atat la Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei (in cadrul Directiei pentru industrie alimentara cat si la Ministerului Sanatatatii (in cadrul Directiei ,enerale pentru i,iena si sanatate publica , ambele unitati au fost ec2ipate cu computere, imprimante si soft necesar! 39nitatea de traduceri pentru le,islatia alimentaraC a fost creata de catre Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei si a fost dotata cu personal si ec2ipamente necesare! (ersonalul selectat include: 0 translatori, un terminolo,ist si un administrator de date! 7cestia au fost pre,atiti in te2nicile de traducere utili%ate de statele noi ale 98 in perioada de preaderare si aderare! 7u fost instalate pro,rame soft speciale si a fost editat un manual de traducere! u/%ic" in ,"+"!"a a!*(ni#a!ii

Noiembrie, 2000

*)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

9nitatea de traducere a tradus peste 1)0 de directive ale 98 (inclusiv amendamentele pentru industria alimentara, conform prioritatilor stipulate in Cartea 7lba, dupa cum urmea%a: etic2etarea alimentelor@ aditivi alimentari@ materiale si articole in contact cu alimentele@ i,iena alimentara si controlul oficial al alimentelor@ produse contaminanti, produse alimentare ecolo,ice, acid erucic in uleiuri si ,rasimi@ apa potabila, apa minerala si produsele con,elate@ cacao si ciocolata@ %a2ar@ miere de albine@ suc de fructe@ ,emuri de fructe, jeleuri, marmelade, piure de castane, lapte conservat, lapte partial sau total des2idratat@ caseina si produse caseini%ate@ e'tracte de cafea si cicoare! Re%ultatele primei traduceri a fost considerat traducere bruta! Documentele traduse au fost supuse urmatoarelor procesari: revi%uire le,islativa si lin,vistica! 7u fost create $ =rupuri Comune de +ucru (=C+ ! (ersonalul =C+ apartine: Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei, Ministerului Sanatatii, Ministerului <ndustriei si Comertului, 4ficiului pentru (rotectia Consumatorului! Membrii celor $ =C+ au facut o revi%ie te2nica a traducerii directivelor 98 si apoi cu suportul ec2ipei de traducatori s&au reali%at versiuni consolidate a fiecarei parti a le,islatiei traduse! Membrii =C+ au primit sustinere si assistenta te2nica din partea e'pertilor 98! Membrii =C+ au alcatuit 3(lanuri de 7ctiuneC in vederea implementarii fiecarui pac2et le,islativ! (entru intarirea mecanismelor, se va face o ba%a de date pentru 1". de laboratoare pentru controlul calitatii produselor alimentare (M77, MS, 4(C si private ! 7 fost stabilit necesarul de ec2ipamente pentru acestea! Dosarul de licitatie pentru ec2ipamente a fost pus in circulatie! (roiectul este in curs de implementare! .fecte (ersonalul din cadrul Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei, Ministerul Sanatatii, 4ficiul pentru (rotectia Consumatorului si Ministerul <ndustriei si Comertului implicat in problemele de industrie alimentara este bine pre,atit, este capabil sa intelea,a si sa puna in aplicare le,islatia 98 cu privire la produsele alimentare! 8ste inserata o ,lossa cu terminolo,ia 98 in domeniu alimentar! Conducerea celor 1/ laboratoare pentru controlul alimentelor este pre,atita cu procedurile referitoare la obtinerea acreditarii din partea 98 si $ laboratoare vor fi partial ec2ipate! Dificultati intampinate Nu au fost intampinate pana acum! Su&tin"!"a int!" !in+"!i%(! +in in+u&t!ia a%i*"nta!a in ,"+"!"a a!*(ni#a!ii &tan+a!+"%(! a%i*"nta!" 8R( 230= ? 029 4biectivele proiectului Sa sustina intreprinderile din industria alimentara in vederea adaptarii din mers la noul mediu re%ultat in urma consolidarii noilor standarde de calitate si pre,atirii de aderare la 9niunea 8uropeana! (roiectul a inceput la "0 martie 1...@ se va finali%a la "1 ianuarie 2000! -e ultate principale reali ate pana in pre ent
Noiembrie, 2000 *$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

4 suprave,2ere a pietei pentru )0 de importanti producatori de produse alimentare in vederea identificarii informatiilor de care aveau nevoie in cone'iune cu procesul de aliniere la 9niunea 8uropeana! (artenerul roman pentru 3Centrul de <nformareC si 3NeRsletterC ambele pentru industria alimentara a fost selectat in urma unei licitatii restranse! 7ctivitatile pentru ambele componente sunt implementate impreuna cu personalul selectat al (artenerului roman! Numarul pilot al 3Stiri pentru <ndustria 7limentara? a fost editat iar urmatoarea editie (lunara va fi pre,atita! (artenerul pentru componentele 3(re,atire si ConsultantaC este in curs de selectare! .fecte potentiale <ndustria alimentara romaneasca va avea un centru de informare propriu si autofinantat si un jurnal la dispo%itie conducand la o capacitate informationala unitara! Dificultati intampinate 8'ista un numar limitat de companii romane (de stat sau private interesate in de%voltarea unui sistem informatic si informational pentru industria alimentara (lipsa capitalului duce la reducerea drastica a potentialilor clienti ! P!(i"ctu% GD"#,(%ta!"a S"!,iciu%ui Nati(na% +" E)t"n&i"H 8R( 2404 ? 01 ? 019 4biectivele proiectului <n continuarea proiectului .20", acest proiect a dus la crearea unui Serviciu National de 8'tensie (SN8 , in a,ricultura la nivel local, ca proiect de constructie institutionala! 7cest serviciu fiind finantat de bu,etul national a fost proiectat pentru a se adresa in special fermierilor mici si mijlocii, initial ,ratuit! Serviciile de e'tensie si de consultanta ofera fermierilor informatii actuali%ate din domeniile a,ricol si a,ro%oote2nic! (roiectul a inceput in ianuarie 1../ si s&a finali%at in decembrie 1../! %rincipalele re ultate obtinute 7u fost create Servicii Nationale de 8'tensie la nivel central si local! Sediile locale si cele centrale au fost partial ec2ipate! 9n numar de 1$ persoane din tot atatea judete pilot au fost pre,atite in special in domenii mana,eriale si economice (pre,atirea te2nica nu s&a dovedit a fi necesara ! 9n numar de 1/ persoane din 10 judete care nu erau pilot au fost deasemenea pre,atite pe o perioada scurta in aceleasi domenii! 7u fost acumulate mai multe studii de ca%! .fecte 7sistenta te2nica privind producatorii mici si mijlocii este acum definitivata ca o institutie e'istenta, creata in acord cu standardele 9niunii 8uropene! 7 fost facut functional un important si acesibil sistem de difu%are la nivel de comuna prin intermediul scrisorilor de afaceri, utili%area mass mediei, ateliere de lucru, intalniri periodice intre producatori si cei din serviciul de e'tensie etc!
Noiembrie, 2000 **

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Ca un efect colateral trebuie mentionata cresterea numarului de beneficiari! Dificultati intalnite Sistemul a fost proiectat pentru a deveni cu autofinantare si capabil de a se privati%a in urmatorii 10 ani! <ntroducerea de noi ta'e pentru serviciile acordate este perceputa ca o dificultate! P!(i"ctu% GP(%itica +" c(n&u%tanta "nt!u +"#,(%ta!"a &"!,icii%(! +" c!"+ita!" !u!a%aH 8R( 2404 ? 0' ? 029 4biectivele proiectului Sa propuna un sistem de credite a,ricole mutuale in Romania si sa introduca termenii de referinta pentru lansare! (roiectul a inceput in februarie 1../ si s&a finali%at in iunie 1../ (a beneficiat de o alocare bu,etara limitata de )2!000 89R4 ! -e ultate principale S&a publicat o dia,no%a a situatiei e'istente! <n corelatie cu activitatea Bondului de =arantare a Creditelor Rurale a fost proiectat un sistem mutual de credite! 7u fost sc2itati 51ermenii de Referinta5 pentru implementarea unui astfel de sistem! .fecte 8'ista o idee coerenta despre implementarea unui sistem de credite mutuale pentru a,ricultura Romaniei! Dificultati intampinate Conceptia creata de actualul proiect trebuie sa fie adusa la %i si trebuiesc identificate si alocate resursele financiare pentru implementarea proiectelor de asistenta te2nica! P!(i"ctu% ID"#,(%ta!"a !u!a%a in R(*aniaI 8R( 2404 - 0= - 0' - 00049 4biectivele proiectului Sa defineasca o strate,ie comple'a de de%voltare a %onelor rurale ale Romaniei si sa cree%e un cadru de lucru la nivel institutional pentru implementarea viitoarelor politici de de%voltare rurala! (roiectul a inceput la 12!01!1../ si s&a finali%at la 12!10! 1../! -e ultate principale 4 dia,no%a a spatiului rural (pentru 2$/) comune pentru care s&au anali%at 0) de indicatori! :a%at pe acest studiu s&au definit %one cu diferite potentiale de de%voltare! 7 fost creata, tiparita si distribuita Cartea 6erde pentru 'ezvoltarea Rurala in Romania! 9n (lan de 7ctiune pentru De%voltare Rurala a fost adoptat la sfarsitul acestui proiect sub forma unui document interministerial! S&au adoptat un numar de "0 de su,estii pentru proiecte pilot!
Noiembrie, 2000 */

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

.fecte Romania detine acum o dia,no%a a %onei rurale pentru toate comunele si o suprave,2ere a ,ospodariilor (doar pentru un numar limitata de comune ! 4 cale coerenta de colaborare pe termen mediu si lun, a fost acceptata si adoptata de catre toate autoritatile interesate! 7u fost puse ba%ele planului de de%voltare rurala! Dificultati intampinate <n timpul implementarii proiectului in 1../ nu au e'istat dificultati majore cu e'ceptia ine'istentei datelor despre veniturile fermierilor! P!(i"ctu% IA%ini"!"a %a UE &i (%itica +" !"-(!*aI 8R( 230= - 0'9 4biectivele proiectului 7sistenta suplimentara pentru 5=rupurile de +ucru5 ale Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei in cadrul activitatii lor de transpunere a aOuis&ului comunitar si pre,atirii pentru multi si bilaterale e'ercitii de screenin,! (roiectul a inceput in iunie 1... si s&a finali%at in noiembrie 1...! -e ultate principale 7u fost traduse multe re,ulamente si directive ale 98, in special de membrii =rupurilor de +ucru! Membrii ,rupurilor de lucru au fost pre,atiti pentru a intele,e si a pre%enta domeniul lor de activitate in fata e'aminatorilor 98! (re%entarea pentru screenin,&ul bilateral a fost pre,atita inclu%and fisele sectoriale! .fecte (ersonalul Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei implicat in (7C este antrenat si pre,atit sa intelea,a si sa aplice le,islatia europeana! Dificultati intampinate Slaba cunoastere a limbilor straine de catre membrii ,rupurilor de lucru! 4 perioada prea scurta acordata pentru implementarea proiectului! P!(i"ctu% R( 0' 1(n+u% +" Ga!anta!" a C!"+itu%ui Ru!a% 4biectivele proiectului 4biectivele specifice ale acestui proiect sunt de a furni%a asistenta pentru infiintarea Bondului de =arantare a Creditului Rural (B=CR si de asemenea, sa furni%e%e asistenta te2nica pentru <nstitutul Roman :ancar! (roiectul a inceput in 1..0 si s&a finali%at in 1../! -e ultate principale 7sistenta te2nica sub forma de studii pre,atitoare si revi%ii ale functionarii B=CR! 4 linie de finantare de . M8C9! 4r,ani%area pre,atirii pentru <nstitutul :ancar Roman si personalul din banci implicat, furni%area de material didactic si ec2ipament!
Noiembrie, 2000 *.

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

.fecte 10 specialisti pre,atiti 20 de persoane pre,atite un manual in " volume $ instructori pre,atiti 20 de seminarii totali%and 1/. de ofiteri de credit din filialele locale Dificultati intampinate +ipsa unei proiectari care sa cuprinda toate dimensiunile: constructii institutionale in interiorul sectorului financiar, constructii institutionale care sa asiste sectorul rural in adresarea lui catre sectorul financiar, pre,atirea, e'istenta surselor de fonduri pentru credite pe termen lun,! <n 1..* in cadrul (ro,ramului 4perational pe 1ara ((41 S.* fondurile pentru sectorul a,ricol au fost in valoare de 0 M8C9, avand ca obiectiv sa sustina armoni%area si alinierea le,islatiei a,roalimentare, a standardelor de productie la aOuis&ului comunitar! <n 1../ & in cadrul pro,ramului (F7R8 S./, prioritatile principale au fost armoni%area le,islatiei sanitar&veterinare, pre,atirea-implementarea strate,iilor de aliniere! ;aloarea pro,ramului a fost de ) M89R4! B<M7N Bundatia <nternationala de Mana,ement & pro,ramul B<D8+ & (ro,ram pentru intreprinderi mici si mijlocii si pentru de%voltare rurala (doar o parte a acestora a fost pentru a,ricultura, si cate au avut impact asupra acestui sector ! 7u fost 20 de proiecte pentru a,ricultura si de%voltare rurala! P!(i"ctu% RO P.a!" 25:SPP:027C(n&t!ucti" intituti(na%a a Mini&t"!u%ui A$!icu%tu!ii &i A%i*"ntati"i "nt!u i* %"*"nta!"a P!($!a*u%ui SAPARD (arteneri de tRinin,: Ministerul 7,riculturii din Branta, Marea :ritanie si =ermania! Branta a primit mana,ementul proiectului! *artener de infratire " .inisterele 3griculturii din 5ranta, .area 7ritanie si 8ermania! Conducerea proiectului revine 5rantei! 7ugetul proiectului 9 1!---!--- /0R: 'urata proiectului 9 18 luni, incepand cu data de 2- octom(rie1;;; pana la data de 2- aprilie 2--1 4biectivul ,eneral A <ntarirea capacitatii Ministerului 7,riculturii si 7limentatiei de a elabora politica structurala si strate,ia de de%voltare rurala conform planului national si re,lementarii europene, pentru aplicarea si implementarea masurilor din planul S7(7RD! (roiectul are trei componente! 1impul afectat fiecarei componente a fost ine,al distribuit, o mare parte din acesta acordandu&se in e'clusivitate Componentei nr!" & (ro,ramului S((, in de%avantajul Componentei nr!1 Stadiul actual se prezinta astfel< A Componenta nr! 1 are ca obiective: elaborarea (lanului National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala ((N7DR , elaborarea si demararea pro,ramului operational
Noiembrie, 2000 /0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

S7(7RD si adoptarea acOuis&ului comunitar in domeniul de%voltarii a,riculturii si de%voltarii rurale! <n fa%a de audit a le,islatiei referitoare la a,ricultura si de%voltare rurala au fost reali%ate contactele preliminare, obtinerea documentelor si referitor la anali%a si sinteti%area documentelor a fost elaborata o lista a le,islatiei care trabuie sa fie elaborata-armoni%ata astfel incat sa fie revi%uibila si completata!7ceasta lista este inclusa in cea de&a doua varianta a (N7DR! (e 11 4ctombrie 2000 (lanul National pentru 7,ricultura si De%voltare Rurala a fost oficial depus la Comisia 8uropeana! (rin 4rdonanta de 9r,enta nr! 102-21Septembrie 2000 s&a aprobat infiintarea 7,entiei S7(7RD! +ansarea pro,ramului pilot S(( a avut loc in 21 septembrie1... si pana la 12 noiembrie 1... proiectele au fost depuse la Directiile =enerale pentru 7,ricultura si <ndustrie 7limentara! ;erificarea proiectelor la nivel central s&a efectuat in perioada $ decembrie 1... A "1 martie 2000 (datorita numarului mare de proiecte 1/02 , iar elaborarea proceselor verbale si transmiterea la 7,entia Nationala pentru De%voltare Re,ionala s&a facut in data de 1/ aprilie 2000! <n cadrul sedintei din 1. mai 2000 de la sediul 7NDR, C1NS a 2otarat aprobarea finantarii proiectelor asa cum sunt ele pre%entate in ane'a, iar sumele ramase nealocate au fost redistribuite asistentei te2nice! Dele,atia Comisiei 8uropene la :ucuresti a aprobat la 2$ iulie 2000 proiectele incluse in cadrul masurilor 1,2,", urmand ca pentru masura 0 sa fie or,ani%ata o noua evaluare incepand cu data de 12 septembrie 2000! +a propunerea M+(71 reevaluarea va incepe cu 1) septembrie 2000 si va include personal din cadrul M77, M+(71, M7((M si 7NDR! Dupa inc2eierea procesului de re&evaluare un nou Comitet National 1e2nic de Selectie va avea loc pentru validarea re%ultatelor!Re%ultatele stabilite in aceasta noua sedinta vor fi transmise Dele,atiei Comisiei 8uropene pentru aprobare!

P!($!a*u% S "cia% P!"$atit(!- Actiuni Ru!a%" (e data de 21 &" t"*/!i" 1222 s&a lansat la 8uro <nfo Centre din :ucuresti, sub auspiciile Dele,atiei 98 la :ucuresti, (ro,ramul (F7R8 denumit S(( (Special (reparatorD (ro,ramme & 7ctiuni rurale in valoare de peste " mil! 89R4 (din care sprijinul Comunitar repre%inta 2,) mil 89R4 ! (ro,ramul fusese acceptat de Comitetul National 1e2nic de Selectie! 1ermenul limita de primire a proiectelor a fost stabilit pe 12 noiembrie 1...! (rin S(( se incurajea%a initierea de pro,rame privind a,ricultura si de%voltarea rurala in urmatoarele directii: investitii in e'ploatatii a,ricole@ imbunatatirea prelucrarii si mar6etin,ului produselor a,ricole@ de%voltarea si diversificarea activitatilor economice ,eneratoare de venituri alternative@
Noiembrie, 2000 /1

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

de%voltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale! (ro,ramul S(( urmareste testarea urmatoarelor lucruri: &veridicitatea directiilor de de%voltare preconi%ate@ &dimensiunea pro,ramelor si a proiectelor posibile de initiat la nivelul aplicantilor din spatiul rural@ &puterea economica a actorilor care participa@ &tipurile de actori implicati in elaborarea de pro,rame si proiecte de de%voltare @ &nivelul de cunostinte te2nice le,ate de procedurile de elaborare a unor pro,rame si proiecte de de%voltare locala@ &functionalitatea parteneriatelor si a institutiilor create pentru selectarea, monitori%area si controlul fondurilor alocate@ &necesitatile viitoare de acte normative si de re,lementari@ &necesitatile viitoare de instruire, comunicare si informare pentru diferitele nivele ale administratiei publice si ale societatii civile! (entru acest pro,ram au fost depuse la Directiile =enerale pentru 7,ricultura si 7limentatie proiecte simple si comple'e care au fost anali%ate, verificate si transmise Directia =enerala pentru De%voltare Rurala si (ro,rame pentru preselectie! 7ceste re%ultate repre%inta un prim semn care demonstrea%a capacitatea e'istenta in spatiul rural de a face proiecte si de a ,asi cofinantare! S&au anali%at un numar de 1!/02 de proiecte repre%entand submasuri din care 1!0/0 din proiectele simple si "$2 din proiectele comple'e! Re%ultatele preselectiei proiectelor S((
Ma&u!a Nu*a! !(i"ct" @ +in Nu*a! t(ta% !(i"ct" !(i"ct" "%i$i/i%" @ +in C(&tu!i t(ta% "%i$i/i%" !(i"ct" 8Mi%.EURO9 @ +in c(&tu!i%" "%i$i/i%"

<nvestitii in e'ploatatiile a,ricole (relucrarea si comerciali%area produselor a,ricole Diversificarea activitatilor economice De%voltarea infrastructurilor rurale TOTAL

$0. 10*

"),2 /,0

*/ 12

0/,1 *,0

),2 1,$

11,/ ",$

1$0 //2 1.5=2

/,. 0*,. 100 162

1$ )$

.,. "0,$ 100 ==01

1,$ "),*

",$ /1,0 100

7tat solicitantii care au depus proiecte eli,ibile, dar care nu au fost preselectate pentru S((, cat si solicitantii ale caror proiecte au fost neeli,ibile, vor primi o nota din partea Comitetului 1e2nic National de Selectie! <n acesta nota vor fi preci%ate pe scurt recomandari pentru ca proiectul se fie adaptat conditiilor pro,ramului S7(7RD pentru a putea fi depus pentru finantare in cadrul acestui pro,ram!

Noiembrie, 2000

/2

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

+a data de 1.!0)!2000, comitetul national te2nic de selectie a selectat $0 de proiecte : - pentru masura 1, "" proiecte cu un cost total eli,ibil de 2,0 M89R4S, - pentru masura 2, 12 proiecte cu un cost total eli,ibil de 1,) M89R4S, - pentru masura ", 1" proiecte cu un cost total eli,ibil de 1," M89R4S, pentru masura 0, 2 proiecte cu un cost total eli,ibil de 0," M89R4S A%t" actiuni "nt!u a6ut(! !u!a% (2are operea%a in stransa colaborare cu alte institutii si or,ani%atii internationale: :<RD, :8RD, 9S7<D, =uvernele din Branta, =ermania si 4landei! <n acest ca% majoritatea proiectelor beneficia%a de credite de tip ,rant si nu de fonduri nerambursabile! <mprumuturile de tip ,rant include de re,ula asistenta te2nica necesara implementarii proiectului! 8'ista anumite ,ranturi a'ate in special pe problemele de mediu! Se de%volta asistenta importanta prin proiecte bilaterale finantate de statele membre! 7u fost implementate cu succes proiecte cu ajutorul ,uvernelor Brantei, =ermaniei si 4landei! Actiuni +" &u&tin"!" -inancia!a !in Banca M(n+ia%a <n momentul inceperii reformelor structurale ale =uvernului Romaniei, :anca Mondiala si&a redefinit pro,ramul de imprumut pentru a sprijini Romania sa reali%e%e redresarea economica, oferind consultanta si finantare pentru sprijinirea reformei in diferite sectoare! (e termen mediu, :anca va acorda prioritate sprijinirii pro,ramelor sectoriale le,ate de aderarea la 9niunea 8uropeana! <ncepand din 1..0, imprumuturile an,ajate de la :anca Mondiala pentru Romania totali%e%a apro'imativ 2,$/1 miliarde 9SD (Sursa: (rojects (ortofolio Torld :an6 ! 7,ricultura repre%inta un sector c2eie pentru :anca Mondiala! (rincipalele proiecte se concentrea%a pe de%voltarea cadastrului ,eneral, servicii de sprijin pentru a,ricultura, sisteme de iri,atie si administrarea lor, sistemul de finantare rurala! Cele mai importante proiecte desfasurate de :M: P!(i"ct c(-inantat "nt!u S !i6ini!"a 1"!*i"!i%(! &i a Int!" !in+"!i%(! A$!ic(%" P!i,at". ;aloarea proiectului & 16 ,&milioane 0S' din care 100 milioane 9SD repre%inta imprumutul acordat de catre :anca Mondiala Co&finantarea a fost reali%ata de catre :anca 7,ricola, :anca Comerciala Romana si beneficiarii finali! (roiectul are ca obiective: sprijinirea de%voltarii %onelor rurale, incurajarea cresterii productivitatii si eficientei in a,ricultura, ,enerarea de locuri de munca si imbunatatirea nivelului de trai! :eneficiarii acestui proiect sunt: taranii si intreprinderile prelucratoare de produse a,ricole! 9nitatile sau societatile proprietate de stat sau publice in care majoritatea actiunilor este detinuta de sectorul public au fost e'cluse! <nvestitiile in productia de tutun, noi live%i, noi vii si ferme de animale au fost e'cluse! P!(i"ctu% +" ca+a&t!u

Noiembrie, 2000

/"

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

;aloarea acestui proiect este de 3& milioane 0S', din care imprumutul acordat de :anca Mondiala este in valoare de 2),) milioane 9SD! (roiectul are ca obiectiv sprijinirea pro,ramului de reforma funciara prin asi,urarea unei ba%e de inre,istrare si protectie a dreptului de proprietate asupra pamantului si crearea unei piete eficiente de van%are a terenurilor! (roiectul va fi implementat pe o perioada de 0 ani, incepand din 1../! (roiectul este destinat reali%arii unui sistem ,eneral de cadastru si inre,istrare a terenurilor, in %onele urbane si rurale! P!(i"ctu% !i,in+ c!"a!"a unui &i&t"* nati(na% +" &"!,icii "nt!u a$!icu%tu!a <n cursul celui de&al treilea trimestru al anului 1..$, =uvernul Gaponiei a acordat =uvernului Romaniei un imprumut nerambursabil pentru a,ricultura ,estionat de catre :anca Mondiala! Ministerul 7,riculturii este beneficiarul proiectelor si ,estionar al fondurilor! Cele doua proiecte au fost: 7sistenta te2nica pentru studiul privind reabilitarea sistemului de iri,atii & 2.)!000 9SD 7sistenta te2nica pentru studiul privind crearea unui sistem national de servicii pentru a,ricultura & 21.!/00 9SD 7mbele proiecte au avut ca principal obiectiv intocmirea de studii de fe%abilitate si 1ermenii de Referinta pentru viitoare imprumuturi ale :ancii Mondiale, vi%and cele doua domenii! 7mbele contracte s&au definitivat la sfarsitul anului 1..$ si s&au implementat in cursul anului 1..*! Ca urmare a acestor studii, s&a stabilit ca vor fi acordate imprumuturi pentru cele doua proiecte: pentru cel referitor la de%voltarea serviciilor destinate a,ricultorilor, costul a fost estimat la circa 2) milioane 9SD, iar imprumutul acordat de catre :anca urmea%a a fi stabilit! Banca M(n+ia%a - P!(i"ctu% +" +"#,(%ta!" !u!a%a in R(*ania A. O/i"cti,"%" $"n"!a%" a%" P!(i"ctu%ui 4biectivul ,eneral al (roiectului de Devoltare Rurala este cresterea veniturilor din mediul rural si a standardelor de viata! B. O/i"cti,"%" +" +"#,(%ta!" (roiectul propus are trei obiective de de%voltare esentiale, care ar urma sa contribuie la reducerea saraciei si cresterea economica in mediul rural: De%voltarea valorilor in mediul rural: cresterea capitalului social, material si uman in %onele rurale si, foarte important, cresterea productivitatii valorilor rurale@ De%voltarea pietelor si a activitatilor sectorului privat din rural: imbunatatirea accesului populatiei rurale la piata produselor a,ricole pentru producatia a,ricola si factori de productie, si sprijinirea investitiilor si crearii de locuri de munca in sectorul ne&a,ricol din spatiul rural@ Descentrali%area rurala: de%voltarea capacitatii administrative si financiare a comunitatilor rurale de a devolta spatiul rural in cadrul unui sistem descentrali%at care sa incuraje%e participarea populatiei locale interesate@ 8'ista un studiu finantat de :anca mondiala (firma :innie K (artners care identifica sistemele de iri,atii ce pot fi reabilitate cu costuri minime (apro'imativ /)0M-2a si intr&o perioada scurta de timp!
Noiembrie, 2000 /0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

C(nc" tia P!(i"ctu%ui7 <n cadrul (roiectului de De%voltare Rurala se va asi,ura asistenta te2nica si pre,atire! =ama activitatilor ce vor putea fi finantate va fi stabilita in functie de starea infrastructurii si alte optiuni, pe ba%a unor criterii asupra carora urmea%a a se cadea de acord cu 98 si =uvernul roman! PDR C(* (n"nta 1: Crearea capacitatii locale de de%voltare rurala 4biectiv: 9nul dintre obiectivele proiectului este acela de a sprijini crearea unor capacitati administrative pentru de%voltare, precum si crearea capacitatii individuale de a participa la luarea deci%iilor economice! PDR C(* (n"nta 2: 4r,ani%atiile de fermieri si diversificarea in afara fermei! 4biective: 7ceasta componenta urmareste cresterea accesului micilor fermieri din mediul rural la pietele materiilor prime si produselor a,ricole, pamantului si fortei de munca a,ricole, stimuland totodata activitatile de desfacere si cu profil nea,ricol din mediul rural, inclusiv pe cele de prelucrare a produselor a,ricole! PDR C(* (n"nta ': <nfrastructura rurala (te2nica sau sociala 4biectivele componente: De%voltarea si ameliorarea infrastructurii te2nice este considerata a fi o conditie a de%voltarii rurale! 7ceasta componenta va contribuii deasemena la imbunatatirea si-sau refacerea infrastructurii sociale e'istente in mediul rural cu accent pe sanatate, educatie si le,aturi sociale! Monitori%are: 7ctivitatile de monitori%are vor fi reali%ate de catre 7,entiile de De%voltare Re,ionala care vor raporta cele constatate 9nitatii de 7dministrare a (roiectului! 7coperirea teritoriala si modul de stabilire a %onelor si-sau a ,rupurilor tinta! 7u fost discutate optiunile referitoare la dimensiunea ,eo,rafica a (roiectului! <ntrebarea care se pune este daca (roiectul trebuie sa se concentre%e pe anumite %one preselectionate (judete care sunt mai putin de%voltate, sau sa acopere intrea,a tara! 7ranjamente institutionale si de implementare (roiectul va avea doua niveluri principale de deci%ie: (i administratiile comunale si judetene vor avea o functie de planificare si implementare in cadrul responsabilitatilor teritoriale actuale si acordurilor e'istente@ (ii administratia centrala va aloca fondurile, va asi,ura indrumarea politica ,enerala si armoni%area prioritatilor re,ionale cu cele nationale! Stabilirea prioritatilor si identificarea (roiectelor se va face de jos in sus! (roiectele de investitii care vor fi sprijinite de (roiectul de De%voltare Rurala vor fi identificate de catre comunitatile locale si repre%entantii acestora!(roiectul de De%voltare Rurala va avea un manual operational ce va include liniile directoare si pocedurile de ajutorare pentru beneficiarii locali sprijinindu&i in luarea unor deci%ii rationale si financiare! Respectarea normelor te2nice si de mediu! 4data identificat portofoliul de proiecte de catre comune si judete, acestea vor fi supuse evaluarii pentru a se vedea daca normele, standardele si procedurile e'istente sunt respectate! 7ceasta se va face de catre administratiile locale si a,entiile de re,lementare corespun%atoare la nivel de judet!
Noiembrie, 2000 /)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

(i (ii

7,entiile de De%voltare Re,ionala (7DR ! :irourile re,ionale 7DR vor pre%enta proiecte pentru e'aminare si clasificare la oficiile re,ionale ale 7RD care vor: verifica propunerile pentru a vedea daca corespund criteriilor de finantare ale bancii@ vor evalua proiectele din punct de vedere financiar si economic! Dar 7DR nu are prin ea insasi puterea de a aproba proiectele! 7probarea finantarii proiectelor A clasificarea proiectelor eli,ibile! Deci%ia de aprobare a proiectelor se ia de catre Consiliul Re,ional de De%voltare, alcatuit din repre%entanti ai administratiei locale si a altor parti interesate la nivel local! 7locarea fondurilor pe re,iuni! 9n numar de proiecte de investitii, in ordinea stabilita de catre Consiliul de De%voltare Re,ionala, va constitui ba%a contractului ce va fi ne,ociat de o re,iune cu administratia centrala! Dintr&o suma totala, =uvernul va reparti%a re,iunilor o anumita suma in functie de prioritatile nationale si criteriile de alocare a fondurilor! P!(i"ctu% +" D"#,(%ta!" Ru!a%a7 C(&tu% -inanta!" 8*i%i(an" +(%a!i SUA97 C(* (n"nt" 1417+ M100 Din care 1! Capacitatea institutionala 2! De%voltarea mar6etin,ului rural "! <nfrastructura te2nica 0! <nfrastructura sociala )! 7dministrarea (roiectului P!(i"ctu% +" D"#,(%ta!" a 1inanta!ii Ru!a%" Costul proiectului : ." mil! dolari S97 :<RD : )0 mil! dolari S97 =uvernul RomUniei : " mil! dolari S97 :eneficiarii : 00 mil! dolari S97 (erioada de implementare : ) ani O/i"cti,"%" P!(i"ctu%ui (roiectul Vsi propune drept obiective (a accelerarea transformarii economiei rurale prin marirea flu'ului de capital investitional Vn acest sector, (b cresterea rolului sectorului privat Vn economia rurala prin (i sporirea accesului ,ospodariilor rurale cu activitati antreprenoriale si Vntreprinderilor private la serviciile financiare, si (ii sprijinirea intermediarilor financiari privati re,lementati pentru a&si spori pre%enta Vn localitatile rurale si a umple ,olul ce s&ar putea crea prin privati%area bancilor de stat
Noiembrie, 2000 /$

" c(* (n"nt" &i &u!&" +" Gu,"!nu% R(*ani"i )0 M) M0 M"" M$ M2 T(ta% 1)0 M 22 M 1$ M /0 M 2) M*

Banca M(n+ia%a

M 1* M 12 M 0* M 1. M)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

si Vnc2iderea probabila a unei parti semnificative a actualei retele de sucursale rurale@ (c facilitarea inte,rarii Vn 9niunea 8uropeana (98 prin cresterea capacitatii economiei rurale de absorbtie a sumelor alocate de 98 Vn cadrul 5(ro,ramului Special de De%voltare 7,ricola si Rurala Vn ;ederea 7derarii5 (S7(7RD prin asi,urarea fondurilor necesare de cofinantare a investitiilor private reali%ate cu ajutorul acestui pro,ram, si (d reducerea saraciei rurale prin finantarea investitiilor a,ricole si ne& a,ricole pentru se,mentele de populatie mai saraca ce nu au acces la credit Vn momentul de fata! (roiectul mai urmareste si Vmbunatatirea mediului juridic si institutional pentru tran%actiile si intermediarii financiari din mediul rural Vn patru puncte esentiale Vn care este necesara reforma! C(* (n"nt"%" P!(i"ctu%ui Creditul rural si leasin,ul! 7ceasta componenta va finanta (a sub&Vmprumuturile acordate unor beneficiari eli,ibili din sectorul privat pentru finantarea unor activitati productive (a,ricole si ne&a,ricole Vn mediul rural@ (b sub&Vmprmuturi mici acordate familiilor si microVntreprinderilor din mediul rural@ si (c leasin,ul imobili%arilor amorti%abile, precum mijloace mecanice, utilaje, ec2ipamente, ve2icole! Servicii bancare pentru public si microfinantare! Componenta va finanta (a majorarea c2eltuielilor datorate, Vntre altele, (i elaborarii te2nolo,iilor corespun%atoare asi,urarii serviciilor financiare necesare Vntreprin%atorilor mici si foarte mici din localitatile rurale mici@ si (ii Vnfiintarii si functionarii unei retele de birouri bancare private pilot@ (b pre,atirea si acordarea de asistenta te2nica bancilor private si 4N=&urilor pentru prestarea de servicii bancare pentru public si acordarea de microcredite! 7dministrarea proiectului si asistenta te2nica pentru de%voltarea unei piete a serviciilor financiare rurale! Componenta va finanta (a cresterea c2eltuielilor =uvernului ca urmare a aplicarii si urmaririi (roiectului si (b asistenta te2nica acordata =uvernului pentru (i crearea unui sistem de certificate de depo%itare (varanturi , (ii anali%area optiunilor de reforma a re,imului contabil si fiscal al activelor amorti%abile si leasin,ului, (iii studierea posibilitatilor de creare a unor instrumente care sa permita creditorilor cunoasterea situatiei creditelor anterioare acordate solicitantilor din mediul rural (de e'! a,entii de cotare a creditelor, ba%e de date central administrate pentru u%ul bancilor , (iv e'aminarea optiunilor de reducere a riscului ,eneral al tran%actiilor de creditare rurala prin marirea numarului si calitatii serviciilor de asi,urari private din mediul rural (Vn special asi,urarea a,ricola pe ba%a unui indice @ si (v re,lementarea si suprave,2erea institutiilor mutuale de intermediere financiara rurala Vnfiintate pe ba%a +e,ii 10.-1..$! P!(i"ct +" C(nt!(%a!" a P(%ua!ii A$!ic(%" C(&t "&ti*at: M /,0 mil BIRD: M ",0 mil! Gu,"!nu% R(*ani"i: M ) mil! <mplementarea va fi efectuata de Ministerul 7pelor, (adurilor si (rotectiei mediului, in colaborare cu Ministerul 7,riculturii si 7limentatiei! (rincipalul obiectiv al proiectelor este reducerea poluarii Dunarii si Marii Ne,re cu nitrati! (oriectul are ca scop diminuarea poluarii difu%e produse de pouantii a,ricoli, si ar trebui e'ecutat intr&o %ona pilot din re,iunea Calarasi, inclu%and terenurile
Noiembrie, 2000 /*

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

a,ricole de pe aria administrativa a * comune, precum si o %ona a,ricola indi,uita (polder ! 7ceste activitati sunt sunt lea,te direct de planul de actiune strate,ic pentru reabilitarea partii de jos a Dunarii si a Marii Ne,re! (roiectul contine 0 componente: - promovarea practicilor de ferma ecolo,ice printre fermierii privati (2,/ mil!M - restaurarea ecolo,ica a %onei indi,uite (polder :oianu&Sticleanu (1,// mil!M - consolidarea capacitatii institutiilor si =uvernului roman de a elabora politici si re,lementari cu privire la mediu si la impactul a,riculturii asupra mediului (0,) mil! M - populari%area in scopul constienti%ari publicului (0,)/ mil!M - aceasta ultima componenta a proiectului va fi reali%ata prin pre,atirea si implementarea unui plan de constienti%are publica, pentru a si,ura o mai buna intele,ere a bunelor practici a,ricole si pentru a disemina aceste bune practici a,ricole pentru apa si protectia mediului! 7ceasta componenta va lua in considerare adaptarea in Romania a codului :unelor (ractici 7,ricole utili%at de tarile 98, conform Directivei Consiliului C88 cu privire la protectia apei imptriva poluarii cu nitrati A .1-$*$-C88 (Directiva Nitrati !

Noiembrie, 2000

//

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

3. TENDINTELE SECTORULUI AGRO-ALIMENTAR IN VEDEREA ADOPTARII ACJUISULUI COMUNITAR 3.1 SATIS1ACEREA NEVOILOR DE CONSUM ALE POPULATIEI Securitatea alimentara0 necesita adoptarea unei politici alimentare, care trebuie sa fie corelata si in concordanta cu acOuisul comunitar si care sa urmareasca: producerea unor produse a,roalimentare, suficiente ca volum, structura si calitate, pentru satisfacerea nevoilor de alimentatie a populatiei pe tot parcursul anului, asi,urandu&se astfel obtinerea unor produse de calitate superioara accesibilitatea la 2rana necesara a intre,ii populatii, inclusiv a celei defavori%ate, combinarea criteriilor de ec2itate, cu cele de eficienta economica in productia si repartitia 2ranei, tin%and spre ridicarea continua a eficientei@ obtinerea de produse a,roalimentare cat mai comple'e nutritional, curate si de calitate aliniate la standardele internationale! Satisfacerea nevoilor alimentare ale populatiei depinde nu numai de e'istenta disponibilitatilor alimentare ci si de cererea solvabila a populatiei, consecinta a marimii produsului brut si nivelului costurilor alimentare! <n pre%ent c2eltuielile cu alimentatia depasesc )0# din fondul de venituri ale populatiei! 4 asemenea situatie constituie o frana in de%voltarea pietei interne si un obstacol principal in cresterea economica! Se poate constata ca politica alimentara nu este o problema doar a a,riculturii si industriei alimentare ci a intre,ii economii nationale! Depasirea situatiei actuale depinde, deopotriva, de politica macroeconomica si de cea sectoriala, evolutia produsului intern brut, intre productivitatea muncii nationale si sectoriale, intre venituri si preturi, care sa ,enere%e cererea solvabila sporita, lar,irea pietei interne si efecte de antrenare economica! Reali%area in perspectiva a modelului de consum alimentar in forma sa optionala de satietate ,enerali%ata, poate avea loc atat prin cresterea veniturilor cat si prin reducerea in termeni reali a preturilor produselor alimentare in asa fel incat ponderea c2eltuielilor banesti ale populatiei pentru consumul alimentelor in totalul c2eltuielilor de consum sa se diminue%e in termeni comparabili de la peste )0# la apro'imativ 1)&20# cat repre%inta in tarile 9niunii 8uropene! Consumul alimentar in Romania comparativ cu tarile de%voltate din 8uropa repre%inta )2& )0# la carne si produse din carne, .0&.)# la lapte si produse din lapte, $)# la %a2ar si produse din %a2ar, *)&/0# la le,ume si produse din le,ume@ depasirea cu peste *0# la consumul de cereale si produse din cereale in detrimentul produselor de ori,ine animala si in consecinta a proteinei animale! 8volutia consumurilor pe cap de locuitor in ultimii ani pentru principalele produse s&au mentinut in aceeasi parametri! C(n&u*u% a%i*"nta! C(n&u*u% a%i*"nta! Specificare 1..2 Carne si prod din carne in ec2ivalent 0),* 1.." 0*,* 1..0 0),) 1..) 0*,/ 1..$ 0*,2 1..* 0),1 $2 C(n&u* -i#i(%($ic

Noiembrie, 2000

/.

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

carne taiata A 6, =rasime total A 6, 10,0 10,1 12,. 10,2 10," 1" 1" +apte si produse 1$",* 1*$,. 1*.,) 1//,$ 1.2,* 1.2,0 220 din lapte (e'clus unt in ec2iv! lapte A litri 4ua & buc! 1.$ 1.0 1.0 1.* 1.. 1/$ 2$0 Ea2ar si prod!din 20,0 2",* 20,) 2",) 20,/ 1.,. 22 %a2ar A 6, (rod! din cereale (ec2iv! faina A 6, 10$,) 1).,$ 1)/,$ 1$2,0 1$0,$ 1$.,/ 1"" Cartofi A 6, $0 *",. $$,* *1 *",0 /1,* *0 +e,ume si prod! de le,ume in ec2iv! A 100,* 112,* 110," 11),$ 11),0 111,$ 110 6, Bructe si produse din fructe in ec2iv! 0*,1 $0," 0*,/ 0),/ )0,) 00,) $0 & 6, Sursa de provenienta a consumului fi%iolo,ic mentionat in tabel este 3(lanul National de actiuni pentru nutritie in Romania, 1..)C! Consumul fi%iolo,ic calculat pentru Romania este mai mic decat cel calculat pentru 9niunea 8uropeana! Se constata ca la carne, lapte, oua si fructe comestibile sunt sub cele fi%iolo,ice, iar la produsele ,rasimi (ulei , %a2ar, cartofi, le,ume, cereale, sunt la nivelul cerintelor fi%iolo,ice si peste! +a %a2ar consumul este influentat de importul de %a2ar deoarece consmul din productia interna este de 10,1 6,! <n functie de consumul fi%iolo,ic pe locuitor compatibil cu consumul mediu in 9!8! se poate stabili si necesarul de productie pentru principalele produse a,ricole astfel: C(n&u*u% -i#i(%($ic:%(cuit(!0 in R(*ania (rodusul 9-M Consu 9-M Necesar Reali%at 4bservati m productie 1../ i mediu pentru pentru 9!8! consum in consum tone (la 22,) mil locuitori Carne taiata Q, /2 Mii 1!/0) 1!0.. Deficitar tone +apte vaca si + 2/0 Mii 2l $"!)00 0*!1.* Deficitar oaie (este Q, /,) Mii 1.1 1/,$ Deficitar tone =rasimi total Q, 1" Mii 2.2 200 Deficitar tone 4ua buc 2$0 Mil buc )!/)0 0!/00 Deficitar +e,ume & total Q, 110 Mii 2!0*) 2!/1/ 8'cedent
Noiembrie, 2000 .0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

tone Cartofi Q, *0 Mii buc 1!)*) 2!"00 8'cedent +e,uminoase Q, " Mii $* *1 8'cedent tone Bructe A total Q, $0 Mii 1!")0 1!0"$ Deficitar tone Ea2ar A total Q, 22 Mii 0.) "1* Deficitar tone =rau Q, 1*0 Mii "!*)0 0!$00 8'cedent tone <n vederea reali%arii acestor productii este necesar sa se prevada strate,ii sectoriale pentru fiecare cultura si specie de animale tinand cont si de evolutia pietei a cererii populatiei, de puterea de cumparare in evolutia de%voltarii pe ansamblu a economiei nationale! C(n&u*u% -i#i(%($ic:%(cuit(!0 in U.E. 9-M Carne si produse din carne (in ec2ivalent 6, carne =rasime total (ulei comestibil I mar,arina +apte si produse din lapte (e'clusiv unt 4ua Ea2ar si produse din %a2ar Cereale (ec2ivalent faina Cartofi +e,ume si produse din le,ume +e,uminoase uscate Bructe si produse din fructe Q, Q, + :uc Q, Q, Q, Q, Q, Q, Consum Consum (roductie pe fi%iolo,ic 9!8! locuitor 1..* $2 /2 0),1 1" 220 2$0 22 1"" $0 110 " $0 1" 2/0 2$0 22 1"" *0 110 " $0 1",0 1.2,0 1/$ 11,) 1$.,/ /1,* 111,$ ",2 00,)

P!(+uctia n"c"&a!a "nt!u !"a%i#a!"a c(n&u*u!i%(! 9M (entru consum fi%iolo,i c (entru consum mediu 9!8! Suprafata necesara&mii 2a

Carne si produse din Mii t carne =rasimi total (ulei Mii t comestibilImar,arina

1!".) 2.2,)

1!/0) 2.2,)

pentru consum fi%iolo,ic 1!)00 *)0

pentru consumul mediu 9!8! 2!000 *)0

Noiembrie, 2000

.1

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

+apte si produse din Mii 2l 0.!)00 $"!)00 1!$00 1!/00 lapte (e'clusiv unt 4ua Mil )!/)0 )!/)0 ")0 ")0 buc! Ea2ar si produse din Mii 0.) 0.) 200 200 %a2ar tone Cereale (ec2ivalent Mii 2!..0 2!..0 1!000 1!000 faina tone Cartofi Mii 1!")0 1!)*) 11) 1"0 tone +e,ume si produse din Mii 2!0*) 2!0*) 200 200 le,ume tone +e,uminoase uscate Mii $* $* )0 )0 tone Supraf! arabila necesara Mii 2a $!1$) $!//0 Suprafata arabila necesara asi,urarii produselor pentru consumul populatiei este calculata la productiile medii reali%ate in ultimii ani iar ratiile furajere sunt cele adaptate unui consum semiintensiv de crestere a animalelor! <n necesarul pentru consum nu este luat in calcul necesarul pentru samanta la ,rau, or%, cartofi, or%oaica pentru bere! Calculul necesarului de teren arabil pentru asi,urarea consumului populatiei pentru principalele produse in varianta consumului de produse pe locuitor din 98, impune o noua structura de culturi a,ricole! Burajele necesare pentru obtinerea unor productii animaliere suficiente pentru a acoperi consumurile pe locuitor din 98 se pot asi,ura prin imbunatatirea pasunilor naturale, dar pentru furajele concentrate se impune sa se ,enerali%e%e utili%area pentru cresterea tuturor speciilor de animale a furajelor combinate care conduc la un consum redus de cereale prin aportul furajelor proteice! Culturile furajere pentru speciile bovine si ovine trebuie sa ocupe 2" & 2) # din terenurile a,ricole! 3.2 ANALIZA DISPARITATILOR COMPARATIV CU UNIUNEA EUROPEANA In-!a&t!uctu!a t".nica &i &(cia%a In-!a&t!uctu!a +" t!an& (!t - +"n&itat"a Suprafata spatiului rural din Romania ocupa o proportie de /.# din teritoriul tarii, mai mare decat in 9niunea 8uropeana, unde acesta detine numai /1#! In+icat(!i +" +"n&itat" a in-!a&t!uctu!ii 7nul 98& 1) Romania P Rural Densitatea drumurilor publice-100 6mp! 1..$ 1)/ "0,* Densitatea cailor ferate -100 6mp! 1..$ ),0 0,/ Nr!accidente de circulatie-100000 ve2! 1..$ 2$ .1 Sursa: pentru 98 &1) 38urostat Wearboo6C, 1..*@ pentru Romania, 37nuarul statistic al! RomanieiC1../ si Raportul de%voltarii umaneC

Noiembrie, 2000

.2

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Reteaua drumurilor publice este foarte putin densa in Romania comparativ cu 98, densitatea fiind de ) ori mai mica! +un,imea sin,urei autostra%i din Romania este de numai circa 110 6m!, starea ei fiind sub standardele cerute! Reteaua de cai ferate are o densitate asemanatoare cu cea din 98, dar starea caii de rulare si a ve2icolelor este nestisfacatoare! Comparativ cu tarile invecinate, densitatea cailor ferate & e'primata ca raport fata de suprafata tarii si populatia tarii & este mai sca%uta in Romania! Numai :ul,aria are o retea feroviara mai putin densa, raportat la suprafata ! Sanatat"a &i a&i&t"nta &anita!a C2eltuielile pentru sanatate din Romania repre%inta o parte mica din (<:, aproape de trei ori mai putin decat in ca%ul 98!

In+icat(!i ai a&i&t"nt"i &anita!" 7nul # sanatate in (<: (aturi in unitati sanitare, publice 1..0 la 1000 locuitori Medici - 1000 locuitori(e'cl! dent 2,) 1,/ 0,* Mortalitatea infantila ( H 1..$ ),) 22," 2),$ Sursa: pentru 98 &1) 38urostat Wearboo6C, 1..*@ pentru Romania, 37nuarul statistic al! RomanieiC1../ si Raportul de%voltarii umane! Comparativ cu situatia din tarile invecinate, Romania dispune de un numar relativ mic de medici in raport cu locuitorii sai! <n :ul,aria sau 9n,aria, numarul mediu de locuitori ce revine la un medic din aceste tari este de 2 ori mai mic decat in Romania! 7sistenta medicala insuficienta se reflecta si in nivelul foarte ridicat al deceselor in randul nou nascutilor din Romania, unde mortalitatea infantila este de 1,)&2,0 ori mai mare decat in tarile vecine! R"&u!&"%" u*an" Dat" $"n"!a%" !i,in+ ( u%atia Densitatea medie a populatiei Romaniei este relativ sca%uta in comparatie cu 8uropa, iar cea din rural este cu mult mai mica! Conform pra,ului de densitate utili%at de 48CD pentru delimitarea ruralului de urban, ar trebui considerata ca rural si o parte din teritorul apartinand teritoriului administrativ urban, in care densitatea este sub 100 loc!-6mp! Dupa 1..0, populatia Romaniei si a ruralului s&a diminuat continuu & tendinta similara cu cea inre,istrata in tarile vecine (:ul,aria, R! Moldova, 9craina, 9n,aria & in timp ce tendinta medie europeana este de crestere demo,rafica! (onderea populatiei rurale in populatia totala a tarii ramane foarte mare in Romania, de aproape " ori mai mare decat in 8uropa! 98& 1) * *,/ Romania 2,$ *,$ (1..$ Rural & 1,*

Noiembrie, 2000

."

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

In+icat(!i +"*(-"c(n(*ici <ndicatori 7nul 98&1) Romania Rural Densitatea populatiei & loc-6mp 1..$ 11* .) 0/ Dinamica populatiei(1..0J100 1..* 10" & 0!0 & 0,$ Structura pe se'e (# 1..* & Masculin 0. 0. 0.,$ & Beminin )1 )1 )0,0 Structura pe varste(# 1..* & 0&10 ani 1* 1.,0 1.,$ & 1)& $0 ani $* $/,0 $",0 & $) ani si peste 1$ 12,$ 1*,0 (onderea populatiei rurale 1..* 1*,) P & 0),1 P Nota : 8ste vorba numai de populatia din comunitatile cu densitati demo,rafice sub 100 locuitori-6mp! Sursa: 8urostat Wearboo6 si C!N!S!?7nuarul statistic al! RomanieiC Structura pe se'e a populatiei din Romania este la fel de ec2ilibrata ca si in 8uropa! Structura pe varste este mai avantajoasa pentru Romania, pe ansamblul tarii, populatia fiind mai putin imbatranita! (opulatia rurala a Romaniei are insa un ,rad de imbatranire demo,rafica apropiat de cel al intre,ii populatii din tarile europene, avand avantajul unei re%erve mai mare de populatie tanara sub 1) ani! 1"n(*"n" +"*($!a-ic" Modificarile intervenite in acest deceniu in fenomenele demo,rafice din Romania au avut o semnificatie ne,ativa ! 8le au condus la aparitia unui deficit al cresterii naturale, in special ca urmare a cresterii alarmante a mortalitatii, mai accentuata la varstele cuprinse intre )0 si $0 de ani! Re%ultatul este un nivel foarte sca%ut al sperantei de viata a romanilor, si in continua reducere! <ndici privind fenomene demo,rafice Romania Rural Numar mediu de copii-femeie 1," (1..* 1,0 Mortalitatea ,enerala ( H 12,0 (1..* 1$,) Speranta de viata (ani (1..)&1..* (1..)&1..* & Masculin *0,0 $),2 $",. & Beminin /0,) *",0 *2," Sursa: 38urostat Wearboo6C,1..* si C!N!S!37nuarul statistic al! RomanieiC ,1../ Speranta de viata a populatiei din Romania este printre cele mai sca%ute din tarile din 8uropa centrala si de est! Spre deosebire de alte tari, in care speranta de viata creste continuu, in Romania, mai ales in rural, aceasta a sca%ut dupa anul 1..0, la barbati, si dupa 1..2, si la femei ! 7nul 1..$ 1..$ 1..$ 98& 1) 1,0 10,0

Noiembrie, 2000

.0

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

Ocu a!"a ( u%ati"i &i acti,itati%" "c(n(*ic" (opulatia Romaniei are o rata de ocupare e,ala cu cea europeana! 8ste insa o mare diferenta intre ,radul de ocupare a populatiei urbane si rurale! Somajul era, in 1../, mai mic decat in 9niunea 8urpeana! Ca urmare a restructurarilor unor ramuri sau societati comerciale, in pre%ent somajul a crescut pana aproape de 10#! In+icat(!i !i,in+ acti,itat"a "c(n(*ica a ( u%ati"i 7nul 9 8&1) Romania Rural Rata de activitate(# P 1..* & $0,/ *1,) P Rata de ocupare(# 1..* & 1otal $1 $0,. $/,. & Masculin $.,. *" & Beminin )0,0 $* Rata somajului(# & 1otal 10,* *,0 (1../ ),0(1../ & Masculin .," *," & & Beminin 12,0 *,) & Structura ocuparii pe sectoare(# 1..* & a,ricultura ),0 "*,) $.,/ & industrie, constructii 2.,0 "2,0 1$,1 & servicii $),$ "0,) 10,1 P Calculat fata de populatia totala de 1) ani si peste@ Sursa: 38urostat Wearboo6C,1..* si C!N!S! 37nuarul statistic al! RomanieiC,1..*@ (opulatia ocupata a Romaniei este in mare parte le,ata de a,ricultura, iar cea a ruralului este aproape total dependenta de a,ricultura, spre deosebire de 9niunea 8uropeana, unde a,ricultura ocupa o parte foarte mica din populatie! Serviciile sunt insa foarte putin de%voltate in Romania, iar in rural se reduc aproape numai la cele strict necesare pentru administrarea unei comunitati si alte cateva servicii sociale! <n conte'tul tarilor din vecinatate, economia Romaniei are cel mai e'tins sector al! a,riculturii! Bata de Ce2ia si 9n,aria, a,ricultura din Romania ocupa de 0&) ori mai multa populatie si, spre deosebire de celelalte tari, ponderea a,riculturii este in crestere ! 3.' A!*(ni#a!"a %"$i&%ati,a &i in&tituti(na%a in a$!icu%tu!a +a 20!0)!1..$ a fost transmisa de C!C!8!C7R187 7+:7 pentru pre,atirea 1arilor 7sociate din 8uropa Centrala si de 8st pentru <nte,rarea in (iata <nterna a 9niunii! C7R187 7+:7 a identificat componentele prioritare ale acOuis communautaire, pe care tarile candidate trebuie sa le adopte si implemente%e pentru a permite libera circulatie a marfurilor! 7ne'a ; A7=R<C9+19R7 cuprinde o anali%a punctuala pentru a asi,ura adoptarea si punerea in practica a le,islatiei in domeniu si ordinea in care poate fi implementata! De asemenea, contine un minimum absolut in materie le,islativa in domeniul a,ricol, care trebuie insusit de tarile asociate (deci si de Romania pentru a asi,ura functionarea (ietei 9nice!
Noiembrie, 2000 .)

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

+e,islatia a,ricola a 9!8! s&a format in decursul a mai mult de "0 de ani si este in continua sc2imbare corespun%ator noilor evolutii! 7ceasta le,islatie repre%inta cca!00# din intre,a le,islatie comunitara! <n majoritatea sectoarelor a,ricole nu s&a promovat inca cadrul le,islativ armoni%at cu cel al 98! 1rebuie avut in vedere ca sunt acte le,islative comunitare care nu trebuie transpuse ci aplicate ca atare din c2iar prima %i a aderarii! 7rmoni%area le,islatieii romanesti cu cea comunitara este inca la inceput in majoritatea sectoarelor, cu e'ceptia celor sanitar veterinar, vitivinicol si seminte si material saditor! 7vind in vedere volumul sii comple'itatea le,islatiei comunitare a,ricole vor trebui facute eforturi mari pentru a reusii armoni%area la termenele preva%ute ! 8ste necesara stabilirea unui sistem de monitori%are a modului in care se respecta termenle an,ajate pentru preluarea acOuis&ului in fiecare sector! +ipsesc or,ani%atiile sau cooperatrivele de producatori, fapt care afectea%a atat productia obtinuta, cat sii desfacerea produselor a,ricole in conditii de profitabilitate pentru fermieri! (entru monitori%area preturilor produselor a,ricole este necesara infiintarea unui sistem specific(:enc2 mar6 ! L"$i&%ati" a!*(ni#ata S"ct(!u% %"$u*" -!uct"&e'ista standarde armoni%ate inte,ral (stru,uri de masa, prune, aspara,us si andive si partial pentru o serie de le,ume si fructe dar nu au caracter obli,atoriu@ S"ct(!u% %a t"%ui &i !(+u&"%(! %actat" &prevederile standardelor de calitate romanesti sunt diferite de cele comunitare si nu au caracter obli,atoriu@ S"ct(!u% ca!nii +" (!c&standardele romanaesti sunt putin armoni%ate (doar partiall metodele analitice @ S"ct(!u% cu%tu!i%(! a!a/i%"&standardele de calitate pentru cereale sunt armoni%ate partial@ M"cani&*"%" c(*"!cia%" in domeniul a,riculturii&re,imul comercial este liberali%at@ P!(+u&"%" t!an&-(!*at" &sistemul tarifar aplicat in Romania este similar cu cel al 98 si se aplica in relatia cu 98 si 1urcia@ S"ct(!u% ,iti-,inic(%&+e,ea nr!$*-1..* este armoni%ata in mare parte cu prevederile comunitare@ S"ct(!u% #a.a!u%ui&e'ista contracte pentru ac2i%itia sfeclei de %a2ar, dar sunt diferite de cele utili%ate in 98@ S"ct(!u% &"*int"%(!&cadrul le,al stabilit prin +e,ea *)-1..), amendata de +e,ea 1"1-1..* este armoni%at in mare parte cu cel comunitar@ P(%itica +" & !i6ini!" -inancia!a a !(+ucat(!i%(! &+e,ea 1$)-1../ (amendata ulterior de 4rdonanta =uvernului nr!"0-1... si 4rdonanta de 9r,enta 1"1-1... prevede constituirea unui fond special al M77 pentru sprijinirea productiei a,ricole@ 4rdonanta "$-1... prevede spijinirea producatorilor pentru ac2i%itia de masini si utilaje a,ricole, ec2ipamente pentru iri,atii prin credite cu dobanda subventionata@ 4rdonanta "1-1... si 1.-1... prevad acordarea de subventii la e'portul de carne de pasare si porc si respectiv ,riu si porumb@ P(%itica !i,in+ ca%itat"a& cadrul le,al asi,urat prin le,ea /0-1... privind marcile si indicatiile ,eo,rafice si F!=! nr!//"-1../ referitoare la normele de aplicare a +e,ii /0-1... este armin%at deja cu le,islatia comunitara@ Si%,icu%tu!a-pentru clasificarea lemnului pe clase de calitate este elaborata o F= aflata in stadiul final de aprobare@ le,islatia in domeniul materialului de reproductie este in mare parte armoni%ata (Codul Borestier din 1..$ si <nstructiunile te2nice nr!10-1.// @ prevederile privind
Noiembrie, 2000 .$

PLANUL NATIONAL DE AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA 2000-2006

protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice sunt cuprinse in 5Sistemul de monitori%are a padurilor din Romania5 publicat in M!4! nr!20.-1..0, fiind partial armoni%at@ le,islatia romaneasca privind protectia padurilor impotriva focului cuprinde +e,ea 212-1..*, Codul Borestier si norme specifice@ in ceea ce priveste masurile de sprijinire in domeniul silvic a fost adoptata +e,ea 10*-1...(referitoare la masurile de imbunatatire a pamanturilor de,radate prin impadurire care armoni%ea%a partial le,islatia comunitara@ Ca!n"a &i (ua%"%" +" a&a!" & standardele privind clasificarea si etic2etarea acestora sunt partial armoni%ate, dar nu au caracter obli,atoriu@ Mi"!"a&+e,ea apiculturii /.-1../ prevede unele masuri de spijin pentru producatori@ S"ct(!u% &anita! ,"t"!ina!& conform declaratiei specialistilor romani in acest domeniu circa )0# din le,islatia comunitara este deja armoni%ata, un numar de alte 20 de acte normative (care corespund articol cu articol urmind a fi in scurt timp a fi adoptate! Ac.i#itii%" u/%ic"- 4rdonanta 11/-1... este partial armoni%ata! L"$i&%ati" n"a!*(ni#ata 1inand cont de re%ultatele screenin,u&lui din noiembrie 1..., le,islatia nearmoni%ata este in urmatoarele sectoare: culturi arabile, le,ume si fructe, lapte si produsele lactate, porc, carne de vita si de vitel, carne de oaie si capra, carnea si ouale de pasare, politica privind calitatea prelucrarii produselor (%a2ar si industria tutunului @ fibre te'tile, furaje uscate, seminte, statistici a,ricole, politica de srijinire financiara a producatorilor si silvicultura! 4 lista completa a le,islatiei care cuprinde pac2etul le,islastiv minim necesar (ro,ramului S7(7RD (le,islatia de ba%a e'istenta, propunerile de le,i si re,lementarile care vor fi elaborate , este pre%entata in 7ne'a *1! (rocesul armoni%arii le,islative este in curs si include toate aspectele le,ate de implementare!

Noiembrie, 2000

.*