Sunteți pe pagina 1din 40

PROIECT DE AN LA ECONOMIE RURAL

EFICIENTA ECONOMIC A CULTURII DE HAMEI

Cuprins
Introducere.......................................................................................................................04 Cap I Importanta si tehnologia de cultura......................................................................05 Cap II Eficienta economica a culturii de hamei..............................................................15 Concluzii .........................................................................................................................29 Bibliografie...................................................................................................................... 0

INTRODUCERE !roiectul de fat" #a pune $n e#ident" eficienta economic" a unei acti#it"ti agricole $n conditiile t"rii noastre% si anume a culturii de hamei. C&nd #orbim de eficient" economic" ne referim la capacitatea de a obtine rezultate ma'ime dintr(o acti#itate $ntrprins" folosind un minim de factori. Cu alte cu#inte eficiena economic" e'prim" rationalitatea acti#it"tii acti#it"tii umane. Eficienta economic" poate fi interpretat" sub dou" aspecte) ( ca randament al utilit"*ii +i combin"rii for*ei de produc*ie, ( sub forma consumului for*ei de produc*ie unde eficien*a economic" apare ca raport $ntre #eniturile realizate +i factorii de produc*ie consuma*i. !erformanta economic" a acti#it"tii agricole #a fi e#identiat" prin urm"toarele elemente principale) ( #olumul productiei, ( mar-a de siguran"t", ( eficienta economic" a in#estitiei, ( rentabilitatea economic". Indicatorii determinanti in cadrul acestei cercetari sunt) 1. Indicatori primari) ( !roductia totala ./t0 ( !roductia marfa ./m0 ( Consumul intern .Ci0 ( !roductia medie ./me0 ( !roductia #anduta .C10 ( 2eniturile totale .2t0 ( Cheltuielile totale .Ch0 ( !rofitul brut .!b0 ( !rofitul net .!n0 ( Costul de productie .Cp0 2. Indicatori de eficienta economica) ( 3ata profitului .3p0 4

( !roducti#itatea muncii .40 (2enitul mediu .2m0 ( !rofitul brut total .!bt0 ( Eficienta in#estitiei .Ief0 ( 5urata de recuperare a in#estitiilor .6r0 . Indicatori de cuantificare a #iabilitatii economice) ( !roductia la pragul de rentabilitate ./p0 ( 7ar-a de sigurant" .7s0

Cap I - Importanta si tehnologia e !"lt"r# a hamei"l"i


$%$%Importanta 8ameiul din flora spontan" a fost cunoscut +i utilizat din antichitate la prepararea unor b"uturi .conurile0 +i $n alimenta*ie .l"starii tineri porni*i din butuc0. !rimele culturi de hamei s(au ini*iat $n centrul +i #estul Europei% $n secolul al 2II( lea% fiind ulterior atestate +i $n unele scrieri. !e m"sura dez#olt"rii industriei berii suprafe*ele culti#ate cu hamei au crescut treptat% $n special $n zonele mai umede +i r"coroase din Europa% la 9periferia: zonelor de culti#are a #i*ei(de(#ie% unde aceasta d" rezultate mai slabe. ;n secolul <I2 ( <2% suprafe*e mai mari culti#ate cu hamei sunt consemnate $n Boemia% Ba#aria +i Belgia% unde se dez#olt" +i o important" industrie a berii. ;n secolul nostru% o dez#oltare marcant" a industriei berii +i o e'tindere a suprafe*elor culti#ate cu hamei% $n diferite *"ri% s(a $nregistrat dup" cel de(al doilea r"zboi mondial. ;n 3om&nia% utilizarea hameiului pro#enit din flora spontan" apoi cel ob*inut din cultur" este men*ionat" $n scrieri $ncep&nd din secolul al <I2 ( lea $n 6ransil#ania% apoi $n 7oldo#a .secolul al <2(lea0 +i $n 7untenia% .secolul al <2I(lea0. 5ocumente scrise pri#ind cultura hameiului la noi $n *ar" dateaz" din secolul al <2I(lea .15=00% de+i% probabil% primele culturi $n sistem gr"din"resc au fost $nfiin*ate $n sec. <I2 ( <2 $n cele trei principate rom&ne+ti. >tiliz"rile $n industria berii. 8ameiul este cunoscut ast"zi ca una din cele mai $nsemnate plante tehnice% prin faptul c" inflorescen*ele femele .conurile0 reprezint" o materie prim" indispensabil" $n industria berii. Conurile imprim" $nsu+irile cunoscute ale acestei b"uturi) spuma% gustul +i aroma specific"% culoarea +i limpezimea% asigur&nd +i conser#abilitatea ei. 1ceste $nsu+iri sunt conferite% $n principal% de lupulina produs" de conuri% care con*ine substan*e amare .acizi amari +i r"+ini0% uleiuri #olatile +i taninuri .cantit"*i mari de tanin se afl" +i $n rahis0 etc. ?ici o alt" substan*" chimic" .natural" sau sintetic"0 nu a putut $nlocui lupulina din conurile de hamei% pentru a realiza $nsu+irile fizico ( chimice +i gustati#e ale berii. ;n industria berii% hameiul se utilizeaz" sub form" de conuri uscate .150 (450 g@hl bere% iar pentru unele sortimente p&n" la 1500 g@hl bere0% pulbere fin" presat" sau nepresat"% pulbere granulat"% e'tract sau combina*ii ale acestora% $n ultimul timp% dozarea

se e'prim" $n grame acizi alfa@hl bere% re#enind $ntre A%B ( 9% g acizi alfa@hl bere% pe plan mondial. !roduc*ia mondial"% de bere +i $n *ara noastr" a $nregistrat o cre+tere substan*ial" $n ultimele decenii% dup" cum rezult" din datele prezentate $n tabelul 1.1. .dup" 1nuarul C1D +i 1nuarul Etatistic al 3om&niei0. 6abelul 1.1. !roduc*ia de bere ( mondial" +i a 3om&niei Epecificare !roduc*ia mondial" de bere .milioane de hi0 !roduc*ia de bere $n 3om&nia 19A0 41B 1%A2 19=0 A4 4%25 19B0 924 9%90 1990 1140 10%5 199= 1.2=5 =%A5

.milioane de hi0

5atorit" $nsu+irilor sale .con*inut sc"zut $n alcool% gust pl"cut% #aloare alimentar" +i efectele sale diuretice +i oarecum sedati#e ale sistemului ner#os0% berea este +i #a r"m&ne o b"utur" consumat" de o mare parte a popula*iei globului% $n cantit"*i moderate. Cre+terea produc*iei mondiale de bere% c&t +i di#ersificarea sortimentelor +i a tehnologiilor de fabricare% pentru a satisface preferin*ele +i e'igen*ele consumatorilor% a condus la cre+terea cantit"*ii +i calit"*ii produc*iei de conuri +i la di#ersificarea sortimentului de soiuri culti#ate. ;n scop medicinal se utilizeaz" conurile de hamei .Fupuli strobuli0. >leiul #olatil din conuri imprim" un efect calmant% sedati# al sistemului ner#os. Eubstan*ele amare dau conurilor $nsu+irile tonice% stomahice% stimuleaz" secre*iile gastrice% m"rind pofta de m&ncare. !rezint" +i ac*iune bacteriostatic" asupra germenilor Gram ( poziti#i. Ceaiul de conuri de hamei are propriet"*i anafrodisiace. Conurile de hamei se utilizeaz" $n compozi*ia ceaiurilor sedati#e% hipotensi#e +i calmante ale sistemului ner#os% $n afec*iuni renale +i ca materie prim" pentru ob*inerea unui e'tract sedati# folosit $n industria de medicamente. Fupulina .lupulonul0 poate produce unor persoane st"ri alergice .e'eme sau dermatite0. 1lte utiliz"ri. Conurile de hamei se folosesc% $ntr(o m"sur" mai mic"% +i pentru aromatizarea p&inii. F"starii tineri porni*i din butuc prim"#ara pot fi utiliza*i $n alimenta*ia oamenilor sub form" supe sau salate.

5up" recoltarea conurilor% frunzele +i coardele de hamei tocate amestecate cu porumb constituie un fura- bogat $n proteine .2%42H0 +i amidon .9%B2H0% fiind recomandat $n hrana #acilor% deoarece conduce la sporirea produc*iei de lapte. 8ameiul este una din cele mai eficiente culturi agricole% planta*iile bine conduse tehnologic asigur&nd beneficii $nsemnate la hectar. $%&% Tehnologia e !"lti'are a hamei"l"i 1.2.1. 1mplasarea +i rota*ia 1mplasarea. 5eoarece condi*iile de #egeta*ie influen*eaz" puternic ni#elul produc*iei +i al calit"*ii% iar in#esti*iile pentru $nfiin*area planta*iilor sunt mari% amplasarea culturilor de hamei .se #a face $n condi*ii de clim" +i sol fa#orabile acestei plante. !roduc*ii mari de conuri +i de calitate superioar" se ob*in numai $n zone +i microzone cu climat mai umed +i r"coros% pe terenuri mecanizabile% ferite de #&nturi puternice% de cea*" +i grindin" frec#ent". Ee prefer" solurile profunde% cu te'tur" lutoas" sau luto(argiloas"% bine apro#izionate $n calciu .p8 I A%5 ( =%B0% deoarece pe solurile grele sau acide se ob*in produc*ii mici +i de calitate inferioar"% iar #ia*a butucului se reduce mult. 3ota*ia. 8ameiul se culti#" $n afara asolamentului% deoarece este o cultur" cu mare perenitate. Cele mai bune premerg"toare pentru hamei sunt leguminoasele perene sau anuale% care las" terenul $ntr(o stare fizico(chimic" +i biologic" bun". 5up" hamei se pot culti#a diferite plante% mai potri#ite fiind cele fura-ere perene .lucerna etc.0.

1.2.2. 1mena-area +i sistematizarea terenului 1mena-area terenului. 1ceasta const" $n efectuarea tuturor lucr"rilor de $mbun"t"*iri funciare .terasarea% ni#elarea% drenarea% regularizarea e#entualelor cursuri de ap" etc.0 $nainte de construirea sistemului de sus*inere .spalierilor0. Eistematizarea terenului. 5elimitarea parcelelor +i a drumurilor de e'ploatare% alegerea locului pentru construc*ii se fac *in&nd cont de configura*ia terenului% $n #ederea unei c&t mai bune e'ploat"ri sub raport tehnic +i economic% $n func*ie de relieful terenului +i de pant"% suprafa*a unei parcele este cuprins" $ntre l ( 10 ha .suprafa*a parcelelor este mai mare pe terenurile plane0. Construc*iile .liniile tehnologice de cules% de uscare% B

climatizare +i depozitele de hamei0 se amplaseaz" $n zona central" din cadrul unei ferme de hamei% pre#"z&ndu(se spa*ii adec#ate pentru o bun" func*ionalitate a instala*iilor. 1.2. . Eistemul de sus*inere pe spalieri 8ameiul este o plant" #olubil" .urc"toare0% $nalt" de p&n" la 10 ( 12 m% a#&nd ne#oie de supor*i .pr"-ini sau spalieri0. ;n planta*iile moderne sistemul de sus*inere $l constituie cel pe spalieri ( supor*i durabili .20 ( 50 de ani0 $n func*ie de natura st&lpilor de sus*inere .lemn% beton sau metal0. Construirea spalierilor se face dup" amena-area +i sistematizarea terenului. Epalierul trebuie s" fie o construc*ie solid"% elastic"% cu deschideri c&t mai largi pentru mecanizarea lucr"rilor. El trebuie st aib" o ancorare bun" $n soi% pentru a rezista sarcinilor foarte ridicate din ultima perioad" de #egeta*ie .c&nd ni#elul de biomas" este ma'im0.

Cig.1. ( Echema spalierului a ( sec*iune trans#ersal", b ( sec*iune orizontal" Epalierul se compune din) st&lpi de sus*inere% ancore% re*eaua de s&rme orizontale principale +i secundare% s&rme portante +i s&rme #erticale sau de material te'til..fig.1.1.0 Et&lpii de sus*inere .din *e#i de o*el din beton sau lemn0 au lungimea de B%5 ( 9 m% din care 0%5 m .la cei din lemn0 p&n" la 1%0 ( 1%2 m .la cei din beton sau metal0 sunt introdu+i $n sol, au diametrul de 12 ( 14 cm .st&lpii metalici0% p&n" la 15 ( 20 cm la baz" +i 10 ( 12 cm la #&rf .cei de beton +i lemn0. Et&lpii de metal +i cei din beton se fi'eaz" $n funda*ie de beton% la distan*" de 12 ( 15 m $ntre r&nduri +i 15 ( 0 m pe r&nd. Et&lpii marginali se planteaz" $nclina*i .unghi de A0J0 $n afar".

1ncorele se confec*ioneaz" din s&rm" sau cablu de o*el +i se fi'eaz" $n sol prin pl"ci de beton. 3e*eaua de s&rme principale .din fier beton cu diametrul de B mm sau cablu de o*el cu diametru de 11 mm0 leag" st&lpii .$n lung +i $n lat0% asigur&nd #erticalitatea acestora +i soliditatea $ntregului sistem de sus*inere. 3e*eaua de s&rme orizontale% secundare .cu diametrul de 5 ( A mm0 se amplaseaz" $n lungul r&ndurilor de hamei. !entru fiecare r&nd de hamei se $ntind dou" s&rme secundare% la distan*a de A0 ( =0 cm% de o parte +i de alta a r&ndului .pentru a putea conduce coardele de Ia butuc $n form" de 92:0. E&rmele orizontale secundare% la intersec*ia cu s&rmele orizontale principale% se leag" cu s&rm" de 1%5 ( 2 mm% pentru a m"ri stabilitatea sistemului de sus*inere. E&rmele #erticale .de 1%2 ( 1%5 mm diametru0 sau firele de mase plastice sau de te'tile reprezint" supor*ii pe care urc" plantele de hamei. E&rmele #erticale se prind la cap"tul superior de s&rmele orizontale cu un c&rlig $n form" de E din s&rm" .de 4 mm0% iar la cap"tul inferior se fi'eaz" de un *"ru+ din s&rm" .lung de 40 ( 50 cm +i cu diametrul de A mm0 sau se $nfig $n sol cu a-utorul unei ti-e metalice.

1.2.4. 5esfundarea% fertilizarea +i preg"tirea terenului $nainte de plantare

;nainte de plantarea hameiului% dup" construirea spalierului% terenul din parcele se preg"te+te pentru a asigura condi*ii optime pentru organele subterane ale plantelor. Fucr"rile solului $ncep cu desfundarea% e'ecutat" la ad&ncimea de 50 (B0 cm% pentru af&narea solului b"t"torit prin construc*ia spalierului +i% asigurarea unui regim aero( hidric fa#orabil sistemului radicular. 1r"tura de desfundare se e'ecut" cu plugul de desfundat% se discuie+te cu discul $n agregat cu grapa. 5up" a+ezarea terenului% se aplic" $ngr"+"minte .50 ( =0 t@ha gunoi de gra-d cu 7IG ( 5 +i A0 ( =0 Kg@ha fosfor% cu 71 ( %50% care se $ncorporeaz" printr(o ar"tur" de 25 ( 0 cm. !reg"tirea patului germinati#. !e soiurile u+oare% 1@ din doza de gunoi se $ncorporeaz" sub ar"tura de desfundare. >ltimele lucr"ri ale solului $nainte de plantare sunt ni#elarea% combaterea buruienilor +i af&narea solului% printr(o lucrare cu discul $n agregat cu grapa.

10

1.2.5. !roducerea buta+ilor 8ameiul se $nmul*e+te% $n mod obi+nuit% prin buta+i pro#eni*i din partea subteran" a coardelor% ob*inu*i prin t"ierile la butuc% prin dra-oni sau prin l"starii porni*i din butuc. 3ezultate mai bune se ob*in prin folosirea pentru plantare a buta+ilor $nr"d"cina*i timp de un an $n pepinier". !rin utilizarea buta+ilor $nr"d"cina*i se asigur" o prindere mai bun" realiz&ndu(se planta*ii f"r" goluri +i o pornire mai #iguroas" $n #egeta*ie a plantelor% contribuind la intrarea pe rod a planta*iei $nc" din primul an de #egeta*ie. Buta+ii $nr"d"cina*i% destina*i plant"rii% trebuie s" $ndeplineasc" urm"toarele condi*ii) s" apar*in" soiurilor omologate sau autorizate% cu poten*ial ridicat de producti#itate +i calitate superioar", s" pro#in" din planta*ii ( mam" de produc*ie% recunoscute% supuse an de an selec*iei .dup" caracterele morfologice +i starea fitosanitar"0, s" aib" act de certificare care s" ateste autenticitatea soiului% #aloarea biologic" +i starea fitosanitar" conform legisla*iei $n #igoare. !entru $nr"d"cinare% buta+ii se recolteaz" din planta*iile ( mam" $n #&rst" de minimum 2 ani% prim"#ara sau toamna% prin t"ieri la butuc% ob*in&ndu(se %5 (10 mii buta+i la ha .$n medie% 1 ( +i f"r" #"t"m"ri mecanice. ;nr"d"cinarea buta+ilor $n c&mp se poate face prin dou" procedee) $n biloane +i $n pungi de polietilen" .F. 7>?6E1? +i colab.% 19=B etc.0% cu respectarea condi*iilor de amplasare a pepinierei .la minimum 200 m distan*" de planta*iile de produc*ie0. 6erenul din pepinier" se ar" din toamn"% se fertilizeaz" cu 20 ( 0 t@ha gunoi de gra-d +i 40 ( 50 Kg@ha fosfor .$ncorporate cu ar"tura0 sau cu ?=0(90, !B0(90, LB0 .fosforul +i potasiul aplicate toamna% iar azotul prim"#ara0. ;nr"d"cinarea $n biloane .fig.2.0. In teren preg"tit pentru plantare se e'ecut" biloane la distan*" de 1 m .$n"l*imea de circa 0 cm0 cu a-utorul rari*ei% l"s&ndu(se la A ( B r&nduri un inter#al de d"un"torilor. Buta+ii se planteaz" pe biloane folosindu(se material ob*inut din t"ieri la butuc +i tratat contra bolilor cu 6urdacupral% $n concentra*ie de 0%5H. !lantarea se face la distan*e de 10 ( 15 cm +i la ad&ncimea de B ( 10 cm a p"r*ii superioare a buta+ilor. m l"*ime% pentru a permite mecanizarea lucr"rilor de combatere a bolilor +i buta+i@butuc0. Buta+ii destina*ia $nr"d"cin"rii trebuie s" aib" internodii .4 ( A ochi0% s" fie s"n"to+i minimum 10 ( 12 cm lungime% 1%0 cm grosime +i 2 (

11

;nr"d"cinarea $n pungi de polietilen" .fig. .0.!rin aceast" metod"% fa*" de $nr"d"cinarea $n biloane% se ob*ine un num"r mai mare de buta+i .250 M 00 mii buta+i $n pungi la ha0% se elimin" total sau par*ial pli#itul l"starilor care apar din capul butucului pentru plantare +i se asigur" o prindere foarte ( bun" a buta+ilor la plantarea $n c&mp.

Cig.2. ( !epinier" ( $nr"d"cinarea buta+ilor $n biloane

Cig. . ( Buta+ de hamei $nr"d"cinat $n pung" de polietilen" !entru $nr"d"cinare se folosesc pungi de polietilen" cu lungimea de 22 (25 cm +i diametrul de 10 ( 12 cm% cu dou" orificii la baz" pentru drenarea e'cesului de ap" la udare +$ p"trunderea r"d"cinilor $n sol. $n pungi se pune turb" calcarizat"% re#enind pentru 100 de pungi 400 Kg turb"% la care se adaug" Kg praf de #ar amestecat cu l Kg azotat de amoniu% superfosfat +i sare potasic". Ee poate folosi $n locul turbei un amestec de mrani*"% p"m&nt de *elin" +i nisip de r&u% $n propor*ie de 2 ) l ) l. Buta+ii se a+eaz" $n pungi odat" cu umplerea acestora cu amestecul preg"tit% la ad&ncimea de = ( B cm sub ni#elul superior al con*inutului pungii. !ungile astfel preg"tite se a+eaz" $n +an*uri ad&nci de 10 cm% $n f&+ii late de c&te 10 pungi% cu distan*a $ntre f&+ii de circa l m +i cu inter#ale de m l"*ime dup" +ase f&+ii% pentru mecanizarea lucr"rilor de combatere a bolilor +i d"un"torilor.

12

Fucr"rile de $ntre*inere sunt similare cu cele efectuate $n cazul $nr"d"cin"rii $n biloane. F"starii se diri-eaz" mai bine pe supor*i de s&rm" cu diametrul de A ( B cm +i l m $n"l*ime de la suprafa*a solului% a+eza*i la distan*e de 25 ( 0 cm $ntre ei. 3ecoltarea se face manual% lu&nd fiecare pung" +i deta+&nd r"d"cinile p"trunse $n sol. Db*inerea buta+ilor prin metoda culturilor 9in #itro:. 7etoda prezint" a#anta-ul unei rate mai mari de multiplicare +i ob*inere a unui material s"n"tos% liber de #iroze +i alte boli. ;n scopul ob*inerii de plantule $n mas"% cu o rat" mai ridicat" de multiplicare% s(a combinat metoda multiplic"rii prin culturi meristematice cu metoda multiplic"rii 9in #itro: prin minibuta+i. D aten*ie deosebit" trebuie s" se acorde $n timpul aclimatiz"rii% c&nd plantulele sunt deosebit de sensibile la umiditatea atmosferei etc. 1.2.A. !lantarea !lantarea hameiului se poate face toamna% $ntre 15 octombrie ( 15 noiembrie sau prim"#ara% $ntre 15 martie ( 15 aprilie. !lant"rile de toamn"% fa*" de cele de prim"#ar"% asigur" o prindere mai bun"% pornirea $n #egeta*ie mai de#reme a l"starilor +i dez#oltarea mai #iguroas" a r"d"cinilor $nc" din primul an. !rin plant"rile de toamn" se realizeaz" $n primul an o produc*ie de conuri de p&n" la 0%B ( 1%0 t@ha% de 2 ( plant"rile de prim"#ar". 5istan*a de plantare este de de . m $ntre r&nduri +i l m pe r&nd% asigur&nd o densitate plante .butuci0 la ha% la toate soiurile% urm&nd ca diri-area produc*iei de conuri s" 6erenul se picheteaz"% marc&nd locul $n care urmeaz" s" se efectueze gropile +i s" se planteze buta+ii. Gropile se e'ecut" cu burghiul ac*ionat de Ia priza de putere a tractorului .fig.4.0% la ad&ncimea de 5 ( 40 cm +i diametrul de 0 cm. ;nainte de plantare% $n fiecare groap" se introduc 5 ( A Kg gunoi de gra-d foarte bine fermentat% peste care se pun circa 5 cm p"m&nt rea#"n apoi ca#itatea gropii r"mase se trateaz" cu fungicide +i insecticide sistemice% cum sunt) 3idomil l g@butuc $n 100 ml ap" +i !hosdrin 24 CE 0%1H sau alte preparate eficace contra manei +i d"un"torilor subterani. !lantarea buta+ului se face astfel $nc&t partea superioar" a acestuia s" se afle la 10 (12 cm sub ni#elul solului +i r"d"cinile r"sfirate $n spa*iul gropii. !este r"d"cini se pune p"m&nt rea#"n% se taseaz"% iar deasupra se mai adaug" circa 5 cm p"m&nt, p&n" la ni#elul solului mai r"m&n circa 5 ( = cm din ad&ncimea gropii% care se #a acoperi la prima pra+il". ori mai mare fa*" de

se realizeze prin num"rul de coarde la butuc.

Cig.4. ( E'ecutarea mecanic" a gropilor pentru plantarea hameiului Buta+ii $nr"d"cina*i $n pungi de polietilen" se planteaz" $n gropi astfel $nc&t s" aib" partea superioar"( Ia 0 ( 12 cm sub ni#elul solului. E'ist" ma+ini speciale pentru plantarea mecanizat" a buta+ilor de hamei% utilizate $n Germania% 1nglia% E.>.1.% Cehia +i $n alte *"ri. 8ameiul se poate planta +i $n rigole efectuate cu mi-loace mecanice la ad&ncimea de circa 40 cm% pe fundul c"rora se pune gunoi% un strat de circa 5 cm p"m&nt% apoi se picheteaz" +i se planteaz". 1.2.=. Certilizarea 8ameiul consum" $n fiecare an cantit"*i mari de elemente nutriti#e% datorit" masei #egetati#e abundente realizat" la unitatea de suprafa*". Consumul specific de substan*e nutriti#e se prezint" $n tabelul 1.2.1. Ee constat" c" hameiul este o plant" mare consumatoare de azot% potasiu +i calciu. 1bsorb*ia elementelor nutriti#e de c"tre hamei .tabelul 1.2.2.0% este mai intens" $n lunile iulie ( august% c&nd cre+terea masei #egetale este mai ridicat" +i are Ioc formarea conurilor% $n iulie ( august hameiul absoarbe circa A9H din cantitatea de azot% 9AH din fosfor +i B0H din potasiu% $n prima parte a #egeta*iei consumul este foarte sc"zut% deoarece plantele folosesc $n primul r&nd rezer#a de substan*e nutriti#e acumulate $n butuci $n cursul anului precedent.

14

6abelul 1.2.1. Consumul specific de substan*e nutriti#e la hamei Epecificare ? Fimite .dup" diferi*i autori0 Consum mediu A5 ( 12A 95 Lg substan*" acti#" la 1000 Kg conuri uscate !205 21(41 1 L2D A0(11B BB CaD B1(1A5 12 7gD 14(1A 15 6abelul 1.2.2. 5inamica absorb*iei substan*elor nutriti#e de c"tre hamei .$n H din total0 !erioada 20 martie ( iulie Eubstan*e nutriti#e absorbite . H din total0 ? 25%0 40%4 29%0 5%A 100%0 4 iulie ( A august = august ( 5 septembrie 5 septembrie ( 15 octombrie 6otal !205 %5 AA% 0%2 ( 100%0 L2D 19%= 45%5 4%B ( 100%0

Cantitatea +i ritmul absorb*iei elementelor nutriti#e% precum +i repartizarea acestora pe organe% difer" $n func*ie de soi dup" cum rezult" din datele ob*inute la Clu- ( ?apoca .tabelul 1.2. .0( Eoiul mai precoce ?orthern BreNer consum" o cantitate mai mare de azot de la apari*ia l"starilor la formarea inflorescen*ei% $n timp ce soiul tardi# BreNers Gold are consumul ma'im de azot $n inter#alul de la apari*ia inflorescen*ei p&n" la terminarea cre+terii conurilor. Cosforul este consumat $n cea mai mare parte% $n etapa generati#"% de la apari*ia inflorescen*ei +i p&n" la maturitate. !otasiul% magneziul +i calciul urmeaz"% $n general ritmul de absorb*ie al fosforului. E(a constatat un consum ma'im al tuturor elementelor nutriti#e $n faza generati#" de dez#oltare a hameiului.

6abelul 1.2. . Consumul elementelor nutriti#e pe faze de #egeta*ie la soiurile de hamei ?orthern BreNer +i BreNers Gold .an III de #egeta*ie0 .g@plant"0 Eoiul Elementul !ornirea 1pari*ia $n #egeta*ie 15 l"starilor ;nflorirea Cormarea conurilor 7aturitatea fiziologic"

?orthern BreNer .semitimpuriu0

? ! L 7g Ca

A%= 0%B2 1%BB >rme 0%5B

laterali % 0 0%91 2%40 0% = 0%5=

24%21 2%=0 1B% 5%01 4%A4

20% 4 2% 9 15%11 4%A2 4%A5

22%9A 4%94 % 20%91 =%44 1%=B

BreNers Gold .tardi#0

? ! L 7g Ca

%44 0.=2 1%B0 0%41 0%54

5%99 0%B9 4%24 0%AB 1%2=

9%02 1%14 =.= 1%=A 1%=1

2A%14 %BA 20%9B 4%9A A%0B

2A.=5 %9B 22%B1 A%41 10%=5

A(ot"l% Este consumat $n cantitate mare de c"tre hamei% a#&nd un rol important $n asigurarea unor produc*ii ridicate de conuri. !e solurile s"race $n humus% nefertilizate suficient cu azot% masa #egetati#" a hameiului este redus", aspectul #egeta*iei e#iden*iaz" o u+oar" caren*" $n acest element. E'cesul de azot este d"un"tor% deoarece prelunge+te #egeta*ia% coardele cresc lu'uriant +i ramific" mult% cre+te sensibilitatea la boli% se formeaz" conuri pu*ine% grosiere +i% $n general% mai pu*in aromate. Fos)or"l% Este consumat $n cantitate mai mic"% $ns" influen*eaz" mult ni#elul produc*iei +i calitatea% $n doze optime determin" formarea de conuri mai fine +i mai dense% cu num"r mai mare de bractee +i un con*inut mai ridicat de lupulin". Caren*a $n fosfor influen*eaz" negati# cre+terea plantelor% produc*ia de conuri +i calitatea acestora. E'cesul de fosfor se pare c" este mai pu*in d"un"tor dec&t e'cesul de azot. Potasi"l% Consumat $n cantitate mare de c"tre hamei% influen*eaz" at&t produc*ia c&t% mai ales% calitatea acesteia. !otasiul m"re+te rezisten*a la secet" +i la boli a plantelor% precum +i calitatea conurilor .fa#orizeaz" cre+terea con*inutului $n lupulin" +i intensific" aroma0% !entru hamei se consider" c" solul este bine apro#izionat $n potasiu dac" con*ine circa 40 mg L2D% la 100 g sol. Certilizarea hameiului se poate face cu $ngr"+"minte organice .gunoi de gra-d% $ngr"+"minte #erzi etc.0 sau cu cele chimice% singure sau combinate cu cele organice

1A

Gunoiul de gra-d. Este bine #alorificat de c"tre hamei. C&nd se fertilizeaz" numai cOi gunoi de gra-d% el se aplic" pe toat" suprafa*a $n doz" de 40 (50 t@ha la doi ani +i se $ncorporeaz" odat" cu ar"tura de toamn"% sau c&te 5 ( = Kg la butuc% odat" cu lucr"rile de t"iere. El se poate administra +i la ( 4 ani% $n doze de 0 ( 40 t@ha% urm&nd ca $n ceilal*i ani s" se aplice% anual% cantit"*i echilibrate de $ngr"+"minte chimice. ;ngr"+"mintele #erzi se pot folosi $n cultura hameiului pentru $nlocuirea periodic" a gunoiului de gra-d. 5intre plantele culti#ate $n *ara noastr"% maz"rea% lupinul alb% bobul +i r"pit" au realizat o produc*ie ridicat" de mas" #egetal"% asigur&nd o $nsemnat" cantitate de substan*e fertilizante $n sol +i% ca urmare% o produc*ie de hamei comparabil" cu cea realizat" prin administrarea gunoiului de gra-d $n doz" de 20 t@ha .F. 7>?6E1? +i colab.% 19B90. 1.2.B. Fucr"rile de $ngri-ire ;n primul an de #egeta*ie se efectueaz" urm"toarele lucr"ri de $ngri-ire) ( ( completarea golurilor cu buta+i $nr"d"cina*i% dup" pornirea $n #egeta*ie a combaterea buruienilor prin ( 4 pra+ile mecanice printre r&nduri +i 2( plantelor% c&nd se constat" care din buta+ii planta*i nu s(au prins, pra+ile manuale pe r&nd% $n func*ie de gradul de $mburuienare a solului, ( $ntinderea s&rmelor #erticale +i palisarea .$ndrumarea coardelor0 $n %%2: alternati#% cu dou" coarde la butuc, ( combaterea bolilor +i d"un"torilor cu produsele folosite $n planta*iile pe rod, ( recoltarea conurilor .la planta*iile $nfiin*ate cu buta+i $nr"d"cina*i% planta*i toamna% se ob*in la 500 Kg@ha conuri uscate sau chiar mai mult0, ( fertilizarea cu fosfor +i potasiu% dup" recoltare +i eliberarea terenului, ( e'ecutarea ar"turii de acoperire a butucilor. Efectuarea complet" +i corect" a tuturor lucr"rilor de $ntre*inere% $nc" din anul $nt&i de #egeta*ie% conduce la realizarea unor planta*ii $ncheiate% cu o dez#oltare normal" a plantelor $n anii urm"tori. Fucr"rile de $ngri-ire $n planta*iile pe rod. 5in anul al doilea de #egeta*ie% c&nd hameiul intr" pe rod% $n fiecare an se e'ecut" un #olum mare de lucr"ri de $ngri-ire% care au influen*" hot"r&toare asupra longe#it"*ii butucilor .a planta*iei0 +i $n punerea $n #aloare a capacit"*ii de produc*ie a fiec"rui soi. Fucr"rile solului toamna constau $n efectuarea unei ar"turi ad&nci $ntre r&nduri% cu r"sturnarea brazdei pe r&ndurile de hamei% pentru acoperirea butucilor .ar"tura de 1=

acoperire0. Ddat" cu aceast" lucrare se face +i $ncorporarea $ngr"+"mintelor organice +i chimice aplicate toamna. Fucr"rile solului prim"#ara% $naintea pornirii $n #egeta*ie% sol .ocazie cu care se str&ng +i e#entualele s&rme r"mase $n planta*ie0, ( ar"tura de dezgropare a butucilor% $n situa*ia $n care t"ierile la butuc se fac manual, ( discuirea $n agregat cu grapa sau o lucrare ou freza% pentru ni#elarea terenului% $n situa*ia $n care t"ierile la butuc se fac mecanic. 6"ierile la butuc se fac $n scopul) $nl"tur"rii surplusului de l"stari% men*inerii capului butucului la circa 10 cm ad&ncime $n soi% suprim"rii dra-onilor +i r"d"cinilor ad#enti#e% care se dez#olt" $n -urul butucului% diri-"rii perioadei de #egeta*ie. 5e modul cum se e'ecut" t"ierile depinde longe#itatea 9hamei+tei: +i producti#itatea ei, cu ocazia t"ierilor se ob*in +i buta+ii necesari pentru $nfiin*area noilor planta*ii +i Ia completarea golurilor. ;ntinderea s&rmelor #erticale sau a sforilor se face prim"#ara% imediat dup" t"ierile la butuc% folosind $n acest scop pr"-inile sau platforma montat" pe tractor Combaterea buruienilor. 8ameiul lupt" bine cu buruienile% fiind o plant" #olubil" ca talie $nalt"% cu ritm de cre+tere ridicat. Cu toate acestea% buruienile au o influen*" nefa#orabil" asupra produc*iei +i calit"*ii conurilor) buruienile consum" o bun" parte din elementele nutriti#e% fa#orizeaz" dez#oltarea bolilor +i d"un"torilor% $mpiedic" e'ecutarea corect" a lucr"rilor de $ntre*inere +i de recoltare% reduc&nd eficien*a culturii. Coarte eficiente s(au do#edit lucr"rile cu culti#atorul echipat cu trupi*e de plug sau cu polidiscul de hamei. !rin aceste lucr"ri se distrug buruienile dintre r&nduri% iar prin bilonare pe r&nd se acoper" +i se $n"bu+" buruienile ap"rute dup" efectuarea pra+ilelor manuale. !e r&ndurile de hamei .f&+ie lat" de A0 cm0 buruienile se combat eficient prin aplicarea o dat" la doi ani% dup" t"ierile la butuc% a erbicidului Gesatop 2 Kg@ha% $n parcelele mai $mburuienate% pe acest fond de Gesatop% $n timpul #egeta*iei% c&nd hameiul are cel pu*in 5 m $n"l*ime% se recomand" aplicarea erbicidelor Eare 571 0%A l@ha P Cusilade l I@ha sau Basagran 0%A l ha P Cusilade l l@ha sau Gramo'one 0%AH .F.7>?6E1? +i colab.%1990 etc0. Combaterea bolilor. Cele mai frec#ente boli $n planta*iile de hamei sunt mana .!seudoperonospora humuli sin. !eronoplasmopara humuli0% f"inarea .Ephaeroteca 1B sunt urm"toarele) ( gr"pare% imediat ce se poate intra $n c&mp prim"#ara% pentru men*inerea apei $n

humuli0% #erticilioza sau ofilirea .2erticilium albo ( atrum0% $nro+irea conurilor .BotrQtis sp.0 +i o serie de alte micoze% precum +i un num"r $nsemnat de #iroze +i bacterioze .I. BDBER% 19B , 2. CFD3I1? +i colab.1999, etc.0. 7ana hameiului% produs" de !seudoperonospora humuli se manifest" sub forma infec*iilor primare +i secundare. Infec*ia primar" se pre#ine prin utilizarea unuia din fungicidele) 3idomil 25 4! .l g@0%1 l apa@butuc0 sau Colpan 50 4! . g@0% l ap"@butuc0% o dat" cu t"ierile la butuc% tratament care asigur" protec*ia pe o perioad" de = ( B s"pt"m&ni. Combaterea infec*iilor secundare se poate face cu produsele) 3idomil plus 4B 4! .0%2 ( 0%25H0% Eandofan C .0%25H0 sau 1liette B0 !> .0%25 ( 0% H0 aplicate la inter#al de 12 ( 1B zile% $n func*ie de condi*iile climatice% $n locul produsului 3idomil plus 4B 4! se poate utiliza amestecul 3idomil 25 4! .0%1H0 P 6urdacupral .0%2 ( 0% H0. C"inarea% produs" de Ephaeroteca humuli% se combate ad"ug&nd% la solu*iile contra manei% unul din produsele) 6ilt 250 EC .0%02H0% 6opaz 100 EC .0%04H0% sulf muiabil B0 !> .0%4H0% produsul Bre#istin 50 !> .0%1H0 combate fainarea +i putregaiul cenu+iu .BotrQtis cinerea0. Combaterea d"un"torilor. Cei mai frec#en*i d"un"tori $n planta*iile de hamei% pentru organele aeriene% sunt) p"duchele #erde ai hameiului .!horodon humuli0 +i p"ian-enul ro+u comun .6etranQchus urticae0% puricele hameiului .!sQlliodes attenuata0% iar pentru organele subterane) lar#a c"r"bu+ului de mai .7etolontha metolontha0% omida de p"dure a hameiului .6riodia sQl#ina0% g"rg"ri*a leguminoaselor .DtiorrhQnchus ligustici0% #iermii s&rm" .1griotes sp.0 coropi+ni*a .Grillotalpa grillotalpa0 etc. .6. !E3S>% 19B , I. G8IT512> +i colab. 199=etc0. Irigarea% $n zonele +i $n anii cu precipita*ii insuficiente pentru hamei irigarea este o m"sur" foarte important" pentru ob*inerea unor produc*ii ridicate +i constante. Cazele $n care deficitul de umiditate este resim*it mai puternic de c"tre hamei% sunt de la formarea l"starilor secundari la formarea conurilor% respecti# de la mi-locul lunii iunie p&n" la $nceputul lunii august% $n func*ie de precipita*iile din anul respecti#. 8ameiul se poate iriga fie prin aspersiune% cu diri-area ploii la mic" $n"l*ime .p&n" la 2 m% caz $n care este necesar" defolierea bazei coardelor0 sau deasupra plantelor .tuburile fiind montate pe st&lpi de sus*inere0% fie prin brazde .printre r&ndurile de hamei% unde panta permite0 sau prin picurare. 1.2.9. 3ecoltarea +i condi*ionarea conurilor. !roduc*ii.

19

3ecoltarea conurilor se face la maturarea tehnic"% moment e#iden*iat prin schimbarea culorii lor din #erde $n #erde ( g"lbuie% bracteele se $nt"resc +i de#in lipicioase% lupulina trece de la culoarea argintie la galben". !rin str&ngerea $ntre degete conurile fo+nesc +i(+i re#in la forma ini*ial"% $n aceast" faz" .care dureaz" B(10 zile0 conurile au con*inutul cel mai ridicat $n lupulina% substan*e amare +i arom"% $n func*ie de soi. 7aturarea tehnic" are loc $naintea matur"rii fiziologice .reprezentat" de a-ungerea fructelor ia dez#oltarea complet"0% $n func*ie de perioada de #egeta*ie a soiurilor +i de mersul #remii% maturarea tehnic"% $n condi*iile din *ara noastr"% are loc $n a doua -um"tate a lunii august +i $n prima -um"tate a lui septembrie. Fa recoltarea conurilor $nainte sau dup" perioada optim" .maturarea tehnic"0 produc*ia este depreciat" cantitati# +i calitati#. C&nd se recolteaz" prea de#reme o para din conuri .cele din partea superioar" a coardelor0 sunt incomplet dez#oltate% cu lupulin" +i arom" reduse% rezult&nd o produc*ie mai sc"zut" +i de calitate inferioara. 5ac" se $nt&rzie recoltatul peste limita optim"% conurile se $nro+esc treptat .$ncep&nd cu #&rful conului0% bracteele se deschid tot mai mult% se desprind de pe rahis +i se pierde o parte din lupulina% calitatea lupulinei se depreciaz"% se reduce con*inutul de ulei% iar r"+inile moi se transform" $n r"+ini dure. 8ameiul se recolteaz" manual sau mecanic% pe timp frumos% dup" ce s(a ridicat rou"% c&nd conurile sunt z#&ntate. 3ecoltarea manual" a conurilor de hamei cuprinde urm"toarele opera*iuni) desprinderea cap"tului de sus al s&rmei .sforii0 #erticale% care cade la p"m&nt $mpreun" cu coardele prinse pe ea, culegerea .prin ciupire0 a conurilor cu circa l cm din peduncul, adunarea conurilor recoltate $n co+uri, c&nt"rirea +i transportul produc*iei .$n saci mari0 la locul de uscare. >n lucr"tor culege zilnic 20 ( 0 de plante% respecti# 0 ( 50 Kg conuri #erzi. 5up" recoltare coardele r"m&n $nf"+urate l&ng" butuc o perioad"% pentru ca substan*ele de rezer#" s" migreze spre butuc. 3ecoltarea mecanic" cu ma+ini sta*ionare de cules .FCC8 ( l% FCC8 ( 4% Sugo ( 4olf etc.0% comport" urm"toarele opera*iuni) t"ierea coardelor la $n"l*imea de l ( 1%5 m de la sol% desprinderea cap"tului de sus al s&rmei .sforii0% $nc"rcatul +i transportul coardelor cu remorci speciale de hamei .de lungimea coardelor0 la ma+inile de cules. 1cestea separ" conurile +i frunzele pe coarde .printr(un dispoziti# format din doi cilindri pre#"zu*i cu s&rme de o*el +i care se rotesc $n sens in#ers unul fa*" de altul0% urm&nd apoi un flu' $n care

20

se separ" conurile de frunze% iar conurile sunt diri-ate printr(o band" rulant" $n instala*ia de uscare. >scarea conurilor. Ee face cu usc"toare moderne% de diferite tipuri .Binder% E8(200% 4olf etc.0% e'istente $n dotarea unit"*ilor culti#atoare. Conurile trebuie s" se usuce% a-ung&nd de la umiditatea de =5 ( B0H% c&t au la recoltare% la A ( =H% pentru p"strare. >scarea conurilor este condi*ionat" de temperatura aerului introdus $n usc"tor +i de debitul de aer. 6emperatura aerului la intrarea $n usc"tor trebuie s" fie de =5 ( B0JC +i de A0J ( A5JC pe restul parcursului. Conurile uscate% cu umiditatea de A ( =H% se sf"r&ma +i pierd lupulina u+or la manipulare. !entru a putea ambala +i presa f"r" pierderi% umiditatea se ridic" la 11 ( 1 H $n camere de climatizare .dispuse $n continuarea usc"toarelor0. Conurile de hamei uscate +i neclimatizate se depoziteaz" $n #rac .fig. 9.2=0 $nalt p&n" la 1%5 m% unde% $n 15 ( 20 de zile% absoarbe apa din atmosfer" .fiind higroscopic0% a-ung&nd Ia umiditatea de 11 ( 1 H% c&nd se poate balota. Bonitarea hameiului .organoleptic" +i chimic"0 se face la probe recoltate din loturi de ma'im dou" tone% pentru stabilirea claselor de calitate .superioar"% I +i II0. Bonitarea organoleptic" se face $n fiecare an de c"tre o comisie de speciali+ti% din partea produc"torilor% a beneficiarilor +i cu reprezentan*i neutri dar care lucreaz" la programul de cercetare al hameiului. !"strarea hameiului ambalat la fabricile de bere se face $n camere r"coroase .temperatura men*in&ndu(se la circa 2JC0. !roduc*ia de conuri uscate la ha #ariaz" $n limite largi $n func*ie de soi +i condi*iile de cultur"% fiind cuprins" $ntre 10(15 U@ha .la soiurile cu l"stari ro+ii% timpurii0% p&n" la 20 ( 5 U@ha .la soiurile cu l"stari #erzi% mai tardi#e +i #iguroase0.

21

Cap II - E)i!ienta e!onomi!# a !"lt"rii e hamei

1gricultura reprezint" $n ansamblul economiei na*ionale una din ramurile de mare importan*"% menit" s" contribuie $ntr(o m"sur" co#&r+itoare la relansarea cre+terii economice a *"rii noastre. Este necesar s" se petreac" transform"ri fundamentale $n structura agrar"% $n baza tehnico(material"% $n organizarea e'ploata*iilor agricole% care s" asigure practicarea unei agriculturi moderne +i $nscrierea ei $n strategia general" de trecere a $ntregii economii rom&ne+ti la economia de pia*". 1gricultura se bucur" ast"zi de o deosebit" aten*ie $n toate *"rile lumii% indiferent de ni#elul de dez#oltare economic". ;n lumea contemporan" *"rile cele mai dez#oltate din punct de #edere economic sunt +i cele mai mari produc"toare +i e'portatoare de produse agricole.Comple'itatea agriculturii% ca ramur" a produc*iei materiale% a economiei na*ionale% este determinat" de rolul agriculturii $n dez#oltarea economic" +i de particularit"*ile ei tehnice% economice +i sociale% care imprim" legit"*ilor economice generale o manifestare specific" $n agricultur". Ca ramur" economic"% agricultura se deosebe+te fundamental de alte ramuri nu numai prin rolul +i func*iile ei% ci +i prin particularit"*ile sale. Captul urmeaz" a fi luat $n considerare la studierea eficien*ei economice a produc*iei de hamei. ;n condi*iile economiei concuren*iale obiecti#ele acti#it"*ii $ntreprinderilor agricole sunt% fire+te% orientate spre ob*inerea profitului din #&nzarea produselor(marf"% care satisface necesit"*ile umane. Eistemul de produc*ie agricol" poate fi considerat ca un ansamblu de acti#it"*i producti#e $n domeniul culturii plantelor +i cre+terii animalelor% sus*inut de resurse naturale $n cadrul c"rora p"m&ntul are un rol dominant% precum +i de resurse materiale% umane +i financiare% a#&nd drept scop ob*inerea de produse agroalimentare +i pentru diferite industrializ"ri% la un ni#el determinat de eficien*" economic". Cre+terea eficien*ei economice are consecin*e economice +i sociale at$t pentru produc"tori .prin economisirea factorilor de produc*ie% utilizarea lor ra*ional"% reducerea costurilor $n paralel cu cre+terea calit"*ii +i% ca rezultat% o mai buna pozi*ionare $n mediul concuren*ial0% c$t +i pentru consumatori .prin cre+terea salariilor nominale +i a celor reale +i% implicit% prin% cre+terea puterii de cump"rare a leului% economisirea timpului de munc"% recuperarea timpului liber etc.0. !entru aprecierea eficien*ei economice a produc*iei agricole sunt necesari indicatori concre*i% care ar e#iden*ia ac*iunea diferitilor factori asupra proceselor de produc*ie% fiind reprezentati de) 22

a0 indicatori primari% b0 indicatori ai eficientei economice% c0 indicatori de cuantificare ai #iabilit"tii economice. Etudiul eficientei economice #a a#ea la baz" o plantatie de hamei cu o suprafat" total" de 200 hectare.

&%$% In i!atorii primari


a% Pro "!tia total# agri!ol# *+t, /t reprezint" suma dintre productia #egetal" principal" si cea secundar"% obtinute $ntr(un an agricol% $n cadrul unei e'ploatatii. !roduc*ia agricol" $n ansamblul ei apare ca o rezultant" a unor procese comple'e de transformare a unei multitudini de substan*e +i forme de energie .solar"% chimic"% biochimic"% fosil" etc.0 prin intermediul organismului #iu al plantelor +i animalelor% sub impactul factorilor naturali% ai resurselor materiale +i financiare% a muncii% $n bunuri materiale specifice. 8ameiul se culti#" pentru inflorescentele femele .conurile0 care sunt folosite $n industria de producere a berii% adic" $n cultura hameiului productia total" este reprezentat" doar de productia de conuri% nee'ist&nd productie secundar". /tI/me ' Et /me( productia medie la hectar .tone0 Et( suprafaa total" a plantaiei de hamei .ha0 /tI2 ' 200I 400 t -%Cons"m"l intern *Ci, Ci este egal cu producia total" din care se scad pierderile i producia marf"% fiind de obicei $n -urul #alorii de 5H din producia total". CiI5H din /t CiI.5@1000' 400I20 t

!%Pier erile e pro "!tie *P, ! reprezint" acea parte din producia total" care nu poate fi #alorificat"% datorit" calit"ii de industrializare sau de consum% necorespunz"toare. !ierderile estimate la ni#elul e'plataiei agricole au fost $n -urul #alorii de %5H din producia total" ./t0. !I %5H din /t !I. %5@1000' 400I14 t %Pro "!ia mar)# *+m, /m reprezint" acea cantitate de produse% destinat" #&nz"rii. 5in $ntreaga producie obinut" $n cadrul acti#it"ii agricole o parte o reprezint" pierderile% o alta consumul intern i cea mai important" cantitate este destinat" #$nzarii. !roducia de conuri destinat" pieei trebuie s" $ndeplineasc" anumite condiii de calitate% pentru a obine o bere cu $nsuiri orgnoleptice superioare. /mI/t ( .! P Ci0 /mI400 M.20 P140I AA t e% Pro "!tia me ie agri!ol# *+me, /me este dat" de #olumul productiei pe unitate de suprafat" si se m"soar" $n tone pe hectar .t@ha0. ;n conditiile t"rii noastre productia medie de conuri pe hectar este cuprins" $ntre 1( 1%5 t@ha la soiurile timpurii cu conuri rosii si $ntre 2( %5 t@ha la soiurile tardi#e% #iguroase% cu l"stari #erzi. ;n cadrul plantatiei de hamei luat" $n studiu $n acest proiect% s(a obtinut o productie medie de 2 t@ha. )% Pro "!tia '.n "t# sa" !i)ra e a)a!eri *CA, C1 reprezint" #eniturile obinute din #&nzarea produciei marf" i se calculeaz" ca produs dintre producia marf" i preul de #&nzare al unei unit"i din aceasta. 24

!reul de #&nzare al unei tone de conuri #&ndut" $n anul 200B a fost de 2 50 lei C1I/m ' !# .lei0 C1I AA ' 2 50IBA0100 lei g%/enit"rile totale */t, 2t reprezint" #eniturile ce se obin din #&nzarea $ntregii producii marf" i a stocurilor. Fa ni#elul anului de studiu% $ntreaga cantitate de conuri de hamei rezultat" $n urma sc"z"mintelor .pierderi i consum intern0 a fost #&ndut"% stocurile fiind egale cu zero% cu alte cu#inte #eniturile totale .2t0 sunt egale cu cifra de afaceri .C10. 2tIC1 h%Chelt"ielile totale *Cht, Cht reprezint" consumul factorilor de producie utilizai $n procesul produciei. 1cestea $nglobeaz" cheltuielile fi'e .Cf0 i cele #ariabile .C#0% .6abelul 10. Ta-el"l $% Anali(a !helt"ielilor pe "nitate e s"pra)a# ?r.crt 1 1. 2. . 4. B 1. 2. . 4. 5. Categoria de elemente de cost Cheltuieli fixe 1sigur"ri 1mortizarea capitalului fi' Chirii 1lte cheltuieli fi'e Cheltuieli variabile Cheltuieli cu lucr"ri mecanice Cheltuieli cu $ngr""minte Cheltuieli cu pesticide Cheltuieli cu fora de munc" 1lte cheltuieli #ariabile 6D61F Fei@ha 1150 00 450 200 200 1=50 550 0 220 440 210 2900

ChtICh ' Et.ha0 Ch(cheltuieli pe unitate de suprafa" .lei@ha0 Et( suprafaa total" a plantaiei de hamei .ha0 ChtI2900 ' 200I5BB000 lei 25

i% Pro)it"l -r"t *P-, !rofitul reprezint" obiecti#ul principal al unui $ntreprinz"tor% indiferent de sectorul sau domeniul acti#it"ii sale% obinerea acestuia reflect&nd rentabilitatea i raionalizarea cheltuirii factorilor. !rofitul este pri#it ca r"splat" pentru riscul asumat cu producia i st" la baza noilor in#estiii $n modernizarea% m"rirea capacit"ii de producie i permite satisfacerea ne#oilor $ntreprinz"torului. !b reprezint" diferena dintre cifra de afaceri i cheltuielile totale. !bIC1 M Cht !bIBA0100(5BB000I2=2100 0% Pro)it"l net *Pn, !n este dat de diferena dintre profitul brut i impozitul pe profit. !nI!b M .1AH din !b0 !nI2=2100 MV.1A@1000' 2=2100WI22B5A4 lei 1% Cost"l e pro "!ie *Cp, Cp reprezint" cheltuielile totale din care se scade #aloarea produciei secundare% diferen" raportat" la producia marf". CpI.Cht M !s0@!p !s( #aloarea produciei secundare .lei0 /m( producia marf" .tone0 CpI.5BB000 M 00@ AAI1A0A%5 lei@t

Ta-el"l &% Anali(a in i!atorilor e!onomi!i primari la !"lt"ra e hamei ?r. crt. 1. Indicatorul Euprafaa >7 ha 2aloarea 200

2A

2. . 4. 5. A. =. B. 9. 10. 11. 12.

plantaiei !roducia medie Consumul intern !ierderi de producie !roducia marf" Cifra de afaceri Costul de producie Costul pe unitate de suprafa" Cheltuielile totale !reul de #"nzare !rofitul brut !rofitul net

t@ha t t t lei lei@t lei@ha lei lei lei lei

2 20 14 AA BA0100 1A0A%5 2900 5BB000 2 50 2=2100 22B5A4

&%&% In i!atori ai e)i!ienei e!onomi!e


Cundamentarea ansamblului de decizii specifice acti#it"ilor in#estiionale se spri-in" pe un sistem de in i!atori e e)i!ien#. Ciecare indicator cuantific" o corelaie specific" $ntre anumii parametrii de efort i efect caracteriz&nd% deci% un aspect parial al eficienei proiectului. Eistemul de indicatori trebuie s" fie c&t mai complet% adaptat@adaptabil la particularit"ile fiecarui domeniu de acti#itate% $n cazul de fa" fiind #orba de sectorul agricol% respecti# localizare geografic"% tehnologie% piat"% etc. Este recomandabil s" se aiba $n #edere i criterii de alt" natur") social"% ecologic"% tehnic"% etc. !entru o corect" e#aluare a eficienei economice a unei acti#it"i% este ne#oie% $n primul r&nd% de identificarea complet" i corect" a tuturor parametrilor de efort si de efect% apoi% $n funcie de condiiile concrete% se construiesc acele corelaii care au rele#an" pentru factorii decizionali. !entru $nceput% s" subliniem faptul c" orice indicator de eficien*" economic" a in#esti*iilor #a trebui s" aib" con*inut +i semnifica*ie clar" din punct de #edere economic% s" poat" fi u+or calculat +i e#aluat% iar interpretarea care i se d" s" fie plin" de semnifica*ie +i s" r"spund" cerin*elor decidentului@in#estitorului sau a creditorului care finan*eaz" proiectul. 5e asemenea% orice indicator al eficien*ei economice trebuie s" fie $n concordan*" cu scopul urm"rit prin materializarea proiectului +i s" poat" reliefa pe #ariante de proiect a#anta-ele +i deza#anta-ele fiec"ruia% s" reflecte +i s" r"spund" tr"s"turilor psihologice ale in#estitorului% modului s"u de comportare $n diferite condi*ii de incertitudine +i risc.

2=

Indicatorii de eficien*" economic" a in#esti*iilor reprezint" o informa*ie calitati# nou"% cu alt con*inut economic +i cu alte semnifica*ii $n raport cu datele ini*iale ale proiectului referitoare la eforturi +i efecte. 6ocmai aceste noi informa*ii dau factorilor de decizie $n domeniu posibilitatea cunoa+terii gradului de utilizare ra*ional" a in#esti*iilor $ntr(o #ariant" sau alta de proiect% care este rentabilitatea financiar" a in#esti*iilor% la c&t se ridic" m"rimea capitalului anga-at% dup" c&t timp se recupereaz" capitalul in#estit pe seama #eniturilor% care este profitul pe care $l #a aduce proiectul de in#esti*ii. ;ntruc&t scopul nemi-locit al fiec"rui in#estitor este c&+tigul% profitul% se impune utilizarea $n calculele de eficien*" economic"% indicatori de tipul diferen*ei dintre #eniturile integrale +i costurile totale% ceea ce se e'plic" prin faptul c" ace+ti indicatori sunt mai aproape de no*iunea de c&+tig% de profit. a% Rata pro)it"l"i *Rp, 3ata profitului .3p0% care se calculeaz" fie ca raport procentual $ntre masa profitului brut +i #olumul capitalului folosit .Cht0% fie ca raport procentual $ntre masa profitului +i cifra de afaceri. Cele dou" modalit"*i de calcul conduc la rezultate diferite) a.0 rata profitului rele#" gradul de rentabilitate pe produs, b.0 rele#" gradul de rentabilitate pe ramur", c.0 rele#" gradul de rentabilitate pe economie na*ional". 3ata profitului este foarte important" pentru orientarea structurii produc*iei pe produse% fiind c"utate cele care ofer" o rat" c&t mai $nalt". 3pI .!b @ Cht0' 100 3pI.2=2100 @ 5BB0000' 100I4A% H -%Pro "!ti'itatea m"n!ii *2, Res"rsele "mane in agri!"lt"r# !"prin at.t )or3a e m"n!# ne!esar#

e)e!t"#rii l"!r#rilor agri!ole4 !.t 5i !eea !are asig"r# 6n r"marea tehni!#4 organi(area 5i gestionarea res"rselor agri!ole% !entru stabilizarea for*ei de munc" $n mediul rural +i $mbun"t"*irea structurii sale calitati#e sunt neceasare solu*ii +i programe prioritare) 2B

X X X X

pentru stimularea domeniului ocupa*ional al popula*iei rurale% +i asigurarea stabiliz"rii pentru stimularea sistemului de preg"tire profesional" +i de reciclarea agricultorilor, pentru stimularea cre+terii produc*iei prin sisteme moderne de finan*are, pentru stabilirea unui sistem coerent de norme -uridice pri#ind statutul produc"torului ;n #iaa fiecarui fermier e'ista o in#estitie de nepretuit ( timpul. !entru a face

tineretului,

agricol. munca cit mai producti#a% fermierul trebuie sa #ada in primul rand cum munceste el si nu cum muncesc altii. Cele doua componente in studiul muncii de agricultor sunt studiul metodei si studiul timpului. In studiul metodei se urmareste gasirea celui mai bun mod de a face o acti#itate agricole. Ee urmareste eficacitatea respecti# ma'imizarea profitului sau a productiei. In studiul timpului se urmareste efectuarea lucrarii in timpul cel mai scurt% respecti# incadrarea lucrarilor agricole in epoca optima. 7anagementul resurselor umane din agricultura urmareste cresterea rapida a #eniturilor fata de costurile de intretinere a familiei fermierului si cresterea rapida a producti#itatii in raport cu cheltuielile medii a familiei fermierului. Cele doua corelati sub forma de raport se calculeaza lunar% anual si trebuie sa fie mai mare decit 1. Consider"m c" muncii $n agricultur" trebuie s" i se recunoasc" caracterul cu totul +i cu totul special% nu numai datorit" importan*ei economice% ci mai ales importan*ei sociale ce decurge din noile func*ii ale agriculturii. Caracterul special al muncii $n agricultur" nu este diminuat cu nimic de reducerea continu" a num"rului de participan*i acti#i la acti#it"*ile agricole. !roducti#itatea stabile+te o leg"tur" cantitati#" $ntre produc*ie +i factorii de produc*ie utiliza*i. Ea poate% sub forma cea mai general" s" fie definit" ca raport $ntre produc*ia ob*inut" $n procesul de produc*ie +i factorul@factorii utiliza*i) 4I!@C 4 ( producti#itatea ! ( produc*ia C ( factorul@factorii de produc*ie >tilizarea indicilor) producti#itatea tinde a fi m"surat" $n termeni relati#i% utilizarea indicilor u+ur&nd compararea producti#it"*ii $n spa*iu +i $n timp.

29

;n timp% de e'emplu) se compar" producti#itatea $ntr(un an curent ? fa*" de cea dintr(un an fi' ?0% considerat an de baz". Ee ia pentru anul de baz" .? 00 o #aloare a indicelui de 100 +i plec&nd de la aceasta% se calculeaz" pentru anul curent ?% pe de o parte rezultatele de produc*ie +i pe de alt" parte% mi-loacele utilizate. Indicele producti#it"*ii rezult" ca raport $ntre indicele produc*iei +i indicele factorilor de produc*ie. F"rgirea c&mpului de cuantificare a producti#it"*ii 7 se aplic" la unit"*ile de produc*ie de dimensiuni diferite .la ni#elul $ntreprinderii% al sec*iei% al atelierului% la ramura de acti#itate +i de asemenea% la economia na*ional"0. Cactorii lua*i $n considerare nu se refer" numai la munc"% ci +i la factorul capital sub toate formele sale. ;n cursul acestei e#olu*ii% comensurarea producti#it"*ii a cunoscut +i dificult"*i. 5ac" producti#itatea unui factor de produc*ie poate fi m"surat" $n natur" la ni#elul unui atelier% al unei $ntreprinderi% producti#itatea factorilor de produc*ie $n interiorul unui ansamblu mai #ast ca ramura sau la ni#el na*ional impune recurgerea la e#alu"ri monetare% produc*ia ca +i factorii de produc*ie fiind heterogeni. 1ceast" abordare general" a conceptului de producti#itate trebuie s" fie precizat" cu a-utorul diferitelor formule de calcul a producti#it"*ii care depind pe de o parte de conceptul de produc*ie re*inut la num"r"tor +i% pe de alt" parte% de factorii de produc*ie inclu+i la numitor. 5ou" tipuri de producti#itate pot fi re*inute) producti#itatea global" a factorilor +i producti#itatea par*ial" a unui singur factor de produc*ie. !roducti#itatea muncii se calculeaz" ca raport $ntre #eniturie totale i timpul consumat .60pentru realizarea acelei acti#it"i. 4IC1@6 C1( cifra de afaceri .lei0 6( timpul consumat .zile0 tIA zile@ha 6IA ' 200I1200 zile 4IBA0100 @ 1200I=1A%= lei@zi !roducti#itatea muncii% ca indicator sintetic al acti#it"*ii economice% are $n agricultur" unele tr"s"turi specifice% determinate de $ns"+i particularit"*ile produc*iei agricole +i anume)

(este influen*at" de condi*iile pedoclimatice care difer" de la un an la altul. 5e aceea este necesar ca% $ntotdeauna% producti#itatea muncii s" se calculeze $n medie pe mai mul*i ani% $ntre (5 ani, (se poate calcula o singur" dat" pe an la sf&r+itul perioadei. !entru calculul producti#it"*ii muncii $n timpul anului% $n diferite sectoare de acti#itate% se pot utiliza anumi*i indicatori par*iali% cum sunt) #olumul lucr"rilor e'ecutate $ntr(o unitate de timp% timpul consumat cu e'ecutarea unei piese etc., (ca rezultat al aceluia+ proces de produc*ie se poate ob*ine un singur produs principal sau mai multe. !e l&ng" produsele principale% cu utilitate economic" ridicat"% se ob*in +i produse secundare ceea ce face necesar" e'primarea producti#it"*ii muncii at&t $n unit"*i naturale c&t +i #alorice. ?i#elul producti#it"*ii muncii $n agricultur" nu depinde numai de gradul de $nzestrare tehnic" +i $ndem&nare a lucr"torilor% ci +i de calitatea biologic" a plantelor +i animalelor% de capacitatea lor bioproducti#". Fa acela+i consum de munc" +i mi-loace% ni#elul producti#it"*ii muncii poate fi diferit $n func*ie de poten*ialul producti# al plantelor +i animalelor% de capacitatea lor de a #alorifica toate condi*iile date. !%/enit"l me i" */m, 2enitul mediu .2m0 reprezint" efectul realizat pe unitate de suprafa" i se calculeaz" ca raport $ntre #eniturile totale .2tIC10 i $ntreaga suprafa" a plantaiei de hamei. 2mIC1 @ Et .lei@ha0 2mIBA0100 @ 200I4 00%5 lei@ha %Pro)it"l -r"t total *P-t, !rofitul brut total .!bt0 este rezultatul final obinut pe unitate de suprafa " i reprezint" raportul dintre profitul brut .!b0 i suprafaa total" a terenului ocupat de cultura de hamei. !btI!b @ Et .lei@ha0 !btI2=2100 @200I1 A0%5 lei@ha

e%E)i!iena in'estiiei *Ie), In#estiiile ca i concept cunosc o di#esitate de nuane i definiri. >n alt concept este c"% in#estiiile au drept scop renunarea la sumele lichide contra speranei unei resurse ulterioare etalate in timp. Conform dicionarului limbii rom&ne in#estiiile reprezint" plasarea de fonduri $n industrie% agricultur"% comer% in scopul obinerii de profit. Cheltuielile cu in#estiiile reprezint" capitalul plasat. 5eci prin in#estiii $nelegem o cheltuial" prezent"% cert"% care #a duce la rezultate #iitoare de cele mai multe ori incerte. Eficiena acti#it"ii reflect" relaia de cauzalitate $ntre resursele economice i e'tra economice utizate $ntr(o acti#itate i efectele economice i e'traeconomice rezultate de pe urma acti#it"ii acesteia. Eficiena economic" a acti#it"ii restrange sfera elementelor la cele de natur" economic"% respecti# resurse economice i efecte economice. 5eci putem #orbi i despre eficiena in#estiiilor i eficiena economic" a in#estiiilor. Eficiena in#estiiilor analizeaz" in#estiiile din prisma efectelor multiple de orice natur" pe care le genereaz" procesul in#estiional. Eunt multe in#estiii care au ca efect $mbun"t"irea climatului de munc"% respectarea legislaiei pri#ind protecia mediului% etc. Efectele nu sunt de natur" economic"% iar $n cazul eficienei economice a in#estiiilor se e#alueaz" numai efectele economice pe care le genereaz" i resursele economice pe care le implic". 2aloarea in#estiiilor sau #olumul capacit"ii in#estiionale .6abelul 0 reprezint" principalul indicator de calcul a eficienei in#estiionale% practic niciun indicator de calcul a eficienei in#estiiilor nu poate fi construit f"r" a lua in calcul #aloarea in#es iilor. Este un indicator #aloric care reflect" o anumit" categorie de resurse utilizate $n procesul in#estiional. In#estiiile se materializeaz" $n) (mi-loace fi'e care pot fi acti#e sau pasi#e , (in coninutul indicatorului #aloarea in#estiiei se includ %in#estiiile directe% in#estiiile colaterale i in#estiiile cone'e. In#estiia directa reprezint" #aloarea obiecti#uiui i a dot"rilor $n scopul $n care se construiete obiecti#ul .utila-e% terenuri% cl"diri etc.0 In#estiiile colaterale .de infrastructur"0 reprezint" #aloarea lucr"rilor legate de functia de in#estiie direct" .c"i de acces% aduciuni de ap"0. 2

In#estiia cone'" apare ca rezultat propagat $n amonte sau $n a#al de in#estiia direct". It I Id P Ic P IcolP 7 P Cs It M in#estiii totale Id M in#estiie direct" Ic M in#estiie cone'" Icol M in#estiie colateral" 7I mi-loace circulante Cs I cheltuieli suplimentare pentru in#estiii Ta-el"l 8% In'estiii totale ?r. crt. 1. 2. . 4. 5. Indicatorul In#estiie direct" In#estiie cone'" In#estitie colateral" 7i-loace circulante Cheltuieli suplimentare pentru in#estiii 6D61F I?2EE6III 1=B =B 2aloarea .lei0 1A=B 00 45 2B A=9100 15B000 209A95

Indicele eficienei economice a in#estiiilor .Ief0 reprezint" raportul dintre #aloarea profitului brut .!b0 $nmulit cu 1000 i #aloarea in#estiiei totale .It0. IefI.!b @ It0' 1000 IefI.2=2100 @ 1=B =B0' 1000IB5 )% D"rata e re!"perare a in'estiiilor *Tr, 5urata de recuperare a in#estiiei .6r0 este cel mai important indicator de eficien" economic". El indic" $n c&t timp in#estiia $i poate recupera capitalul in#estit din efectul net obinut din funcionarea obiecti#ului. Efectul net este $ntotdeauna profitul.

Ee poate calcula $n mai multe moduri% respecti#) ( $n cazul obiecti#elor noi) 5 I It @ !h It (efortul total de in#estiii !h (profitul anual ( $n cazul moderniz"rii) 5 I It @ .!hn M !ho0 !hn (profit anual obinut dup" modernizare !ho (profit anual obinut $nainte de modernizare ;n cazul e'ploataiei de hamei studiat" se #a calcula durata de recuperare a in#estiiilor dupa prima formul" deoarece nu s(au realizat in#estiii $n modernizarea e'ploataiei agricole. 5IIt @ !b 5I 1=B =B @ 2=2100I11%= ani Ta-el"l 9 Anali(a in i!atorilor e)i!ienei e!onomi!e ?r. crt. 1. 2. . 4. 5. A. Indicatorul 3ata profitului !roducti#itatea muncii 2enitul mediu !rofitul brut mediu Indicele eficienei >7 H lei@zi lei@ha lei@ha ( 2aloarea 4A% =1A%= 4 00%5 1 A0%5 B5 11%=

economice 5urata de recuperare ani a in#estiiei

&%8% In i!atori e !"anti)i!are a 'ia-ilitatii e!onomi!e Eemnele unei noi ere $n economia agroalimentar" mondial" sunt incontestabile. !&n" acum s(a reu+it o cre+tere a produc*iei agricole cu a-utorul combin"rii folosirii de cantit"*i crescute de $ngr"+"minte cu adaptarea de noi soiuri de plante $nalt producti#e. 5in 4

p"cate% acest sistem de agricultur" a fost eficient doar aproape o -um"tate de #eac% acum nu mai func*ioneaz" at&t de bine% deoarece solul este din ce $n ce mai sec"tuit +i mai poluat% iar $ngr"+"mintele chimice +i pesticidele au efecte negati#e asupra s"n"t"*ii omului. 6oate *"rile au $ncercat s" promo#eze dez#oltarea agricol" finan*&nd acti#it"*ile de cercetare% furniz&nd ser#icii +i alte forme de a-utor stimul&nd produc*ia prin acordarea de sub#en*ii. Este ceea ce a permis cre+terea de patru ori a produc*iei agricole de la $nceputul secolului% contribuind la dez#oltarea societ"*ii% $n general. 5ar% $n acela+i timp% poluarea agricol" a crescut +i calitatea unui anumit num"r de peisa-e s(a degradat. ;ncep&nd cu Conferin*a asupra mediului de la EtocKolm din 19=2% oamenii au $nceput s" recunoasc" faptul c" degradarea mediului $ncon-ur"tor este dependent" de bun"starea omenirii +i de cre+terea economic" $n general. ;n acest sens a fost $nfiin*at" Comisia 7ondial" asupra 7ediului +i 5ez#olt"rii de pe l&ng" D.?.>. care p&n" $n 19B= au identificat peste A0 de defini*ii ale conceptului de dez#oltare durabil". 5ez#oltarea durabil" #a trebui s" $ntruneasc"% $n mod armonios% cele trei dimensiuni esen*iale) economic"% social" +i ecologic". 1cest concept trebuie s" nu redea un proces care s" stopeze cre+terea economic"% a+a cum se preconiza $n primul raport al Clubului de la 3oma +i nici s" absolutizeze rolul mediului precum o fac asocia*iile +i partidele ecologiste. ;n linii mari% conceptul de dez#oltare durabil" a fost acceptat pe plan mondial% mesa-ul s"u fiind preluat de Conferin*a de la 3io(de(Saneiro% din 1992 c&nd pentru prima dat" s(a anga-at o negociere planetar" fa*" de schimb"rile climatice care au loc% pe baz" de ra*iuni +tiin*ifice aprig disputate. Conform 3aportului Brundtland prezentat $n cadrul Comisiei Interna*ionale a 7ediului +i 5ez#olt"rii .>.C.E.5.0 $n 199=% dez#oltarea durabil" 9este cea care satisface cerin*ele prezentului f"r" a compromite posibilit"*ile genera*iilor #iitoare de a r"spunde propriilor ne#oiY. 1cest tipde dez#oltare include% deci% criterii de prote-are a ecosistemelor% a solului% a aerului +i a apei +i de conser#are a di#ersit"*ii biologice a#&nd $n #edere necesit"*ile genera*iilor #iitoare. Cerin*ele minime pentru realizarea dez#olt"rii durabile includ) ( redimensionarea cre+terii economice% a#&nd $n #edere o folosire c&t mai eficient" +i mai echitabil" a resurselor astfel $nc&t s" se ob*in" produse de calitate cu de+euri minime +i neto'ice, 5

( cre+terea calit"*ii #ie*ii oamenilor $n condi*iile satisfacerii ne#oilor esen*iale +i prin reducerea cre+terii demografice necontrolate, ( conser#area calit"*ii mediului +i a resurselor naturale, ( o participare mai ferm" a organismelor de gu#ernare $n luarea deciziilor pri#ind economia +i mediul. 5eci% am putea spune c" dez#oltarea durabil" presupune asigurarea unui echilibru $ntre cre+terea economic" +i protec*ia mediului +i% pe aceast" baz"% satisfacerea cerin*elor nu numai prezente% dar +i de perspecti#" ale dez#olt"rii sociale. Cu timpul% acest concept de dez#oltare durabil" a p"truns +i $n agricultur" ca r"spuns la $ntreaga suit" de nea-unsuri ale agriculturii con#en*ionale. Ce este agri!"lt"ra "ra-il#: Este neindicat s" impunem o defini*ie rigid" a agriculturii durabile deoarece *"ri +i chiar regiuni din cadrul aceleia+i *"ri lucreaz" $n conte'te sociale% economice +i ecologice diferite. Ca urmare% unele *"ri iau $n considerare doar protec*ia solului% aerului +i apei% $n timp ce altele includ% de asemenea flora +i fauna% frumuse*ea peisa-ului% energia sau schimb"rile climatice c&nd se e#alueaz" impactul agriculturii asupra mediului $ncon-ur"tor +i c&nd $+i stabilesc obiecti#ele agricole +i ecologice. Dricum% $n di#ersitatea obiecti#elor pe care *"rile le stabilesc pentru agricultur" +i pentru mediul $ncon-ur"tor% e'ist" un nou consens M fermele durabile din agricultur" se caracterizeaz" prin faptul c" practic" un management performant% p"streaz" biodi#ersitatea +i sunt profitabile pe termen lung. !entru a se putea practica agricultura durabil" trebuie s" se identifice) poten*ialul unor practici +i tehnologii cunoscute dar +i noi% de a furniza produse agricole f"r" a degrada mediul +i f"r" a reduce #iabilitatea economic" pe termen lung sau a compromite interesele genera*iilor #iitoare .conser#area solului% a apei% a biodi#ersit"*ii cu a-utorul reducerii substan*elor chimice folosite $n agricultur"0, posibilit"*i tehnice +i priorit"*i $n cercetare pentru a sus*ine o tranzi*ie c"tre forme de dez#oltare mai durabile ale agriculturii, instrumente economice% institu*ionale +i culturale $n dez#oltarea +i adoptarea unor tehnologii +i practici ale agriculturii durabile. 2iabilitatea reprezint" capacitatea unui sistem economic de a se menine $n structurile i condiiile impuse de pia" un timp c&t mai $ndelungat% adic" indeplinirea

ne#oilor de producie f"r" a obine $n mod obligatoriu profit dup" fiecare ciclu de producie. a% Pro "!ia la prag"l e renta-ilitate * +p , 3entabilitatea este un indicator sintetic calitati# important% care e'prim" capacitatea unui sistem economic de a ob*ine #enit net. 1ltfel spus rentabilitatea poate fi definit" ca fiind capacitatea $ntreprinderii de a produce un surplus peste ni#elul cheltuielilor. 3entabilitatea reprezint" capacitatea firmelor de a produce profit. 7asa profitului reprezint" e'presia absolut" a rentabilit"*ii. 3entabilitatea reflecta mar-a de #enituri care dep"+este cheltuielile% iar $n e'presii relati#e ea trebuie sa apar" $ntotdeauna supraunitar". 3entabilitatea poate fi e#iden*iat" $n diferite moduri prin combinarea a trei factori) ( rezultatele ob*inute, ( mi-loacele utilizate, ( acti#itatea. 5in combinarea celor trei factori pot apare doua tipuri de rela*ii) a0 raportul dintre rezultate +i mi-loacele folosite, b0 raportul dintre rezultate +i acti#itate. Intruc&t orice decizie% indiferent de natura ei% sau de domeniul la care se refer"% d" na+tere% direct sau indirect% unei rela*ii cost M #enit% criteriul rentabilit"*ii trebuie s" fie omnipresent $n conducerea acti#it"*ii economice. El trebuie luat $n #edere at&t $n elaborarea strategiei +i tacticii $ntreprinderii% c&t +i $n acti#itatea curent" de coordonare a acti#it"*ii. Ee poate aprecia c" pentru conducerea $ntreprinderii este deosebit de util" cunoa+terea ni#elului minim al acti#it"*ii economice% care% in raport cu #olumul in#esti*iilor +i al cheltuielilor de e'ploatare% asigur" recuperarea integral" a costurilor% pentru e#itarea unor situa*ii financiare $ncordate. 1cest ni#el minim este cunoscut $n literatura de specialitate sub numele de punct critic sau prag de rentabilitate. In determinarea punctului critic se are $n #edere faptul c" e'ist" o serie de cheltuieli care depind de capacitatea proiectat" a acesteia +i nu de #olumul de acti#itate efecti# realizat" .amortiz"ri% ta'e% chirii% impozite pe terenuri +i mi-loace fi'e $nchiriate% diferite =

cheltuieli administrati#e etc.0% numite cheltuieli fi'e. E'isten*a acestor cheltuieli impune ca #olumul produc*iei +i ser#iciilor realizate s" aib" un asemenea ni#el $nc&t din suma c&+tigurilor ob*inute% la fiecare produs sau prestare% pe l&ng" cheltuielile #ariabile s" fie acoperite +i cele fi'e. !roducia la pragul de rentabilitate ./p0 reprezint" ni#elul produciei la care acti#itatea economic" nu obine profit% atunci c&nd cheltuielile cu producia sunt egale cu #eniturile $ncasate. !roducia la ni#el de rentabilitate se calculeaz" cu urm"toarea formul") /pIChft @ .!# M C#0 C#ICh#t @ /m Ch#tICh# ' Et /p( producia la pragul de rentabilitate Chft( cheltuielile fi'e totale .lei0 Ch#t(cheltuielile #ariabile totale .lei0 Et( suprafaa total" Ch#( cheltuieli #ariabile .lei@ha0 Chf( cheltuieli fi'e .lei@ha0 Ch#tI1=50 ' 200I 50000 lei C#I 50000 @ AAI95A%2 lei ChftIChf ' Et .lei0 ChftI1150 ' 200I2 0000 lei /pI2 0000 @ .2 50 M 95A%20I1A5 lei

-%Mar0a e sig"ran# * Ms , 7ar-a de siguran" .7s0 este un indicator care ne arat" care este #olumul de produc ie pe care $l putem #inde i se calculeaz" cu urm"toarea formul") 7sIV./m M /p0 ' 100W@/m 7sIV. AA M 1A50' 100W @ AAI 55H

CONCLU;II

;n cadrul proiectului elaborat s(a analizat eficiena economic" $n agricultur"% a#&nd ca obiect de studiu o e'ploataie agricol" #egetal" alc"tuit" dintr(o plantaie de hamei. 1u fost analizai o serie de indicatori economici primari% ai eficienei economice i de m"surare a #iabilit"ii economice% cu a-utorul c"rora putem da un diagnostic acti#it"ii agricole realizate. 1stfel a fost calculat profitul net $n #aloare de 22B5A4 lei% unul dintre cei mai importani indici ai rentabilit"ii i raionalit"ii acti#it"ii agricole% acest indicator recompens&nd efortul i riscul cu producia. Eficiena economic" a in#estiiilor $n orice sector de acti#itate% fie $n sectorul primar% $n cel secundar sau $n cel teriar% st" la baza creterii i dez#olt"rii economice a unei "ri i implicit duce la $mbun"tairea i creterea calit"ii #ieii% respecti# a ni#elului de trai a unui popor.

Bibliografie) 1. 7agazin !. si colab.% 199B M Economie agrar"(Fucr"ri practice.% >.E.1.7.2. Ia+i 2.Caia 1.% 7agazin !.% Etefan G.% 199B M Economie agrar"% Ed.ZIon Ionescu de la BradZ Ia+i

40