Sunteți pe pagina 1din 17

POLUAREA IN BUCURESTI

Realitile zilelor noastre arat c sfarsitul secolului XX inceputul secolului XXI, este perioada celor mai mari descoperiri i transformri ale civilizaiei omeneti, dar i cele mai complexe i uneori nebnuite efecte asupra vieii -

POLUAREA

CE ESTE POLUAREA?

poluarea = impurificarea compozitiei aerului, apelor si solului cu diferite substante chimice, praf si fum si reprezinta rezultatul oricarei modificari a mediului ambiant, care determina un dezechilibru ecologic natural.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelurile de poluare sunt periculos de ridicate.

BUCURESTI- CEL MAI POLUAT ORAS?

Bucurestiul a devenit capitala fumului, nervilor (din cauza uriaselor ambuteiaje din intersectii), capitala zgomotului si vibratiilor (uzura parcului auto din Bucuresti depaseste 7ani,), capitala supraaglomerarii si lipsei de spatiu. Bucurestenii respira de zece ori mai mult praf decat locuitorii altor capitale europene, ca urmare a disparitiei a circa 60% din spatiile verzi in ultimii 16 ani. Aceasta este una dintre cauzele principale ale celor peste 20.000 cazuri anuale de deces datorate unor diferite stari maladive (afectiuni ale aparatului respirator, cardio-vascular, psihic), copii nascuti cu malformatii sau intoxicati cu plumb, dar si pentru cresterea temperaturii mai mult decat media pe tara.

TRANSPORTUL RUTIER
Cele peste doua milioane de locuitori ai Bucurestiului, si nu numai ei, pe langa tonele de praf pe care le inhaleaza lunar, inspira resturile gazoase cancerigene ale celor aproximativ doua milioane de automobile, numarul acestora in Bucuresti, pana in prezent, dublanduse la fiecare 5 - 6 ani.

70% din poluare provine din traficul rutier. Traficul rutier bucurestean produce peste 2.000.000 tone de substante nocive anual cu efecte extrem de grave asupra starii de sanatate a locuitorilor precum si deteriorarea accentuata a factorilor de mediu. .

AGLOMERATIA URBANA
In ceea ce priveste aglomeratia, Bucurestiul este unul dintre acele orase in care nu iti doresti sa locuiesti: 9009 locuitori pe kilometru patrat. in conditiile in care in Berlin isi disputa aceeasi suprafata doar 3905 locuitori, in Viena - 3850, in Budapesta - 3674, iar in Bratislava - 1226.

Cel mai aglomerat sector din Bucureti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru ptrat, urmat de sectoarele 3 12.273 i 6 10.874 locuitori/kmp. In schimb, sectorul rezidenial, 1 adic, are doar o aglomeraie de doar 3446 loc./kmp.

EFECTELE POLUARII ASUPRA POPULAIEI / CONSECINTE


Datorita polurii cu oxizi i metale grele, Bucuretiul este supus ploilor acide i foarte acide intre 1998 i 2003, 50% din precipitaii au fost acide.

cantitatea de oxizi de sulf depete cotele admise in


fiecare iarn. Concentraia de oxizi de azot depete frecvent concentraia maxim admis pe termen scurt.

Amoniacul este prezent cu 2-24% mai mult dect prevd normele sanitare. Ozonul afecteaz moderat centrul oraului i crete in concentraie spre periferie.

Evoluia principalelor boli cauzate sau favorizate de poluare: din 1994 pn in 2011, numrul de decese cauzate de afeciuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100.000 de locuitori.

boli inflamatorii ale ficatului 0,2 (cazuri)


boli ale sistemului digestiv 1,7 alte afeciuni pulmonare 0,3 6,9 1,3

1,7

8,5 tumori maligne cu sediu neprecizat 2,1

Cantitatea de praf din Bucuresti este de peste zece ori mai mare decat in celelalte capitale europene.

Situatia este determinata, printre altele, de disparitia a circa 60% din spatiile verzi din capitala in ultimii 16 ani. Aceasta este de 260-280 tone pe kilometru patrat.

BUCURESTI DOMENIUL INDUSTRIAL


La periferie, poluarea industriala, datorita cantitatilor mari de plumb si metale grele, reprezinta un alt factor important de disconfort. La acestea se adauga emisiile centralelor termice ale orasului, "bogate" in funingine si SO2 (in Bucuresti, unde sunt centralele pe hidrocarburi (pacura si gaze).

Concentraia de plumb era, la momentul efecturii unui studiu in anul 2011, de 230 de ori mai mare dect maxima acceptat la poarta fabricii i de 7 ori mai mare pe o raza de 8 kilometri, iar consecinele sunt uor de neles: rate ridicate ale mortalitii i morbiditii, malformaii ale nou-nscuilor, intoxicaii.

ZONE DE POLUARE???
Principalele zone de poluare ale Bucuretiului, din surse fixe grupate pe platforme industriale:

POLUAREA RAURILOR/LACURILOR DIN BUCURESTI


Acest tip de poluare consta in contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, marilor si oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator. Majoritatea poluantilor apelor sunt chimici, biologici, deseuri fiziologice, toti insa degradeaza grav calitatea apei.
pesticidele, erbicidele produsele petroliere sedimente metalele grele (cupru, plumb, mercur) deseurile chimice (corozive, toxice, inflamabile)

POLUAREA SOLULUI
Surse de poluare a solului localizate n regiune:

deseurile spitalicesti deversarea cu buna stiinta sau accidentala a dejectiilor animale i a apelor uzate de la fermele zootehnice namolul de la statiile de epurare poluarile accidentale cu produse petroliere fertilizarea necontrolata cu ingrasaminte chimice cu azot, fosfor i potasiu

POLUAREA FONICA
Conform unui studiu recent, din martie 2012 - pe strazile Bucurestiului poluarea fonica este cu 40 la suta peste limita admisa.

Poluarea fonica duce la insomnie, pierderea auzului, boli cardiovasculare, dificultate in vorbire. Zgomotul distrage atentia, afecteaza memoria de scurta durata, coordonarea miscarilor si poate duce la cresterea activitatii cardiace.

CONCLUZII
Bucurestenii respira de zece ori mai mult praf decat locuitorii altor capitale europene.

70% din poluare provine din traficul rutier.Traficul rutier bucurestean produce peste 2.000.000 tone de substante nocive annual. Datorita polurii cu oxizi si metale grele, Bucuretiul este supus ploilor acide i foarte acide.
Din 1998 pn in 2011, numrul de decese cauzate de afeciuni ale aparatului respirator a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri la 100,000 de locuitori. Pe strazile Bucurestiului poluarea fonica este cu 40 la suta peste limita admisa.

VA MULTUMESC!!!