Machine Translated by Google

POLITICI ÎN AGRICULTURĂ ȘI APĂ:

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ȘI EVOLUȚIE DIN 2009 PÂNĂ ÎN 20191

AUSTRIA

Acest profil de țară trece în revistă modificările recente în agricultura și politicile privind apa. Conținutul profilului
se bazează pe un sondaj realizat în 2019 de către Secretariatul OCDE2 și pe surse oficiale suplimentare.

A. Caracteristicile agriculturii și apei

• Agricultura din Austria produce în principal lapte, vite, cereale, porci, vin și legume (Eurostat,
2019a).
• În 2017, agricultura a reprezentat 2,2% din cererea totală de apă (FAO, 2021). În 2016, 1,4% din suprafața agricolă
a fost irigată (Eurostat, 2019b; și date preliminare din nota de subsol4 ).

• Poluarea apelor de suprafață este foarte scăzută. Cu toate acestea, pentru corpurile de apă subterană, agricultura
este cea mai semnificativă presiune cunoscută în 2019 (Comisia Europeană, 2019). Bilanțul de azot
a crescut de la 44 kg/ha la 46 kg/ha între 2000 și 2017, în timp ce bilanțul fosforului
a scăzut de la 4 kg/ha la 2 kg/ha (OCDE, 2020a).

Tabelul 1. Principalele provocări legate de apă în agricultură

Utilizarea apei Poluarea apei Riscuri legate de apă

+ ++ ++

Capturile de apă din agricultură Poluanții cheie din sectorul agricol Schimbările climatice ar putea deveni
reprezintă între 2,2 % din totalul sunt nitrații și pesticidele o problemă semnificativă cu impact
captărilor de apă asupra agriculturii și resurselor de apă
din Austria în viitor.

Notă: +: Problemă minoră; ++: Problemă problematică; +++: Problemă majoră. Sursa: OCDE (2013, 2019).

1
Acest document, precum și orice date incluse în acesta, nu aduc atingere statutului sau suveranității asupra oricărui teritoriu, delimitării
frontierelor și granițelor internaționale și denumirii oricărui teritoriu, oraș sau zonă.
2
Pentru mai multe detalii, Gruère, G., M. Shigemitsu și S. Crawford (2020), „Agriculture and water policy changes: Stocktaking and alignment
with OECD and G20 recommendations”, Documente OECD în domeniul alimentației, agriculturii și pescuitului, nr. 144, Editura OECD,
Paris, http://dx.doi.org/10.1787/f35e64af-en.

1
Machine Translated by Google

B. Politici cheie în agricultură și apă și evoluție principală din 2009 până în 20193

B.1. Politici transversale în agricultură și apă și guvernare Tabel 2. Politici

cheie în agricultură și apă și schimbări de politică

Politici cheie Legislația UE existentă impune un cadru de protecție cu standarde pentru toate corpurile de apă din țările UE și abordează
surse specifice de poluare, inclusiv poluarea agricolă. Cele trei directive principale implicate sunt Directiva Cadru privind Apa
(WFD) (2000/60/CE) (privind managementul resurselor de apă), Directiva Nitrați (91/676/EEC) și Directiva Inundații (2007/60/
CE).

Legea austriacă a apei (1959) supraveghează politicile de gestionare a apei și a dezvoltat un sistem de autorizații prealabile
pentru captarea apei care previne extragerea excesivă. Legea privind apa a fost revizuită în 2003 pentru a transpune DCA în
legislația națională și pentru a lua în considerare abordarea integrată a UE privind gestionarea apei. Pentru a atinge obiectivele
și principiile Legii Apelor, Ministrul Federal al Agriculturii, Pădurilor, Mediului și Gospodăririi Apelor, în cooperare cu planurile
de gospodărire a apei ale landurilor (la nivel de provincie/stat), pregătește și publică un management național al apei. Plan
(NGP) la fiecare șase ani. NGP 2015 actualizează NGP 2009.

Evoluția principală din

Pentru a implementa Directiva UE privind nitrații, Austria a decis să aplice Programul de acțiune privind
2009 și 2019
nitrații (NAP) pe întreg teritoriul său. PNA și Programul de Dezvoltare Rurală (PDR) din cadrul Politicii
Agricole Comune (PAC) a UE au fost revizuite și actualizate din 2009.
Au fost adăugate măsuri suplimentare pentru zonele cu intensitate agricolă mai mare și/sau precipitații scăzute.

Cercetarea privind disponibilitatea resurselor de apă subterană și cererea de apă pentru agricultură luând în considerare
impactul schimbărilor climatice.

Consecvența La PDR și PNA au fost adăugate măsuri suplimentare pentru zonele cu intensitate agricolă mai mare și/sau precipitații scăzute,
între agricultură cum ar fi un nivel mai scăzut de fertilizare și un volum mai mare de depozitare a gunoiului de grajd.
și Politicile de apă

B.2. Politici de gestionare a utilizării apei în agricultură (cantitate)

Tabelul 3. Instrumente cheie pentru managementul utilizării apei

Ținte naționale viitoare cuantificate pentru utilizarea resurselor de apă în
sectorul agricol
Nu există ținte viitoare cuantificate (în prezent, nu există probleme de
cantitate mare de apă)
Contorizare, monitorizare și raportare
Contorizarea este necesară pentru capturi semnificative
Există o monitorizare intensivă a nivelului apelor subterane; monitorizarea
stării ecologice a apelor de suprafață și monitorizarea/controlul captărilor
au fost intensificate din 2009

Țintele cantitative care țin cont de schimbările climatice Mecanisme de executare

Da4 Da: Legea apei

Drepturi de apă Prețuri deficitare

Apă de suprafață: în conformitate cu Legea apei, resursele de apă sunt strict Nu (lipsa de apă nu este o problemă majoră)
reglementate, indiferent de proprietatea publică sau privată,
iar autorizația de captare a apei se eliberează la nivel de raion

Apele subterane: drepturile de apă aparțin în general proprietarilor de teren,

iar autorizația de captare a apei se eliberează la nivel de raion.

Proporția de recuperare a costurilor Alte instrumente de politică utilizate pentru a încuraja eficiența utilizării

100% atât pentru operare și întreținere, cât și pentru costuri de capital apei Subvenții, de exemplu, pentru a introduce irigarea cu economisire a

apei (PDR), recuperarea costurilor de alimentare cu apă, consiliere și

cercetare în fermă

Benchmarking-ul este utilizat în rândul furnizorilor de apă pentru a limita

pierderile în canalele de distribuție

Notă: sublinierea indică schimbări din 2009

3
Politicile agricole și ale apei sunt definite aici ca toate politicile care afectează interacțiunea dintre producția agricolă și apă.
4
Pentru a aborda posibilele probleme regionale din cauza schimbărilor climatice, un proiect („Wasserschatz Österreich”) finanțat de
Ministerul Federal al Agriculturii, Regiunilor și Turismului compară dezvoltarea viitoarelor utilizări de apă și a resurselor de apă subterană
pentru a formula recomandări. Proiectul este planificat să fie finalizat în 2021.

2
Machine Translated by Google

B.3. Politici de control al calității apei agricole

Tabelul 4. Instrumente cheie pentru îmbunătățirea calității apei

Instrumente naționale de colectare a datelor privind calitatea apei Principalele instrumente de politică

Monitorizarea ecologică și chimică a apelor de suprafață Reglementare: NAP (ordonanțe) și mai eficiente
Monitorizarea chimică a apelor subterane măsuri adăugate (de exemplu, volum mai mare de depozitare pentru gunoi de grajd)

Creșterea semnificativă a parametrilor pesticidelor monitorizate Informații: Sistem de consiliere pentru fermieri și online
informații/recomandări științifice oficiale pentru fertilizare cu

azot/instruire

Instrumente spațiale (de exemplu, analiza datelor topologice, Măsuri de aplicare Nu

geometrice sau geografice) pentru a viza politicile în mod specific
zone
Da: date topologice pentru probleme de eroziune, date geografice
pentru evaluarea impactului asupra calității apei
există ținte cantitative specifice pentru sectorul agricol
dar implementează controale de către autoritățile de apă dinainte
de 2009

Notă: sublinierea indică schimbări din 2009

B.4. Politici de gestionare a riscului de apă indus de climă

Tabelul 5. Riscuri și răspunsuri la apă

secete Inundații

Tendințe raportate Nu există o tendință clară în ultimele decenii, Inundațiile au fost o tendință în creștere în ultimii 20 de
dar previziunile privind schimbările climatice indică o ani. Impactul schimbărilor climatice nu este încă clar.
creștere a incidenței și a severității secetelor.

Politici cheie Datorită, în general, resurselor de apă abundente, nu Elaborarea de hărți de inundații și hărți de pericol de
au fost adoptate abordări politice specifice pentru a inundații pentru a evidenția zonele cu risc de inundații.
aborda atenuarea secetei, deși s-au făcut eforturi
pentru a sensibiliza fermierii și pentru a stabili depozite

locale pentru irigare.

Principalele modificări de la - -
2009 și 2019

Factorizarea climei
Schimbarea politicilor
2/5: Pe baza modelelor actuale, se consideră că schimbările climatice au încă un impact general scăzut asupra
resurselor de apă, deși sectorul agricol a fost afectat de pagube destul de mari din cauza perioadelor prelungite de
secetă din ultimii ani. În zonele cu precipitații scăzute, deficitul de apă ar putea deveni o problemă mai importantă
de gestionare a apei în viitor, ceea ce se reflectă și în actualizarea Planului național de management al bazinului
hidrografic al Austria.

Bibliografie

Eurostat (2019a), Statistici privind agricultură, silvicultură și pescuit: ediția 2019, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
Luxemburg, https://doi.org/10.2785/743056.
Eurostat (2019b), „Cota de zone irigabile și irigate în suprafața agricolă utilizată (UAA) de către regiunile NUTS
2”, https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/AEI_EF_IR__custom_609828/default/table?lang=en
Comisia Europeană (2019), Raportul de țară 2019 privind evaluarea implementării mediului în UE: Austria,
https://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_at_en.pdf.
FAO [Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură] (2020), FAO Aquastat. Preluat de la: http://
www.fao.org/aquastat/en/ (accesat la 13 iulie 2020).
FAO [Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură] (2021), FAO Aquastat. Preluat de la: http://
www.fao.org/aquastat/en/ (accesat la 01 februarie 2021).
OECD (2013), OECD Environmental Performance Reviews: Austria 2013, OECD Publishing, Paris,
http://dx.doi.org/10.1787/978926202924-en.
OCDE (2019), Sondaj OCDE privind monitorizarea progresului în gestionarea apei în agricultură.
OCDE (2020a), „Echilibrul nutrițional” (indicator), https://doi.org/10.1787/82add6a9-en (accesat la 13 iulie 2020).
OECD (2020b), „Freshwater extractions”, https://stats.oecd.org (accesat la 13 iulie 2020).