Politici și strategii de dezvoltare rurală

Cuprins

1.Căi pentru dezvoltarea rurală durabilă

2.Dezvoltarea durabilă a peisajului etnografic
3.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare rurală
4.Satele mici din România în contextul dezvoltării durabile
5.Modele de dezvoltare a spațiului rural
6.PNDR
6.1 Justificarea priorităţilor propuse în raport cu Liniile Directoare
Strategiceşi Planul Naţional Strategic
7.Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR)
8.Concluzii
 1.Căi pentru dezvoltarea rurală durabilă
Strategia U.E. pentru dezvoltare durabilă a fost adoptată de Consiliul
European la Gothenburg, din iunie 2001. Acesta se concentrează pe patru
priorități cheie:
1. Limitarea schimbărilor climatice și creșterea utilizării energiei curate
2. Amenințările la adresa sănătății publice
3. Utilizarea resurselor cu mai multă responsabilitate
4. Îmbunătățirea sistemului de transport și a utilizării pământului.
Dezbaterea la nivel European cu privire la dezvoltarea durabilă se împarte
în două categorii, care interacționează. Prima se concentrează asupra modului în
care problemele de mediu trebuie să fie integrate în alte domenii ale politicii UE
(Procesul Cardiff) și cum să se facă politica UE mai durabilă (Declarația de la
Gothenburg). A doua categorie se referă la rolul UE în privința aspectelor
globale ale dezvoltării durabile.
Elementele cheie ale strategiei UE pentru dezvoltarea durabilă sunt:
-Angajamentul de implementare a a scopurilor și țintelor, stabilite la Summit-ul
Pământului de la Johannesburg. Conservarea și dezvoltarea zonelor rurale.
-Statele membre au avut termen până în 2005 să stabilească strategii neționale
de dezvoltare durabilă potrivit Planului de Implementare de la Johannesburg.
Strategiile naționale trebuie să fie supuse unui proces de consultare. Statele
membre sunt obligate să reducă subvențiile care duc la efecte nefavorabile
pentru mediu.
-Distrugerea biodiversițății mediului trebuie stopată. Pentru a îmbunătăți
monitorizarea , Consiliul de Mediu a accentuat ca prioritate implementarea
rețelei Natura 2000.
Din 2007 , satele românești pot obține finanțări substanțiale de la UE,
prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). În
perioada 2007-2013, România a primit de la Uniunea Europeană 7,1 miliarde
de euro, prin FEADR. Acești bani au ca țintă dezvoltarea rurală.
 FEADR cuprinde mai multe programe, ce conțin la rândul lor mai multe
măsuri. Spre exemplu, potrivit schițelor de fișe tehnice în cadrul măsurii
“Servicii de baza pentru economia și populația rurală” au fost finanțate crearea
de creșe, grădinițe, organizarea de târguri, activități culturale, sportive,
expoziții, amenajarea de terenuri de sport. Deasemenea dezvoltarea rețelelor de
telecomunicații, achiziționarea de microbuze în mediul sătesc reprezintă alte
proiecte care au fost finanțate. Tot prin FEADR, s-au finanțat o serie de proiecte
ce continuă măsurile programului SAPARD, astfel, firmele de procesare de
lapte sau cereale au putut obține încontinuare fonduri de la UE, ca o continuare
a Programului SAPARD.
2.Dezvoltarea durabilă a peisajului etnografic
Peisajul etnografic reprezintă o sinteză cultural inedită la care au contribuit
spiritul inventive al omului, mediul geografic și timpul. Efortul lent de
amenajare a teritoriului în scopul satisfacerii cerințelor materiale și spirituale a
devenit, după eșecuri și reușite îndelung repetate , un document etnografic scris
pe însăși fața pământului.Generațiile s-au succedat lăsând adânc implantate în
spațiul în care au locuit (peisajele etnografice) rodul activității lor sub forma
diferitelor elemente de civilizație și cultură. Criteriul de maximă generalitate cu
ajutorul căruia au fost clasificate spațiile rurale purtătoare de valori culturale a
fost solul acoperit cu diferite categorii de vegetație. Este un criteriu exact
masurabil și cartografiabil, care nu lasă nici un element în afara clasificării.
Utilizarea agricolă și neagricolă a solului au generat diferite moduri de viață:
agrar, pastoral, piscicol.
Modurile de viață au devenit peisaje etnografice primare dezvoltate pe
solurile cu vegetație forestieră, de baltă sau deltă, și secundare, dezvoltate pe
solurile defrișate de pădure, desecate de ape, desțelenite de vegetația spontană.
După modul de folosire a solului acoperit cu vegetație și cu luciu de apă,
spațiul se împarte în două categorii de peisaje: rurale și urbane.Harta peisajelor
etnografice cuprinde șase tipuri tipuri de paisaje: agrar, pastoral, pomicol,
viticol, forestier și piscicol.
Arabil Peisaj agrar

Teren Vii, Livezi Peisaj pomi-viticol

agricol
RURAL Pășuni, fânețe Peisaj pastoral
Teren Păduri Peisaj forestier
neagricol
SPAȚIUL Ape Peisaj piscicol

URBAN Peisaj urban

Peisajul agrar Peisajul pomi-viticol

Peisajul pastoral Peisaj forestier Peisaj piscicol

 3.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare rurală

Dezvoltarea rurală intr-o lume urbană

Orașul este considerat motorul progresului (Kofii Anan), corelația dintre

populația urbană și nivelul de dezvoltare umană fiind pozitivă conform studiilor
ONU țările cu cele mai mari valori ale IDU sunt țările în care populația urbană
depășește 70% din total. Orașul reprezintă în același timp o structură ecologică
atipică sub toate aspectele – efeciență energetică, fluxuri materiale, organizare și
autoreglare. Prin urmare, orașele au devenit sediul celor mai importante surse de
poluare, locul producerii celor mai grave crize ecologice.

Atractivitate ridicată asupra spațiului urban ne oferă un indiciu și asupra

dimensiunii ecologice. Astfel populația atrasă de acest spațiu nu ia in calcul
criteriile ecologice, fie că este ignorantă, dar cel mai adesea pentru că nu
dispune de resurse suficiente pentru a ține cont de astfel de criterii. O altă
concluzie pe care o putem trage este că spațiul rural nu are o ofertă convenabilă
pentru locuitorii săi, dar prezintă un mediu de viață foarte sănătos, ancorat în
tirmul naturii, dependent de acesta și cu o stabilitate în consecință.

Diferențele dintre urban-rural din punct de vedere al calității vieții sunt

esențiale în stabilirea unei relații de polaritate. Dezvoltarea rurală urmărește
atenuarea acestor diferențe, menținerea unei populații rurale stabile, capabile să
gestioneze sistemele complexe, esențiale pentru menținerea echilibrului
ecologic.

Conceptul de dezvoltare rurală generalizat cu deosebire după Conferința

de la Cork, a devenit un model cadru pentru abordarea problematicii extrem de
diverse a mediului rural.

Provocarea .Spatiul rural este spațiul ecologic, în sensul că ritmul și

nivelul de dezvoltare socială și economică depinde de ritmul naturii. În acest
spațiu sunt prezentate ecosistemele naturale și antropice. Orice decize privind
acest spațiu va afecta și echilibrul sistemelor ecologice. În aceste condiții,
dezvoltarea rurală trebuie să includă aspecte ecologice, acestea fiind temelia
realizărilor economice și sociale. Nu există un al treilea sistem care să absoarbă
eventualele șocuri, reziduuri etc. așa cum este spațiul rural pentru mediul urban.
Aici echilibrul trebuie să fie intrisec, să genereze stabilitate dincolo de limitele
spațiului rural.
 Dimensiunea ecologică a spațiului rural este dată pe de o parte de
prezența unor sisteme naturale, bazate pe mecanisme ecologice, iar pe de altă
parte de interacțiunea dintre aceste sisteme și sistemele organizate și
administrate de oameni. Deciziile de dezvoltare rurală necesită o fundamentare
în măsură să reflecte complexitatea acestor intreacțiuni și să conducă spre o
ameliorare a calității vieții oamenilor odată cu fortificarea mecanismelor
ecologice ale echilibrului.

4.Satele mici din România în contextul dezvoltării durabile

Efortul pe care trebuie să-l facă România pe calea dezvoltării durabile și

atingerii pe termen lung a standardelor social-economice cerute de apartenența
la U.E., aduce în actualitate și rolul cercetării științifice în soluționarea
variatelor probleme. În acest context, cerințele legate de dezvoltarea așezărilor,
de amenajarea teritoriului și de gestionarea mediului, de altfel deosebite
complexe, solicită geografia alături de alte științe ce au ca obiect spațiu terestru,
să își poată manifesta din plin caracterul de știință aplicabilă la cerințele
societății.

Din analiza repartițieiîn teritoriu a satelor după mărime, se constată

preponderența satelor mici în 15 județe, grupate îndeosebi în centrul și sud-
vestul țării.În alte 8 județe predomină satele mijlocii, iar restul județelor dețin
toate categoriile de sate, după marime, dar în proporții diferite nici una
preponderentă (peste 50%), excepție făcând județul Ilfov, unde satele mari
reprezintă 40% din total. Există un ecart uriaș între valorile extreme în mărimea
demografică satelor. Cele foarte mari depășesc frecvent 10000 mi locuitori, așa
cum sunt: Poiana Mare, Dăbuleni din județul Dolj, Borcea județul Călăraș, toate
trei situate în lungul văii Dunării, apoi Matca, Pechea, Liești din județul Galați,
fiecare depășind 11000 locuitori, la fel și Poenile de sub Munte din județul
Maramureș, Sântana din județul Arad etc., iar cele foarte mici, scad sub 20 de
locuitori. La acestea din urmă sunt evidente tendințe de depopulare. Sortând
baza de date ce a fost furnizată de INS, referitoare la numărul de locuitori în
2002 până la nivelul de comune și sate, a rezultat că pe teritoriul României
există un număr de 281 de sate cu populația cuprinsă între 1-20 de locuitori
reprezentând 2,5% din numărul total; dintre acestea, aproximativ 180 de sate au
mai puțin de 10 locuitori fiecare(9 sate au câte un locuitor, 12 sate câte 2 și 12
sate câte 3).
 Pragul demografic de 20 locuitori este unul foarte scăzut care marchiază
riscul depopulării, rezultat în urma scăderii drastice a sporului natural,
îmbatrânirii populației și accentuarea migrației, îndeosebi a celei externe.
Depopularea multor sate din rândul celor foarte mici, poate conduce în urma a
cațiva ani la tranformarea lor în sate pustii.

5.Modele de dezvoltare a spațiului rural

Modelarea dezvoltării durabile a spațiului rural nu poate ocoli una dintre

cele mai cuprinzătoare idei ale gândirii umane-conceptul de sistem. Spațul rural
poate fi descris ca un sistem deschis de dezvoltare. În cadrul acestui sistem sunt
identificabile imediat sistemul economic, subsistemul politic, subsitemul
tehnologic, omul ca sistem politic și biologic.

Descrieri detaliate a sistemului deschis în dezvoltare “spațiul rural”,

pornind de la delimitarea “frontierei” acestuia, a elementelor componente, a
relațiilor multiple și complexe care se stabilesc între ele este un lucru absolut
necesar pentru constituirea unui sistem de modele cu ajutorul cărora să fie
determinată traiectoria pe care va evolua sistemul “spațiul rural”.

Etajele superioare ale sistemului de modele conțin prognozele pe termen

lung cu caracter socio-economic și tehnologic a spațiului rural.Acestea vor
estima diferite variante cantitative ale concepției de dezvoltare durabilă a
spațiului rural pe termen lung (presupunând că există o astfel de concepție, o
strategie de dezvoltare durabilă), ținând cont de toți factorii fundamentali ai
dezvoltării progresive a spațiului rural. Aici rolul hotărâtor îl joacă ipotezele
calitative referitoare la principalele procese social-economice, estimările
cantitative având un rol subordonat.

Urmează apoi blocul de modele de prognoză pe termen mediu, bazate pe

rezultatele prognozelor pe termen lung în care intră o parte componentă mai
detaliată.

Modelele de prognoză pe termen lung trebuie să includă: prognoză social-

politică, prognoză economică, prognoză tehnologică, prognoză demografică și
prognoza mediului natural.
 6.PNDR

PNDR – Programul Național de

Dezvoltare Rurală – Satul românesc are
viitor !

PNDR finanteaza:
– crearea, comercializarea si diversificarea
produselor agricole;
– diversificarea economiei locale;
– crearea conditiilor de productie
– crearea de instrumente de comunicare si
valorificarea mediului si a peisajelor si evenimentelor culturale.
Obiectivele generale ale PNDR sunt:

1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier;

2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin utilizarea durabilă a
terenurilor agricole şiforestiere;
3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea
diversificării economiei rurale;
4. Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală
(LEADER).

Aceste obiective vor fi atinse de către PNDR prin măsurile acestuia,

măsuri care precizează modalităţile exacte de aplicabilitate a FEADR (Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - pentru finanţarea programelor de
dezvoltare rurală.) ca şi instrument financiar în România. Astfel, pentru obună
acoperire teritorială din punct de vedere al tipurilor de acţiuni şi al potenţialilor
beneficiari,inclusiv a facilitării accesului acestora la diverse fonduri, iar pe de
altă parte pentru asigurarea unuisistem eficient de implementare care să conducă
la o bună administrare şi în final la o dezvoltareechilibrată şi durabilă în
elaborarea PNDR, s-a urmărit asigurarea demarcării şi complementarităţiiîntre
FEADR şi fondurile structurale. În acest sens, măsurile din PNDR cât şi cele ale
programeloroperaţionale contribuie la priorităţile comunitare orizontale în ceea
ce priveşte egalitatea de şanse,dezvoltarea durabilă şi societatea informaţională.

Obiectivele naţionale, comunitare sau internaţionale de mediu relevante

pentru PNDR şi modul în care acestea, precum şi alte aspecte de mediu au fost
luate în consideraţie în perioada elaborării PNDR

Aşa cum este menţionat în Rezumatul non – tehnic din Raportul de mediu, în
cadrul grupului de lucru inter-ministerial care a realizat etapa de definitivare a
evaluării strategice de mediu au fost stabilite, prin analiza situaţiei curente a
problemelor de mediu din spaţiul rural, ca şi relevante pentru PNDR,
următoarele obiective de mediu:
Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer Scăderea emisiilor poluante

Apă Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a apei

Sol Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a solului

Protecţia solului împotriva eroziunii

eoliene şi hidrice

Modificări climatice Scăderea emisiilor de gaze cu efect

de seră

Creşterea gradului de absorbţie şi

retenţie al GES

Biodiversitate Menţinerea valorii naturale ridicate a

terenurilor agricole

Conservarea stării favorabile de conservare

a habitatelor şispeciilor de floră şi faună
sălbatică (inclusiv evitareafragmentării
habitatelor)
Conservarea diversităţii biologice în cadrul
ariilor protejate(incluse în reţeaua naţională
sau Natura 2000)
Menţinerea funcţiilor ecologice a apelor
curgătoare(Directiva Cadru Ape)
Sănătatea Umană Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin
implementareaunor măsuri de prevenire a
poluării şi ameliorarea
problemelor existente (ex: calitatea apei de
băut, canalizare,depozitarea deşeurilor,
poluare sonoră)
Managementul riscurilor de Creşterea protecţiei populaţiei faţă de
mediu riscurile naturale
 Conservarea / utilizarea Facilitarea utilizării resurselor
eficientă a resurselor regenerabile
naturale
Reducerea generării deşeurilor, creşterea
gradului decolectare a deşeurilor, creşterea
gradului de valorificare adeşeurilor
Peisajul şi moştenirea Menţinerea activităţilor umane în spaţiul
culturală rural prinîncurajarea utilizării practicilor
agricole tradiţionale
Asigurarea protecţiei peisajului natural şi
cultural prinrevitalizarea zonelor degradate
Eficienţă energetică şi surse Îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor
energetice regenerabile energetice

Facilitarea generării energiei din surse

regenerabile

Creşterea gradului de Îmbunătăţirea comportamentului prin

conştientizare asupra încurajarea practiciloragricole durabile
problemelor de mediu

Transport durabil Modernizarea infrastructurii de transport în

mediul rural

Turism durabil Promovarea zonelor rurale prin intermediul

turismuluidurabil, în special prin
încurajarea agro-turismului

6.1.Justificarea priorităţilor propuse în raport cu Liniile Directoare

Strategiceşi Planul Naţional Strategic

Liniile Directoare Strategice ale Comunităţii (LDSC) se bazează pe o

serie de politici prioritare,formulate în acordurile de la Göteborg şi Lisabona şi
în special pe principiul conform căruia o
performanţă economică puternică trebuie să meargă mână în mână cu utilizarea
durabilă a resurselornaturale. Aceste priorităţi ale Comunităţii au stat la baza
selectării priorităţilor pentru ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală din
România.
LDSC pentru Axa 1 identifică potenţialul sectoarelor agricol, alimentar şi
forestier, din StateleMembre, de a obţine produse cu valoare şi calitate ridicată,
în vederea satisfacerii nevoilor diverse şiîn creştere ale consumatorilor europeni
şi pieţelor lumii.Dezvoltarea capabilităţii sectoarelor alimentar, agricol şi
forestier din România astfel încât acestea să atingă un nivel de rentabilitate
competitivă în acest nou mediu comercial, constituie o provocareuriaşă, care
necesită eforturi importante de restructurare şi modernizare. De aceea, Axa 1
constituie prioritatea cea mai importantă în cadrul Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală întocmit pentruRomânia.
Totuşi, acest accent pe competitivitate trebuie să fie văzut în contextul
mai larg al dezvoltării ruraledurabile, iar acest fapt înseamnă luarea în
considerare şi a aspectelor de mediu şi a celor sociale.
Agricultura şi silvicultura constituie factori determinanţi ai calităţii
zonelor rurale şi ai mediuluinatural. Eforturile de creştere a competitivităţii
trebuie aşadar să ţină cont de nevoia de a:
a) reduce efectele negative asupra mediului
b) creşte beneficiile aduse mediului. LDSC subliniază importanţautilizării
măsurilor Axei 2 pentru atingerea unor obiective de mediu.
LDSC cer ca resursele financiaredestinate mediului să aibă în vedere
obiective de mediu şi să contribuie la abordarea a trei priorităţieuropeane:
biodiversitatea, apa şi schimbările climatice.
De asemenea, celelalte axe PNDR - cu precădere Axa 1 conțin o latură „verde”
considerabilă, scopulfiind acela de a:
a)evita orice eventuale efecte negative asupra mediului care ar putea
apărea din cauza unor eventuale contradicţii între măsuri
b)încuraja, acolo unde este posibil, o combinaţieadecvată a măsurilor
pentru a maximiza efectele sinergice în scopul obţinerii de beneficii pentru
mediu (această abordare este compatibilă cu LDSC, referitoare la
implementarea priorităţilor înprograme concrete).
LDSC pentru Axele 3 şi 4 stabilesc ca aspecte prioritare crearea locurilor
de muncă şi a condiţiilorfavorabile creşterii economice, precum şi importanţa
guvernanţei locale şi exploatarea potenţialuluiintrinsec al zonelor rurale. Luate
împreună, aceste axe formează categoria de măsuri de pe locul doi înordinea
importanţei, ca alocare financiară. Nivelul excesiv al forţei de muncă din
agricultură şiprobabilitatea unui exod masiv al lucrătorilor din acest sector, în
urma restructurării acestuia, precumşi nevoia de a ajuta la direcţionarea acestui
exod către activităţi economice viabile vor necesitadezvoltarea economiei rurale
non-agricole prin sprijinul oferit de Axele 3 şi 4. Aceste activităţi vor fi
ajutate printr-un sprijin considerabil pentru infrastructura şi serviciile de bază
rurale, din cadrul Axei3.

Introducerea liniei directoare LDSC 5 „Abordarea noilor provocări”, ca

urmare a revizuirii Liniilor Directoare Strategice Comunitare în urma Bilanţului
de Sănătate al PAC, precum şi a Planului European de Redresare Economică, a
determinat alocări suplimentare pentru măsurile din PNDR, învederea
 consolidării eforturilor cu privire la priorităţile din domeniul: schimbărilor
climatice, energieidin surse regenerabile, gestionării resurselor de apă,
biodiversităţii, restructurarii sectorului produselorlactate şi infrastructurii de
internet în bandă largă.

Uniunea Europeană - Linii directoare strategice ale Comunităţii

(LDSC)
LDSC 1 LDSC 2 LDSC 3 LDSC 4

Îmbunătăţirea
capacităţii
administrative
Transfer de Biodiversitatea, la nivel local;
cunoştinţe; Conservarea şi
Modernizare, dezvoltarea Mobilizarea
inovaţie şi sistemelor din potenţialului
Crearea
Decizia Consiliului2006/144/EC

calitate în agricultură şi endogen de

condiţiilor de
lanţul silvicultură cu dezvoltare a
creştere
alimentar; valoare naturală zonelor rurale.
economică şi a
înaltă, precum şi a
oportunităţilor
Investiţii în peisajelor agricole
de ocupare
capital uman tradiţionale
şi fizic în Apa
sectoarele Schimbările
prioritare. climatice.

LDSC 5
Schimbări climatice, Energie din surse regenerabile,
Gestionarea resurselor de apă, Biodiversitate,
Restructurarea sectorului produselor lactate,
infrastructura de internet în bandă largă.

Obiective
Axă
Strategice
 Serviciile de
formare
OS1: Îmbunătăţirea profesională, Protejarea mediului Dezvoltarea
competenţelor informare şi prin îmbunătăţirea sectorului de
fermierilor şi a altor consultanţă practicilor agricole şi formare
persoane implicate vor sprijini forestiere; Contribuţia la profesională şi
Planul Naţional Strategice

în competenţele creşterea a serviciilor de

sectoarele tehnice şi Serviciile de formare productivităţii informare şi
agroalimentar şi manageriale profesională şi muncii şi consultanţă va
forestier, ca mijloc din consultanţă vor generarea de contribui la
de sectoarele sprijini adoptarea locuri de muncă integrarea
încurajare a unui agroalimentar şi unor practici agricole viabile în fermierilor în
1 management mai forestier, prietenoase cu sectoarele activitatea de
bun precum şi mediul, inclusiv agroalimentar şi guvernare
al exploataţiilor coordonarea adoptarea normelor forestier. locală şi la
agricole, pădurilor şi dintre comunitare privind utilizarea
unităţilor de producătorii cerinţele de potenţialului
procesare. primari şi ecocondiţiona-litate. local endogen.
sectorul
agribusiness.
Măsurile axate pe
modernizarea şi
restructurarea
exploataţiilor
agricole şi forestiere Accentul
Ridicarea vor încuraja: Măsurile de
asupra
sectorului (a) menţinerea şi sprijin pentru
OS 2: îmbunătăţirii
agricol durabilitatea multor modernizarea şi
Îmbunătăţirea competitivităţii
neperformant sisteme agricole de restructurarea
Competiti-vităţii fermelor şi
la potenţialul tip HNV; sectoarelor
fermelor structurilor
său real, prin (b) respectarea agroalimentar şi
comerciale asociative va
facilitarea normelor de mediu şi forestier vor
şi de semi- contribui la
activităţilor utilizarea durabilă a contribui la
subzistenţă consolidarea
de unor tehnologii de creşterea
şi a asociaţiilor capacităţii
modernizare producţie şi productivităţii
acestora, prin locale de a
şi procesare; muncii şi
respectarea capta
restructurare. (c) utilizarea surselor accesului pe
principiilor potenţialul
de energie piaţă.
dezvoltării local endogen
regenerabilă de la
durabile.
nivelul fermelor.

Stimularea gestionării durabile a terenurilor, apei,

producerea de energie din surse regenerabile, precum şi
a investiţiilor în sectorul producţiei de lactate.

OS 3: Îmbunătăţire Crearea de valoare Îmbunătăţirea Accentul pe

Restructurarea a calităţii şi adăugată pentru competitivităţii îmbunătăţirea
şi modernizarea disponibilităţ produsele agricole şi sectoarelor de competitivităţii
sectoarelor de ii materiilor forestiere va: comercializare sectoarelor de
procesare şi prime; (a) sprijini şi procesare este comercializare
marketing al Sprijin viabilitatea esenţială pentru şi procesare,
produselor pentru sistemelor de creşterea prin
agricole şi modernizare procesare prietenoase economică coordonare
forestiere, în a şi cu mediul; durabilă şi mai bună cu
paralel restructurare (b) contribui la pentru crearea grupurile de
cu respectarea a sectoarelor reducerea emisiilor unor posibilităţi producători, va
 de gaze prin
promovarea şi contribui la
de procesare
utilizarea consolidarea
agroalimenta
principiilor biocombustibilului; viabile de capacităţii
r şi forestier,
dezvoltării (c) încuraja aplicarea angajare în locale de a
pentru a
durabile. mai multor măsuri de zonele rurale. capta
deveni
protecţie a mediului, potenţialul
competitive.
în sectorul de local endogen.
procesare.
Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului produselor
lactate şi prelucrarea biomasei din surse
agricole/forestiere în vederea obţinerii de energie din
surse regenerabile.

2 Menţinerea
populaţiei rurale
OS 4: Continuarea şi a nivelului
Transfer de
utilizării terenurilor Contribuţie la calitativ al
cunoştinţe
agricole din zonele menţinerea zonelor rurale,
prin x
defavorizate şi biodiversităţii şi a ca bază a
aplicarea
promovarea peisajului creşterii
GAEC
agriculturii durabile economice şi a
oportunităţilor
de ocupare
OS 5: Conservarea Plăţile de Plăţile de agro-mediu Plăţile de agromediu X
şi agro-mediu vor contribui la vor ajuta
îmbunătăţirea stării şi plăţile conservarea la conservarea
resurselor naturale şi acordate în biodiversităţii biodiversităţii şi
a habitatelor. vederea terenurilor agricole a peisajelor
implementării de tip HNV, la tradiţionale, ca
Planul Naţional Strategic

unor protecţia resurselor bază de

standarde de apă şi sol şi la diversificare a
superioare de dezvoltarea economiei
bunăstare a sectorului agricol rurale prin
animalelor ecologic. activităţi
vor sprijini Plăţile acordate în turistice
creşterea favoarea bunăstării durabile.
ofertei de animalelor vor crea
produse parametrii de
provenite din protecţie mai buni
sistemele de pentru păsări şi
producţie porci, reflectându-se
prietenoase în mod direct şi în
faţă de obţinerea unor
mediu, ceea parametri superiori
ce va crea de mediu, asigurând
noi o mai bună protecţie
posibilităţi a solului şi resurselor
de procesare de apă.
şi
comercializa
-re a unor
produse de
calitate
 Plăţile de agro-mediu vor contribui la atingerea
obiectivelor LDSC 5 prin gestionarea extensivă a
suprafeţelor de pajişti utilizate pentru păşunat (limitarea
încărcăturii de animale care păşunează pe terenurile cu
înaltă valoare naturală), prin evitarea utilizării
îngrăşămintelor şi a pesticidelor pe terenurile agricole cu
înaltă valoare naturală şi prin conservarea terenurilor
utilizate drept fâneţe.

Lucrările de
Primă împădurirea
terenurilor
Lucrările de
agricole vor
primăîmpădurire
contribui la
a terenurilor agricolevor
OS 6:Promovarea extinderea
contribui laprotejarea
Managemeului suprafeţei de
resurselor X X
durabil al terenurilor pădure, caresursă
de apă şi sol şi la
forestiere. economică
atenuarea
cu o
efectelormodificărilor
importantă
climatice.
funcţie de
protecţie a
mediului.

OS 7: Menţinerea şi Crearea de
dezvoltarea Activităţi Energie regenerabilă locuri de Potenţial
activităţilor nonagricole Schimbări climatice muncă, creştere endogen.
economice, prin economică.
creşterea numărului Creştere economică prin susţinerea investiţiilor în
de locuri de muncă. producerea de energie regenerabilă
Facilitarea Investiţii în
Planul Naţional Strategic

3 Condiţii de Condiţii de
investiţiilor infrastructură,
creştere dezvoltare
în spaţiul protejarea resurselor
OS 8: Creşterea economică. rurală locală.
rural. de apă şi aer.
atractivităţii zonelor
rurale. Asigurarea condiţiilor de creştere economică prin
susţinerea investiţiilor de interes public în energia
regenerabilă şi în infrastructura de internet în bandă
largă
OS 9: Promovarea Sprijin pentru
Transfer de
potenţialului Protejarea mediului, crearea de
cunoştinţe, Antreprenoriate.
endogen conştientizare. parteneriate
inovaţie.
4 al teritoriilor. locale.
OS 10: Îmbunătăţirea
Transfer de Protejarea mediului, Durabilitate
Îmbunătăţirea administraţiei
cunoştinţe. Conştientizare. economică.
guvernării locale. locale.

7.Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR)

Conform art. 54 din REGULAMENTUL (CE) nr. 1305/2013 al

Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare
rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și
 de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al
Consiliului, la nivelul fiecărui Stat Membru este creată
Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală care grupează, la
nivel naţional, organizaţiile şi autorităţile implicate în
procesul de dezvoltare rurală.

OBIECTIVELE RNDR pentru perioada de programare

2014-2020 sunt:
-Implicarea publicului larg și a comunităților rurale în accesarea și
implementarea Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020,
-Facilitarea accesării banilor europeni prin PNDR,
-Implicarea publicului în cadrul Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală
(RNDR) 2014-2020.
Activitățile RNDR pentru perioada de programare 2014-2020 presupun:
-Prezentarea proiectelor de succes implementate prin Programul trecut și
încurajarea depunerii proiectelor pe noile măsuri din PNDR 2014-2020;
-Activități de comunicare pentru publicul larg și asigurarea publicității și
informării privind PNDR 2014-2020;
-Instruirea și sprijinirea colaborării între Grupurile de Acțiune Locală (GAL-
uri), inclusiv sprijin pentru cooperarea inter-teritorială și transnațională,
-Sprijin în identificarea partenerilor pentru colaborarea dintre fermieri,
cooperative, obști, composesorate, grupuri de producători, întreprinderi, unități
școlare și institute de cercetare pentru găsirea de soluții la probleme specifice
activităților în mediul rural ( Măsura 16 – Cooperare);
-Servicii de consultanță pentru soluții inovatoare;
-Participare și contribuție la activitățile rețelelor europene de dezvoltare rurală,
-Colaborarea și schimburi pe diverse teme și probleme în activitățile
agricole/neagricole, plus comunicarea concluzilor;

8.Concluzii

Dezvoltarea rurală este foarte importantă și are deasemenea un impact

deosebit în calitatea vieții atât în mediul rural cât și în mediul urban, deoarece
foarte multe produse de bună calitate provin din mediul rural.Deasemenea prin
dezvoltarea rurală se pot asigura locuri de muncă în mediul rural atât în context
agricol cât și neagricol, de aici calitatea vieții devine o prioritate.
Atingându-se obiectivele strategice în dezvoltarea rurală se pot obține noi
metode și tehnici de producție care duc implicit la creșterea calității produselor.

Bibliografie:
 1.Dezvoltare rurală – Abordare multidisciplinară, Violeta Florian
Coordonator, Editura “TERRA NOSTRA” 2007
2. http://www.pndr.ro/
3. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a
XIV-a, Septembrie 2014
4. http://rndr.ro/