STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA 2015-2021

LEHLIU GARA

PREZENTAREA GENERALA A ORASULUI LEHLIU

DATELE GENERALE ALE localităţii

Caracteristicile geografice ale localităţii (sate componente, vecinatati, distante fata de
alte localitati, suprafata localităţii: intravilan, extravilan, teren agricol s.a)
Sate componente/ populaţie
LEHLIU – GARĂ (oraş): 3559 ( 55,88 % )
RĂZVANI: 2248 ( 35,30 % )
BUZOIENI:562 ( 8,82 % )
Vecinătăţi administrative/ distanţe
N – comuna Lehliu Sat: 5 km.
N-E – comuna Sălcioara: 14 km.
S – Comuna Valea Argovei: 11 km.
S-E Comuna Lupşanu : 7 km.
E – Comuna Dor Marunt: 10 km.
V – comuna Nicolae Bălcescu : 10 km.
Lehliu Gară este un oraș în județul Călărași, Muntenia, România. În afara localității
principale, de reședință, orașul mai cuprinde și localitățile Buzoeni, Răzvani și Valea Seacă.
In zona actuală a orașului Lehliu-Gară nu a funcționat nicio comună până la începutul
secolului al XX-lea. Anuarul Socec din 1925 consemnează satele Culcați-Răzvani și Valea Seacă
în comuna Lupșanu din plasa Lehliu a județului Ialomița. În 1931, aceste două sate s-au
separat și au format comuna Răzvani.
În 1950, comuna Răzvani a devenit reședința raionului Lehliu din regiunea Ialomița și apoi
(după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, i s-a
arondat și satul Buzoeni (fost la comuna Valea Argovei) și i s-a schimbat numele în Lehliu-
Gară după numele principalei localități apărută pe teritoriul ei. În 1981, o reorganizare
administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași,iar în 1989
comuna Lehliu Gară a fost promovată la rang de oraș.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Lehliu Gară se ridică la
6.502 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
6.562 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români (78,35%), cu o minoritate
de romi (14,33%). Pentru 7,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,66%), cu o minoritate

1
depenticostali (1,28%). Pentru 7,2% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

Clima – in ceea ce priveste regimul climatic nu se inregistreaza diferente mari de la

o unitate geomorfologica la alta

Solurile Acesta este format pe o roca mama de loess dintr-o vegetatie naturala,
ierboasa in conditiile unui climat continental. Cernoziomul ciocolatiu este clasificat ca sol
de regiune subarida a stepelor; indice de ariditate 20-24% contine 4-6% humus. Pe alocuri,
pe solurile aluvionare din lunca se intalnesc si soluri acide. Solurile din lunca sunt foarte
productive cu alimentative freatica buna,cu multe resturi vegetale si aluvionar, ramase din
timp cand lunca era inundabila amestecate cu diferite cochilii nefosilizate de nevertebrate.

Precipitatiile anuale sunt putin sub 500 mm avand un minimum in luna febroarie de
numai 20-30 mm, iar in luna iunie 70-80mm si o repartizare neuniforma in timp si in
spatiu.

Fauna bogata in trecut s-a imputinat in prezent din cauza defriserilor din Lunca
Dunarii a exploatatiilor agricole.

Flora ce caracterizeaza stepa platformei si a teraselor este alcatuita din plante

xerofile. Ele sunt adaptate la seceta si la cima excesiva a stepei.

Populatia
Conform recensamantului din 2011 populatia este de 6. 502 lec in scadere fata de
recensamantul din 2002

2
 CAP I CRESTEREA ECONOMICA

Economia
Potenţial industrial
- ind. alimentara (nr. de societati pe raza localitatii si domenii de activitate, posibilitati de
dezvoltare in sector); detalii despre societati mai importante
- 1 intreprindere de procesare a laptelui (cascaval, branza, smantana)
- 1 moara (grau, porumb)
- ind. nealimentara (nr. de societati pe raza localitatii si domenii de activitate, posibilitati de
dezvoltare in sector); detalii despre societati mai importante
- 2 intreprinderi de confecţii
- 2 ateliere confecţii metalice
- 2 ateliere tâmplărie
- 3 firme transport persoane si marfa
- 3 firme lucrari in constructii
- 1 firma produse mase plastice
- 1 firma produse din cauciuc
- 1 fabrica productie Biodiesel
- 1 firma consultanta si contabilitate
- 3 service pt.auto
- 2 ateliere vulcanizare
- 1 spalatorie pt.auto
- peste 150 firme de comerţ ( SRL, AF, PF )
Societăţi comerciale:
- SC LTA MONDIAL SRL – procesare lapte
- SC SPORTWEAR SRL – confectii
- SC RADU&DIANA SRL – tamplarie
- SC ALMA SRL – tamplarie
- SC TRANS ALEX SRL – transport marfa
- SC TRANS MARIUS SRL – transport persoane
- SC DRAGAN SRL – transport persoane
- SC NEMES SRL – constructii si comert
- SC GRAND CONSTRUCT SRL - constructii
- AF LACUSTEANU DUMITRU- constructii
- SC PLEXIROM SRL – produse mase plastice
- SC ELDORA INDCOM SRL – produse din cauciuc
- SC BIOMART SRL – biodiesel
- SC CONCERN CONSULTING SRL – consultanta si contabilitate
- SC HALY SRL – alimentatie publica si activitati hoteliere
- comert : SC NEMES SRL, SC ONDINA SRL, SC AMY SRL, SC PITIC SRL, SC FAC SRL, SC
EMA 2000 SRL, SC CHEIA SRL, SC CARMEN

3
 DANI SRL, SC ZANA SRL, SC ADI-DUMI SRL, SC SCAMINI SRL, SC MATINAL SRL, SC
NEDCOM SRL, SC ALCOM PROD SRL, SC
ALCEDO SRL, SC VERONICA SRL, SC GICO SRL, SC VULCAN SRL, SC SAFY SRL, SC OZDIC
SRL, SC PRESTIGE SRL, SC BARBU COM
SRL, SC AGROFLOR SRL etc.
- sector bancar :
- 4 banci si institutii de credit: BCR, REIFFEISEN BANK, CEC, COOPERATIVA DE CREDIT ( pentru
anul 2007 si-au manifestat dorinta de a deschide agentii bancile BRD si BANCA CARPATICA)
Potenţial agricol ( tratare in mod similar cu potential industrial, suprafata arabila, suprafete
agricole neexploatate )
- teren arabil – 7216 ha
- păşuni - 193 ha
- pondere culturi – grâu: 26%, porumb: 21%, floarea soarelui: 21%, rapita : 14%, soia :
9%, fasole: 3%, legume: 1%, vie: 3%, altele: 2%
Societăţi agricole:
SA CERES
SA NUCETU
Societăţi comerciale (servicii in agricultura) :
- S.C. AGROTOTAL
- S.C. 24 DIN 24 S.R.L.
- S.C. PHOENIX AGRARIA S.R.L.
- S.C. JOHNY SERVICE S.R.L.
- S.C. IMPEX 70 KEN S.R.L.
- S.C. IACOMI S.R.L.
- S.C. COMTIB S.R.L.
- S.C. MAGLA S.R.L.
- S.C. AGROFOND S.R.L.
- zootehnie – nr. de societati + domenii de activitate
- legumicultura – nr. de societati + suprafata cultivata
- altele ;
sector privat ( tip societati si domenii de activitate, posibilitati de parteneriat cu sectorul
privat )
servicii ( operatori si domenii, servicii neacoperite )

4
 1.2.EVOLUTIA EXECUTIILOR BUGETARE

BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI IN PERIOADA 2011-2014

Denumir Prevederi Prevederi Prevederi Prevederi

e bugetare bugetare pe bugetare bugetare pe
Indicator 2011 2012 pe 2013 2014

Total 4.110.000 3.635.000 4.043.131 3.135.000

venituri
Venituri 1.748.000 1.475.000 1.543.000 1.171.000
proprii
Venituri 4.085.000 3.546.000 4.560.000 3.025.000
curente
Venituri 3.828.000 3.343.000 3.245.000 2.955.000
fiscale

CHELTUIELI LOCALE

DENUMIREA CHELTUIELI CHELTUIELI CHELTUIELI CHELTUIELI

INDICATORILOR 2011 2012 2013 2014
TOTAL CHELTUIELI 3.635.000 4.110.000 3.945.000 4.882.331
PARTEA I SERVICII PUBLICE 857.000 1.155.000 967.000 864.700
AUTORITATI PUBLICE SI 842.000 1.145.000 820.000 802.200
ACTIUNI EXTERNE
AUTORITATI EXECUTIVE SI 842.000 1.145.000 820.000 802.200
LEGISLATIVE
AUTORITATI EXECUTIVE 842.000 1.145.000 820.000 802.200
ALTE SERVICII PUBLICE 5.000 5.000 5.000 62.500
GENERALE
FOND DE REZERVA 5.000 5.000 5.000 5.000
BUGETARA LA DISPOZITIA
AUTORITATILOR LOCALE
TRANSFERURI CU 10.000 5.000 5.000 57.500
CARACTER GENERAL
INTERN DIFERITE NIVELE
ALE ADMINISTRATIEI
TRANSFERURI DIN 10.000 5.000 5.000 139.300
BUGETELE LOCALE CATRE
BUGETUL FONDULUI DE
ASIGURARI
PARTEA A II-A APARARE, 130.000 200.000 150.000 139.300
ORDINE PUBLICA SI
SIGURANTA
ORDINE PUBLICA SI 130.000 200.000 150.000 65.600
SIGURANTA NATIONALA
PROTECTIE CIVILA SI 130.000 150.000 90.000 65.600
PROTECTIA CONTRA
INCENDIILOR
PARTEA A III-A CHELTUIELI 2.112.000 50.000 900.000 73.700
SOCIAL-CULTURALE
INVATAMANT 1.490.000 2.160.000 1.300.000 1.873.745

5
INVATAMANT PRESCOLAR 770.000 1.425.000 1.378.000 1.086.000
SI PRIMAR
INVATAMANT PRESCOLAR 410.000 677.000 537.000 629.000
INVTAMANT PRIMAR 360.000 382.000 323.000 278.000
INVATAMANT SECUNDAR 720.000 295.000 538.000 351.000
INVATAMANT SECUNDAR 720.000 748.000 625.000 457.000
INFERIOR
SERVICIU CULTURAL 74.000 748.000 627.000 457.000
BIBLIOTECI PUBLICE 32.000 95.000 178.000 314.200
COMUNALE ORASENESTI
MUNICIPALE
CAMINE CULTURALE 42.000 30.000 90.000 125.200
SERVICII RECREATIVE SI 75.000 65.000 57.000 25.000
SPORTIVE

1.3 Agricultura

In urma intalnirilor si discutiilor purtate cu populatia,aceasta s-a manifestat

sustinerea pentru dezvoltarea activitatilor cu caracter agrozootehnic si a celor industriale
nepoluante.
Totusi se tine seama de faptul ca in momentul de fata exista destul de putine posibilitati de
aparitie a unor investitori puternici, care sa schimbe directia de dezvoltare dinspre
agricultura spre industrie.
Totodata prin politica guvernului nu este incurajeata munca in agricultura, de cele
mai multe ori veniturile realizate din aceasta activitate fiind ridicule. Se constata astfel, o
imbatranire a populatiei, tineretul optand in general pentru incercarea unei sanse in
capital.
In ideea in care vor aparea investitori prin PUG au fost prevazute suprafete de
teren pentru constructii noi, iar in cazul unor investitii mai mari existand posibilitatea
extinderii intravilanuluI.
Se propune relansarea economica a localitatii, bazata pe potentialul agricol existent
in zona cat si prin activitati de mica industrie, mestesuguri etc.
Suprafata zonei de unitati industriale si depozite, este in prezent de 2,34 ha, neexistand
pentru moment alte solicitari. Se estimeaza ca in viitor, prin valorificarea unor suprafete
de teren agricol situate in intravilan si functie de solicitarile ce vor aparea, suprafata
acesteaia sa creasca. Aceste suprafete se vor stabili la momentul respactiv.

Analiza SWOT
6
PUNCTE TARI
- Nu există poluatori industriali
- Sistemele de distribuţie a energiei
electrice acoperă aproape toate aşezările
- Suprafaţă mare de teren agricol;
- Acces uşor la parcelele de teren;
- Calitate superioară a terenurilor agricole;
PUNCTE SLABE
- Inexistenţa investitorilor de mare
anvergură
- Slabă organizare a formelor associative
de exploatare a terenurilor;
- Lipsa utilajelor agricole;
- Lipsa consilierii în obţinerea fondurilor
europene pentru agricultură.
- Scăderea producţiilor medii datorită
degradării sistemelor de irigaţii prin
colmatarea canalelor ;

OPORTUNITATI
- Traversarea comunei de către DN 3
sporeşte potenţialul economic al acesteia;
- Promovarea agriculturii ecologice;
- Accesarea fondurilor structurale pentru
dezvoltarea activităţilor agricole;
AMENINTARI
- Neutilizarea fondurilor nerambursabilr
pentru zonele rurale datorită dificultăţilor
de accesare;
- Mentalitatea de indiferenţă a
gospodăriilor faţă de dezvoltarea
- Dezechilibrele balanţei comerciale cu
accent pe importurile de produse
alimentare, situaşie care periclitează
valorificarea produselor autohtone la
preţuri eficiente.

PLAN DE MASURI

- Atragerea de investitori în zonă ;

- Realizarea de produse agricole ecologice;
- Sprijinirea tinerilor fermieri în dezvoltarea de activităţi şi servicii în domeniul
agricol;
- Crearea unor asociaţii de producători agricoli;
- Realizarea unor investiţii în domeiul producerii de energie verde, zona avănd
potenţial eolian şi solar.

7
 CAP II ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES LOCAL
2.1 Servicii de utilitati publice

DISTANŢE FAŢĂ DE: SUPRAFAŢA LOCALITĂŢII:

8298 HA
BUC. CL C-ŢA INTRAVILAN EXTRAVILAN TEREN
AGRICOL
70 50 190 449 ha 7849 ha 7409 ha
5,41 % 94,59 % 89,29 %

Modernizarea administratiei publice locale prin :

- crearea unui punct de consultare publica si acces la informatii
- reabiltare, extindere si dotare cu IT si mobilier a primariei
- constituirea unui parteneriat autoritate publica - ONG-uri – mediu de afaceri
- crearea unei platforme electronice pentru eficientizarea activitatilor

2.2 Servicii pentru situatii de urgenta

Sanatate, incluziune sociala, societate civila :
- reabilitare si extindere spital orasenesc si ambulatoriu
- sprijinirea activitatii medicilor de familie in satele Razvani si Buzoieni
- infiintarea unei cantine sociale si a unui centru de zi pentru copii proveniti din familii
defavorizate
- infintarea unui club al pensionarilor
- constructie biserica „Izvorul tamaduirii” Lehliu-Gara
- reabilitare biserica Razvani
- infiintare parc pentru copii Razvani si Buzoieni
- amenajare zona de agrement Lehliu-Gara
- constructie sala tip gimnastica pentru scoala Razvani
- modernizare baza sportiva Lehliu-Gara
- crearea unui centru de formare profesionala
2.3 Asigurarea ordinii si sigurantei publice
Imbunatatirea serviciilor de ordine si siguranta publica se poate face prin marirea
personalului calificat si infiintarea unui nou sediu.

8
2.4 Servicii de asistenta sociala

In orasul Lehliu primesc asistenta sociala aproximativ 300 de familii,acestea

neavand nici un venit.
Primaria le ofera ajutor iarna de lemne si alimente, iar pe perioada verii, ajutorul
consta in oferirea de cereale.

2.5 Servicii culturale

     Activitati culturale si facilitati pentru acestea

    In fiecare localitate componenta a orasului exista camine culturale, iar in orasul Lehliu-Gara
avem Casa de Cultura, cladire care este in extindere si reabilitare. Aici functioneaza si
biblioteca oraseneasca ce detine un nr. de 14.000 volume de carte.
Activitati pentru tineret
    Se desfasoara in unitatile de invatamant care au specificul lor, imbinandu - se cu programa
scolara. 
Cultura si educatie la nivel european prin :
- reabilitare si extindere scoli si gradinite
- reabilitare si extindere casa de cultura si camine culturale
- infiintarea unui centru pentru tineret

2.6 Servicii medicale

Sanatatea pentru a vorbi despre sanatatea unui popor se intelege ca trebuie

cercetata o arie mare de aspect, atat din trecut cat si din prezent, referitoare la igiena,
imbracaminte, alimentatie, locuinta, existenta bolilor sociale, istoricul marilor maladii,
pestilentiale din trecut, standardul de viata si altele
Spitalul din Lehliu-Gară poate rivaliza cu orice instituţie medicală din marile oraşe.
Modernizarea, demarată în primăvara acestui an, a transformat spitalul într-un centru
ultra-performant. Deşi riscau să piardă un proiect de 10 milioane de euro, autorităţile
locale au fost ajutate de Consiliul Judeţean să demareze proiectul. Modernizarea
spitalului era în impas pentru că Primăria nu a avut fonduri pentru cofinanţarea
proiectului.

9
2.7 Invatamantul obligatoriu
Scoli aflate pe raza orasului Lehliu Gara

Denumire institutie Denumire Total Total cadre

Total clase I-IV
scolara cartier elevi didactice
Scoala Generala cu
Lehliu-Gara 487 25 9
clasele I-VIII
Scoala Generala cu
Razvani 230 16 6
clasele I-VIII
Scoala Generala cu
Buzoieni 23 1 1
clasele I-IV
Grup Scolar 45 clase liceu si
Lehliu-Gara 1400 73
Alexandru Odobescu arte meserii

2.8 Analiza Swot

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Iluminat public - Sistem de gestionare şi management
- Există sistem de alimentare cu apă al deşeurilor ineficient;
potabilă; - Trafic auto aglomerat şi de mare
- Reţea dezvoltată de TV prin cablu; tonaj
- Reţea Internet; - Investiţii reduse în domeniul
- Servicii medicale şi religioase; infrastructurii;;
- Există unităţi de învăţământ primar - Izolarea termică a clădirilor de
si gimnazial, bibliotecă, dispensar, interes public este
farmacie umană şi farmacie necorespunzătoare;
veterinară, oficiu poştal şi lăcaşe de - Există constrăngeri material pentru
cult spital etc.. susţinerea actului educaţional;
- Lipsa dotărilor necesare pentru
dignosticarea şi tartarea bolnavilor;

OPORTUNITĂŢI AMENINTĂRI
- Reabilitarea şi modernizarea - Imposibilitatea asigurării susţinerii
drumurilor prin fondul structural financiare în toate domeniile ce ţin de
( 2014-2020) cu finanţare infrastructură;
nerambursabilă pentru - Lipsa unei strategii pe termen mediu
îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi lung pentru dezvoltarea
de bază în spaţiul rural; infrastructurii fizice de bază şi a
unor proiecte pentru accesarea
fondurilor nerambursabile va afecta
substanţial calitatea vieţii şi
diversificarea economiei

10
2.9 PLAN DE MASURI

Accesarea programelor guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale;

Dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii sociale acordate, în funcţie de nevoile
identificate şi de resursele disponibile;
Utilizarea resurselor financiare disponibile prin programele U.E.

CAP III DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

3.1 Actori ai societatii civile

Actori societati sunt urmatori:

-primar
-viceprimar
-consilieri
-preoti
-sef de post
-profesori calificati
-medici

3.2 Asocieri si proiecte de dezvoltare intercomunitara .

Proiecte

Achizitionarea si implementarea de programe pentru dotarea platforme electronice de

eficientizare a proceselor de management, monitorizare si evaluare a activitatilor
autoritatilor publice locale - Eficientizarea activitatii in Primarie si accesul facil al populatiei la
informatii
Constructie biserica de cult ortodox Lehliu-Gara "Izvorul Tamaduirii" - Accesul la
servicii religioase
Reabilitare biserica cult ortodox sat Razvani - SF realizat - Refacere biserica inclusiv
incalzire
Infiintare parc de distractii pentru copii in Razvani si Buzoieni - Asigurare spatiu special
amenajat pentru joaca
Amenajare zona  agrement (sala de sport, bazin de inot) - Asigurare de conditii pentru
petrecerea timpului liber

11
Constructie sala tip gimnastica pentru scoala Razvani - Desfasurarea orelor de educatie fizica
in sala
Modernizare baza sportiva - Conditii mai bune pentru antrenamente si competitii
Reabilitare si extindere cladire ambulatoriu de specialitate - SF in derulare            
Reabilitare si extindere Spital + anexe - SF in derulare            
Construirea unor spatii necesare pentru desfasurarea activitatii medicilor de familie in
satele Razvani si Buzoieni - Pacientii consultati de catre medicul de familie mai aproape de
domiciliu
Construirea unei cantine sociale in orasul Lehliu-Gara - Asigurarea unei mese pentru
100 de persoane
Infiintarea unui Centru de zi pentru copiii proveniti din familiile defavorizate - Conditii pentru
20 de copii defavorizati 
Infiintarea unui Club al pensionarilor - Inclus in modernizare Casa Cultura - Conditii
optime de petrecere a timpului liber pt. pensionari
Realizarea unui monument in cinstea eroilor - Cinstirea eroilor
Modernizare sediu DGCL - SF in derulare - Spatiu adecvat activitatii

3.3 Comunicarea in spatiul public .

Comunicarea in spatial public se face din gura in gura,televizor,ziar,internet,site-ul

primarie sau de la consilieri locali.

Cladiri (suprafata construita si starea lor; nevoi de amenajare si dotare) si terenuri (in

intravilan si extravilan - suprafata) disponibile aflate in patrimoniul public sau privat al
localitatii
50 ha izlaz
9 ha pentru zona de agrement
alimentarea cu gaze naturale (daca exista): nu exista (se lucreaza la studiul de fezabilitate,
deoarece magistrala de distributie a ajuns la marginea localitatii, urmand a se face in termen
scurt alimentarea cu gaze).
retelele de telecomunicatii (inclusiv televiziune prin cablu-CATv): 
943 abonamente servicii telefonie fixa - 14.8 abnamente la 100 locuitori
1404 abonamente la televiziune prin cablu - 22.05 abonamente la 100 louitori
1866 abonamente radio - 29.3 abonamente la 100 locuitori
1886 abonamente tv. - 29.6 abonamente la 100 locuitori
groapa de gunoi: este inchisa in proportie de 90 % si s-a demarat proiectul "Sistem integrat de
gestiune a deseurilor" cu finalizare in luna noiembrie a anului 2008.

12
3.4 Analiza SWot

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Rata infracţionalităţii extreme de - Densitate demografică relativ
scăzută; redusă;
- Nivel scăzut al inadaptaţilor social; - Îmbătrânirea populaţiei;
- Existenţa în zonă a unor societăţi - Existenţa unor familii care trăiesc la
comerciale şi personae fizice limita subzistenţei datorită
autorizate active; veniturilor scăzute sau inexistente;
- Neadaptarea socială a populaţiei de
etnie romă;
- Mentalitatea populaţiei faţă de
reconversia profesională;
- Orientarea cu precădere a agenţilor
economici din zonă către comerţul cu
specific alimentar;
- Procent ridicat al persoanelor
vârstnice cu venituri reduse;
- Slabă cunoaştere a normelor de
mediu şi a legislaţiei în vigoare;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Posibilitatea accesării unor programe - Natalitate scăzută;
guvernamentale de finanţare pentru - Reducerea ponderii populaţiei active;
reconversie profesională şi crearea de - Scăderea gradului de şcolarizare a
noi locuri de muncă pentru şomeri; populaţiei tinere;
- Potenţial important de forţă de - Creşterea şomajului în rândul
muncă ; tinerilor;
- Deschiderea autorităţilor locale - Creşterea ponderii “ muncii la
pentru realizarea unor parteneriate negru” cu efecte negative asupra
publice sau private; economiei locale;
- Forţă de muncă ieftină.

3.5 PLAN DE MASURI

- Orientarea agenţilor economici existenţi spre diversificarea produselor şi serviciilor

oferite ;
- Implicarea autorităţilor locale în rezolvarea problemelor sociale comunitare;
- Informarea cetăţenilor în ceea ce priveşte legislaţia privitoare la normele de mediu;
- Crearea de locuri de muncă pentru populaţia activă existentă în comună;
- Schimbarea mentalităţii cetăţenilor faţă de reconversia profesională

13
 CAP IV DEZVOLTAREA TURISTICA DURABILA

4.1 Potentialul turistic

  Oportunitati si obiective de interes turistic, daca exista, monumente istorice, culturale

fondul turistic si cultural (spatii destinate in acest sens):

1 unitate de cazare/ 21 locuri  - motel HALY
resurse naturale (paduri, lacuri, balti etc.): paraul Argovei si lacul Cucuveanu se varsa in salba
de lacuri Mostistea
agroturism (pensiuni, posibilitati de dezvoltare in domeniu)
oportunitati turistice (vanatoare, pescuit s.a.) pe raza Ocolului Silvic Lehliu-Gara se pot
organiza partide de vanatoare la rate, iepuri, iar in balti se poate pescui caras, crap, novac.
Turismul (oportunităţi şi obiective de interes turistic, dacă există, monumente istorice,
culturale)
-fondul turistic şi cultural ( spatii destinate in acest sens ):
- 1 unitate de cazare/ 21 locuri - motel HALY
-resurse naturale (paduri, lacuri, balti, etc.) : paraul Argovei si lacul Cucuveanu se varsa in
salba de lacuri Mostistea
-agroturism ( pensiuni, posibilitati de dezvoltare in domeniu )
-oportunitati turistice (vanatoare, pescuit,s.a.) pe raza Ocolului Silvic Lehliu-Gara se pot
organiza partide de vanatoare la rate, iepuri, iar in
balti se poate pescui caras, crap, novac.

4.2 Infrastructura turistica

Infrastructura

Situatia drumurilor: DN, DJ, DC, cale ferata + strazi interioare localitatii
Strazi orasenesti: 39 ha,
Strazi orasenesti modernizate: 8 km
Nod de cale ferata pe ruta Bucuresti - Constanta
DC 34 Lehliu Gara -  Buzoieni: 7.340 Km
Drumuri vicinale: 110 Km
Strazi Buzoieni: 8 Km
Strazi Razvani: 16 km
Strazi Lehliu-Gara - 38 km
Strazi total - 62 km
DN - 9 km
DJ - 6 km
DC - 7 km

14
In infrastructura :
- reabilitare strazi
- realizare sistem transport intre cartierele orasului
- reabilitare termica cladiri
- modernizare piata orasului

    Nr. km (asfaltati, pietruiti, pamant) - starea tehnica a acestor drumuri - DC 34 - 5 Km

asfaltati + 2 km pietruiti

4.3 Directii de actiune

Directiile de actiune pe raza Orasului Lehliu gara sunt pentru cresterea potentialului
turistic si pentru dezvoltare, atragerea de investitori pentru crearea de locuri de distractie
pentru tineri, locuri de joaca pentru copii, locurii pentru reuniune a pensionarilor si crearea
de locuri de munca pentru toate categoriile de varsta ce detin potential de munca.
Ameliorarea mediului prin :
- infiintare statie transfer deseuri
- realizarea de perdele forestiere
- extindere retea distrubutie apa si canalizare, modernizarea statiei de epurare
a apelor reziduale
- infiintare sistem alimentare cu gaze naturale
- amenajare noi spatii verzi
- securizarea si inchiderea gropii de gunoi

4.4 Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Ospitalitatea renumită a locuitorilor;
- Exitenţa arhitecturii tradiţionale;
- Existenţa unor lăcaşe de cult;
- Diversitate scăzută a florei şi faunei
locale;
- Absenţa unor strategii locale pentru
agroturism;
- Lipsa unui “ brand local “
- Lipsa de vestigii arheologice şi
monumente ;

OPORTUNITĂŢI
- Accesarea de fonduri nerambursabile
pentru dezvoltarea activiţăţii turistice
în zonă.
AMENINŢĂRI
- Estomparea tradiţiilor locale odată cu
trecerea timpului;
- Legislaţie în continuă modificare;
- Poluarea mediului prin gestionarea

15
 defectuoasă a deşeurilor şi a apelor
uzate;
- Irosirea şansei de accesare a
fondurilor europene.

4.5 PLAN DE MASURI

- Înfiinţarea unei pensiuni agroturistice cu accent pe dezvoltarea turismului ecvestru

prin Măsura 313, Axa Prioritară 5, Amenajarea activităţilor turistice;
- Organizarea şi promovarea de activităţi în domeniul pescuitului sportiv

CAP 5 VIZIUNEA DEZVOLTARII COMUNEI

PROIECTE PROPUSE (INAINTATE SPRE FINANTARE SAU DOAR PROPUNERI DE

PROIECTE)

    Titlul proiectului - Valoare totala a proiectului - Finantator - Contributie proprie - Obiectivul

proiectului

Reabilitarea infrastructurii stradale (pietruire, asfaltare strazi, reabilitare si extindere

trotuare) - s-a realizat SF urmeaza licitatia pentru lucrari - Buget local + surse atrase -
Reabilitatre completa a infrastructurii stradale
Reabilitare  termica a cladirilor institutiilor publice - SF-uri in derulare            
Modernizarea Pietei orasului Lehliu-Gara - Constructie piata inchisa
Infiintarea unui Telecentru in satul Buzoieni                
Reabilitare si extindere cladire sediu primarie - SF in derulare            
Realizarea pana in 2013 a primului Parc Industrial in Lehliu-Gara                
Infiintarea unui Birou de Suport pentru I.M.M. - In cadrul proiectului Economia bazata pe
cunoastere - Consultanta pentru accesarea fondurilor europene
Crearea unui parteneriat public privat pentru dezvoltarea sectorului de servicii - Dezvoltarea
sectorului
Reabilitarea si extinderea  Scoala Generala Lehliu-Gara - Extinderea spatiilor de
scolarizare
Reabilitarea tuturor gradinitelor din orasul Lehliu-Gara - Reparatii capitale
Extindere Casa de Cultura din orasul Lehliu-Gara (et. III)                
Reabilitare si extindere Camin Cultural din satele Razvani si Buzoieni                
Infiintarea unui Centru comunitar de formare profesionala - Din PAPI
Dotari Casa de Cultura Lehliu-Gara, Camin Cultural sat Razvani                
Amenajare peisagistica pentru spatiile si zonele verzi, crearea de noi spatii verzi                

16
Realizarea unor perdele forestiere pentru protectia  campurilor a cailor de comunicatie si a
locuintelor din Lehliu-Gara, Razvani si Buzoieni                
Reabilitare si extindere retea distributie apa potabila in orasul Lehliu-Gara HGR nr.
1521 - 25.10.2012 - poz. 12.7. (Ord.7/2006) - s-a realizat proiectul, urmeaza lucrarile -
Alimentarea cu apa a satului Razvani si periurban Lehliu
Reabilitare si extindere retea de canalizare in orasul Lehliu-Gara                
Infiintare sistem de alimentare cu gaze - SF in derulare - Alimentare cu gaze naturale la agentii
economici si populatie
Dotari IT si mobilier in administratia publica - Eficientizarea activitatii in Primarie
Crearea unui punct de consultare publica si acces al cetatenilor la informatii si
interconectarea acestuia cu organizatiile si institutiile publice si private - Proiect castigat
urmeaza punerea sa in aplicare            
Constituirea unui grup comun de lucru (autoritate publica - ONG-uri, mediu de afaceri) pentru
atragerea de finantari pentru proiectele de dezvoltare a localitatii - Solutii pentru finantare
Rezultate preconizate (la ce vor conduce acţiunile prevăzute)
- pietruire strazi=44,35 km, asfaltare strazi=47,05 km, trotuare=102,05 km, amenajare
scurgere apa=91,9 km pana 31.12.2013
- transport de persoane cu 6 autobuze, 5 statii de asteptare amenajate, un spatiu de
garare si intretinere pana la 31.12.2013
- finalizarea reabilitarii termice pentru 18 blocuri si 8 cladiri ale administratiei publice locale
pana la 31.12.2007
- reamenajarea pietei existente in spatiu inchis, cu dotari la standardele europene
pana la finele anului 2013
- punerea la dispozitie a 50 ha teren pentru investitori
- 80% din agentii economici vor primi consiliere prin Punctul de Acces Public la
Informatii din Primarie ( a se vedea proiectul castigat „Economia bazata pe Cunoastere”)
- realizarea pana in noiembrie 2013 a Sistemului integrat de gestiune a deseurilor, care va
colecta selectiv deseuri in cantitate de 156 tone/an de la agenti economici si 8776,8 tone/an
de la gospodariile populatiei
- un numar de 2248 persoane vor beneficia de apa potabila si canalizare pana la
31.12.2013
- vor beneficia de alimentare cu gaze naturale
- amenajare de noi spatii verzi in suprafata de
- inchiderea gropii de gunoi si securizarea acesteia pana in 2016
- reabilitare 100% scolile Lehliu, Razvani Buzoieni, gradinita Razvani; finalizare
extinderi pana la finele anului 2008
- reabilitare si extindere Casa de Cultura Lehliu-Gara, etapa I + II pana la 01.06.2008 care va
gazdiu un numar de 500 de tineri in Centrul
-pentru tineret, in Clubul Pensionarilor un numar de 800 varstnici, biblioteca va asigura
accesul in conditii optime (inclusiv informatizate) la
-aproximativ 14000 de volume, sala de spectacole cu instalatii de sonorizare complet
noi
- caminele culturale din Razvani si Buzoieni reabilitate vor deservi un numar de 2000
de locuitori al finele lui 2013

17
 - punctul de acces public la informatii va deservi un numar de 150 de agenti economici
si 4500 de cetateni la 31.12.20013, beneficiari ai achizitionarii de aplicatii informatice
specifice
- un numar de 10 functionari din Primarie vor beneficia de tehnica IT noua pana la
31.12.2007, inclusiv mobilier adecvat
- prin parteneriatul autoritate publica – ONG-uri – mediu de afaceri se vor atrage
fonduri europene pentru finantarea proiectelor
- peste 5400 de pacienti vor beneficia de conditii imbunatatite de tratament in spitalul
orasenesc, iar peste 15000 in ambulatoriul de specialitate
- un numar de 2810 lociutori din Buzoieni si Razvani vor beneficia de serviciile
medicilor de familie in cartierele de domiciliu
- un numar de 100 de persoane vor beneficia de serviciile cantinei sociale, iar un
numar de 20 de copii vor beneficia de avantajele centrului de zi
- un numar de 3559 de enoriasi vor beneficia de serviciile religioase ale noii biserici in
urmatorii 5 ani, iar peste 2200 de enoriasi din Razvani vor
-beneficia de servicii in conditii mai bune
- 220 de copii din Razvani si 55 din Buzoieni se vor bucura de locuri de joaca
- un numar de 4500 de locuitori sunt potentiali beneficiari ai zonei de agrement
- 230 de elevi din Razvani isi vor desfasura orele de educatie fizica in conditii optime in
sala de tip gimnastica
- echipele de fotbal juniori si seniori vor beneficia de conditii optime de antrenament
si competitii
- 40 de someri vor fi instruiti pe an prin intermediul PAPI (economia bazata pe
cunoastere)
Oportunitati de investitii
- in sfera serviciilor deficitare ( servicii IT+desfacere tehnica si componente, autorizari
RAR, curatatorie chimica etc)
- industria alimentara (morarit, panificatie)
RESURSE (care vor fi sursele de finanţare: proprii, judetene, atrase, identificare surse si sume
prognozate de alocare)

18
 CONCLUZII

O astfel de strategie ar veni in intampinarea principalelor problem, mai exact slaba

dezvoltare a infrastructurii de comunicatie si in special a infrastructurii tehnico-edilitare, si
totodata ar oferi potentialilor investitori posibilitati de acces in zona si conditiile necesare
desfasurarii activitatilor economice.
Infrastructura nu rezolva insa problema depopularii si a lipsei locurilor de munca. O
solutie in acest sens se regaseste in atragerea investitorilor in sectoare ca industria
alimentara, agricultura ecologica, cu un accent asupra legumiculturii si cresterii taurinelor.
O dezvoltare sustinuta a economiei locale contribuie implicit la mobilizarea comunitatii.
Orice tentativa de mobilizare a populatiei esueaza in lipsa unei sustineri, iar aceasta din
urma nu poate fi realizata decat in conditiile unei stabilitati economice.
Atragerea investitorilor prin masuri de natura fiscala ar putea fi o solutie viabila in
vederea ocuparii fortei de munca si in ceea ce priveste cresterea numarului de locuri de
munca specializate. Abordarea unei astfel de strategii este insa riscanta, in conditiile unei
stari precare a infrastructurii. Infrastructura slab dezvoltata se constituie ca factor
inhibator pentru orice tip de activitate, indiferent de alte beneficii acordate potentialilor
investitori.
O abordare multilaterala a dezvoltarii comunei consta in realizarea unor investitii atat in
infrastructura cat si in imbunatatirea economiei locale, precum si la nivelul mobilizarii
comunitatii. Aceasta strategie este ideala pentru dezvoltare, insa trebuie stabilite unele
prioritati in functie de particularitatile comunei si diagnoza situatiei acesteia.
Incurajarea initiativelor de natura economica urmeaza indeaproape imbunatatirea
infrastructurii in ceea ce priveste dezvoltarea de ansamblu. Ca directie de dezvoltare locala
se au in vedere dezvoltarea sectorului de morarit, panificatie si industrie alimentara si de
prelucrare a legumelor , prelucrarea laptelui si valorificarea produselor animaliere si
dezvoltarea fermelor de crestere si ingrasare a tineretului taurin.
Ca strategie de dezvoltare a economiei locale se impune incurajarea agriculturii
ecologice, a legumiculturii, pomiculturii, cu prelucrarea produselor obtinute .
Cu toate ca sunt considerate foarte importante, anumite proiecte pot sa nu fie atat de
importante pentru dezvoltarea orasului, alegerea lor fiind influentata de alti factori,
externi sau sa apartina unei gandiri mai putin strategice si mai mult axata pe o
imbunatatire imediata a situatiei locale.
O dezvoltare unilaterala a orasului nu ofera conditii de stabilitate economica, de aceea
sunt absolut necesare investitii atat in ceea ce priveste activitatile agricole cat si pentru
incurajarea initiativelor din domeniul agroturistic .

19
 BIBLIOGRAFIE

1. FISA LOCALITATI

2. MONOGRAFIA

3. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI AL COMUNEI, IN PERIOADA

2011/2014

4. EXECUTIA BUGETARA, PERIOADA 2011/2014

5. Cristescu. V, Les Stations prehestoriques du lac Boianu, Dacia, II 1985, pp.
245-276, Apud Comsa Eugen ,Sapaturile de salvare de la Bogata si Boian.
Materiale si cercetari arheologice, Buc, 1958

6. Arhivele nationale, dosar nr 302, din 1888 al Ministrului de justitie pp 77-123

7. Harta Stolnicului Cantacuzino, Biblioteca Academiei Romane, cabinet de harti.

20