UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR N TURISM

COMUNA BLJENI JUDEUL HUNEDOARA

Masterand: Mirescu Mihai Alexandru

Bucureti 2013

CAPITOLUL I LOCALIZARE

Pozitie geografica: Comuna Blajeni este o unitate administrativ-teritoriala situata n partea de N-E a judetului Hunedoara, cu sate asezate de o parte si de alta a cursului superior a rului Crisul Alb. Este localizata la marginea de S-E a Muntilor Bihor, care fac parte din Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni). Comuna Blajeni se nvecineaza n E cu comuna Ciuruleasa, n N-E si N cu comunele Sohodol si Vidra din judetul Alba, n N-V cu comuna Bulzestii de Sus, n V cu comuna Ribita, n S-V, S si S-E cu comuna Buces. Altitudine Satele comunei sunt situate la altitudini care variaza ntre 30 si 1000 m. Satul centru de comuna Blajeni are o altitudine medie de 350 m. Cea mai nalta cota a comunei este data de Vrful Muntelui Vulcan1254 m. Suprafata comunei: Comuna Blajeni se ntinde pe o suprafata de 88 Km2, reprezentnd un procent de 4,11% din suprafata judetului Hunedoara. Distante: Satul centru de comuna Blajeni se afla la 23 km de municipiul Brad si 24 km de orasul Abrud. Blajeni Deva (resedinta judetului Hunedoara) 63 Km; Blajeni Bucuresti pe sosea, via Deva) 458 km; Blajeni Bucuresti (pe sosea, via Abrud-Alba Iulia) 435 km.

Cai de comunicatie: Accesul spre localitate este facilitat de o sosea asfaltata, inclusa n categoria drumurilor nationale DN74- Brad- Mihaileni Buces Abrud, din aceasta sosea, de la Mihaileni, accesul spre centru de comuna (3km) facndu-se pe DJ742/B. Prin DN74 se face legatura direct sau prin intermediul altor sosele cu orasele si municipiile Abrud, Zlatna, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Bucuresti, Turda, Cluj-Napoca etc. Localitati componente: BLAJENI este satul de resedinta a comunei. Se afla la o altitudine de 350 m. Este amplasat n partea sudica a comunei, fiind strabatut de apele rului Crisului Alb. Satul este de tip risipit. Baza economica a satului o constituie agricultura si cresterea animalelor. Este traversat pe directia S-N, de DJ 742/B. Suprafata totala este de 1239 ha. Suprafata zonei de locuit este de 19,85 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 355 persoane. Numar de locuinte 75. Numele de familie mai frecvente: Jurca, Ciocan, Rusu, Stnga, Stefan. BLAJENI-VULCAN Amplasat n partea de S-V si V a teritoriului comunei, pe teritoriul sau fiind si o parte din culmile Muntelui Vulcan (1254m). Satul este de tip risipit din categoria satelor crnguri. Nu exista drum de acces pentru masina. Profil agrar. O straveche ocupatie a satenilor este vararitul. Satul este strabatut de Valea Patruiestilor. Suprafata totala este de 1147 ha. Suprafata zonei de locuit este de 12,05 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 229 persoane. Numar de locuinte:92. Numele de familie mai frecvente: Jurca si Lazar. CRIS Amplasat n partea centrala a comunei, de-o parte si de alta a rului Crisul Alb, la 5 km de centrul comunei. Ca populatie este al doilea sat al comunei dupa satul de centru. Ca tipologie se nscrie n categoria satelor crnguri, de tip risipit. Drum asfaltat. Suprafata totala este de 1170 ha. Suprafata zonei de locuit este de 11,30 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 315 persoane. Numar de locuinte:106. Numele de familie mai frecvente: Micu, Stnga, Rusu. SALATRUC Amplasat n N, N-V comunei, la 16 km distanta de centrul de comuna; este localitatea cea mai ndepartata si cu foarte putini locuitori. Satul se nscrie n tipologia satelor risipite, cu grupuri de case numite crnguri. Exista drum de acces cu

autobusul pe DC 12 a. Suprafata totala este de 1223 ha. Suprafata zonei de locuit este de 2,80 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 6 persoane. Numar de locuinte: 6. PLAI Amplasat n stnga rului Crisul Alb, la 3 km n amonte de centrul de comuna. Este strabatut de Valea Plaiului, care desparte cele doua dealuri pe care este asezat satul. Satul este de tip risipit, format din crnguri. Profil agrar, cu o remarca pentru pomicultura. Exista drum de acces pentru masini. Suprafata satului: 1027 ha. Suprafata zonei de locuit: 8,15 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005: 189 ha. Numar de locuinte: 83. Numele de familie mai frecvente: Costina, Lazar, Vrtei. GROSURI Amplasat n partea nordica a comunei, n stnga rului Crisul Alb. O frumoasa descriere a satului Grosuri o avem de la scriitorul Nichifor Crainic, cel care n anul 1945 a locuit n Grosuri Deal: Grosurile, urca pna la o mie doua sute de metri ca sa-ti arate, de sus, una din cele mai virgine frumuseti din tara noastra. Crisul aici e abia n vrsta copilariei si, ca toate apele de munte, n pravalire iute, se gdila strasnic de pietrele din cale si rde din mii de valurele, ca umple toata valea strmta cu veselia lui galagioasa. Din adancul Grosurilor, de unde izvoraste Crisul si pna sus, la ultima casa, faci pe jos un ceas si mai bine. De sus, respiri voios si privesti spre fundul de unde te-ai ridicat. Te simti stapn pe abisul ametitor de sub tine. Vatra satului e o plnie uriasa, ale carei coaste aduna ploile si zapezile topite Dar cu frumusete, satul e o opera a naturii si a minii omenesti. ncepnd din josul prapastios si pna pe buzele rotunjite de sus, casele cu prispele sprijinite pe paramaci de lemn, se nsiruie n spirala pe coasta plniei uriase, distantate unele de altele si mpodobesc acest gol abisal ca niste flori surzatoare. Largurile dintre gospodarii sunt pline de fnete, de pomi roditori, de plcuri de arbori sau de semanaturi, zarzavaturi, cartofi si firav gru de vara. Privelistea e zugravita ca de mna unui mester genial. Satul Grosuri este mpartit, dupa asezarea sa pe altitudine n Grosuri Vale si Grosuri Deal. Tipologia satului se nscrie n cea a satului risipit, pe grupuri de cteva gospodarii, crnguri. Exista drum de acces pentru masini pna la Grosuri Vale. Ocupatiile principale: cresterea vitelor, cultivarea pamntului si o remarca speciala pentru pomicultura. Suprafata satului: 1145 ha. Suprafata zonei de locuit: 11,75 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005: 178 persoane. Numar de locuinte: 91.

 DRAGU-BRAD Amplasat n N, N-V comunei, la 16 km distanta de centrul de comuna; este localitatea cea mai ndepartata si cu foarte putini locuitori. Satul se nscrie n tipologia satelor risipite, cu grupuri de case numite crnguri. Exista drum de acces cu autobusul pe DC 12 a. Suprafata totala este de 1223 ha. Suprafata zonei de locuit este de 2,80 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 6 persoane. Acum nu mai este locuit. Relieful Comuna Blajeni se ntinde pe doua formatiuni geologice principale: - roci sedimentare, formate din marne calcaroase sau conglomerate cu ciment de calcar (30%), acestea sunt mai frecvente n jumatatea superioara a comunei, n partea nordica; - roci metamorfice, formate predominat din sisturi sericitoase cloritoase si pe alocuri, insule de roci eruptive (68%), situate n partea sudica. Din acestea s-au dezvoltat n zona soluri brune acide (34%), brune lumezobazice (32%), litosol (14%), soluri rendzine (13%) si brune livice (7%). Pe teritoriul comunei Blajeni se regaseste un relief complex, cu altitudini care variaza ntre 300 m (rul Crisul Alb) si 1254 m (Muntele Vulcan). Lanturile muntoase din zona, n general au o succesiune de culmi domoale, usor accesibile si circulabile, dar si vai abrupte cu cascade si praguri, constituindu-se ntr-un atractiv potential turistic. Hidrologia Reteaua hidrografica este bine reprezentata de vai si praie cu debit variabil pe timpul verii.Directia principala de scurgere a apelor este spre S. Principalul ru este Crisul Alb, care si aduna apele de sub Muntele Gaina, unele izvoare ale acestuia fiind pe teritoriul comunei Blajeni.Crisul Alb strabate comuna Blajeni, adunnd din dreapta si stnga sa toate vaile si praiele. Cei mai importanti afluenti ai Crisului Alb de pe partea dreapta sunt Valea Strmbii, Prul Dredini, Prul Purcariu iar din partea stnga Valea Alba, Valea Laptelui, Valea Orzistii, Valea Grosurilor, Prul Plaiului si Valea Patruiestilor. Pe lnga resursele de apa de suprafata, un volum important este cantonat n subteran, fapt care si constituie sursa principala de apa potabila a locuitorilor comunei. Datorita acestui fapt, 80% din gospodariile populatiei au alimentare cu apa prin conducte (prin cadere libera) n urma captarii unor izvoare.

CAPITOLUL II ISTORIC
ATESTARE DOCUMENTARA Localitatea Blajeni este atestata documentar n anul 1439, celelalte sate componente ale comunei fiind atestate la nceputul sec.XX. La nceputurile evului mediu, localitatile situate n bazinul Crisului Alb faceau parte din Comitatul Zarandului. Acesta se ntindea n est pna la vrfurile Vulcan, Bradisorul, Fericeaua, Setrasul, Duba si Dealu Mare, n sud era marginit de Muntii Zarandului, n nord de Muntii Bihorului si Codru Moma, iar n vest se prelungea dincolo de actuala frontiera de stat a Romniei. n secolul XV Comitatul Zanandului cuprindea 435 sate, 7 cetati, cteva centre miniere si trguri. n urbariul cetatii Siria din 1525 este amintita localitatea Blajeni, care apartinea de o subdiviziune a domeniului si anume de voievodatul lui Stefan Moga, din care mai faceau parte si alte sate zarandene ( Trnavita, Obrsia, Risculita, Bucuresci, Hrtagani, Trestia, Ormindea, Ruda, Vaca, Valea Brad, Mihaileni, Dupapiatra etc.). Potrivit urbariului, 28 de capi de familie din Blajeni erau scutiti de cens si de alte obligatii n porci si miei, pentru ca ei serveau la moara de taiat scnduri (ad molendinum serre), adica la fierastraul de apa. Evenimente istorice Momentele majore din istoria comunei sunt legate de marile evenimente care au marcat istoria motilor si a Transilvaniei: Rascoala de la 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan si Revolutia de la 1848-1849, condusa de Avram Iancu. n timpul Rascoalei de la 1784, la 4 noiembrie 1784, n hotarul comunei Blajeni, pe Dealul Paltinei multimile de tarani au jurat n fata lui Horea, Closca si Crisan ca vor stinge din porunca mparatului pe toti nobilii si dregatorii lor, n afara de cei care vor primi legea romneasca. Dupa juramnt oastea taranilor s-a rupt n doua, una plecnd pe Cernita spre Abrud, n frunte cu Closca si Crisan, asezndu-se n gura Cernitii, n partea de jos a Abrudului, cealalta, cu Horea n frunte lund-o spre Cmpeni.

n prima se gaseau tarani din Zarand, printre care si cei din Blajeni. Daca nceputurile Rascoalei se leaga de o localitate din comuna Blajeni si ultima rezistenta a taranilor are loc la hotarul dintre satele Mihaileni si Blajeni. n drumul lor spre Muntii Abrudului, trupele imperiale conduse de vicecolonelul Kray, erau nsotite si de episcopul Nichitici si de mai multi preoti care propuneau romnilor ncetarea ostilitatilor, n schimbul amnistiei generale. Romnii nu se ncred n episcop, pe care l fac nselator si episcopul ungurilor si n ziua de 7 decembrie 1784 vor da batalia decisiva mpotriva trupelor imperiale, care luptau deja alaturi de nobili, contra taranilor. n acea zi, la hotarul dintre Mihaileni si Blajeni, unde se strmteaza valea Crisului, avangarda trupelor imperiale condusa de vicecolonelul Kray, a fost ntmpinata de o oaste de vreo 600 de tarani, narmati cu pusti, pistoale, lanci, furci de fier, care s-au opus la trecerea mai departe a armatei. Episcopul a trimis doi preoti care sa trateze cu taranii si n timp de acestia tratau si atrageau atentia taranilor, vicecolonelul Kray a mpartit pedestrimea n doua coloane, pe care le-a trimis sa ocupe pe nesimtite dealurile de pe cele doua laturi ale oastei taranesti, iar el a ramas cu calarimea la mijloc. Dupa ce socotira ca au facut toate ncercarile, preotii se retrasera, declarnd ca taranii nu vor sa depuna armele. Atunci vicecolonelul dadu semnalul de atac. Secuii pedestrii se aruncasera cu nversunare asupra taranilor din coaste, calarimea din fata. n ncaierarea si nvalmaseala care se produse si care dura pna seara, cazura vreo 85 de tarani morti. Printre ei si capitanul lor Nicula sau Micula Bibart din Blajeni. Altii fura raniti, prinsi. Un grup de tarani se retrase ntr-o casa din spate si de acolo trageau din pod, de pe ferestre asupra soldatilor. Dar soldatii aprinsera casa pe ei si unii au murit aici. Drept trofeu vicecolonelul Kray lua bta capitanului Bibart, ferecata n arama si traista lui de piele tintuita si ea cu butoni de arama. Lupta a fost sustinuta mai ales de taranii din Blajeni. n lista celor morti n aceasta nclestare conform raportului militar din Blajeni apar 48 de nume. Lupta s-ar putea numi si de la Blajeni. Data de 7 decembrie 1784 a nsemnat ultima rezistenta a taranilor, dupa care ei se vor mprastia, cu gndul ca n primavara sa reia lupta. Masurile extrem de dure luate de autoritati mpotriva conducatorilor Rascoalei, dar si a multor tarani le vor zadarnici nsa aceste planuri. Si n Revolutia de la 1848-1849 locuitorii din zona au fost n centrul evenimentelor. n vara anului 1848, autoritatile transilvanene vor ncerca arestarea lui Avram Iancu, care era considerat conducatorul romnilor. n fata acestui pericol, Avram

Iancu va sta ascuns doua saptamni ntr-o pestera situata la izvoarele Crisului Alb, la hotarul dintre comunele Blajeni, Bulzesti si Vidra. De aici, din pestera va coordona, prin emisari, prieteni de-ai sai, actiunile de organizare si pregatire de lupta a romnilor din munti. Dupa ce au fost respinse n mai multe rnduri, n zona Buces-Vulcan, trupele maghiare vor ncerca sa patrunda n Muntii Abrudului prin partea nordica a Muntelui Vulcan, n timpul evenimentelor de la 1848-1849 fiind arse mai multe gospodarii si bisericile ortodoxe din Blajeni Plai si Blajeni Sat. Lupte puternice au avut loc n zona satelor Blajeni Vulcan si Poiana Sohodolului, unde localnicii au reusit sa-i respinga pe atacatori. Un rol important n aceste lupte si n general n evenimentele de la 1848-1849, l-a avut si preotul Avram Ciocan din satul Blajeni-Plai, care a fost capitan n armata lui Avram Iancu. Autoritatea lui Avram Iancu cunoaste n perioada Revolutiei o continua ascensiune, cuvntul sau fiind ascultat si nfaptuit cu sfintenie de catre motii din Muntii Apuseni. Elocventa n acest sens este scrisoarea trimisa de cantorul Nicolae Ciocan din Blajeni, lui Avram Iancu, n 12 iunie 1849, prin care l roaga pe Craiul muntilor sa intervina n conflictul dintre locuitorii din satele Valea Verde si Grosuri, ca cei din Valea Verde, spune cantorul s-au sculat pe noi pe Blajeni cu marhale (vitele n.n), de ne mannca tarinele. Dupa Revolutia de la 1848-1849, un rol important n pastrarea fiintei nationale pentru romnii din Muntii Apuseni, l-a avut nvatamntul. Daca pna la 1861 n Zarand erau doar 10 scoli romnesti, ntre care si cea din Blajeni, n perioada Comitatului romnesc al Zarandului (1861-1876) numarul acestora ajunge la 66. n anul 1910, conform recensamntului din acel an, populatia comunei Blajeni era de 3337 locuitori, pna n jurul anului 1950 ramnnd la peste 3200 de locuitori, dupa care ncepe sa scada.

CAPITOLUL III POTENIALUL COMUNEI

Populatia La 1 ianuarie 2012 populatia comunei Blajeni era de 1555 persoane. Structura populatiei: 459 persoane 444 persoane 235 persoane 228 persoane Femei ani Femei ani Barbati ani Barbati ani

de la 16 la 55 de peste 55 de de la 16 la 60 de peste 60 de

Barbati 765 persoane Femei 790 persoane Locuitori de la 0 la 15 ani 189 persoane Femei de la 16 la 55 de ani 459 persoane Barbati de la 16 la 60 de ani 444 persoane Femei peste 55 de ani 235 persoane Barbati peste 60 de ani 228 persoane Populatia ocupata 630 persoane Someri 310 persoane Navetisti 250 persoane Potentialul economic Dupa anul 1989 comuna Blajeni, la fel ca ntregul judet Hunedoara, nregistreaza un declin economic accentuat, consecinta a ritmului lent de realizare a programelor de restructurare si privatizare. Activitatile industriale au o pondere nensemnata, desi comuna dispune de importante resurse locale. Tocmai de aceea se impune ca strategiile de viitor sa urmareasca valorificarea resurselor din agricultura si sectorul forestier, n

conditiile existentei fortei de munca locale. O alta directie de urmat este valorificarea potentialului turistic al comunei care este bogat si diversificat, dar prea putin utilizat. Agricultura Terenurile agricole n suprafata de 5466 ha (62,99% din suprafata totala a comunei) constituie una din principalele resurse asigurnd o parte din veniturile populatiei. Structura fondului funciar Teren arabil 644 ha (7,42% din suprafata agricola) Pasuni 2859 ha (32,95% din suprafata agricola) Fnete 1960 ha (22,59% din suprafata agricola) Culturi: Gru de toamna 10 ha Ovaz 110 ha Porumb 90 ha Cartofi 140 ha Legume 40 ha Plante de nutret 254 ha Comuna Blajeni este recunoscuta n zonele nvecinate pentru livezile de pomi, fructele acestora constituind o importanta sursa de hrana pentru oameni, dar si pentru comercializare la trgurile de la Cmpeni, Abrud si Brad. Numarul merilor, prunilor, ciresilor si visinilor trece de 40.000. Pomicultura Pomicultura reprezinta un important capitol al vietii economice a satelor comunei Blajeni. Clima destul de blnda si expunerea spre soare a majoritatii gospodariilor si livezilor, au oferit conditii prielnice dezvoltarii pomiculturii care, n aceasta zona, a fost o importanta sursa a existentei oamenilor. Dintre speciile de pomi fructiferi din satele comunei Blajeni, enumeram: pruni, ciresi, visini, meri, peri, nuci, piersici, vita de vie. Soiuri de prune: galbene, grase, bistrite, brostesti, bolunde, rosii, ursesti, droante, varaticute. Soiuri de mere: poinice, batule, pietrusele, tiganesti, paros, ionatan, parmen, parmen-

auriu, cormose, unse, codesti, salcii, varatice galbene, varatice rosii, de otet, n dungi. Soiuri de pere: uleioase, pergamente, de vara, de vie. Soiuri de cirese: amare, negre, albute, galbene, moacre, moacre pietroase, galbene pietroase, de mai etc. Fructele erau folosite proaspete pentru consumul propriu, o parte erau vndute n satele din jur si la trgurile de la Cmpeni, Abrud si Brad. Transportul fructelor pentru vnzare se facea n corfe mici, duse cu spatele, sau n coarfe mari pe cai. Fructele erau acoperite cu frunza de nuc, care le pastra prospetimea. Prin prelucrare se obtineau sucuri, poame uscate sau afumate, gemuri, compot si dulceata si nu l ultimul rnd, cunoscutul vinars(tuica). Merele si perele timpurii si cele cazute se taiau felii si se puneau pe polite sub stresine nsorite, sa se usuce, fiind folosite n alimentatie iarna si primavara. Aceste fructe erau expuse la soare si pe lese din nuiele, noaptea fiind adapostite de roua sau bruma. Din merele si perele timpurii, prin zdrobire se obtinea suc sau must tider, care se bea n loc de apa. Iarna, merele erau pastrate de regula n pivnite, dar si afara, n gradina. Aici, se asterneau paie pe care se puneau merele n rnduri, ca niste straturi. n jurul lor se amenaja un cadru de scnduri sau din lemne despicate, iar cnd se termina culesul sau se racorea vremea, fructele se acopereau bine cu frunze uscate si paie. Astfel se pastrau mai bine dect n ncaperi nchise, mentinndu-li-se suculenta si gustul. Aproape nu era gospodarie care sa nu-si pregateasca pentru iarna poame uscate la fum, n coser. Coserul era un cuptor, amenajat pe un teren n panta, cu o groapa n pamnt lunga de 2m si lata de 1-1,50m, deasupra careia se punea o leasa de nuiele, mai mare dect groapa, pe care se aseza un cadru dreptunghiular din scnduri, ca sa nu se mprastie poamele puse pe ea. n fata se amenaja gura cuptorului cu pietre sau caramizi: acolo se facea focul. Caldura degajata si fumul treceau n groapa si se ridicau n sus, printre nuiele si poame, peste care se punea un capac de scnduri sau o alta leasa. n gura cuptorului se facea foc domol, ca sa nu se aprinda leasa, iar poamele se ntorceau pentru a se usca ct mai bine si mai repede.

Din prune se obtinea magiunul sau lictarul care era nelipsit din fiecare gospodarie, fiind un aliment de baza n timpul iernii si primaverii. Magiunul se ungea iarna pe pine sau se subtia cu apa calda si se mnca cu mamaliga. Se mai punea n placinte si diferite alte aluaturi. Dintre toate fructele zonei cele mai renumite ramn ciresele, prin vestitele moacre si prin nentrecuta tuica de cirese. Pentru toti cei care urca n cea mai apropiata duminica de Sfntul Ilie (20 iulie) pe Muntele Gaina, la celebrul trg de fete, este un adevarat ritual ca n zori de zi, sa bei un paharel de tuica de cirese, de la Blajeni. Tuica se obtinea si din prune, pere si mere. Zootehnia Dupa anul 1990 numarul efectivelor de animale a scazut n mod evident - n anul 2004 la nivelul comunei existau urmatoarele efective de animale: Bovine 950 din care: vaci si bivolite 442 capete, boi si bivoli 82 capete Porcine 650 capete Ovine 550 capete Caprine 11 capete Cabaline 12 capete Iepuri de casa 110 capete Pasari 5400 capete Familii albine 190 Productia de lapte de vaca 3,296 l/vaca/an Productia de lapte de oaie 40 l/oaie/an Productia de oua 140 oua/pasare/an Productia de miere de albine 25 Kg/familie albine

Stne de oi Localnicii si tin oile de regula n turme ale satului, comuna fiind rasfirata si avnd mari suprafete cu pasuni s-au amenajat trei stne la Ticera, Dealul Negrii si Dealul Oasului, lnga Strmba. Pe lnga utilitatea economica aceste stne pot constitui un real potential turistic. Aici pot fi facute drumetii, iar turistii pot fi serviti cu mncaruri specifice: balmos, brnza, jintita, urda, cas, unt, cascaval, miel la ceaun sau protap si o tuica ntoarsa.

Utilaje agricole si mijloace de transport Tractoare 1 Motocositoare 22 Pluguri cu tractiune animala 400 Grape cu tractiune animala 350 Semanatori cu tractiune animala 16 Batoze pentru cereale paioase 2 Remorci pentru tractoare 1 Autovehicule pentru transport marfuri (pna la 1,5 tone) 1 Care si carute 300 Instalatii/cazane pentru fabricat tuica/rachiu 22 Silvicultura Vegetatia comunei este specifica zonelor de deal si de munte, predominnd padurile de foioase. Suprafete ntinse de pasuni si fnete au o mare varietate de ierburi cu valori nutritive ridicate, specifice zonelor de deal si de munte. Din suprafata totala de 8.678 ha a comunei Blajeni, 2925 ha (33,71%) sunt ocupate de paduri. Predomina fagul si carpenul, dar se ntlnesc si paduri de stejar si conifere (brad si molid). Silvicultura, prin ponderea mare pe care o are n teritoriu, reprezinta o sursa economica importanta a comunei Blajeni. Posibilitatea de produse principale este estimata la 4.750 mc. Sunt prevazute lucrari de mpaduriri cu fag, brad, molid, pin negru, salcm, cires, paltin de munte, frasin. Gradul de accesibilitate al fondului forestier este de 75%. Prin amenajarea de noi drumuri forestiere, gradul de accesibilitate va putea ajunge la 94%. Utilitati Alimentarea cu energie electrica Toate satele componente ale comunei Blajeni sunt racordate la sistemul energetic national. Distributia energiei electrice este asigurata prin opt posturi de transformare, cte unul pentru fiecare sat, cu capacitati cuprinse ntre 43 si 63 KVA.

Consumatorii casnici si neindustriali sunt alimentati din reteaua de joasa tensiune. Iluminatul public este realizat n corpuri de iluminat incandescent si fluorescent, montate pe stlpi; Sistemul energetic al comunei este actualmente supradimensionat ca urmare a scaderii numarului populatiei ct si a scaderii consumului la alte unitati economice. Exista n acest moment o rezerva de aproximativ 40% care sa asigure demararea unor activitati de productie n zona. Fondul locativ Comuna are 634 de locuinte, toate sunt proprietate particulara si au instalatii electrice. Starea fizica a locuintelor se prezinta astfel: 63% stare buna, 20% stare mediocra si 17% stare rea. Numar de camere de locuit: 1286 (media 2 camere). Suprafata totala a camerelor de locuit: 19.338 mp. Suprafata medie a unei camere: 15,03 mp. Numar total de gospodarii: 656 Nu exista sistem centralizat de distributie a energiei termice, gaze naturale, apa si canalizare. Aecstea sunt cuprinse in Planul de Urbanism General si vor fi realizate in urmatorii ani. Resursele naturale ale comunei Fauna Speciile de vnat care populeaza zona sunt: mistretul, caprioara, iepurele, cerbul, lupul, vulpea, viezurele, nevastuica. Dintre speciile de pasari amintim: ciocanitoarea, cioara, cucul, cotofana, uliul, pitigoiul, vrabia, codobatura, graurul, sturzul, mierla, ciocrlia, corbul. Numeroase sunt si speciile de fluturi. Apele de munte sunt populate cu pastravi indigeni si curcuben, clean si mreana. Fondurile piscicole Fondurile piscicole sunt constituite din bazinul Crisului Alb, mpreuna cu afluentii sai principali Valea Alba, Valea Orzistii, Prul Dredini si Valea Strmbii. Aceste cursuri de apa nsumeaza 35 Km. Crisul Alb a fost populat cu pastravi. Nu exista pescarii amenajate.

Fondurile cinegetice Speciile principale care se ntlnesc n zona sunt: mistretul, caprioara, cerbul, fazanul, iepurele, lupul, vulpea. Pentru asigurarea hranei animalelor s-a rezervat o suprafata de 20,1 ha. Resurse melifere Pe teritoriul comunei Blajeni sunt bine reprezentate cteva specii melifere importante: salcm, tei, soc, ciresi, fnete naturale, pasuni. Din cei 20 de apicultori din zona, 10 merg permanent n pastoral. Alte resurse oferite de padure Conditiile geografice si pedoclimatice sunt favorabile dezvoltarii n fondul forestier a unui numar mare de specii lemnoase si erbacee ale caror fructe sunt folosite ndeosebi n alimentatie, pe piata interna si externa. Dintre aceste specii: maces, mur, corn, paducel, alun, ciresul salbatic, porumbarul, afinul, fragi, capsuni, mar paduret, par paduret etc. Plante medicinale: tei, salcm, paducel, porumbar, soc, cozi de cirese si visine, maces, zmeuris, sunatoare, coada soricelului, menta salbatica, musetel, cimbrisor etc. Ciuperci: galbiori, hribi, craite, iutari, bureti de prun, ghebe, pastrav de fag, rscovi etc. Varietatea resuselor naturale ofera posibilitatea dezvoltarii unor activitati si angajarea unui important numar de persoane n: fabrica de lapte si preparate din lapte cu o capacitate de 5000l/zi si cu 40 de salariati; abator si fabrica de semipreparate si preparate din carne cu o productie de 3000 kg/zi, cu 30 de angajati; fabrica de pine si produse de panificatie cu o productie de 2000 kg/zi, cu 20 de angajati; instalatii de uscat conditionat fructe si legume cu o capacitate de 200 kg/zi, cu 15 angajati; valorificare fructe de padure sezonier cu 15 persoane; valorificare plante medicinale sezonier cu 15 persoane; presa ulei cu o capacitate de 1000l/zi, cu 15 angajati; moara cereale cu o capacitate de 2000kg/zi, cu 15 angajati;

 prelucrare fructe (conserve, gem, compot) cu o capacitate de 1000 kg/zi, cu 15 angajati; ateliere pentru prelucrarea lemnului, confectionarea de mobilier, tmplarie, dogarie, cu 20 de angajati; unitate de valorificare vnat si ciuperci, cu 6 angajati; ateliere de artizanat (covoare, cojoace, prelucrarea artistica a lemnului, mpletituri, fierarie etc); fabrica pentru produs boltari, caramida, tigla, cu 15 angajati; ateliere de produse refractare, cu 10 angajati; pescarie cu 5 angajati. Pe lnga aceasta varietate a resurselor naturale, comuna Blajeni beneficiaza de forta de munca ce are o buna pregatire profesionala, cu meseriasi n toate domeniile. Oportunitati de afaceri Dorim sa facem un parteneriat public privat pentru amenajarea unei partii de schi, cu lungimea de 2 km, in satul Grosuri pe culmea Gruiu Lung. Acolo ar putea fi construite si alte utilitati specifice turismului si sporturilor de iarna. Exista un numar foarte mare de case vechi cu arhitectura traditionala moteasca amplaste in locuri de un pitoresc deosebit. Ele apartin unor familii care in marea lor majoritate au plecat din comuna si care ar putea negocia vanzarea sau amenajarea lor in vedera dezvoltarii turismului. Ofera posibilitatea dezvoltarii unor activitati si angajarea unui important numar de persoane in: fabrica de lapte si preparate din lapte cu o capacitate de 5000l/zi si cu 40 de salariati; abator si fabrica de semipreparate si preparate din carne cu o productie de 3000 kg/zi, cu 30 de angajati; fabrica de paine si produse de panificatie cu o productie de 2000 kg/zi, cu 20 de angajati; instalatii de uscat conditionat fructe si legume cu o capacitate de 200 kg/zi, cu 15 angajati; valorificare fructe de padure - sezonier - cu 15 persoane; valorificare plante medicinale - sezonier - cu 15 persoane; presa ulei cu o capacitate de 1000 l/zi, cu 15 angajati;

 moara cereale cu o capacitate de 2000 kg/zi, cu 15 angajati; prelucrare fructe (conserve, gem, compot) cu o capacitate de 1000 kg/zi, cu 15 angajati; ateliere pentru prelucrarea lemnului, confectionarea de mobilier, tamplarie, dogarie, cu 20 de angajati; unitate de valorificare vanat si ciuperci, cu 6 angajati; ateliere de artizanat (covoare, cojoace, prelucrarea artistica a lemnului, impletituri, fierarie etc); fabrica pentru produs boltari, caramida, tigla, cu 15 angajati; ateliere de produse refractare, cu 10 angajati; pescarie cu 5 angajati. Pe langa aceasta varietate a resurselor naturale, comuna Blajeni beneficiaza de forta de munca ce are o buna pregatire profesionala, cu meseriasi in toate domeniile.

CAPITOLUL III EVENIMENTE

Festivalul local "LA IZVORUL CRISULUI" Festivalul local "La izvorul Crisului Alb" este rezultatul stradaniilor primarului Nicolae RAT care timp de 25 de ani (cu o singura pauza de un an) a reusit sa obtina mijloacele financiare care au sustinut acest amplu eveniment cultural. In ultima duminica a lunii iunie, locuitorii comunei se intalnesc in satul Cris unde se desfasoara Festivalul La izvoarele Crisului Alb . Practic, festivalul incepe de sambata si se incheie duminica, prilej cu care are loc si un inedit Festival al tuicii de cires. Blajenarii sunt vestiti pentru fructele din livezile lor si mai ales pentru ciresele deosebite. Pe tarabe se mai pot vedea obiecte de artizanat si alte obiecte de utilitate casnica realizate de mesteri populari din Blajeni si satele Invecinate. Spectacolele sa tin lant, iar seara, pe malul Crisului se aprinde focul de tabara. La spectacolele care nu contenesc de sambata pana duminica participa formatii locale din ansamblul Tulnicul din Blajeni, dar si multe alte formatii si cantareti din diferite locuri ale tarii. O mandrie a organizatorilor este foarte riguroasa selectie a artistilor si formatiilor folclorice invitate. Aici au venit in fiecare an interpreti ai folclorului romanesc autentic lucru care si pentru blajenari este un bun prilej sa cunoasca adevaratele valori ale folclorului romanesc. De la an la an, amploarea evenimentului a crescut, ajungand sa cunoasca o tot mai larga participare. In 2013, festivalul va implini 26 de ani.

Ansamblul folcloric "TULNICUL" Ansamblul artistic "Tulnicul" din Blajeni insumeaza 28 de dansatori, solisti de muzica populara si 15 tulnicarese. Au participat la numeroase festivaluri si au evoluat pe diferite scene din tara dar si din strainatate. In ansamblu sunt integrate mai multe generatii, acesta fiind poate si secretul prin care preocupariie artistice nu au disparut niciodata din Blajeni. Tulnicaresele din Blajeni sunt neintrecute, ele au ramas celebre din generatie in generatie.