Comuna Bljeni Judeul Hunedoara

Masterand Mirescu Mihai Alexandru

Comuna Blajeni este o unitate administrativ-teritoriala situata n partea de N-E a judetului Hunedoara, cu sate asezate de o parte si de alta a cursului superior a rului Crisul Alb. Satele comunei sunt situate la altitudini care variaza ntre 30 si 1000 m. Comuna Blajeni se ntinde pe o suprafata de 88 Km2, reprezentnd un procent de 4,11% din suprafata judetului Hunedoara. BLAJENI este satul de resedinta a comunei. Se afla la o altitudine de 350 m. Este amplasat n partea sudica a comunei, fiind strabatut de apele rului Crisului Alb.

BLAJENI-VULCAN Amplasat n partea de S-V si V a teritoriului comunei, pe teritoriul sau fiind si o parte din culmile Muntelui Vulcan (1254m). CRIS Amplasat n partea centrala a comunei, de-o parte si de alta a rului Crisul Alb, la 5 km de centrul comunei. SALATRUC Amplasat n N, N-V comunei, la 16 km distanta de centrul de comuna; este localitatea cea mai ndepartata si cu foarte putini locuitori. PLAI Amplasat n stnga rului Crisul Alb, la 3 km n amonte de centrul de comuna. Este strabatut de Valea Plaiului, care desparte cele doua dealuri pe care este asezat satul. GROSURI Amplasat n partea nordica a comunei, n stnga rului Crisul Alb DRAGU-BRAD Amplasat n N, N-V comunei, la 16 km distanta de centrul de comuna; este localitatea cea mai ndepartata si cu foarte putini locuitori

Reteaua hidrografica este bine reprezentata de vai si praie cu debit variabil pe timpul verii.Directia principala de scurgere a apelor este spre S. Principalul ru este Crisul Alb, care si aduna apele de sub Muntele Gaina, unele izvoare ale acestuia fiind pe teritoriul comunei Blajeni.Crisul Alb strabate comuna Blajeni, adunnd din dreapta si stnga sa toate vaile si praiele. Localitatea Blajeni este atestata documentar n anul 1439, celelalte sate componente ale comunei fiind atestate la nceputul sec.XX. Momentele majore din istoria comunei sunt legate de marile evenimente care au marcat istoria motilor si a Transilvaniei: Rascoala de la 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan si Revolutia de la 18481849, condusa de Avram Iancu.

Dupa anul 1989 comuna Blajeni, la fel ca ntregul judet Hunedoara, nregistreaza un declin economic accentuat, consecinta a ritmului lent de realizare a programelor de restructurare si privatizare. Activitatile industriale au o pondere nensemnata, desi comuna dispune de importante resurse locale. Tocmai de aceea se impune ca strategiile de viitor sa urmareasca valorificarea resurselor din agricultura si sectorul forestier, n conditiile existentei fortei de munca locale. O alta directie de urmat este valorificarea potentialului turistic al comunei care este bogat si diversificat, dar prea putin utilizat.

Terenurile agricole n suprafata de 5466 ha (62,99% din suprafata totala a comunei) constituie una din principalele resurse asigurnd o parte din veniturile populatiei. Pomicultura reprezinta un important capitol al vietii economice a satelor comunei Blajeni. Distributia energiei electrice este asigurata prin opt posturi de transformare, cte unul pentru fiecare sat, cu capacitati cuprinse ntre 43 si 63 KVA. Comuna are 634 de locuinte, toate sunt proprietate particulara si au instalatii electrice Nu exista sistem centralizat de distributie a energiei termice, gaze naturale, apa si canalizare. Aecstea sunt cuprinse in Planul de Urbanism General si vor fi realizate in urmatorii ani.

Localnicii si tin oile de regula n turme ale satului, comuna fiind rasfirata si avnd mari suprafete cu pasuni s-au amenajat trei stne la Ticera, Dealul Negrii si Dealul Oasului, lnga Strmba. Pe lnga utilitatea economica aceste stne pot constitui un real potential turistic. Aici pot fi facute drumetii, iar turistii pot fi serviti cu mncaruri specifice: balmos, brnza, jintita, urda, cas, unt, cascaval, miel la ceaun sau protap si o tuica ntoarsa. Vegetatia comunei este specifica zonelor de deal si de munte, predominnd padurile de foioase. Suprafete ntinse de pasuni si fnete au o mare varietate de ierburi cu valori nutritive ridicate, specifice zonelor de deal si de munte. Toate satele componente ale comunei Blajeni sunt racordate la sistemul energetic national.

Exista un numar foarte mare de case vechi cu arhitectura traditionala moteasca amplaste in locuri de un pitoresc deosebit. Ele apartin unor familii care in marea lor majoritate au plecat din comuna si care ar putea negocia vanzarea sau amenajarea lor in vedera dezvoltarii turismului.

Pe langa varietatea resurselor naturale, comuna Blajeni beneficiaza de forta de munca ce are o buna pregatire profesionala, cu meseriasi in toate domeniile.

Festivalul local "LA IZVORUL CRIULUI"

Festivalul local "La izvorul Crisului Alb" este rezultatul stradaniilor primarului Nicolae RAT care timp de 25 de ani (cu o singura pauza de un an) a reusit sa obtina mijloacele financiare care au sustinut acest amplu eveniment cultural. In ultima duminica a lunii iunie, locuitorii comunei se intalnesc in satul Cris unde se desfasoara Festivalul La izvoarele Crisului Alb . Practic, festivalul incepe de sambata si se incheie duminica, prilej cu care are loc si un inedit Festival al tuicii de cires. Blajenarii sunt vestiti pentru fructele din livezile lor si mai ales pentru ciresele deosebite. Pe tarabe se mai pot vedea obiecte de artizanat si alte obiecte de utilitate casnica realizate de mesteri populari din Blajeni si satele Invecinate.

Spectacolele sa tin lant, iar seara, pe malul Crisului se aprinde focul de tabara. La spectacolele care nu contenesc de sambata pana duminica participa formatii locale din ansamblul Tulnicul din Blajeni, dar si multe alte formatii si cantareti din diferite locuri ale tarii. O mandrie a organizatorilor este foarte riguroasa selectie a artistilor si formatiilor folclorice invitate. Aici au venit in fiecare an interpreti ai folclorului romanesc autentic lucru care si pentru blajenari este un bun prilej sa cunoasca adevaratele valori ale folclorului romanesc.

De la an la an, amploarea evenimentului a crescut, ajungand sa cunoasca o tot mai larga participare. In 2013, festivalul va implini 26 de ani.