Amenajarea turistica

teritoriala

Judetul Prahova
Harta Judetului Prahova
Prahova – Harta Turistica
 Judetul Prahova
Caracteristici generale
• Asezare
• Judeţul Prahova  este aşezat în
Nordul Munteniei, pe cel mai
bătut drum al ţării: drumul
Prahovei, care vine din
Transilvania (respectiv Europa
centrală) peste pasul
Predealului şi, făcând un ocol
prin Bucureşti, ajunge la Mare.
• Suprafata. 5.040 km²
 Judetul Prahova
Caracteristici generale
• Relief
• Relieful este alcătuit din trei trepte.
In nord sunt Munţii Bucegi şi Munţii
Baiu, în centru sunt Subcarpaţii
Prahovei, iar în sud, unităţi de
câmpie. Prahova, unită cu Doftana şi
apoi cu Teleajenul, îl străbat de la
nord la sud pentru ca în câmpie să se
verse în Ialomiţa, care se află la
limita cu judeţele Dâmboviţa şi Ilfov.
Există mai multe lacuri, îndeosebi
antropice (de baraj - Paltinu pe
Doftana; în ocne de sare prăbuşite -
Slanic).
 Judetul Prahova
Caracteristici generale
• Clima
Clima este o îmbinare de  climă
aspră şi umedă în zona
muntoasă, climă de tranziţie în
dealuri şi foarte apropiată de
cea stepică, în câmpie. E de
remarcat însă că linia Prahovei
este şi o limită între o zonă
foarte umedă şi una secetoasă ;
reprezintă deci contactul dintre
influenţele îndepărtate ale
oceanului şi cele mai apropiate
ale continentului.
• Vegetatie
Păşunea alpină este larg dezvoltată în
Bucegi, dar şi pe culmile dintre Prahova şi
Teleajen. Sub limita lor inferioară începe
pădurea de brazi, care, încă de pe la 1.400
m începe lupta cu făgeturile. Fagii
formează de altfel în acest ţinut  esenţa
principală a  pădurilor. În regiunea
dealurilor şi în depresiunea de sub munte
el a fost aproape complet stârpit şi înlocuit
cu culturi şi plantaţiuni de pruni. Dealurile
dinspre câmpie, şi ele mult despădurite,
păstrează totuşi, pe vârfurile mai înalte,
întinşi codri de stejari.  În câmpie
pătrunde ca un golf stepa cu graminee,
întreruptă pe alocuri, de păduri slab
dezvoltate.
 Judetul Prahova
Caracteristici generale
• Drumuri
• Judeţul Prahova este străbătut de o reţea
totală de drumuri de 3.442 km împărţită
astfel :
• Drumuri naţionale 180 km 221 m.
• Drumuri judeţene 851 km 151 m
• Drumuri comunale 2.410 km 722 m.
• Lungimea podurilor este de 13.560,13 m.
• Prin judeţ trec 4 drumuri naţionale,
legând următoarele localităţi :
• •  Bucureşti – Ploieşti - Braşov
• •  Târgovişte - Sinaia
• •  Ploieşti - Buzău
• •  Ploieşti - Târgovişte
• Cai ferate
• Judeţul Prahova este străbătut de o reţea de 
cale ferată de 220 km repartizată astfel: 89 km
linii principale, linii principale simple 49 şi 125
km linii secundare simple.
• Itinerarii principale : Exprese : Bucureşti –
Arad – Decebal (Budapesta – Viena –Paris).
• Rapide :  Bucureşti – Arad – Decebal şi Oradea
– Episcopia Bihorului (Budapesta - Viena –
Paris), Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica
Vodă (Varşovia, Berlin, Praga, Moscova),
Bucureşti – Galaţi.
• Accelerate : Bucureşti – Oradea  - Halmei
(Praga), Bucureşti – Iaşi – Chişinău (Kiev,
Moscova), Bucureşti – Cernăuţi – Grigore Ghica
Vodă, Bucureşti – Arad, Bucureşti – Galaţi.
• Staţii importante :  Ploieşti (Sud, Vest),
Câmpina, Băicoi, Sinaia, Predeal, Buda.
 CAPACITATEA ŞI
ACTIVITATEA TURISTICĂ A
JUDETULUI PRAHOVA
 Structura unitatilor de cazare dupa tip si categorie de clasificare
Unitatile de cazare
În ansamblul mişcării turistice din
Tip structura de
România, în judeţul Prahova cazare 1* 2* 3* 4* 5* Total
condiţiile specifice ale teritoriului Apartamente
oferă posibilităţi de dezvoltare de inchiriat 1 2 3
aproape a tuturor formelor de Cabane 3 4 2 9
turism, dintre care se detaşează Camere de inchiriat 10 46 24 80
zonele şi complexele turistice Hosteluri 3 3 6
pentru sporturile de iarnă, Hoteluri 3 28 27 9 1 68
pescuitul şi vânătoarea, vestigiile Hoteluri apartament 2 2
istorice, monumentele şi Moteluri 1 7 5 13
ansamblurile de arhitectură, Pensiuni agroturistice 2 2
agroturismul şi turismul religios.. Pensiuni turistice 4 45 91 19 1 160
Judeţul Prahova dispune de 403 Vile 3 20 25 6 6 60
unităţi de cazare turistică cu 5365 Total 24 154 183 34 8 403
de camere, respectiv 11060 locuri
de cazare.
Sursa: www.mdrt.ro
Ponderea categoriilor de clasificare in totalul
structurilor de cazare

2%

8% 6%

38% 3

4
45%
5

1-1*, 2-2*, 3-3*, 4-4*, 5-5*

Ponderea tipurilor de unitati de cazare in total
1%
2% Apartamente de inchiriat
1
15% Cabane
2
Camere de inchiriat
20% 3
Hosteluri
4
Hoteluri 5
Hoteluri apartament 6
1% Moteluri 7
Pensiuni agroturistice 8
Pensiuni turistice 9

Vile 10
17%
40%

3%
0%
0%
Capacitatea de cazare turistică existentă în judeţul Prahova

10800

10600

10400

10200

10000

9800

9600

9400

9200

9000

8800
Anul 1995 Anul 2000 Anul 2005 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Sursa: www.insse.ro Tempo Online

Capacitatea şi activitatea turistică în
judeţul Prahova
Sursa: www.prahova.insse.ro
Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de turişti.

Ani
Tipuri de structuri Macroregiuni, regiuni Anul Anul Anul Anul Anul
Tipuri de 2006 2007 2008 2009 2010
de primire de dezvoltare si
turisti
turistica judete
UM: Numar

Total Total Prahova

966079 1062527 1017187 816753 799048
- Romani Prahova
821607 885205 846074 683922 664127
- Straini Prahova
144472 177322 171113 132831 134921

Sursa: www.insse.ro Tempo Online

Tipul unitatii de alimentatie 1* 2* 3* 4* 5* Total
Bar de zi 3 19 21 12 1 56
Braserie 1 1
Bufet Bar 4 5 1 10
Café Bar 2 2
Cafenea 1 1
Cofetarie 1 1 2
Crama 1 1
Disco Bar 1 1 4 6
Discoteca 1 1
Fast Food 1 1 4 6
Pizzerie 1 1
Restaurant Autoservire 1 1
Restaurant Clasic 2 47 44 10 1 104
Restaurant cu specific austric 1 1
Restaurant cu specific frantuzesc 1 1
Restaurant cu specific local 1 1
Restaurant cu specific
romanesc 1 1 2
Restaurant cu specific
unguresc 1 1
Restaurant vanatoresc 1 1
Snack-Bar 5 2 7
Terasa 1 1
Total 11 84 85 23 4 207
Sursa: www.mdrt.ro

Capacităţile de alimentaţie pe tipuri de unităţi şi categorii de clasificare

AMENAJAREA ŞI ZONAREA
TURISTICĂ ÎN JUDEŢUL
PRAHOVA
Zonarea turistică, potenţial natural şi
cultural, obiective turistice

• Zonarea turistică reprezintă un instrument de bază

în valorificarea optimă a potenţialului
turistic al unui teritoriu, indiferent de
dimensiunile acestuia, pe baza unui demers
interdisciplinar rezultat din diversitatea
elementelor luate în considerare.
• Principalele zone turistice identificate sunt: Valea
Prahovei, Valea Doftanei, Valea
Teleajenului, Slănic şi zona Drajna – Ceraşu –
Starchiojd care fac parte din arealul montan şi
submontan; Valea Cricovului Sărat aparţinând
zonei colinare şi zona Ploieşti – Balta Doamnei
situată în zona de câmpie a judeţului.
 Zona turistică Valea Prahovei
• Potential turistic • Principalele localitati
• Potenţialul natural al zonei este turistice
remarcabil. Munţii Bucegi se impun • Sinaia
prin abrupturi puternice, relief glaciar,
creste şi muchii stâncoase • Buşteni
spectaculoase, văi sălbatice cu cascade, • Azuga
platou situat la 2.000 m cu numeroase • Breaza
puncte de belvedere, cu forme de
eroziune eoliană ca Sfinxul şi Babele, • Comarnic
întins domeniu schiabil, trasee variate • Câmpina
de aplinism. • Cornu
• Băneşti
• Floreşti
• Călineşti
• Măgureni
Sinaia
www.casamea.ro
Busteni
www.turism.bzi.ro
Azuga
www.eurotrips.ro
Breaza – Terenul de golf Lac de Verde
www.turismland.ro
Comarnic
www.comarnic.net
Campina
www.zvp.ro
Cornu – Manastirea Cornu
www.totpal.ro
Banesti – Monumentul lui Aurel Vlaicu
www.panoramio.ro
Floresti – “Micul Trianon”
www.seelview.ro
Calinesti – Conacul Mavru-Cantacuzino
www.flickrhivemind.net
Magureni – Ruinele Palatului
Cantacuzino
www.en.db-city.com
 Zona turistică Valea Doftanei
• Potential turistic • Principalele localitati
• Desfăşurată pe direcţia nord-sud, despărţită turistice
de Valea Prahovei prin masivul muntos
Gârbova, această zonă turistică are acces din
DN 1 de la municipiul Câmpina, pe drumul
judeţean DJ 207 care urmează cursul • Telega
Doftanei.
• Teşila şi Trăisteni
• Cadrul natural deosebit, cu peisaje
magnifice şi climat prietenos, în special în • Brebu Mănăstirei
zona submontană, fondul cinegetic şi
piscicol deosebit din zona montană, lacurile
sărate şi apele minerale de la Telega şi
Brebu constituie un potenţial turistic
natural, care încă nu este valorificat la
întreaga sa capacitate.
• Formele de turism practicabile în zonă sunt:
turismul de odihnă şi recreere, drumeţii
montane, vânătoare şi pescuit sportiv (în
Teşila şi Trăisteni), turism balnear (Telega),
cultural (Brebu), agroturism (Teşila,
Trăisteni, Brebu, Telega, Şotrile).
Telega – Baile Telega
www.turismland.ro
Tesila si Traisteni
www.amfostacolo.ro
Brebu – Manastirea Brebu
 Zona turistică Valea Teleajenului
• Potential turistic • Principalele localitati
• Desfăşurată pe râul Teleajen, din nordul turistice
judeţului până în zona centrală la Boldeşti-
• Boldeşti-Scăieni
Scăieni, include parte din arealul montan şi
coboară pe valea mijlocie a Teleajenului în • Lipăneşti
zona colinară. Calea de acces în zonă este • Mălăeşti
vechiul drum de legătură între Tara
Românească şi Transilvania, astăzi drumul • Făgetu
naţional DN 1A. • Gura Vitioarei
• Potenţialul turistic natural este apreciabil, • Vălenii de Munte
în special în partea nordică unde se
desfăşoară Munţii Ciucaş cu forme
• Homoriciu
spectaculoase: abrupturi, grohotişuri, stânci • Cheia
bizare, numeroase puncte de belvedere,
chei, domeniu schiabil. Aici se află şi • Forme de turism în zonă sunt: turism montan,
rezervaţia de interes naţional protejată prin drumeţii, vânătoare şi pescuit sportiv, odihnă şi
lege “Tigăile din Ciucaş”. Fondul cinegetic şi recreere în Valea superioară a Teleajenului (de la
cel piscicol este deosebit de bogat. Măneciu la Cheia), turism cultural, odihnă şi recreere
precum şi agroturism (Valea mijlocie a Teleajenului).
Boldesti-Scaieni
www.wikipedia.org
Lipanesti – Manastirea Zamfira
www.locationromania.com
Valenii de Munte – Casa memoriala
“Nicolae Iorga”
www.florianjucantravel.com
Cheia – Manastirea Cheia
www.travelworld.ro
 Zona turistică Slănic

• Potential turistic • Principalele localitati

• Amplasată central în cadrul judeţului,
cu acces din DN 1 de pe valea
turistice
Teleajenului, prin Dj 102, este o zonă
de deal cu resurse balneare (nămol
terapeutic, lacuri terapeutice cu apă • Slănic
sărată, salină terapeutică). Rezervaţia • Aluniş şi Ştefeşti
geologică “Muntele de sare” de la
Slănic este declarată de interes
naţional, fiind protejată prin lege.
• Forme de turism practicabile sunt:
turismul balnear, odihnă şi recreere
(Slănic), agroturism (Aluniş, Ştefeşti).
Slanic – Salina Slanic
www.ro-tours.com
 Zona turistică Drajna – Ceraşu –
Starchiojd

• Potential turistic • Principalele localitati

• Situată în partea estică a judeţului, turistice
zona este străbătută de drumul • Drajna de Jos
judeţean Dj 102B, care face • Drajna de Sus
legătura cu judeţul Buzău, şi face • Ceraşu
parte din arealul subcarpatic, cu
• Slon
peisaje variate, factori climatici de
cruţare, ape minerale • Starchiojd
nevalorificate.
• Formele de turism practicabile în
zonă sunt: turismul itinerant cu
valenţe culturale, turismul de
odihnă şi recreere, agroturimul,
turismul sportiv – călărie, ciclism
(Ceraşu).
Drajna de Jos – Moara de apa
www.entertainment.webshots.com
Drajna de Sus – Castrul Roman
www.cjph.ro
Cerasu – Peisaj Mioritic
www.panoramio.com
Slon – Ruinele Cetatii Medievale
www.serbanrazvan.com
Starchiojd
www.starchiojd.infoprimarie.ro
 Zona turistică Valea
Cricovului Sărat
• Potential turistic • Principalele localitati
• Situată în partea central-estică a turistice
judeţului, zona este străbătută de • Urlaţi
drumul naţional DN 1B (Ploieşti –
Buzău) şi drumul judeţean Dj 102C • Albeşti – Paleologu
care urmează Valea Cricovului Sărat • Apostolache
pe direcţia nord-sud dinspre judeţul • Sângeru
Buzău. Face parte din arealul colinar,
• Mizil
cu peisaje de deal, bioclimat sedator,
podgorii renumite şi ape minerale • Vadu Săpat
nevalorificate. • Ceptura de Jos şi Tohani
• Până în prezent activităţile turistice
sunt slab dezvoltate în zonă, dar
resursele existente ar permite
practicarea unor forme variate de
turism: agroturism, turismul uval,
cultural.
Urlati – Conacul Bellu
www.ovidiudraghia.blogspot.com
Sangeru – Muzeul Satesc
www.cepotface.ro
Mizil - Biserica “Sfintii Achim si Ana”
www.valiovidiu.ro
Vadu Sapat – Centrul Mestsugaresc
www.stirbu.741.com
Tohani – Domeniile Tohani
www.cubiktrips.blogspot.com
 Zona turistică Ploieşti -
Gherghiţa
• Potential turistic • Principalele localitati
• Situată în sudul judeţului, în turistice
arealul de câmpie, importanţa • Ploieşti
turistică a acestei zone este • Târgşorul Vechi
marcată de municipiul Ploieşti, • Ghighiu
reşedinţa de judeţ, în care se
• Puchenii Mari
intersectează principalele drumuri
care străbat judeţul: DN 1, DN 1A, • Gherghiţa
DN 1B. • Drăgăneşti
• Formele de turism practicabile în • Băicoi
această zonă sunt: turismul • Valea Călugărească
itinerant cu valenţe culturale,
ştiinţifice, de afaceri (în mun.
Ploieşti), balnear (Ţintea), uval
(Valea Călugărească).
Ploiesti – Palatul Culturii
www.ploiesti.incepeaici.ro
Targsorul vechi – Rezervatia Arheologica
www.skytrip.ro
Ghighiu – Manastirea Ghighiu
www.crestinortodox.ro
Baicoi – Baile Tintea
www.7est.ro
Valea Calugareasca - Podgorie
www.restauranteromania.blogspot.com
 Amenajarea structurilor
turistice de agrement şi
sportive
• Structurile pentru sporturi de iarnă, bine reprezentate pe valea
Prahovei, sunt amplasate în principalele staţiuni turistice după
cum urmează:
• Sinaia – deţine 12 pârtii de schi de dificultăţi diferite (pentru
pregătire medie, avansată şi schi fond), precum şi instalaţii
tehnice de urcat pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2
telescaun, 5 teleschii; totodată, la dispoziţia turiştilor există
şcoli de schi şi snowboard şi centre de închiriere a
echipamentelor şi materialelor sportive;
• Buşteni – dispune de 3 pârtii de schi (pentru începători,
avansaţi şi schi fond), 2 telecabine (Buşteni – Babele, Babele –
Peştera) şi 1 teleschi;
• Azuga – deţine amenajări pentru sporturile de iarnă dezvoltate
în ultimii ani, care constau în: 2 pârtii (dintre care o pârtie
olimpică 3.042 m), 18 km pentru schi fond, 1 telescaun, 1
teleschi şi schilifturi.
Sursa: www.pensiunivaleaprahovei.ro
Sursa: www.pensiunivaleaprahovei.ro
Sinaia – Partia Carp
Sinaia – Telecabina Sinaia-Cota 1400
www.prahovatravel.ro
Sursa: www.pensiunivaleaprahovei.ro
Busteni – Partia Kalinderu
www.turismland.ro
Sursa: www.pensiunivaleaprahovei.ro
Busteni – Telescaun Kalinderu
www.turistik.ro
Sursa: www.pensiunivaleaprahovei.ro
Azuga – Partia Sorica Azuga – Teleski Sorica

www.studentie.ro
www.azugaski.ro
Dotari sportive
• - 4 săli de sport independente în localităţile: Ploieşti, oraşele
Sinaia, Breaza, Azuga;
• - 2 săli polivalente în oraşele Plopeni şi Buşteni;
• - 20 săli de sport în unităţi de învăţământ (mun. Ploieşti, oraşele
Câmpina, Plopeni,Băicoi);
• - 1 patinoar în mun. Ploieşti;
• - 3 bazine înot acoperite în Câmpina, Sinaia, Ploieşti;
• - 5 complexe sportive situate în mun. Ploieşti şi oraşul Plopeni;
• - 26 stadioane în unităţile administrativ teritoriale: mun. Ploieşti,
Câmpina, oraşele Mizil, Vălenii de Munte, Măneciu, Urlaţi, Azuga,
Breaza, Slănic, Băicoi, Buşteni, Sinaia, Boldeşti-Scăieni, comunele
Floreşti, Filipeştii de Pădure, Brazi, Valea Călugărească;
• - 57 terenuri de fotbal în comune;
• - dotări pentru sporturi de iarnă în oraşele Sinaia, Buşteni, Azuga .
Amenajarea structurilor de
tratament balnear

• Sinaia – dispune de mai multe izvoare minerale,

bioclimat sedativ, aer puternic ozonat şi deţine o bază
de tratament pentru nevroze, boli endocrine şi
metabolice.
• Slănic – are ca factori de cură lacurile sărate, nămolul
terapeutic şi salina terapeutică şi este dotat cu un
complex balnear unde se tratează afecţiuni respiratorii.
• Localitatea Telega – cu lacuri sărate amenajate în
prezent pentru băile de agrement, izvoare cu ape
minerale şi nămol terapeutic, constituie o resursă
valoroasă insuficient valorificată.
• Localitatea Ţintea (lângă oraşul Băicoi) cu ape minerale
de tip clorurat, sulfatat, calcic şi sodic nu deţine o bază
de tratament corespunzătoare.
 Amenajarea structurilor
culturale
Principalele dotări culturale din mediul urban şi rural de care dispune
judeţul Prahova sunt:
• Teatrul Municipal “Toma Caragiu” în municipiul Ploieşti;
• Filarmonica “Paul Constantinescu” în municipiul Ploieşti;
• 2 case de cultură municipiile: Ploieşti şi Câmpina;
• Casa de Cultură a Sindicatelor în mun. Ploieşti;
• 11 case de cultură orăşeneşti - Băicoi, Boldeşti Scăieni, Breaza, Buşteni,
Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic Prahova, Urlaţi, Vălenii de
Munte;
• 88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate;
• Biblioteca Judeţeană “Nicolae Iorga” Ploieşti;
• 99 biblioteci publice;
• 2 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia,
Muzeul Naţional al Petrolului – Ploieşti;
• 6 muzee de importanţă judeţeană;
• 2 cinematografe;