Ionescu Alexandru-Vahid

FAMP , Grupa 206

MONOGRAFIE CONTABILA
CONTABILITATE PUBLICĂ
STUDIU DE CAZ
CU EXEMPLIFICARE
LA PRIMĂRIA COMUNEI AGAPIA
JUDEŢUL NEAMŢ
2. Bugetul local – concept, funcţii rol, structură

2.1. Bugetul local – concept, funcţii, structură, rol

 Bugetele locale reprezintă partea principala a finantelor locale prin care se

 reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare
necesare realizării acţiunilor social culturale, economice şi de altă natură din
competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
 Bugetele locale reprezintă bugetele unităţilor administrativ teritoriale care au
personalitate juridică. Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile
Legii nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, Legea 273/29.06.2006 privind
finanţele publice locale, legilor bugetare anuale şi potrivit prevederilor Legii
195/22.05.2006, cadrul instituţional care reglementează procesul de descentralizare
administrativă şi financiară.

 Potrivit Legii nr. 273/29.06./2006, privind finantele publice locale, la art.2,
bugetul local este definit ca fiind documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare
an veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ teritoriale.
 Bugetele locale reprezintă o componentă distinctă şi autonomă în cadrul
bugetului consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraţiei centrale de stat.
 Bugetele locale, în calitate de parte principală a finanţelor locale, reflectă
cerinţele de resurse financiare ce se mobilizează si utilizează la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de
învăţământ, cultură, asistenţa socială, servicii publice, dezvoltare si modul de procurare a
resurselor financiare din cursul unui exerciţiu financiar.
 Finanţele publice locale reflectă raporturile prin care se constituie şi se
utilizează resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, fără o contraprestaţie
directă şi imediată în vederea satisfacerii unor cerinţe social-culturale, economice şi a
furnizării unor servicii publice de către autorităţile administraţiei publice locale. Finanţele
publice locale mijlocesc procesele de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti la
nivelul unităţii administrativ teritoriale.
 Funcţia de repartitie a finanţelor publice locale se manifestă prin
constituirea fondurilor băneşti la nivelul unităţii administrativ teritoriale şi redistribuirea lor
pentru satisfacerea unor cerinţe colective delimitate prin competenţele şi atribuţiile
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

autorităţilor administraţiei publice locale.

 Între cele două laturi ale funcţiei de repartiţie a finanţelor publice locale
există raporturi de interconexiune. Mobilizarea unor resurse băneşti la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale se efectueaza în vederea satisfacerii unor cerinte colective.
 Repartizarea resurselor băneşti de către unităţile administrativ
teritoriale pentru realizarea acţiunilor social-culturale, a serviciilor publice, a
dezvoltarii depinde de mobilizarea lor în cuantumul aprobat şi la termenele legale.
 Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în care se
mobilizează resursele băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, efectuarea
cheltuielilor, adminstrarea patrimoniului public si privat şi utilizarea resurselor băneşti în
conformitate cu prevederile legale .Controlul prin intermediul finanţelor publice locale
este un control bănesc ce vizeaza procesele de formare şi repartizare a fondurilor băneşti de
la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
 Ţinând seama de împartţrea administrativ teritorială a statului, bugetele
locale sunt formate din bugetele judetelor, bugetele municipiilor, bugetele oraşelor şi
bugetele comunelor.
 În conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice locale, în fiecare
comună, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judeţ şi municipiu Bucureşti, se
elaborează şi administrează buget în condiţii de autonomie ; între bugetele consiliilor locale
şi bugetele consiliilor judeţene nu exista relaţii de subordonare.
 Prin aşezarea autonomiei locale la baza organizării şi funcţionării organelor
administraţiei publice locale, între bugetele unităţilor administrativ teritoriale sunt relaţii de
interconexiune, prin care se redistri- buie resursele băneşti în vederea satisfacerii cerinţelor
colective.
 Funcţie de cheltuielile şi veniturile prevăzute în cadrul bugetelor locale,
deosebim: bugete proprii şi bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind numai
veniturile şi cheltuielile specifice structurii teritorial-administrative respective, în timp ce
bugetele centralizatoare regrupează veniturile şi cheltuielile unităţii administrativ-teritoriale
în ansamblul ei.
 Bugetele locale reflectă relaţii economice băneşti care apar în procesul
repartiţiei venitului naţional cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate cu
adresare generală la şi de la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale în scopul
satisfacerii unor interese ale colectivităţilor publice locale.

 2.1 Autonomia locală şi relaţia cu bugetul local

 Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se
organizează si funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării
serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii si al
consultării cetăţenilor in soluţionarea problemelor de interes local.
 Descentralizarea fiscală reprezintă un factor important de influenţă
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

asupra autonomiei unei administraţii locale. În măsura în care o administraţie locală

beneficiază de sume şi transferuri de la administraţia centrală, depinde de aceasta şi are o
capacitate redusă de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizează cetăţenilor.
 Prin descentralizare fiscală, autorităţile administraţiei publice locale
sunt investite cu dreptul de a institui unele impozite si taxe pentru a asigura resursele
financiare necesare acoperirii cheltuielilor din bugetele locale. În acelaşi timp,
descentralizarea fiscală încurajează autorităţile administraţiei publice locale să organizeze şi
dezvolte acţiuni din care să rezulte venituri ce pot acoperi consumurile de utilitati publice.

 Descentralizarea fiscala se realizează în forme diferite:

 delimitarea unei baze fiscale a administraţiei locale si acordarea dreptului de a decide
asupra exploatării ei; baza impozabila proprie favorizează procesul decizional local de
colectare si administrare a impozitului;
 baza de impozitare şi cotele de impozitare sunt de competenţa autorităţilor
administraţiei publice locale, dar colectarea şi administrarea veniturilor se realizează la
nivel central;
 autorităţile administraţiei centrale colectează si administrează veniturile generate de o
baza impozabila, iar autorităţile administraţiei publice locale determina baza de
impozitare;
 autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc asupra unor cote de impozitare ce se
adaugă la cele aplicate de administraţia centrala la o baza de impozitare;
 Trecerea unor venituri din impozite din competenţele autorităţilor publice centrale la
autorităţile administraţiei publice locale depinde de anumiţi factori:
 selectarea acelor obiective şi acţiuni ce se pot administra mai bine prin baza de
impozitare de către autorităţile administraţiei publice locale;
 echitatea presupune urmărirea modului în care se repartizează impozitele locale,
respectiv a poverii fiscale locale şi a eventualelor comportamente ale unor contribuabili ce
suportă diferenţele de impozite;
 baza de impozitare să corespundă din punct de vedere al cerinţelor informaţionale,
tehnice şi administrative;
 impozitele şi taxele atribuite autorităţilor administraţiei publice locale să fie corelate
cu cheltuielile necesare funcţionarii serviciilor publice locale;
 mobilitatea bazei de impozitare necesită evitarea situaţiilor în care la mutarea
persoanelor în alte localităţi să nu se mai plătească impozite şi taxe;
 La rândul său, descentralizarea unor acţiuni şi servicii poate să contribuie la
îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice, la creşterea eficientei prin urmărirea corelaţiei
dintre acţiunile locale şi cheltuielile necesare.
 Autorităţile administraţiei publice locale pot cerceta şi evalua cerinţele de
servicii publice şi le pot furniza mai eficient.
 Serviciile generale de natura iluminatului public, controlul circulaţiei,
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

poliţiei şi pazei contra incendiilor se adresează populaţiei în general. De aceea se justifică

finanţarea lor pe seama impozitelor percepute de la populaţia rezidentă.
 Bunurile şi serviciile furnizate unor beneficiari identificabili din
localităţi(apa, căldura, electricitate) se pot finanţa pe seama tarifelor solicitate de la
consumatori.
 În cazul bunurilor şi serviciilor furnizate local de care pot beneficia şi
cetăţenii cu domiciliul în alte unitati administrativ teritoriale se justifică finanţarea lor pe
seama transferurilor sau a sumelor de la bugetul administraţiei centrale (programe si acţiuni
de combatere a poluării, sănătatea preventiva).
 Infrastructura care generează venituri în perioadele viitoare se poate finanţa
pe seama împrumuturilor.
 Autonomia locală implica dreptul autorităţilor administraţiei publice locale
de a dispune de resurse banesti, de a le utiliza şi administra în vederea îndeplinirii
atribuţiilor prevăzute de lege, de a elabora buget, de a urmări execuţia bugetului denumită,
uneori, autonomie financiară.
 În general, în studiile de specialitate se invocă anumite cerinţe ale
autonomiei locale din punct de vedere financiar:
 autorităţile administraţiei publice locale să beneficieze de resurse proprii
şi de cadru normativ pentru a asigura acoperirea cheltuielilor proprii;
 autorităţile administraţiei publice locale să fie investite cu dreptul de a
determina veniturile şi cheltuielile din propriul buget;
 deciziile financiare curente ale autorităţilor administraţiei publice locale
să nu fie supuse unui control din partea administraţiei centrale;
 Autonomia locală se manifestă sub două laturi ; administrativă şi financiară
şi se exercită pe baza şi în limitele legi. Autonomia locala priveşte organizarea,
funcţionarea, competenţele, atribuţiile şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin
comunei, oraşului sau judeţului.
 Comunele, oraşele, municipiile si judeţele au dreptul la resurse proprii pe
care autorităţile administraţiei publice locale le gestionează în conformitate cu atribuţiile ce
le revin prin lege.
 CARTA EUROPEANA PRIVIND AUTONOMIA LOCALA recomanda
anumite principii pentru formarea si administrarea resurselor financiare locale:
 Colectivităţile locale au dreptul in cadrul politicii economice naţionale la
resurse proprii suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in exerciţiul competentelor
lor;
 Resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa fie proporţionale cu
competentele prevăzute de constituţie sau de lege;
 Cel puţin o parte din resursele financiare ale colectivităţilor locale trebuie sa
provină din redevenţe si din impozitele locale al cărui procent il pot fixa ele insele in
limitele legii;
 Sistemele financiare pe care se sprijină resursele de care dispun
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

colectivităţile locale trebuie sa fie de natura suficient de diversificata si evolutivă, pentru a

le permite să urmărească, pe cât posibil, în practica, evoluţia reală a cheltuielilor bugetare
de competenţa lor;
 Sprijinul colectivităţilor locale mai slabe din punct de vedere financiar
necesită punerea in funcţiune de proceduri de repartizare financiară justă sau de măsuri
echivalente destinate corijării efectelor repartiţiei inegale a resurselor potenţiale de
finanţare cat si a sarcinilor ce le revin. Asemenea masuri sau proceduri nu trebuie sa reducă
libertatea colectivităţilor locale de a opta in domeniul lor propriu de responsabilitate;
 Colectivităţile locale trebuie sa fie consultate de o maniera apropiata asupra
modalitatilor de redistribuire a resurselor ce le revin;
 Pe cat posibil, subvenţiile acordate colectivităţilor locale nu trebuie sa fie
destinate finantarii unor proiecte specifice. Atribuirea de subvenţii nu trebuie sa
prejudicieze libertatea fundamentala a politicii colectivităţilor locale in propriul lor
domeniu de competenta;
 In scopul finanţării cheltuielilor de investiţii, colectivităţile trebuie sa aibă
acces, in conformitate cu legea, la piaţa naţională de capitaluri.

 În cadrul autonomiei locale se poate delimita latura financiara, care exercită
influenta directa si hotărâtoare asupra capacităţii de a reglementa si administra treburile
publice de către autorităţile administraţiei publice locale.
 Latura financiara a autonomiei locale se individualizează prin următoarele
trăsături:
 — asigurarea dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a
elabora, aproba si executa bugetul propriu. Veniturile si cheltuielile autorităţilor
administraţiei publice locale se prevăd pentru fiecare exerciţiu financiar in bugetele locale;
 — reglementarea unor competente ale autorităţilor administraţiei publice
locale de a determina si administra veniturile proprii formate din impozite, taxe, contribuţii
in condiţiile legii;
 — urmărirea execuţiei bugetare si rectificarea bugetelor locale pe parcursul
exerciţiului bugetar;
 — fundamentarea si aprobarea opţiunilor si prioritarilor in finanţarea
cheltuielilor din bugetele locale;
 — utilizarea resurselor financiare ale autorităţilor administraţiei publice
locale pe parcursul execuţiei bugetare in condiţii de eficienta;
 — dreptul consiliilor locale de a institui taxe speciale pentru funcţionarea
unor servicii publice locale destinate unor persoane fizice si juridice;
 — dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a decide asupra
contractării de împrumuturi in condiţiile legii.
 Gradul de manifestare al laturii financiare din cadrul autonomiei locale este
influenţat de modul de delimitare a competentelor asupra unor acţiuni si servicii publice, de
diversitatea si calitatea serviciilor publice, de programele de dezvoltare ale unitatilor
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

administrativ teritoriale, de imbunatatirea managementului cheltuielilor din bugetele locale.

 Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un
fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiilor publice locale in procesul de
descentralizare a unor servicii publice ori a cererii de noi servicii publice fara asigurarea
mijloacelor financiare corespunzătoare pentru realizarea atribuţiilor respective.
 Latura financiara a autonomiei locale nu inseamna o autonomie financiara
totala a autorităţilor administraţiei publice locale, ci drepturi in utilizarea si administrarea
resurselor banesti ce aparţin comunelor, oraşelor, municipiilor si judeţelor. Autonomia
financiara deplina a autorităţilor administraţiei publice locale ar genera tendinte de separare
in cadrul statului pentru a administra resursele financiare in beneficiul locuitorilor unei
unitati administrativ teritoriale.
 Raporturile dintre unitatile administrative teritoriale sunt aşezate pe
principiul solidaritatii care implica un proces de redistribuire a resurselor banesti de la
colectivităţile locale mai bogate către cele mai sărace.
 Pornind de la diferentele in potenţialul economic si social al unitatilor
administrativ teritoriale, mecanismele finanţelor locale stimularea formarea resurselor
financiare locale si colectarea decalajelor economice si sociale.
 Carta Europeana privind autonomia locala recomanda protejarea
colectivităţilor locale mai sărace prin aplicarea unor proceduri de redistribuire financiara
care sa corecteze inegalitatii in resursele de dezvoltare.
 Latura financiara reprezintă o componenta importanta a autonomiei locale
care exercita influenta asupra capacităţii de decizie a autorităţilor administraţiei publice
locale.
 Conform prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/23 aprilie
2001, „comunele, oraşele si judeţele sunt unitati administrativ teritoriale in care se exercita
autonomia locala si in care se organizează si functioneaza autorităţi ale administraţiei
publice locale”.
 Intre autorităţile administraţiei publice locale din comune si oraşe si
autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţean se formează raporturi care sunt
aşezate pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilităţii, cooperării si solidaritatii in
rezolvarea problemelor de interes local.
 In spiritul principiului autonomiei locale, competentele autorităţilor
administraţiei publice locale se stabilesc prin lege si se exercita de autorităţile administraţiei
publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetăţean.
 Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un
fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale in procesul de
descentralizare a unor decizii fara asigurarea mijloacelor financiare necesare realizării
acestor responsabilităţi.
 In conformitate cu principiul autonomiei locale, autorităţile administraţiei
locale administrează, sau, după caz, dispun de resurse financiare si de bunuri proprietate
publica ale comunelor, oraşelor si judeţelor.
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 Autorităţile administraţiei publice centrale au obligaţia sa consulte, înainte

de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale in toate problemele care le interesează direct.
 Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca in limitele
competentelor lor, sa coopereze si sa se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice
din tara sau din străinătate.
 Comunele, oraşele si judeţele sunt persoane juridice de drept public, care au
patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
 Autonomia locala se reflecta prin organizarea si funcţionarea administraţiei
publice locale in mod independent, asigurarea capacităţii de persoana juridica de drept
public, a dreptului de a elabora, aproba si executa bugetul propriu, de a stabili bugetul
propriu, de a stabili si percepe impozitele in condiţiile legii si de a administra resursele
financiare.
 In sfera atribuţiilor Consiliilor locale se încadrează aprobarea bugetului
local, administrarea resurselor financiare, executarea bugetului, aprobarea virărilor de
credite, a modului de utilizare a rezervei bugetare, a venitului de încheiere, a exerciţiului
bugetar.
 Primarul, în calitate de autoritate executiva, intocmeste proiectul bugetului
local, contul de încheiere a exerciţiului bugetar pe care le prezintă spre aprobare Consiliului
local, exercita funcţia de ordonator de credite, urmareste încasarea veniturilor si cheltuirea
sumelor din bugetele locale.
 O altă latură a autonomiei locale se refera la dreptul autorităţilor
administraţiei publice locale de a stabili, urmări si incasa impozite si taxe in condiţiile legii
sau de a majora sau diminua unele impozite si taxe. Autonomia locala se manifesta si in
situaţia in care, consiliile locale, judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti
stabilesc taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale create in interesul
unor persoane fizice si juridice.
 Consiliile locale si judeţene si Consiliul general al municipiului Bucureşti au
dreptul sa decidă asupra contractarii de imprumuturi in condiţiile prevăzute de lege.
 Autonomia locală presupune şi creşterea răspunderii autorităţilor
administraţiei publice locale în administrarea resurselor financiare locale, in dimensionarea
cheltuielilor in limitele veniturilor, in întărirea controlului asupra utilizării resurselor din
bugetele locale si in administrarea datoriei cu prudenta.








Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206










 3. Veniturile şi cheltuielile bugetului local

 3.1 Conceptul şi sfera veniturilor şi cheltuielilor bugetului local

 Bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local cuprinde într-o formă
sistematizată, indicatorii financiari - veniturile şi cheltuielile bugetare, corespunzător
activităţii şi acţiunilor previzionale a se realiza în anul de plan.
 Veniturile şi cheltuielile bugetului local al comunei Agapia, precum şi
celelalte venituri şi cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul
unităţii administrativ teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii administrativ
teritoriale care după consolidare prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va
reflecta dimensiunea efortului financiar public pe pe unitatea administrativ teritorială
pentru anul respectiv şi de aici rezultă starea de echilibru sau dezechilibru după caz.

 Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea :
 Administraţiei publice locale ;
 Programelor, proiectelor activităţilor, acţiunilor şi
obiectivelor potrivit scopurilor prevăzute în legi şi în alte reglementări şi vor fi
angajate în strictă corelaţie cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.

 Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :
 Venituri proprii formate din :
 - Impozite - alte vărsăminte
 - Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit
 - contribuţii
 Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
 Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
 Donaţii şi sponsorizări
 Pentru dimensionarea optimă şi raţională a necesarului de fonduri bugetare,
precum şi mobilizarea prin plan a veniturilor rezultate din activităţile instituţiei publice au
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

fost stabiliţi indicatori de calcul şi fundamentare ce au la bază elemente specifice acţiunilor

bugetare şi în funcţie de care se fac previziunile de venituri şi cheltuieli bugetare. Astfel,
fiecare instituţie publică îşi poate evalua în mod temeinic necesităţile de fonduri în corelaţie
directă cu sarcinile fizice preconizate, asigurându-se în acest fel baza materială pentru
realizarea activităţilor şi acţiunilor specifice.
 Activitatea de previzionare financiară este un proces complex de analiză, de
judecăţi şi acţiuni ce se face sub conducerea contabilului-şef din instituţii cu participarea
directă a cadrelor economice, tehnice şi de altă specialitate din compartimentele funcţionale
la dimensionarea şi fundamentarea indicaţilor ce se înscriu în bugetul de venituri şi
cheltuieli.
 Detalierea indicatorilor de calcul si fundamentare se face în mod diferenţiat
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, fapt ce asigură un mod unitar de calcul al
previziunilor de venituri si cheltuieli.
 Una din sarcinile evaluării bugetare Ia instituţiile publice o constituie buna
fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de venituri şi
cheltuieli care trebuie să reflecte în ultimă instanţă valorificarea tuturor posibilităţilor pe
care le are instituţia, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul
pentru întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor publice.
 Sursele de venituri, precum şi structura acestora diferă în funcţie de felul
instituţiei, iar fundamentarea indicatorilor financiari privind veniturile se face in funcţie de
anumite criterii, cum ar fi:
 baza legală a veniturilor (constatarea şi evaluarea materiei impozabile şi a bazei de
impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente)
 analiza execuţiei preliminare din anul de bază;
 utilizarea indicatorilor de calcul şi fundamentare.
 Evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea;
 Alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date în scopul evaluării corecte a
veniturilor.
 La dimensionarea veniturilor proprii se are în vedere şi cauzele care au dus
la nerealizarea integrală sau subevaluarea acestora în anii precedenţi, pentru descoperirea şi
atragerea la buget de noi resurse financiare, iar la cheltuieli se va urmări angajarea şi
utilizarea creditelor bugetare pentru acţiuni de strictă necesitate şi cu posibilităţi reale de
execuţie.
 Analiza este necesar a se efectua pe fiecare sursă de venit pentru ca
deficientele din anul precedent să poată fi înlăturate cu prilejul definitivării şi aprobării
bugetelor locale.
 Veniturile bugetare locale constau în mare parte din impozite şi taxe locale
(de la populaţie), care, deşi ca număr sunt mult mai numeroase, aduc venituri modeste. Deci
ele sunt total neacoperitoare pentru nevoile locale şi de aceea pentru completarea
veniturilor bugetelor locale se aprobă sume defalcate din impozitul pe salarii (de la bugetul
de stat) si transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale.
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 Indicatorii de calcul şi fundamentare sunt stabiliţi in mod diferit, in funcţie

de provenienţa veniturilor, astfel:
 Impozitul pe clădiri de la persoane fizice
 Este un impozit anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile
aflate în proprietatea acestora. Se calculează prin aplicarea unei cote stabilite de către
consiliile locale, potrivit legii, care poate fi cuprinsă între 1,0 -1,5% asupra valorii stabilite
potrivit criteriilor şi normelor de evaluare, prevăzute în anexa 1 la H.C.L nr.40/29.12.2006
 Acest impozit se fundamentează pe:
 cota de 1-1,5%
 numărul de contribuabili
 valoarea impozabilă pe mp
 suprafaţa clădirii deţinute
 In funcţie de felul şi destinaţia clădirilor acest impozit se calculează potrivit
devizului, in tabelul in nr. 1:
 Tabelul nr. 1
11111  Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane fizice

Nr.con Valoare Cota de impozitare Impozit

Suprafaţa
tribuab impozabila Rang Zona în cadrul localităţii total
clădirii localitate
ili m.p A B C datorat
25 943 40 IV 1,10% 10.373
45 402 75 IV 1,05% 14.245
30 211 70 IV 1% 4.431
55 120 45 V 1,05% 3.118
35 80 50 V 1,0% 1.400
40 60 75 V 0,95% 1.710
35.277

 Impozitul pe clădiri de la persoane juridice

 Este un impozit anual, care se stabileşte şi se calculează pe baza declaraţiei
de impunere, care se depune la organele fiscale teritoriale şi se verifică de către acestea.
Calculul se face prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale între 1 - 1,5% asupra
valorii la care sunt înscrise clădirile în evidenta contabilă a acestora.
 Acest impozit se dimensionează în funcţie de:
 numărul de contribuabili;
 valoarea clădirilor;
 cota de 1 - 1,5%. (tabelul nr. 2)

 Tabelul nr. 2
 Deviz privind plata impozitului pe clădiri - persoane juridice
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Valoare Impozit
Contribuabil Cota de impozitare
clădire datorat

S.C.CITYSHOP S.R.L 5.000 1% 50

S.C.LEONARDO SRL 7.000 1% 70
S.C.ENIC SCENERY SRL 4.000 1% 40

TOTAL
160
 Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii
 Este datorat de contribuabili, atât persoane fizice cât şi persoane juridice
care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate în municipii, oraşe şi comune.
 Impozitul pe teren se stabileşte anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren,
diferenţiat pe categorii de localităţi, iar în cadrul localităţilor pe zone, după cum urmează
(tabelul nr. 3):

 Tabelul nr. 3

 Impozitul pe terenuri ocupate de clădiri si alte construcţii
 Categoria localităţii
Zona
Oraşe Comune
A. 240 180 40
B. 140 100 30
C. 90 60 -
D. 60 40 -

 Acest impozit se dimensionează în funcţie de:
 numărul de contribuabili;
 suprafaţa deţinută în proprietate;
 suma datorată pe metru pătrat;
 zona în care se află terenul (tabelul nr. 4).

 Tabelul nr. 4
 Deviz privind plata impozitului pe terenuri
NR. ZONA SUMA SUPRAFAŢA IMPOZITUL
CONTRIBUABIL DATORATA PE DEŢINUTA (MP )
TOTAL
I MP DATORAT
12 A 0,03 40 14,4
14 B 0,015 35 7,35
8 A 0,021 20 3,36
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

11 C 0,008 45 3,96
8 D 0,007 65 3,64
TOTAL 32,71

 Taxa asupra mijloacelor de transport

 Se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, pentru fiecare
200 cmc sau fracţiune de capacitate sub 200 cmc, după cum se arata in tabelul nr. 5:


 Tabelul nr. 5
Taxa asupra mijloacelor de transport
Lei/an
 autoturisme 7
 autobuze, autocare, microbuze, autocamioane 24
 autotrenuri de orice fel 28
 tractoare 16
 motociclete, motorete, scutere 4
 biciclete si triciclete cu motor 3

 Pentru remorci de orice fel, semiremorci şi rulote, taxele anuale se stabilesc
în funcţie de capacitatea acestora, astfel:
 până la 1 tonă - 50% din taxa stabilită pentru autoturisme;
 între 1 - 3 tone inclusiv - 50% din taxa stabilită pentru tractoare;
 peste 3 tone - 50% din taxa stabilită pentru autotrenuri.
 Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte de către organele fiscale
teritoriale pe raza cărora contribuabilii îşi au domiciliul sau sediul, după caz, pe baza
declaraţiei de impunere (tabelul nr. 6).
 Tabelul nr. 6
 Deviz privind plata taxei asupra mijloacelor de transport
Suma stabilită
Capacitatea Taxa
Contribuabili pentru fiecare 200
cilindrică (cmc) datorată
cmc
250 1.200 7 10.500
350 1.800 7 22.050
150 1.400 15 15.750
200 2.200 15 33.000
100 2.600 30 39.000
100 2.000 60 60.000
TOTAL 180.300
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul

construcţiilor
 Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor eliberate
contribuabi-lilor sunt supuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de valoarea construcţiilor sau
a instala-ţiilor, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate, conform tabelului
nr. 7:


 Tabelul nr. 7
Certificatul de urbanism
Suprafaţa terenurilor pentru care se solicita certificatul Taxa
(mp) -lei-
- Pentru mediul urban:
pana la 150 4
pana la 250 5
pana la 500 6
pana la 750 8
pana la 1000 9
peste 1000 9 + 1 lei/mp pentru
suprafeţe mai mari de
1000 mp

 - Pentru mediul rural se percepe 50% din taxa prevăzută pentru mediul
urban.
1.1. Autorizaţia de construire, reconstruire, precum şi orice alte lucrări,
indiferent de valoarea lor, efectuate la construcţii reprezentând monumente,
ansambluri istorice precum şi lucrările de amenajare a spaţiilor publice:
2% din valoarea autorizată a lucrării sau construcţiei, inclusiv instalaţiile
aferente acesteia.
Pentru construcţiile de locuinţe, taxele vor fi reduse cu 50%.
1.2. Autorizarea construcţiilor provizorii de şantier necesare execuţiei
lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea:
3% din valoarea autorizată a construcţiilor provizorii.
1.3. Autorizaţii de construcţie pentru organizare de tabere de corturi,
căsuţe sau rulote, campinguri:
2% din valoarea autorizată a lucrării/construcţiei.
1.4. Autorizarea construcţiilor pentru lucrări cu caracter provizoriu:
chioşcuri, tonete, cazino, spatii de expunere situate pe căile şi în spatiile
publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi panourilor de afişaj,
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

firmelor şi reclamelor:
pentru fiecare mp: 1,5 lei, dar nu mai puţin de 1 leu.
1.5. ♦ Autorizaţia de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi
amenajărilor pentru care s-a eliberat autorizaţia de la pct. b-a se taxează cu
50% din taxa plătită la autorizare.
1.6. ♦ Autorizaţiile pentru lucrări de racorduri şi branşamente la reţelele
publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică şi telefonie:
de fiecare instalaţie 1 leu.
1.7. Aviz de urbanism şi amenajarea teritoriului: 1,0 – 1,5 lei.
1.8. Certificat nomenclatură stradală şi adresă: 0,5 - 1,0 lei.
1.9. Taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de orice fel cu excepţia celor
din domeniul construcţiilor, precum si viza anuală a acestora.

 A. Autorizaţia de funcţionare pentru activităţi lucrative şi viza anuală a
acestora:
1. pentru meseriaşi şi cărăuşi 55 lei
2. pentru cazane de fabricat rachiu 120 lei
3. pentru liber-profesionişti 218 lei
4. pentru mori, prese de ulei 431 lei
5. pentru alte activităţi 75 lei
B. Autorizaţii sanitare eliberate persoanelor particulare: 35-49 lei.
♦ Alte lucrări:
1. copii heliografice de pe planuri cadastrale sau alte asemenea planuri,
deţinute de Consiliile locale, de fiecare mp de plan:
- la scara 1:500 2 lei
- la scara 1:1000 3 lei
- la scara 1:2000 4 lei
2. eliberarea sau viza anuală a autorizaţiilor ce dau dreptul de a executa
proiecte:3 lei
Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe se stabileşte pe baza
celor declarate de solicitant în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie.
Cuantumul taxelor se stabileşte în limitele prevăzute de lege de către Consiliile
locale.

 Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate afişaj şi reclamă

Contribuabilii care folosesc mijloace de publicitate prin afişaj şi reclamă,
datorează următoarele taxe:
a) taxe pentru publicitate, afişaj şi reclamă datorate în funcţie de
dimensiuni:
lei/an
 sub 1/2 mp inclusiv 3
 între 1/2 mp şi 1 mp inclusiv 6
 între 1 şi 2 mp inclusiv 6
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 între 2 şi 3 mp inclusiv 20
 între 3 şi 5 mp inclusiv 50
 peste 5 mp 50+ 2 pentru fiecare mp sau fracţiune
b) taxele prevăzute pentru firmele instalate la locul exercitării activităţii
de către contribuabili:
lei/an
 până la 1 /2 mp inclusiv 1
 între 1/2 şi 1 mp inclusiv 2
 între 1 şi 2 mp inclusiv 3
 peste 2 mp 3+2 pt. fiecare mp sau fracţiune
Cuantumul acestor taxe se stabileşte de către consiliile locale pe teritoriul
cărora se realizează publicitatea, afişajul sau reclama, cu limitele de mai sus.
Pentru firmele, reclamele, afişajele şi publicitatea realizate exclusiv într-o
limbă străină, taxele prevăzute se majorează de 5 ori.
In cazul reclamelor, publicităţii pentru ţigări, băuturi alcoolice pe bază de
contract scris, prin intermediul presei scrise, televiziunii sau prin alte mijloace,
trebuie să se plătească o taxă de 20% din valoarea contractului.
Taxa se varsă anticipat la bugetul local până la data de 10 a lunii următoare
celei în care taxa a devenit exigibilă.
In exercitarea atribuţiilor ce le revin în administrarea domeniului public si
privat al unităţilor administrativ-teritoriale, consiliile locale pot institui taxe pentru:
 utilizarea temporară a locurilor publice;
 deţinerea în proprietate şi folosinţă, după caz, de utilaje autorizate să
funcţioneze în scopul obţinerii de venit;
 vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi
arheologie, precum şi alte taxe.

3.2. Clasificaţia bugetara cadru unic de prezentare a veniturilor si cheltuielilor

din bugetul local

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale, de munca sau

băneşti pentru realizarea acţiunilor şi satisfacerea trebuinţelor generale ale societăţii.
Fundamentarea cheltuielilor înscrise în proiectele bugetelor locale este supusă
cerinţei de "dimensionare" a cheltuielilor în funcţie de necesităţile reale ale tuturor
unităţilor administrativ teritoriale, serviciilor şi instituţiilor publice locale din fiecare
oraş, comună, judeţ.
Stabilirea cheltuielilor bugetelor locale cuprinde calculul cheltuielilor de salarii
şi alte drepturi băneşti salariale, pentru deplasări în interes de serviciu, întreţinere şi
gospodărie, carti şi publicaţii, reparaţii curente şi capitale şi celelalte trebuinţe
băneşti cu caracter funcţional pentru fiecare instituţie, serviciu public de interes
local, ca şi pentru primării şi prefecturi,
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Toate aceste cheltuieli se fundamentează pe structura clasificaţiei bugetare

funcţională şi economică, conform tabelului nr. 8.

Clasificaţia cheltuielilor bugetului local urmează două linii principale:

1. Obiectul sau funcţia pentru care cheltuiala este destinată, numită clasificaţia
funcţională, cum sunt: învăţământ, sănătate, cultură şi artă, asistentă socială,
gospodărie comunală şi locuinţe, cheltuieli pentru organele locale ale autorităţii
executive, transporturi-comunicaţii şi alte acţiuni.
2. Natura cheltuielii sau efectul economic al acesteia, numită clasificaţia economică,
o evidenţiază cheltuielile bugetare pe articole şi aliniate.
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 Tabelul nr. 8


  S  Pa  Denumirea indicatorilor
Capitol ubcap. ragraf
    TOTAL CHELTUIELI

    Partea I-a SERVICII

50.02 PUBLICE GENERALE
    Autoritati publice si acţiuni
51.02 externe
  5   Autoritati executive si
1.02.01 legislative
   51.  Autoritati executive
02.01.03
    Alte servicii publice
54.02 generale
  5   Fond de rezerva bugetara la
4.02.05 dispoziţia autoritatilor locale
  5   Fond pentru garantarea
4.02.06 împrumuturilor externe,
contractate/garantate de stat
  5   Fond pentru garantarea
4.02.07 împrumuturilor externe,
contractate/garantate de
administraţiile publice locale
  5   Servicii publice comunitare
4.02.10 de evidenta a persoanelor
  5   Alte servicii publice generale
4.02.50
    Tranzacţii privind datoria
55.02 publica si împrumuturi
    Transferuri cu caracter
56.02 general intre diferite nivele ale
administraţiei
  5   Transferuri din bugetele
6.02.06 consiliilor judeţene pentru finanţarea
centrelor pentru persoanele cu
handicap
  5   Transferuri din bugetele
6.02.07 locale pentru instituţiile de asistenta
sociala pentru persoanele cu handicap
   

    Partea a II- APARARE.

59.02 ORDINE PUBLICA SI
SIGURANTA NATIONALA
    Apărare
60.02
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

  6   Apărare naţionala
0.02.02
    Ordine publica si siguranţa
61.02 naţionala
  6   Ordine publica
1.02.03
   61.  Politie comunitara
02.03.04
  6   Protecţie civila si protecţia
1.02.05 contra incendiilor (protecţie civila
nonmilitara)
   

    Partea a III-a
64.02 CHELTUIELI SOCIAL-
CULTURALE
    Invatamant
65.02
  6   Invatamant preşcolar si
5.02.03 primar
   65.  Invatamant preşcolar
02.03.01
   65.  Invatamant primar
02.03.02
  6   Invatamant secundar
5.02.04
   65.  Invatamant secundar inferior
02.04.01
   65.  Invatamant secundar superior
02.04.02
   65.  Invatamant profesional
02.04.03
  6   Invatamant postliceal
5.02.05
  6   Invatamant nedefinibil prin
5.02.07 nivel
   65.  Invatamant special
02.07.04
  6   Servicii auxiliare pentru
5.02.11 educaţie
   65.  Internate si cantine pentru
02.11.03 elevi
   65.  Alte servicii auxiliare
02.11.30
  6   Alte cheltuieli in domeniul
5.02.50 invatamantului
    Sănătate
66.02
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

  6   Servicii medicale in unitati

6.02.06 sanitare cu paturi
   66.  Spitale generale
02.06.01
  6   Alte cheltuieli in domeniul
6.02.50 sanatatii
   66.  Alte instituţii si acţiuni
02.50.50 sanitare
    Cultura, recreare si religie
67.02
  6   Servicii culturale
7.02.03
   67.  Biblioteci publice
02.03.02 comunale, orasenesti,
municipale
  67.02.03.03  Muzee

  67.02.03.04  Instituţii publice de

spectacole si concerte
  67.02.03.05  Scoli populare de
arta si meserii
  67.02.03.06  Case de cultura

  67.02.03.07  Cămine culturale

  67.02.03.08  Centre pentru

 
 
conservarea si promovarea
culturii tradiţionale
67.02.03.12  Consolidarea si
restaurarea monumentelor
istorice
67.02.03.30  Alte servicii culturale

  6   Servicii recreative si sportive

7.02.05
   67.  Sport
02.05.01
   67.  Tineret
02.05.02
   67.  Întreţinere grădini
02.05.03 publice, parcuri, zone verzi,
baze sportive si de agrement
  6   Servicii religioase
7.02.06
  6   Alte servicii in domeniile
7.02.50 culturii, recreării si religiei
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

    Asigurări si asistenta
68.02 sociala
  6   Asistenta acordata
8.02.04 persoanelor in vârsta
  6   Asistenta sociala in caz de
8.02.05 invaliditate
   68.  Asistenta sociala in
02.05.02 caz de invaliditate
  6   Asistenta sociala pentru
8.02.06 familie si copii
  6   Ajutoare pentru locuinţe
8.02.10
  6   Creşe
8.02.11
  6   Prevenirea excluderii sociale
8.02.15
   68.  Ajutor social
02.15.01
   68.  Cantine de ajutor
02.15.02 social
  6   Alte cheltuieli in domeniul
8.02.50 asigurărilor si asistentei sociale
   
`

    Partea a IV-a SERVICII SI

DEZVOLTARE PUBLICA,
LOCUINTE, MEDIU DI APE
    Locuinţe, servicii si
70.02 dezvoltare publica
  7   Locuinţe
0.02.03
   70.  Dezvoltarea
02.03.01 sistemului de locuinţe
   70.  Alte cheltuieli in
02.03.30 domeniul locuinţelor
  7   Alimentare cu apa si
0.02.05 amenajări hidrotehnice
   70.  Alimentare cu apa
02.05.01
   70.  Amenajări
02.05.02 hidrotehnice
  7   Iluminat public si
0.02.06 electrificări rurale
  7   Alimentare cu gaze naturale
0.02.07 in localitati
  7   Alte servicii in domeniile
0.02.50 locuinţelor, serviciilor si dezvoltării
comunale
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

    Protecţia mediului
74.02
  7   Salubritate si gestiunea
4.02.05 deşeurilor
   74.  Salubritate
02.05.01
   74.  Colectarea, tratarea si
02.05.02 distrugerea deşeurilor
  7   Canalizarea si tratarea
4.02.06 apelor reziduale
   

    Partea a V-a ACTIUNI

79.02 ECONOMICE
    Acţiuni generale economice,
80.02 comerciale si de munca
  8   Acţiuni generale economice
0.02.01 si comerciale
   80.  Prevenire si
02.01.06 combatere inundaţii si gheţuri
   80.  Stimulare
02.01.09 întreprinderi mici si mijlocii
   80.  Programe de
02.01.10 dezvoltare regionala si
sociala
   80.  Alte cheltuieli pentru
02.01.30 acţiuni generale economice si
comerciale
    Combustibili si energie
81.02
  8   Energie termica
1.02.06
  8   Alţi combustibili
1.02.07
  8   Alte cheltuieli privind
1.02.50 combustibili si energia
    Agricultura, silvicultura,
83.02 piscicultura si vanatoare
  8   Agricultura
3.02.03
   83.  Protecţia plantelor si
02.03.03 carantina fitosanitara
   83.  Alte cheltuieli in
02.03.30 domeniul agriculturii
    Transporturi
84.02
  8   Transport rutier
4.02.03
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

   84.  Drumuri si poduri

02.03.01
   84.  Transport in comun
02.03.02
   84.  Străzi
02.03.03
  8   Transport aerian
4.02.06
   84.  Aviaţia civila
02.06.02
  8   Alte cheltuieli in domeniul
4.02.50 transporturilor
    Alte cheltuieli economice
87.02
  8   Fondul Roman de Dezvoltare
7.02.01 Sociala
  8   Zone libere
7.02.03
  8   Turism
7.02.04
  8   Proiecte de dezvoltare
7.02.05 multifuncţionale
  8   Alte acţiuni economice
7.02.50
   

    Partea a a VII-a
96.02 REZERVE,
EXCEDENT/DEFICIT
    Rezerve
97.02
    Excedent
98.02
    Deficit
99.02


 4. Studiu de caz : Monografie privind înregistrarea în contabilitate a

principalelor operaţiuni legate de execuţia bugetului la Consiliul Local Agapia

4.1. Inregistrări contabile privind deschiderea finanţării

Principalele operaţiuni legate de finanţarea instituţiilor publice, din sursele bugetului

local au în vedere trei mari categorii de evenimente şi anume ;
 Deschiderea finanţării ;
 Finanţarea propriu zisă
 Închiderea conturilor şi stabilirea rezultatului patrimonial.
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

I. Deschiderea finanţării ;

În baza bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, elaborat şi aprobat pentru

exerciţiul bugetar 2007, Primăria Agapia beneficiază de o finanţare în valoare de 3.420.000
lei.
Conform repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local al
comunei – în trimestrul I 2007, respectiv luna ianuarie, din bugetul Primăriei au fost
deschise credite bugetare în sumă de 235.670 lei din care :
 125.970 lei credite pentru cheltuieli proprii;
 109.700 lei credite repartizate şi deschise, pentru cele două unităţi de
învăţământ din subordine, a căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari de
credite respectiv;
o Şcoala generală cls. I – VIII “Nicolae Grigorescu” din comuna Agapia pentru
suma de 68.950 lei
o Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia pentru suma de 36.750
lei .
Operaţiunea de deschidere a creditelor bugetare s-a realizat pe baza următoarelor
documente întocmite de către ordonatorul principal :
 Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor deschise ;
 Nota justificativă privind situaţia creditelor deschise, defalcate pe
subdiviziunile clasificaţiei funcţionale – pe capitole , subcapitole şi pe titluri de
cheltuieli – ale clasificaţiei economice.

Primăria Comunei Agapia Nr.55/05.01.2007

DISPOZIŢIE BUGETARĂ

Privind deschiderea creditelor

Banca plătitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr._____________________

Plătitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112
Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Beneficiar Şc.generala cls. I – VIII “N.Grigorescu”Agapia Cont nr.0265020017232404 Suma

(şaptezecimiinouăsutecincizecilei) Lei 68.950
Cu drept de utilizare de la data de 05.01.2007

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului

emitentului (data înreg.,ştampila,semnăt) (înreg.,ştamp.,semnăt)

Primăria Comunei Agapia Nr.56/05.01.2007

DISPOZIŢIE BUGETARĂ
Privind deschiderea creditelor

Banca plătitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr._____________________

Plătitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112
Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________
Beneficiar Seminarul Teol.”Cuvioasa Parascheva”Agapia Cont nr.026502003671027
Suma (treizecişioptmiişaptesutecincizecilei) Lei 36.750
Cu drept de utilizare de la data de 05.01.2007

Ştampila şi semnătura Banca plătitorului Banca beneficiarului

emitentului (data înreg.,ştampila,semnăt) (înreg.,ştamp.,semnăt)

Primaria AGAPIA

Nr.______din _______
Către ,
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Trezoreria Tirgu Neamt

Vă comunicăm că pentru luna Ianuarie 2007 se deschid credite pentru bugetul local,din
contul Primariei Agapia în sumă de 235.670 lei
Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont cap. Cont
24.51.02 24.55.02 24.56.02 24.65.02 24.65.02 24.67.02 24.68.02 24.70.02 cap.
Nr. EXPLICAŢII Sc.Agapia Seminar 24.84.0
crt. 2
36.000 7.500 68.950 36.750 2.580 18.410 52.570 12.910

01. Cheltuieli curente 36.000 7.500 68.950 36.750 2.580 18.410 10.910 12.910
10. Cheltuieli de personal 26.000 66.950 33.450 1.080
18.410
20 Cheltuieli materiale 10.000 2.000 3.300 1.500 10.910 12.9
10
30. Dobanzi 7.500
40. Subventie
51. Transferuri intre
unitati ale adm.publice
55. Alte transferuri
57. Asistenta sociala
59. Alte cheltuieli
70. Cheltuieli de capital 41.660
71. Active nefinanciare 41.660
72. Active financiare
81. Rambursari de credite
TOTAL 36.000 7.500 68.950 36.750 2.580 18.410 52.750 12.910

Primar, Contabil sef,

1. Înregistrări în contabilitatea Primăriei Agapia

 Aprobarea finanţării pentru exerciţiul bugetar 2007

Debit 8060 3.420.000 lei

Credite bugetare aprobate

 Repartizarea creditelor bugetare aferente lunii ianuarie 2007 şi

recunoaşterea creditelor pentru cheltuieli proprii;

Debit 8068 239.850 lei

Credite repartizate din bug.local

Debit 8069 129.970 lei

Credite repartiz.din bugetul local pentru chelt.proprii

 Repartizarea creditelor pentru instituţiile de învaţământ din subordine ;

Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

credit 8068 109.700 lei

credite repartizate din bugetul local

pentru instituţiile din subordine

2. Înregistrări în contabilitatea ordonatorilor terţiari de credite :

 Şcoala Generala cls.I – VIII “Nicolae Grigorescu” Agapia

Debit 8069 68.950 lei

Credite repartizate din bug.local

Pentru cheltuieli proprii

 Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia

Debit 8069 36.750 lei

Credite repartizate din bug.local

Pentru cheltuieli proprii

4.2. Inregistrări contabile privind finanţarea propriu zisă a cheltuielilor

Finanţarea propriu zisă, denumire generică pentru execuţia bugetară, în

contabilitate înseamnă utilizarea creditelor bugetare deschise sau repartizate.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor de interes local se
asigură astfel :
 Integral din bugetul local, în funcţie de subordonare;
 Din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul local, în funcţie de
subordonare;
 Integral din venituri proprii.

 Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie din :
 Venituri proprii formate din :
 - Impozite - alte vărsăminte
 - Taxe - alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit
 - contribuţii
 Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
 Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete
 Donaţii şi sponsorizări
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Operaţiuni privind constituirea veniturilor bugetului local al comunei Agapia

3. Înregistrarea creanţelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaraţia

fiscală a contribuabililor pentru anul 2007.
464.2 = % 258.621
Creanţe buget local 734.01 16.246
Anul curent imp.clădiri P.Fizice
734.02 35.436
imp.clădiri P.Juridice
734.03 41.456
imp.teren P.fizice
734.04 6.345
imp.teren P.Juridice
734.06 11.722
imp.teren extravilan
734.05 20.275
Taxa judiciară de timbru
7356.1 13.855
Taxa mijl.transport P.Fizice
7356.2 6.587
Taxa mijl.transport P.juridice
739 60.387
Alte impozite şi taxe
7512.1 4.211
Taxa extrajudiciară de timbru
7512.2 150
Alte venituri şi taxe administrative
7513 30.618
Amenzi circulaţie
750 11.333
Venituri din concesiuni
4. Înregistrarea majorărilor creanţelor bugetului local cu dobânzi şi penalităţi de
întârziere. 464.2 = % 2.261,20
Creanţe buget local 734.01 32,40
Anul curent imp.clădiri P.Fizice
734.02 245,10
imp.clădiri P.Juridice
734.03 67,30
imp.teren P.fizice
7356.1 11,90
Taxa mijl.transport P.Fizice
7512.1 190,50
Taxa extrajudiciară de timbru
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

7513 1.467,20
Amenzi circulaţie
739 243,70
Alte impozite şi taxe
734.06 3,10
imp.teren extravilan
5. Încasat prin Trezorerie venituri prelevate de la Bugetul de stat
5211.13 = 7352.1 135.350
Disponibil al Sume defalcate din TVA
bugetului local pt.chelt descentraliz
5211.14 = 7352.2 85.521
Sume defalcate din TVA
pt.echilibrarea bugetelor
6. Se încasează creanţe ale bugetului local
5311 = % 3.862,80
464.1 241,50
Creanţe bug.local (rămăşiţa)
464.2 3.621,30
Creanţe curente bug.local

581 = 5311 3.862,80

5211 = 581 3.862,80
7. Încasat prin Trezorerie venituri din cote defalcate din impozit pe venit
5211.12 = 731.1 21.534,33
cote defalcate din impozit
5211.11 = 731.2 61.122
Sume alocate de C.Judetean

8. Constituirea veniturilor din activitatea de autofinanţare.

În situaţia de faţă autofinanţarea constiutuie o formă complementară de

finanţare.Veniturile proprii se obţin din activităţile specifice ale primăriei şi sunt
destinate în totalitate desfăşurării activităţii sale.
Pe seama veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct în care sunt
recunoscute încasările şi plăţile efectuate având la bază aceleaşi subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare.Contul de disponibil 562 “Disponibil al instituţiei finanţate din
venituri proprii”, este un cont de activ în debitul căruia se înregistrează încasările din
activitatea proprie, iar în credit plăţile efectuate pe seama veniturilor proprii. Soldul
contului este debitor şi reprezintă disponibilul existent în cont.
Pentru determinarea rezultatului exercuţiului în condiţiile autofinanţării se
utilizează contul 121.10 “Rezultatul exerciţiului din activitatea de autofinanţare”
 Se înregistrează venituri proprii
din activitatea de autofinanţare
4611 = % 1.321,00
7511.1 31,20
Venituri din taxa pe păşune
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

7511.2 287,10
Venituri din închiriere spaţii
7511.3 932,70
Venituri din prest.serv.canalizare
7511.4 70,00
Venituri din alte prest.servicii
 Se încasează prin casierie debitele din venituri autofinanţate;
5311 = 4611 1.321,00
581 = 5311 1.321,00
 Se depune numerarul în contul de disponibil din Trezorerie;
562 = 581 1.321,00
9. Înregistrarea cheltuielilor efectuate şi finanţate din venituri proprii
 În baza facturii nr.4045675/19.01.2007 emise de către SC”Acvaterm” SA Tîrgu
Neamţ se evidenţiază cheltuieli privind consumul de apă.

610.01 = 401 2500 lei

 După parcurgerea primelor trei faze ale execuţiei bugetare (angajare, lichidare,
ordonanţare) se efectuează plata furnizorului – faza finală a execuţiei bugetare prin
care instituţia stinge obligaţia faţă de terţi.
401 = 562 2500 lei

 În baza facturii nr.5688677/26.01.2007 emise de către SC”E-ON Moldova” SA

Sucursala Neamţ se evidenţiază cheltuieli privind consumul de energie electrică.
610.02 = 401 559,18 lei
401 = 562 559,18 lei
10. Constituirea şi utilizarea fondului de rulment .
 Se constituie fondul de rulment al anului curent 2007 prin preluarea excedentul
financiar al execuţiei bugetare încheiate la 31.12.2006 .
5221 = 5212 745.203 lei
Disponibilul curent din fondul Rezultatul execuţiei bugetare
de rulment al bugetului local din anul curent
 Înregistrare dobândă acordată la disponibilul din fondul de rulment ;
5187 = 766 15,70 lei
Dobânzi de încasat venituri din dobânzi
 Încasare dobândă la fondul de rulment ;
5221 = 5187 15,70 lei
766 = 131.1 15,70 lei
venituri din dobânzi fond de rulment

 În baza facturii nr.2427307/19,01,2007 şi a deviziului de lucrări întocmit de către

SC”Diekat” Construct SA Bucureşti se înregistrează valoarea lucrărilor de investiţii
în curs la obiectivul « Reabilitare Areal Turistic « Mănăstirea Agapia.
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

231 = 404 101.233,15 lei

Investiţii în curs furnizori pentru investiţii

 Se înregistrează valoarea lucrărilor pentru inspecţia în construcţii realizate la

acelaşi obiectiv.

231 = 404 13.153 lei

Investiţii în curs furnizori pentru investiţii
 În baza Ordinului de Plată nr.66/31.01.2007, se achită contravaloarea lucrărilor
de investiţii în curs realizate – beneficiar Ministerul Integrării Europene.

404 = 5221 101.233,15 lei

furnizori pentru investiţii disponibil fond rulment b.local

 În baza Ordinului de Plată nr.67/31.01.2007, se achită contravaloarea lucrări

inspecţia în construcţii – beneficiar ISCLPUAT Piatra Neamţ.
404 = 5221 13.153 lei
furnizori pentru investiţii disponibil fond rulment b.local

11. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de

personal .
Ştatul de salarii este documentul specific care serveşte pentru calcului
drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi a contribuţiei angajatorului şi angajaţilor la
: Bugetul de Stat, Bugetul asigurărilor sociale de stat, Bugetul asigurărilor de
sănătate, Bugetul asigurărilor de şomaj.
Exemplu : La capitolul 51.02 – Autorităţi publice legislative şi executive, în luna
ianuarie 2007 – pe baza ştatului de salarii şi a centralizatorului se înregistrează
următoarele cheltuieli de personal ;
o Salarii brute acordate salariaţilor = 19.691 lei din care ;
- salarii încadrare = 11.211 lei
- spor de vechime = 1.033 lei
- spor viza CFP = 201 lei
- spor urbanism 15% = 123 lei
- salarii de merit = 234 lei
- alte sporuri = 3.121 lei
- ore suplimentare = 2.999 lei
- premii = 769 lei

 Se înregistrează ştatul de plată la salarii ;

641 = 421 19.691 lei
Cheltuieli cu salariile personal salarii datorate
Personalului
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 Se înregistrează reţinerile din salariile personalului ;

421 = % 7.206 lei
4312 2.023 lei
9,5% CAS asiguraţi
4314 1.211 lei
6,5% contrib.sănătate asiguraţi
4372 310 lei
1% şomaj asiguraţi
444 2.754 lei
Impozit salarii
427.1 510 lei
Rate CAR
427.2 398 lei
Rate credit
 Se înregistrează contribuţiile angajatorului la asigurăride de protecţie socială ;
6451/10.03.01 = 4311 3.805 lei
19,5% CAS angajator contrib.angajator la asig.sociale
6452/10.03.02 = 4371 408 lei
2% contribuţii şomaj contrib.angajator la asig.şomaj
6453/10.03.03 = 4313 1.389 lei
6,5% contribuţii sănătate angajator contrib.angajator la asig.sănătate
6454/10.03.04 = 4315 82 lei
0,4% fond de risc contrib.angataor pt.fond risc
6455/10.03.06 = 4317 173 lei
0,85% Concedii şi indemnizaţii contrib.angajator la FNUASS
6458/10.03.07 = 438 51 lei
0,25% fond garantare creanţe contrib.angajator la const.fd.garantare
Salariale creanţe salariale
 Se înregistrează plata salariilor nete, prin alimentare CARD-uri în valoare de 16.077
lei.
421 = 7702 16.077 lei
Personal salarii datorate Finanţare de la bugetul local
 Se înregistrează achitarea obligaţiilor către BASS, BASSănătate, BASŞomaj, pe
destinaţii ;
% = 7702 12.268 lei
4311 3.154 lei
contrib.angajator la asig.sociale finanţare de la buget local
4371 511 lei
contrib.angajator la asig.şomaj
4313 1.721 lei
contrib.angajator la asig.sănătate
4315 61 lei
contrib.angataor pt.fond risc
4317 123 lei
contrib.angajator la FNUASS
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

438 73 lei
contrib.angajator la const.fd.garantare
creanţe salariale
4312 1.322 lei
9,5% CAS asiguraţi
4314 1.198 lei
6,5% contrib.sănătate asiguraţi
4372 275 lei
1% şomaj asiguraţi
444 2.911 lei
Impozit salarii
427.1 520 lei
Rate CAR
427.2 399 lei
Rate credit

12. Operaţiuni specifice privind constituirea şi înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor

materiale cu finanţare din sursele bugetului local.

Principalele documente care consemnează creanţele şi datoriile materiale sunt :

 Factura – document care atestă transferul proprietăţii stocurilor de la furnizor la
client
 Avizul de însoţire a mărfii – document care justificativ al mărfurilor pe timpul
transportului(în cazul în care factura este întocmită ulterior)
 Nota de recepţie şi constatare diferenţe – serveşte pentru recepţia bunurilor
aprovizionate;
- încărcarea în gestiune,
- act de probă în litigii cu furnizorii
- ca document justificativ de înregistrare în contabilitate.
 Bon de consum individual sau colectiv- evidenţiază eliberarea din magazie
pentru consum a unui material sau mai multe materiale
 În baza facturii 4005703/08.01.2007 emisă de SC.”Van Năstasă” SRL, şi a n.i.r
nr.11/08.01.2007, se înregistrează achiziţie lemn foc în valoare de 1.734,79 lei,
3022 = 401 1234,79 lei
Combustibili furnizori
 Se înregistrează plata datoriei către furnizor
401 = 7702 1.234,79 lei
Furnizori finanţare de la buget local
 Conform facturii 9667237/19.01.2007, emisă de către SC “Media Trust” SRL Piatra
Neamţ, se evidenţiază cheltuieli publicitare în valoare de 60,60 lei,
623 = 401 63,60 lei
Cheltuieli publicitare furnizori
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 Se achită cheltuieli publicitare conf OP/62/19,01,2007

401 = 7702 63,60 lei
Furnizori finanţare de la buget local
 În baza facturii 1519825/15.01.2007, furnizor SC”Van Năstase” SRL se înregistrează
cheltuieli transport lemn foc.
6241 = 401 911,76 lei
Cheltuieli transport bunuri furnizori

 Seînregistrează cheltuieli telefonice /luna decembrie 2006, conf. Facturii 874443-

Romtelecom SA Bucureşti.
626 = 401 321,34 lei
Cheltuieli telefonice furnizori
 Se achită factura telefonică, conf. OP/60, extras cont 19.01.2007- Trezorerie
401 = 7702 321,34 lei
Furnizori finanţare de la buget local
 Se achiziţionează timbre poştale, în baza facturii 9990436/19.01.2007, emitent Direcţia
Regională de Poştă Bacău, valoare 200 lei.
5321 = 401 100 lei
Timbre poştale furnizori
 Se achită prin virament timbrele poştale conf. OP 75, extr.cont /20.01.2007 şi se dau în
consum cu BC/35/30.01.2007.
401 = 7702 100 lei
Furnizori finanţare de la buget local
3021 5321 100 lei
Materiale auxiliare Timbre poştale
6021 = 3021 100 lei
Chelt.cu materiale auxiliare Materiale auxiliare

 Se evidenţiază achiziţia Obiecte Inv. Conf. Facturii 8303375/29.01.2007, furnizor

SC »ALFA » SRL P.Neamţ, N.I.R nr.12
3031 = 401 48.454,42 lei
Materiale de natura OBI furnizori
În magazie
 Se înregistrează consum materiale (lemn foc), conf.BC/61/30.01.2007
6022 = 3022 1.734,79 lei
Chelt.combustibili combustibili

 Ridicat numerar din cont pentru plată deplasări (conf.CEC 524825/registru casă
15/19.01.2007.)
581 = 7702 145 lei
Viramente interne finanţare din buget local
5311 = 581 145 lei
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Casa în lei viramente interne

614 = 5311 145 lei
Cheltuieli cu deplasări, casa în lei
detaşări,transferări
 Se înregistrează cheltuieli operaţionale privind amortizarea imobilizărilor corporale,
ce aparţin domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale.
6811 = 281 12.500 lei
Chelt.operaţionale amortizări privind
Privind amortizările activele fixe

4.3 Lucrări contabile de inchidere şi redactare a situaţiilor financiare

4.3.1. Închiderea finanţării :

După prezentarea anterioară a operaţiunilor specifice de constituire a veniturilor şi

cheltuielilor, reiese că Primăria Agapia beneficiază de o finanţare mixtă:
 Din venituri ale bugetului local (impozite, taxe,vărsăminte, sume şi cote defalcate
din impoozitul pe venit, subvenţii, sume defalcate din TVA pentru cheltuieli
descentralizate şi pentru echilibrarea bugetului)
 venituri proprii, obţinute din activitatea de autofinanţare.
Închiderea finanţării va determina închiderea conturilor specifice, iar în cazul
finanţării bugetare sumele rămase neconsumate până la 31 decembrie, sunt retrase şi
returnate la bugetul de stat.
În cursul anului financiar 2006, Primăria Agapia a utilizat finanţări din venituri ale
bugetului local şi venituri autofinanţate, iar în funcţie de apartenenţa lor se utilizează unul
din analiticul contului 121 – “Rezultatul patrimonial al exerciţiului”, respectiv ;

- 121.02 - “ Rezultatul exerciţiului” – buget local,

- 121.10 - “ Rezultatul exerciţiului” – venituri autofinanţate

1. Se închide contul de venituri ale bugetului local

% = 121.02 558.714,16
734.01 Rezultatul patrimonial 19.319,00
imp.clădiri P.Fizice al exerciţiului curent
734.02 43.234,00
imp.clădiri P.Juridice
734.03 37.341,50
imp.teren P.fizice
734.04 7.266,00
imp.teren P.Juridice
734.06 13.102,00
imp.teren extravilan
734.05 16.888,00
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Taxa judiciară de timbru

7356.1 12.815,00
Taxa mijl.transport P.Fizice
7356.2 6.366,00
Taxa mijl.transport P.juridice
739 65.764,00
Alte impozite şi taxe
7512.1 5.334,00
Taxa extrajudiciară de timbru
7512.2 150,00
Alte venituri şi taxe administrative
7513 23.154,00
Amenzi circulaţie
750 11.528,00
Venituri din concesiuni
7352.1 133.250,00
Sume defalcate din TVA
pt.chelt descentraliz
7352.2 88.313,00
Sume defalcate din TVA
pt.echilibrarea bugetelor
731.1 23.121,66
cote defalcate din impozit
731.2 51.768,00
Sume alocate de C.Judetean

2. Se închide contul de cheltuieli cu finanţare din bugetul local.

121.02 = % 45.735,17 lei

641 21.248 lei
6451 3.122 lei
6452 503 lei
6453 1.522 lei
6454 32 lei
6455 151 lei
6458 31 lei
6241 588,96 lei
6021 250,00 lei
6022 1.966,51 lei
614 155,00 lei
623 65,70 lei
6811 16.100,00 lei
3. Se închid conturile de venituri autofinanţate.
% = 121.10 2.083,20
7511.1 32,00
Venituri din taxa pe păşune
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

7511.2 500,00
Venituri din închiriere spaţii
7511.3 1.511,20
Venituri din prest.serv.canalizare
7511.4 40,00
Venituri din alte prest.servicii

4. Se închide contul de cheltuieli din contul de autofinanţare.

122.10 = % 4.265,26
610.01 3.700,00
610.02 565,26

Contul 121.01.02 „Rezultatul patrimonial obţinut din activitatea proprie - bugetul

local ”. Acest rezultat include drepturi constatate şi obligaţii neachitate în cursul
exerciţiului bugetar şi poate fi:

excedent patrimonial = plăţi nete > cheltuielile efective rezultă că banul

public este imobilizat în bunuri achiziţionate şi
neutilizate

deficit patrimonial = plăţi nete < cheltuieli efective, rezultă că s-au

consumat resurse existente din exerciţiile
anterioare, ori s-au creat obligaţii care nu au fost
onorate.

4.3.2 Redactarea Situaţiilor financiare.

În baza ultimei balanţe a conturilor pusă de acord cu operaţiile privind închiderea

finanţării, instituţiile publice întocmesc situaţiile financiare trimestriale şi anuale după
caz.
Pentru instituţiile publice, documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului
aflat în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de
venituri şi cheltuieli, îl reprezintă situaţiile financiare.
Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice,
aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor,
poziţiei financiare (active nete/patrimoniu net/capital propriu), precum şi a performanţei
financiare şi a rezultatului patrimonial.

Componenţa Situaţiilor Financiare

Situaţiile financiare trimestriale şi anuale cuprind:

 bilanţul;
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

 contul de rezultat patrimonial;

 situaţia fluxurilor de trezorerie;
 situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;
 anexe la situaţiile financiare, care includ: politici contabile şi note explicative;
 contul de execuţie bugetară.
 Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă
elementele de
activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare,
precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.
Pentru fiecare element de bilanţ trebuie prezentată valoarea aferentă elementului
respectiv pentru exerciţiul financiar precedent.
Dacă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii
trebuie prezentată în notele explicative.
Un element de bilanţ pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia
cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
În bilanţ, elementele de natura activelor sunt prezentate în funcţie de gradul
crescător al lichidităţii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în funcţie de
gradul crescător al exigibilităţii.
Un activ reprezintă o resursă controlată de către instituţia publică ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezintă o obligaţie actuală a instituţiei publice ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice.
Activele şi datoriile curente se prezintă în bilanţ distinct de activele şi datoriile
necurente.
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor administrativ-
teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după deducerea
tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete sau patrimoniu net şi se determină ca
diferenţă între active şi datorii.

 Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor,

finanţăricheltuielilor din cursul exerciţiului curent.
Veniturile şi finanţările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor,
indiferent dacă au fost încasate sau nu.
Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor,
indiferent dacă au fost plătite sau nu.
În contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate şi veniturile calculate (ex.
venituri din reluarea provizioanelor şi ajustărilor de valoare) care nu implică o încasare a
acestora precum şi cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi
ajustările de valoare) care nu implica o plată a acestora.
Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentată
valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.
Dacă valorile prevăzute anterior nu sunt comparabile, absenţa comparabilităţii
trebuie prezentată în notele explicative.
Ionescu Alexandru-Vahid
FAMP , Grupa 206

Un element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu există valoare nu

trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru
exerciţiul financiar precedent.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanţa financiară
a instituţiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină
pe fiecare sursă de finanţare în parte, precum şi pe total, ca diferenţă între veniturile
realizate şi cheltuielile efectuate în exerciţiul financiar curent.

 Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor trebuie să ofere informaţii

referitoare la structura capitalurilor proprii, influenţele rezultate din schimbarea
politicilor contabile, influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi
înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile.
Situaţia prezintă în detaliu creşterile şi diminuările din timpul anului ale fiecărui
element al conturilor de capital.

 Contul de execuţie bugetară

Contul de execuţie bugetară cuprinde toate operaţiunile financiare din timpul

exerciţiului financiar cu privire la veniturile încasate şi plăţile efectuate, în structura în
care a fost aprobat bugetul, şi conţine:

a) informaţii privind veniturile:

- prevederi bugetare iniţiale, prevederi bugetare definitive
- drepturi constatate
- încasări realizate
- drepturi constatate de încasat
b) informaţii privind cheltuielile:
- credite bugetare iniţiale, credite bugetare definitive
- angajamente bugetare
- angajamente legale
- plăţi efectuate
- angajamente legale de plătit.
- cheltuieli efective (costuri, consumuri de resurse)
c) informaţii privind rezultatul execuţiei bugetare (încasări realizate minus plăţiconfirmate
Contul de execuţie bugetară se întocmeşte pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare şi creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din
conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz.