Proiect realizat de catre studenta Pruteanu(Urzica)Ionela-Lavinia,din cadrul ”Universitatii Stefan

cel Mare”,Suceava,anul de studiu II,forma de invatamant ID,specializarea ID

-Contabilitatea institutiilor publice-

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari si

ordonatori tertiari.

Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica, carora li se aloca fonduri din bugetele
prevazute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz.

Primaria functioneaza în temeiul Legii nr.215/2001 privind administratia publica locala,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind o structura functionala cu activitate
permanenta, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului,
solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.

Obiectivul activitatii sale îl constituie solutionarea problemelor curente ale colectivitatii locale si
ducerea la îndeplinire a hotarârilor Consiliului Local al comunei si a dispozitiilor Primarului
comunei.

 Primarul comunei este seful administratiei publice locale si raspunde de buna functionare a
aparatului de specialitate si reprezinta comuna în relatiile cu persoanele fizice sau juridice din
tara si strainatate, precum si în justitie, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind
administratia publica locala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Primarul, viceprimarul si secretarul comunei coordoneaza activitatile de la nivelul aparatului de

specialitate, conform hotarârii consiliului local de aprobare a organigramei.

Bugetul local – concept, functii rol, structura :

Bugetele locale reprezinta partea principala a finantelor locale prin care se reflecta raporturile
economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizarii actiunilor social culturale,
economice si de alta natura din competenta autoritatilor administratiei publice locale. Bugetele
locale reprezinta bugetele unitatilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica.
Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa în conditiile Legii nr. 500 din 11 iulie 2002
privind finantele publice, Legea 273/29.06.2006 privind finantele publice locale, legilor bugetare
anuale si potrivit prevederilor Legii 195/22.05.2006, cadrul institutional care reglementeaza
procesul de descentralizare administrativa si financiara. Potrivit Legii nr. 273/29.06./2006,
privind finantele publice locale, la art.2, bugetul local este definit ca fiind documentul prin care
sunt prevazute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ
teritoriale. Bugetele locale reprezinta o componenta distincta si autonoma în cadrul bugetului
consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administratiei centrale de stat. Bugetele locale,
în calitate de parte principala a finantelor locale, reflecta cerintele de resurse financiare ce se
mobilizeaza si utilizeaza la nivelul unitatilor administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor
cerinte colective reprezentate de învatamânt, cultura, asistenta sociala, servicii publice,
dezvoltare si modul de procurare a resurselor financiare din cursul unui exercitiu financiar.
Finantele publice locale reflecta raporturile prin care se constituie si se utilizeaza resurse banesti
la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, fara o contraprestatie directa si imediata în vederea
satisfacerii unor cerinte social-culturale, economice si a furnizarii unor servicii publice de catre
autoritatile administratiei publice locale. Finantele publice locale mijlocesc procesele de formare,
repartizare si utilizare a fondurilor banesti la nivelul unitatii administrativ teritoriale.

Functia de repartitie a finantelor publice locale se manifesta prin constituirea fondurilor banesti
la nivelul unitatii administrativ teritoriale si redistribuirea lor pentru satisfacerea unor cerinte
colective delimitate prin competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale.
Între cele doua laturi ale functiei de repartitie a finantelor publice locale exista raporturi de
interconexiune. Mobilizarea unor resurse banesti la nivelul unitatilor administrativ teritoriale se
efectueaza în vederea satisfacerii unor cerinte colective. Repartizarea resurselor banesti de catre
unitatile administrativ teritoriale pentru realizarea actiunilor social-culturale, a serviciilor
publice, a dezvoltarii depinde de mobilizarea lor în cuantumul aprobat si la termenele legale.
Functia de control a finantelor publice locale urmareste modul în care se mobilizeaza resursele
banesti la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, efectuarea cheltuielilor, adminstrarea
patrimoniului public si privat si utilizarea resurselor banesti în conformitate cu prevederile legale
.Controlul prin intermediul finantelor publice locale este un control banesc ce vizeaza procesele
de formare si repartizare a fondurilor banesti de la nivelul unitatilor administrativ teritoriale.
Tinând seama de împarttrea administrativ teritoriala a statului, bugetele locale sunt formate din
bugetele judetelor, bugetele municipiilor, bugetele oraselor si bugetele comunelor. În
conformitate cu prevederile Legii finantelor publice locale, în fiecare comuna, oras, municipiu,
se elaboreaza si administreaza buget în conditii de autonomie ; între bugetele consiliilor locale si
bugetele consiliilor judetene nu exista relatii de subordonare. Prin asezarea autonomiei locale la
baza organizarii si functionarii organelor administratiei publice locale, între bugetele unitatilor
administrativ teritoriale sunt relatii de interconexiune, prin care se redistri- buie resursele banesti
în vederea satisfacerii cerintelor colective. Functie de cheltuielile si veniturile prevazute în cadrul
bugetelor locale, deosebim: bugete proprii si bugete centralizatoare. Bugetele proprii cuprind
numai veniturile si cheltuielile specifice structurii teritorial-administrative respective, în timp ce
bugetele centralizatoare regrupeaza veniturile si cheltuielile unitatii administrativ-teritoriale în
ansamblul ei. Bugetele locale reflecta relatii economice banesti care apar în procesul repartitiei
venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate cu adresare
generala la si de la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale în scopul satisfacerii unor
interese ale colectivitatilor publice locale.

Autonomia locala si relatia cu bugetul local :

Administratia publica la nivelul unitatilor administrativ teritoriale se organizeaza si functioneaza

pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii
autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea
problemelor de interes local. Descentralizarea fiscala reprezinta un factor important de influenta
asupra autonomiei unei administratii locale. În masura în care o administratie locala beneficiaza
de sume si transferuri de la administratia centrala, depinde de aceasta si are o capacitate redusa
de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizeaza cetatenilor. Prin descentralizare
fiscala, autoritatile administratiei publice locale sunt investite cu dreptul de a institui unele
impozite si taxe pentru a asigura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor din
bugetele locale. În acelasi timp, descentralizarea fiscala încurajeaza autoritatile administratiei
publice locale sa organizeze si dezvolte actiuni din care sa rezulte venituri ce pot acoperi
consumurile de utilitati publice.

Descentralizarea fiscala se realizeaza în forme diferite:

-delimitarea unei baze fiscale a administratiei locale si acordarea dreptului de a decide asupra
exploatarii ei; baza impozabila proprie favorizeaza procesul decizional local de colectare si
administrare a impozitului;

-baza de impozitare si cotele de impozitare sunt de competenta autoritatilor administratiei

publice locale, dar colectarea si administrarea veniturilor se realizeaza la nivel central;

-autoritatile administratiei centrale colecteaza si administreaza veniturile generate de o baza

impozabila, iar autoritatile administratiei publice locale determina baza de impozitare;

- autoritatile administratiei publice locale hotarasc asupra unor cote de impozitare ce se adauga la
cele aplicate de administratia centrala la o baza de impozitare.Trecerea unor venituri din
impozite din competentele autoritatilor publice centrale la autoritatile administratiei publice
locale depinde de anumiti factori:

- selectarea acelor obiective si actiuni ce se pot administra mai bine prin baza de impozitare de
catre autoritatile administratiei publice locale;

-echitatea presupune urmarirea modului în care se repartizeaza impozitele locale, respectiv a

poverii fiscale locale si a eventualelor comportamente ale unor contribuabili ce suporta
diferentele de impozite;

- baza de impozitare sa corespunda din punct de vedere al cerintelor informationale, tehnice si

administrative;

-impozitele si taxele atribuite autoritatilor administratiei publice locale sa fie corelate cu

cheltuielile necesare functionarii serviciilor publice locale;

-mobilitatea bazei de impozitare necesita evitarea situatiilor în care la mutarea persoanelor în alte
localitati sa nu se mai plateasca impozite si taxe; La rândul sau, descentralizarea unor actiuni si
servicii poate sa contribuie la îmbunatatirea furnizarii serviciilor publice, la cresterea eficientei
prin urmarirea corelatiei dintre actiunile locale si cheltuielile necesare. Autoritatile administratiei
publice locale pot cerceta si evalua cerintele de servicii publice si le pot furniza mai eficient.
Serviciile generale de natura iluminatului public, controlul circulatiei, politiei si pazei contra
incendiilor se adreseaza populatiei în general. De aceea se justifica finantarea lor pe seama
impozitelor percepute de la populatia rezidenta. Bunurile si serviciile furnizate unor beneficiari
identificabili din localitati(apa, caldura, electricitate) se pot finanta pe seama tarifelor solicitate
de la consumatori. În cazul bunurilor si serviciilor furnizate local de care pot beneficia si
cetatenii cu domiciliul în alte unitati administrativ teritoriale se justifica finantarea lor pe seama
transferurilor sau a sumelor de la bugetul administratiei centrale (programe si actiuni de
combatere a poluarii, sanatatea preventiva). Infrastructura care genereaza venituri în perioadele
viitoare se poate finanta pe seama împrumuturilor. Autonomia locala implica dreptul autoritatilor
administratiei publice locale de a dispune de resurse banesti, de a le utiliza si administra în
vederea îndeplinirii atributiilor prevazute de lege, de a elabora buget, de a urmari executia
bugetului denumita, uneori, autonomie financiara.

În general, în studiile de specialitate se invoca anumite cerinte ale autonomiei locale din punct de
vedere financiar:

-autoritatile administratiei publice locale sa beneficieze de resurse proprii si de cadru normativ -

pentru a asigura acoperirea cheltuielilor proprii;

- autoritatile administratiei publice locale sa fie investite cu dreptul de a determina veniturile si

cheltuielile din propriul buget;

-deciziile financiare curente ale autoritatilor administratiei publice locale sa nu fie supuse unui
control din partea administratiei centrale; Autonomia locala se manifesta sub doua laturi ;
administrativa si financiara si se exercita pe baza si în limitele legi. Autonomia locala priveste
organizarea, functionarea, competentele, atributiile si gestionarea resurselor care, potrivit legii,
apartin comunei, orasului sau judetului. Comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la
resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza în conformitate cu
atributiile ce le revin prin lege. CARTA EUROPEANA PRIVIND AUTONOMIA LOCALA
recomanda anumite principii pentru formarea si administrarea resurselor financiare locale:
Colectivitatile locale au dreptul in cadrul politicii economice nationale la resurse proprii
suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in exercitiul competentelor lor;

Resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa fie proportionale cu competentele

prevazute de constitutie sau de lege;

Cel putin o parte din resursele financiare ale colectivitatilor locale trebuie sa provina din
redevente si din impozitele locale al carui procent il pot fixa ele insele in limitele legii;
Sistemele financiare pe care se sprijina resursele de care dispun colectivitatile locale trebuie sa
fie de natura suficient de diversificata si evolutiva, pentru a le permite sa urmareasca, pe cât
posibil, în practica, evolutia reala a cheltuielilor bugetare de competenta lor; Sprijinul
colectivitatilor locale mai slabe din punct de vedere financiar necesita punerea in functiune de
proceduri de repartizare financiara justa sau de masuri echivalente destinate corijarii efectelor
repartitiei inegale a resurselor potentiale de finantare cat si a sarcinilor ce le revin. Asemenea
masuri sau proceduri nu trebuie sa reduca libertatea colectivitatilor locale de a opta in domeniul
lor propriu de responsabilitate; Colectivitatile locale trebuie sa fie consultate de o maniera
apropiata asupra modalitatilor de redistribuire a resurselor ce le revin; Pe cat posibil, subventiile
acordate colectivitatilor locale nu trebuie sa fie destinate finantarii unor proiecte specifice.
Atribuirea de subventii nu trebuie sa prejudicieze libertatea fundamentala a politicii
colectivitatilor locale in propriul lor domeniu de competenta; In scopul finantarii cheltuielilor de
investitii, colectivitatile trebuie sa aiba acces, in conformitate cu legea, la piata nationala de
capitaluri. În cadrul autonomiei locale se poate delimita latura financiara, care exercita influenta
directa si hotarâtoare asupra capacitatii de a reglementa si administra treburile publice de catre
autoritatile administratiei publice locale. Latura financiara a autonomiei locale se
individualizeaza prin urmatoarele trasaturi:

-asigurarea dreptului autoritatilor administratiei publice locale de a elabora, aproba si executa

bugetul propriu. Veniturile si cheltuielile autoritatilor administratiei publice locale se prevad
pentru fiecare exercitiu financiar in bugetele locale;

- reglementarea unor competente ale autoritatilor administratiei publice locale de a determina si

administra veniturile proprii formate din impozite, taxe, contributii in conditiile legii;

-urmarirea executiei bugetare si rectificarea bugetelor locale pe parcursul exercitiului bugetar;

-fundamentarea si aprobarea optiunilor si prioritarilor in finantarea cheltuielilor din bugetele

locale;

-utilizarea resurselor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale pe parcursul

executiei bugetare in conditii de eficienta;

- dreptul consiliilor locale de a institui taxe speciale pentru functionarea unor servicii publice
locale destinate unor persoane fizice si juridice;
-dreptul autoritatilor administratiei publice locale de a decide asupra contractarii de împrumuturi
in conditiile legii. Gradul de manifestare al laturii financiare din cadrul autonomiei locale este
influentat de modul de delimitare a competentelor asupra unor actiuni si servicii publice, de
diversitatea si calitatea serviciilor publice, de programele de dezvoltare ale unitatilor
administrativ teritoriale, de imbunatatirea managementului cheltuielilor din bugetele locale.
Autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de
responsabilitati autoritatilor administratiilor publice locale in procesul de descentralizare a unor
servicii publice ori a cererii de noi servicii publice fara asigurarea mijloacelor financiare
corespunzatoare pentru realizarea atributiilor respective. Latura financiara a autonomiei locale nu
inseamna o autonomie financiara totala a autoritatilor administratiei publice locale, ci drepturi in
utilizarea si administrarea resurselor banesti ce apartin comunelor, oraselor, municipiilor si
judetelor. Autonomia financiara deplina a autoritatilor administratiei publice locale ar genera
tendinte de separare in cadrul statului pentru a administra resursele financiare in beneficiul
locuitorilor unei unitati administrativ teritoriale. Raporturile dintre unitatile administrative
teritoriale sunt asezate pe principiul solidaritatii care implica un proces de redistribuire a
resurselor banesti de la colectivitatile locale mai bogate catre cele mai sarace. Pornind de la
diferentele in potentialul economic si social al unitatilor administrativ teritoriale, mecanismele
finantelor locale stimularea formarea resurselor financiare locale si colectarea decalajelor
economice si sociale. Carta Europeana privind autonomia locala recomanda protejarea
colectivitatilor locale mai sarace prin aplicarea unor proceduri de redistribuire financiara care sa
corecteze inegalitatii in resursele de dezvoltare.

Veniturile si cheltuielile bugetului local :

Conceptul si sfera veniturilor si cheltuielilor bugetului local Bugetul de venituri si cheltuieli al

Consiliului Local cuprinde într-o forma sistematizata, indicatorii financiari - veniturile si
cheltuielile bugetare, corespunzator activitatii si actiunilor previzionale a se realiza în anul de
plan. Veniturile si cheltuielile bugetului local al comunei Agapia, precum si celelalte venituri si
cheltuieli evidentiate în afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii administrativ
teritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ teritoriale care dupa consolidare
prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar
public pe pe unitatea administrativ teritoriala pentru anul respectiv si de aici rezulta starea de
echilibru sau dezechilibru dupa caz. Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea :
Administratiei publice locale ; Programelor, proiectelor activitatilor, actiunilor si obiectivelor
potrivit scopurilor prevazute în legi si în alte reglementari si vor fi angajate în stricta corelatie cu
gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare. Veniturile bugetului local al comunei
Agapia se constituie din :

-Venituri proprii formate din :

- Impozite

- alte varsaminte

- Taxe

- alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit

- contributii

- Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat Subventii primite de la bugetul de stat si
de la alte bugete

- Donatii si sponsorizari

Astfel, fiecare institutie publica îsi poate evalua în mod temeinic necesitatile de fonduri în
corelatie directa cu sarcinile fizice preconizate, asigurându-se în acest fel baza materiala pentru
realizarea activitatilor si actiunilor specifice. Activitatea de previzionare financiara este un
proces complex de analiza, de judecati si actiuni ce se face sub conducerea contabilului-sef din
institutii cu participarea directa a cadrelor economice, tehnice si de alta specialitate din
compartimentele functionale la dimensionarea si fundamentarea indicatilor ce se înscriu în
bugetul de venituri si cheltuieli. Detalierea indicatorilor de calcul si fundamentare se face în mod
diferentiat pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, fapt ce asigura un mod unitar de calcul al
previziunilor de venituri si cheltuieli. Una din sarcinile evaluarii bugetare Ia institutiile publice o
constituie buna fundamentare a indicatorilor privind veniturile ce se cuprind în bugetul de
venituri si cheltuieli care trebuie sa reflecte în ultima instanta valorificarea tuturor posibilitatilor
pe care le are institutia, având ca efect final reducerea efortului financiar pe care îl face statul
pentru întretinerea si buna functionare a institutiilor publice. Sursele de venituri, precum si
structura acestora difera în functie de felul institutiei, iar fundamentarea indicatorilor financiari
privind veniturile se face in functie de anumite criterii, cum ar fi:

- baza legala a veniturilor (constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare

în functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente)

- analiza executiei preliminare din anul de baza;

- utilizarea indicatorilor de calcul si fundamentare

- Evaluarea serviciilor prestate si a veniturilor obtinute din acestea;

- Alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date în scopul evaluarii corecte a veniturilor. La
dimensionarea veniturilor proprii se are în vedere si cauzele care au dus la nerealizarea integrala
sau subevaluarea acestora în anii precedenti, pentru descoperirea si atragerea la buget de noi
resurse financiare, iar la cheltuieli se va urmari angajarea si utilizarea creditelor bugetare pentru
actiuni de stricta necesitate si cu posibilitati reale de executie. Analiza este necesar a se efectua
pe fiecare sursa de venit pentru ca deficientele din anul precedent sa poata fi înlaturate cu prilejul
definitivarii si aprobarii bugetelor locale. Veniturile bugetare locale constau în mare parte din
impozite si taxe locale (de la populatie), care, desi ca numar sunt mult mai numeroase, aduc
venituri modeste. Deci ele sunt total neacoperitoare pentru nevoile locale si de aceea pentru
completarea veniturilor bugetelor locale se aproba sume defalcate din impozitul pe salarii (de la
bugetul de stat) si transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale. Indicatorii de calcul si
fundamentare sunt stabiliti in mod diferit, in functie de provenienta veniturilor, astfel: 
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice Este un impozit anual si se datoreaza de catre
contribuabili pentru cladirile aflate în proprietatea acestora. Se calculeaza prin aplicarea unei
cote stabilite de catre consiliile locale, potrivit legii, care poate fi cuprinsa între 1,0 -1,5% asupra
valorii stabilite potrivit criteriilor si normelor de evaluare, prevazute în anexa 1 la H.C.L
nr.40/29.12.2006

Acest impozit se fundamenteaza pe: − cota de 1-1,5% − numarul de contribuabili − valoarea

impozabila pe mp − suprafata cladirii detinute

In functie de felul si destinatia cladirilor acest impozit se calculeaza potrivit devizului, in tabelul
in nr. 1: Tabelul nr. 1 Deviz privind plata impozitului pe cladiri - persoane fizice
 Cota de impozitare

Zona în cadrul localitatii

Nr.contr Valoare Suprafata R a n g A B C Inpozit

ibuabil impozabila cladirii local total
m.p itate datorat
30 669 50 I 1,10 % 11038.5
V
50 397 70 I 1,05 % 14589.75
V
40 182 80 I 1% 5824
V
60 114 40 V 1,05% 2872.8
40 102 30 V 1,0% 1224
45 68 70 V 0,95% 2034.9
Total 37583.95

Impozitul pe cladiri de la persoane juridice este un impozit anual, care se stabileste si se

calculeaza pe baza declaratiei de impunere, care se depune la organele fiscale teritoriale si se
verifica de catre acestea. Calculul se face prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale între 1 -
1,5% asupra valorii la care sunt înscrise cladirile în evidenta contabila a acestora. Acest impozit
se dimensioneaza în functie de: − numarul de contribuabili; − valoarea cladirilor; − cota de 1 -
1,5%. (tabelul nr. 2)

Tabelul nr. 2 Deviz privind plata impozitului pe cladiri - persoane juridice

Contribuabil Valoare cladire Cota de impozitare Impozit datorat

S.C.CONIC S.R.L 7.000 1% 70
S.C.STARFOREST 5.000 1% 50
SRL S.C.AGROMEC 2.000 1% 20
SRL
Total 140
Impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii Este datorat de contribuabili, atât
persoane fizice cât si persoane juridice care detin în proprietate suprafete de teren situate în
municipii, orase si comune. Impozitul pe teren se stabileste anual, în suma fixa pe metru patrat
de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar în cadrul localitatilor pe zone, dupa cum
urmeaza (tabelul nr. 3):

Tabelul nr. 3 Impozitul pe terenuri ocupate de cladiri si alte constructii

Categoria localitatii

Zona Municipii Orase Comune

A 240 180 40
B 140 100 30
C 90 60 -
D 60 40 -

Acest impozit se dimensioneaza în functie de:

− numarul de contribuabili;

− suprafata detinuta în proprietate;

− suma datorata pe metru patrat;

− zona în care se afla terenul (tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4 Deviz privind plata impozitului pe terenuri

NR. ZONA SUMA SUPRAFATA IMPOZITUL

CONTRIBUABILI DATORATA DETINUTA TOTAL
PE MP (MP) DATORAT
11 A 0,02 60 11,0
15 B 0,014 40 6,3
9 A 0,024 35 5,4
 12 C 0,009 50 4,32
7 D 0,006 60 2,94
Total 37.08

Taxa asupra mijloacelor de transport Se stabileste în functie de capacitatea cilindrica a motorului,

pentru fiecare 200 cmc sau fractiune de capacitate sub 200 cmc, dupa cum se arata in tabelul nr.
5:

Tabelul nr. 5 Taxa asupra mijloacelor de transport

Lei/an
autoturisme 7
autobuze, autocare, microbuze, autocamioane 24
autotrenuri de orice fel 28
tractoare 16
motociclete, motorete, scutere 4
biciclete si triciclete cu motor 3

Pentru remorci de orice fel, semiremorci si rulote, taxele anuale se stabilesc în functie de
capacitatea acestora, astfel: o pâna la 1 tona - 50% din taxa stabilita pentru autoturisme; o între 1
- 3 tone inclusiv - 50% din taxa stabilita pentru tractoare; o peste 3 tone - 50% din taxa stabilita
pentru autotrenuri. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste de catre organele fiscale
teritoriale pe raza carora contribuabilii îsi au domiciliul sau sediul, dupa caz, pe baza declaratiei
de impunere (tabelul nr. 6).

Tabelul nr. 6 Deviz privind plata taxei asupra mijloacelor de transport

Contribuabili Capacitatea cilindrica Suma stabilita  pentru Taxa datorata

(cmc) fiecare 200 cmc
210 1.300 7 10.290
410 1.600 7 22.960
 110 2.000 15 16.500
160 1.800 15 21.600
90 2.500 30 35.100
60 3.000 60 54.000
Total 160.450

Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor în domeniul constructiilor

Certificatele, avizele si autorizatiile în domeniul constructiilor eliberate contribuabililor sunt
supuse unor taxe diferentiate, în functie de valoarea constructiilor sau a instalatiilor, de suprafata
terenurilor si de natura serviciilor prestate, conform tabelului nr. 7:

Tabelul nr. 7 Certificatul de urbanism

Suprafata terenurilor pentru care se solicita Taxa -lei-

certificatul (mp)
- Pentru mediul urban:
pana la 150 4
pana la 250 5
pana la 500 6
pana la 750 8
pana la 1000 9
peste 1000 9 + 1 lei/mp pentru suprafete mai mari de
1000 mp

Pentru mediul rural se percepe 50% din taxa prevazuta pentru mediul urban.  Autorizatia de
construire, reconstruire, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, efectuate la
constructii reprezentând monumente, ansambluri istorice precum si lucrarile de amenajare a
spatiilor publice: 2% din valoarea autorizata a lucrarii sau constructiei, inclusiv instalatiile
aferente acesteia. Pentru constructiile de locuinte, taxele vor fi reduse cu 50%.

Autorizarea constructiilor provizorii de santier necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au

fost autorizate o data cu acestea: 3% din valoarea autorizata a constructiilor provizorii.
Autorizatii de constructie pentru organizare de tabere de corturi, casute sau rulote, campinguri:
2% din valoarea autorizata a lucrarii/constructiei.

Autorizarea constructiilor pentru lucrari cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cazino, spatii
de expunere situate pe caile si în spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si
panourilor de afisaj, firmelor si reclamelor: pentru fiecare mp: 1,5 lei, dar nu mai putin de 1 leu.
Autorizatia de desfiintare partiala sau totala a constructiilor si amenajarilor pentru care s-a
eliberat autorizatia de la pct. b-a se taxeaza cu 50% din taxa platita la autorizare.

Autorizatiile pentru lucrari de racorduri si bransamente la retelele publice de apa, canalizare,

gaze, termice, energie electricasi telefonie: de fiecare instalatie 1 leu. Aviz de urbanism si
amenajarea teritoriului: 1,0 – 1,5 lei. Certificat nomenclatura stradala si adresa: 0,5 - 1,0 lei.
Taxe pentru eliberarea autorizatiilor de orice fel cu exceptia celor din domeniul constructiilor
precum si viza anuala a acestora.

A. Autorizatia de functionare pentru activitati lucrative si viza anuala a acestora:

1. pentru meseriasi si carausi 65 lei
2. pentru cazane de fabricat rachiu 130 lei
3. pentru liber-profesionisti 208 lei
4. pentru mori, prese de ulei 434 lei
5. pentru alte activitati 65 lei

B. Autorizatii sanitare eliberate persoanelor particulare: 34-50 lei.

Alte lucrari: 1. copii heliografice de pe planuri cadastrale sau alte asemenea planuri, detinute de
Consiliile locale, de fiecare mp de plan: - la scara 1:500 2 lei - la scara 1:1000 3 lei - la scara
1:2000 4 lei

2.eliberarea sau viza anuala a autorizatiilor ce dau dreptul de a executa proiecte:3 lei

Valoarea autorizata a lucrarilor pentru care se percep taxe se stabileste pe baza celor declarate de
solicitant în cererea pentru eliberarea autorizatiei de constructie. Cuantumul taxelor se stabileste
în limitele prevazute de lege de catre Consiliile locale. Taxe pentru folosirea mijloacelor de
publicitate afisaj si reclama Contribuabilii care folosesc mijloace de publicitate prin afisaj si
reclama, datoreaza urmatoarele taxe:
 a) taxe pentru publicitate, afisaj si reclama datorate în functie de dimensiuni: lei/an sub
1/2 mp inclusiv 3 între 1/2 mp si 1 mp inclusiv 6 între 1 si 2 mp inclusiv 6 între 2 si
3 mp inclusiv 20 între 3 si 5 mp inclusiv 50 peste 5 mp 50+ 2 pentru fiecare mp sau
fractiune b) taxele prevazute pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii de
catre contribuabili: lei/an pâna la 1 /2 mp inclusiv 1 între 1/2 si 1 mp inclusiv 2 între
1 si 2 mp inclusiv 3 peste 2 mp 3+2 pt. fiecare mp sau fractiune Cuantumul acestor
taxe se stabileste de catre consiliile locale pe teritoriul carora se realizeaza
publicitatea, afisajul sau reclama, cu limitele de mai sus. Pentru firmele, reclamele,
afisajele si publicitatea realizate exclusiv într-o limba straina, taxele prevazute se
majoreaza de 5 ori. In cazul reclamelor, publicitatii pentru tigari, bauturi alcoolice pe
baza de contract scris, prin intermediul presei scrise, televiziunii sau prin alte
mijloace, trebuie sa se plateasca o taxa de 20% din valoarea contractului. Taxa se
varsa anticipat la bugetul local pâna la data de 10 a lunii urmatoare celei în care taxa a
devenit exigibila. In exercitarea atributiilor ce le revin în administrarea domeniului
public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, consiliile locale pot institui taxe
pentru: utilizarea temporara a locurilor publice; detinerea în proprietate si folosinta,
dupa caz, de utilaje autorizate sa functioneze în scopul obtinerii de venit; vizitarea
muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologie,
precum si alte taxe.

Clasificatia bugetara cadru unic de prezentare a veniturilor si cheltuielilor din bugetul local :

Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale, de munca sau banesti pentru
realizarea actiunilor si satisfacerea trebuintelor generale ale societatii. Fundamentarea
cheltuielilor înscrise în proiectele bugetelor locale este supusa cerintei de "dimensionare" a
cheltuielilor în functie de necesitatile reale ale tuturor unitatilor administrativ teritoriale,
serviciilor si institutiilor publice locale din fiecare oras, comuna, judet. Stabilirea cheltuielilor
bugetelor locale cuprinde calculul cheltuielilor de salarii si alte drepturi banesti salariale, pentru
deplasari în interes de serviciu, întretinere si gospodarie, carti si publicatii, reparatii curente si
capitale si celelalte trebuinte banesti cu caracter functional pentru fiecare institutie, serviciu
public de interes local, ca si pentru primarii si prefecturi, Toate aceste cheltuieli se
fundamenteaza pe structura clasificatiei bugetare functionala si economica, conform tabelului nr.
Clasificatia cheltuielilor bugetului local urmeaza doua linii principale:

1. Obiectul sau functia pentru care cheltuiala este destinata, numita clasificatia
functionala, cum sunt: învatamânt, sanatate, cultura si arta, asistenta sociala, gospodarie
comunala si locuinte, cheltuieli pentru organele locale ale autoritatii executive,
transporturi-comunicatii si alte actiuni.

2. Natura cheltuielii sau efectul economic al acesteia, numita clasificatia economica, o

evidentiaza cheltuielile bugetare pe articole si aliniate.

Capitol subcapitol Paragraf Denumirea

indicatorilor
Total cheltuieli
50.02 Partea a-I SERVICII
PUBLICe
51.02 Autoritati publice si
actiuni externe
51.02.01 Autoritati executive si
legislative
51.02.01.03 Autoritati executive
54.02 Alte servicii publice
generale
54.02.05 Fond de rezerva
bugetara la dispozitia
autoritatilor locale
54.02.06 Fond pentru garantarea
împrumuturilor
externe,
contractate/garantate
de stat
 54.02.07 Fond pentru garantarea
împrumuturilor
externe,
contractate/garantate
de administratiile
publice locale
54.02.10 Servicii publice
comunitare de evidenta
a persoanelor
54.02.50 Alte servicii publice
generale
55.02 Tranzactii privind
datoria publica si
împrumuturi
56.02 Transferuri cu caracter
general intre diferite
nivele ale
administratiei
56.02.06 Transferuri din
bugetele consiliilor
judetene pentru
finantarea centrelor
pentru persoanele cu
handicap
56.02.07 Transferuri din
bugetele locale pentru
institutiile de asistenta
sociala pentru
persoanele cu handicap
59.02 Partea a II-
APARARE. ORDINE
 PUBLICA SI
SIGURANTA
NATIONALA
60.02 APARARE
60.02.02 Aparare nationala
61.02 Ordine publica si
siguranta nationala
61.02.03 Ordine publica
61.02.03.04 Politie comunitara
61.02.05 Protectie civila si
protectia contra
incendiilor (protectie
civila nonmilitara)
64.02 Partea a III-a
CHELTUIELI
SOCIAL-
CULTURALE
65.02 Invatamant
65.02.03 Invatamant prescolar si
primar
65.02.03.01 Invatamant prescolar
65.02.03.02 Invatamant primar
65.02.04 Invatamant secundar
65.02.04.01 Invatamant secundar
inferior
65.02.04.02 Invatamant secundar
superior
65.02.04.03 Invatamant profesional
65.02.05 Invatamant postliceal
65.02.07 Invatamant nedefinibil
 prin nivel
65.02.07.04 Invatamant special
65.02.11 Servicii auxiliare
pentru educatie
65.02.11.03 Internate si cantine
pentru elevi
65.02.11.30 Alte servicii auxiliare
65.02.50 Alte cheltuieli in
domeniul
invatamantului
66.02 Sanatate
66.02.06 Servicii medicale in
unitati sanitare cu
paturi
66.02.06.01 Spitale generale
66.02.50 Alte cheltuieli in
domeniul sanatatii
66.02.50.50 Alte institutii si actiuni
sanitare
67.02 Cultura, recreare si
religie
67.02.03 Servicii culturale
67.02.03.02 Biblioteci publice
comunale, orasenesti,
municipale
67.02.03.03 Muzee
67.02.03.04 Institutii publice de
spectacole si concerte
67.02.03.05 Scoli populare de arta
si meserii
 67.02.03.06 Case de cultura
67.02.03.07 Camine culturale
67.02.03.08 Centre pentru
conservarea si
promovarea culturii
traditionale
67.02.03.12 Consolidarea si
restaurarea
monumentelor istorice
67.02.03.30 Alte servicii culturale
67.02.05 Servicii recreative si
sportive
67.02.05.01 Sport
67.02.05.02 Tineret
67.02.05.03 Întretinere gradini
publice, parcuri, zone
verzi, baze sportive si
de agreement
67.02.06 Servicii religioase

67.02.50 Alte servicii in

domeniile culturii,
recrearii si religiei
68.02 Asigurari si asistenta
sociala
68.02.04 Asistenta acordata
persoanelor in vârsta
68.02.05 Asistenta sociala in caz
de invaliditate
68.02.05.02 Asistenta sociala in caz
de invaliditate
 68.02.06 Asistenta sociala
pentru familie si copii
68.02.10 Ajutoare pentru
locuinte
68.02.11 Crese
68.02.15 Prevenirea excluderii
sociale
68.02.15.01 Ajutor social
68.02.15.02 Cantine de ajutor
social
Partea a IV-a
SERVICII SI
DEZVOLTARE
PUBLICA,
LOCUINTE, MEDIU
DI APE
70.02 Locuinte, servicii si
dezvoltare publica
70.02.03 Locuinte
70.02.03.01 Dezvoltarea sistemului
de locuinte
70.02.03.30 Alte cheltuieli in
domeniul locuintelor
70.02.05 Alimentare cu apa si
amenajari hidrotehnice
70.02.05.01 Alimentare cu apa
70.02.05.02 Amenajari
hidrotehnice
70.02.06 Iluminat public si
electrificari rurale
70.02.07 Alimentare cu gaze
 naturale in localitati
70.02.50 Alte servicii in
domeniile locuintelor,
serviciilor si
dezvoltarii comunale
74.02 Protectia mediului
74.02.05 Salubritate si gestiunea
deseurilor
74.02.05.01 Salubritate
74.02.05.02 Colectarea, tratarea si
distrugerea deseurilor
74.02.06 Canalizarea si tratarea
apelor reziduale
79.02 Partea a V-a ACTIUNI
ECONOMICE
80.02 Actiuni generale
economice, comerciale
si de munca
80.02.01 Actiuni generale
economice si
comerciale
80.02.01.06 Prevenire si combatere
inundatii si gheturi
80.02.01.09 Stimulare întreprinderi
mici si mijlocii
80.02.01.10 Programe de
dezvoltare regionala si
sociala
80.02.01.30 Alte cheltuieli pentru
actiuni generale
economice si
 comerciale
81.02 Combustibili si energie
81.02.06 Energie termica
81.02.07 Alti combustibili
81.02.50 Alte cheltuieli privind
combustibili si energia
83.02 Agricultura,
silvicultura,
piscicultura si
vanatoare
84.02 Transport
87.02 Alte cheltuieli
economice
96.02 Partea a a VII-a
REZERVE,
EXCEDENT/DEFICIT
97.02 Rezerve
98.02 Excedent
99.02 Deficit

Inregistrari contabile privind deschiderea finantarii Principalele operatiuni legate de

finantarea institutiilor publice, din sursele bugetului local au în vedere trei mari categorii
de evenimente si anume ;

-Deschiderea finantarii ;

Finantarea propriu zisa

Închiderea conturilor si stabilirea rezultatului patrimonial.

Deschiderea finantarii ;

În baza bugetului propriu de venituri si cheltuieli, elaborat si aprobat pentru exercitiul

bugetar 2007, Primaria Agapia beneficiaza de o finantare în valoare de 3.317.400 lei.
Conform repartizarii pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului local al comunei
– în trimestrul I 2007, respectiv luna ianuarie, din bugetul Primariei au fost deschise
credite bugetare în suma de 232.654,5 lei din care : 126.070,9 lei credite pentru cheltuieli
proprii; 106.409 lei credite repartizate si deschise, pentru cele doua unitati de învatamânt
din subordine, a caror conducatori au calitatea de ordonatori tertiari de credite respectiv;
o Scoala generala cls. I – VIII “Nicolae Grigorescu” din comuna Agapia pentru suma de
68.821,5 lei o Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia pentru suma de
37587.5 lei . Operatiunea de deschidere a creditelor bugetare s-a realizat pe baza
urmatoarelor documente întocmite de catre ordonatorul principal : Dispozitia bugetara de
repartizare a creditelor deschise ; Nota justificativa privind situatia creditelor deschise,
defalcate pe subdiviziunile clasificatiei functionale – pe capitole , subcapitole si pe titluri
de cheltuieli – ale clasificatiei economice.

Primaria Comunei Agapia Nr.55/05.01.2020 DISPOZITIE BUGETARA Privind

deschiderea creditelor Banca platitorului Trezoreria Tirgu Neamt Cod
nr._____________________ Platitor Primaria Agapia Cont nr 026502002614112 Banca
beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod nr_____________________ Beneficiar
Sc.generala cls. I – VIII “N.Grigorescu”Agapia Cont nr.0265020017232404 Suma
(saptezecimiinouasutecincizecilei) Lei 68821.5 Cu drept de utilizare de la data de
05.01.2020Stampila si semnatura Banca platitorului Banca beneficiarului emitentului
(data înreg.,stampila,semnat) (înreg.,stamp.,semnat)

DISPOZITIE BUGETARA Privind deschiderea creditelor Banca platitorului Trezoreria

Tirgu Neamt Cod nr._____________________ Platitor Primaria Agapia Cont nr
026502002614112 Banca beneficiar Trezoreria Tirgu Neamt Cod
nr_____________________ Beneficiar Seminarul Teol.”Cuvioasa Parascheva”Agapia
Cont nr.026502003671027 Suma (treizecisioptmiisaptesutecincizecilei) Lei 37587.5 Cu
drept de utilizare de la data de 05.01.2020 Stampila si semnatura Banca platitorului
Banca beneficiarului emitentului (data înreg.,stampila,semnat) (înreg.,stamp.,semnat)
Primaria AGAPIA Nr.______din _______

Catre , Trezoreria Tirgu Neamt Va comunicam ca pentru luna Ianuarie 2020 se deschid
credite pentru bugetul local, din contul Primariei Agapia în suma de 232.654,5 lei.

Nr. EXPLIC Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont
crt ATII cap. cap. cap. cap. cap. cap. cap. cap. cap.
24.51 24.55 24.56 24.65. 24.65 24.67 24.68 24.70 24.8
.02 .02 .02 02 .02 .02 .02 .02 4.0
Sc.Ag Semi
apia nar
01 Cheltuie 36.00 7.500 68821 3758 2.580 18.41 52.57 12.9
li 0 .5 7.5 0 0 10
curente
10 Cheltuie 36.00 7.500 68821 3758 2.580 18.41 10.91 12.9
li de 0 .5 7.5 0 0 10
personal
20 Cheltuie 26.00 63821 3428 1.080 18.41
li 0 .5 7.5 0
material
e
30 Dobanzi 10.00 7.500 5.000 3.300 1.500 10.91 12.9
0 0 10
40 Subventi
e
51 Transfer
uri intre
unitati
ale
 adm.pub
lice
55 Alte
transferu
ri
57 Asistent
a sociala
59 Alte
cheltuiel
i
70 Cheltuie
li de
capital
71 Active 41.66
nefinanc 0
iare
72 Active 41.66
financiar 0
e
81 Ramburs
ari de
credite
Total 36.00 7.500 63821 3758 2.580 18.41 52.75 12.9
0 .5 7.5 0 0 10

Primar, Contabil
sef,

1. Înregistrari în contabilitatea Primariei Agapia

Aprobarea finantarii pentru exercitiul bugetar 2020

Debit 8060 3.317.400 lei

Credite bugetare aprobate

Repartizarea creditelor bugetare aferente lunii ianuarie 2020 si

recunoasterea creditelor pentru cheltuieli proprii;

Debit 8068 232.654,5 lei

Credite repartizate din bug.local

Debit 8069 126,070.9 lei

Credite repartiz.din bugetul local pentru chelt.proprii

Repartizarea creditelor pentru institutiile de învatamânt din subordine ;

credit 8068 106.409 lei

credite repartizate din bugetul local

pentru institutiile din subordine

2. Înregistrari în contabilitatea ordonatorilor tertiari de credite :

Scoala Generala cls.I – VIII “Nicolae Grigorescu” Agapia

Debit 8069 68821.5 lei

Credite repartizate din bug.local

Pentru cheltuieli proprii

Seminarul Teologic “Cuvioasa Parascheva” Agapia

Debit 8069 37587.5 lei

Credite repartizate din bug.local

Pentru cheltuieli proprii :

Inregistrari contabile privind finantarea propriu zisa a cheltuielilor Finantarea propriu
zisa , denumire generica pentru executia bugetara, în contabilitate înseamna utilizarea
creditelor bugetare deschise sau repartizate. Finantarea cheltuielilor curente si de capital
ale institutiilor de interes local se asigura astfel :

Integral din bugetul local, în functie de subordonare;

Din venituri proprii si din subventii de la bugetul local, în functie de subordonare;

Integral din venituri proprii. Veniturile bugetului local al comunei Agapia se constituie
din :

Venituri proprii formate din :

- Impozite

- alte varsaminte

- Taxe

- alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit

- contributii Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat Subventii primite de
la bugetul de stat si de la alte bugete Donatii si sponsorizari

Operatiuni privind constituirea veniturilor bugetului local al comunei Agapia 3.

Înregistrarea creantelor bugetului local pentru veniturile stabilite prin declaratia fiscala a
contribuabililor pentru anul 2007. 464.2 = % 233,467.36 Creante buget local 734.01
16,712.13 Anul curent imp.cladiri P.Fizice 734.02 40,003.77 imp.cladiri P.Juridice
734.03 30,740.27 imp.teren P.fizice 734.04 5,399.02 imp.teren P.Juridice 734.06
10,282.00 imp.teren extravilan 734.05 18,612.36 Taxa judiciara de timbru 7356.1
11,021.14 Taxa mijl.transport P.Fizice 7356.2 7,965.64

Taxa mijl.transport P.juridice 739 58,158.29

Alte impozite si taxe 7512.1 3,704.43

Taxa extrajudiciara de timbru 7512.2 97.00

Alte venituri si taxe administrative 7513 20,442.75

Amenzi circulatie 750 10,328.56

Venituri din concesiuni :

Înregistrarea majorarilor creantelor bugetului local cu dobânzi si penalitati de întârziere.

464.2 = % 1,656.28

Creante buget local 734.01 1,998.20

Anul curent imp.cladiri P.Fizice 734.02 118.34 imp.cladiri P.Juridice 734.03 46.08
imp.teren P.fizice 7356.1 19.59

Taxa mijl.transport P.Fizice 7512.1 276.45

Taxa extrajudiciara de timbru 7513 986.49

Amenzi circulatie 739 187.21

Alte impozite si taxe 734.06 2.13 imp.teren extravilan

Încasat prin Trezorerie venituri prelevate de la Bugetul de stat 5211.13 = 7352.1

124,887.50 Disponibil al Sume defalcate din TVA bugetului local pt.chelt descentraliz
5211.14 = 7352.2 88,835.51

Sume defalcate din TVA pt.echilibrarea bugetelor

Se încaseaza creante ale bugetului local 5311 = % 3,456.60 464.1 384.02 Creante
bug.local (ramasita) 464.2 3,072.57

Creante curente bug.local 581 = 5311 3,456.60 5211 = 581 3,456.60

Încasat prin Trezorerie venituri din cote defalcate din impozit pe venit 5211.12 = 731.1
20,051.51 cote defalcate din impozit 5211.11 = 731.2 56,791.56

Sume alocate de C.Judetean :

Constituirea veniturilor din activitatea de autofinantare. În situatia de fata autofinantarea

constiutuie o forma complementara de finantare.Veniturile proprii se obtin din activitatile
specifice ale primariei si sunt destinate în totalitate desfasurarii activitatii sale. Pe seama
veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct în care sunt recunoscute încasarile si
platile efectuate având la baza aceleasi subdiviziuni ale clasificatiei bugetare.Contul de
disponibil 562 “Disponibil al institutiei finantate din venituri proprii”, este un cont de
activ în debitul caruia se înregistreaza încasarile din activitatea proprie, iar în credit
platile efectuate pe seama veniturilor proprii. Soldul contului este debitor si reprezinta
disponibilul existent în cont. Pentru determinarea rezultatului exercutiului în conditiile
autofinantarii se utilizeaza contul 121.10 “Rezultatul exercitiului din activitatea de
autofinantare”

Se înregistreaza venituri proprii din activitatea de autofinantare 4611 = % 1,495.84

7511.1 21.34

Venituri din taxa pe pasune 7511.2 291.00

Venituri din închiriere spatii 7511.3 1,132.09

Venituri din prest.serv.canalizare 7511.4 48.50

Venituri din alte prest.servicii :

Se încaseaza prin casierie debitele din venituri autofinantate; 5311 = 4611 1,495.84 581
= 5311 1,495.84

Se depune numerarul în contul de disponibil din Trezorerie; 562 = 581 1,495.84 9.

Înregistrarea cheltuielilor efectuate si finantate din venituri proprii

În baza facturii nr.4045675/19.01.2007 emise de catre SC”Acvaterm” SA Tîrgu Neamt

se evidentiaza cheltuieli privind consumul de apa. 610.01 = 401 3,298.00 lei

Dupa parcurgerea primelor trei faze ale executiei bugetare (angajare, lichidare,
ordonantare) se efectueaza plata furnizorului – faza finala a executiei bugetare prin care
institutia stinge obligatia fata de terti. 401 = 562 3,298.00 lei

În baza facturii nr.5688677/26.01.2020 emise de catre SC”E-ON Moldova” SA

Sucursala Neamt se evidentiaza cheltuieli privind consumul de energie electrica. 610.02
= 401 611.08 lei 401 = 562 611.08 lei

Constituirea si utilizarea fondului de rulment .

Se constituie fondul de rulment al anului curent 2020 prin preluarea excedentul financiar
al executiei bugetare încheiate la 31.12.2019 . 5221 = 5212 509,349.91 lei Disponibilul
curent din fondul Rezultatul executiei bugetare de rulment al bugetului local din anul
curent

Înregistrare dobânda acordata la disponibilul din fondul de rulment ; 5187 = 766 14.26 lei
Dobânzi de încasat venituri din dobânzi

Încasare dobânda la fondul de rulment ; 5221 = 5187 14.26 lei 766 = 131.1 14.26 lei
venituri din dobânzi fond de rulment

În baza facturii nr.2427307/19,01,2007 si a deviziului de lucrari întocmit de catre

SC”Diekat” Construct SA Bucuresti se înregistreaza valoarea lucrarilor de investitii în
curs la obiectivul « Reabilitare Areal Turistic « Manastirea Agapia. 231 = 404 102,582.69
lei Investitii în curs furnizori pentru investitii

Se înregistreaza valoarea lucrarilor pentru inspectia în constructii realizate la acelasi

obiectiv. 231 = 404 11,788.41 lei Investitii în curs furnizori pentru investitii

În baza Ordinului de Plata nr.66/31.01.2020, se achita contravaloarea lucrarilor de

investitii în curs realizate – beneficiar Ministerul Integrarii Europene. 404 = 5221
102,582.69 lei furnizori pentru investitii disponibil fond rulment b.local

În baza Ordinului de Plata nr.67/31.01.2020, se achita contravaloarea lucrari inspectia în

constructii – beneficiar ISCLPUAT Piatra Neamt. 404 = 5221 11,788.41 lei furnizori
pentru investitii disponibil fond rulment b.local

Operatiuni specifice privind constituirea si înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de

personal . Statul de salarii este documentul specific care serveste pentru calcului
drepturilor banesti cuvenite salariatilor si a contributiei angajatorului si angajatilor la :
Bugetul de Stat, Bugetul asigurarilor sociale de stat, Bugetul asigurarilor de sanatate,
Bugetul asigurarilor de somaj.

Exemplu : La capitolul 51.02 – Autoritati publice legislative si executive , în luna

ianuarie 2020 – pe baza statului de salarii si a centralizatorului se înregistreaza
urmatoarele cheltuieli de personal ;
Salarii brute acordate salariatilor = 22,455.50 lei din care ; - salarii încadrare = 12,904.88
lei - spor de vechime = 2,055.43 lei - spor viza CFP = 186.24 lei - spor urbanism 15% =
153.26 lei - salarii de merit = 200.79 lei - alte sporuri = 3,397.91 lei - ore suplimentare =
2,673.32 lei - premii = 889.49 lei

Se înregistreaza statul de plata la salarii ; 641 = 421 22,461.32 lei Cheltuieli cu salariile
personal salarii datorate Personalului

Se înregistreaza retinerile din salariile personalului ; 421 = % 6,866.63 lei 4312 1,878.89
lei 9,5% CAS asigurati 4314 1,462.76 lei 6,5% contrib.sanatate asigurati 4372 196.91 lei
1% somaj asigurati 444 2,462.83 lei Impozit salarii 427.1 446.20 lei Rate CAR 427.2
419.04 lei Rate credit

Se înregistreaza contributiile angajatorului la asiguraride de protectie sociala ;

6451/10.03.01 = 4311 3,690.85 lei 19,5% CAS angajator contrib.angajator la asig.sociale
6452/10.03.02 = 4371 395.76 lei 2% contributii somaj contrib.angajator la asig.somaj
6453/10.03.03 = 4313 1,347.33 lei 6,5% contributii sanatate angajator contrib.angajator
la asig.sanatate 6454/10.03.04 = 4315 79.54 lei 0,4% fond de risc contrib.angataor
pt.fond risc 6455/10.03.06 = 4317 167.81 lei 0,85% Concedii si indemnizatii
contrib.angajator la FNUASS 6458/10.03.07 = 438 49.47 lei

0,25% fond garantare creante contrib.angajator la const.fd.garantare Salariale creante

salariale Se înregistreaza plata salariilor nete, prin alimentare CARD-uri în valoare de
15,594.69 lei. 421 = 7702 15,594.69 lei Personal salarii datorate Finantare de la bugetul
local

Se înregistreaza achitarea obligatiilor catre BASS, BASSanatate, BASSomaj, pe

destinatii ; % = 7702 12,597.39 lei 4311 3,690.85 lei contrib.angajator la asig.sociale
finantare de la buget local 4371 395.76 lei contrib.angajator la asig.somaj 4313 1,347.33
lei contrib.angajator la asig.sanatate 4315 79.54 lei contrib.angataor pt.fond risc 4317
167.81 lei contrib.angajator la FNUASS 438 49.47 lei contrib.angajator la
const.fd.garantare creante salariale 4312 1,878.89 lei 9,5% CAS asigurati 4314 1,462.76
lei 6,5% contrib.sanatate asigurati 4372 196.91 lei 1% somaj asigurati 444 2,462.83 lei
Impozit salarii 427.1 446.20 lei Rate CAR 427.2 419.04 lei Rate credit 12. Operatiuni
specifice privind constituirea si înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor materiale cu
finantare din sursele bugetului local.

Principalele documente care consemneaza creantele si datoriile materiale sunt :

Factura – document care atesta transferul proprietatii stocurilor de la furnizor la client

Avizul de însotire a marfii – document care justificativ al marfurilor pe timpul
transportului(în cazul în care factura este întocmita ulterior)

Nota de receptie si constatare diferente – serveste pentru receptia bunurilor

aprovizionate; -încarcarea în gestiune, - act de proba în litigii cu furnizorii -ca document
justificativ de înregistrare în contabilitate.

Bon de consum individual sau colectiv- evidentiaza eliberarea din magazie pentru
consum a unui material sau mai multe materiale În baza facturii 4005703/08.01.2020
emisa de SC.”Van Nastasa” SRL, si a n.i.r nr.11/08.01.2020, se înregistreaza achizitie
lemn foc în valoare de 1,682.75 lei, 3022 = 401 1,682.75 lei Combustibili furnizori

Se înregistreaza plata datoriei catre furnizor 401 = 7702 1,682.75 lei Furnizori finantare
de la buget local Conform facturii 9667237/19.01.2020, emisa de catre SC “Media Trust”
SRL Piatra Neamt, se evidentiaza cheltuieli publicitare în valoare de 58.78 lei, 623 = 401
58.78 lei Cheltuieli publicitare furnizori

Se achita cheltuieli publicitare conf OP/62/19,01,2020 401 = 7702 58.78 lei Furnizori
finantare de la buget local

În baza facturii 1519825/15.01.2020, furnizor SC”Van Nastase” SRL se înregistreaza

cheltuieli transport lemn foc. 6241 = 401 923.21 lei Cheltuieli transport bunuri furnizori
Se înregistreaza cheltuieli telefonice /luna decembrie 2019, conf. Facturii 874443-
Romtelecom SA Bucuresti. 626 = 401 332.07 lei Cheltuieli telefonice furnizori

Se achita factura telefonica, conf. OP/60, extras cont 19.01.2007- Trezorerie 401 = 7702
332.07 lei Furnizori finantare de la buget local Se achizitioneaza timbre postale, în baza
facturii 9990436/19.01.2020, emitent Directia Regionala de Posta Bacau, valoare 194.00
lei. 5321 = 401 194.00 lei Timbre postale furnizori
Se achita prin virament timbrele postale conf. OP 75, extr.cont /20.01.2020 si se dau în
consum cu BC/35/30.01.2007. 401 = 7702 194.00 lei Furnizori finantare de la buget local
3021 5321 194.00 lei Materiale auxiliare Timbre postale 6021 = 3021 194.00 lei Chelt.cu
materiale auxiliare Materiale auxiliare

Se evidentiaza achizitia Obiecte Inv. Conf. Facturii 8303375/29.01.2007, furnizor SC

»ALFA » SRL P.Neamt, N.I.R nr.12 3031 = 401 47,000.79 lei Materiale de natura OBI
furnizori În magazie

Se înregistreaza consum materiale (lemn foc), conf.BC/61/30.01.2007 6022 = 3022

1,682.75 lei Chelt.combustibili combustibili

Ridicat numerar din cont pentru plata deplasari (conf.CEC 524825/registru casa
15/19.01.2007.) 581 = 7702 140.65 lei Viramente interne finantare din buget local 5311 =
581 140.65 lei Casa în lei viramente interne 614 = 5311 140.65 lei Cheltuieli cu
deplasari, casa în lei detasari,transferari

Se înregistreaza cheltuieli operationale privind amortizarea imobilizarilor corporale, ce

apartin domeniului privat al unitatii administrativ teritoriale. 6811 = 281 12,125.00 lei
Chelt.operationale amortizari privind Privind amortizarile activele fixe 3.3 Lucrari
contabile de inchidere si redactare a situatiilor financiare

Închiderea finantarii : Dupa prezentarea anterioara a operatiunilor specifice de constituire

a veniturilor si cheltuielilor, reiese ca Primaria Agapia beneficiaza de o finantare mixta:

Din venituri ale bugetului local (impozite, taxe,varsaminte, sume si cote defalcate din
impoozitul pe venit, subventii, sume defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate
si pentru echilibrarea bugetului) venituri proprii, obtinute din activitatea de autofinantare.
Închiderea finantarii va determina închiderea conturilor specifice, iar în cazul finantarii
bugetare sumele ramase neconsumate pâna la 31 decembrie, sunt retrase si returnate la
bugetul de stat. În cursul anului financiar 2020, Primaria Agapia a utilizat finantari din
venituri ale bugetului local si venituri autofinantate, iar în functie de apartenenta lor se
utilizeaza unul din analiticul contului 121 – “Rezultatul patrimonial al exercitiului”,
respectiv ; - 121.02 - “ Rezultatul exercitiului” – buget local, - 121.10 - “ Rezultatul
exercitiului” – venituri autofinantate
 1. Se închide contul de venituri ale bugetului local % = 121.02 525,689.72 734.01
Rezultatul patrimonial 16,731.53 imp.cladiri P.Fizice al exercitiului curent 734.02
40,122.11 imp.cladiri P.Juridice 734.03 30,786.35 imp.teren P.fizice 734.04 5,399.02
imp.teren P.Juridice 734.06 10,283.94 imp.teren extravilan 734.05 18,612.36 Taxa
judiciara de timbru 7356.1 11,040.54 Taxa mijl.transport P.Fizice 7356.2 7,965.64
Taxa mijl.transport P.juridice 739 58,345.50 Alte impozite si taxe 7512.1 3,980.88
Taxa extrajudiciara de timbru 7512.2 97.00 Alte venituri si taxe administrative 7513
21,429.24 Amenzi circulatie 750 10,328.56 Venituri din concesiuni 7352.1
124,887.50 Sume defalcate din TVA pt.chelt descentraliz 7352.2 88,835.51 Sume
defalcate din TVA pt.echilibrarea bugetelor 731.1 20,051.51 cote defalcate din
impozit 731.2 56,791.56 Sume alocate de C.Judetean

2. Se închide contul de cheltuieli cu finantare din bugetul local. 121.02 = % 43,316.47 lei
641 22,461.32 lei 6451 3,690.85 lei 6452 395.76 lei

3.6453 1,347.33 lei 6454 79.54 lei 6455 167.81 lei 6458 49.47 lei 6241 923.21 lei 6021
194.00 lei 6022 1,682.75 lei 614 140.65 lei 623 58.78 lei 6811 12,125.00 lei 3. Se închide
conturile de venituri autofinantate. % = 121.10 1,495.84 7511.1 21.34 Venituri din taxa pe
pasune 7511.2 291.00 Venituri din închiriere spatii 7511.3 1,132.09 Venituri din
prest.serv.canalizare 7511.4 48.50 Venituri din alte prest.servicii

4. Se închide contul de cheltuieli din contul de autofinantare. 122.10 = % 3,909.08 610.01

3,298.00 610.02 611.08 Contul 121.01.02 „Rezultatul patrimonial obtinut din activitatea
proprie - bugetul local ”. Acest rezultat include drepturi constatate si obligatii neachitate
în cursul exercitiului bugetar si poate fi: excedent patrimonial = plati nete > cheltuielile
efective rezulta ca banul public este imobilizat în bunuri achizitionate si neutilizate deficit
patrimonial = plati nete < cheltuieli efective, rezulta ca s-au consumat resurse existente
din exercitiile anterioare, ori s-au creat obligatii care nu au fost onorate. Redactarea
Situatiilor financiare :

În baza ultimei balante a conturilor pusa de acord cu operatiile privind închiderea finantarii,
institutiile publice întocmesc situatiile financiare trimestriale si anuale dupa caz.
Pentru institutiile publice, documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat în
administrarea unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli,
îl reprezinta situatiile financiare. Acestea se întocmesc conform normelor elaborate de Ministerul
Finantelor Publice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situatiile financiare
trebuie sa ofere o imagine fidela a activelor, datoriilor, pozitiei financiare (active nete/patrimoniu
net/capital propriu), precum si a performantei financiare si a rezultatului patrimonial.
Componenta Situatiilor Financiare Situatiile financiare trimestriale si anuale cuprind: bilantul;
contul de rezultat patrimonial; situatia fluxurilor de trezorerie; situatia modificarilor în structura
activelor/capitalurilor; anexe la situatiile financiare, care includ: politici contabile si note
explicative; contul de executie bugetara. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care
se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale institutiei publice la sfârsitul
perioadei de raportare, precum si în alte situatii prevazute de lege. Pentru fiecare element de
bilant trebuie prezentata valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar
precedent. Daca valorile prezentate anterior nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie
prezentata în notele explicative. Un element de bilant pentru care nu exista valoare nu trebuie
prezentat, cu exceptia cazului în care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar
precedent. În bilant, elementele de natura activelor sunt prezentate în functie de gradul crescator
al lichiditatii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în functie de gradul crescator al
exigibilitatii. Un activ reprezinta o resursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
institutie si al carui cost poate fi evaluat în mod credibil. O datorie reprezinta o obligatie actuala
a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa
rezulte o iesire de resurse care încorporeaza beneficii economice. Activele si datoriile curente se
prezinta în bilant distinct de activele si datoriile necurente. Capitalul propriu reprezinta interesul
rezidual al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor
unei institutii publice dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si
active nete sau patrimoniu net si se determina ca diferenta între active si datorii. Contul de
rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantaricheltuielilor din cursul exercitiului
curent.

Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent
daca au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau
destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. În contul de rezultat patrimonial (economic)
sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de
valoare) care nu implica o încasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex. cheltuieli cu
amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora. Pentru
fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta
elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prevazute anterior
nu sunt comparabile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata în notele explicative. Un
element din contul de rezultat patrimonial pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu
exceptia cazului în care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent.
Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei
publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa
de finantare în parte, precum si pe total, ca diferenta între veniturile realizate si cheltuielile
efectuate în exercitiul financiar curent. Situatia modificarilor în structura activelor/capitalurilor
Situatia modificarilor în structura activelor/capitalurilor trebuie sa ofere informatii referitoare la
structura capitalurilor proprii, influentele rezultate din schimbarea politicilor contabile,
influentele rezultate în urma reevaluarii activelor, calculului si înregistrarii amortizarii sau din
corectarea erorilor contabile. Situatia prezinta în detaliu cresterile si diminuarile din timpul
anului ale fiecarui element al conturilor de capital. Contul de executie bugetara  Contul de
executie bugetara  cuprinde toate operatiunile financiare din timpul exercitiului financiar cu
privire la veniturile încasate si platile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul, si
contine: a) informatii privind veniturile : - prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare
definitive - drepturi constatate - încasari realizate - drepturi constatate de încasat b) informatii
privind cheltuielile: - credite bugetare initiale, credite bugetare definitive - angajamente bugetare
- angajamente legale - plati efectuate - angajamente legale de platit. - cheltuieli efective (costuri,
consumuri de resurse) c) informatii privind rezultatul executiei bugetare (încasari realizate minus
platiconfirmate Contul de executie bugetara se întocmeste pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare si creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie sa corespunda cu cele din
conturile deschise în trezorerie sau la banci, dupa caz.