Evaluare si

terapie/recuperare la copiii cu
tulburari de limbaj si
comunicare
CE SUNT TULBURĂRILE DE
LIMBAJ ȘI COMUNICARE?

PRUTEANU(URZICA)IONELA-
LAVINIA
TULBURĂRILE DE LIMBAJ ȘI COMUNICARE REPREZINTĂ REZULTATUL
DISFUNCȚIILOR INTERVENITE ÎN RECEPȚIONAREA, ÎNȚELEGEREA,
ELABORAREA ȘI REALIZAREA COMUNICĂRII SCRISE ȘI ORALE DIN
CAUZA UNOR AFECȚIUNI DE NATURĂ ORGANICĂ, FUNCȚIONALĂ,
PSIHOLOGICĂ SAU EDUCAȚIONALĂ, CARE ACȚIONEAZĂ ASUPRA
COPILULUI MIC ÎN PERIOADA APARIȚIEI ȘI DEZVOLTĂRII
LIMBAJULUI.
CLASIFICAREA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ

PRINCIPALELE TULBURĂRI DE LIMBAJ SUNT:

❖ TULBURĂRILE DE PRONUNȚIE :
DISLALIA
RINOLALIA
DIZARTRIA
❖ TURBURĂRILE DE RITM ȘI FLUENȚĂ A VORBIRII :
-BÂLBÂIALA
-TAHILALIA
-BRADILALIA
-LOGONEVROZA
-AFTONGIA
-TULBURĂRILE PE BAZĂ DE COREE
 ❖ TULBURĂRILE DE VOCE :
- AFONIA
-DISFONIA
-FONASTENIA

❖ TULBURĂRILE ALE LIMBAJULUI CITIT-SCRIS:

- DISLEXIA-ALEXIA
-DISGRAFIA-AGRAFIA
❖ TULBURĂRILE POLIMORFE:
- AFAZIA
-ALALIA
 CAUZELE DEFICIENTELOR DE LIMBAJ SI COMUNICARE
Cauze organice :
Cauzate de:
• leziuni la nivelul sistemului
nervos central;
• infecţiile şi intoxicaţiile cu
substanţe chimice,
medicamentoase sau cu
alcool;
• boli ale primei copilăriei ca
meningita,
encefalita, rujeola, pojarul
etc;
Cauze funcționale : Cauze psihoneurologice :
Cauze psihosociale :
Cauzate de: Apar la:
• dereglări ale • subiecții cu o
proceselor de construcție
excitație sau anatomofiziologică
inhibiție; Cauzate de: fragilă;
• insuficiențe la • metode greşite în • la subiecții cu
nivelul nervos educaţie; deficit mintal, cu
central; • încurajarea copilului în tulburări de
• insuficiențe ale folosirea unei vorbiri memorie și de
auzului fonetic; incorecte pentru atenție;
amuzamentul părinților;
• trăirea unor stări
conflictual, stresante,
suprasolicitante;
 Evaluarea
copiilor cu
tulburări de
limbaj și
comunicare
Donici Oana-Georgiana
Evaluarea
investighează: 1. Cauzele pe baza cărora s-a instalat o
posibilă tulburare a limbajului
2. Capacitatea de a comunica-limbajul
funcțional
3. Nivelul de dezvoltare a limbajului în
raport cu vârsta cronologică a copilului
4. Examinarea auzului
5. Examinarea respirației
6. Limbajul receptiv/ expresiv
7. Examinarea aparatului fonator
Cum evaluăm?
Evaluarea limbajului
și a comunicării
trebuie să aprecieze
nivelul dezvoltării
conduitelor verbale,
atât orale cât și
scrise, dar
urmărește și
depistarea
posibilelor tulburări
și implicațiile
acestora asupra
copiilor. Evaluarea se realizează discret, în prezența părinților,
după ce examinatorul s-a apropiat de copil.
Evaluare inițială

Reevaluare pe parcursul terapiei

Evaluare finală
Pentru ca diagnosticul să fie unul corect se
recomandă derularea unei examinări
complexe pe plan:
•Psihologic (este evaluată capcitatea de funcționare cogntivă);
•Psihopedagogic (sunt evaluate toate funcțiile psihologice,
tulburarea pervazivă de dezvoltare, întârzieri generale în
dezvoltare);
•Medical și neurologic (posibilitatea existenței unor afecțiuni
medicale sau leziuni neurologice);
 SCALA PORTAGE
SCALA CHIRCHTON
SCALA PĂUNESCU
COMMUNICATION
MATRIX

PROFILUL DE DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE SOCIALĂ –

MODELUL CERCURILOR

SCALA INTEGRATĂ DE EVALUAREA LIMBAJULUI,

(EXPRESIV/RECEPTIV, VORBIRE, COGNIȚIE, COMUNICARE
SOCIALĂ)
FIȘA DE PRONUNȚIE
ALBUMUL LOGOPEDIC
PROBA ALICE DESCOEUDRES – PENTRU STABILIRIREA
VÂRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI
 SCALA CHIRCHTON

SE APLICĂ LA COPII CU VÂRSTE ÎNTRE 6-10 ANI ŞI CONSTĂ ÎN SARCINA DE

EXPLICARE A 80 CUVINTE, GRUPATE ÎN DOUĂ SERII.
 Profilul de dezvoltare a abilităților de
comunicare socială – modelul cercurilor.
•Acest instrument propune șase coordonate
de dezvoltare și constă în indicarea unor
particularități ale dezvoltării copilului:
1.Sociabilitate
2.Socializare
3.Comunicare
4.Joc
5.Limbaj
6.Vorbire
7.Scriere
 COMMUNICATION
MATRIX
SCALA MATRIX SE REFERĂ LA
PATRU FUNCȚII ALE
COMUNICĂRII:
1. REFUZĂ
2. OBȚINE SCALA MATRIX ARE ȘAPTE NIVELURI ALE
3.SOCIAL C O M U N I C Ă R I I :
4. INFORMAȚII
COMPORTAMENT PRE-INTENȚIONAL
COMPORTAMENT INTENȚIONAT
COMUNICARE NECONVENȚIONALĂ
COMUNICARE CONVENȚIONALĂ
SIMBOLURI CONCRETE
SIMBOLURI ABSTRACTE
LIMBAJUL
PROFIL COMMUNICATION MATRIX
 BATERIA PENTRU EVALUARE DISLEXIEI ȘI A DISORTOGRAFIEI DE
DEZVOLTARE-2 –DDE-2

PROBA DE EVALUARE A ABILITĂȚILOR MORFOLOGICE – CAROLINA

BODEA-HAȚEGAN;

NIVELUL PRAGMATIC AL LIMBAJULUI – PROBA WEBSTER;

TESTUL DE LIMBAJ BOREL-MAISONNY-NIVELUL

LIMBAJULUI
TESTUL TACL-R-NIVELUL LIMBAJULUI RECEPTIV
TESTUL MAXIM DE FONAȚIE (TMF) ȘI TESTUL S-Z-PENTRU
RESPIRAȚIE
Proba de Evaluare a Abilităților
Morfologice – Carolina Bodea-
Hațegan
Instrumentul psihopedagogic elaborat
pentru investigarea abilităţilor de
receptare a
categoriilor morfologice în limba română,
cu o valoare importantă
domeniul psihopedagogic, în general, şi
în domeniul terapiei limbajului şi al
comunicării, în special
în condiţiile în care structurarea
abilităţilor morfologice poate face
predicţie asupra achiziţiei scris-cititului.
PROBA BOREL-MOISANNY TESTUL TACL-R
ESTE UN TEST DE
EVALUAREA NIVELULUI
INTELIGENŢĂ VERBALĂ CARE
LIMBAJULUI LA COPIII
EVIDENŢIAZĂ ABILITĂŢILE DE
MICI CU ÎNTÂRZIERE ÎN
LIMBAJ RECEPTIV.
DEZVOLTAREA
ARE TREI SECŢIUNI, FIECARE
LIMBAJULUI;
CONŢINÂND CÂTE 40 ITEMI -
BATERIA ARE 13 PROBE ȘI
IMAGINI (TOTAL 120)
SE APLICĂ COPIILOR
SE APLICĂ LA COPIII CU
ÎNTRE 1,5 ȘI 3 ANI.
VÂRSTE ÎNTRE 3 - 10 ANI.
 Bateria pentru evaluare dislexiei
și a disortografiei de dezvoltare-2
DDE-2
CUPRINDE 8 PROBE: 5 PENTRU ANALIZA PROCESULUI DE CITIRE ȘI 3 PENTRU
ANALIZA PROCESULUI DE SCRIERE.
SUBTESTUL 1 EVALUEAZĂ EFICIENȚA TRECERII DE LA GRAFEMUL IZOLAT LA
CORESPONDENTUL SĂU FONEMATIC.
SUBTESTUL 2 ESTE O PROBĂ DE CITIRE DE LISTE DE CUVINTE FRECVENT
UTILIZATE;
SUBTESTUL 3 ESTE O PROBĂ DE CITIRE DE LISTE DE NON-CUVINTE –
EVALUEAZĂ MODUL INDIRECT DE CITIRE;
PROBELE 4 ȘI 5 SUNT PENTRU A EVALUA CAPACITATEA DE RECUNOAȘTERE
DIRECTĂ A CUVINTELOR;
PROBA 6 ESTE O PROBĂ DE DICTARE DE CUVINTE;
PROBA 7 ESTE O PROBĂ DE DICATRE A UNOR NON-CUVINTE;
PROBA 8 ESTE O PROBĂ DE DICTARE A UNOR PROPOZIȚII CARE URMĂREȘTE;
SCRIEREA CORECTĂ A UNOR CUVINTE CARE SE SCRIU DIFERIT FAȚĂ DE CUM
SE ROSTESC.
 REPETARE DE PSEUDOCUVINTE
CONȘTIINȚĂ FONOLOGICĂ (3 SUBTESTE)
PRODUCȚIE LEXICALĂ
COMPREHENSIUNE LEXICALĂ
PRODUCȚIE MORFOSINTACTICĂ
COMPREHENSIUNE MORFOSINTACTICĂ
NUMIRE RAPIDĂ
SARCINI DE COMPREHENSIUNE A UNEI
POVEȘTI SOCIALE
DESEN

https://words.eminus.pl
Fișa de caracterizare logopedică
Intervenția la copiii cu
tulburări de limbaj și
comunicare
Gagea Estera Teodora
 1. Principiul intervenției timpurii
2. Principiul parteneriatului în
intervenția terapeutică
Principii 3. Principiul respectării particularităților

logopedice de vârstă și individuale

4. Principiul exercițiilor de scurtă durată
5. Principiul utilizării sunetelor
ajutătoare
6. Principiul utilizării autocontrolului
auditiv
7. Principiul acțiunii minime
Metode și procedee generale GIMNASTICA
FONOARTICULATORIE
GIMNASTICA GENERALĂ Au ca scop tonifierea
Exercițiile fizice generale segmentelor aparatului
întăresc și relaxează fonoarticulator și
musculatura implicată în introducerea ritmului în
actul vorbirii și contribuie vorbirea copiilor.
la menținerea sănătății
organismului.
GIMNASTICA
RESPIRATOERIE

Urmărește educarea
echilibrului dintre
respirație și expirație cu
ajutorul unor exerciții și
procedee diverse.
 EDUCAREA AUZULUI
FONEMATIC

Se realizează prin
stimularea percepției EDUCAREA PERSONALITĂȚII
fonematice, utilizând
modelul motric- Urmărește valorificarea unor
kinestezic oferit de strategii și procedee
logoped și psihoterapeutice în scopul
înlăturării la copii a unor
valorificând activități
manifestări neuropsihice
diverse cu caracter secundare, a unor tulburări de
ludic. conduită și personalitate
determinate de prezența
tulburărilor de vorbire.
 ETAPA EMITERII

Metode și SUNETULUI
-se recurge în mod curent la metoda
procedee demonstrației articulatorii în fața
oglinzii logopedice, la exerciții
specifice (articulatorii și fonatorii), la comparație,
precum și la metoda derivării sunetului
nou din sunete corect emise anterior prin
analiza și sinteza fonematicaă (metoda
fonetică analitico-sintetică):

ETAPA CONSOLIDĂRII
SUNETELOR
-se recurge la metoda exercițiului și a comparației , prin
efectuarea repetată a unor serii de exerciții , cât mai
variate, destinate dezvoltării deprinderilor de pronunție
corectă.
 ETAPA DIFERENȚIERII SUNETELOR

-se urmărește dezvoltarea auzului

fonematic și a capacității de diferențiere
fonematică, mai ales în cazul sunetelor
foarte apropiate din punctul de vedere al
locului și modului de articulare;cele mai
utilizate metode sunt exercițiul și
comparația.

ETAPA AUTOMATIZĂRII
-se face apel la metode ca exercițiul, compunerea,
povestirea, conversația, integrând sunetele corectate în
diverse situații de comunicare scrisă sau orală pentru a
încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de
limbaj.
Etapeloe, metodele și procedeele specifice de corectare
a sunetelor sunt dupa E Jurcău și N. Jurcău
EMITEREA SUNETELOR CONSOLIDAREA SUNETULUI

Demonstrația articulatorie- Exercițiul-coarticulație între

analiza mișcărilor articulatorii,
sinteza mișcărilor articulatorii,
articularea cu voce șoptită,
articularea cu voce normală.
Exercițiul- articulator, fonator și
ortofonic
Comparația-sonoră, grafică,
sonoră plus grafică
Derivata sunetului-din sunete
apropiate ca loc și mod de
articulare, din sunete care apar
primele în ontogeneză.
silabe(directe, indirecte,
intermediare, logatomi, grupe
consonantice), cuvinte (mono-,
bi- și polisilabice), propoziții
simplem și dezvoltate, fraze ,
analiza și sinteza fonetică orală
și scrisă (silabe, cuvinte,
propoziții, fraze).
Comparația-sonoră, grafică,
sonoră plus grafică.
DIFERENȚIEREA
SUNETULUI
Exercițiul-analiza
fonematică, diferențierea
motric-kinestezică,
diferențierea, diferențierea
sunetului nou și a unor
sunete din grupe mai
îndepărtate, diferențierea
sunetului din sunete
asemănătoare, analiza și
diferențierea grafică.
Comparația-sonoră,
grafică, sonoră plus
grafică.
AUTOMATIZAREA
SUNETULUI
Exercițiul-oral (de analiză și
sinteză fonematică), scris (de
analiza și sinteză
fonematică).
Compunerea- după imagini
date, cu început dat, analiza
fonematică a textului
compunerii etc.
Povestirea-după imagini
date, după imagini video,
după înregistrarea audio etc.
Conversația- individuală sau
în grup.
 Bibliografie
GHERGUȚ, A. (2011). EVALUARE ȘI INTERVENȚIE
PSIHOEDUCAȚIONALĂ:TERAPII EDUCAȚIONALE, RECUPERATORII ȘI
COMPENSATORII, POLIROM.
BODEA-HAȚEGAN C.(2016).LOGOPEDIA.TERAPIA TULBURĂRILOR DE
LIMBAJ.STRUCTURI DESCHISE, TREI.
ȘERBAN M; CRIȘAN A; PURCIA V.(2017).SELECȚIE DE PROBE PENTRU
EXAMINAREA LOGOPEDICĂ COMPLEXĂ, SIBIU.
ALOIS GHERGUȚ, 2023.PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ:FUNDAMENTE
TEORETICE ȘI PERSPECTIVE PRACTICE, POLIROM
Thank
you