Ce pot să fac concret . .. ? Şi acum ce fac cu . .

? Oare cu ce să încep .. . ? Cum pot să ştiu

că fac ceea ce trebuie .. . ? Aveti să ne dati un
model după care să ne orientăm ? etc.

EVALUARE SI DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL

Prof logoped VALERIA BALABAN

 CE ESTE EVALUAREA ?
 Evaluarea este un proces complex de identificare a
particularităților, capacităților, abilităților și deprinderilor,
măsurarea și compararea acestora;

 Procesul de evaluare necesită timp și instrumente

adecvate, demersul având ca scop intervenția care să
dezvolte abilități și să remedieze anumite limitări
funcționale.
 DE CE
EVALUĂM?

CUM CE
EVALUĂM? EVALUĂM?

EVALUAR
E
CÂND CUI ÎI
EVALUĂM? FOLOSEŞTE?

PE CINE
EVALUĂM?
 CLASIFICAREA
EVALUĂRII

1. Cantitatea şi calitatea • se face la începutul

informaţiei sau experienţei pe care Evaluarea
terapiei
trebuie s-o acumuleze elevul şi inițială
care trebuie evaluată.

2. Axa temporală la care se

raportează evaluarea: la începutul, Evaluarea • se face în timpul
pe parcursul şi la finalul instruirii; formativă terapiei
(continuă) și
formatoare

3. Sistemul de referinţă pentru

emiterea judecăţilor de valoare
asupra rezultatelor evaluate. • se realizează la
Evaluarea sfârşitul terapiei .
sumativă
 PRINCIPII ALE EVALUARII COMPLEXE
 - evaluarea trebuie si fie subordonată interesului major al
persoanei/copilului

 - evaluarea trebuie axata pe potentialul real de dezvoltare al copilului ;

 - evaluarea necesita o abordare complexa şi completă a elementelor

relevante

 nivel de instructe şi educatie, grad de adaptare psihosocială, situatie

economică etc.),

 - evaluarea trebuie sa fie unitară si unnire si sa opereze cu aceleaşi

obiective,criterii, metodologii pentru toti copiii aflali in situatii (in
scopul evitării discriminarilor şi a abordărilor subiective);
 Evaluarea complexă a copiilor cu cerinte educationale
speciale corelează o serie de date obtinute prin anamneza,
diagnostic medical {clinic şi paraclinic) şi diagnostic
psihopedagogic (folosind metode ca observaţia, convorbirea,
chestionarul, ancheta, aplicarea de teste sau probe
experimentale,teste docimologice etc.).

 in urma acestei evaluari se scabileşte un diagnostic formativ

(care include şi un diagnostic diferential)
EVALUAREA COMPLEXA
 În psihopedagogia specială, testarea-evaluarea-
diagnosticarea constituie triada princare se relevă
competenta diagnosticianului (de aici şi predictia care
trebuie efectuatăde acelaşi specialist)
 EVALUAREA

TESTAREA TESTAREA
ANAMNEZA VORBIRII VORBIRII
INDEPENDENTE REFLECTATE

EXAMINAREA
EXAMINAREA EXAMENUL APARATULUI AUZULUI ,A
RESPIRAŢIEI ŞI FONO-ARTICULATOR ŞI A AUZULUI
PRAXIILOR MAXILO-BUCO-
A APARATULUI FACIALE ŞI A PERCEPŢIEI FONEMATIC ŞI A

8
RESPIRATOR VIZUO-KINESTEZICE ATENŢIEI ŞI
MEMORIEI
AUDITIVE

DIAGNOSTICUL LOGOPEDIC
 Evolutia sarcinii

Nasterea

Anamneza
Bolile copilariei

Dezvoltarea somatica

Evolutia limbajului

Date despre modul de

alimentatie

Ce pot să fac concret . .. ? Şi cum ce fac cu . . . ? Oare cu ce să încep .. . ?

Cum pot să ştiu
că fac ceea ce trebuie .. . ? Aveti să ne dati un model după care să ne
orientăm ? etc.
 SOMATICE

NEUROLOGICE

EVALUARI
MEDICALE AUDIOLOGICE

OFTALMOLOGICE

STOMATOLOGICE
 MOTRICITATEA APARATULUI
FONOARTICULATOR

COORDONAREA OCULO-
MOTORIE

EVALUAREA EXAMINAREA PRAXIEI

PSIHOMOTRICITATII

EVALUAREA LATERALITATII

EVALUAREA ORIENTARII
SPATIALE

EVALUAREA ORIENTARII
TEMPORALE
 TESTE PSIHOLOGICE PROIECTIVE

TESTE DE INTELIGENTA

EVALUAREA
PERSONALITATII EVALUAREA AFECTIVITATII

EVALUARI COGNITIVE

EVALUAREA LIMBAJULUI
 EVALUAREA APARATULUI
FONOARTICULATOR

EVALUAREA LIMBAJULUI RECEPTIV

SI EXPRESIV

EVALUAREA LIMBAJULUI
 EVALUAREA ARTICULATOR(PRONUNTIA)
LIMBAJULUI
EVALUAREA INTELEGERII
LIMBAJULUI

EVALUAREA LIMBAJULUI CITIT

SCRIS/MATEMATIC
 EVALUAREA
 Evaluarea este complexă şi solicită o echipă de specialişti din domeniul
neurologiei , psihologiei, pedagogiei.

 EVALUAREA MEDICALĂ va urmări cu preponderenţă: dacă există sau nu

leziuni cerebrale a căror prezenţă infirmă diagnosticul de dislexie; dacă există
sau nu un focar epileptic (encefalograma); acuitatea vizuală şi auditivă;

 Investigaţiile medicale neurologice (ex: EEG,CT, RMN) arată anomaliile

organice sau de funcţionalitate electrică a structurilor neuronale, dar nu spun
foarte mult despre cat de mult afectează aceste anomalii comportamentul
persoanei şi mai ales funcţionarea sa adaptativă (abilităţile de viaţă,de zi cu zi).

 • afectarea cerebrală ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral, accident

 vascular, lipsa oxigenului, infecţii etc.
 Înainte de aplicarea probelor pentru evaluare

 Anamneza specifică (persoane cu în familie, valoarea Apgar la

naștere, boli grave care afectează SN, evoluția motricității și a
limbajului în primii ani, condiții educaționale..)

 Evaluarea nivelului de inteligență (MP color, Wechsler, Nepsi,

 Ped A.. )
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA
ANAMNEZA VORBIRII
ANAMNEZA VORBIRII
ANAMNEZA VORBIRII
ORGANELE FONOARTICULATORII
Daca nu sunt corectate,modificarile oro-faciale vor conduce la aparitia unor tulburari de tip dislalic
cu impact major in dezvoltarea armonioasa a personalitatii

Cele mai recente studii arata ca inghesuirile dentare si discrepantele arcadice nu sunt intotdeauna
ereditare, ele pot fi cauzate chiar de modul in care copilul inghite si respira.

Anomalii dentare

Fren lingual scurt Prognatism superior

Buză despicată
SIMPTOMELE CELE MAI
FRECVENT ÎNTÂLNITE SUNT CAUZATE DE:
ANORMALITATI CRANIOFACIALE
Despicatura de buza si palat
Micrognathia (barbie mica)

ANORMALITATI ORALE
Ankyloglossia (limba legata,fren lingual anormal)
Macroglossia (limba lunga, groasa)

PROBLEME DE RESPIRATIE
Traheo/Laringomalacia (cai respiratorii moi)
Fistula traheo-esofageana (deschizatura intre trahee si esofag)

GASTROINTESTINALE
Atrezie de Esofag (ingustare in esofag)
ABILITĂȚILE ORO-MOTORII
feței și cavității
Mișcarea
bucale

mușchilor
Ton muscular Buze

Tipul
Maxilare
mișcărilor

Viteza Limbă

Coordonarea Obraji
PALAT DESPICAT
PRAXII BUCOFACIALE
EVALUAREA VOCII
Examenul vocii.
Vocea se observă de la
primul contact, fiind de obicei în
concordanţă cu dezvoltarea
fizică şi cu conformaţia
fiziologică a copilului.

Se urmăreşte: sonoritatea,
tonalitatea, valoarea, nuanţa,
răguşeala, astenia vocală,
rezonanţa, disfonia, la pubertate
(rareori înainte), rinolalia,
intensitatea vocii, melodicitatea
vorbirii, vorbirea sacadată

VOCE TA CONTEAZĂ!
DISFONIILE ORGANICE

Infecții, traumatisme, inflamații, boli endocrine și

neurologice, malformații congenitale, tumori

DISFONIILE FUNCȚIONALE

FOLOSIREA INCORECTĂ A VOCII

ABUZUL VOCAL
DESPRE RESPIRAȚIE
- AERUL PĂTRUNDE ÎN INSPIR PRIN FOSELE NAZALE
- TRAVERSEAZĂ FARINGELE
- TRECE ÎN LARINGE
- PĂTRUNDE ÎN TRAHEE
- INTRĂ ÎN BRONHII

PLĂMÂNUL STÂNG ARE DOI LOBI, IAR CEL DREPT 3 LOBI

MUȘCHII SUPRACOSTALI ȘI CONTRACȚIA DIAFRAGMEI
POMPAREA AERULUI – 18 MIȘCĂRI PE MINUT
CAPACITATEA VITALĂ = 0,5 LITRI
LA NAȘTERE – 40-60 RESPIRAȚII / MINUT
5-7 ANI – 25 RESPIRAȚII
12-14 ANI – 20 RESPIRAȚII
ADULT – 16 – 18 RESPIRAȚII

O RESPIRAȚIE INCORECTĂ CONDUCE LA OBOSEALĂ, LIPSA

ATENȚIEI, DURERI DE CAP.
 DESPRE RESPIRAȚIE

RESPIRATIA DE TIP COSTOABDOMINAL - in care atat inspiratia cat si

expiratia se efectueaza prin miscari mai accentuateale muschilor costali
inferiori si abdominali.Este un tip de respiratie caracteristic barbatilor.

2. RESPIRATIA TORACICA - caracterizata prin expansiunea cavitatii toracice

superioare.Este o respiratie specifica femeilor.

LA COPII - la nastere se poate identifica o respiratie diafragmatica, care spre

varsta prescolara se transforma in respiratie toraco-abdominala iar inspre
pubertate se diferentiaza in functie de sex.
Evaluarea pronuntiei
Evaluarea pronuntiei
Evaluarea pronuntiei
Evaluarea pronuntiei
Evaluarea schemei corporale
Evaluarea orientarii spatiale
a) Dominanţa mâinilor
Se cere copilului să mimeze următoarele acţiuni: 1.
aruncarea mingii
2. întoarcerea ceasului deşteptător
3. răsucirea unei chei
4. perierea dinţilor
5. pieptănatul părului
6. întoarcerea unui buton
7. ştergerea nasului
8. tăierea cu foarfecă
9. tăierea cu un cuţit
10. scrisul
Dominanţa ochilor
Material: - un carton 25 cm x 15 cm găurit în centru, cu un orificiu
de 0,5 cm în diametru. Se cere copilului să ia cartonul şi să
privească prin orificiu.
- un telescop (tub lung de carton)
Se cere copilului să privească prin tub, într-o anumită
direcţie.
- o puşcă jucărie
Se cere copilului să imite vânătorul când ţinteşte.
Se notează ochiul folosit la fiecare probă: D=ochiul drept;
S=ochiul stâng; 2=ambii ochi.
c) Dominanţa piciorului
1. Şotron
2. Aruncarea mingii
Notare: se notează piciorul folosit: D=piciorul drept; S=piciorul
stâng; 2=ambele picioare.
Mişcări
a) se cere copilului să execute, prin imitaţie, gesturile examinatorului:
a pune mâna sub bărbie
a atinge urechea cu degetul arătător
a saluta
a trimite bezele
a se pieptăna
a chema pe cineva cu un gest
a bate cu ciocanul
a merge în jurul unui obiect
a se ruga
a aplauda
a face cercuri, zig-zag-uri cu mâna în aer
a cânta la pian
a reproduce un ritm
b) se cere copilului să ia în mână o serie de 8 obiecte (ciocan, perie de dinţi,
foarfecă, pistol, gumă, lacăt, cheie, lumânare) şi, prin cuvinte şi gesturi, să arate
cum le întrebuinţează.
 Evaluarea auzului fonematic
Discriminarea auditivă a unor sunete din mediul înconjurător

DA NU OBSERVAŢII

Chei

Monede

Minge

Hârtie foşnind

Foarfecă

Ceas

Discriminarea auditivă a consoanelor surde de cele sonore

pa-ba,ta-da,ca-ga,fa-va,sa-za,şa-ja

Discriminarea auditivă a sunetelor cu punct de articulare apropiat

ra-la,sa-şa,za-ja,ţa-cea,fa-pa,va-ba,sa-ta,za-da,sa-ţa
 Evaluarea auzului fonematic
DA NU
3 ANI OBSERVAŢII

Cadă-cană
Mere-pere
Cub-tub
Papa-baba
Câine-pâine
Fată-tată
Raţe-raze
Pupă-bubă
Pantof-cartof
Lună-mână

Corp-corb
4ANI Cort-tort
Bară-pară
Fată-vată
Cocoşi –gogoşi
Vulpe-pulpe
Toamnă-doamnă
Cord-cort
Lac-rac
Car-cal
Fată-pată
Vară-bară
Vile-bile
Cobor-covor
Rupe-rufe
 Evaluarea auzului fonematic
Cos-coş
Scoală-şcoală
Zar-sar
Zar-jar
Şampon-jambon

Linge-ninge
Muscă-muşcă
5 ANI
Paste-paşte
Cocos-cocoş
Luptă-ruptă
Ţap-sap
Aţe-ace
Şină-cină
Cozi-coji
Şir-jir
Cer-ger
Roţi-roci
Corp-corb
Cord-cort
Coroană-coloană
Ţeapă-ceapă
Căluţ-căruţ
Vase-vaze
Maşină-macină
 Evaluarea auzului fonematic
ABILITĂŢI DE PROCESARE FONOLOGICĂ

DA NU OBSERVAŢII

Găseşte cuvinte care încep/se termină cu vocale

Găseşte cuvinte care încep/se termină cu consoane

Găseşte cuvintele în care se aude un anumit sunet

Desparte corect în silabe

Găseşte cuvinte care conţin o anumită silabă

Identifică cuvinte care rimează

Găseşte cuvinte alcătuite din nr.diferit de silabe

Găseşte propoziţii alcătuite din 2,3,4..cuvinte

Numărarea silabelor (8 itemi)
( Copilul trebuie să spună sau să arate cu degetele numărul de silabe al unor cuvinte.)
Citeşte cuvintele de mai jos şi desparte în silabe separând cu o linie bulinele de sub imagine.
 1. Numără silabele şi spune (sau arată pe degete) câte a găsit.
•Se vor folosi imagini sau cuvinte indicate verbal de către adult - 8 itemi.

2. Identifică prima consoană din cuvânt.

•Se va cere identificarea cuvântului care începe cu acelaşi sunet ca în modelul dat (ex.:
casă/ măr, cal)
•Se vor folosi imagini adecvate sau cuvinte (indicate verbal) - 8 itemi.
3. Numeşte prima consoană din cuvânt.
•Se vor folosi imagini sau cuvinte indicate verbal - 8 itemi.
•Se va cere copilului să redea sunetul iniţial – izolat.
4. Suprimă consoana iniţială, apoi găseşte cuvântul format.
•Exemple: m(are), s(apă), s(oare), c(lamă), p(lasă), b(loc), r(ac), t(ren).
5. Suprimă o silabă, apoi găseşte cuvântul format.
•Suprimarea primei silabe: spa(ghete), mă(mică), şo(sete), în(cepe), pe(pene), şa(cal).
•Suprimarea ultimei silabe: (carte)lă, (cer)cei, (hai)nă, (pom)pă, (supă)rat, (lup)te.
6. Găseşte, din 3 exemple, cuvântul care rimează cu modelul dat:
•Piscină / avion, găină, castel.
•Copac / băiat, pantof, gândac.
7. Găseşte sunetele ce alcătuiesc scurte pseudo-cuvinte:
•moz, pli, unc, arg, zata, sot....etc
•Se poate aplica prin scris-citit, la copiii de clasa I.
8. Proba de numire rapidă a obiectelor (rapid naming test).
•Se foloseşte o fişă special concepută
 Evaluarea intelegerii limbajului

Poate indica: câteva, multe, sau mai multe obiecte

 îşi spune numele lui,parintilor,fratilor
îşi spune numărul de telefon adresa

 Indică: „cel mai mult, cel mai puţin, câteva (puţine) obiecte"
 Spune glume simple
Relatează întâmplări din experienţa sa zilnică
Descrie locaţia sau mişcarea folosind prepoziţiile - de la, către, peste, departe de
Răspunde cu o explicaţie la întrebarea „de ce ?"
Aşază 3-5 imagini în ordine corectă, reprezentând o poveste şi spune povestea
Defineşte cuvinte
 Poate să dea opusul (antonimul) unui cuvânt
Poate răspunde la întrebări de genul: „Ce se întâmplă dacă... Ex.: ...scapi un ou din
mână?"
Foloseşte corect noţiunile de „ieri" şi „mâine"
 întreabă ce înseamnă cuvintele noi sau nefamiliare lui
Probă de înțelegere și completare a unor lacune:

Scopul : se verifică utilizarea adecvată a cuvintelor în propoziţie precum şi

posibilităţile de înţelegere a unui context.
Tehnica aplicării : se completează propoziţiile cu cuvinte potrivite ca sens.
Instructaj : ascultă cu atenţie ce spun şi adaugă ce trebuie !
Notarea : se acordă câte un punct pt fiecare răspuns corect. ( când propoziţia este
completă şi are sens şi acord gramatical ).

Se verifică şi bogăţia vocabularului şi imaginaţia lingvistică.

•Primăvara este .............. ( un anotimp frumos )
•Copiii se joacă în .....( grădină )
•Păsărelele se întorc din ... ( ţările calde )
•Razele soarelui sunt mai ...( calde )
•Se aude peste tot... ( duduitul tractoarelor )
•Copiii pleacă veseli la ... ( şcoală )
•Ziua este mai.... ( lungă ) iar noaptea este mai ....( scurtă)
•Mama pregăteşte .... ( masa )
•Copiii aşteaptă .... ( vacanţa )
•Ţara noastră este... ( România )
•COMPLETAREA LACUNELOR ÎNTR-UN TEXT VORBIT

Instructaj : se explică copilului că i se va spune o mică poveste şi că acolo unde

povestitorul se opreşte, copilul trebuie să completeze
cuvântul potrivit. Se consemnează nr de răspunsuri corecte.

Textul : S-a făcut frumos. Cerul este ... ( senin, albastru ).

Soarele este foarte....( fierbinte, strălucitor ). Ioana şi Maria se plimbă prin....(
câmp, pădure ). Ele adună... ( flori ).
Ele sunt foarte bucuroase auzind cântecul micilor... ( păsărele ).
Deodată cerul se întunecă şi se acoperă de ...( nori ).
Fetele se grăbesc să ajungă... (să se întoarcă ) ...( acasă ).
Înainte de a ajunge acasă, a izbucnit o mare ... ( furtună ).
Fetele se sperie de zgomotul... ( tunetului ).
Ele se roagă să fie adăpostite într-o... ( casă ),
deoarece ploua puternic şi nu aveau... ( umbrele ). Hainele lor erau complet...
( ude ).
Proba de gândire - definire de noţiuni

Cotare : câte 1 punct pt fiecare răspuns corect.

Se dau definiţii – nu prin întrebuinţare care sunt specifice până la 4 ani –

ci prin apartenenţă la gen şi specie.

Proba : ce este o masă ? un scaun, o păpuşă, un cal, o găină,

un şofer, mama, ploaia, maşina.

De exemplu : copilul trebuie să definească astfel : masa este un lucru care

foloseşte
la diferite activităţi. Calul este un animal domestic. Păpuşa este o jucărie.
Stabilirea deosebirilor : prin ce se deosebesc :

Câinele şi vrabia, mărul şi para; fereastra şi uşa; paharul şi ceaşca; căruţa şi

sania.

2) Stabilirea asemănărilor : prin ce se aseamănă :

Pruna şi piersica; pisica şi şoarecele; vaporul şi automobilul ?

3). Stabilirea asemănărilor şi a deosebirilor : instructaj :

„ eu numesc două lucruri iar tu să-mi spui prin ce se aseamănă şi prin ce
se deosebesc ?

Mingea şi portocala; avionul şi porumbelul; fetiţa şi păpuşa; maşina şi

căruţa.
 INTELEGERE

Băiatul care se joacă are tricou roşu.

INTELEGERE

Şapte mingi sunt lângă coş.

INTELEGERE

Fata are un zmeu, nu o bicicleta.

INTELEGERE
INTELEGERE
PERCEPTIE FORMA FOND
ATENTIE –CONCENTRARE
EVALUAREA
CITIRII/SCRIERII/CALCULULUI MATEATIC
 1. Citirea, scrierea, ortografia
 Citirea si scrierea dupa dictare a literelor izolate(întâi vocale, apoi
consoane), a logatomilor, a cuvintelor (din 1, 2, 3 silabe)

 Scrierea, ortografia: Copiere, dictare, denumirea în scris a unor imagini –

adaptate diferitelor categorii de vârstă(numărul elementelor fiind strict
definit).

 EVALUAREA COMPETENȚELOR FONOLOGICE: identificare de

sunete, silabisire, suprimare de sunete și silabe, adiție de sunete și silabe,
identificarea rimelor, substituire de sunete, numire rapidă

 Evaluarea vocabularul (pasiv și activ)- serii de cuvinte și imagini, povestiri

 Segmentarea fonemică

Fişă de evaluare
Elevul: Clasa:
Data:
1. om (2) 11. unu (3)
2. este (4) 12. ei (2)
3. oi (2) 13. ou (2)
4. mama 14. bun (3)
(4)
15. luni (3)
5. apa (3) 16. lung (4)
6. sac (3)
17. fug (3)
7. aşa (3)
18. nas (3)
8. măr (3)
19. alb (3)
9. cap (3)
10. sare (4) 20. lat (3)

Scorul (numărul de cuvinte segmentate corect) /20 Procentajul

 Tipuri de dificultăţi ale scris-cititului prezenţa observaţii

confundă sistematic unele litere (p-b, m-n, etc.)

confundă la întâmplare unele litere (lasând impresia
că nu le cunoaşte, nu le poate asocia sunetul corect)

recompune greu/ cu greşeli cuvântul (în actul

lecturii), deşi îl citeşte corect pe litere

scrie greu după dictare (precizaţi CE : cuvinte

noi/necunoscute, cuvinte mai lungi de 3-4 litere)

copiază lent, cu/ fără greşeli, preponderent de pe

tablă şi/ sau din carte (precizaţi la « observaţii »)

confundă, omite, inversează litere în cuvintele

scrise, la copiere şi/ sau dictare (precizaţi)

« recunoaşte » greu cuvântul pe care l-a citit, deşi l-

a recompus corect din litere/sunete

« uită » repede în timpul lucrului : cuvântul dictat,

instrucţiunile, enunţul unei teme, etc.

nu înţelege conţinutul (ştie cuvintele, dar nu poate

reda sensul – unui text citit de el însuşi).

înţelege greu problemele de matematică (din cauza

textelor – deşi poate face calculele)

schimbă/ greşeşte ordinea elementelor la exerciţiile

de matematică (cifrele în numerele mari, factorii
operaţiunilor, etc…)
 ANIVERSAREA
  
 Astăzi toată casa noastră este în fierbere. Ne pregătim pentru ziua de naştere a bunicii. Ea
împlineşte 60 de ani. Sîntem 3 nepoţele, dar eu, Adriana, fiind cea mai mare, răspund pentru toate.
 Mai întîi, am pregătit un desen: pe o foaie mare albă am pus în centru poza bunicii. În jurul ei am arătat
ceea ce face dînsa în fiecare zi. Terminînd desenul, ne-am întrebat: cand le reuşeşte pe toate?
 Am programat un concert. Sora mea mai mică, Irinuţa, va interpreta un cîntec de felicitare. Apoi eu voi
recita o poezie, pe care am scris-o cu această ocazie. După aceea verişoara noastră Mădălina va dansa aşa
cum învaţă la şcoala de balet. Apoi vom canta, împreună cu cei mari, „Mulţi ani trăiască!”.
 Sperăm că se va bucura. Doar că ea, cînd se bucură, plînge...
  
 Notaţi ora la care copilul a terminat de citit Timp
  
 Propoziţii 15
 Cuvinte 137
 Caractere 633
 Indicele de complexitate (caractere pe propoziţie) 42,2
  
 Întrebări:
 Cum se numesc cele 3 verişoare? (...Adriana, Irinuţa, Mădălina) (reproducere)
 Cine este responsabil de toate? (...Adriana) (reproducere)
 Ce este o şcoală de balet? (...o şcoală unde se învaţă baletul/dansul clasic) (vocabular)
 Ce înseamnă ocazie? (...posibilitate) (vocabular)
 Cum şi-au dat seama fetiţele că bunica lucrează mult? (...desenînd ce face ea toată ziua) (deducţie)
 De ce fetiţele cred că bunica se va bucura? (...i-au pregătit multe surprize /au făcut multe lucruri ca să o
bucure) (deducţie)
 Motricitatea, orientarea spațio-temporală, lateralitatea și integrarea senzorio-
motorie

 Diverse teste specifice care evaluează capacităţile legate de:

 - schema corporală
 - tonus de fond sau de bază/ tonus de acţiune
 - maturitatea lateralităţii
 - orientare spaţială, structurare, adaptare
 - motricitate globală/ motricitate fină
 - echilibru general
 - ritmuri
 - coordonare/ disociere bi-manuală, oculo-manuală
 - grafism
 Testul Oseretzky ,Testul Bender (funcțiile vizuo-motorii) , Testul Harris (dominanța
laterală), Itemi din testul Sindelar (preșcolari și școlari), Itemi din instrumentul
MSSST (pentru clasa pregătitoare), Probe de orientare în spațiul tridimensional și în
spațiul bidimensional, Testul Reversal

 Percepția și memoria vizuală: Testul Frostig , Testul Bender (A și B), Probe de

discriminare vizuală a formelor geometrice și a literelor(dificultatea itemilor
crescând progresiv, Probe pentru memoria vizuală (câte 5-10 imagini ale unor
obiecte, figuri, semne)
 Evaluarea psihologică va urmări cu precădere stabilirea unor niveluri:
evaluarea nivelului intelectual (Binet-Simon sau Zazzo, Terman, Wechsler
sau Wisc) ;

 Testul Wisc-4 :
 indice de comprehensiune verbală: similitudini - vocabular – înţelegere -
informaţie – raţionament verbal
 indice de raţionament perceptiv: cuburi – identificarea conceptelor -
complemente matrice – completare imagini
 indice de memorie de lucru: memoria numerelor - secvenţe de litere/
cifre - aritmetică
 indice de viteză de procesare: cod – simboluri - anulare

EVALUARE SCOLARĂ
 Situaţia achiziţiilor

 Funcţionarea şcolară

 Metodele întălnite si modalităţile de susţinere

 Evaluarea memoriei
 - funcţionarea memoriei imediate, memoriei de lucru,
memoriei pe termen lung - canal auditiv/ canal vizual
 repetarea a 4-5 cuvinte citite, acoperite

 repetarea unei fraze cu un cuvânt lipsă

 CONCLUZII
 Pentru un diagnostic diferential este nevoie de evaluare complexă !

 Diagnosticul diferential se realizeaza fata de deficienta de

intelect,hipoacuzie,ambliopie,disfazie de dezvoltare ,dizartrie,tulburarile
instrumentale si carentele educationale datorate unui mediu social defavorabil

 Evaluarea nu se poate realiza doar într-o singură ședință de evaluare

 Logopedul (psihopedagogul, consilierul școlar) trebuie să cunoască foarte

bine cauzele posibile, simptomele(pe diferite categorii de vârstă)

 instrumentele de evaluare adecvate pentru funcțiile instrumentale și

abilitățile fundamentale implicate în lexie

 Un diagnostic diferențial precis este indispensabil, pentru ca răspunsurile

terapeutice să fie cele adecvate (altfel existând riscul absenţei rezultatelor).
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diferenţierea tulburărilor organice de cele funcţionale în producerea dizabilităţii;

Stabilirea rolului factorilor socio-culturali şi familiali;

Depistarea factorilor etiologici;

Estimarea nivelului de handicapare (psihică, senzorială, motorie);

Evaluarea prognozei ca şi a şanselor mai bune de influenţare corectivă prin stabilirea

unui tip specific de metodologie compensator - recuperatorie.