EXAMENUL CLINIC OBIECTIV

Obiective
Însușirea cunostințelor necesare efectuării unui
examen clinic local corect
Identificarea elementelor necesare orientării spre un
diagnostic pe baza semnelor generale și extraorale
DEFINITIE

Examenul obiectiv reprezintă modalitatea de culegere a

informaţiilor despre starea prezentă, prin decelarea
semnelor fizice şi funcţionale prin care se exteriorizează
stadiile de boală
II.2 EXAMENUL CLINIC OBIECTIV cuprinde urmatoarele etape:

II.2.1 EXAMENUL CLINIC OBIECTIV GENERAL

II.2.2 EXAMENUL CLINIC OBIECTIV LOCAL

II.2.2 EXTRAORAL

II.2.3 INTRAORAL

III. EXAMENUL RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE SI AL DINAMICII

MANDIBULARE

IV. EXAMENUL FUNCTIONAL

V. EXAMINAREA STARII DE IGIENA SI A GRADULUI DE EDUCATIE

SANITARA
Examenul medical general
Examenul medical-fizic al pacientului, urmează anamnezei, urmăreşte
evaluarea generală psihosomatică a stării generale prezente şi relaţia
cavităţii orale cu restul organismului.

Examenul general va include întotdeauna un examen general

fizic şi un examen al stării psihice.
METODOLOGIA DE EXAMINARE

Evaluarea stării generale se face prin:


observarea activă a pacientului din momentul intrării în
cabinet şi pe tot parcursul interogatoriului


evaluarea semnelor vitale tipice: temperatura,
puls,
respiraţie, presiune arterială


măsurători biometrice generale (talie, greutate).
ALGORITMUL examinării de ansamblu a pacientului
urmăreşte aspectele somatice şi psihice:


starea de conştienţă


constituţia morfologică – tipul constituţional


talia, înălţimea, greutatea


starea de nutriţie


simetria generală


echilibrul static (postura)


echilibrul dinamic (mersul)


starea psihică- orientarea temporo-spatiala


dezvoltarea cranio-facială.
Din punct de vedere al dezvoltării generale, pacientul poate
fi

NORMOSOM (NORMOTROFIC) – când există o

concordanţă între vârsta cronologică şi dezvoltarea generală

HIPOSOM (HIPOTROFIC) – când pacientul pare mai mic

decât vârsta cronologică

HIPERSOM (HIPERTROFIC) – când pacientul pare mai

mare decât vârsta cronologică.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/08/Obesity-
waist_circumference.svg/300px-Obesity-waist_circumference.svg.png
 Indicele ponderal se calculează cupă formula : IP =
Talia G/T2
valori normale 19-25
Greutatea subponderal < 19
supraponderal > 25
obez > 30-35

Simetria corporală de ansamblu Echilibrul static / dinamic

Starea psihică echilibrat – comunicativ, cooperant, reţinut

tipul psihologic constituţional,

dezechilibrat – necomunicativ,
necooperant, revendicativ;

Dezvoltarea cranio-facială

Examinarea semnelor vitale

 METODOLOGIA EXAMENULUI OBIECTIV LOCAL

Tehnici comune medicinii generale : Tehnici specifice medicinii dentare

inspecţia
măsurători antropometrice
palparea
explorări instrumentale
percuţia (sondarea)

ascultaţia

olfacţia.
 EXAMENUL CLINIC OBIECTIV LOCAL

INSPECŢIA – este cea mai importantă metodă de examinare obiectivă

orală şi intraorală, având valoare diagnostică încă din această etapă a
examenului clinic.
Inspecţia se realizeară prin observarea pacientului


de aproape

directă

Inspecţia

indirectă 
de la distanţă


statică 
dinamică
 PALPAREA – însoţeşte inspecţia şi o completează, fiind orientată de informaţiile
obţinute din anamneză şi din observaţie, pe care le confirmă în mod obiectiv. Se
bazează pe simţul tactil şi stereometric (volumetric).

directă – manuală, digitală, combinată

profundă

Palparea
superficiala indirectă prin intermediul unui instrument

dinamică statică

PERCUŢIA OLFACŢIA


directă 
indirectă
 EXAMENUL CLINIC OBIECTIV LOCAL
EXTRAORAL
Examinarea extraorală cuprinde urmatoarele etape:
1. Inspecţia de faţă
2. Inspecţia din profil
3. Palparea superficială a tegumentelor
4. Palparea profunda a muschilor mobilizatori ai
mandibulei
5. Palparea profunda a structurilor osoase si a
punctelor de emergenţă ale trigemenului
6. Palparea profunda a sistemului limfoganglionar
7. Examinarea aticulatiei temporomandibulare
Inspectia de fata

 Conturul feţei
https://www.google.com/url?
sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=0ahUKEwjctcXr1vDYAhXOYVAKHa8cAtIQjxwIA
w&url=http%3A%2F%2Fwestshoredentalcare.com%2Fnew-patient-exam%2F&psig=AOvVaw01-

 Tipul constituţional
3EqxIj3Q_NbbPtfViTc&ust=1516885953718329

morfologic

 Aspectul faciesului,

 Integritatea şi coloraţia
tegumetelor,

 Aspectul şanţurilor http://discovermagazine.com/2007/jun/blinded-by-

science

naturale ale feţei

 Conturul feţei / forma feţei

Formele normale şi
frecvent întalnite
sunt:
•Ovală
•Pătrată
•Rotundă
•Trapezoidală
Dreptunghiulară
•Triunghiulară

Semne obiective – modificari de

contur facial ex tumefieri,
edeme, asimetrii

Face Gen software

Claude Sigaud si Luis Corman notează existenţa a patru tipuri
constituţionale morfologice ( dupa Merlini, C. (1999). "Chapter 7 - Face Profile Improvement: Psychological Aspects". Advances
in Clinical Prosthodontics. Padova, Italy: Piccin Nuova Libraria, S.p.A. p. 134. ISBN 88-299-1300-6. [1] )

Tipul respirator (bronho-pulmonar) Tipul digestiv (gastro-intestinal)

- etajul mijlociu al feţei (etajul -etajul inferior al feţei, (etajul digestiv
respirator şi afectiv), precum şi gâtul sunt şi instinctiv) este mai dezvoltat, cu
mai dezvoltate, dând un aspect poligonal evidenţierea mandibulei
(hexagonal) feţei, chipul apărând alungit - fruntea este mică şi relativ strâmtă
vertical - faţa are formă de trapez cu baza
- pomeţii apar proeminenţi mare în jos
- nasul este lung şi nările sunt largi - gâtul e gros şi scurt

Tipul muscular (musculo-articular)

- faţă armonioasa având cele 3 etaje Tipul cerebral (musculo-articular)
(cerebral, respirator şi digestiv) de - faţa are forma triunghiulara sau
dimensiuni aproape egale trapezoidală cu etajul superior (etajul
- faţa are formă dreptunghiulară cerebral) mărit.
- musculatură bine dezvoltată,
uniform repartizată
Facies mitral - stenoza Facies adenoidian
mitrala cu cianoza
buzelor, pometilor,
nasului Decelarea semnelor
generale cu valoare
diagnostica – faciesurile
patognomonice

http://www.heartupdate.com/valvulopathy/mitral-stenosis_76/
http://denisasecasiu.ro/wp-content/uploads/2013/02/adenoid_face.jpg

Facies basedowian in hipertiroidism

Facies pletoric specific hipertensivilor
cronici, Facies teleangiectazic

Facies congestiv,
infiltrat cu prezenţa
rinofimei care apare in
etilismul cronic

http://www.scientia.ro/biologie/organismul-uman-functionare-
boli-si-remedii/3007-faciesul-boli-ce-pot-fi-citite-pe-fata.html http://tiroida.ro/?p=501
http://www.dermis.net/dermisroot/pt/30621/image.htm
Integritatea şi coloraţia tegumetelor – se va evalua în
ansamblu , comparativ stanga, drapta.

Dacă se vor observa modificări ale integităţii tegumentelor, de

exemplu cicatrici, plăgi, ulceraţii, tumefieri, se va preciza
localizarea in funcţie de zonele topografice şi se vor descrie
caracteristicile acestora cum ar fi dimensiunea, forma,
aspectul.

Coloratia tegumentelor - variaza - etnia pacientului/

patologii sistemice.
 Coloraţie Palidă - anemii.

galben deschis ca de ceara asociată cu facies suferind în patologia

neoplazica

coloratie galben-aurie în hepatite virale

galben inchis –verzuie icter mechanic

Coloratia rosie - reacţii emoţionale ( fiziologic)

-procese infecţioase ,intoxicaţii, lupus eritematos- fluture

https://www.pinterest.com http://diseasespictures.com/wp-content/uploads/2014/05/Lupus-rash-5.jpg
https://www.medicalnewstoday.com/articles/165749.php
/pin/392657661242007386/
Aspectul şanţurilor naturale ale feţei

1. nasogenian,

2. nazolabial,

3. paracomisurale
Face Gen software
4. labiomentonier,
Simetria facială - plan transversal şi vertical
5. pretragiene.
 Simetria facială în plan
Riduri
transversal – d (Zy/ Go dreapta
/stanga , planul prin N- Sn) -
jumătatea stângă cu jumătatea
dreaptă a feţei.

Simetria in sens transversal

 Simetria în sens vertical egalitatea
etajelor feţei :
 Simetria în sens vertical - egalitatea etajelor feţei :

 etajul superior trichion- nasion

 etajul mijlociu nasion subnazale / nasion –ophrion

 etajul inferior subnazale- gnation

Simetria in sens vertical- etajul superior- etajul mijlociu- etajul inferior

 1. Metoda Leonardo Da Vinci compară dimensiunea
etajului mijlociu reprezentat de distanţa N-Sn cu cea a
etajului inferior care este reprezentat de distanţa Sn-Gn
2. Metoda Leonardo Da Vinci modficată compară dimensiunea
etajului mijlociu reprezentat de distanţa Oph-Sn cu cea a etajului
inferior care este reprezentat de distanţa Sn-Gn
Metoda Boianov compară distanţa intercomisurală Ch-Ch si o compară
cu distanţa de la St- Gn
 Metoda Boianov modificata compară distanţa
interpupilara si o compară cu distanţa de la St- Gn
Metoda Willis - ultilizează ocluzometrul Willis si compară
distanţa Sn-Gn cu distanţa între fanta labial si fanta
palpebrală.
 Metoda compasului de aur Appenrodt apreciază
raportul distanţei Sn-Gn cu gura deschisă si distanţa Sn-
Gn cu gura închisă. Raportul ideal este de 5/3 .
Inspecţia de
• Profilul facial
profil
• Unghiul nazolabial

• Postura buzelor si
treapta labială
• Şanţul labiomentonier

• Poziţia mentonului

• Unghiul goniac
http://weird-wood.blogspot.ro/2015/01/pirolette.html

• Aspectul ramului
bazal mandibular
 CONCAV
CONVEX

Face Gen software

DREPT
Unghiul nazolabial (1)
Postura buzelor (2)
Treapta labiala (2)
şanţul labiomentonier
Poziţia mentonului
Unghiul mandibular
Ramul bazal mandibular

Semne obiective
modificari ale profilului
 LA PALPATION
palparea superficială - evaluează temperatura
umiditatea, elesticitatea tegumentelor.

http://teachmeanatomy.info/head/cranial-nerves/trigeminal-nerve/
Palparea profundă

•palparea grupelor musculare,

•contururilor si reliefurilor osoase

•punctelor de emergenţă ale trigemenului

•grupelor ganglionare

•glandelor salivare ( parotidei si submandibularei)

•palparea articulaţiei temporomandibulare

Palparea grupelor musculare
 palparea muschilor faciali reprezentaţi de orbicularul buzelor şi
buccinator şi a muschilor mobilizatori ai mandibulei care după
acţiunea pe care o realizează sunt:
Coboratori ai mandibulei:
Ridicatori ai mandibulei: directi - milohioidian, geniohioidian, burta
m.Temporal, Maseter, anterioara a digastricului
Pterigoidian intern indirecti - burta posterioara a digastricului,
stilohioidian, omohioidian, sternohioidian,
tirohioidian
Propulsori:
- principali - pterigoidieni externi Retropulsori:
- secundari - pterigoidieni principali:temporali
interni, maseter secundari : maseteri, pterigoidieni interni

Diductori ( miscari de lateralitate ):

- pterigoidieni externi (contractie
unilaterală)
- pterigoidieni interni (contractie unilaterală)
Muschiul temporal

https://en.wikipedia.org/wiki/Lateral_pterygoid_muscle#/media/File:Gray177.png

https://en.wikipedia.org/wiki/Temporal_muscle
https://en.wikipedia.org/wiki/Masseter_muscle#/media/File:Gray176.png
Muschiul maseter

http://www.intelligentdental.com/wp-
content/uploads/2012/03/untitled6.png
 Muschiul pterigoidian intern

https://en.wikipedia.org/wiki/Lateral_pterygoid_muscle

https://en.wikipedia.org/wiki/Lateral_pterygoid_muscle#/media/File:Gray177.png
Muschiul pterigoidian extern

https://en.wikipedia.org/wiki/Medial_pterygoid_muscle#/media/File:Musc
uluspterygoideusmedialis.png
M.Orbicularul buzelor si M.buccinator
Muschii narinari

https://basicmedicalkey.com/nose-nasal-cavity-and-paranasal-sinuses/

http://sodental.com.au/airway-dentistry/nasal-breathing-vs-mouth-breathing/
Muscle digastric

https://en.wikipedia.org/wiki/Digastric_muscle

https://en.wikipedia.org/wiki/Digastric
_muscle
M. sternocleidomastoidian

http://www.wikiwand.com/nl/Musculus_sternocleidomastoideus
M. Genioglos si
m.geniohioidian

https://la.wikipedia.org/wiki/Musculus_hyoglossus
 Ordinea de palpare

 ν insertiile superioare m. temporal

 ν fasiculele musculare ale temporalului

 ν insertia superioara master

 ν masa musculara maseter

 ν insertia inferioara maseter

 ν insertia inferioara pterigoidian intern

 ν insertia superioara a
sternocleidomastoidianului
 ν masa musculara SCM

 ν insertia inferioara SCM

Semne obiective
ν burta – modificari
anterioara a digastricului
musculare https://www.futurederm.com/wp-content/uploads/2013/01/Female-Face-Anatomy-Muscles.jpg


 Ordinea de palpare intra-orală

 masa musculara maseter ( combinat)

 Inserția inferioară a temporalului
 m. pterigoidian intern
 m. Milohioidian insertia superioară
 masa musculara milohioidian
 M. Genioglos si geniohioidian
 M.pterigoidian extern ( schimbăm
mana dr- partea stg a pacientului)

https://en.wikipedia.org/wiki/Medial_pterygoid_muscle#/media/File:Musculuspterygoideusmedial
is.png
Contururile si reliefurile osoase

Examinarea urmăreşte Semne obiective

- modificari osoase
 integritatea osoasă,

 sensibilitatea,

 deformări, Reliefuri osoase

 mobilitate anormală.

Contururi osoase

http://gzsihai.com/500284437.html
 Arcada orbitara superioara

Arcada orbitara inferioara

Arcada zigomatica,

Marginea posterioara a
ramului mandiibular
ascendent

Unghiul goniac, ramul bazal

mandibular
http://www.zbrushcentral.com/attachment.php?attachmentid=9277
 Osul malar

Piramida
nazala http://www.zbrushcentral.com/attachment.php?attachmentid=9277

Peretele anterior
al sinusului maxilar

Ramul ascendent si orizonatal

mandibular
 Punctele de emergenta ale trigemenului

http://teachmeanatomy.info/head/cranial-
nerves/trigeminal-nerve/

https://i.pinimg.com/originals/84/df/cd/84dfcd071f
6f4c6b9fb883c0efd924c8.jpg
 Palparea grupelor ganglionare

http://www.flspinalcord.us/lymph-nodes-in-neck-diagram/lymph-nodes-
https://humananatomyly.com/head-and-neck-lymph- in-neck-diagram-neck-lymph-nodes-nursessity/#s
nodes/head-and-neck-lymph-nodes-lymph-nodes-head-
neck-stock-vector-100624822-shutterstock/

http://www.flspinalcord.us/lymph-nodes-in-neck-diagram/filediagram-showing-the-position-of-
the-lymph-nodes-in-the-neck-lymph-nodes-in-neck-diagram/#s
 RETRO-AURICULARI

http://rlv.zcache.com/lymph_nodes_of_the_head_and_neck_poster-
r703f1b2b776a4c608f64b213efd79d4b_wvr_8byvr_512.jpg

PRE-AURICULAIRI
SUB-OCCIPITALI

GENIENI
SUB-MANDIBULARI

https://theodora.com/anatomy/the_lymphatics_of_the_head_face_and_neck.html

SUPRA-CLAVICULARI
JUGULO-CAROTIDIENI
Metodologia de examinare a articulatiei temporomandibulare (ATM)
constă IN:

• Inspecţie – statica si dinamică

• Palpare – statica si dinamică
• Ascultatie

Inspecţia statică :
•
inspectarea regiunii pretragiene ( unde se proiectează condilii
mandibulari)
•
a mentonului din faţă şi din profil,
•
simetric şi comparativ stanga dreapta.
Se vor urmari
•
modificari de culoare ,
•
asimetrii,
•
pozitia mentonului.
Inspectia dinamică se realizează
rugand pacientul sa deschidă şi să
închidă gura ,timp în care se evaluează

Excursiile condiliene- in mod normal

ar trebui sa fie simetrice

Traiectoria mentonului – in mod

normal mentonul descrie din faţă o
traiectorie in linie dreaptă şi din profil
o traiectorie în arc de cerc.

Amplitudinea deschiderii gurii- se va

masura distanţa dintre marginile
incizale ale frontalilor superiori si
inferiori.
Palparea se realizează prin doua metode

1. digital cu degetele pozitionate pretragian

2. bidigital cu indexul in conductul auditiv extern si policele situat pretragian.

Pentru palparea statică pacientul va fi cu dintii in ocluzie.

Pentru palparea dinamică pacientul va exacuta miscări de deschidere si inchidere a

gurii.
 Static

http://www.royaloral.com/tmj-procedure.html

https://www.aafp.org/afp/2015/0315/p378.html
Dinamic

(https://en.wikipedia.org/wiki
/Temporomandibular_joint)

Ascultatie -
•
Cracmentul- zgomot unic, sonor
•
Crepitaţii – zgomote multiple care se
percep asemătoare unui foşnet de frunze.
 Examinarea relatiilor mandibulo-craniene
Relaţia de postură teste fonetice (Wild, Silverman) deglutiţie,

se verifică reperele articular – condili centraţi în cavitatea glenoidă, nepalpabili

muscular – echilibru tonic antagonic, antigravific al

grupelor musculare manducatoare

osos – distanţa ce separă Sn de Gn este mai mare decât etajul

mijlociu cu 2 –4 mm

dentar – spaţiul liber de vorbire de 2-4 mm

labial – buzele contactează fără efort

lingual – existenta spaţiului Donders.

Relaţia centrică Ramfiord, Barelle, Dawson)

reperele articular – condili centraţi în cavitatea glenoidă

muscular – contracţie echilibrată a musculaturii

osos : distanţa Sn-Gn = etajul mijlociu

dentar : point centric sau long centric şi

corespondenţa liniilor interincisive

lingual: Absenta spatiului Donders

Întrebări recapitulative:

1. Care sunt etapele examinării clinice?

2. Care este metodologia de examinare locală în
medicina dentară?
3. Ce faciesuri patognomonice cunoașteți și în ce
afecțiuni generale le puteți întâlni?
Bibliografie
1.Mihaela Monica Scutariu, Dragos Fratila, Georgiana Macovei,
Alexandru Calin : Diagnostic Oro-Dentar –Note de Curs,
Editura „Gr.T.Popa” , UMF Iasi, 2012, ISBN 978-606-544-086-9

2.Georgiana Macovei: Base De L'examen Clinique En Médecine

Dentaire Guide Des Travaux Pratiques Pour Les Étudiants, 2011,
Editura PIM, Iaşi, ISBN 978-606-13-0676-3
(https://en.wikipedia.org/wiki/Temporomandibular_joint)
https://www.aafp.org/afp/2015/0315/p378.html
http://www.royaloral.com/tmj-procedure.html
http://www.flspinalcord.us/lymph-nodes-in-neck-
diagram/lymph-nodes-in-neck-diagram-neck-lymph-nodes-