Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREZENTAREA FIRMEI
DATE DE IDENTIFICARE
SCURT ISTORIC
Înfiinţată în anul 1997 firma S.C.MIORITA S.A are un capital social subscris şi vărsat
conform cererii de înscriere în valoare de 2.653.000.000 lei a cărui structură este în proporţie de
100% capital privat românesc din care 0,93% din acţiuni sunt deţinute de SIF BANAT –CRIŞANA,
90% de firma MIDDO Oradea iar restul de diverşi acţionari. Producţia înteprinderii este destinată
atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă în special Germania.
De la începutul funcţionarii şi pâna în prezent s-au făcut investiţii atât în infrastructura
întreprinderii (corpul clădire de producţie construit în anul 1978 a fost renovat şi modernizat
conform standardelor internationale în domeniu) cât şi în ceea ce priveşte utilajele de producţie
(maşinile provin din import de la cele mai renumite firme în domeniu). Forţa de muncă a cunoscut o
mare fluctuaţie de-a lungul timpului datorită dotării tehnice superioare care a dus la reducerea
necesarului de personal dar şi datorită apariţiei de noi firme în domeniu care au dus la creşterea
concurenţei în selectarea personalului.
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul de activitate constă în:
În dinamică, dacă nivelul ratei creşte faţă de perioada de bază rezultă că activele imobilizate se modifică
într-o proporţie mai mare ca activul total, modificare ce se consideră benefică dacă veniturile totale cresc
intr-o măsură mai mare ca şi activele imobilizate.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR IMOBILIZATE
Nivelul ratei activelor imobilizate înregistrează valori crescătoare de-a lungul perioadei de
analiză, tendinţă datorată creşterii mai rapide a activelor imobilizate în raport cu activul total, creştere
ce se datorează în principal evoluţiei crescătoare a imobilizărilor corporale ce reprezintă principala
componentă a activelor imobilizate.
Indicatorul va ajunge aproximativ (40-60%) la valoarea considerată optimă în anul 2018.
Această creştere este benefic resimţită la nivelul cifrei de afaceri aceasta înregistrând o creştere
semnificativă mai ales în anul 2018.
Analiza structurii activelor curente se face cu ajutorul ratei activelor circulante (Rac) care
arată ponderea activului circulant în total activ arătând nivelul capitalului imobilizat în activitatea de
exploatare. Această rată măsoară indirect gradul de lichiditate al patrimoniului depinzând mult de
specificul activităţii. Se consideră că pentru o firmă din domeniul producţiei o valoare de 40% este
sănătoasă.
Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere, atunci ponderea activelor circulante creşte
datorită modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului total, situaţie
favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura
realizarea unei viteze de rotaţie superioare celei de bază. Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci
ponderea activelor circulante scade ca urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai
mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o
proporţie superioară, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare perioadei de bază.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE
Rata activelor circulante scade de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a
activului total fată de nivelul activelor circulante, mai mult, în dinamică nivelul ratei se apropie de
valoarea considerată normală în acest sector de activitate (60%).
Rata stocurilor (Rs) reflectă ponderea stocurilor în total activ. Această rată depinde de
mai mulţi factori cum ar fi :
- sectorul de activitate unde activează întreprinderea
- durata ciclului de exploatare
- specularea fluctuaţiilor de preţ de pe
piaţă
Rs= Stocuri/ Active circulante
Creşterea stocurilor este justificată atunci când este determinată de sporirea volumului de
activitate, respectiv este nejustificată atunci când duce la formarea de stocuri fără mişcare sau cu
mişcare lentă.
RATA STOCURILOR
Rata stocurilor a crescut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a volumului
stocurilor faţă de activul circulant. Această creştere determină modificarea în aceeaşi măsură a cifrei
de afaceri. Chiar dacă creşterea cifrei de afaceri este devansată de creşterea stocurilor dacă avem în
vedere valorile celor doi indicatori se poate aprecia că, creşterea stocurilor a avut un efect pozitiv
asupra cifrei de afaceri. Cu toate acestea este recomandată reducerea volumului stocurilor.
Rata creanţelor (Rcr) reflectă ponderea creanţelor pe care firma le are în total active.
Această rată este influenţată de domeniul de activitate, de natura relaţiilor comerciale precum şi de
termenele de plată practicate.
Creanţele pot fi:
- pe termen scurt (<10 zile)
- pe termen mediu (10 – 30 zile)
- pe termen lung (>30 zile)
Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere (ca urmare a modificării valorii lor
intr-o proporţie mai mare ca si volumul activului total) aceasta este o situaţie favorabilă numai dacă
este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru realizarea unei viteze
de rotaţii superioare perioadei de bază. Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci ponderea
creanţelor scade ca urmare a modificării valorii creanţelor într-o proporţie mai mică decât cea a
activului total, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie
superioară, pentru a asigura accelerarea vitezei de rotaţie superioare faţă de perioada de bază
RATA CREANŢELOR
Rata creanţelor a scăzut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului
circulant faţă de nivelul creanţelor. Acest lucru a dus la o creştere a cifrei de afaceri intr-un ritm
superior atât faţă de activului circulant cât şi faţă de volumul creanţelor, deci acest indicator a avut o
influenţă pozitivă asupra cifrei de afaceri.
Rata disponibilităţilor (Rd) arată ponderea activelor cele mai lichide în total active
circulante, adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Se calculează conform formulei:
Rd= Disponibilităţi/ Active circulante
RATA DISPONIBILITĂŢILOR
În primul an firma prezintă o stabilitate financiară foarte bună nivelul indicatorului fiind mult
peste nivelul considerat optim. În următorul an, acest indicator se depreciază datorită creşterii mai
rapide a pasivului în raport cu capitalul permanent, aflându-se la un nivel îngrijorător pentru firmă.
În ultimul an indicatorul suferă o uşoară apreciere datorită creşterii mai rapide a capitalului
permanent faţă de pasivul total. Pentru a menţine un nivel care să nu dea naştere la dificultăţi în
viitor, firma va trebui să crească volumul capitalului permanent mai ales prin cresterea capitalurilor
proprii.
Analiza autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare (Rai) pune in evidenţă cât din sursele de finanţare aparţin
proprietarului. Cu cât sursele proprii deţin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanţare
cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată. Autonomia financiară se prezintă sub
forma:
- autonomia financiară globală- măsurată prin rata autonomiei financiare globale( Rafg)
- autonomia financiară la termen - măsurată prin rata autonomiei financiare la termen (Raft)
- reflectă ponderea surselor proprii în total surse de finanţare. Această rată are o mare
importanţă pentru instituţiile financiare în cazul în care întreprinderea solicită un împrumut. În acest
caz evaluarea se face astfel:
- când Rafg > 66,7% înseamnă că autonomia financiară globală este ridicată şi întreprinderea poate
beneficia de credit
- când Rafg = 30-50% se poate obţine creditul dar creşte riscul acestuia
- când Rafg<30% întreprinderea nu prezintă garanţii pentru a obţine
creditul Se calculează cu formula
În anul 2019 firma dispune de o bună autonomie financiară ce putea folosi la contractarea
unui credit bancar dacă era necesar. Creşterea mai rapidă a pasivului total în raport cu capitalul
propriu a dus la deprecierea indicatorului mai ales in ultimul an de analiză când acesta atinge
minimum. Este o situaţie mai delicată ce ar trebui să îngrijoreze managementul şi de a-l îndruma
spre o crestere a capitalurilor proprii.
Analiza autonomiei financiare la termen
Reflectă măsura in care datoriile pe termen lung participă la formarea resurselor permanente
Evoluţia sa este rezultanta raportului dintre ritmul de creştere a capitalului propriu (tendinţă
crescătoare în condiţiile realizării unei activităţi profitabile) şi cel al datoriilor pe termen mediu şi
lung (tendinţă fluctuantă în funcţie de mediul de contractare a creditelor, de modul de utilizare şi
eşalonare a restituirii lor).
Ca principiu general, acest indicator trebuie să prezinte o permanentă tendinţă de creştere,
situaţie favorabilă firmei când se datorează creşterii capitalului propriu şi reducerii datoriilor pe
termen lung. Reducerea ratei este normală în perioadele de gestiune când se contractează
împrumuturi pe termen mediu si lung, cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier.
Se calculează cu formula:
Autonomia financiră la termen prezintă pe toată perioada analizată valori mult superioare
pragului minim admis chiar dacă în ultimul an acesta înregistrează o uşoară depreciere datorită
creşterii mai rapide a capitalului permanent faţă de cel propriu. Cu toate acestea nu sunt motive de
îngrijorare fiind recomandat continuarea acestei politici de menţinere a unei proporţii însemnate a
capitalului propriu în capitalul permanent.
Analiza îndatorării
Rata de îndatorare exprimă nivelul datoriilor pe care le are firma în raport cu totalul surselor de
finanţare. Se are în vedere:
- rata de îndatorare globală
- rata de îndatorare la termen
Rata de îndatorare globală (Rîg) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei.
Arată în ce măsură sursele împrumutate şi cele atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea
maxim admisă a acestui indicator este de 66%, deşi se consideră că o valoare de 50% ar fi mai
sigură. Îndepărtarea de această valoare semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere
a autonomiei financiare. În dinamică indicatorul ar trebui să se reducă permanent pe seama
modificării datoriilor într-un ritm mai lent decât modificarea pasivului, cea mai favorabilă situaţie
fiind datorată rambursărilor de datorii pe termen mediu şi lung, respectiv reducerii creditelor de
trezorerie, cedând locul capitalurilor proprii.
Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală când se contractează credite pe termen mediu şi
lung (cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier) şi cresc datoriile de exploatare ( ca
efect al relaxării termenelor de plată)
Se calculează cu formula:
Rata îndatorării globale înregistrează valori ascendente de-a lungul perioadei de analiză
datorită creşterii mai rapide a volumului datoriilor totale faţă de cel al pasivului total.
În anul 2020 indicatorul se apropie de nivelul maxim admis pentru ca, în anul 2021
indicatorul să depăşească acest nivel.
Se impun luarea de măsuri care vor viza fie reducerea creditelor pe termen lung ce se vor
angaja, precum şi obţinerea de la furnizori de termene de plată mai lejere fără a afecta gestiunea
acestora.
Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă măsura în care datoriile pe termen lung participă la
formarea capitalurilor permanente. Posibilităţile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât valoarea
indicatorului este mai mică. Valoarea minim admisă este de 50 %.
Se calculează cu formula:
Rît= Datorii pe termen lung/ Capital permanent
Acest indicator are o evoluţie puternic ascendentă spre ultimul an de analiză când firma a plătit
un împrumut contractat anterior perioadei de analiză. Pe ansamblu însă, firma se află într-o situaţie
bună din acest punct de vedere, in sursele de finanţare totale cele pe termen lung au o proporţie mai
redusa fata de cele proprii.
Bonitatea financiară reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile atât pe termen
scurt cât şi pe termen mediu şi lung. Privit din acest punct de vedere, acest indicator poate fi considerat
ca un indicator al echilibrului financiar. Bonitatea se analizează sub următoarele aspecte:
- lichiditatea
- solvabilitatea
De multe ori noţiunile de lichiditate şi solvabilitate se confundă deoarece ambele noţiuni
reflectă capacitatea de plată a întreprinderii numai că lichiditatea se referă la capacitatea de achitare a
obligaţiilor pe termen scurt, iar solvabilitatea reflectă capacitatea de plată a obligaţiilor pe termen lung.
ANALIZA LICHIDITĂŢII
Lichiditatea este definită de două caracteristici principale:
- specificul elementelor de activ, acestea având o capacitate mai mare sau mai mică de a se transforma
în lichidităţi (bani)
- de destinaţia lichidităţilor, din acest punct de vedere lichiditatea fiind definită ca şi capacitatea
întreprinderii de a acoperi din activele sale cele mai lichide obligaţiile pe termen scurt.
Acest indicator se poate analiza ca: lichiditate curentă, lichiditate rapidă şi lichiditate imediată.
În primul an indicatorul se situează mult peste valoarea maxim acceptată ceea ce înseamnă
că întreprinderea poate să-şi acopere obligaţiile curente din activele curente dar mai poate să
însemne că întreprinderea nu îşi utilizează bine activele curente. În următorii ani valoarea
indicatorului se stabilizează în limitele considerate normale ale acestuia datorită creşterii mai rapide
a pasivelor curente faţă de activele curente.
Şi sub acest aspect firma este asigurată împotriva riscului incapacităţii de plată.
Analiza lichidităţii imediate
Lichiditatea imediată (Li) reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita obligaţiile curente
din disponibilităţi.
În ceea ce priveşte lichiditatea imediată firma se află într-o situaţie defavorabilă de-a lungul
perioadei de analiză, indicatorul aflându-se mult sub limita considerată normală mai ales în
ultimii doi ani. S-a ajuns la această situaţie datorită creşterii mult mai rapide a pasivelor curente faţă
de disponibilităţi.
Pentru a reglementa situaţia firma trebuie să urgenteze încasarea creanţelor, aceasta
reprezentând adevărata problema în ceea ce priveşte lichiditatea imediată.
Pentru acest indicator se acceptă un nivel minim de 1,66 sub acest nivel firma se află în
pericolul incapacităţii de plată
Acest indicator înregistrează valori supraunitare de-a lungul perioadei analizate şi deasupra
limitei inferioare pragului minim. Aceasta înseamnă că firma poate să-şi plătească integral datoriile
pe seama activelor. În dinamică, indicatorul înregistrează o tendinţă descrescătoare datorită creşterii
mai rapide a datoriilor totale faţă de activul total. Pentru a nu se ajunge la situaţia în care firma să
nu mai poată să-şi achite datoriile pe seama activelor, firma trebuie să crească valoarea acestora (
mai ales să investească în active productive) cu surse proprii (capitaluri proprii). Se foloseşte mai
ales în situaţii excepţionale cum ar fi starea de faliment.
Analiza solvabilităţii patrimoniale
Solvabilitatea patrimonială (SP) exprimă gradul în care din capitalul social sunt garantate
obligaţiile faţă de creditori şi acţionari. Acest indicator se apreciază ca fiind asiguratoriu pentru
valori cuprinse între 40-60%.
Solvabilitatea patrimonială, în primii doi ani înregistrează nivele asiguratorii pentru firmă în
ceea ce priveşte garantarea obligaţiilor din capitalul social fiind un punct pozitiv pentru
întreprindere. În ultimul an însă, creşterea mai rapidă a împrumuturilor pe termen lung comparativ
cu menţinerea la acelaşi nivel a capitalului social a dus la înrăutăţirea acestui indicator, firma în
viitor trebuind să-şi majoreze capitalul social până la un nivel care să asigure, la nevoie, achitarea
majorităţii datoriilor pe termen mediu şi lung prin intermediul său.
CAPITOLUL IV
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
În varianta dinamică indicatorul înregistrează valori pozitive de-a lungul întregii perioade
analizate, în anul 2019 valoarea fondului de rulment este de 4.559.917, excedent disponibil pentru
finanţarea activelor circulante. În anul 2020 indicatorul prezintă o tendinţă descendentă (245.089)
datorită creşterii mai rapide a activelor imobilizate faţă de capitalul permanent, tendinţă ce nu
continuă în 2021, când valoarea indicatorului este maximă (6.203.728), datorită creşterii mai rapide
a capitalului permanent faţă de activele imobilizate ce va putea fi folosit în procesul de exploatare.
Analiza dinamică a necesarului de fond de rulment se realizează cu ajutorul datelor din bilanţul
funcţional.
ANALIZA DINAMICĂ A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT
Necesarul de fond de rulment calculat în varianta dinamică înregistrează valori pozitive de-a
lungul întregii perioade analizate ceea ce înseamnă că întreprinderea dispune de active circulante ce
trebuie finanţate din surse permanente. În anul 2019, necesarul de fond de rulment a fost de
3.926.034, în anul 2000 indicatorul a înregistrat o scădere (82.114) datorită creşterii mai rapide a
pasivelor ciclice faţă de activele ciclice ( în special datoriile pe termen scurt), iar în ultimul an
indicatorul creşte ajungând la valoarea de 2.960.791 (creştere datorată evoluţiei mai rapide a
activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt).
În anul 2019 valoarea acestui indicator este supraunitar (1,78), ceea ce înseamnă că
întreprinderea a dispus de resurse permanente suficiente pentru acoperirea nevoilor stabile, utilizând
o parte din aceste resurse pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante.
În anul următor nivelul ratei este subunitar (0,96), ceea ce înseamnă că în acest an
întreprinderea nu reuşeşte să-şi acopere din sursele stabile nevoile stabile iar, pentru a realiza acest
lucru firma trebuie să apeleze la alte surse de finantare. Se observă că Rfai2019 > Rfai2020, iar
Rfai2020 < 1, ceea ce înseamnă că echilibrul financiar se degradează datorită creşterii mai rapide a
activelor imobilizate faţă de capitalul permanent.
În anul 2021 indicatorul redevine supraunitar (1,06) ca rezultat al creşterii mai rapide a
capitalului permanent faţă de activele imobilizate cu efecte benefice pentru firmă în ceeea ce priveşte
ehilibrul financiar.
Rata de finanţare a activelor imobilizate din capitalul propriu