Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIRMEI
DATE DE IDENTIFICARE
SCURT ISTORIC
Înfiinţată în anul 1991 firma S.C.MIORITA S.A are un capital social subscris şi vărsat
conform cererii de înscriere în valoare de 2.653.000.000 lei a cărui structură este în proporţie de
100% capital privat românesc din care 0,93% din acţiuni sunt deţinute de SIF BANAT –CRIŞANA,
90% de firma MIDDO Oradea iar restul de diverşi acţionari. Producţia înteprinderii este destinată
atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă în special Germania.
De la începutul funcţionarii şi pâna în prezent s-au făcut investiţii atât în infrastructura
întreprinderii (corpul clădire de producţie construit în anul 1978 a fost renovat şi modernizat
conform standardelor internationale în domeniu) cât şi în ceea ce priveşte utilajele de producţie
(maşinile provin din import de la cele mai renumite firme în domeniu). Forţa de muncă a cunoscut o
mare fluctuaţie de-a lungul timpului datorită dotării tehnice superioare care a dus la reducerea
necesarului de personal dar şi datorită apariţiei de noi firme în domeniu care au dus la creşterea
concurenţei în selectarea personalului.
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul de activitate constă în:
În dinamică, dacă nivelul ratei creşte faţă de perioada de bază rezultă că activele imobilizate se modifică
într-o proporţie mai mare ca activul total, modificare ce se consideră benefică dacă veniturile totale cresc
intr-o măsură mai mare ca şi activele imobilizate.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR IMOBILIZATE
Nivelul ratei activelor imobilizate înregistrează valori crescătoare de-a lungul perioadei de analiză,
tendinţă datorată creşterii mai rapide a activelor imobilizate în raport cu activul total, creştere ce se datorează în
principal evoluţiei crescătoare a imobilizărilor corporale ce reprezintă principala componentă a activelor
imobilizate.
Indicatorul se apropie de valoarea considerată optimă (60%) în anul 2001. Această creştere este benefic
resimţită la nivelul cifrei de afaceri aceasta înregistrând o creştere semnificativă mai ales în anul 2001.
Analiza structurii activelor curente se face cu ajutorul ratei activelor circulante (Rac) care
arată ponderea activului circulant în total activ arătând nivelul capitalului imobilizat în activitatea de
exploatare. Această rată măsoară indirect gradul de lichiditate al patrimoniului depinzând mult de
specificul activităţii. Se consideră că pentru o firmă din domeniul producţiei o valoare de 40% este
sănătoasă.
Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere, atunci ponderea activelor circulante creşte
datorită modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului total, situaţie
favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura
realizarea unei viteze de rotaţie superioare celei de bază. Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci
ponderea activelor circulante scade ca urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai
mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o
proporţie superioară, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare perioadei de bază.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE
Rata activelor circulante scade de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului total fată
de nivelul activelor circulante, mai mult, în dinamică nivelul ratei se apropie de valoarea considerată normală în
acest sector de activitate. Dacă se analizează această rată având in vedere şi evoluţia cifrei de afaceri se observă
că scăderea ratei stocurilor a dus la efecte pozitive la nivelul cifrei de afaceri aceasta crescând de la o perioadă la
alta.
Analiza ratei stocurilor
Rata stocurilor (Rs) reflectă ponderea stocurilor în total activ. Această rată depinde de mai mulţi
factori cum ar fi :
- sectorul de activitate unde activează întreprinderea
- durata ciclului de exploatare
- specularea fluctuaţiilor de preţ de pe
Creşterea stocurilor este justificată atunci când este determinată de sporirea volumului de activitate,
respectiv este nejustificată atunci când duce la formarea de stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.
RATA STOCURILOR
Rata stocurilor a crescut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a volumului
stocurilor faţă de activul circulant. Această creştere determină modificarea în aceeaşi măsură a cifrei
de afaceri. Chiar dacă creşterea cifrei de afaceri este devansată de creşterea stocurilor dacă avem în
vedere valorile celor doi indicatori se poate aprecia că, creşterea stocurilor a avut un efect pozitiv
asupra cifrei de afaceri. Cu toate acestea este recomandată reducerea volumului stocurilor.
Rata creanţelor (Rcr) reflectă ponderea creanţelor pe care firma le are în total active.
Această rată este influenţată de domeniul de activitate, de natura relaţiilor comerciale precum şi de
termenele de plată practicate.
Creanţele pot fi:
- pe termen scurt (<10 zile)
- pe termen mediu (10 – 30 zile)
- pe termen lung (>30 zile)
Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere (ca urmare a modificării valorii lor intr-o
proporţie mai mare ca si volumul activului total) aceasta este o situaţie favorabilă numai dacă este dată de
realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru realizarea unei viteze de rotaţii superioare
perioadei de bază. Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci ponderea creanţelor scade ca urmare a
modificării valorii creanţelor într-o proporţie mai mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă
este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura accelerarea vitezei
de rotaţie superioare faţă de perioada de bază
RATA CREANŢELOR
Rata creanţelor a scăzut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului
circulant faţă de nivelul creanţelor. Acest lucru a dus la o creştere a cifrei de afaceri intr-un ritm
superior atât faţă de activului circulant cât şi faţă de volumul creanţelor, deci acest indicator a avut o
influenţă pozitivă asupra cifrei de afaceri.
Rata disponibilităţilor (Rd) arată ponderea activelor cele mai lichide în total active
circulante, adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Se calculează conform formulei:
Rd= Disponibilităţi/ Active circulante
RATA DISPONIBILITĂŢILOR
Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză
Crt 1999 2000 2001
1 Disponibilităţi D mii lei 666.983 162.945 685.169
2 Activ circulant Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
3 Rata disponibilităţilor Rs=D/Ac 7 1,7 5
4 Indice de creştere D % 1,00 0,24 4,2
5 Indice creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
Rata disponibilităţilor a scăzut in al doilea an ca urmare a scăderii volumului
disponibilităţilor fata de activele circulante In ultimul an rata înregistrează o valoare ascendenta fata
de anul anterioar urmare a creşterii mai rapide a volumului disponibilităţilor faţă de activul circulant.
Rata disponibilităţilor a înregistrat valori oscilante de-a lungul perioadei analizate. Astfel în
anul 2000 volumul disponibilităţilor di casă a scăzut ca urmare a efectuării de plăţi masive prin casă
pentru ca în anul 2001 acest indicatorul să se apropie de valoarea din perioada de bază.
Această situaţie fluctuantă a trezoreriei trebuie remediată prin asigurarea unui nivel echilibrat
al disponibilităţilor în fiecare an. Aceasta se poate realiza fie prin evitarea situaţiilor ce necesită plăţi
masive prin trezorerie sau prin realizarea unui echilibru între durata de încasare a creanţelor şi plata
obligaţiilor.
În primul an firma prezintă o stabilitate financiară foarte bună nivelul indicatorului fiind mult
peste nivelul considerat optim. În următorul an , acest indicator se depreciază datorită creşterii mai
rapide a pasivului în raport cu capitalul permanent, aflându-se la un nivel îngrijorător pentru firmă .
În ultimul an indicatorul suferă o uşoară apreciere datorită creşterii mai rapide a capitalului
permanent faţă de pasivul total. Pentru a menţine un nivel care să nu dea naştere la dificultăţi în
viitor, firma va trebui să crească volumul capitalului permanent mai ales prin cresterea capitalurilor
proprii.
Analiza autonomiei financiare
Rata autonomiei financiare (Rai) pune in evidenţă cât din sursele de finanţare aparţin
proprietarului. Cu cât sursele proprii deţin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanţare
cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată. Autonomia financiară se prezintă sub
forma:
- autonomia financiară globală- măsurată prin rata autonomiei financiare globale( Rafg)
- autonomia financiară la termen - măsurată prin rata autonomiei financiare la termen (Raft)
- reflectă ponderea surselor proprii în total surse de finanţare. Această rată are o mare
importanţă pentru instituţiile financiare în cazul în care întreprinderea solicită un împrumut. În acest
caz evaluarea se face astfel:
- când Rafg > 66,7% înseamnă că autonomia financiară globală este ridicată şi întreprinderea poate
beneficia de credit
- când Rafg = 30-50% se poate obţine creditul dar creşte riscul acestuia
- când Rafg<30% întreprinderea nu prezintă garanţii pentru a obţine
creditul Se calculează cu formula
În anul 1999 firma dispune de o bună autonomie financiară ce putea folosi la contractarea
unui credit bancar dacă era necesar. Creşterea mai rapidă a pasivului total în raport cu capitalul
propriu a dus la deprecierea indicatorului mai ales in ultimul an de analiză când acesta atinge
minimum. Este o situaţie mai delicată ce ar trebui să îngrijoreze managementul şi de a-l îndruma
spre o sporire a capitalurilor proprii.
Reflectă măsura in care datoriile pe termen lung participă la formarea resurselor permanente
Evoluţia sa este rezultanta raportului dintre ritmul de creştere a capitalului propriu (tendinţă
crescătoare în condiţiile realizării unei activităţi profitabile) şi cel al datoriilor pe termen mediu şi
lung (tendinţă fluctuantă în funcţie de mediul de contractare a creditelor, de modul de utilizare şi
eşalonare a restituirii lor). Ca principiu general, acest indicator trebuie să prezinte o permanentă
tendinţă de creştere, situaţie favorabilă firmei când se datorează creşterii capitalului propriu şi
reducerii datoriilor pe termen lung. Reducerea ratei este normală în perioadele de gestiune când se
contractează împrumuturi pe termen mediu si lung, cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de
levier.
Se calculează cu formula:
Autonomia financiră la termen prezintă pe toată perioada analizată valori mult superioare
pragului minim admis chiar dacă în ultimul an acesta înregistrează o uşoară depreciere datorită
creşterii mai rapide a capitalului permanent faţă de cel propriu. Cu toate acestea nu sunt motive de
îngrijorare fiind recomandat continuarea acestei politici de menţinere a unei proporţii însemnate a
capitalului propriu în capitalul permanent.
Analiza îndatorării
Rata de îndatorare exprimă nivelul datoriilor pe care le are firma în raport cu totalul surselor de
finanţare. Se are în vedere:
- rata de îndatorare globală
- rata de îndatorare la termen
Rata de îndatorare globală (Rîg) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei.
Arată în ce măsură sursele împrumutate şi cele atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea
maxim admisă a acestui indicator este de 66%, deşi se consideră că o valoare de 50% ar fi mai
sigură. Îndepărtarea de această valoare semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere
a autonomiei financiare. În dinamică indicatorul ar trebui să se reducă permanent pe seama
modificării datoriilor într-un ritm mai lent decât modificarea pasivului, cea mai favorabilă situaţie
fiind datorată rambursărilor de datorii pe termen mediu şi lung, respectiv reducerii creditelor de
trezorerie, cedând locul capitalurilor proprii.
Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală când se contractează credite pe termen mediu şi
lung (cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier) şi cresc datoriile de exploatare ( ca
efect al relaxării termenelor de plată)
Se calculează cu formula:
Rata îndatorării globale înregistrează valori ascendente de-a lungul perioadei de analiză
datorită creşterii mai rapide a volumului datoriilor totale faţă de cel al pasivului total.
În anul 2000 indicatorul se apropie de nivelul maxim admis pentru ca, în anul 2001
indicatorul să depăşească acest nivel.
Se impun luarea de măsuri care vor viza fie reducerea creditelor pe termen lung ce se vor angaja,
precum şi obţinerea de la furnizori de termene de plată mai lejere fără a afecta gestiunea acestora.
Rata îndatorării la termen(Rît) reflectă măsura în care datoriile pe termen lung participă la
formarea capitalurilor permanente. Posibilităţile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât valoarea
indicatorului este mai mică. Valoarea minim admisă este de 50 %.
Se calculează cu formula:
Rît= Datorii pe termen lung/ Capital permanent
Acest indicator are o evoluţie puternic ascendentă spre ultimul an de analiză când firma a plătit
un împrumut contractat anterior perioadei de analiză. Pe ansamblu însă, firma se află într-o situaţie
bună din acest punct de vedere, in sursele de finanţare totale cele pe termen lung au o proporţie mai
redusa fata de cele proprii.