ANALIZA FINANCIARA A UNEI FIRME

CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIRMEI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Denumirea S.C. MORIŢA S.A STEI

2. Sediul Str Unirii nr.3
3 Forma juridică Societate pe actiuni cu capital privat
4 Nr. Înregistrare O.R.C J05-181-1991
5 Cod fiscal R 3427865
6 Telefon 59-333578
7 Durata de funcţionare Nelimitată

SCURT ISTORIC

Înfiinţată în anul 1991 firma S.C.MIORITA S.A are un capital social subscris şi vărsat
conform cererii de înscriere în valoare de 2.653.000.000 lei a cărui structură este în proporţie de
100% capital privat românesc din care 0,93% din acţiuni sunt deţinute de SIF BANAT –CRIŞANA,
90% de firma MIDDO Oradea iar restul de diverşi acţionari. Producţia înteprinderii este destinată
atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă în special Germania.
De la începutul funcţionarii şi pâna în prezent s-au făcut investiţii atât în infrastructura
întreprinderii (corpul clădire de producţie construit în anul 1978 a fost renovat şi modernizat
conform standardelor internationale în domeniu) cât şi în ceea ce priveşte utilajele de producţie
(maşinile provin din import de la cele mai renumite firme în domeniu). Forţa de muncă a cunoscut o
mare fluctuaţie de-a lungul timpului datorită dotării tehnice superioare care a dus la reducerea
necesarului de personal dar şi datorită apariţiei de noi firme în domeniu care au dus la creşterea
concurenţei în selectarea personalului.

OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul de activitate constă în:

- producerea şi comercializarea de tricotaje tip lână

- producerea şi comercializarea de tapiţerii pentru mobilă
- producerea şi comerializarea de îmbrăcăminte de tip bumbac
- poducerea de îmbrăcăminte şi accesorii la comandă
PRINCIPALII INDICATORI FINANCIARI ( 31.12. 2001)

Cifra de afaceri 55.651.642 mii lei

Venituri totale 60.274.941 mii lei
Profit din exploatare 3.552.944 mii lei
Profit brut al exerciţiului 1.587.610 mii lei
Profit net 1.551.648 mii lei
Număr de personal 55

CAPITOLUL II ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A FIRMEI

Analiza structurii financiare a patrimoniului firmei urmăreşte reflectarea raporturilor dintre

elementele patrimoniale si transformările care au loc in cadrul resurselor şi utilizărilor permanente
respectiv a celor curente. Analiza structurii financiare presupune analiza:
- utilizărilor reflectate de activul bilanţului
- sursele de finanţare prezente în pasivul bilanţului

ANALIZA STUCTURII ACTIVULUI

Structura activului (numită şi structură patrimonială) se analizează cu ajutorul ratelor de structură

ale activului prin intermediul cărora se pune în evidenţă destinaţia economică a capitalului investit,
gradul de lichiditate a acestui capital precum şi capacitatea întreprinderii de a-şi modifica structura
activului sub acţiunea factorilor de conjunctură.

Analiza structurii activelor permanente

Rata activelor imobilizate (Rai) măsoară ponderea activelor imobilizate (permanente) in

total activ. Această rată mai arată totodată gradul de investire a capitalului în firmă şi gradul de
imobilizare a capitalului.Se consideră că pentru o firmă un nivel al acesteia de 60% este favorabil.
Se calculează cu relaţia
Rai = Active imobilizate /Total activ

În dinamică, dacă nivelul ratei creşte faţă de perioada de bază rezultă că activele imobilizate se modifică
într-o proporţie mai mare ca activul total, modificare ce se consideră benefică dacă veniturile totale cresc
intr-o măsură mai mare ca şi activele imobilizate.
 ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR IMOBILIZATE

Nr crt Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

1999 2000 2001
1 Active imobilizate Aim mii lei 5.749.911 11.464.511 17.514.878
2 Activ total AT mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata activelor imobilizate Rai=Aim/ 40,00 51,00 52,00
AT
4 Indice de creştere Aim % 1,00 1,99 1,52
5 Indice creştere AT % 1,00 1,54 1,51
6 Indice de creştere CA % 1,00 1,08 1,57

Nivelul ratei activelor imobilizate înregistrează valori crescătoare de-a lungul perioadei de analiză,
tendinţă datorată creşterii mai rapide a activelor imobilizate în raport cu activul total, creştere ce se datorează în
principal evoluţiei crescătoare a imobilizărilor corporale ce reprezintă principala componentă a activelor
imobilizate.
Indicatorul se apropie de valoarea considerată optimă (60%) în anul 2001. Această creştere este benefic
resimţită la nivelul cifrei de afaceri aceasta înregistrând o creştere semnificativă mai ales în anul 2001.

Analiza structurii activelor curente

Rata activelor circulante

Analiza structurii activelor curente se face cu ajutorul ratei activelor circulante (Rac) care
arată ponderea activului circulant în total activ arătând nivelul capitalului imobilizat în activitatea de
exploatare. Această rată măsoară indirect gradul de lichiditate al patrimoniului depinzând mult de
specificul activităţii. Se consideră că pentru o firmă din domeniul producţiei o valoare de 40% este
sănătoasă.

Se calculează după formula: Rac= active circulante/total activ

Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere, atunci ponderea activelor circulante creşte
datorită modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai mare decât cea a activului total, situaţie
favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura
realizarea unei viteze de rotaţie superioare celei de bază. Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci
ponderea activelor circulante scade ca urmare a modificării valorii activelor circulante într-o proporţie mai
mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o
proporţie superioară, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare perioadei de bază.
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

crt 1999 2000 2001
1 Active circulante Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
2 Activ total AT mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata activelor circulante Rai=Ac/AT % 59,00 42,00 40,00
4 Indice de creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
5 Indice creştere AT % 1,00 1,54 1,51
6 Indice de creştere CA % 1,00 1,08 1,57

Rata activelor circulante scade de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului total fată
de nivelul activelor circulante, mai mult, în dinamică nivelul ratei se apropie de valoarea considerată normală în
acest sector de activitate. Dacă se analizează această rată având in vedere şi evoluţia cifrei de afaceri se observă
că scăderea ratei stocurilor a dus la efecte pozitive la nivelul cifrei de afaceri aceasta crescând de la o perioadă la
alta.
Analiza ratei stocurilor

Rata stocurilor (Rs) reflectă ponderea stocurilor în total activ. Această rată depinde de mai mulţi
factori cum ar fi :
- sectorul de activitate unde activează întreprinderea
- durata ciclului de exploatare
- specularea fluctuaţiilor de preţ de pe

piaţă Se calculează conform formulei:

Rs= Stocuri/ Active circulante

Creşterea stocurilor este justificată atunci când este determinată de sporirea volumului de activitate,
respectiv este nejustificată atunci când duce la formarea de stocuri fără mişcare sau cu mişcare lentă.

RATA STOCURILOR

Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

Crt 1999 2000 2001
1 Stocuri S mii lei 730.862 1.009.976 2.563.399
2 Activ circulant Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
3 Rata stocurilor Rs=S/Ac 8 10 18
4 Indice de creştere S % 1,00 1,38 2,53
5 Indice creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
6 Indice de creştere CA % 1,00 1,08 1,57

Rata stocurilor a crescut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a volumului
stocurilor faţă de activul circulant. Această creştere determină modificarea în aceeaşi măsură a cifrei
de afaceri. Chiar dacă creşterea cifrei de afaceri este devansată de creşterea stocurilor dacă avem în
vedere valorile celor doi indicatori se poate aprecia că, creşterea stocurilor a avut un efect pozitiv
asupra cifrei de afaceri. Cu toate acestea este recomandată reducerea volumului stocurilor.

Analiza ratei creanţelor

Rata creanţelor (Rcr) reflectă ponderea creanţelor pe care firma le are în total active.
 Această rată este influenţată de domeniul de activitate, de natura relaţiilor comerciale precum şi de
termenele de plată practicate.
Creanţele pot fi:
- pe termen scurt (<10 zile)
- pe termen mediu (10 – 30 zile)
- pe termen lung (>30 zile)

Se calculează conform formulei:

Rcr= Creanţe/ Active circulante

Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere (ca urmare a modificării valorii lor intr-o
proporţie mai mare ca si volumul activului total) aceasta este o situaţie favorabilă numai dacă este dată de
realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru realizarea unei viteze de rotaţii superioare
perioadei de bază. Dacă rata prezintă o tendinţă de reducere atunci ponderea creanţelor scade ca urmare a
modificării valorii creanţelor într-o proporţie mai mică decât cea a activului total, situaţie favorabilă dacă
este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura accelerarea vitezei
de rotaţie superioare faţă de perioada de bază

RATA CREANŢELOR

Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

Crt 1999 2000 2001
1 Creanţe Cr mii lei 7.132.204 7.576.199 10.276.536
2 Activ circulant Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
3 Rata creanţelor Rs=Cr/Ac 83 81 75
4 Indice de creştere Cr % 1,00 1,06 1,35
5 Indice creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
6 Indice de creştere CA % 1,00 1,08 1,57

Rata creanţelor a scăzut de la o perioadă la alta datorită creşterii mai rapide a activului
circulant faţă de nivelul creanţelor. Acest lucru a dus la o creştere a cifrei de afaceri intr-un ritm
superior atât faţă de activului circulant cât şi faţă de volumul creanţelor, deci acest indicator a avut o
influenţă pozitivă asupra cifrei de afaceri.

Analiza ratei disponibilităţilor

Rata disponibilităţilor (Rd) arată ponderea activelor cele mai lichide în total active
circulante, adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente.
Se calculează conform formulei:
Rd= Disponibilităţi/ Active circulante

O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru

financiar, dar poate fi şi rezultatul deţinerii unor resurse insuficient utilizate. De asemenea, nivelul
disponibilităţilor poate fi fluctuant într-un interval redus, putând, pe de o parte, să crească foarte mult, ca
urmare a unor intrări importante de fonduri, sau, pe de altă parte, să scadă ca urmare a unor plăţi
substanţiale.

RATA DISPONIBILITĂŢILOR
Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză
Crt 1999 2000 2001
1 Disponibilităţi D mii lei 666.983 162.945 685.169
2 Activ circulant Ac mii lei 8.530.049 9.349.120 13.525.104
3 Rata disponibilităţilor Rs=D/Ac 7 1,7 5
4 Indice de creştere D % 1,00 0,24 4,2
5 Indice creştere Ac % 1,00 1,09 1,44
 Rata disponibilităţilor a scăzut in al doilea an ca urmare a scăderii volumului
disponibilităţilor fata de activele circulante In ultimul an rata înregistrează o valoare ascendenta fata
de anul anterioar urmare a creşterii mai rapide a volumului disponibilităţilor faţă de activul circulant.
Rata disponibilităţilor a înregistrat valori oscilante de-a lungul perioadei analizate. Astfel în
anul 2000 volumul disponibilităţilor di casă a scăzut ca urmare a efectuării de plăţi masive prin casă
pentru ca în anul 2001 acest indicatorul să se apropie de valoarea din perioada de bază.
Această situaţie fluctuantă a trezoreriei trebuie remediată prin asigurarea unui nivel echilibrat
al disponibilităţilor în fiecare an. Aceasta se poate realiza fie prin evitarea situaţiilor ce necesită plăţi
masive prin trezorerie sau prin realizarea unui echilibru între durata de încasare a creanţelor şi plata
obligaţiilor.

În concluzie se poate spune că firma prezintă in general o structură echilibrată a activului, ea

trebuind doar să urgenteze încasarea creanţelor pentru a nu crea goluri în casă necesitand apelarea la
credite de trezorerie.

ANALIZA STRUCTURII PASIVULUI

Analiza ratelor de structură a a pasivului evidenţiază modul de structurare a resurselor de

finanţare , in funcţie de provenienţa şi de gradul de exigibilitate al acestora. Prin nivelul acestor rate
se poate identifica, la un moment dat, existenţa sau inexistenţa unei structuri financiare adecvate
pentru întreprindere, rezultat al politicii financiare promovate de managementul acesteia. Ratele de
structură ale pasivului reflectă trei principale aspecte legate de finanţarea întreprinderii:
- stabilitatea financiară
- autonomia financiară
- gradul de indatorare

Analiza stabilitaţii financiare

Rata stabilităţii financiare(Rsf) reflectă ponderea capitalurilor permanente în totalul

surselor de finanţare. Această rată reflectă măsura in care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent(stabil) în total resurse. Valoarea minimă acceptată pentru acest indicator este de
60%
Se calculează cu formula: Rsf= Capital permanent/ Pasiv total

ANALIZA STABILITĂŢII FINANCIARE

Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

Crt 1999 2000 2001
1 Capital permanent Cprm mii lei 10.306.254 11.709.610 18.665.124
2 Pasiv total TP mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata stabilitatii Rsf=Cprm/TP 71 52 55
financiare
4 Indice de creştere Cprm % 1,00 1,13 1,59
5 Indice de creştere TP % 1,00 1,54 1,51

În primul an firma prezintă o stabilitate financiară foarte bună nivelul indicatorului fiind mult
peste nivelul considerat optim. În următorul an , acest indicator se depreciază datorită creşterii mai
rapide a pasivului în raport cu capitalul permanent, aflându-se la un nivel îngrijorător pentru firmă .
În ultimul an indicatorul suferă o uşoară apreciere datorită creşterii mai rapide a capitalului
permanent faţă de pasivul total. Pentru a menţine un nivel care să nu dea naştere la dificultăţi în
viitor, firma va trebui să crească volumul capitalului permanent mai ales prin cresterea capitalurilor
proprii.
 Analiza autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare (Rai) pune in evidenţă cât din sursele de finanţare aparţin
proprietarului. Cu cât sursele proprii deţin o pondere mai importantă în totalul surselor de finanţare
cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată. Autonomia financiară se prezintă sub
forma:
- autonomia financiară globală- măsurată prin rata autonomiei financiare globale( Rafg)
- autonomia financiară la termen - măsurată prin rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Autonomia financiară globală

- reflectă ponderea surselor proprii în total surse de finanţare. Această rată are o mare
importanţă pentru instituţiile financiare în cazul în care întreprinderea solicită un împrumut. În acest
caz evaluarea se face astfel:
- când Rafg > 66,7% înseamnă că autonomia financiară globală este ridicată şi întreprinderea poate
beneficia de credit
- când Rafg = 30-50% se poate obţine creditul dar creşte riscul acestuia
- când Rafg<30% întreprinderea nu prezintă garanţii pentru a obţine
creditul Se calculează cu formula

Rafg= Capital propriu/ Pasiv total

RATA AUTONOMIEI GLOBALE

Nr Denumire Formulă u.m Perioada de analiză
. 1999 2000 2001
crt
1 Capital propriu Cp mii lei 10.283.752 11.699.386 13.251.034
2 Pasiv total TP mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata autonomiei Rsf=Cp/TP 71 52 39
globale
4 Indice de creştere Cpr % 1,00 1,13 1,14
5 Indice de creştere TP % 1,00 1,54 1,51

În anul 1999 firma dispune de o bună autonomie financiară ce putea folosi la contractarea
unui credit bancar dacă era necesar. Creşterea mai rapidă a pasivului total în raport cu capitalul
propriu a dus la deprecierea indicatorului mai ales in ultimul an de analiză când acesta atinge
minimum. Este o situaţie mai delicată ce ar trebui să îngrijoreze managementul şi de a-l îndruma
spre o sporire a capitalurilor proprii.

Analiza autonomiei financiare la termen

Reflectă măsura in care datoriile pe termen lung participă la formarea resurselor permanente
Evoluţia sa este rezultanta raportului dintre ritmul de creştere a capitalului propriu (tendinţă
crescătoare în condiţiile realizării unei activităţi profitabile) şi cel al datoriilor pe termen mediu şi
lung (tendinţă fluctuantă în funcţie de mediul de contractare a creditelor, de modul de utilizare şi
eşalonare a restituirii lor). Ca principiu general, acest indicator trebuie să prezinte o permanentă
tendinţă de creştere, situaţie favorabilă firmei când se datorează creşterii capitalului propriu şi
reducerii datoriilor pe termen lung. Reducerea ratei este normală în perioadele de gestiune când se
contractează împrumuturi pe termen mediu si lung, cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de
levier.
Se calculează cu formula:

Raft= Capital propriu/ Capital permanent

RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

Crt 1999 2000 2001
1 Capital propriu Cp mii lei 10.283.752 11.699.386 13.251.034
2 Capital permanent Cprm mii lei 10.306.254 11.709.610 18.665.124
3 Rata autonomiei la Rsf=Cp/Cprm 99 99 70
termen
4 Indice de creştere Cpr % 1,00 1,13 1,14
5 Indice de creştere Cprm % 1,00 1,13 1,59

Autonomia financiră la termen prezintă pe toată perioada analizată valori mult superioare
pragului minim admis chiar dacă în ultimul an acesta înregistrează o uşoară depreciere datorită
creşterii mai rapide a capitalului permanent faţă de cel propriu. Cu toate acestea nu sunt motive de
îngrijorare fiind recomandat continuarea acestei politici de menţinere a unei proporţii însemnate a
capitalului propriu în capitalul permanent.

Analiza îndatorării

Rata de îndatorare exprimă nivelul datoriilor pe care le are firma în raport cu totalul surselor de
finanţare. Se are în vedere:
- rata de îndatorare globală
- rata de îndatorare la termen

Analiza ratei de îndatorare globală (Rîg)

Rata de îndatorare globală (Rîg) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei.
Arată în ce măsură sursele împrumutate şi cele atrase participă la finanţarea activităţii. Valoarea
maxim admisă a acestui indicator este de 66%, deşi se consideră că o valoare de 50% ar fi mai
sigură. Îndepărtarea de această valoare semnifică o reducere a îndatorării firmei, respectiv o creştere
a autonomiei financiare. În dinamică indicatorul ar trebui să se reducă permanent pe seama
modificării datoriilor într-un ritm mai lent decât modificarea pasivului, cea mai favorabilă situaţie
fiind datorată rambursărilor de datorii pe termen mediu şi lung, respectiv reducerii creditelor de
trezorerie, cedând locul capitalurilor proprii.
Creşterea indicatorului reflectă o situaţie normală când se contractează credite pe termen mediu şi
lung (cu condiţia ca firma să beneficieze de efectul de levier) şi cresc datoriile de exploatare ( ca
efect al relaxării termenelor de plată)
Se calculează cu formula:

Rîg= Datorii totale/ Total pasiv

 RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE

Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

crt 1999 2000 2001
1 Datorii totale Dt mii lei 4.012.393 9.815.890 17.820.035
2 Total pasiv TP mii lei 14.370.514 22.184.385 33.598.493
3 Rata îndatorării globale Rsf=Dt/TP 27 44 53
4 Indice de creştere Dt % 1,00 2,44 1,81
5 Indice de creştere TP % 1,00 1,54 1,51

Rata îndatorării globale înregistrează valori ascendente de-a lungul perioadei de analiză
datorită creşterii mai rapide a volumului datoriilor totale faţă de cel al pasivului total.
În anul 2000 indicatorul se apropie de nivelul maxim admis pentru ca, în anul 2001
indicatorul să depăşească acest nivel.
Se impun luarea de măsuri care vor viza fie reducerea creditelor pe termen lung ce se vor angaja,
precum şi obţinerea de la furnizori de termene de plată mai lejere fără a afecta gestiunea acestora.

Analiza îndatorării la termen

Rata îndatorării la termen(Rît) reflectă măsura în care datoriile pe termen lung participă la
formarea capitalurilor permanente. Posibilităţile de îndatorare sunt cu atât mai mari cu cât valoarea
indicatorului este mai mică. Valoarea minim admisă este de 50 %.

Se calculează cu formula:
Rît= Datorii pe termen lung/ Capital permanent

RATA ÎNDATORĂRII LA TERMEN

Nr. Denumire Formulă u.m Perioada de analiză

Crt 1999 2000 2001
1 Datorii pe termen lung Dtl mii lei 22.502 10.224 5.414.090
2 Capital permanent Cprm mii lei 10.306.254 11.709.610 18.665.124
3 Rata îndatorării la termen Rît=Dtl/Cprm 0,2 0,08 29
4 Capital propriu Cpr mii lei 10.283.752 11.699.386 13.251.034
5 Rata îndatorării la termen Rît=Dtl/Cpr 0,2 0,08 40
6 Indice de creştere Dtl % 1,00 0,45 530
7 Indice de creştere Cprm % 1,00 1,13 1,59
8 Indice de creştere Cpr % 1,00 1,13 1,14

Acest indicator are o evoluţie puternic ascendentă spre ultimul an de analiză când firma a plătit
un împrumut contractat anterior perioadei de analiză. Pe ansamblu însă, firma se află într-o situaţie
bună din acest punct de vedere, in sursele de finanţare totale cele pe termen lung au o proporţie mai
redusa fata de cele proprii.

În concluzie, firma prezintă o strucură echilibrată a activului şi pasivului, gradul de îndatorare

şi autonomia financiară din primii doi ani permiţându-i contractarea de credite ceea ce se întâmplă în
ultimul an de analiză . Se recomandă menţinerea acestei structuri sau dacă este posibil îmbunătăţirea ei prin
creşterea ponderii activelor direct productive , reducerea stocurilor precum şi menţinerea la niveluri
asiguratorii a gradului de autonomie financiară, de stabilitate financiară şi a gradului de îndatorare.