Sunteți pe pagina 1din 33

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT LA MANAGEMENTUL
INTREPRINDERILOR AGROALIMENTARE

Prof.coordonator: Studenti:
Asist. univ. drd. Raluca Ignat
Bucuresti
2009-2010
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC „ELIS” SRL

Prof.coordonator: Studenti:
Asist. univ. drd. Raluca Ignat

Bucuresti
2009-2010

2
CUPRINS:

Pag
Capitolul I
Analiza diagnostic a domeniului financiar
1.1 Analiza dinamicii şi structurii patrimoniului firmei..................... .......................................3
1.2 Analiza dinamicii şi structurii veniturilor şi cheltuielilor ....................................................6
1.3 Analiza fondului de rulment ................................................................................................7
1.4 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante ...................................................................9
1.5 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii .....................................................................................11
1.6 Analiza rentabilităţii ..........................................................................................................13
1.7 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul financiar......................................................14

Capitolul II
Analiza diagnostic a domeniului comercial
2.1Piaţa......................................................................................................................................16
2.2 Produsele.............................................................................................................................16
2.3 Preţul...................................................................................................................................16
2.4 Furnizorii, beneficiarii şi concurenţii..................................................................................18
2.5 Activitatea promoţională.....................................................................................................18
2.6 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul comercial.....................................................19

Capitolul III
Analiza diagnostic a domeniului tehnic şi tehnologic
3.1 Amplasamentul SC AGROALIMENTARA SA.................................................................20
3.2 Căile de acces şi mijloacele de
transport.............................................................................20
3.3 Resursele energetice şi utilităţile.........................................................................................20
3.4 Descrierea procesului de producţie.....................................................................................20
- Organizarea producţiei
- Echipamentele şi procesele tehnologice
- Capacitatea de producţie
- Calitatea produselor
- Întreţinerea şi repararea utilajelor
- Igiena şi protecţia muncii
3.5 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul tehnic şi tehnologic.....................................24

Capitolul IV
Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane
4.1 Structura şi dinamica personalului......................................................................................26
4.2 Remunerarea şi motivarea personalului..............................................................................27
4.3 Productivitatea muncii........................................................................................................28
4.4 Condiţiile de muncă............................................................................................................28
4.5 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul resurselor umane.........................................29

Capitolul V
Analiza diagnostic a domeniului managementului
5.1 Puncte forte şi puncte slabe pentru domeniul managementului..........................................30

3
Bibliografie
Analiza diagnostic la S.C ELIS S.R.L.

I Analiza diagnostic a domeniului financiar


1.1 Analiza dinamicii si structurii patrimoniul firmei

Tabel nr. 1 Dinamica elementelor din activul bilatier contabil


An 2006 2007 2008
Active circulante 210490 237143 360889
Stocuri 113138 153461 292855
Creante 70332 79564 33252
Disponibilitati 27020 4118 34782

Tabel nr. 2.1 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2007 fata de 2006
Active circulante 112,66%
Stocuri 135,64%
Creante 113,12%
Disponibilitati 15,24%

Din analiza datelor rezulta ca activele circulante au inregistrat o crestere de 12,66%,


aceasta crestere datorandu-se cresterii creantelor cu 13,12% si cresterii stocurilor cu 13,12%.
De asemenea scaderea disponibilitatilor banesti a determinat aceasta crestere a activelor
circulante relativ mica.

Tabel nr .2.2 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2008 fata de 2007
Active circulante 152,18%
Stocuri 190,83%
Creante 41,79%
Disponibilitati 844,63%

Analizand datele din tabelul de mai sus, observam ca entitatea a inregistrat o crestere de
aproximativ 50% a activelor circulante datorata cresterilor de 90,83% a stocurilor si de
744,63% a dispobilitatilor. Scaderea considerabila a creantelor a determinat scaderea activelor
circulante.

Principalele rate de structura ale activului

4
Datele sunt prezentate în tabelul nr.3

Tabelul nr.3 Analiza ratelor de structurã ale activului


Specificatie simbol 2006 Structura 2007 Structura 2008 Structura
lei % lei % lei %
Imobilizari Inn 0 0 0 0 0 0
necorporale
Imobilizari corporale Inc 1351496 86,52 1668689 87,55 2839351 88,72
Imobilizari financiare If 0 0 0 0 0 0
Active imobilizate In 1351496 86,52 1668689 87,55 2839351 88,72
Stocuri St 113138 7,24 153461 8,05 292855 9,15
Creante totale Cr 70332 4,50 79564 4,17 33252 1,03
Disponibilitati banesti Db 27020 1,72 4118 0,21 34782 1,08
Active circulante Ac 210490 13,47 237143 12,44 360889 11,27
Ct. de regularizare si Ra 0 0 0 0 0 0
asimilate - activ
At 1561986 100 1905832 100 3200240 100
TOTAL ACTIV
In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra

5
3000000

2500000

Active
2000000 imobilizate

1500000

1000000
Active circulante

500000

0
2006 2007 2008

Fig.1 Evolutia activelor circulante si imobilizate

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At mãsoarã gradul de investire a capitalului fix.


Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si
instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2008 la 88,72% fata de 86,52% in 2006 datorita
achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de
înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale
activelor imobilizate.
Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
Rata imobilizarilor financiare=If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor
financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.
Rata activelor circulante=Ac/At exprimã ponderea în totalul activului a capitalului
circulant.
2008 fata de 2007 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2008 fata
de 2007 si o scadere a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara
scadere a ratei activelor circulante in 2008 fata de 2007.
2007 fata de 2006: Stocurile sunt in crestere. Rata activelor circulante scade in 2007 fata de
2006 cu 1%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2007 fata
de 2006 si a fluctuatiilor creantelor in 2007 fata de 2006.

6
Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor în total activ este in crestere in perioada
analizata, cunoscând o usoara crestere în anul 2007 si 2008.
Rata creantelor=Cr/At creantele au scazut permanent in valori absolute, cu influentã
pozitiva asupra gradului de lichiditate.
Rata disponibilitatilor=Db/At este influentatã de raportul dintre durata medie de
încasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil.

1.2 Analiza dinamicii veniturilor si cheltuielilor


1.2.1 Dinamica veniturilor

Tabelul nr 4 Dinamica veniturilor


Venituri Dinamica Dinamica
2007/2006 2008/2007
Din exploatare 120,13% 125,23%
Financiare 879,31% 961,56%
Totale 120,15% 125,35%

Veniturile sunt reprezentate de cresteri ale beneficiilor economice pe perioada


exercitiului financiar sub forma intrarilor si iesirilor de active sau a reducerilor de pasive care
au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu.Veniturile totale au avut o evolutie favorabila
intreprinderii crescand in 2007 cu 20,15% fata de 2006 si cu 25,35% in 2008 fata de 2007.

1.2.2 Dinamica cheluielilor

Tabelul nr 5 Dinamica cheltuielor


Cheltuieli Dinamica Dinamica
2007/2006 2008/2007
Din exploatare 119,37% 123,16%
Financiare 148,15% 239,41%
Totale 119,66% 124,63%
Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului
financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau a cresterilor de passive care au ca
rezultat diminuari ale capitalului propriu.Intreprinderea a inregistrat valori mai mari ale
cheltuielilor totale in 2007 fata de 2006 insa in comparatie cu valoare cresterii veniturilor

7
totale, aceasta crestere este benefica.In 2008 situatia este similara, se inregistreaza o crestere a
cheltuielilor totale de 24,63% fata de 2007.

1.3 Analiza fondului de rulment

Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare


consacrate în literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de
echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

Tabelul nr.6 Nivelul indicatorilor de echilibru


2006 2007 2008
Nr Indicatori Formula
lei lei lei
1 Imobilizari nete In 1351496 1668689 2839351
2 Stocuri St 113138 153461 292855
3 Creante+Ct. de regularizare si asimilate- Cr 70332 79564 33252
activ
4 Disponibilitati banesti Db 27020 4118 34782
5 Conturi de regularizare si asimilate - activ Ra 0 0 0
6 Capital propriu Cpr 263823 362369 392261
7 Credite pe termen mediu si lung Itml 1021866 1247368 1621868
8 Capital permanent Cpm 1285689 1609737 2014129
9 Creante pe termen scurt Its 0 0 0
10 Furnizori si asimilate Fz 5421 10842 10262
11 Alte obligatii de exploatare Ob 131466 225876 165425
12 Conturi de regularizare si asimilate - pasiv Rp 3998 1037 1783
13 Pasiv total = Activ total Pt = At 1561986 1905832 3200240
14 Fondul de rulment FR 2064 6780 9467
15 Fondul de rulment propriu FRp 2009 2 -6098
16 Necesar de fond de rulment NFR 620 261 6480
17 Trezoreria neta TN 1444 6518 2987

Cpm = Cpr + Itml


FR = Cpm – In
FRp = Cpr – In
NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

8
TN=FR-NFR=Db-Its

10000
9000 Fond de rulment
8000
7000
6000
Necesar de fond de
5000
rulment
4000
3000
2000 Trezoreria neta
1000
0
2005 2006 2007

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depãseste valoarea
imobilizãrilor nete si este destinatã finantarii activelor circulante. Pe întreaga perioadã
analizatã fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a
faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului ca
societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are
aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o
tendinta de scadere continua in perioada analizata.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintã partea din activele circulante ce
trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de
crestere la nivelul anului 2008 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor
societatii.
Trezoreria netã (Tn) reprezintã diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de
fond de rulment. În perioada analizata indicatorul înregistreaza o tendinta de scadere in 2008
fata de 2007 determinata de cresterea NFR.
Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de
exploatare si o parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii
financiare potrivit cãruia la necesitãti permanente se alocã surse permanente, care reflecta
echilibrul financiar al societatii.
Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a
imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

9
1.4 Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin


cifra de afaceri exprimate în nr. de zile si redate în tabelul nr.
Fig. 4 Evolutia activelor circulante

250
Durata de rotatie a activelor
circulante
200
Durata de rotatie a stocurilor

150
Durata de incasare a
creantelor
100 Durata de rotatie a
disponibilitatilor banesti
50 Durata de achitare a
furnizorilor
0
2005 2006 2007

Tabelul nr.7 Indicatorii vitezei de circulatie a activelor circulante


Nr Indicatori Formula 2006 2007 2008 UM
1 Cifra de afaceri Ca 1451607 1686692 2104994 lei
2 Imobilizari nete In 1351496 1668689 2839351 lei
3 Stocuri St 113138 153461 292855 lei
4 Creante Cr 70332 79564 33252 lei
5 Disponibilitati banesti Db 27020 4118 34782 mii
lei
6 Active circulante Ac 210490 237143 360889 lei
7 Furnizori si asimilate Fz 282297 296095 1176027 lei
8 Rotatia imobilizarilor nete Ca/In 1,07 1,01 0,74 rotati
i
9 Durata de rotatie a activelor (Ac/Ca)x360 52,20 50,61 61,71 zile
circulante
10 Durata de rotatie a stocurilor (St/Ca)x360 28,05 32,75 50,08 zile
11 Durata de încasare a creantelor (Cr/Ca)x360 17,44 16,98 5,68 zile
12 Durata de rotatie a disponibilitatilor (Db/Ca)x360 6,70 0,87 5,94 zile
banesti
13 Durata de achitare a furnizorilor (Fz/Ca)x360 70,01 63,19 201,12 zile

10
14 Rotatia activului total Ca/At 0,92 0,88 0,65 rotati
i

RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360 RCr=(Cr/Ca)*360

1,2

1
Rotatia imobilizarilor nete
0,8

0,6

0,4
Rotatia activului total
0,2

0
2006 2007 2008

RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
Rotatia activului total=Ca/At reflecta gradul de reînnoire a activului total prin cifra
de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia în perioada analizata reflecta o tendinta nefavorabila
prin scaderea numarului de rotatii in 2008 fata de 2007
Rotatia imobilizarilor nete=Ca/In -imobilizarile nete, având pondere semnificativa în
activul total . Viteza de rotatie a imobilizarilor nete este mica, cu o tendinta de scadere
continua.
Durata de rotatie a activelor circulante înregistreaza un nivel nesatisfacator, cu
tendintã de scadere în anul 2007 urmata de o crestere accentuata in anul 2008. Durata medie
a unei rotatii scade in anul 2008 fata de anul 2007 de la 61,71 zile la 50,61.
Durata de rotatie a stocurilor înregistreaza o tendinta de crestere, avand un nivel
satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.
Durata de încasare a creantelor scade în anul 2008 fata de 2007 de la 16,98 zile la
5,68 , situându-se sub limita considerata normala (30 zile), cu influente pozitive asupra
trezoreriei.

11
0,8
0,7 Rata de lichiditate curenta
0,6
0,5
0,4 Rata de lichiditate rapida
0,3
0,2
Rata de lichiditate imediata
0,1
0
2006 2007 2008

Durata medie de achitare a furnizorilor înregistreazã o tendintã de crestere în anul


2008, la 201,12 zile de la 70,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2007 la 63,19 zile. Nivelul
acestei rate nu se încadreaza în limita unor decontãri normale (30 zile).
Raportul dintre durata medie de încasare a creantelor si durata medie de achitare a
furnizorilor este nefavorabil societatii.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creantelor si durata medie de
plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa
atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

1.5 Analiza lichiditatii

Analiza lichiditãtii societatii urmãreste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile


curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si
evaluarea riscului incapacitãtii de plata.

Tabelul nr.8 Indicatorii de lichiditate


Nr Indicatori Formula 2006 2007 2008
1 Stocuri St 113138 153461 292855
2 Creante Cr 70332 79564 33252
3 Disponibilitati banesti Db 27020 4118 34782
4 Active circulante Ac=St+Cr+Db 210490 237143 360889
5 Datorii pe termen scurt Dts=Its+Fz+O 282297 296095 1176027
b
6 Rata de lichiditate curenta Ac/Dts 0,74 0,80 0,30
7 Rata de lichiditate rapida (Cr+Db)/Dts 0,34 0,28 0,05
8 Rata de lichiditate imediata Db/Dts 0,09 0,01 0,02

Fig. 6 Evolutia lichiditatii

RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts

12
RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curentã - comparã ansamblul activelor circulante, cu ansamblul


datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceastã ratã nivelul asiguratoriu este 1,2,
nivel care nu este atins în perioada 2006 – 2008.
Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe
termen scurt din creante si disponibilitati bãnesti. Nivelul acestei rate, în perioada analizatã,
este in scadere, fiind situata sub nivelul asiguratoriu de 2/3.
Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile exigibile pot fi
acoperite pe seama disponibilitãtilor bãnesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceastã ratã este de
1/3. Se constata scaderea nivelului acestei rate la nivelul anului 2007, urmata de o crestere la
nivelul anului 2008, ceea ce inseamna o imbunatatire a capacitatii de onorare a obligatiilor pe
termen scurt din disponibilitati.

1.6 Analiza rentabilitatii

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare în activitatea de


exploatare la nivelul societatii în perioada analizata.

Tabel nr.9 Nivelul ratelor de rentabilitate


Nr. Specificatie Simbol 2006 2007 2008 Um
1 Venituri din exploatare Ve 1538035 1847771 2314091 lei
2 Cheltuieli de exploatare Che 1513660 1806951 2225609 lei
3 Profit din exploatare Pe = Ve-Che 24375 40820 88482 lei
4 Profit curent Pc 8820 17986 35655 lei
5 Profit net Pn 3998 15046 29892 lei
6 Capital propriu Cpr 263823 362369 392261 lei
7 Activ total At 1561986 1905832 3200240 lei
8 Rata rentabilitatii veniturilor rv = Pe / Ve 15,81 22,05 38,27 %
9 Rata rentabilitatii resurselor rc = Pe / Che 16,13 22,54 39,75 %
consumate
10 Rentabilitatea economica re = Pe / At 15,60 21,41 27,64 %
11 Rentabilitatea financiara rf = Pc / Cpr 33,43 49,63 90,87 %

13
re=Pe/At – rentabilitatea economica
rf=Pc/Cpr – rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

În perioada 2006-2008 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator, exceptie


facand rentabilitatea financiara.
Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor
oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
Rentabilitatea costurilor mãsoarã eficienta consumului de resurse umane si
materiale; se situeazã la un nivel scãzut, înregistrând aproximativ aceeasi evolutie ca si rata
rentabilitatii veniturilor.
Rentabilitatea economicã reprezintã remunerarea brutã a capitalurilor investite pe
termen lung, atât proprii cât si împrumutate. Rentabilitatea economicã trebuie sã fie la nivelul
ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) si al riscului economic si
financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitãti. Rata rentabilitatii economice
înregistreaza un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
Rentabilitate financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor proprii. Rata
rentabilitãtii financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a dobânzii. Rata rentabilitãti
financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a
rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

1.7 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE TARI
• Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
• Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse
permanente.
• Structura financiara corespunzatoare.
• Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.

14
• Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
• Solvabilitate patrimoniala ridicata.
• Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de
faliment).

PUNCTE SLABE
• Nivel scazut al rentabilitatii.
• Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
• Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.
• Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
• Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
• Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii
resurselor pe baza acordului de imprumut.
• Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.
• Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

15
II Analiza diagnostic a domeniului comercial

2.1 Piata interna

Potrivit statisticilor, romanii mananca zilnic cel putin o paine care cantareste intre 300
si 400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu care au un
consum cuprins intre 85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul urban, in
mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate similara, mamaliga).
Piata interna de panificatie este estimata, in prezent, la circa doua miliarde euro.
Principalii concurenti sunt Vel Pitar, Titan, Boromir si Dobrogea Grup.
Obiectivul acestei entitati este de a produce si comercializa paine. Livreaza la 25 de
magazine din oras aproximativ 6500-8000 paini pe zi. Comenzile cresc de sarbatori.

2.2 Produsele
2.3 Pretul

PRODUCŢIA LUNARĂ LA „SC.ELIS.SRL “( preţurile sunt fără tva )

Tabel nr.10
PRODUS CANTITATE PREŢUL PRODUSULUI
( BUCĂŢI ) ( RON/BUC )
Chifle 100g 285 0,30
Franzelă 270g 52582 0,61

16
Hot dog 50g 545 0,15
Pâine feliată 420g 9800 1,27
Pâine graham 200g 2886 0,67
Pâine 250g 37242 0,58
Pâine 420g 4188 1,10
Pâine formă 420g 20 1,5
Pâine graham 420g 130 1,26
Pâine împletită 270g 8555 0,75
Pâine împletită 420g 986 0,94
Pâine rotundă 420g 387 1,05
Pâine formă feliată 420g 3394 1,27

Societatea comerciala “ELIS” produce , în cea mai mare parte , franzele numărând 52.582 de
bucăţi pe lună la preţul de 0,61 Ron/bucata. Imediat după producţia de franzele ,pe un loc second
se află pâinea de 250g într-o cantitate de 37.242 bucăţi la preţul de 0,58 Ron/bucată.
Ca poziţie în clasamentul producţiei urmează pâinea feliată de 420g cu o cantitate de9800
de bucăţi la preţul de 1,27Ron/bucată , urmată de pâinea împletită de270 g cu 8555 de bucăţi la
preţul de 0,76 Ron/bucată şi de pâinea de 420 g cu 4188 de bucăţi la preţul de 1,10 Ron/bucată.
Celelate produse de fabricaţie ,indiferent de numărul lor , de cantitatea măsurata sau de preţ ,
se încadreaza sub 4000 de bucăţi .
De asemenea, tabelul urmator prezinta cei 25 de distribuitori carora SC ELIS SRL
distribuie produsele sale .

CANTITATEA LIVRATĂ ZILNIC FIECĂRUI MAGAZIN

Tabel nr.11
NR.CRT DENUMIRE DISTANŢA FAŢĂ CANTITATE LIVRATĂ
MAGAZIN DE „SC.ELIS.SRL” ( buc )
( km )
1 Tuslaru 2,5 250
2 Seracom 2 200
3 Rizopet 2,8 100
4 Iordache 2,5 175
5 Uram 1,4 100
6 Ana Geo 2,2 180
7 Transmar 3 500
8 Fraher 4 600
9 Lisa 2,7 300
10 Transmar 1,2 280
11 Clavcor 1,9 165
12 Rubleanu 1,1 110
13 Cronos 1 0,3 500

17
14 Viosa 1 200
15 Combela 0,97 120
16 Petcu Prest 1,7 350
Com
17 Levend 6 210
18 Magda 4,3 150
19 Dom 1,8 180
20 Tody Car 1,5 280
21 Cormar 1 330
22 Cronos E3 3,2 470
23 Alka Prest 3,3 450
24 Amos 2,7 200
25 Constantin 0,7 150
Company
TOTAL 6550
Sursa : date furnizate de „Sc.Elis.Srl”.

Societatea comerciala „Sc.Elis.Srl” produce , in medie, o cantitate care variază între 6500 si 8000
de pâini pe zi. La ocazii speciale , precum sărbători şi comenzi , producţia poate ajunge şi la
20.000 de pâini pe zi.

2.4 . Furnizori , beneficiari si concurenti

Pornind de la deviza : “TOT CE SE FABRICĂ SE VINDE ! “ , societatea foloseşte


făina de calitate superioară (tip 650 ) , vitaminizată cumpărată de la marii producători precum
cei din Constanţa –“Dobrogea Onix” , Medgidia-“Cereal Impex” şi Galaţi , precum şi
ameliorator , drojdie , sare iodată utlizate conform standardelor Uniunii Europene .
Beneficiarii sunt locuitorii din zonele magazinelor unde se comercializeaza painea
produsa de SC. ELIS SRL.
Principalii concurenti sunt:
SC. Dobrogea Grup
SC. Dobre si Fii
SC. Boromir

2.5 Activitate promotionala

18
Activitatea promotionala se manifesta prin reclamele facute in standurile
supermarketurilor, prin reclame radio,prin reduceri de pret sau promotii in preajma
sarbatorilor, cand la achizitionarea unui numar de paini poti primi un cozonac, sau la un
numar mai mare de produse de patiserie achizitionate se poate da un numar de paini.De
asemenea, la lansarea unui nou produs de patiserie exista un numar de 2ore pe zi, timp de
3zile cand poti primi un produs gratis pentru degustare.
SC .ELIS.SRL se implica, de asemenea, si in situatii mai putin fericite cand furnizeaza
necesarul zilnicpentru o casa de copii din judet. Este o modalitate de a arata ca nu ai uitat de
unde ai plecat si ,desi in competitie pe piata cu ceilalti producatori , un spirit de antrenare in
ajutorarea celor mai putin norocosi , ceea ce poate reprezinta o secventa din identitatea
spirituala a poporului roman.

2.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial

Entitatea isi face singura distributia, livrand la cele 25 de magazine din oras .Dispune de
masini proprii pentru distributie si una pentru alimentare cu materii prime, reducand astfel
cheltuielile cu transportul de la furnizorul de faina.Intreprinzatorul pleaca mereu de la ideea
ca daca poti face ceva pentru tine ca firma ta sa prospere mai mult, trebuie sa stii ca banii
obtinuti nu vor ramane mereu aceeasi daca nu sunt reinvestiti. De asemenea, numarul zilnic
de paini livrate poate si usor depasit,nu numai in zilele din preajmasarbatorilor cand
comenzile oricum cresc, ci rapunzand cu seriozitate si rapiditate cerintelor telefonice primite
de la distribuitorii din baza de date.
Contabilitatea este mereu finalizata la timp, neavand nici o plangere in acest domeniu.Totul
se realizeaza conform cerintelor Uniunii Europene, actele zilnice:avize de livrare a marfurilor,
chitantele si bonurile de casa fiind mereu la zi.

19
III.Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic

3.1 Amplasament

Societatea are sediul in strada Avram Iancu, nr.73, Tulcea, Romania


Telefon: 0240/516456

3.2 Cai de acces si mijloace de transport

Conform adresei de mai sus firma isi are sediul in judetul Tulcea, cea mai facila cale
de acces find cea terestra prin mijloace de transport in comun sau particulare.

3.3 Resursele energetice si utilitatile

S.C Apa Nova Tulcea S.R.L- alimentare cu apa si canalizare


S.C Electrica S.R.L-energie electrica
Societatea dispunde de generatoare electrice proprii pentru realizarea programelor
sale in conditii de calitate precisa.

3.4 Descrierea procesului de productie

20
3.4.1 Organizarea productiei

Entitatea dispune de propria linie de productie.

SC ELIS SRL a investit in linia tehnologica de ultima generatie, complet automatizata,


de la operatia de mixare pana la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt
de calitate superioara (prospetime indelungata, culoare si forma constante), productivitatea
este marita, iar costurile sunt mult scazute.
De asemenea, entitatea a beneficiat de investitii majore. Gama de fainuri este obtinuta
din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele in
vigoare.
Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de la o grupa la alta, in ceea
ce priveste marcarea, ambalarea si depozitarea.

Marcarea se realizeaza prin:


 litografie (la produsele ambalate in pungi, pachete)
 etichete (la produsele ambalate in cutii, saci)

Ambalarea se face in functie de tipul produselor in:


 pungi
 pachete de hartie pergaminata, metalizata
 celofan
 polietilera
 cutii de carton
 lazi de lemn captusite cu hartie de ambalaj
 saci (de iuta, de hartie)

Depozitarea se face in spatii de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de


produsele ce emana miros pronuntat; in timpul pastrarii trebuie sa asigure:

 temperatura de 15-18’ C
 umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %).

21
In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari calitative (mucegairea,
uscarea, gust acru, sarat, miez filant) cauzate fie de materia prima, de nerespectarea procesului
tehnologic, fie de manipularea, transportul si mai ales conditiile necorespunzatoare de
pastrare.

Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative, se impun:


 respectarea disciplinei tehnologice;
 asigurarea parametrilor specificide pastrare (temperatura, umiditate specifica);
 asigurarea conditiilor de igiena sanitara;
 exercitarea unui control riguros asupra modului cum isi mentin

3.4.2 Procesul tehnologic

Procesul tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :


- cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti, ce asigura retinerea impuritatilor
magnetice (acesta este un punct critic de control)
- dozarea mecanizata a materialelor (faina,apa, drojdie,sare) in functie de sortimentul
de paine ce urmeaza a fi produs (se produc patru tipuri de paine: franzela, feliata,
rotunda si graham)
- malaxarea materiilor prime, se face cu un malaxor intensiv, ce asigura omogenizarea
componentelor amesteculului (malaxorul are doua viteze, la prima viteza timpul
necesar omogenizarii fiind de 5 minute, iar la cea de-a doua viteza de 7 minute)
- rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul “rasturnatorului”
- aluatul trece prin masina de divizat, unde in functie de sortiment de stabileste gramajul
painii (la un ciclu de productie acest proces dureaza 15 minute)
- premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul “masinii ciuperca”
- predospirea, se face intr-un “predospitor cu cupe” si dureaza intre 5-8 minute
- modelarea (pentru rotund se face manual, iar pentru franzele se face automat)
- dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj, cu cat este mai mic gramajul cu
atat dureaza mai mult)
- coacerea, dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si sortiment

22
- racirea
- pentru painea feliata urmeaza, felierea si ambalarea; felierea se realizeaza cu ajutorul
unor cutite automate, insa painile snt actionate in masina si preluate de catre un
lucrator.
- depozitarea in lazi
- livrarea
Adunand timpii acestor procese, rezulta un timp de productie de aproximativ 100 min,
la un ciclu de productie.

3.4.3 Capacitatea de productie

Entitatea produce zilnic aproximativ 6500-8000 paini/zi si depaseste aceasta productie

3.4.4 Calitatea produselor

Calitatea superioară este o caracteristică esenţială în producţia de pâine, deoarece


existenţa acesteia este unul din elementele determinante pentru dobândirea recunoaşterii
firmei şi asigurarea competitivităţii produselor.
Cu grijă deosebită pentru detalii, păstrând savoarea reţetelor tradiţionale, SC ELIS
SRL foloseşte materii prime de cea mai bună calitate, ambalaje adaptate cerinţelor de igienă şi
păstrării prospeţimii produselor o perioadă cât mai îndelungată, specialişti calificaţi la
standarde europene, controlul strict al calităţii producţiei - toate pentru a oferi delicatese
potrivite gusturilor oricărui consumator.

3.4.5 Intretinerea si repararea utilajelor

Activitatea de întreţinere se efectuează de către personalul


serviciului mecano-energetic prin revizii şi curăţări zilnice ale instalaţiilor
de transport pneumatic a făinii şi ale tuturor utilajelor din secţiile de
producţie. Sarcina de supraveghere a acestei activităţi îi revine persoanei
responsabile pentru serviciul mecano-energetic.

23
Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu bandă
presupune efectuarea unor operaţii de întreţinere atentă. În luna
februarie2004, la recomandarea inginerului şef pentru serviciul mecano-
energetic, ca urmare a constatărilor cu privire la randamentul scăzut al
arzătoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de
specialitate.
Reparaţiile echipamentelor de lucru şi ale pieselor utilajelor se
efectuează de personalul atelierului mecanic, care are în dotare:
- un strung „SN 315”;
- o freză verticală;
- o maşină de roluit (îndoire tablă cu grosime sub 2mm);
- o maşina de îndoit tabla „Apcant”;
- aparate de sudură;
- două polizoare.
Reparaţiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse între 0,15-
55KWh, se efectuează în cadrul atelierului electric de bobinaj.

3.4. Igiena si protectia muncii

Pentru încadrarea muncii în condiţiile normale de igienă şi protecţie,


în cadrul societăţii sunt prevăzute următoarele măsuri:
- în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor de praf de
făina este interzis accesul cu surse deschise de foc. Această măsură
previne accidentele de muncă datorate combustiei prafului de făină cu o
concentraţie de 1,5-2kg/m3 în prezenţa unei surse de căldură de 800-
900oC;
- legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea
acumulării de electricitate statică;
- capsularea motorului electric al cernătoarelor de făină;
- dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii pentru evacuarea prafului de
făină şi a bioxidului de carbon rezultat în urma fermentaţiei, precum şi cu
hote de absorbţie a căldurii la gurile cuptoarelor;

24
- predospitoarele şi dospitoarele sunt prevăzute cu panouri lateralede
protecţie, pentru a nu permite accesul în spaţiul utilajelor în mişcare;
- exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal
specializat. De asemenea, stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare
este semnalizată optic şi acustic.

3.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

Puncte forte

Un punct forte al firmei il reprezinta faptul ca investitiile substantiale si constante in ultimii


ani in dezvoltarea capacitatilor de productie, logistica si facilitate de depozitarea propriile
produse a devenit una dintre cela mai moderne din oras si faptul ca respecta normale Uniunii
Europene incadreaza firma , mica la lansare in randul celor mai moderne din tara noastra.
SC ELIS SRL a investit încă de la începutul activităţii zeci de milioane în centrelele de
productie şi magazinele achiziţionate. Au fost cumpărate linii tehnologice moderne, dintre
cele mai cautate pe piata. Clădirile au fost renovate şi adaptate normelor europene. A fost
creat un sistem rapid de distribuţie ce acoperă tot orasul si o comuna din cadrul judetului, iar
producţia a fost diversificată pentru a răspunde cerinţelor consumatorilor.
Societatea a investit în linii tehnologice de ultimă generaţie, complet automatizate,
începând cu operaţia de frământare,un cuptor nou in tara noastra,un generator propriu şi până
la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioară
(prospeţime îndelungată, culoare şi forma constante), iar productivitatea este crescută.
Gama de fainuri folosite este de calitate superioara, achizitionate si folosite in
conditiile stabilite de normele in vigoare.

Puncte slabe

In domeniul tehnic si tehnologic ,societatea functioneaza conform normelor impuse de


Uniunea Europeana si de toate celelalte autoritai avizate sa supravegheze buan
functionare.Fiind al doilea reprezentant al judetului, SC ELIS SRL detine primulloc la
tehnologiile utilizate.

25
IV. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE

4.1. Structura si dinamica personalului

Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel nr.12
Anul Sursa:date furnizate de Sc
Categorii deElis Srl
varsta Cantitate
Persoane %
Sub 30 ani 9 28,7
2006 Intre 30-50 ani 15 46,5
Peste 50 ani 8 24,8
Total 31 100
Sub 30 ani 11 45,1
2007 Intre 30-50 ani 20 13,9
Peste 50 ani 10 41,00
Total 41 100
Sub 30 ani 13 67,6
2008 Intre 30-50 ani 25 18,00
Peste 50 ani 2614 14,40
Total 52 100%
Conform tabelului, numarul angajatilor sub 30 de ani si intre 30-50 de ani a crescut
direct proportional cu numarul angajatilor peste 50 de ani . Ponderea cea mai ridicata a
salariatilor intre 30-50 de ani a fost in anul 2008, astfel putandu-se dovedi priceperea si
experienta salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului. Ponderea persoanelor tinere a
crescut de la 28,7% in 2006 la 67,6% in 2008.
Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un procent relativ scazut in randul angajatilor.

Structura personalului pe sexe la Sc Elis Srl

Tabel nr.13
Specificare Perioada Modificari relative (%)
2006 2007 2008 2008/2006 2007/2006
Total personal din care 31 41 52 1,67% 1,32%
:
Femei 12 17 34 2,83% 1,41%
Barbati 19 24 18 0,94% 1,26%
Sursa:Date furnizate de Sc Elis Srl

Din structura personalului pe sexe, ponderile oscileaza, cand femeile au ponderea cea
mai mare, cand barbatii detin locul majoritar,desi predominanta este partea feminina; acest
lucru se datoreaza faptului ca lucrarile si operatiile din timpul. Atat numarul persoanelor de
sex feminin cat si cele de sex masculin a crescut in perioada analizata.

Structura personalului dupa nivelul de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos :

Tabel nr.14
Specificare Perioada Modificari relative (%)
2006 2007 2008 2008/2006 2007/2006
Total personal din 31 41 52 67,74 32,25
care:
Cu studii superioare 5 5 6 20,00 -
Cu studii medii 14 21 31 25,83 75,00
Altii 12 15 15 0,71 0,71
Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl

Dupa cum se observa si din tabelul nr. predomina personalul cu studii medii, iar cel cu
studii superioare este relativ constant. Majoritatea personalului cu studii se regaseste in randul
personalului economic si alte specialitati. Personalul fara nici o calificare au o pondere din ce

27
in ce mai mica , fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de persoane calificate,
iar cele necalificate efectueaza cursuri pentru calificare.

4.2. Remunerarea si motivarea personalului

Remunerarea personalului de la Sc Elis Srl se face in functie de responsabilitatile pe


care fiecare angajat le are.
Incurajeaza initiativa personala oferind oportunitati deosebite de invatare si crestere,
intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala. Angajatii au sanse egale de
promovare, performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriile unice de selectie
in Sc Elis Srl/

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum şi cele lucrate în
zilele de sâmbătă, duminica şi de sărbători legale, personalului societăţii îi este acordat timp
liber corespunzător în următoarele 30 de zile, sau conform unui acord verbal inainte de orele
suplimentare prevazute produse contra muncii prestate.
În cadrul societăţii, salariul este acordat in doua transe:una pe data de 5 a lunii in curs
si partea a doua pe 25 a aceleasi luni.
Adaosurile şi sporurile de care beneficiază personalul societăţii sunt următoarele:
- sporul pentru timpul lucrat în timpul nopţii are o valoare de 25% şi
se acordă persoanelor care lucrează în schimbul de noapte cel puţin jumătate
din programul de lucru

În cadrul întreprinderii SC ELIS SRL, motivarea personalului se face prin:


• salarizarea corespunzătoare muncii depuse;
• acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaţii care vin la muncă sâmbăta sau
duminica, li se acordă pe lângă salariul de bază şi o remunerare pentru orele
suplimentare, costul unei ore de muncă suplimentară fiind dublat faţă de cel iniţial ;
totodată, de sărbători angajaţilor li se acordă prime );
• promovarea angajaţilor ;
• motivare nesalarială
• evaluarea posturilor

28
4.3. Productivitatea muncii

Există mai multe moduri de determinare a productivităţii muncii, însă toate exprimă
raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unităţi de resursă in cazul
determinării productivităţii muncii, una din modalităţi o constituie raportarea producţiei
anuale de pâine (exprimată în tone) la numărul de salariaţi ai societăţii.

4.4. Conditiile de munca

Pentru încadrarea muncii din secţiile de producţie ale societăţii în condiţii normale de
igienă şi protecţie, sunt prevăzute următoarele măsuri:
- secţiile de producţie sunt prevăzute cu vestiare şi grupuri sanitare;
- în zonele cu probabilitate mare de apariţie a concentraţiilor cu praf de făină este interzis
accesul cu surse deschise de foc;
- legarea la pământ a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulării de
electricitate statică;
- dotarea secţiilor de producţie cu instalaţii de evacuare a prafului de făină şi a bioxidului de
carbon rezultat în urma fermentaţiei,precum şi cu hote de absorbţie a căldurii la gurile
cuptoarelor;
- exploatarea şi supravegherea cuptoarelor este executată de personal specializat. De
asemenea, stingerea accidentală a flăcării de la arzătoare este semnalizată optic şi acustic.

4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative atat de ordin


cantitativ, dar mai ales de ordin calitativ, respectiv:
• cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul fiecarui salariat

• motivarea salariatilor pe criteriul competentei si disponibilitatii la adaptare in raport cu


schimbarile promovate in managementul intern al societatii
Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care poate fi apreciata ca
armonioasa prin definirea si delimitarea riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin
prevederile din “Codul de conduita al companiei”) , acest fapt constituind o baza solida pentru
grefarea unui climat de lucru in echipa.

29
V Analiza diagnostic a domeniului managementului

5.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului

Puncte forte

Datorita politicii de management si marketing aplicate societatea are o evolutie ascendenta ,


punctele slabe fiind aproape insesizabile.

a) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2008 in 2 brutarii, centre de productie cu


laboratoare de patiserie conform normelor cerute de Uniunea Europeana si a mai achizitionat
o noua masina 4X4 pentru transportul materiilor prime .Astfel a crescut rentabilitatea si
utilizarea activelor a devenit mult mai eficienta in urma specializarii firmei pe parte de
morarit si panificatie.
b) SC ELIS SRL acorda importanta si clientilor care necesita o alimentatie speciala datorita
diverselor afectiuni si celor care isi doresc o alimentatie bogata in substante nutritive si cu un
aport caloric redus. Incepand cu 1iulie 2009 ,societatea si-a diversificat gama de produse
oferind pe langa painea graham,paine neagra si fara sare.

30
c)Datorita aparaturii moderne detinute si a tehnologiilor folosite de acestea, societatea are
posibilitatea urmăririi eficiente a calităţii produselor, acesta fiind o preocupare constantă atat
pentru intreprinzator cat si faptul ca se efectueaza controale ale igienii si calitatii periodic.
d) Produsele sunt sigure din punct de vedere alimentar.
e) Notorietatea brand-ului obţinută în primul rând prin preocuparea de a ieşi în întâmpinarea
dorinţelor clienţilor este mereu reinoita prin chestionare la locul de vanzare celor mai fideli
clienti
f)Societatea detine in judetul Tulcea o cota de piata de 45-50%,fiind al doilea reprezentant
local.
g) Reteaua de distributie s-a extins la 4 de magazine proprii., toate fiind modernizate sau
renovate, dupa caz , in ultimii 2 ani.
h)Donatiile zilnice de produse casei de copii si la cerinta azilului de batrani din judet.

Puncte slabe

Desi aproape insesizabile, punctele slabe exista si trebuie evidentiate pentru a putea fi
imbunatatite.
a)Datorita investitiilor realizate in extinderea retelei de distributie firma a inregistrat in 2008
un profit operational aflat sub estimarile initiale.
b) Reteaua de magazine proprii nu cuprinde decat o comuna a judetului,restul distributiei fiind
realizata in cadrul orasului.
c) A crescut pretul produselor finite, ceea ce a condus la cheltuieli mai mari din partea
firmei.

31
CONCLUZII SI PROPUNERI

Desi politica de distributie adoptata de firma S.C. Elis S.R.L. da rezultate bune si
permite firmei sa fie o prezenta puternica pe piata, in domeniul panificatiei, exista o serie de
posibilitati de crestere si imbunatatire a activitatii firmei, urmarind aceeaai linie in distribuirea
produselor sale.
Prima propunere se refera la foraa de vanzare a firmei, agentii din departamentul
vanzari – „ochii si urechile firmei”. Toata vanzarea, toate rezultatele reprezinta in mod direct
calitatea muncii acestora. De aceea vom propune:
• Ridicarea nivelului calitativ al fortei de vanzare (alegerea unui personal
calificat, caracterizat de o energie inepuizabila, o mare incredere in sine, nevoie de cunoastere
ridicata, o stare de spirit care sa-i determine sa considere orice obstacol o provocare) si o mai
buna motivare a agentilor de contact existent in firma;
• Organizarea si controlul activitatii agentilor de vanzari cat mai eficient de catre
supervizor;
• Organizarea periodica de seminarii de perfectionare a pregatirii agentilor.

32
Propunerile urmatoare sunt strans legate de cele de dinainte (de mai sus), in
sensul ca realizarea cerintelor primei parti implica si realizarea cerintelor din partea a doua si
care inseamna:
• Cresterea continua a distributiei extensive, adica gasirea in permanenta de noi
clienti pentru produsele firmei in detrimentul concurentei;
• Renuntarea la serviciile de transport efectuate cu masinile proprii si
externalizarea acestei functiuni prin incheierea unui contract cu o firma specializata de
curierat rapid pentru reducerea costurilor si cresterea gradului de satisfactie a distribuitorilor
prin receptionarea marfurilor intr-un timp scurt.
• Cresterea volumului activitatii intensive, adica marirea vanzarilor pe fiecare
reprezentanta sau distribuitori;
• Se recomanda, de asemenea, o colaborare mai stransa intre Serviciul Marketing
si Departamentul Vanzari dar si cu departamentul tehnic (cercetare dezvoltare noi produse) si
Directia Productie.

BIBLIOGRAFIE

• Note de curs
• Date furnizate de Sc „Elis”Srl
• Voicu Radu, Radulescu Carmen Valentina, „Managemnetul unitatilor
agroalimentare”,ASE , Bucuresti 2003
• Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia-„Marketing”

33