Sectie An NUME ȘI Prenume

DIAGNOSTIC FINANCIAR LA FIRMA MEDLIFE S.A

1
 Sectie An NUME ȘI Prenume

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE ............................................. 3

CAPITOLUL 2. REALIZAREA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR .......... 4
2.1 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE ACTIVULUI ................. 4
2.2 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE PASIVULUI ................. 7
2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10 ..................................... 11
2.4.ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE............. 13
2.5. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE CAPITALULUI ......... 16
2.6 ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE) ............................. 22
2.7 ANALIZA RENTABILITĂȚII ................................................................ 23
2.8 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE . 25
2.9 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT .................................................. 28
2.10 CONSTRUCŢIA TABLOULUI DE FINANŢARE ............................... 30
CONCLUZII

2
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi

a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă

cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere,
unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar
şi în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale
societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2018 şi 2019.
Societatea comercială SC MedLife S.A. a fost înfiinţată în anul 1996 şi are ca principalul
obiect de activitate furnizarea de servicii private de sănătate în România. Datorită numărului de
angajaţi: 5.000 şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăţilor mari.
Principalii clienţi ai societății comerciale SC MedLife S.A. sunt toate persoanele ce au nevoie
de servicii private de sănătate(intervenții medicale, prevenții, diagnosticare, tratamente etc.),
atât din România cât și din Ungaria.

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC MedLife S.A. pentru anii

2018 şi 2019 sunt:

Indicator 2018 2019 Δ Δ%

Cifra de Afaceri 419.850.605 456.165.019 36.314.414 108,64%
Rezultatul Net 4.110.438 5.573.007 1.462.569 135,58%
Active totale 495.124.112 686.282.203 191.158.091 138,60%

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.

700,000,000

600,000,000

500,000,000

400,000,000
Cifra de afaceri
300,000,000

Rezultatul net
200,000,000

100,000,000 Active totale

0
2018 2019

3
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Denumire indicator 2018 2019

Imobilizări corporale 183.020.161 262.846.481
Active imobilizate 338.620.998 507.609.716
Stocuri 6.533.910 6.887.411
Creanţe 126.006.364 156.136.683
Casa și Conturi în bănci 21.758.563 12.854.754
Active circulante 154.298.837 175.878.848
Cheltuieli in avans 2.204.277 2.793.639
TOTAL ACTIV 495.124.112 686.282.203

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de

specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI

IMOBILIZAT

Nr. Indicator Simbol Perioada analizată

Crt
2018 2019

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100 68,39% 73,97%

2 Rata imobilizărilor RIC=Ic/At*100

36,96% 38,30%
corporale

3 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx1

31,16% 25,63%
00

4 Rata stocurilor RST=St/At

1,32% 1,00%
x100

5 Rata creanţelor Rcr=Cr/At

25,45% 22,75%
x100

6 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At

4,39% 1,87%
x100

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate

la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.

Active
imobilizat
e
100
RAI= Activ
total

4
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată,
rata activelor imobilizate înregistrează valori de 68,39 % din totalul activelor imobilizate în
2018 și de 73,97% din totalul activelor imobilizate în 2019.

73.97%
74%

72%

70%
68.39%
Rata activelor imobilizate
68%

66%

64%
2018 2019

a) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii

şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.

Imobilizãr
icorporale

100
RIC = Activ
total

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de creștere de la

36,96% în 2018 la 38,30% în 2019, ca urmare a scăderii ponderii activelor circulante . Valorile
înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care
solicită echipamente importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în
ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.

39% 38.30%

38%

38%
36.96% Rata imobilizărilor corporale
37%

37%

36%
2018 2019

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
Active
circulante

100
RAC= Activ
total

5
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este
superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod
asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de
afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare
a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele
circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi,
valori mobiliare de plasament etc.).

Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de scădere de la

31,16% în 2018 la 25,63% faţă de 2019, Situaţia poate fi apreciată pozitiv prin valorificarea
cifrei de afaceri şi negativă prin epuizarea disponibilităților bănești.

35% 31.16%
30% 25.63%
25%
20%
Rata activelor
15% circulante
10%
5%
0%
2018 2019

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

Stocuri
100
RSt = Activ
total

Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de

exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei
de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor
necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor
înregistrează valori pozitive, respectiv 1,32% în 2018 și 1,00% în 2019.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
Creante
100
RCr = Activ
total

Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact

direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de
servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)
– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);
– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să
prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori semnificative cu
tendinţă de scădere în 2019.
6
 Sectie An NUME ȘI Prenume

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor

mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
Disponibil
itati
banesti
si
plasamente
100
RDb = Activ
total

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria

echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar,
întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de
exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor
disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de
5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul
optim al ratei disponibilităţilor este de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea 4,39% în anul 2018 din
totalul activelor circulante respectiv 1,87% în 2019 din totalul activelor.

2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Denumire
2018 2019
indicator
Capital Propriu 151.998.607 164.492.491
Datorii pe termen
231.571.421 336.485.512
lung
Datorii pe termen
111.554.084 185.304.200
scurt
Provizioane 0 0
Subvenții din
0 0
investiții
Venituri in avans 0 0
Datorii totale 343.125.505 521.789.712
Capital permanent 383.570.028 500.978.003
PASIV TOTAL 495.124.112 686.282.203

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Nr. Perioada analizată

Indicator Simbol
crt.
2018 2019

1 Rata stabilitatii financiare RSF RSF= CPMx100/Pt 77,47% 73,00%

Rata autonomiei financiare globale

2 RAFG= CPRx 100/Pt 30,70% 23,97%
RAFG

Rata autonomiei financiare la termen RAFT= CPRx100/

3 36,63% 32,84%
RAFT CPM

7
 Sectie An NUME ȘI Prenume

4 Rata îndatorarii globale RIG RÎG=Dtx100/Pt 69,30% 76,03%

5 Rata de îndatorare la termen RÎT RîT=Dtlx100/Cpm 60,37% 67,16%

1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital
permanent
RSF 2018 = 
100
= 77,47%
Pasiv
total
Capital
permanent
RSF 2019 = 
100
= 73,00%
Pasiv
total
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă
industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de
creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este
consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen
mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă
se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să
scadă sub nivelul minim acceptabil.

78% 77.47%
77%
76%
75%
Rata stabilitatii
74% financiare
73.00%
73%
72%
71%
70%
2018 2019

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în
jur de 66 %.
În 2018 şi 2019 se situează peste această valoare, însă prezintă situație nefavorabilă de
scădere în 2019 faţă de perioada precedentă, reprezentând 73,00% din totalul surselor de
finanţare, ca urmare a ponderii în scădere a capitalului propriu.

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este
finanţat pe seama resurselor proprii.
Capital
propriu
RAFG 2018 = 100
= 30,70%
Pasiv
total

8
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Capital
propriu
RAFG 2019 = 100
= 23,97%
Pasiv
total

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea
minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net
(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la
finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin
66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii
aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

35% 30.70%
30%
23.97%
25%
20% Rata autonomiei
financiare globale
15%
10%
5%
0%
2018 2019

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scădere de la

30,70% cât înregistra în 2018 la 23,97% în 2019 reflectând scăderea gradului de autonomie
financiară în condițiile înregistrării unei tendințe de creștere a capitalului propriu. Pragul minim
de 30% a fost depășit în 2018, respectiv nedepășit în 2019.

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii
capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
Capital propriu
RAFT 2018 = 100 = 36,63%
Capital permanent
Capital propriu
RAFT 2019 = 100 = 32,84%
Capital permanent

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să
reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

9
 Sectie An NUME ȘI Prenume

37% 36.63%

36%
35%
34% Rata autonomiei
32.84% financiare la termen
33%
32%
31%
30%
2018 2019

În ambele perioade de analiză, 2018 și respectiv 2019, rata autonomiei financiare la

termen înregistrează valori sub 50%, care este valoare recomandată, respectiv 36,63% în anul
2018 şi 32,84% în anul 2019. Rata autonomiei financiare este în scădere.

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
Datorii
totale
RÎG 2018 = 100
= 69,30%
Pasiv
total
Datorii
totale
RÎG 2019 = 100
= 76,03%
Pasiv
total

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă
fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea
se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.

78% 76.03%
76%
74%
72%
Rata de indatorare globala
69.30%
70%
68%
66%
64%
2018 2019

Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În

perioada vizată acestă rată înregistrează o tendinţă nefavorabilă de creștere de la 69,30% cât
înregistra în 2018 la o pondere 76,03% în 2019. Această evoluție evidențiază creșterea gradului
de îndatorare, aceasta trece mult peste limita de 66% a dotoriilor în totalul surselor de finanțare.

5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi

lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală
dacă este mai mică decât 50 %.

10
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Datorii
pe
termen
mediu
si
lung
RÎT 2018 = 100
= 60,37%
Capital
permanent
Datorii
pe
termen
mediu
si
lung
RÎT 2019 = 100
= 67,16%
Capital
permanent

68% 67.16%

66%

64%

62% Rata de indatorare la termen

60.37%
60%

58%

56%
2018 2019

În perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori ridicate și în creștere de

60,37% în 2018, respectiv 76,16% în 2019, acestă pondere fiind considerată ca fiind anormală
deoarece se află peste pragul de 50%.

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR C10

2.3.1 Situaţia neta (SN)

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a societăţii,

adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.
Situația netă pozitivă reflectă:
- buna gestiune financiară a societății
- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

- slaba gestiune financiară a societății
- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii
- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice slabe.

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate (26) + Active Circulante (44) + Ch. în avans (45)
Datorii totale = Datorii pe termen scurt (57) +Datorii pe termen mediu si lung (69) +Venituri in avans
(74+77+80) + Subventii din investitii (75+78+81) +Provizioane (72)

11
 Sectie An NUME ȘI Prenume

AT0=338.620.998+154.298.837+2.204.277=495.124.112
AT1=507.609.716+175.878.848+2.793.639=686.282.203
DTS= datorii pe termen scurt
DTL= datorii pe termen lung

DT0= 111.554.084 + 231.571.421 +0+0+0=343.125.505

DT1= 185.304.200+336.485.512+0+0+0=521.789.712

SN0=AT0-DT0=495.124.112-343.125.505=151.998.607
SN1=AT1-DT1=686.282.203-521.789.712=164.492.491
ΔSN=SN1-SN0=164.492.491-151.998.607=12.493.884

In ambele perioade analizate, situația neta este pozitivă. Se observă o tendință de

creștere de la o perioada la alta, aspect economic favorabil pentru societate.

OBS: Acest indicator este întotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul societății.

2.3.2 Fondul de rulment(FR)

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se

urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite
evenimente neprevăzute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe
termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele
evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv reprezintă un surplus de surse
permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active imobilizate).
Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung,
adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de potențialele
evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente
se alocă surse permanente.

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu (113) + Datorii pe termen mediu si
lung(69) +Provizioane(72)+Subventii din investititii (75+78+81)

Nevoi permanente =Active imobilizate nete (26)

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 =383.570.028

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 500.978.003

FR 0 = 383.570.028 - 338.620.998=44.949.030
FR1 = 500.978.003 - 507.609.716= - 6.631.713
∆FR= - 6.631.713-44.949.030= -51.580.743

12
 Sectie An NUME ȘI Prenume

In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv în 2018, respectiv negativ în 2019.
Se manifestă o tendință de scădere, aspect nefavorabil pentru societatea analizată.
2.3.3 Nevoia de fond de rulment(NFR)

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen

scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri (32)+ Creanțe (41)+ Investitii fin. pe termen scurt (42) +Ch. in
avans (45)

Surse temporare = Datorii de exploatare (57) + Venituri in avans (74+77+80)

Nevoi temporare 0 = 6.533.910 + 126.006.364+0+2.204.277= 134.744.501

Nevoi temporare1 =6.887.411+156.136.683+0+2.793.639= 165.817.733

Surse temporare 0 =111.554.084+0=111.554.084

Surse temporare1 = 185.304.200+0=185.304.200

NFR0 =134.744.501-111.554.084= 23.190.417

NFR1= 165.817.733-185.304.200= - 19.486.467

ΔNFR=NFR1-NFR0= - 19.486.467-23.190.417= -42.676.884

Nevoia de fond de rulment este pozitivă în anul 2018, respectiv negativă în anul 2019,
fiind un aspect economic nefavorabil în 2018 și favorabil în 2019 pentru societate.
Se manifestă o tendință de scădere, aspect economic favorabil pentru societate.

2.3.4 Trezoreria neta(TN)

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități
echilibrate și eficiente. Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al
societății, adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale
de finanțare a investițiilor. Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar
al societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.

TN=FR-NFR

TN0=FR0-NFR0= 44.949.030-23.190.467=21.758.563
TN1=FR1-NFR1= -6.631.713+19.486.467=12.854.754
ΔTN=TN1-TN0=12.854.754-21.758.563= -8.903.809

Trezoreria netă este pozitivă în ambele perioade analizate. Se manifesta o tendință de

scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune C20

13
 Sectie An NUME ȘI Prenume

a)Marja comerciala (MC)

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea
mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor (3-4) – Ch. privind mărfurile (23-24)

MC0= 0
MC1= 0
∆MC= 0

In ambele perioade analizate, MC este nulă, fiind un aspect nefavorabil pentru societate;
se manifestă o tendință nefavorabilă deoarece MC are valoarea 0 în perioada analizată.

b) Productia exercitiului (Qex) - Producția exercițiului dimensionează întreaga

activitate desfășurată de societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Qex = Qvândută (2) ± Qstocată (6-7) + Qimobilizată (9+10+11+12+13+14)

Qex0 = 419.850.605 +0+0=419.850.605

Qex1 = 456.165.019+0+0=456.165.019

∆ Qex=456.165.019-419.850.605=36.314.414
Producția exercițiului este pozitivă și înregistrează o tendință de creștere, fiind un aspect
favorabil pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din

utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de
societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti
datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se
va repartiza o anumită sumă pentru autofinanțare.

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale (20+21) + Ch cu serviciile executate de terți
(22+36)

Consumuri ext de la terți 0 = 59.946.982+177.778.851=237.725.833

Consumuri ext de la terți 1 = 66.396.142+172.165.593=238.561.735

VA0 = 419.850.605-237.725.833=182.124.772
VA1 = 456.165.019-238.561.735=217.603.284
∆ VA=217.603.284-182.124.772=35.478.512

14
 Sectie An NUME ȘI Prenume

În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect

favorabil pentru societatea analizată. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a

investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor.

EBE = VA + Subvenții din exploatare (5+15) –Ch cu personalul (25) - Ch cu alte impozite și
taxe (37)

EBE0 = 182.124.772-133.702.196-1.077.060=47.345.516
EBE1 = 217.603.284-150.265.803-1.312.463=66.025.018
∆EBE=66.025.018-47.345.516=18.679.502

EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societate. Se observă o

tendință favorabilă de creștere.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității

de exploatare.
RE = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-658)
(38+39+40+41+42+43+44) + Reluări asupra provizioanelor din expl. (31+34+47)– Ch. cu
amortizări si provizioane din expl. (29+33+46)

RE0=47.345.516+2.479.012-4.638.799-29.102.249=16.083.480
RE1=66.025.018+4.348.742-5.804.652+1.524.207-46.438.874=19.654.441
∆RE= 19.654.441-16.083.480=3.570.961

Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință

favorabilă de creștere în perioada analizată.

f) Rezultatul curent (RC)

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul
financiar.

RC = RE + Venituri financiare (62) - Ch financiare (72)

RC0= 16.083.480+1.900.485-11.900.434=6.083.531
RC1= 19.654.441+18.970.545-31.140.605=7.484.381
∆RC=7.484.381-6.083.531=1.400.850
În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestându-se o
tendință de creștere.

15
 Sectie An NUME ȘI Prenume

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul
brut a impozitului pe profit.

RN = RC + Venituri din impozitul pe profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) –
Impozit pe profit amanat (80) -Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)

RN0= 6.083.531-1.973.093=4.110.438
RN1=7.484.381-1.239.485-671.889=5.573.007
∆RN=5.573.007-4.110.438=1.462.569
In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o
tendință favorabilă de creștere.

2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului

2.5.1. Ratele de echilibru

a)Rata de finanțare a activelor fixe (RFR)

O rată supraunitară reflectă existența unui fond de rulment pozitiv, adică faptul că activele
fixe sunt finanțate numai din surse permanente, iar societatea se află în echilibru financiar pe
termen lung. O rată subunitară reflectă un fond de

𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑃𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡
RFR=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝐼𝑚 𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒𝑁𝑒𝑡𝑒
383.570.028
RFR 0= = 1,13%
338.620.998

500.978.003
RFR 1= 507.609.716 = 0,98%
rulment negativ, adică societatea se află în dezechilibru financiar pe termen lung.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară în 2018, și
subunitară în 2019, fapt ce reflectă că firma dispune de echilibru financiar în 2018 , respectiv
nu dispune de echilibru financiar în 2019 pe termen lung. Această rată prezintă o tendință de
scădere, aspect nefavorabil pentru societate.

b)Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

Rata de finanțare a fondului de rulment evidențiază proporția corespunzătoare din

fondul de rulment ce finanțeaza NFR pozitivă. Dacă NFR este negativă, nu are relevanță
calculul acestei rate, deoarece:
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
NFR negativă înseamnă că Sursele temporare > Nevoile temporare, adică societatea nu mai
are nevoie de finanțare
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment < 1, înseamnă că TN este
negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.

16
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment > 1, înseamna că TN este pozitivă, adică se
manifestă echilibru financiar.

RNFR= FR
NFR

44.949.030
RNFR 0= = 1,93%
23.190.467

−6.631.713
RNFR 1= = 0,34%
−19.486.467

În cazul analizat, RNFR, în 2018 este supraunitară, iar în 2019, este subunitară și în
scădere, ceea ce reflectă că firma se poate confrunta cu dezechilibru financiar.

2.5.2. Ratele de lichiditate şi solvabilitate

a)Rata lichiditatii generale (RLG) - curentă

Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe

termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a-și achita
datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât
această rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de
trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea
creditorilor.

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝐶𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
RLg=𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑇𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑆𝑐𝑢𝑟𝑡

154.298.837
RLG 0= = 1,38%
111.554.084

175.878.848
RLG 1= 185.304.200 = 0,95%

Aceasta rată este supraunitară în 2018 și subunitară în 2019. În perioada 2018, fiind un
aspect economic favorabil, respectiv nefavorabil în 2019 pentru societate și reflectă
capacitatea companiei de a-și achita datoriile pe termen scurt.

b)Rata lichidității reduse (RLr) – Lichiditatea rapidă

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico-financiara
sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1]

𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒+𝐼𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡+𝐶𝑎𝑠𝑎 ş𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑢𝑟𝑖 î𝑛 𝑏ă𝑛𝑐𝑖

RLr= 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖𝑇𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑆𝑐𝑢𝑟𝑡

Sau

17
 Sectie An NUME ȘI Prenume

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝐶𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
RLr= 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖𝑇𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑆𝑐𝑢𝑟𝑡

154.298.837−6.533.910
RLr 0= =1,32%
111.554.084

175.878.848−6.887.441
RLr 1= =0,91%
185.304.200

În cazul analizat, societatea înregistrează o valore peste intervalul recomandat, în anul

2018 și o valoare bună intervalului recomandat în 2019 ; există tendința de scădere în 2019
față de 2018, aspect economic favorabil pentru societate.

c)Rata lichidității imediate (RLi) – Lichiditata Cash

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa datoriile

scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în conturile bancare și casă.
Nivelul minim recomandat pentru aceasta rată este de 0,3.

𝐷𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡ăț𝑖𝐵ă𝑛𝑒ș𝑡𝑖
RLi= 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖𝑇𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑆𝑐𝑢𝑟𝑡

Sau

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝐶𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒−𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖−𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛ţ𝑒
RLr= 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖𝑇𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑆𝑐𝑢𝑟𝑡

21.758.563
RLi 0=111.554.084 = 0,19

12.854.754
RLi 1= 185.304200 = 0,07

În cazul analizat, societatea înregistrează pentru ambii ani valori sub nivelul minim de
0,3. Se manifestă o tendința de scădere, fapt ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru societate.

d) Rata solvabilităţii generale (Rsv)

Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe termen

lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin urmare, în
măsura în care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor datoriilor, societatea este
solvabilă.
Astfel, solvabilitatea urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile totale din
resurse totale, pe baza acestui indicator putându-se evalua riscul incapacităţii de plată pe termen
lung (insolvabilitatea sau risc de faliment). Rata solvabilității generale reflectă gradul în care
datoriile totale sunt acoperite de către activele totale ale firmei.

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
Rsv=𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

18
 Sectie An NUME ȘI Prenume

495.124.112
Rsv0= 343.125.505 = 1,44

686.282.203
Rsv0= 521.789.712 = 1,31

În cazul analizat , rata solvabilității generale este supraunitară, ceea ce reflectă faptul că firma
analizată dispune de capacitatea de a face față datoriilor pe termen lung. Se înregistrează o
tendință de scădere, aspect nefavorabil pentru companie.

2.5.3. Capacitatea de autofinanțare (CAF) C20

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere economică a

societății comerciale, sursă internă de finanțare, generată de activitatea comercială a unității
după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un surplus financiar
degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.

Metoda adițională

CAF = Rezultatul net (84) + Ch calculate cu amortizări și provizioane (29+33+46) - Venituri

calculate reluări asupra amortizărilor (31+34+47)

CAF0= 4.110.438 + (29.102.249+0+0) – 0 = 33.212.687

CAF1=5.573.007+ (46.438.874+0+0) - 1.524.207= 50.487.674

În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinantare pozitivă , înregistrând

valori semnificative, înregistrându-se o tendință de creștere de la o perioadă la alta.

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare (16) - Alte cheltuieli de exploatare(cont
652=>658) (38+39+40+41+42+43+44) + Venituri financiare (62) - Cheltuieli financiare(72)
+ Venituri din impozitul pe profit amânat (81) - Impozitul pe profit curent (79) – Impozit pe
profit amanat (80) -Alte impozite neprezentate (ct. 695+698) (82+83)

CAF0= 47.345.516 +2.479.012 - 4.638.799 + 1.900.485 -11.900.434 -1.973.093 =33.212.687

CAF1= 66.025.018+4.348.742 - 5.804.652 + 18.970.545-31.140.605 -1.239.485 - 671.889=

50.487.674

În perioada analizată, firma are o capacitate de autofinanțare pozitivă, înregistrându-se

o tendință de creștere.

19
 Sectie An NUME ȘI Prenume

2.5.4. Ratele de indatorare

a)Rata levierului (RL)

Rata levierului compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele
bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garanție sigură.

DatoriiTotale
RL= Capital Pr opriu

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + subventii+provizioane +venituri în

avans

343.125.505
RL 0 = 151.998.607 = 2,26

521.789.712
RL 1= 164.492.491 = 3,17

Societatea analizată înregistrează o rată a levierului peste limita recomandată, astfel că

în general, valoarea capitalului propriu nu depășește valoarea datoriilor totale, aspect economic
nefavorabil pentru societate.

b) Rata datoriilor financiare (RDF)

Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul capitalurilor

permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung a societății. Normele
bancare impun o valoare maximă de 0,5 pentru această rată.

DatoriiTermenMediuSiLung
RDF= CapitalPermanent

231.571.421
RDF 0 = 383.570.028 = 0,60

336.485.512
RDF 1= 500.978.003 = 0,67

Societatea analizată nu se încadrează în această limită, astfel că nu poate solicita un nou

credit bancar pe termen mediu și lung.

c) Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanțare

(RCAF)

Această rată exprimă în număr de ani capacitatea unității de a-și rambursa datoriile pe
termen lung contractate, pe baza capacității de autofinanțare. Normele bancare impun
un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacității de autofinanțare.
20
 Sectie An NUME ȘI Prenume

DatoriiTermenMediuSiLung
RCAF= CAF

231.571.421
RCAF 0= = 6,97 luni
33.212.687

336.485.512
RCAF 1= =6,66 luni
50.487.674

Societatea analizată înregistrează valori optime în ambele perioade analizate, aspect

favorabil pentru societate.

d) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de comisioane și

dobânzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6.

ChFinanciare
=
RCF EBE

11.900.434
RCF 0= =0,25
47.345.516

31.140.605
RCF 1 = 66.025.018 =0,47

Societatea se încadrează în această limită în ambele perioade analizate, aspect economic

favorabil pentru societate.

e) Rata capacităţii de plată a dobânzilor – time interest earned (RCp)

Rata capacităţii de plată a dobânzilor trebuie să fie mai mare decât o valoare care s-a
înregistrat la nivel de sector sau la nivelul unei firme fără probleme financiare.
𝐸𝐵𝐼𝑇𝐷𝐴
RCP= 𝐷𝑜𝑏â𝑛𝑧𝑖

EBITDA = profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele +

cheltuiala cu amortizarea (și deprecierea)
Ebitda0=4.110.438+11.238.160+1.077.060+29.102.249=45.527.907
Ebitda1=5.573.007+9.317.776+1.312.463+46.438.874=62.642.120
45.527.907
RCP 0= = 4,05
11.238.160

62.642.120
RCP 1 = 9.317.776 = 6,72

În cazul societăţii analizate rata capacității de plată a dobânzilor este mai mică, aspect
economic nefavorabil.
21
 Sectie An NUME ȘI Prenume

2.6 Analiza ratelor cinetice (de gestiune)

a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst) - arată numărul de zile cuprinse între momentul
achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață.
În cazul societăților care desfășoară comerț, durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie
sub 30 zile.

Stocuri
Dst= CA x360 (CA-C20)
6.533.910
Dst 0 = x360 = 5,60 zile
419.850.605

6.887.411
Dst 1= x 360 = 5,43 zile
456.165.019

În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează sub limita recomandată însă
având în vedere obiectul de activitate al societății, capacitate de rotație a stocurilor este bună.

b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr) - arată numărul de zile necesar pentru încasarea
creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de zile

Creante
 360
Dcr= CA
126.006.364
Dcr 0= x360 = 108,04 zile
419.850.605

156.136.683
Dcr 1= 456.165.019 x360= 123,22 zile

Societatea înregistrează valori peste limita recomandată și în creștere în perioada

analizată.

c)Durata de achitare a furnizorilor (Dfz) C30 -rd. 117 - Durata de achitare a furnizorilor
exprimă numărul de zile în care se face plata furnizorilor.

Furnizori
 360
Dfz= CA

75.848.191
Dfz 0= x360= 65,03 zile
419.850.605

95.879.220
Dfz 1= 456.165.019 x360= 75,66 zile

22
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă nu ar fi bine să se
depășească 30 zile.
În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai mare decât durata de
încasare a clienților, aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece încasarea clienților
se face mai târziu decât plata furnizorilor.

2.7 Analiza rentabilității

2.7.1.Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominală a rentabilității economice brute (Rneb)

EBE
 100
Rneb= CapitalInvestit

Capital investit = Active fixe brute (formular F40) + NFR + Disponibilitati banesti

Capital investit 0= 327.271.668 +23.190.467+21.758.563=372.220.698

Capital investit 1= 367.354.342 + (-19.486.467) +12.854.754=360.722.629

Rneb 0= 47.345.516/372.220.698 x100= 12,71%

Rneb 1= 66.025.018/360.722.629 x100 = 18,30%

b) Rata reala a rentabilității economice brută (Rreb)

Rneb − Ri
,
Rreb= 1 + Ri ,dacă Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10

Ri=rată inflație Ri0= 4,6% Ri1= 3,8%

Rreb 0= 12,71%-4,6%=8,11%
Rreb 1= 18,30%-3,8%=14,5%

Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reînnoi capitalul
investit. E bine ca rezultatul obținut să fie cât mai mare pt a semnifica o perioadă de reînnoire
a capitalului cât mai scurtă.
În cazul analizat, rezultatele obținute sunt pozitive atât în anul 2018 cât și în 2019,
manifestându-se o tendință de creștere aspect economic favorabil pentru societate.

2.7.2.Ratele rentabilității economice nete

a) Rata nominală a rentabilității economice nete (Rnen)

23
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Re zultatul.din. exp loatare

 100
Rnen= Capital.Investit

Rnen 0=16.083.480/372.220.698 x100=4,32%

Rnen 1=19.654.441/ 360.722.629 x100= 5,44%

b) Rata reala a rentabilității economice nete (Rren)

Rren = Rnen - Ri

Rren 0= 4,32%-4,6%= -0,28%

Rren 1= 5,44%-3,8%= 1,64%

Rnen trebuie să fie superioară ratei inflației, pt. ca societatea să-și poată recupera integral
eforturile depuse pt. desfășurarea activității, menținându-și astfel activul sau economic.
În cazul analizat se observă o evoluție favorabilă de creștere a acestui indicator.

2.7.3.Rata rentabilității financiare (Rf)

Rata rentabilitatii financiare măsoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma

utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin
acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o creștere a valorii
intrinseci a acțiunilor societății.

Pr ofitNet
 100
Rf= Capital Pr opriu

Rf 0= 4.110.438/151.998.607 x100 = 2,70%

Rf1= 5.573.007/164.492.491x100 = 3,38%

S-a manifestat o tendință de creștere a ratei rentabilității financiare de la o perioadă la alta,

aspect favorabil pentru societate.

2.7.4.Rata rentabilității activelor (ROA)

Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei

companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut.
Daca in cazul rotatiei activelor totale este vorba de cati lei de vanzari se obtin de pe urma unui
leu de active, rentabilitatea activelor arata cati lei aduce sub forma de profit un leu investit in
active.

24
 Sectie An NUME ȘI Prenume

𝑃𝑟 𝑜𝑓𝑖𝑡𝑁𝑒𝑡
Roa=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 × 100

ROA 0= 4.110.438/495.124.112 x100= 0,83%

ROA1= 5.573.007/686.282.203x100=0,81%

S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității activelor de la o perioadă la alta,

aspect nefavorabil pentru societate.

2.7.5.Rata rentabilității capitalului angajat (ROCE)

Rentabilitatea capitalului angajat masoara rentabilitatea adusa de fondurile pe termen

lung ale companiei.Capitalul angajat reprezinta suma pasivelor pe termen lung, mai exact
datoriile pe termen lung plus capitalurile proprii. Avand in vedere ca este vorba de fonduri
destinate dezvoltarii afacerii pe termen lung, se poate spune ca este o masura a eficientei cu
care este urmarit acest aspect al activitatii firmei. O rentabilitate a capitalului angajat mai mica
decat costul capitalului atras de firma inseamna ca orice leu atras pentru dezvoltarea acesteia
va genera un profit mai mic decat costul pe care l-a presupus atragerea lui. O situatie care,
evident, nu ar putea fi de natura sa ii bucure pe actionari.

𝐸𝐵𝐼𝑇
Roce=𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔 + 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 × 100

EBIT = profitul net + cheltuiala cu dobânda + cheltuiala cu impozitele

EBIT0=4.110.438 + 11.238.160 +1.077.060 =16.425.658
EBIT1= = 5.573.007+9.317.776 + 1.312.463 =16.203.246

ROCE 0= 16.425.658/(231.571.421+151.998.607) x100=4,28%

ROCE1= 16.203.246/(336.485.512+164.492.491)x100=3,23%

S-a manifestat o tendință de scădere a ratei rentabilității capitalului angajat de la o perioadă

la alta, aspect nefavorabil pentru societate.

2.8 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE

1) Cheltuieli fixe (CF)

CF=20% (consumuri externe de la terți + ch privind mărfurile-reduceri comerciale acordate
de catre furnizori) + 20% ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din
exploatare + ch cu alte impozite și taxe

25
 Sectie An NUME ȘI Prenume

CF0= 20% x (237.725.833 + 0 – 0) + 20% x 133.702.196 + 29.102.249 + 1.077.060=

47.545.166,6 +26.740.439,2 +29.102.249+1.077.060 = 104.464.914,8

CF1= 20% x (238.561.735 + 0 – 0) + 20% x 150.265.803 +46.438.874 -1.524.207 +0

+1.312.463= 47.712.347 + 30.053.160,6 + 46.438.874 - 1.524.207 + 1.312.463=
123.992.637,6

2) Cheltuieli variabile
CV = 80% (consumuri externe de la terți + ch privind mărfurile-reduceri comerciale acordate
de catre furnizori) + 80% ch. personal + ch. cu despăgubiri, donații și active cedate(ct. 652-
>658)

CV0= 80% x (237.725.833 + 0 – 0) + 80% x 133.702.196 +4.638.799 = 190.180.666,4 +

106.961.756,8 + 4.638.799 = 301.781.222,2

CV1= 80% x (238.561.735 +0 - 0) + 80% x 150.265.803 + 5.804.652 = 190.849.388 +

120.212.642,4 + 5.804.652 = 316.866.682,4

OBS: CF+CV= Total Cheltuieli de exploatare

CF0 + CV0= 104.464.914,8 + 301.781.222,2 = 406.246.137
CF1 + CV1 = 123.992.637,6+ 316.866.682,4 = 440.859.320

3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

MCV=CA-CV

MCV0= 419.850.605 - 301.781.222,2 = 118.069.382,8

MCV1= 456.165.019 - 316.866.682,4 = 139.298.336,6

4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)

MCV
 100
MCV%= CA

MCV% 0 = 118.069.382,8 / 419.850.605 x 100 = 28,12 %

MCV% 1= 139.298.336,6 / 456.165.019 x 100 = 30,53%

5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CF
CApr= MCV %

CApr 0= 104.464.914,8 / 28,12% = 371.496.852

CApr 1= 123.992.637,6 / 30,53% =406.133.762

Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numește și punct mort și evidențiază nivelul
minim de activitate la care trebuie să se situeze societatea pt a nu lucra în pierdere. Peste acest
punct, activitatea societății devine rentabilă.

26
 Sectie An NUME ȘI Prenume

6) Rata riscului de exploatare (Rre)

CApr
 100
Rre = CA

Rre 0 = 371.496.852 / 419.850.605 x 100 = 88,48%

Rre 1 = 406.133.762 / 456.165.019 x100 = 89,03%

Această rata e preferabil să fie cât mai mică, pentru a evidenția un risc de exploatare minim. Cu
cât rata riscului de exploatare e mai mică, cu atât, și pragul din rentabilitate e mai mic.

7) Indicele de securitate (IS)

CA − CApr
IS= CA

Is 0 = (419.850.605 - 371.496.852) / 419.850.605 = 48.353.753 / 419.850.605 = 0,11

Is 1 = (456.165.019-406.133.762) / 456.165.019 = 50.031.257 / 456.165.019 = 0,10

Indicele de securitate evidențiază marja de securitate de care dispune societatea. Cu cât valoarea
acestui indice este mai mare, cu atât riscul de exploatare va fi mai redus.

8) Poziția absolută față de CApr (flexibilitatea absolută) (α)

α= CA-CAPR

α 0 = 419.850.605 - 371.496.852 =48.353.753

α 1 = 456.165.019-406.133.762 = 50.031.257

9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )


 100
α = CApr
’

α’0 = 48.353.753 / 371.496.852 x 100 = 13,01%

α’1 = 50.031.257 / 406.133.762 x100 = 12,31%

Flexibilitatea absolută și coeficientul de volatilitate evidențiază capacitatea societății de a-și

adapta producția la cerințele pieței. E de dorit ca valorile înregistrate să fie cât mai mari.

INTERPRETARE

Societatea analizată prezintă un risc de exploatare ridicat și în creștere.

Această creștere a valorilor ratei, corelată cu scăderea indicelui de securitate cresc riscul de
exploatare al societăţii.

27
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Poziţia absolută a societăţii este în creștere, acest lucru evidenţiind capacitatea

societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi indicând un risc de exploatare care
poate fi corectat. Pozitia relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, aşa cum
nu este cazul societăţii analizate unde poziţia relativă are valori reduse şi în scădere în
perioada analizată.

In raport cu pragul de rentabilitate, situația societăţii este favorabilă, deoarece cifra de

afaceri netă depășește punctul critic.

2.9 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

2.9.1 Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

RC
R1 = AT RC=rezultatul curent
CA
R2 = AT AT=active totale
Valoarea.de. piata.a.capitalurilor. proprii
R3 = Valoarea.datoriilor.totale
Pr ofitul.reinvestit
R4 = AT CA=cifra de afaceri
AC
R5 = AT

R12018 = 6.083.531/495.124.112 = 0,012 R12019 = 7.484.381/686.282.203 = 0,010

R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a utilizării
activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească.

R22018= 419.850.605/495.124.112= 0,84 R22019= 456.165.019/ 686.282.203=0,66

R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia activului prin cifra de
afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu atât vânzările sunt mai mari, iar
activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.

R32018= 151.998.607/343.125.505=0,44 R32019 = 164.492.491/521.789.712=0,31

f R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin împrumuturi pe termen scurt,

mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare.

R42018=4.498.917/495.124.112 =0,009 R42019 = 5.573.007/686.282.203 =0,008

28
 Sectie An NUME ȘI Prenume

R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se recomandă ca

valoarea sa fie cât mai mare.

R52018= 154.298.837/495.124.112 = 0,31

R52019 = 175.878.848/686.282.203 = 0,25

R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului circulant în

activul total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.

Z2018=1,2*0,31+1,4*0,009+3,3*0,012+0,6*0,44+0,84= 1,5282
Z2019=1,2*0,25+1,4*0,008+3,3*0,010+0,6*0,31+0,66= 1,1902

Interpretare în funcţie de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;
Z > 3 – situaţia financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea
respectivă, aceasta fiind solvabilă;
1,8 < Z < 3 – situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil diminuate şi apropiate de
pragul stării de faliment;
Deoarece Z în anul 2018 are valoarea 1,5282, iar în anul 2019 are valoarea 1,1902,
situaţia societatii este dificilă. Din punct de vedere bancar societatea are un grad redus de
încredere fiind insolvabilă şi având dificultăți în a accesa noi credite bancare.

2.9.2 Metoda Conan-Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87*R3-0,10*R4+0,24*R5

AC − stocuri Capitaluri. permanente

R1 = AT R2 = AT
Cheltuieli. financiare Cheltuieli.cu. personalul
R3 = CA R 4 = Valoarea.adaugata
EBE
R 5 = Datorii.totale

R12018 = (154.298.837-6.533.910)/ 495.124.112=0,29

R12019 = (175.878.848-6.887.411)/ 686.282.203=0,24

R22018 = 383.570.028/ 495.124.112= 0,77

R22019 = 500.978.003/ 686.282.203= 0,72

R32018 = 11.900.434/419.850.605=0,02
R32019 = 31.140.605/456.165.019= 0,06

R42018 = 133.702.196/182.124.772= 0,73

R42019 = 150.265.803/217.603.284= 0,69

R52018 = 47.345.516 /343.125.505= 0,13

R52019 = 66.025.018/521.789.712= 0,12
29
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87*R3-0,10*R4+0,24*R5

Z2018= 0,16*0,29+0,22*0,77-0,87*0,02-0,10*0,73+0,24*0,13= 0,15

Z2019= 0,16*0,24+0,22*0,72-0,87*0,06-0,10*0,69+0,24*0,12= 0,10

Interpretare:

Deoarece Z este în anul 2018 0,15 iar în anul 2019 0,10 situaţia societatii una bună
. Riscul de faliment se situează între 10% şi 30%.

2.10 CONSTRUCŢIA TABLOULUI DE FINANŢARE

2.10.1. Construcţia bilanţului funcţional

Bilanţul funcţional are la bază concepţia economică asupra bilanţului, potrivit căreia
activul bilanţului cuprinde toate bunurile utilizate în scopuri econimice de către întreprindere şi
nu numai bunurile asupra cărora ea are dreptul de proprietate, iar pasivul indică sursele de
finanţare a utilizărilor, delimitându-se pentru fiecare categorie de utilizări a sursei de finanţare.

SIM
ACTIV 2018 2019
BOL Δ
Imobilizări necorporale
7.701.244 11.739.823
(val. brută) 4.038.599
Imobilizări corporale (val.
183.020.161 262.846.481
brută) 79.826.320
Imobilizări financiare (val.
147.899.593 233.023.412
brută) 85.123.819
Total active aciclice
US 338.620.998 507.609.716
(utilizări) stabile 168.988.718
Stocuri (val. brută) 6.533.910 6.887.411 353.501
Creanţe comerciale 44.390.807 54.439.045 10.048.238

30
 Sectie An NUME ȘI Prenume

Alte creanţe din

Suma 2.755.401+3.94
exploatare (avansuri 3.505.840+13.782
răma 4.995=6.700.39
plătite şi alte creanţe mai .629=17.288.469
să 6
puţin debitori diverşi) 10.588.073
Total active ciclice 34.872.893
ACE 57.625.113 78.614.925
aferente exploatarii
Creanţe faţă de grup şi
74.915.161 84.409.169
asociaţi 9.494.008
Debitori diverşi (ct. 461,
0 0
471 şi 473 f30 ) 0
Cheltuieli înreg. în avans
2.204.277 2.793.639
– 4411 platit in plus 589.362
Total active ciclice în ACA
77.119.438 87.202.808
afara exploatarii E 10.083.370
Investiţii financiare pe
0 0
termen scurt 0
Disponibilităţi băneşti 21.758.563 12.854.754 -8.903.809
Trezoreria de activ TA 21.758.563 12.854.754 -8.903.809
TOTAL ACTIV 495.124.112 686.282.203 191.158.091
PASIV
Capitaluri proprii
151.998.607 164.492.491
(inclusiv amortizarea) 12.493.884
Împrumuturi pe termen
mediu şi lung + Subvenţii 231.571.421 336.485.512
pentru investiţii 104.968.091
Provizioane 0 0 0
Total pasive aciclice
RS 383.570.028 500.978.003
(resurse) stabile 117.407.975
Datorii comerciale(inclusiv
75.848.191 95.879.220
leasing conform F30) 20.031.029
Avansuri încasate 1.216.497 4.918.252 3.701.755
111.554.084- 185.304.200-
Alte datorii de exploatare
75.848.191- 95.879.220- 50.517.977

31
 Sectie An NUME ȘI Prenume

1.216.497- 4.918.252-
500.645- 1.707.947-
2.754.866- 25.992.833=56.80
23.997.415=7.2 5.948
36.470
Total pasive ciclice
DE 84.301.158 157.603.420
aferente exploatarii 74.250.761
Datorii față de grup şi
2.754.866 1.707.947
asociaţi -1.046.919
Creditori diverşi (ct.
500.645 0
462,472,473) 500.645
Venituri înregistrate în
0 0
avans 0
Total pasive ciclice în
DAE 3.255.511 1.707.947
afara exploatarii -1.547.564
Datorii financiare pe
23.997.415 25.992.833
termen scurt 1.995.418
Trezoreria de pasiv TP 23.997.415 25.992.833 1.995.418
TOTAL PASIV 495.124.112 686.282.203 191.158.091

2.10.2. Analiza indicatorilor echilibrului financiar calculaţi pe baza bilanţului

funcţional

Indicatori de 2018 2019 Variaţia

echilibru 383.570.028-338.620.998= 500.978.003-507.609.716=
FRNG = RS - US -51.580.743
44.949.030 -6.631.713
NFRE = ACE - 57.625.113-84.301.158= - 78.614.925-157.603.420=
-52.312.450
DE 26.676.045 -78.988.495

NFRAE = 87.202.808-1.707.947=
77.119.438-3.255.511= 73.863.927 11.630.934
ACAE - DAE 85.494.861

NFR = NFRE - -
-40.681.516
+NFRAE 26.676.045+73.863.927=47.187.882 78.988.495+85.494.861=6.506.366

32
 Sectie An NUME ȘI Prenume

TN = FRNG - -6.631.713-6.506.366= -
44.949.030-47.187.882= -2.238.852 -10.899.227
NFR 13.138.079

Trezoreria TA- 21.758.563-23.997.415= - 12.854.754-25.992.833= - - 13.138.079 – (

TP 2.238.852 13.138.079 - 2.238.852) = -

10.899.227

Fondul de rulment net global reprezintă aceea parte din resursele durabile care este afectată
finanţării ciclului de exploatare.

În cazul societăţii SC MedLife S.A., fondul de rulment net global înregistrează valori pozitive
în anul 2018 și valori negative în anul 2019, valori ce reflectă dezechilibrul financiar pe termen
lung al societăţii, adică al resurselor stabile în raport cu nevoile stabile. Cu alte cuvinte,
putem spune că societatea nu a achiziţionat imobilizările numai din surse permanente.
Se observă faptul că structura resurselor stabile este formată din resurse împrumutate, astfel
eforturile societăţii sunt finanațate din credite pe termen lung.

În ceea ce priveşte dinamica acestui indicator, aceasta este nefavorabile, de scădere de la un

an la altul. Acestă valoare înregistrată de fondul de rulment net global este datorată creșterii
valorii investițiilor în active corporale.

Nevoia de fond de rulment este analizată pe baza a două componente, şi anume nevoia de
fond de rulment din exploatare şi cea din afara exploatării.
Nevoia de fond de rulment din exploatare este aceea componentă stabilă a nevoi de fond
de rulment, care poate fi finanţată pe baza fondului de rulment net global. Acest indicator,
fiind unul stabil şi prin urmare fiind acoperit din resurse stabile, influenţează pe lângă
lichiditatea agentului economic şi rentabilitatea acestuia.
În perioada analizată nevoia de fond de rulment din exploatare are valori negative în
anul 2018 și pozitive în anul 2019 , semnificând dezechilibru financiar pe termen scurt în anul
2019.
NFR pozitiv arată că nevoile temporare (stocuri şi creanţe) sunt mai mari decât resursele
temporare.
NFR negativ semnifică că există un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile temporare.
Situaţia este pozitivă dacă este determinată de:
➢ accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor (se încasează mai repede);
➢ plata datoriilor din exploatare într-o perioadă mai mare.

Trezoreria netă, în concepţia funcţională, este rezultatul echilibrului funcţional, ca diferenţă

între fondul de rulment net global şi nevoia de finanţare din exploatare şi din afara
exploatării. Trezoreria neta inregistreaza valori negative.

O trezorerie netă pozitivă semnifică o stare de echilibru financiar la nivelul întregii

întreprinderi.
În analiza bilanţului financiar trebuie respectate mai multe reguli:
a) FR  NFR sau TN  0;
b) suma disponibilităţilor băneşti  decât valoarea cifrei de afaceri pe 2 luni;
c) FR  cu 50% faţă de NFR din exploatare.

33