Sunteți pe pagina 1din 39

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea studierii aspectelor doctrinare i de etic n profesia contabil


n cadrul standardelor internaionale de educaie pentru obinerea i meninerea
competenelor profesionitilor contabili, un loc important l au cunotinele de natur doctrinar i
deontologic. Profesia contabil distingndu-se de alte profesii prin asumarea unei
responsabiliti fa de public, este firesc ca ndeplinirea acestei misiuni s fie asumat de
profesionitii contabili n cunotin de cauz. Aceast fapt presupune ca acetia:

S fie contieni de rolul pe care profesia contabil l are pentru dezvoltarea


economiei naionale i mondiale i pentru aprarea interesului public;

S fie convini de rolul social pe care l au att la nivelul unei entiti, ct i la


nivel naional;

S neleag c munca lor i profesia contabil n ansamblu nu pot fi recunoscute


i apreciate dect dac satisfac trei deziderate devenite comandamente fundamentale ale
profesiei: educaie, etic i calitate;

S cunoasc modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul n care


se pot nfiina i pot funciona organismele profesionale;

S neleag semnificaia i importana unor termeni-cheie pentru profesia


contabil, dac se dorete a deveni o profesie de vrf n economia i societatea romneasc:

2. Definiti conceptul de profesie contabila.


Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte
in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (presteaza), precum si organismele
lor profesionale.

3. Activitatile componente ale profesiei contabile.


Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa.
Pentru a mentine o inalta calitate si diversitate a serviciilor profesionale oferite este
esentiala asigurarea faptului ca firmele profesionale pot elabora cea mai larga gama de
competente posibila si sunt capabile sa atraga si sa retina persoane capabile pentru a-si servi
clientii.
Lista principalelor activitati / servicii care compun profesia contabila sunt:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5. Management financiar contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite organizatii
profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste activitati.

Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii
sunt:
resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control
intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de resursele umane,
recrutare etc.
misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila (investigare si
analiza), analiza investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitalizarea,
gestionarea portofoliului, controlul administrative si financiar, brokerajul etc.
servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic
si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor etc.

4. Categorii de profesionisti contabili.


Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita:
prin compartimente proprii;
prin externalizare.
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:
dependenti, cu statut de angajat;
independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale
profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili,
acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual
in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

5. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.


Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul
multor dezbateri si, in consecinta, au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili,
clientii lor, organismele profesionale si guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila
continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvoltarea economica
globala.
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul
public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc
in cele trei comandamente fundamentale ale organismelor profesionale:
educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa
promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii,
membrilor lor.
Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai
pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar si atunci
cand exista o reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii
guvernamentale.
O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si
etica celor implicati in aceasta profesie. Reglementarea unei profesii este un raspuns precis la
nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:


a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si
societatii;
b). conditiile de piata in care activeaza profesia;
c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai.
Reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata
sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
adoptarea de reguli etice;
nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor
aspecte aferente pietei serviciilor contabile, cel putin datorita urmatoarelor doua cauze:
existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste
serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de expertiza profesionala.
Reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificarii beneficiarului ca furnizorul
dispune de calificarile necesare si va respecta standardele profesionale adecvate in activitatea sa.
Astfel, beneficiarul este incredintat ca primeste servicii de calitate.
in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot
cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile.
Reglementarea poate trata acest aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru
partile terte sunt luate in considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs si la ce
standarde de calitate.

6. Aria de aplicabilitate si calitatea reglementarii in profesia contabila.


Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;

cerintele referitoare la educatia continua;

monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;

standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte;

sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc


cerintele de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta
pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organele de reglementare, pentru a
evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice.
Pentru ca reglementarea sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate adecvata,
ea insasi, reglementarea, trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica
trebuie sa fie:

proportionala;

transparenta;

sa nu fie impotriva competitiei;

nediscriminatorie;

precisa;

segmentata in functie de tinta sa;

implementata consecvent si just;

supusa unei examinari periodice.


Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia
natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor
economiei in general.
Reglementarea este importanta, dar nu este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta
decat daca este insotita de un comportament etic al profesionistului contabil, care, in final,
reprezinta garantia bunelor servicii si a calitatii acestora.
Serviciile de inalta calitate oferite de profesie sunt in final o functie a standardelor
profesionale, inclusiv de etica, a competentelor si valorilor profesionale si a sistemelor de
reglementare, toate trebuind sa fie consecvente si sa se sprijine reciproc.

7. Modalitati de implementare a reglementarii.


Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii:
autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este
recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;
reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei
agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a
delegat sarcini de reglementare;
coreglementarea, care reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea
externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie
complementare, si nu sa se concureze.
Exista mai multe modalitati in care autoreglementarea si reglementarea externa pot fi
combinate in vederea unui amestec eficient de reglementare:
autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta: in
acest caz, supravegherea este complementara reglementarii si o intareste;
o combinare in care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte.
Combinarea intre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite state
depinde de o serie de factori, cum ar fi:

experienta istorica;

performanta de autoreglementare a organismului profesional;

orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;

calea de dezvoltare a economiei;


natura si caracteristicile esecurilor pietei.
In practica, chiar si in cazul reglementarii externe, guvernul interactioneaza explicit sau
implicit cu organismul profesional.
Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la tara la
tara. In statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste preocuparea
pentru un rol sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare
prealabila a organismelor profesionale si a rolului acestora de autoreglementare.
Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un rol
hotarator in reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine pozitionate pentru apararea interesului
public:
publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va
reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii sai;
ele sunt apropiate de pietele in care opereaza membrii lor si cunosc felul in care
reglementarea poate afecta comportamentul;
ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare;
ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele in interesul public.
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglementarea respectiva isi atinge
obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentru aceasta, guvernele
trebuie:
sa inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le
rezolve;
sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului insarcinat cu
reglementarea profesiei;
sa se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generala si consecventa serviciilor
contabile;
sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este
nevoie.
Rezulta deci ca organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune:
profesionistii contabili sa serveasca interesul public prin utilizarea de standarde de inalta calitate
in serviciile prestate.
Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog constant intre guvern si
organismele profesionale.
Desi rolul organismelor profesionale in sistemul de reglementare a profesiei difera de la
tara la tara, in toate cazurile organismele profesionale au responsabilitatea de a se asigura ca
profesia serveste interesului public.
Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii
echilibrului intre autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma cerintelor pietei
serviciilor contabile.
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc
interesul public, lucru care va face ca profesia sa castige respectul comunitatilor si al organelor de
reglementare din tara si la nivel global.

8. Reglementarea profesiei contabile la nivel European.


A. Reglementarea generala

Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva


2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru
cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist
contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei
contabile.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si
au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala are diferite denumiri, dar
cu continut echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de expert contabil (in tarile latino
continentale), chartered accountant (in zona anglo saxona), contabil public autorizat (CPA)
in Statele Unite.
B. Reglementarea speciala
Data fiind importanta activitatii de audit statutar, ca ultima activitate care filtreaza
fluxurile catre utilizatorii informatiilor continute in situatiile financiare ale unei entitati,
exigentele suplimentare in ceea ce priveste aceasta activitate, ca si conditiile de autorizare a
persoanelor fizice si juridice care doresc sa presteze servicii de audit statutar sunt reglementate
distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva, inlocuita prin
Directiva 2006/43/CF, cunoscuta sub denumirea de noua Directiva a 8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refera la:
conditiile de autorizare si retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua
audit statutar. Pentru ca o persoana fizica sa efectueze audit statutar, conditiile sunt:
Sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
Sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
Sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;
Sa fi promovat un examen de competenta profesionala
conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit
statutar si standardele aplicabile;
crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a
auditorilor statutari.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si
Directiva a 8-a, precum si prin reglementarile nationale Legea companiilor, de regula, iar
reglementarea auditului statutar este prevazuta prin Directiva a 8-a la nivel European si prin lege
speciala la nivelul fiecarei tari.

9. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.


Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate

de intreprindere: actionari, salariati, furnizori creditori, banci, buget, conturile nationale,


organisme de bursa, investitori etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client
determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv,
profesionistul contabil fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii
este (in mod paradoxal) platit de catre intreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii)
informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate, mentionate deja, cele
care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.

10.

Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei

Profesionistii contabili satisfac un interes general deoarece nu exista progres uman fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de
vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana si constituie
inima comertului european. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare , adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili.
Regulile contabile precum si profesionistii contabili sunt indispensabile pentru bunul mers
al economiei mondiale:

cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?

cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite ?

cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?

cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica
durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme
profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in
domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei
lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale,
industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt
foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in
sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau
externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc.

11.

Rolul social al profesionistilor contabili.

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul


acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a
colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al
stabilirii veniturilor membrilor societatii sunt induspensabile societatii.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum
si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba incredere in capacitatea acestora de a pune in
functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara

eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare numar de probleme, asupra gestiunii
afacerilor sau de ordin fiscal.
Pentru intelegerea rolului social, se poate admite ca bilanturi parazitate la profiturile care
trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzatoare, pot conduce
Administratia la concluzia stabilirii unor impozite si taxe in sarcina contribuabililor.
Tot in acest sens trebuie privita si contributia profesionistilor contabili la realizarea
veniturilor statului, sursa a programelor sociale ale Guvernului.

12.

Necesitatea unor organisme profesionale puternice.

Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, este indicat sa se asocieze


pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea
de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in
practica libera.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din
responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin
din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui
organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate.
Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o
eventuala incompetenta a profesionistilor contabili. Aceasta protectie este asigurata atunci cand
organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor
contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili.
Publicul trebuie protejat de eventuale intelegeri neconforme intre profesionistii contabili
si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia. Aceasta protectie este asigurata
atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala
eficiente.

13.

Criterii de recunoastere a unui organism profesional.

Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism


national al profesiei contabile trebuie:
sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
sa fie acceptat si recunoscut de catre membrii sai;
membrii sai sa fie profesionisti contabili;
sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;

sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si


contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);

membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil,
activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili;

sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea


misiunii si obiectivelor sale.

14.

Despre IFAC.

IFAC s-a infiintat in anul 1977, cu 63 de membri fondatori din 51 de tari, ca raspuns la
provocarile perioadei:

sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai


complexe

furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze


contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica.
In prezent, IFAC este o organizatie semnificativa, care cuprinde 155 de organisme
membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in
practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.
IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si
toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia
infornatiei, insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC: intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea
economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate.
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum:
Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori
Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara
Forumul de Stabilitate Financiara
Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari
Banca Mondiala.
IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie,
etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.
Pentru a deveni membru IFAC, un organism profesional solicitant trebuie sa
indeplineasca o serie de conditii, cum ar fi:
sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national
professional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a
constatat faptul ca el trebuie sa fie sustinut de catre comunitatea de afaceri;
sa participle sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;
sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;
sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale
persoanelor carora li s-a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta
sau carora organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de
membru;
sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor,
activitatilor si hotararilor luate de IASB;
sa fie solvabil financiar si operational;
sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru
membrii sai.
Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR, care este
membru plin din anul 1996 si de CAFR.

15.

Organisme si grupari regionale profesionale.

IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce


priveste stabilirea standardelor profesionale.
Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respective in fata organismelor
guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in fata organizatiilor
internationale in care sunt importante din punct de vedere regional.

Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitatea dezvoltarii relatiilor


economice in regiunile respective.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC, organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca:
va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective, si se va
asigura ca prin intermediul propriilor organisme membre sunt promovate in regiune
reglementarile si standardele IFAC si IASC;
are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea
respectiva;
constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa
pentru profesia contabila;
nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja
deservite de o organizatie regionala;
contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;
este infiintata corespunzator, atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a
functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infracstructura si resursele
organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la
activitatile IFAC.
In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite
angajamente si responsabilitati reciproce.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile
aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie
regionala.
Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta ca
organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale);
gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar
semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca
eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in
vederea obtinerii acestei recunoasteri.

Gruparile regionale recunoscute nu au dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de


Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice emisa pentru a participa
la o anumita intalnire, pentru un anumit scop.
Principalele organizatii si reglementari regionale care functioneaza in Europa sunt:
Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia recunoscuta de
IFAC, care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene. Ea cuprinde organisme
profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 tari membre ale Uniunii
Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei
contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul
contabilitatii si auditului.
Pentru ca un organism professional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:
sa nu fie organism guvernamental;
sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
sa provina dintr-o tara europeana.
Cand dintr-o tara exista o a doua candidature pentru calitatea de membru este necesara
consultarea membrului existent.
Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
Comitetul de Integrare Latina Europa America (CILEA);
Parteneriatul Sud Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).

16.

Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea


profesiei de a actiona in interesul public.
Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului.
Orice profesionist contabil care nu respecta standardele profesionale si cerintele legale
face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii.
Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova convergenta
spre standarde internationale. Astfel, IFAC considera ca organismele membre trebuie sa
demonstreze ca se aplica programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabila ca toti
profesionistii contabili adera la cele mai inalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai, cu jurisdictii diferite.


Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Daca nu exista
mecanisme externe de reglementare, asigurarea calitatii poate fi condusa cu costuri reduse si in
mod eficient de catre acele personae dedicate din cadrul profesiei.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine profesionistului contabil. Evaluarea
masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei
pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului
intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii
serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara. Organismele profesionale sunt responsabile de luarea masurilor
adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare
care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si nivelul
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari, care includ:
resurse interne folosirea de inspectori angajati de organismul profesional;
resurse externe
contractanti folosirea de revizori contractati de organizatia profesionala;
sistem de control de catre terti persoanele sau firmele care vor inspecta
contracteaza alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;
contractarea lucrarilor in afara societatii organismul profesional
externalizeaza controalele unei terte parti (ex. o alta organizatie
profesionala cu experienta necesara);
combinarea celor de mai sus organismul profesional poate externalize
controlul entitatilor inscrise si poate adopta o alta abordare externa sau
interna pentru alte angajamente;
abordarea bilaterala sau regionala una sau mai multe organizatii
profesionale poate / pot dori sa combine resursele pentru realizarea
controalelor.
Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate. Acestia trebuie sa fie independenti de persoana
sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

17.

Standardele internationale de educatie si rolul organismelor


profesionale.

Pornind de la misiunea IFAC de dezvoltare in intreaga lume si intarirea unei profesii


contabile prin standarde armonizate, capabila sa ofere servicii de inalta calitate in interesul
public, Comitetul pentru Educatie al IFAC elaboreaza standarde, indrumari, documente de
discutii si alte documente de informare privind educatia de precalificare, formarea
profesionistilor contabili si dezvoltarea profesionala continua pentru membri.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele
esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare ca, de exemplu,
subiectul, metodele si tehnicile, astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe
scara larga.
Avand in vedere marea diversitate de culture, limbi, sisteme educationale, juridice si
sociale din tarile din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea
fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de
postcalificare si de dezvoltare, care sa aiba la baza elementele esentiale prevazute in Standardele
Internationale de Educatie.
IFAC emite trei tipuri diferite de documente:
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES);
Indrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG);
Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP).
Cele trei tipuri de documente reflecta in ordine descrescatoare natura autoritatii
publicatiilor conform functiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decat Indrumarile, care, la
randul lor sunt mai autorizate decat Documentele.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES):
stabilesc standarde de buna practica general acceptate in educatie si dezvoltare
pentru profesionistii contabili;
exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si
dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;

stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si


dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunoasterii, acceptarii si aplicarii
internationale;

desi nu pot trece legal peste legile si reglementarile locale, furnizeaza referinte
autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la buna practica
general acceptata.
Pana in present, IFAC a emis opt Standarde Internationale de Educatie pentru
Profesionistii Contabili (IES-uri):
IES 1 Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila profesionista
IES 2 Continutul programelor de educatie profesionala
IES 3 Aptitudini profesionale
IES 4 Valori profesionale, etica si atitudini
IES 5 Cerinte de experienta practica
IES 6 Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei
IES 7 Dezvoltarea profesionala continua

IES 8 Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul


auditului

Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu


Standardele Internationale de Educatie sunt:

depunerea de eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului


si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza IES-urile in cerintele
nationale de educatie si dezvoltare pentru profesia contabila;
implementarea IES-urilor sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care
incorporeaza IES-urile;

aducerea la cunostinta membrilor a IES-urilor, IEG-urilor si IEP-urilor emise de


IFAC.

18.

Standardele internationale de calitate si rolul organismelor


profesionale.
Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
la nivelul misiunii control intern
la nivelul cabinetului (firmei) control intern
la nivelul organismului profesional control extern

Sistemul de control al calitatii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie sa includa politici si


proceduri care sa se refere la urmatoarele elemente:
a). Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului (firmei).
Acestea constau in:
stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura interna bazata
pe recunoasterea faptului ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala;
stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru
sistemul de control al calitatii in cadrul firmei;
persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei
trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si autoritatea necesara.
b). Cerintele etice. Acestea constau in stabilirea de politici si proceduri care sa-I ofere
firmei asigurarea rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice relevante:
integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si
independenta.
c). Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specifice. Acestea presupun:
stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea clientilor;
stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru
retragerea din misiune sau din relatiile cu clientii.

d). Resursele umane. Acestea se refera la:


stabilirea de politici si proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine
suficient personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la: recrutarea
personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea,
stimulentele etc.
stabilirea echipelor pe misiuni.
e). Realizarea misiunilor. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:
asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardele profesionale si cu
cerintele legale;
modul de acordare a consultatiilor;
modul de solutionare a divergentelor de opinii in cadrul echipei misiunii sau dintre
echipa si celelalte structuri ale firmei;
examinarea independenta a controlului de calitate;
documentarea misiunilor.
f). Monitorizarea. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:
asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la sistemul de control al
calitatii sunt: relevante, adecvate, functioneaza eficient si sunt respectate in practica;
analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii;
inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate.
Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:
existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;

depunerea de eforturi sustinute in vederea incurajarii celor responsabili sa


implementeze prevederile Standardelor Internationale de Calitate, atunci cand
Guvernul sau alti reglementatori au atributii pe linia calitatii serviciilor contabile.

19.

Standardele internationale de etica si rolul organismelor


profesionale.

Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis
Codul etic al profesionistilor contabili, care cuprinde standarde etice de inalta calitate, precum si
alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor
principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la:

organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat


cele stipulate in Codul etic IFAC;

acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin tertilor,


organismele membre trebuie sa urmareasca convergenta codului national cu codul
IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei responsabili
cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze Codul IFAC.
In Romania, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic
national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

20.

Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor


profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul


Public (IPSASB), emite Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public
(IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) emite
Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale de
contabilitate se refera in principal la depunerea de eforturi sustinute pentru:
incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru
sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate
pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se
conformeze IPSAS-urilor;
asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate
pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile;
incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau, acolo
unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate revine Guvernului
sau tertilor, convingerea acestora ca standardele nationale trebuie sa se conformeze IFRS-urilor
sau sa fie convergente cu IFRS-urile.
asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza
IFRS urile.

21.

Standardele internationale de audit si rolul organismelor


profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB),


emite urmatoarele categorii de standarde:
Standardele Internationale de Audit (ISA);

Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);


Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si


indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente
se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:

incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de


IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii
standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in
standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB;

asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor


nationale care incorporeaza standardele internationale;

implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea


corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise
de IAASB.

22.

Unitatea si unicitatea profesiei contabile

Scopul principal al Corpului este acela al unitatii profesiei contabile, ceea ce presupune ca
expertii contabili, indiferent de structura lor, reprezinta specialisti cu o pregatire complexa, iar
singurul organism profesional cu sarcini de gestionare a acestei resurse umane expertul contabil
este CECCAR.
UNITATE unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional si
unitatea tuturor profesionistilor contabili indiferent de statut
Caracterul unitar, de intreg, al profesiei contabile din Romania si rolul european al
expertului contabil roman, de specialist cu cele mai inalte si cuprinzatoare cunostinte in domeniul
contabilitatii si care are acces neingradit la toate serviciile sau activitatile care compun profesia
contabila, rezulta cu pregnanta din atributiile expertului contabil.

23.

Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este in general definit de profesionisti ca un ansamblu de principii


profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Organismele profesionale recomanda deseori membrilor sa includa principiile esentiale
ale codului in contractele cu clientii pentru ca acestia sa cunoasca comportamentele pe care le
asteapta de la profesionistul contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includa, in
functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la
profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor
profesionistilor ca reguli deontologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta,
impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de
interesul public. Prin urmare, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze

servicii de inalta calitate in interes public si, pentru aceasta, relatiile dintre profesionistii contabili
si clientii sau angajatorii acestora, precum si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa
respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective
autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre consumatori (utilizatori) a unor informatii
financiar contabile care pot influenta negative deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de
catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului
profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele
necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de
nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti,
care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
protejeaza profesionistii contabili in fata unor fenomene negative din economie, precum
spalare de bani, finantari de terrorism, fraude de tot felul, coruptie etc.

24.

Principiile fundamentale ale eticii in profesia contabila.

Principiile fundamentale sunt:


Integritatea
Un profesionist contabil trebuie s fie drept i onest n toate relaiile profesionale i de
afaceri.
Obiectivitatea
Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor,
confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele
profesionale sau de afaceri.
Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i menine cunotinele i aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primete servicii
profesionale competente, bazate pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un
profesionist contabil ar trebui s acioneze cu pruden i n conformitate cu standardele tehnice
i profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.
Confidentialitatea
Un profesionist contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca
urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei

tere pri fr o autorizaie specific, cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie
legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii.
Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu
trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri.
Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui s se conformeze legilor i normelor relevante i ar
trebui s evite orice aciune ce poate discredita aceast profesie.
Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate
cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu
grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In
plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
IFAC
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
Ministerul Finantelor Publice
Organismele profesionale
Legislatia relevant.

25.

Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.

Independena = principiul fundamental i condiia de exercitare a profesiei liberale de


expert contabil i de contabil autorizat .
Independena este o situaie a unei persoane care judec lucrurile i acioneaz
neinfluenata de alii.
Independena presupune c profesia contabil satisface concomitent cele dou
componente fundamentale ale conceptului de independen, i anume:
independena de spirit sau n gndire constituie independena de drept i const n acea
stare a profesionistului contabil potrivit creia, n gndirea lui, acesta consider c poate
ndeplini o misiune n condiii de integritate i cu obiectivitatea necesar.
independena n aparen (comportamental) sau independena de fapt presupune c o ter
persoan bine informat i intenionat nu gsete nici un motiv de natur
comportamental, care s o determine s pun la ndoial integritatea i obiectivitatea
profesionistului contabil.
Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare: independenta
absoluta, independenta relativa si independenta restrictiva, in functie de natura si conditiile
specifice serviciului prestat.

Un profesionist contabil in practica publica nu ar trebui sa se angajeze in orice afacere,


ocupatie sau activitate care ii afecteaza sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau
buna reputatie a profesiei, si care ca rezultat ar fi incompatibila cu prestarea serviciilor
profesionale.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se
datoreaz relaiilor de afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita
influen direct asupra profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative
nainte de acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:
Se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este
posibil,
Se refuz acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanele care afecteaz independena
Interes propriu.
Autoexaminare (autocontrol).
Favorizare.
Familiaritate.
Intimidare.
Interes propriu
Interes financiar n firma clientului sau deinerea unui interes mpreun cu un client
Deinerea de aciuni ntr-o proporie semnificativ la firma clientului;
Primirea unui titlu de motenire de pri sociale ale unei firme care a fuzionat cu
clientul n cauz.
Dependen fa de onorariile primite de la un client apare atunci cand un procent
semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;
ntreinerea unei relaii de afaceri strnse cu un client profesionistul contabil este intr-o
asociaie n participaie cu clientul.
Interesul de a nu pierde un client pierderea clientului respectiv ar nsemna intrarea n
faliment a cabinetului.
Onorarii neprevzute acceptarea pe parcursul executrii lucrarilor a unor onorarii
neprevzute n contract.
mprumut ctre, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaii acestuia. Dac
clientul este o banc, mprumutul nu genereaz o ameninare la adresa independenei, cu
condiia ca mprumutul s fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru
ceilali clieni.
Autoexaminare
Descoperirea unei erori semnificative n cursul unei lucrri de reevaluare a muncii
profesionistului contabil independent;
Reportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata
in elaborarea sau implementarea lor;
Pregtirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul
unei misiuni de certificare.
Un membru al echipei de certificare care ocup sau a ocupat recent funcia de director sau
functionar al clientului de certificare;

Un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de
certificare intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra
subiectului in cauza;
Prestarea unor servicii pentru un client care afecteaz direct subiectul n cauz.
Favorizare
Promovarea aciunilor ntr-o unitate cotat atunci cnd aceasta este un client de audit al
situaiilor financiare.
Aprarerea uni client n cazul unor litigii sau n rezolvarea disputelor cu terii.
Familiaritate

Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa functia
de director sau functionar al clientului de certificare;
Un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al
clientului, este in pozitia de a exercita o influenta directa si semnificativa asupra
subiectului misiunii de certificare;
Un fost partener al firmei ocupa functia de director sau functionar al clientului sau este
angajat intr-o pozitie in care exercita o influenta directa si semnificativa asupra
subiectului misiunii de certificare;
Acceptarea unor cadouri sau ospitalitati din partea clientului, cu exceptia cazului in care
valoarea acestora este nesemnificativa.
Asocierea de lunga durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul
certificarii.
Intimidare
Ameninarea nlocuirii sau concedierii fcut de client.
Ameninarea cu litigiul.
Exercitarea unei presiuni n vederea reducerii volumului de munc pretins aferent
execuiei unei misiuni i respectiv a onorariilor.

Un profesionist contabil independent va observa ca situatiile specifice dau nastere unor


amenintari specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de
amenintari specifice nu pot fi clasificate. Fie in relatii profesionale sau de afaceri, un profesionist
contabil independent ar trebui sa fie tot timpul atent la astfel de cazuri si amenintari.
Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil
se impart in doua mari categorii:
masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari;
masuri de protectie in mediul de lucru.

26.

Integritatea in profesia contabila.

Principiul integritii impune ca obligaie tuturor profesionitilor contabili de a fi drepi i


oneti n relaiile profesionale i de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false care ar putea
induce in eroare utilizatorii. Integritatea implic, de asemenea, tranzacii corecte i juste.
Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidenele, comunicatele
sau alte informaii cnd apreciaz c acestea:
conin o declaraie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare;

conin declaraii sau informaii eronate;


omit sau ascund informaii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare.
Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el
furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerinele de mai sus.

27.

Obiectivitatea in profesia contabila.

Un profesionist contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s permit prejudecilor,


confuziilor, conflictelor de interese sau influenelor nedorite s intervin n raionamentele
profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivittii impune o obligaie tuturor profesionitilor contabili de a nu i
compromite profesia dincauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenei nedorite a
unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus n situaii n care obiectivitatea i este afectat. Este
imposibil ca toate aceste situaii s fie definite i descrise. Relaiile care aduc un plus de confuzii
sau influeneaz n mod negativ raionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui
evitate.
Profesionitii contabili i desfoar activitatea n multe domenii diferite i trebuie s-i
demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite.
Indiferent de poziie sau serviciul prestat, profesionitii contabili trebuie s protejeze
integritatea serviciilor profesionale i s menin obiectivitatea n raionamentul profesional.
In selecionarea situaiilor i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit
cerinelor etice legate de obiectivitate trebuie acordat atenia corespunztoare urmtorilor
factori:
a. Profesionitii contabili sunt expui unor situaii n careasupra lor se pot exercita
presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil s se defineasc i s se descrie toate situaiile n care ar exista
aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaiilor care pot ori par s
afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaiile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influenele
altora s ncalceobiectivitatea.
d. Profesionitii contabili au obligaia de a se asigura c personalul angajat pentru
serviciile profesionale contabile i-a nsuit principiul obiectivittii.
e. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese,
spectacole etc.) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra
rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.

28.

Confidentialitatea in profesia contabila.

Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in


interes personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale profesionale.
Principiul confidenialitii impune ca obligaie profesionitilor contabili de a se abine de
la:
a). Dezvluirea de informaii confideniale n afara firmei sau organizaiei angajatoare ca urmare
a unei relaii profesionale sau de afaceri, cu excepia cazului n care
au fost autorizat n mod special s fac public o anumit informaie sau dac exist o obligaie
legal sau profesional de a face publice acele informaii.
b). Folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n
avantajul personal sau n avantajul unei tere pri.
Un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidenialitatea, chiar i ntr-un
mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie contient de posibilitatea unor scurgeri
de informaii, n special n situaii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un
asociat sau cu un afin.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s menin confidenialitatea n prezentarea
de informaii ctre un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie s ia n considerare meninerea confidenialitii n cadrul
firmei sau al organizaiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat
sub controlul su i persoanele care i furnizeaz consultan sau asisten respect
principiul confidenialitii.
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncheierea relaiei dintre profesionistul
contabil i client sau angajator.
Situaii in care profesionitii contabili sunt sau pot fi obligai s divulge informaii
confideniale:
a. Atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre clientsau angajator;
b. Atunci cnd divulgarea este autorizat prin lege:

pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; i

pentru a aduce la cunotina autoritilor publice n msur eventuale nclcri ale legii.

c. Atunci cnd exist o obligaie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este
interzis prin lege:
pentru a se conforma controlului calitii unui corp membru sau al organismului profesional;

pentru a rspunde unei anchete sau unei investigaii din partea organizaiei membre sau a
unui organism normalizator;
pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor
judiciare; i
pentru a respecta standardele tehnice i cerinele etice.
Atunci cand profesionistul contabil a stabilit ca informatia confidentiala poate fi
divulgata, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese ar
putea fi afectate, vor fi prejudiciate in cazul in care clientul sau angajatorul
consimte ca profesionistul contabil sa divulge informatii;

daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu
dovezi, in masura in care acest lucru este posibil. Cand situatia implica fapte sau
opinii nefondate, trebuie sa se recurga la rationamentul profesional pentru a se
determina tipul de prezentare care trebuie facuta, daca este disponibil.

Ce tip de comunicare este preconizata si cui i se adreseaza. Profesionistul


contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt
destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare.

29.

Competenta in profesia contabila.

Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe


temeiul unei cunoateri adnci a problemei n discuie (DEX).
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare,
specifice misiunii pe care o are de indeplinit, si satisface concomitent cele doua cerinte ale
conceptului: obtinerea competentei si mentinerea competentei.
Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii
profesionitilor contabili:
a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct
clienii sau angajatorii si s fie siguri c primesc servicii profesionale competente;
b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale atunci
cnd ofer servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor
i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate:
(a) obinerea unui nivel de competen profesional;
(b) meninerea unui nivel de competen profesional.
Dobandirea cere:

un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica;


practica si experienta in subiecte profesionale semnificative;
perioade de practica in domeniu.

Mentinerea cere:

cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si


international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante)

adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea


sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si internationale.
Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui
profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional. Dezvoltarea
profesionala se realizeaza in baza Standardului profesional nr. 38 emis de CECCAR privind
dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili, pus in aplicare prin Programul
national de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea
sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i
ali utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita
nelegerea eronat a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

30.

Profesionalismul in profesia contabila.

Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si


reglementarilor relevante si sa evite orice actiuni care ar prejudicia profesia, organismul
profesional sau un membru.
Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligatie
profesionistilor contabili de a se conforma legilor si reglementarilor relevante si de a evita orice
actiuni care pot discredita profesia contabila. Acestea includ actiuni pe baza carora o terta parte
rationala si informata, la curent cu toate informatiile relevante, ar concluziona ca este afectata in
mod negative buna reputatie a profesiei.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza,
profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali, si nu trebuie:

sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe


care le poseda si experienta pe care o detin;

sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind


munca desfasurata de altii.

31.

Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale

Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de


calitate ca o garantie ca actioneaza in scopul protejarii interesului public.

Este de datoria organismelor profesionale sa elaboreze sandarde profesionale pentru


fiecare dintre activitatile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate in
aprecierea misiunilor realizate de profesionistii contabili.

32.Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.


In Romania, normarea contabilitatii fiind un atribut al Guvernului, profesia contabila a
depus si depune cele mai sustinute eforturi pentru introducerea Standardelor Internationale de
Raportare Financiara (IFRS) si a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul
Public (IPSAS).
S-au elaborat standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau
activitatile prestate de profesionistii contabili, care constituie criterii de apreciere a calitatii
serviciilor furnizate sau activitatilor prestate: tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si
prezentarea situatiilor financiare, infiintarea si reorganizarea intreprinderilor, evaluarea
intreprinderilor, auditul intern, auditul statutar, activitatea de cenzor, consultanta fiscala,
expertiza contabila etc.
Standardele profesionale emise de CECCAR sunt:
A. Standarde de baza nivel 1 aplicabile tuturor misiunilor
Domeniul de acoperire al standardelor:

Norme de comportament 11

Norme de lucru 12

Norme de raportare 13
B. Standarde specifice
B.1. Standarde de nivel 2 aplicabile misiunilor legate de situatiile financiare
1. Standardul profesional nr. 21: Misiunea de tinere a contabilitatii, intocmirea si prezentarea
situatiilor financiare
2. Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitatii, intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare
3. Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale
4. Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar si Cadrul conceptual privind
misiunile standardizate ale expertului contabil
B.2. Standarde de nivel 3 aplicabile altor misiuni decat cele legate de situatiile
financiare
1. Standardul profesional nr. 31 Aporturi la capital
2. Standardul profesional nr. 32 Fuziuni / divizari
3. Standardul profesional nr. 34 Servicii fiscale
4. Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare.
5. Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de expertii contabili.
Ghid de aplicare.
6. Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea intreprinderilor.

7. Standardul profesional nr. 37: Misiunea privind evaluarea intreprinderii


De asemenea, organismul profesional colaboreaza cu mediul universitar pentru educatia
in vederea obtinerii competentelor specifice calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat
potrivit Standardelor Internationale de Educatie emise de IFAC. Pentru dezvoltarea profesionala
continua a fost emis Standardul National de Educatie nr. 38 care preia cerintele de educatie
prevazute in Standardele Internationale de Educatie nr. 7 si 8 emise de IFAC. Acesta este pus in
aplicare prin Programul national pentru dezvoltarea profesionala continua emis pentru o perioada
de cate cinci ani, si prin programele anuale si lunare de dezvoltare profesionala .
In domeniul calitatii, organismul profesiei contabile din Romania este printre primele
organisme membre IFAC care a extins Standardele Internationale de Calitate la toate serviciile
contabile prestate de profesionistii contabili.
In domeniul eticii, in Romania a fost adoptat Codul etic IFAC drept Cod etic national al
profesionistilor contabili (CENPC), care a fost actualizat constant in functie de modificarile aduse
Codului etic IFAC.
Pentru urmarirea modului de respectare a standardelor profesionale si etice, organismul
profesiei contabile dispune de toate resursele necesare unui sistem eficient de investigare si de
sanctiuni a cazurilor de nerespectare.

33.Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor


Contabili si Contabililor Autorizati din Romania?
Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului.
Conferinta Nationala este constituita din :
membrii Consiliului Superior ;
membrii consiliilor filialelor Corpului ;
membrii comisiilor de disciplina ;
reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale,
conform normei de reprezentare de 1 la 100 membri nscrii n Tabloul Corpului, n vigoare la 31
decembrie a anului expirat.
La lucrarile Conferintei nationale participa in calitate de invitat reprezentantul Consiliului
pentru Supravegherea in Interes Public a Profesiei Contabile.
Conferina Naional este
o ordinar i
o extraordinar
Conferina naional ordinar se ntrunete anual prin grija Consiliului superior, care alege
locul i stabilete data; convocarea Conferinei naionale ordinare se face cu cel puin 20 de zile
naintea datei de desfurare a acesteia.
Conferina naional ordinar are atribuiile prevzute de art.31 din Ordonana Guvernului
nr. 65/1994, republicat.
Conform OG nr. 65/1994

Conferinta nationala are urmatoarele atributii:


a) stabilete direciile de baz pentru asigurarea bunei exercitri a profesiei de expert
contabil i de contabil autorizat;
b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania, precum si modificarile si completarile propuse la acesta.
Regulamentul de organizare si functionare, astfel aprobat, se transmite spre avizare Consiliului
pentru Supravegherea in Interes Public a Profesiei Contabile, Ministerului Finantelor Publice si
Ministerului Justitiei;
b^1) aproba Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si
contabililor autorizati, cu respectarea prevederilor internationale in materie;
c) aprob bugetul de venituri i cheltuieli i situaiile financiare anuale ale Corpului
Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, insotite de raportul de audit;
d) aprob sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai i a filialelor acestuia, precum i pentru aparatul propriu al acestora;
e) alege i revoc membrii Consiliului superior al Corpului Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai din Romania;
f) examineaz activitatea desfurat de Consiliul superior i de consiliile filialelor
Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai i dispune msurile necesare;
g) ABROGAT (hotrte sancionarea disciplinar a membrilor Consiliului superior i
ai consiliilor filialelor Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai n conformitate cu
prevederile art. 17, la propunerea comisiei superioare de disciplin. Contestarea sanciunilor
hotrte de Conferina naional poate fi fcut la Secia contencios administrativ a Curii de
Apel, n termen de 30 de zile de la data ntiinrii oficiale. Hotrrile Curii de Apel sunt
definitive; VERSIUNEA ANTERIOARA)
h) aprob planurile anuale de activitate ale Consiliului superior i consiliilor filialelor
Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai;
i) alege i revoc preedintele i membrii comisiei superioare de disciplin;
j) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de prezenta ordonan.
Conferina Naional extraordinar are loc numai n cazuri deosebite i se convoac cu cel
puin 15 zile naintea datei fixate pentru desfurarea ei, de ctre Consiliul Superior, pe baza
ordinii de zi stabilite de acesta din proprie iniiativ sau la propunerea filialelor reprezentnd
peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

34.Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare,


judecare si tragere la raspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la
raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
1. Comisia Superioara de Disciplina pe langa Consiliul Superior al Corpului este o
comisie de sanctionare in materie disciplinara pentru abateri de la conduita etica si
profesionala a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile la
hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.

Constituire:
5 membri titulari (dintre care un presedinte);
5 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari)
Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt alesi de Conferinta nationala pentru un
mandat de 4 ani dintre expertii contabili inscrisi in evidenta Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania, care se bucura de autoritae profesionala si morala deosebita.
Comisia superioar de disciplin are urmtoarele competene:
aplic sanciunile disciplinare prevzute la art. 17 din Ordonan;
soluioneaz contestaiile la hotrrile disciplinare pronunate de comisiile de disciplin
ale filialelor.
Contestatiile impotriva hotararilor emise de Comisia superioara de disciplina se depun la
Consiliul superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
Deciziile Consiliului superior pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ a
Tribunalului Bucuresti.
Abaterile savarsite de membrii organelor de conducere ale Corpului Expertilor Contabili
si Contabililor Autorizati din Romania, ale filialelor acestuia, precum si membrii Comisiei
superioare de disciplina a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
sunt investigate de catre Comisia de disciplina a Consiliului pentru Supravegherea in Interes
Public a Profesiei Contabile. Deciziile Comisiei de disciplina se publica pe site-ul Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
Sanctiunile aplicate de Comisia de disciplina se pot contesta la Sectia de contecios
administrativ a Tribunalului Bucuresti.
Pot face contestaii la Comisia superioar de disciplin mpotriva hotrrilor comisiilor de
disciplin ale filialelor toi cei interesai, precum i consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicrii hotrrii comisiilor de
disciplin ale filialelor.
n perioada de judecare a contestaiei se suspend aplicarea prevederilor hotrrii de
sancionare, pentru lucrrile ncepute.
Membrii Comisiei superioare de disciplin sunt rspunztori de pstrarea secretului
profesional n exercitarea mandatului lor.
Hotrrile Comisiei superioare de disciplin pot fi contestate la Consiliul Superior al
Corpului, n termen de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunotin. Contestaia nu
suspend aplicarea hotrrii.
Pentru constituirea jurisprudenei disciplinare, Comisia superioar de disciplin
ntocmete o culegere cu toate soluiile proprii pronunate, ct i cu cele pronunate de comisiile
de disciplin ale filialelor, publicndu-le anual n revista Corpului.

2. Comisia de Disciplina a filialei vegheaza la respectarea Codului etic si a


regulamentelor si normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de
gravitatea incalcarii si urmarile acestora, precum si de persoana in cauza.
Comisia de disciplin a filialei este format din:
5 membri titulari (1 preedinte i 4 membri )
5 membri supleani
alei de adunarea general dintre membrii filialei, experi contabili, care se bucur de autoritate
profesional i moral deosebit.
Membrii supleani sunt desemnai n aceleai condiii, odat cu titularii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Comisia de disciplin de pe lng consiliul filialei este competent s sancioneze
abaterile disciplinare svrite de experii contabili i contabilii autorizai, membri ai filialei,
cu domiciliul n raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza
teritorial a altei filiale.
Fac excepie plngerile privitoare la fapte svrite de membrii Consiliului superior i ai
consiliilor filialelor, de membrii i preedinii comisiilor de disciplin ale filialelor, de preedinii
Consiliului superior i ai consiliilor filialelor, precum i de persoanele fizice strine crora le-a
fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat n
Romnia.
Comisia de Disciplina a filialei instiinteaza presedintele Consiliului filialei despre
reclamatiile primite.
Procedura de judecat disciplinar
Toate reclamaiile privind fapte susceptibile de a antrena rspunderea disciplinar
ndreptate contra unui membru al Corpului sau a unei societi recunoscute de Corp se adreseaz
comisiei de disciplin a filialei de care aparine cel reclamat. Aceasta ntiineaz preedintele
consiliului filialei.
Fac excepie reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor Consiliului superior, membrilor
consiliilor filialelor, a membrilor i preedinilor comisiilor de disciplin ale filialelor sau profesionitilor i ai societilor strine.
Plngerea ndreptat mpotriva unui membru al Corpului se adreseaz filialei din care face
parte acesta, cu excepia situaiilor prevazute mai sus.
Plngerea astfel primit se transmite n termen de 48 de ore, preedintelui comisiei de
disciplin, care va desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei.
Procedura de judecat disciplinar este reglementat prin Regulamentul comisiilor de
disciplin, aprobat de Consiliul superior al Corpului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I.

Fapta svrit de un membru al Corpului, indiferent de funcia deinut n structurile alese


i funcionale, prin care se ncalc dispoziiile legii, ale Regulamentului de organizare i
funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, ale Codului
etic naional al profesionitilor contabili, hotrrile organelor de conducere ale Corpului,
constituie abatere disciplinar.

35.Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de


pregatire teoretica si practica necesar.
Calitatea de expert contabil se dobandeste pe baza de examene si stagii practice.
Condiiile pentru a deveni expert contabil:
examen de acces la profesia de expert contabil, la care s se obin cel puin media 7 i
minimum nota 6 la fiecare disciplin;
La cerere se pot inscrie direct la stagiu absolventii cursurilor de master, organizate de
facultatile de profil, pe baza protocoalelor de echivalare a disciplinelor de la examenele de master
cu cele de la examenul de admitere in profesie, incheiate de universitati cu Corpul Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
efectuarea unui stagiu de 3 ani. Stagiul se poate efectua in sistem colectiv sau pe langa un
tutore de stagiu. In perioada de stagiu, stagiarul este obligat sa efectueze minimum 200 de ore de
pregatire pe semestru, precum si pregatirea deontologica si doctrina profesionala.
susinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (examen scris, proba orala).
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care
ndeplinete urmtoarele condiii:
a) are capacitate de exerciiu deplin;
b) are studii economice superioare cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei
Cercetrii si Tineretului;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de
gestiune i de administrare a societilor comerciale.
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii i confereniarii universitari,
doctorii n economie i doctorii doceni, cu specialitatea finane sau contabilitate, au acces la
profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu ndeplinirea condiiilor prevzute n
ordonan (capacitate de exerciiu deplin; nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaiei
n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale) i
susinerea unui interviu privind normele de organizare i funcionare ale Corpului Experilor
Contabili i Contabililor Autorizai.
Recunoasterea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat persoanelor fizice straine
membre ale unor organisme de acreditare recunoscute pe plan international se obtine prin

sustinerea unui interviu potrivit normelor elaborate in acest sens de Corpul Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania.
La cerere, persoanele care au calitatea de contabil autorizat si care, ulterior dobandirii
acestei calitati, indeplinesc conditia prevazuta la alin. (1) lit. B din Ordonan (studii economice
superioare cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului) au acces la
profesia de expert contabil prin sustinerea unui examen de diferenta la disciplinele: Contabilitate,
Expertiza contabila, Doctrina si deontologia profesiei contabile, Audit financiar si Evaluare
economica si financiara a intreprinderilor. Aceste examene se sustin in cadrul sesiunilor de
examene organizate pentru admiterea la stagiu a expertilor contabili.

36.Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR?


Conform OG nr. 65/1994, Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai are
urmtoarele atribuii:
a) organizeaz examenul de admitere, efectuarea stagiului i susinerea examenului de
aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil i de contabil autorizat, n conformitate cu
prevederile art. 3. Programele de examen, n vederea accesului la profesia de expert contabil i de
contabil autorizat, reglementrile privind stagiul i examenul de aptitudini se elaboreaz de
Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia i se avizeaz de Ministerul
Economiei i Finanelor, urmrindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene n
domeniu;
b) organizeaz evidena experilor contabili, a contabililor autorizai i a societilor
comerciale de profil, prin nscrierea acestora n Tabloul Corpului;
c) asigur buna desfurare a activitii experilor contabili i a contabililor autorizai;
d) elaboreaz i public normele privind activitatea profesional i conduita etic a
experilor contabili i a contabililor autorizai, ghidurile profesionale n domeniul financiarcontabil;
e) asigur pentru experii contabili buna desfurare a activitii de evaluare pe baza
Standardelor Internaionale de Evaluare;
f) sprijin formarea i dezvoltarea profesional prin programe de formare i dezvoltare
profesional adecvate;
g) apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai in raporturile cu
autoritatile publice, organismele specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara
si din strainatate. In raporturile cu organismele profesionale din strainatate, Corpul Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romania este reprezentat de organele sale de conducere
sau poate delega altor entitati de profil, cu sau fara personalitate juridica, anumite competente in
acest sens, prin hotarare a Consiliului superior;
h) colaboreaz cu asociaiile profesionale de profil din ar i din strintate;
i) editeaz publicaii de specialitate;
j) alte atribuii stabilite prin lege sau regulament.

37.Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?

Corpul, avnd statut de persoan juridic de utilitate public autonom, i constituie


veniturile din activitile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-i cheltuielile n
ntregime din aceste venituri.
Sursele de finantare ale CECCAR:
a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil
autorizat;
b) taxa de inscriere in evidenta Corpului ( Tabloul Corpului );
c)
cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului
care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale
recunoscute de Corp;
d) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
e) donatii;
f) alte venituri din activitatea Corpului si a filialelor sale, stabilite prin regulament.
Taxele de inscriere in evidenta si cotizatiile se stabilesc anual de Conferinta Nationala a
CECCAR.

38.Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a


deveni membra a Corpului?
Societile comerciale de expertiz contabil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea
aciunilor sau a prilor sociale;
c) Consiliul de administraie al societii comerciale s fie ales n majoritate dintre
acionarii sau asociaii experi contabili;
d) aciunile s fie nominative i orice nou asociat sau acionar s fie admis de Adunarea
general.
Coduri CAEN acceptate: 6920 (fost 7412) activitate principala.
Aceleai condiii trebuie ndeplinite i de ctre societile de contabilitate.
(Raspunsul in detaliu se regaseste in prezentarea Power Point.)

39.In ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat?


Dar cea dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr.
65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de
conducere a activitatii economico financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea
societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil, a contului de profit si
pierdere si a celorlalte componente ale situatiilor financiare.

Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui
economist, economistul fiind subordonat unui sef ierarhic si executand atributiile specifice fisei
postului sau. De asemenea, economistul este specializat in multe domenii: turism, servicii,
marketing, management, planificare, salarizare, financiar contabil etc.
Expertul contabil este independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru
lucrarile executate, un salariu, ci un onorariu prevazut prin contractul incheiat cu referire la
misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr.
65/1994 si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii
situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist
independent.
Contabilul salariat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile care ii revin din
fisa individuala a postului; rareori, in cazul unei intreprinderi, acesta executa toate lucrarile
contabile; de regula este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor
executate, putand fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul
contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de
intreprindere. De asemenea, ei pot pierde intreprinderea de client si, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul si contabilul salariati pierd cu greu postul, in urma unor proceduri
anevoioase.

40.Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili?


Conform OG. 65/1994, expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice i juridice
urmtoarele lucrri:
a) ine sau supravegheaz contabilitatea i ntocmete sau verific i semneaz situaiile
financiare;
b) acord asisten privind organizarea i inerea contabilitii;
c) efectueaz analize economico-financiare i evaluri patrimoniale;
d) efectueaz expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane
fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege;
e) execut alte lucrri cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativ i
informatic;
f) ndeplinete, potrivit dispoziiilor legale, atribuiile prevzute n mandatul de cenzor la
societile comerciale;
g) acord asistena de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea societilor
comerciale;
h) efectueaz pentru persoane fizice i juridice servicii profesionale care presupun
cunotine de contabilitate.
Persoanele fizice i juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua
activitile de audit financiar, consultan fiscal si evaluare numai dupa dobandirea, in

conditiile legii, a calitatii de auditor financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat
dupa caz si inscrierea ca membri in organizatiile care coordoneaza profesiile liberale
respective.
n aplicarea prevederilor din Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat, lucrrile ce se
pot executa, fr a fi limitative, de ctre experii contabili n cadrul contractelor de prestri de
servicii sunt:
a) inerea sau supravegherea contabilitii i ntocmirea situaiilor financiare;
acordarea asistenei privind organizarea i inerea contabilitii, inclusiv n cazul
sistemelor informatice;
elaborarea i punerea n aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat
unitii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune i control prin buget, n
baza i cu respectarea normelor generale;
b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
analiza structurilor financiare;
analiza gestiunii financiare i a rentabilitii capitalului investit;
tehnici de analiz i de gestiune a fondului de rulment;
sistem de credit-leasing, factoring etc.;
elaborarea de tablouri de finanare i planuri de trezorerie;
elaborarea de tablouri de utilizri i resurse;
asistena n prevenirea i nlturarea dificultilor unitii;
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
diagnostic financiar creterea, rentabilitatea, echilibrul i riscurile financiare;
audit intern organizarea sau controlul regularitii i sinceritii sistemului;
studii, asisten pentru realizarea de investiii financiare;
-audit statutar i certificarea bilanului contabil cu respectarea reglementrilor specifice;
d) efectuarea de evaluri potrivit standardelor internaionale de evaluare, ca:
evaluri de bunuri i active patrimoniale;

evaluri de ntreprinderi i de valori mobiliare, pentru vnzri, succesiuni, partaje, donaii


sau la cererea celor interesai;
evaluri de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane
fizice ori juridice n condiiile prevzute de lege, ca:
expertize amiabile (la cerere);
expertize contabil-judiciare;
arbitraje n cauze civile;
expertize de gestiune;
f) executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca:
ntocmirea de situaii periodice;
consolidarea conturilor i bilanului;
ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung;
g) executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca:
studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal;
participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale;
asisten n probleme de T.V.A. i impozite;
fiscalitate imobiliar;
asisten n aplicarea tarifului vamal;
asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor;
vizarea declaraiilor fiscale anuale ale agenilor economici;
h) efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic, cum ar fi:
organigrame, structuri, definiri de funcii;
legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor;

mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor;


analiza i organizarea fluxului informaional;
alegerea soft-urilor necesare;
formarea profesional continu;
contribuii la protecia patrimoniului unitii;
i) ndeplinirea atribuiilor prevzute n mandatul de cenzor la societile comerciale,
conform prevederilor legale;
j) ndeplinirea atribuiilor prevzute de lege n procedurile de reorganizare judiciar i
faliment cum ar fi :
efectueaz lucrri cu privire la reflectarea n contabilitate a principalelor operaiuni de
fuziune, divizare, dizolvare i lichidarea societilor comerciale, precum i reatragerea sau
excluderea unor asociai din cadrul societilor comerciale;
k) acordarea de asisten de specialitate necesar pentru nfiinarea i reorganizarea
societilor comerciale cum ar fi:
activiti de studiere a pieei i de sondare a opiniei publice;
studii de fezabilitate la nfinarea ndreprinderilor;
activiti ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice i juridice a oricrui serviciu profesional care
presupune cunotine de contabilitate;
m) alte activiti i servicii pentru ntreprinderi cuprinse n clasele CAEN: 6209, 6420,
6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum i altele stabilite de Biroul Permanent al
Consiliului Superior.
41. Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial) ?
Organizare la nivel central:
1. Organe de decizie
Conferina Naional este organul superior de conducere si control al
Corpului.
Consiliul Superior
Biroul Permanent
Preedintele Corpului
Pentru urmrirea punerii n aplicare a msurilor hotrte de Biroul permanent, Consiliul
superior i Conferina naional i asigurarea legturii ntre organele alese i organele executive

ale Corpului s-a nfiinat Secretariatul organelor de conducere ale Corpului. Modul de
organizare i funcionare precum i atribuiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului
se stabilesc prin hotrre a Consiliului Superior.
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurat de ctre cenzori, care sunt alei
pentru o perioad de patru ani, de Conferina naional ordinar, prin vot deschis, dintre membrii
Corpului care nu fac parte din Consiliul superior.
Comisii care funcioneaz pe lng Consiliul Superior:
Comisia Superioar de Disciplin
Comisia Central de Arbitraj
Comisia de Apel
2. Organe de execuie
Director general executiv
Departamente, direcii, sectoare, birouri
Seciunile Corpului se organizeaz pe categorii profesionale, i anume:
seciunea experi contabili
seciunea contabili autorizai
Organizare la nivel de filial
1.. Organe de decizie
Adunarea General
Consiliul filialei
Biroul Permanent
Preedintele filialei
Controlul activitatii filiale este asigurat de ctre cenzori, care sunt alei pentru o perioad
de patru ani, de Adunarea generala a filialei, prin vot deschis.
Comisii care funcioneaz pe lng Consiliul filialei:
Comisia de Disciplin
Comisia de Arbitraj
Comisia de Apel
2. Organe de execuie
Directorul executiv al filialei
Sectoare
Sector eviden Tablou
Sector stagiu i dezvoltare profesional continu
Sector etic i control respectare norme
Birou expertize contabile
Birou administrativ