Introducere

Am ales această temă de lucrare, pentru că este o problemă de mare actualitate. Date fiind
importanţa şi complexitatea temei, mi-am propus să încerc să ofer o imagine de ansamblu asupra
bugetelor locale. O să mă concentrez în mod special asupra veniturilor si cheltuielilor aprobate şi
efectuate în bugetul local al comunei Poiana. Problema de mare actualitate derivă din faptul
aderării României la Uniunea Europeană. Procesul de aderare la Uniunea Europeană a impus
realizarea unei reforme profunde în întreg sistemul administraţiei publice locale.
Bugetele locale sunt componente principale ale finanţelor publice, care grupează
procedeele şi mijloacele de constituire şi întrebuinţare a fondurilor băneşti de interes public, la
nivelul fiecărei comunităţi. Parte integrantă a sistemului bugetar naţional bugetele locale
îndeplinesc un rol complex de stabilire, coordonare şi autorizare a veniturilor şi cheltuielilor
anuale pe plan local.
Capitolul I – Privire generală asupra finanțelor publice locale

1.1 Organizarea şi autonomia finanţelor publice locale

Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale în condiţii de autonomie financiară garantează
individualizarea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, oraşelor şi
judeţelor din statul nostru. 1
Sistemul bugetelor locale cuprinde:
 bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
judeţelor şi municipiului Bucureşti;
 bugetele locale ale instituţiilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale,
după caz;
 bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii;
 bugetul împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor,
comisioanelor spezelor şi altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din:
împrumuturi externe contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei
externe, contractate de autorităţile administraţiei publice locale şi garantate de stat;

1
Constantin I. Tulai, Finanţele publice şi fiscalitatea, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- Napoca, 2005, pag.23-27.
 împrumuturi externe şi interne contractate sau garantate de autorităţile administraţiei
publice locale;
 bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Orice stat modern asigură căile, mijloacele şi acţiunile prin care se permite cetăţeanului
participarea la luarea deciziilor şi gestionarea treburilor care privesc colectivitatea şi care îşi
desfăşoară munca şi viaţa. Autorităţile administraţiilor de stat centrale şi locale, alese democratic
îşi împart competenţele şi responsabilităţile, între ele, pe baza unor principii, consacrate şi mereu
perfectibile, care converg constant spre autonomia locală a colectivităţilor teritorial –
administrative delimitate în fiecare ţară.
Autonomia locală reală nu poate funcţiona cu rezultate bune fără asigurarea resurselor
financiare necesare autorităţilor administrative, instituţiilor şi serviciilor de interes local.
Asemenea resurse trebuie să fie într–o proporţie corespunzătoare competenţelor şi
responsabilităţilor care sunt conferite, prin lege, unităţilor administraţiei publice locale. Altfel,
toate principiile administraţiei locale n - ar avea aplicabilitatea despre care se vorbeşte.
Finanţele publice locale grupează toate procedeele de constituire şi întrebuinţare a
fondurilor băneşti de interes local prin intermediul instrumentelor şi componentelor sistemului
bugetului public naţional care include şi pe cele specifice autorităţilor locale, instituţiilor şi
serviciilor de interes local. Cele mai importante instrumente le reprezintă bugetele locale.
Însemnătatea bugetelor unităţilor administrativ - teritoriale este apreciată mai mult în
statele unitare deoarece în aceste state, între bugetul de stat şi bugetele locale nu se interpune
categoria bugetelor state membre ale federaţiilor statale. Situaţia bugetelor locale rămâne
condiţionată în toate statele contemporane de concepţiile de conducere şi administraţie
centralizată ori descentralizată şi de modul în care sunt aplicate aceste concepţii în statele cu
regim politic totalitar şi dictatorial.
În statele cu regim democrat parlamentar, în ambianţa pluralismului politic şi al separaţiei
puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, unităţilor administrativ – teritoriale li se acordă
autonomia necesară capacităţii de acţiune în interes public. Această autonomie este de natură
administrativă, condiţionată de existenţa organelor de conducere cu atribuţii deliberative alese de
către cetăţeni, de recunoaşterea calităţii de persoane juridice şi
de dreptul de a avea buget propriu cu venituri şi cheltuieli decise de conducerile lor
reprezentative. 2
Regimul politic democratic parlamentar instaurat în România după 1989 a înlăturat
conducerea centralizată şi organizarea socialistă a finanţelor locale bazată pe integrarea bugetelor

2
Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Finanţe şi bugete publice, Editura Accent, Cluj- Napoca, 2008, pag.13-15.
locale în bugetul statului şi a instituit un regim juridic modern al bugetelor locale corespunzător
conceptelor aplicate în statele europene occidentale.
Din aceste prime reglementări care marchează începutul descentralizării administrative şi
financiare redau câteva prevederi care au o importanţă hotărâtoare :
 fiecare comună, oraş, municipiu, sector al municipiului Bucureşti, respectiv municipiul
Bucureşti întocmeşte buget propriu în condiţii de autonomie;
 se prevede autonomia locală ca prim principiu al întregii administraţii, statuând
competenţa consiliilor locale, ale comunelor şi oraşelor ca şi a consiliilor judeţene de a
adopta bugetele anuale ale fiecăruia dintre aceste unităţi administrativ – teritoriale,
precum şi de a stabili impozitele, taxele, celelalte venituri şi eventual împrumuturile
necesare executării acestor bugete.
Elaborarea şi adoptarea bugetelor locale în condiţiile de autonomie financiară garantează
individualitatea fiecărui buget local în ansamblul bugetelor tuturor comunelor, oraşelor şi
judeţelor. Această individualitate concordă în faptul că “ în relaţiile dintre organele administraţiei
publice locale nu există raporturi de subordonare ”, fiecare consiliu judeţean, orăşenesc sau
comunal este autonom având şi buget propriu autonom faţă de celelalte bugete locale, ceea ce
înseamnă că nici între bugetele locale nu există relaţii de subordonare
Dintre competenţele autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul finanţelor
publice locale prezint pe scurt :elaborarea şi aprobarea în condiţii de echilibru bugetar a
bugetului local ; stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor
locale, precum şi a altor venituri ; urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi
rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar ;stabilirea şi urmărirea modului de prestare a
serviciilor publice de interes local ; administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi
privată a unităţii administrativ- teritoriale ; contractarea directă de împrumuturi interne şi
externe, pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadentă a obligaţiilor ;
garantarea de împrumuturi interne şi externe pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea
achitării, la scadentă a obligaţiilor de plată ; administrarea fondurilor publice locale pe parcursul
execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă ; stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în
efectuarea cheltuielilor publice locale ; elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării
programelor de dezvoltare în perspectivă a unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a
gestionării bugetelor locale.
Bugetele locale
Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale
 Veniturile bugetelor locale
 Conform legii, veniturile bugetelor locale sunt cele care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti şi al Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sunt:
A. VENITURI PROPRII
1.Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţi comerciale de sub autoritatea
consiliilor locale
2.Impozite si taxe de la populaţie
3.Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat
4.Impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice
5.Alte impozite directe
6.Impozitul pe spectacole
7.Alte impozite indirecte
8.Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale
9.Vărsăminte de la instituţii publice
10.Diverse venituri
11.Venituri din valorificarea unor bunuri
12.Cote defalcate din impozitul pe venit
B. SUME DEFALCATE DIN UNELE VENITURI ALE BUGETULUI DE STAT.
- sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti
- sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
- sume defalcate din TVA pentru finanţarea programului de dezvoltare a infrastructurii
din spaţiul rural
C. SUBVENTII PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT SI DE LA ALTE BUGETE:
- subvenţii de la bugetul de stat
- subventii de la alte administraţii
D. DONATII SI SPONSORIZARI:
- donaţii şi sponsorizări
- alte transferuri voluntare
 Cheltuielile bugetelor locale

Cheltuielile publice apar în cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor
publice, respectiv cea a repartizării resurselor financiare publice pe diferite destinaţii şi reflectă
utilizarea efectivă a resurselor pentru realizarea obiectivelor (necesităţile publice de bunuri şi
servicii considerate prioritare pentru perioada curentă) cuprinse în programele guvernamentale şi
locale privind activitatea sociala şi de alta natura desfăşurată de acestea.
Cheltuielile publice sunt plăţi efectuate din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru
achiziţia de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective:
servicii publice generale, acţiuni social-culturale, acţiuni economice.3
Cheltuielile publice cuprind:
a. cheltuieli efectuate de administraţiile publice centrale din fonduri bugetare,
extrabugetare şi fonduri speciale;
b. cheltuieli efectuate de administraţiile publice locale din fonduri bugetare şi
extrabugetare.
Clasificarea cheltuielilor publice poate fi făcută utilizând mai multe criterii:
administrativ;
funcţional;
economic.
Clasificarea administrativă are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează
cheltuielile publice: ministere, agenţii guvernamentale, instituţii publice autonome, unităţi
administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utilă deoarece
alocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere şi alte instituţii centrale, judeţene,
municipii, oraşe, comune.
Clasificaţia funcţională foloseşte drept criteriu destinaţia cheltuielilor, adică domeniile,
ramurile, şi sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice şi alte destinaţii ale
cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri între diferite nivele ale administraţiilor publice,
plata dobânzilor şi datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziţia autorităţii executive.
Ele reflectă obiectivele politicii financiare a statului. Permite evaluarea modului de alocare a
fondurilor publice pentru unele activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice.
În bugetul de stat structura funcţională a cheltuielilor este:
Partea I : Servicii publice generale;
Partea II : Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
Partea III : Cheltuieli social culturale ;
Partea IV : Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu si ape;
Partea V : Acţiuni economice;
Partea VI : Alte acţiuni în care este cuprinsă şi cercetarea ştiinţifică;
Partea VII : Transferuri din bugetul de stat;

3
Inceu Adrian Mihai, Dan Tudor Lazăr, Managementul financiar al comunităţilor locale, Editura şi Tipografia
Marineasa, Timişoara, 2009, pag.29-30.
 Partea VIII : Împrumuturi acordate;
Partea IX : Plăţi de dobânzi şi alte cheltuieli aferente datoriei publice;
Partea X : Rambursări de împrumuturi;
Partea XI : Fondul de rezervă;
Partea XII : Excedent, deficit.
Cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale care se prevăd în bugetele proprii ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor cuprind:
1. Autorităţi executive;
2. Învăţământ;
3. Sănătate;
4. Cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret;
5. Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi îndemnizaţii;
6. Servicii şi dezvoltare publică şi locuinţe;
7. Agricultura şi silvicultura;
8. Transporturi şi comunicaţii;
9. Alte acţiuni economice;
10. Alte acţiuni;
11. Fond pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente;
12. Transferuri către alte bugete;
13. Dobânzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli;
14. Plăţi de dobânzi;
15. Rambursări împrumuturi acordate;
16. Fondul de rezervă bugetară.
Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului centralizat al unităţilor administrativ-
teritoriale, pe perioada 2019 – 2020, inclusiv 2021

Tabel 1: Veniturile și cheltuielile din anul 2019 - mii lei –

Nr. crt. Bugete Venituri Cheltuieli (plăţi) Excedent/ Deficit

(încasări)

1 Bugetele locale ale 1.197.756 1.168.469 29.287

comunelor,
oraşelor,
municipiilor şi
judeţului
Dâmboviţa
2 Bugetele 31.135 31.148 - 13
instituţiilor
publice finanţate
din venituri proprii
şi subvenţii din
bugetele locale

3 Bugetele 19.477 19.515 - 38

instituţiilor
publice finanţate
integral

din venituri proprii

4 Bugetele 56.539 - 56.539

împrumuturilor
externe şi interne

5 Bugetele 16.745 27.897 -11.152

fondurilor externe
nerambursabile

6 Veniturile si 44.672* 78.316 - 33.644

cheltuielile
evidenţiate în
afara bugetului
local
 Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Sinteza veniturilor şi cheltuielilor elementelor componente ale bugetului general

centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Dâmbovița pentru anul 2013 este
prezentată în tabelul de mai sus.
Din datele prezentate mai sus se remarcă amplitudinea volumului bugetelor locale ale
comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţului Dâmbovița, dar şi amploarea cheltuielilor efectuate
din împrumuturi interne şi externe, precum şi din fondul de rulment, care au avut o evoluţie
ascendentă în ultimii ani.
Deşi excedentul înregistrat de bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţului Dâmbovița, pare destul de semnificativ, respectiv 29.287 mii lei, totuşi nu reuşeşte să
contracareze impactul indus de cheltuielile din împrumuturi şi din fondul de rulment destul de
semnificativ asupra deficitului bugetar.
Sinteza principalelor categorii de venituri, prevederile bugetare definitive, drepturile
constatate şi încasările realizate ale unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Dâmbovița
pentru anul 2012 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabel 2: Veniturile și cheltuielile din anul 2020 - mii lei –

Categorii de Prevederi Drepturi Încasări % din prevederi

venituri bugetare anuale constatate
definitive

Venituri din 285.840 296.620 206.127 72,1

impozite, taxe,
 contribuţii, alte
vărsăminte, alte
venituri

Cote defalcate din 216.015 193.952 193.952 89,7

impozitul pe venit

Sume defalcate din 659.669 651.819 651.819 98,8

taxa pe valoarea
adăugată

Subvenţii primite 170.765 145.921 145.858 85,4

de la bugetul de
stat şi de la alte
bugete

Total 1.332.289 1.288.312 1.197.756 89,9

Capitolul II

Analiza veniturilor bugetului comunei Poiana

2.1 Prezentarea generală a Comunei Poiana

Poiana (în trecut, Poienile) este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România,
formată din satele Poiana (reședința) și Poienița. Comuna se află pe malul drept al Ciorogârlei, în
zona de câmpie de la extremitatea de sud a județului, la limita cu județul Giurgiu. Este străbătută
de șoseaua județeană DJ711D, care se ramifică din DN7 la Lungulețu și duce către vest la
Românești.
Facilități oferite investitorilor
 Terenuri agricole fertile (plantaţii de vii)
 Forţă de muncă pentru diferite domenii
 Utilităţi multiple: telefonie, internet, apă curentă, energie elecrică, cablu TV şi satelit
Proiecte de investiții
 Staţie de epurare şi canalizare
 Reabilitare infrastructură de bază
 Alimentare cu apă
  Parc de agrement
 Sediu administrativ
 Muzeul satului(etnografic)
2.2 Nivelul, dinamica si structura veniturilor bugetului loca
Veniturile totale ale bugetului comunei Poiana, ca de altfel a tuturor bugetelor locale
cuprinde veniturile proprii, prelevări din bugetul de stat, subvenţii de la bugetul de stat, subvenţii
de la alte bugete, încasări din împrumuturi acordate, împrumuturi.
Situaţia veniturilor totale încasate pe perioada analizată la comuna Poiana se prezintă în
Tabelul 3.
Tabelul 3: Structura veniturilor locale - mii lei –

Anul 2019 2020 2021

Venituri totale 30.872.153 48.640.501 68.134.541

Venituri proprii 8.188.296 12.960.105 18.403.489

Prelevări din bugetul de stat 22.611.567 34.882.166 42.456.480

Subvenţii de la bugetul de stat 30.000 365.000 6.274.572

Subvenţii primite de la alte bugete 42.290 433.230 1.000.000

Împrumuturi - - -

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se poate observa că de la an la an se înregistrează o creştere a veniturilor totale, cea mai

substanţială fiind înregistrată în anul 2021, când creşterea faţă de anul 2020 este cu 157,55%.
Saltul veniturilor în anul 2021 faţă de 2020 se realizează în cea mai mare parte pe seama
prelevărilor de la bugetul statului, în mod deosebit a sumelor defalcate din T.V.A ca urmare a
trecerii unor activităţi în competenţa autorităţilor publice locale şi ca urmare a unei mai bune
finanţări a activităţii de învăţământ a comunei Poiana.
Tabelul 4 : Structura veniturilor locale - mii lei –

Anul 2019 2020 2021

Venituri proprii 8.188.296 12.960.105 18.403.489

Venituri curente 8.082.337 10.647.203 15.621.817

Venituri din capital/Ven.din 105.959 2.312.902 2.781.672
valorif. de bunuri

Venituri cu destinaţie Specială - - -

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

Se observă că nivelul veniturilor proprii al primăriei Poiana este influenţat în cea mai
mare parte de veniturile curente, ponderea lor fiind de de 98,71% în anul 2019, de 82,15 % în
anul 2020 şi de 84,89 % în anul 2021.
Veniturile din capital în anul 2021 înregistrează cea mai mare valoare ca urmare a
faptului că prin modificarea clasificaţiei bugetare veniturile cu destinaţie speciale au dispărut,
fiind preluate de veniturile din capital.

Analiza cheltuielilor bugetului comunei Poiana

4.1 Nivelul, dinamica şi structura cheltuielilor Bugetului Comunei Poiana
Cealaltă componentă a bugetului local o reprezintă cheltuielile.
Din punct de vedere al clasificaţiei funcţionale,4 cheltuielile cuprinse în bugetul local al
comunei Poiana, se împart în : autorităţi publice, învăţământ, cheltuieli social – culturale,
sănătate, cultură, asistentă socială, servicii şi dezvoltare publică, acţiuni economice, alte acţiuni
economice, alte acţiuni, fond de rezervă bugetară. Această clasificare are la bază criteriul
instituţiilor prin care se efectuează cheltuieli publice.
Pentru o analiză completă, cheltuielile comunei Poiana trebuie analizate sub cele două
aspecte ale clasificaţiei bugetare, atât a clasificaţiei economice cât şi a clasificaţiei funcţionale.
Clasificaţia economică împarte cheltuielile după natura şi efectul lor, iar clasificaţia
funcţională după destinaţia lor.
Componenţa cheltuielilor conform clasificării funcţionale este redată în tabelul nr. 4.1 :
Tabel 5: Componenţa cheltuielilor - mii lei –
IndiIAnul 2019 2020 2021

Mariana Cristina Cioponea, Finanţe Publice şi Teorie Fiscală, Editura Teora, Bucureşti, 2003, pag.15-18.
 Cheltuieli 30.869.290 48.638.247 68.134.541
totale
Cap. 51 3.392.160 4.274.703 6.362.000
Cap. 54 - 745.338 2.190.700
Cap. 55 - 171.883 185.000
Cap. 56 - 194.122 205.000
Cap. 15.354.622 22.723.585 30.226.430
57(Cap.65)
Cap. 292.953 284.719 489.500
58(Cap.66)
Cap.59 1.932.180 3.715.474 6.654.542
(Cap.67)
Cap.60 2.624.331 3.525.038 5.112.990
(Cap.68)
Cap. 61 - 580.625 1.841.240
Cap.63 3.584.875 5.498.460 5.041.812
(Cap.70)
Cap.64 720.820 2.475.625 2.893.500
(Cap.74)
Cap.68 2.727.068 3.831.990 -
(Cap. 81)
Cap 81 - 616,685 -
Cap. 72 41.153 - -
Cap.84 180.378 - 6.931.827
Cap. 88 18.750 - -
Cap. 96 - - -

Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate

 Aşa cum rezultă din datele prezentate, cheltuielile totale ale bugetului local au cunoscut
creşteri de la an la an. În perioada analizată 2019, 2020 și 2021, în totalul cheltuielilor comunei
Poiana, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile de la capitolul Învăţământ, Servicii de
dezvoltare publică şi locuinţe, Servicii de asistenţă socială, Cultură, religie şi acţiuni privind
activitatea sportivă şi de tineret.
În analiza pe care o vom prezenta privind cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, ne
vom referi la principalele capitole de cheltuieli, respectiv la acele capitole care deţin ponderea în
bugetul local.
Cheltuielile de la domeniul Autoritaţi executive asigură funcţionarea instituţiei
Primariei comunei Poiana şi a Consiliului local. Nivelul şi structura acestor cheltuieli pe
principalele categorii în perioada analizată se prizintă în tabelul de mai jos.
Tabel 6: Categorii de cheltuieli - mii lei –
Anul 2019 2020 2021
Total cheltuieli 3.392.160 4.274.703 6.362.000
Chelt.curente 3.330.007 4.183.434 6.069.000
Chelt.de pers. 2.305.446 2.855.604 4.280.000
Chelt.material 1.024.561 1.327.830 1.789.000
e
Chelt. Capital 62.153 91.269 293.000
Sursa: Primăria Poiana, Compartimentul Contabilitate
Din datele prezentate rezultă că în perioada analizată a avut loc creştera de la an la an a
cheltuielilor domeniului ,,Autorităţi publice”, la toate categoriile din structura prezentată cu
excepţia cheltuielilor de capital. Creşterea se justifică la cheltuieli materiale prin majorările de
preţuri şi tarife la bunurile şi serviciile achiziţionate, iar la cheltuielile de personal prin creşterea
numărului de personal prin crearea de noi activităţi prin preluarea de atribuţii ca urmare a
descentralizării şi prin creşterea salariilor funcţionarilor publici. În totalul cheltuielilor, ponderea
o reprezintă cheltuielile de personal , respectiv 67,96 % în anul 2019 şi 66,80 % în anul 2020,
67,27 % în anul 2021.
 Concluzii

După 1989 în administraţia publică din România au avut loc schimbări importante în
plan instituţional şi legislativ. Reforma administraţiei publice reprezintă un proces complex şi
continuu, de reuşita căruia depind atât integrarea în Uniunea Europeană cât şi realizarea unei
administraţii moderne şi eficiente.
Un domeniu în care s-au produs modificări substanţiale este cel financiar şi bugetar.
Modificările intervenite pe plan instituţional şi legislativ urmăresc punerea de acord a
autonomiei colectivităţilor locale cu rezolvarea şi gestionarea treburilor publice în interesul
comunităţilor locale pe care le reprezintă, cu sursele financiare necesare.
Fără intenţia de a minimaliza rolul măsurilor adoptate până în prezent, apreciem că el
marchează doar o primă etapă în vederea descentralizării bugetare şi a realizării unei autonomii
financiare locale reale.
Necesitatea sporirii în continuare a autonomiei locale derivă din aspecte cum sunt:
- contextul instituţional social- democratic actual, care reclamă competenţe locale mai
mari;
- posibilitatea rezolvării unor probleme locale într- o manieră colectivă proprie şi
renunţarea la standardizare;
- eficacitate sporită în administrarea unor proiecte la nivel local, unde se cunosc mai
bine posibilităţile şi resursele existente în zonă.
Datorită faptului că autonomia locală se află în raporturi strânse de interdependenţă cu
cea financiară, se consideră că una din priorităţile financiare trebuie să cuprindă reforma de
administrare locală a bugetului.
Pornind de la definirea clară a rolului şi responsabilităţilor care revin autorităţilor locale,
apreciem necesar ca măsurile în planul descentralizării să vizeze în principal:
- constituirea unui sistem de venituri fiscale proprii bazat pe un grad ridicat de
stabilitate;
- realizarea unei corelaţii între impozitele locale stabilite şi capacitatea contributivă a
plătitorilor pe plan local, precum şi între nivelul prelevărilor şi serviciile publice
oferite;
- alegerea celor mai eficiente canale de alimentare cu resurse financiare la nivel local;
astfel, reorientare structurii modalităţilor de finanţare locală trebuie să vizeze în
primul rând creşterea substanţială a bazei de venituri proprii, precum şi extinderea
acordării de cote defalcate din impozite de la bugetul central, care să reflecte şi să
stimuleze activitatea economică din zonă;
 - sporirea competenţelor şi responsabilităţilor în domeniul contractării de împrumuturi
publice prin emisiunea de hârtii de valoare;
- reconsiderarea rolului transferurilor de la bugetul central, astfel încât să devină o
pârghie bugetară.
Din prezentarea veniturilor ce se cuprind în bugetul local rezultă că autorităţile locale
dispun de o paletă largă de resurse financiare, dar acestea nu asigură încă o finanţare
corespunzătoare.
Analiza veniturilor bugetului local al comunei Poiana pe perioada 2019, 2020 și 2021 a
pus în evidenţă câteva aspecte importante:
- veniturile totale au înregistrat creşteri semnificative de la an la an;
- creşterea veniturilor totale are la bază atât creşterea veniturilor proprii cât şi creşterea
cotelor şi sumelor alocate de la bugetul statului;
- autorităţile locale depind într- o mare măsură de sumele alocate de la bugetul statului,
gradul de autonomie este încă scăzut, în jur de 29% faţă de 40% cât susţin specialiştii
ca ar fi normal;
- cotele şi sumele alocate de la bugetul statului sunt repartizate de regulă pe destinaţii
precise şi de aici posibilitatea limitată de decizie asupra modului de utilizare a acestora de
către consiliile locale.
Nerealizarea prevederilor bugetului în toată perioada analizată, numărul mare de rectificări
bugetare în cursul fiecărui an pun în evidenţă trei aspecte care trebuie avute în vedere:
- modul de fundamentare a veniturilor cuprinse în bugetul iniţial;
- modul de fundamentare a sumelor cu care se rectifică bugetul pe parcursul anului;
- posibilităţile de colectare a veniturilor la un nivel corespunzător.
În ce priveşte cheltuielile bugetului local al comunei Poiana, se poate observa din datele
prezentate în analiză, modificarea stucturii acestora fie prin transferul unor categorii de la un capitol
la altul, fie prin apariţia unor noi capitole sau subcapitole prin transferul de la unele instituţii ale
statului în sarcina autorităţilor publice locale.
Consider că îmbunătăţirea situaţiei financiare a localităţii Poiana se poate realiza
acţionând pe următoarele direcţii:
 efectuarea unei analize pertinente asupra situaţiei financiare a locallităţii şi
stabilirea unei politici financiare a consiliului local pe termen scurt, mediu şi lung
care să asigure corelare a în timp a necesarului de resurse financiare cu
posibilităţile de acoperire din venituri proprii şi stabilirea pe această bază a
necesarului de atras din alte surse;
  la nivelul serviciilor de specialitate care au ca sarcini evidenţa,încasarea,
controlul şi executarea silită a creanţelor prin stabilirea unor măsuri care să
asigure o mai bună colectare a veniturilor din impozite şi taxe locale;
 continuarea activităţilor de pregătirea şi depunerea pentru finanţare a unor
programe de dezvoltare şi infrastructură care necesită fonduri importante ce nu
pot fi acoperite integral din veniturile proprii;
 concesionarea unor servicii publice către prestatori interesaţi pentru degrevarea
unor sarcini financiare pe seama bugetului local;
 încheierea de parteneriate public-privat pentru anumite servicii publice ce
necesită investiţii importante pentru care nu există posibilitatea cuprinderii în
buget a sumelor necesare în viitorul apropiat;
 intoducerea de taxe speciale pentru anumite servicii solicitate de cetăţeni şi
pentru care sunt de acord să le susţină cu o cotă parte.
Rolul bugetului local a crescut pe măsură ce au fost atribuite noi responsabilităţi
autorităţilor locale, acestea fiind nevoite să acţioneze pentru creşterea veniturilor, identificarea şi
utilizarea unor noi surse de finanţare pentru a face faţă cerinţelor în creştere. O importantă sursă
atrasă pentru finanţarea serviciilor publice locale o reprezintă şi fondurile structurale.
Capacitatea de absorbţie de către administraţia publică locală a fondurilor structurale este
identificată totuşi ca o problemă.
BIBLIOGRAFIE