Tema 7: Bugetul unităților

administrativ-teritoriale

7.1. Rolul autonomiei locale sub aspect financiar.
 7.2. Structura bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
 7.3. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
 7.4. Veniturile bugetelor raionale. Veniturile bugetului central al
unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special. Veniturile
bugetului municipal Bălţi şi a bugetului municipal Chişinău.
 7.5. Cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
 7.6. Elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
 7.7. Adoptarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
 7.8. Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.
7.9. Repartizarea lunară a veniturilor şicheltuielilor. Executarea
părţii de venituri. Executarea de casă a bugetului. Executarea
părţii de cheltuieli.
 În preambulul Cartei Europene a Autonomiei Locale se
precizează că unul dintre principalele fundamente ale
oricărui regim democratic îl reprezintă colectivităţile locale.

Dreptul cetăţenilor de a participa la gestiunea afacerilor

publice – ca principiu al democraţiei tuturor statelor
europene – poate fi exercitat în modul cel mai direct la nivel
local. Investirea colectivităţilor locale cu responsabilităţi
efective permite o administraţie eficace şi, deopotrivă,
apropiată de cetăţeni.
 Comunităţile locale reprezintă colectivităţi umane, delimitate
teritorial din punct de vedere politic şi administrativ, care au autorităţi
publice diferite de cele ale statului.
În prezent regimul general al autonomiei locale este reglementat de
Legea nr. 215/2001, care defineşte „Prin autonomie locală se înţelege
dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice
locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă”.
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind
exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.
 Autonomia administrativă a
autorităţilor locale este
sprijinită de gradul de
autonomie financiară, care
depinde de aspecte cum sunt:
independenţa deplină sau
parţială în formarea veniturilor;
asigurarea echilibrului bugetar
şi respectiv, gestionarea
excedentului sau deficitului
bugetar anual; competenţa
atribuită pentru contractarea şi
gestionarea împrumuturilor
publice; competenţa organelor
locale de a introduce impozite
şi taxe locale.
 Conceptul de buget local

Bugetele locale sunt bugetele unităţilor administrativ-teritoriale care

au personalitate juridică. În România, fiecare comună, oraş,
municipiu şi sector al municipiului Bucureşti întocmeşte buget
propriu, în virtutea autonomiei de care dispun.
Bugetele locale reflectă fluxurile de formare a veniturilor şi de
efectuare a cheltuielilor administraţiilor locale, modalităţile de
finanţare a cheltuielilor pe destinaţii şi de acoperire a deficitelor.
 Bugetele locale reprezintă o verigă a sistemului bugetar, alături
de: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele instituţiilor publice autonome,
bugetul trezoreriei publice.

Bugetele locale reprezintă instrumente de planificare şi de

conducere a activităţii financiare a unităţilor administrativ-
teritoriale.

Bugetul local reprezintă actul în care se înscriu veniturile şi

cheltuielile colectivităţilor locale pe o perioadă de un an.
Bugetul local este folosit ca metodă de a controla tranzacţiile
financiare, dar şi ca instrument de management şi planificare.
 Veniturile:
1. Venituri proprii, acestea cuprind impozite, taxe,
contribuţii şi vărsăminte alte venituri şi cote defalcate din
impozitul pe venit.
2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
(impozitul pe salariu, TVA etc.)
3. Subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte
bugete (Transferuri) acordate de la bugetul de stat pentru
finanţarea unor obiective de interes naţional.
4. Împrumuturile contractate pe piaţa financiară, internă
sau externă.
5. Donaţii şi sponzorizări.
 Cheltuielile:
1. Autorităţile executive (servicii publice generale);
2. Învăţământ, sănătate, cultură şi religie, asistenţă socială,
ajutoare şi indemnizaţii (acţiuni social-culturale);
3. Servicii, dezvoltare publică şi locuinţe;
4. Transporturi, agricultură, alte acţiuni economice;
5. Alte acţiuni;
6. Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, plata
dobânzilor şi a comisioanelor aferente;
7. Plăţi de dobânzi şi comisioane (datoria publică);
8. Rambursări de împrumuturi;
9. Fonduri de rezervă;
10. Cheltuieli cu destinaţie specială.
 Procesul bugetar la nivel local
Procedurile implicate de etapele procesului bugetar la nivel
local şi termenele de desfăşurare a acestora înregistrează
unele diferenţe comparativ cu procesul bugetar la nivel
central şi sunt specificate în Legea finanţelor publice locale.
Finanţele publice locale sunt reglementate de Legea nr.
273/2006, „prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general
şi procedurile privind formarea, administrarea, angajarea şi
utilizarea fondurilor publice locale, precum şi
responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale şi
ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor
publice locale.”
 Elaborarea bugetelor locale
Ministerul Finanţelor Publice transmite consiliilor până la
data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va
specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi
întocmite proiectele de buget prognozate, metodologiile de
elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat şi ale transferurilor
consolidabile, pe ansamblul judeţului şi municipiului
Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către
ordonatorii de credite a proiectelor de buget.