ÎNTREBĂRI TEST

1. Ce aspecte s-au modificat în structura resurselor financiare locale prin

reglementările din 1903?
Prin reglementările din anul 1903 s-a modificat structura resurselor financiare locale,
astfel:
 s-au suprimat barierele vamale între comune;
 s-au desființat accizele fără productivitate și randament;
 accizele se percepeau la locul de producție pentru obiectele fabricate în țară și la
vamă pentru cele importate;
 s-a creat un fond comun pe seama accizelor și o zecime și jumătate adiționată la
contribuțiile directe ale statului.
2. Ce aspecte s-au reglementat prin Legea maximului taxelor și contribuțiilor
comunale din 1923?
În iunie 1923, s-a adoptat Legea maximului taxelor și contribuțiilor comunale, prin care s-a
reglementat dreptul comunelor de a institui următoarele impozite și taxe cu aprobarea
Ministerului de Interne:
 impozite asupra circulației mărfurilor;
 impozite somptuoare asupra obiectelor de lux;
 taxe pentru servicii prestate particularilor de către comună;
 taxe pentru folosința domeniului public al comunei.
3. Din ce erau constituite veniturile bugetelor locale în perioada socialistă?
Veniturile bugetelor locale erau formate din venituri proprii, venituri atribuite și venituri de
regularizare.
Veniturile proprii proveneau din cote-părți ale beneficiilor întreprinderilor și organizațiilor
economice locale, prisosuri de mijloace circulante și de resurse pentru investiții impozite și taxe
locale plătite de întreprinderi și populație.
Veniturile atribuite erau reprezentate de impozite generale de stat ce se încasau în bugetele
locale.
Veniturile de regularizare erau destinate echilibrării bugetelor locale, fiind formate din cote
defalcate din impozite pe veniturile populației, impozit pe spectacole și alte venituri.
4. Ce sunt finanțele publice locale?
Finanţele publice locale sunt o parte componentă a finanţelor publice alături de finanţele publice
ale administraţiei centrale de stat, care exprimă resurse băneşti la nivelul unităţilor
administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de învăţământ,
cultură, asistenţă socială, servicii publice, dezvoltare.
5. Enumerați și prezentați care sunt trăsăturile conținutului finanțelor publice
locale.
Conţinutul finanţelor publice locale este reflectat de anumite trăsături:
a) Relaţiile economice prin care se mobilizează, repartizează şi utilizează resurse la nivel local se
exprimă în formă bănească. Între raporturile economice prin care se mobilizează, repartizează şi
utilizează resurse băneşti şi procesele în formă materială sunt relaţii de interconexiune. Procesele
materiale generează raporturi economice exprimate în bani prin care se formează şi utilizează
fonduri băneşti iar acestea la rândul lor influenţează asupra fondurilor formate şi utilizate la nivel
local;
b) Finanţele publice locale exprimă un transfer de valoare ce se manifestă între participanţii la
relaţiile economice prin care se constituie şi utilizează fonduri băneşti la nivel local. Transferul
de valoare exprimă un transfer de putere de cumpărare, deoarece participarea prin impozite şi
taxe contribuie la reducerea disponibilităţilor băneşti şi a puterii de cumpărare la unele persoane
şi la creşterea puterii de cumpărare la alte persoane;
c) Transferul de valoare se realizează, fără o contraprestaţie directă şi imediată, ceea ce înseamnă
că persoana de la care se face transferul de resurse băneşti la bugetul local nu primeşte un
echivalent în bunuri, servicii sau bani. Finanţele publice locale reflectă participarea persoanelor
fizice şi juridice sub formă de impozite şi taxe la formarea veniturilor bugetelor locale fără o
contraprestaţie directă şi imediată. De asemenea, transferul de valoare de la fondurile financiare
publice locale către anumite persoane fizice şi juridice se efectuează fără o contraprestaţie directă
din partea acestora.
d) Transferul de valoare prin intermediul finanţelor locale urmăreşte satisfacerea unor cerinţe
colective cum sunt cele privind învăţământul, cultura, ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială,
servicii publice şi dezvoltare.
6. Precizați patru diferențe dintre finanțele publice locale și finanțele publice
centrale.
Finanţele publice locale se deosebesc de finanţele publice ale administraţiei centrale de
stat prin anumite trăsături:
1. fondurile băneşti se constituie şi utilizează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale ale
unui stat;
2. formele de participare prin impozite şi taxe la constituirea fondurilor băneşti locale se
deosebesc prin materia impozabilă şi obiectele asupra cărora se aplică impozitele şi taxele
locale;
3. contribuabilii de impozite şi taxe locale pot fi persoanele fizice şi juridice prevăzute de
legi generale sau prin hotărâri ale organelor administraţiei publice locale;
4. fondurile băneşti ce se constituie şi utilizează la nivelul unităţilor administrativ teritoriale,
se administrează de autorităţile administraţiei publice locale.
7. Precizați și prezentați care sunt funcțiile finanțelor publice locale.
Finanţele publice locale îşi îndeplinesc menirea lor socială prin funcţiile pe care le exercită şi
anume prin funcţia de repartiţie şi funcţia de control.
Funcţia de repartiţie a finanţelor publice locale se manifestă prin constituirea fondurilor băneşti
la nivelul unităţilor administrativ teritoriale şi redistribuire a lor pentru satisfacerea unor cerinţe
colective delimitate prin competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale.
Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în care se mobilizează resursele
băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, efectuarea cheltuielilor administrarea
patrimoniului public şi privat şi utilizarea resurselor băneşti în conformitate cu prevederile legale
şi eficient.
8. Care sunt formele resurselor financiare mobilizate de la unitățile economice și
de la persoanele fizice?
De la unităţile economice: impozit pe profit de la regiile autonome de subordonare locală, taxa
pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, impozitul pe clădiri şi terenurile ocupate de clădiri
şi alte construcţii, impozitul asupra mijloacelor de transport, impozitul pe spectacole, taxe de
timbru, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de subordonare locală etc.
Din veniturile populaţiei se mobilizează resurse pe calea impozitului pe clădirile şi terenurile
ocupate de clădiri şi alte construcţii, impozitului asupra mijloacelor de transport deţinute de
persoane fizice, taxelor de timbru, a altor impozite şi taxe etc.
9. Prezentați relația dintre funcțiile finanțelor publice locale, cu sublinierea
complementarității rolurilor acestora.
Funcţia de control a finanţelor locale este strâns legată de funcţia de repartiţie, dar are o sferă de
cuprindere mult mai largă decât aceasta, deoarece vizează, pe lângă constituirea şi repartizarea
fondurilor locale, şi modul de utilizare a resurselor. Între cele două funcţii există raporturi de
determinare, evidenţiind în prim plan faptul că activitatea financiară ce concretizează funcţia de
repartiţie oferă teren pentru executarea controlului. Pe de altă parte, îndeplinirea funcţiei de
control financiar favorizează manifestarea funcţiei de repartiţie, inclusiv în sensul generării de
noi procese de constituire sau distribuire de fonduri băneşti. Controlul financiar se efectuează în
mod necesar în faza repartiţiei. Aici el urmăreşte provenienţa resurselor care alimentează
fondurile financiare publice şi destinaţia pe care acestea o capătă, nivelul Ia care ele se
constituie, titlul cu care se mobilizeazã şi cel cu care se repartizează, modul de asigurare a
echilibrului între necesarul de resurse financiare şi posibilităţile de procurare etc.

10. Ce sunt bugetele locale, cum se constituie acestea și ce informații reflectă? !

Bugetul local reprezintă instrumentul principal al autorităţilor administraţiei publice locale în
vederea selectării priorităţilor de finanţare in raport de strategiile de dezvoltare economico-
socială ale localităţilor.
Bugetul local constituie instrumentul de asigurare a autonomiei decizionale a autorităţilor
administraţiei publice locale, de valorificare eficientă a resurselor locale şi de îmbunătăţire a
utilizării fondurilor locale.
Bugetele locale asigură dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor, fundamentarea
resurselor financiare, stimularea iniţiativei locale, afirmarea autonomiei locale şi exercitarea
controlului asupra utilizării fondurilor locale.
11. Prezentați cele trei perspective de interpretare ale conceptului de buget local.
Bugetul local poate fi interpretat în următoarele ipostaze:
a) Bugetul local este un act juridic normativ în care se prevăd şi se aprobă prin hotãrâre a
consiliului local sau judeţean veniturile publice, adică sursele băneşti ale unităţilor administrativ-
teritoriale şi cheltuielile anuale (destinaţia veniturilor) ale unităţilor administrativ-teritoriale sau
ale instituţiilor publice de interes local) Bugetul public local este instrument de politică
economică. Prin bugetul local se stabilesc, pe baza unor opţiuni de ordin economic, politic,
social, financiar atât veniturile, cât şi cheltuielile.
c) Bugetul public local este un sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor
financiare locale (impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri publice) — intrări, pe de o parte, şi de
repartizarea acestora, pe de altă parte — ieşiri.
12. Caracterizați bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii.
Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii. În aceste bugete sunt
prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate în subordinea
autorităţilor administraţiei publice locale care funcţionează doar pe baza veniturilor proprii, care
pot proveni din chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice,
publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau
anexe, prestări de servicii etc. Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii,
inclusiv rectificarea acestora, se aprobă de către conducerea instituţiei publice respective cu
avizul conform al ordonatorului principal de credite.
13. Caracterizați bugetele împrumuturilor interne și externe rambursabile și
bugetele fondurilor externe nerambursabile.
Bugetele împrumuturilor externe şi interne rambursabile contractate sau garantate de
autorităţile locale sunt documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi
cheltuielile împrumuturilor interne sau externe contractate sau garantate de autorităţile
administraţiei publice locale a căror rambursare, dobânzi sau alte costuri se asigură din
fonduri publice locale sau judeţene. Bugetele împrumuturilor externe şi interne rambursabile
contractate sau garantate de autorităţile locale se cuprind în anexe la bugetele locale şi se
aprobă odată cu acestea.
Bugetele fondurilor externe nerambursabile. În aceste documente sunt prevăzute şi aprobate
veniturile şi cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate. Bugetele
împrumuturilor externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele locale şi se aprobă
odată,cu aceste bugete.

14. Prezentați structura bugetelor locale din România.

 Bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
judeţelor şi municipiului Bucureşti
 Bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale
 Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii
 Bugetele împrumuturilor externe şi interne rambursabile contractate sau garantate de
autorităţile locale
 Bugetele fondurilor externe nerambursabile
15. Definiți conceptul de autonomie financiară a instituțiilor publice.
Autonomia financiară constă în capacitatea autorităţilor locale de a avea un buget de venituri şi
cheltuieli propriu, distinct de cel al statului, în cadrul căruia veniturile proprii să poată acoperi
cheltuielile efectuate pentru satisfacerea cerinţelor colectivităţilor locale.
 16. Exemplificați și definiți trei indicatori sintetici calculați pentru măsurarea
autonomiei financiare a instituțiilor publice, prezentând și formula de calcul a acestora.
a) Gradul de dependenţă financiară a autorităţilor locale (Gd) semnifică ponderea pe care
cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit, sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată,
precum şi transferurile bugetare primite de autorităţile locale de la bugetul de stat sau alte bugete
(CST) o au în volumul veniturilor totale ale bugetelor locale (Vt).
𝐶𝑆𝑇
Gd= x100;
𝑉𝑡
b) Ponderea sumelor şi cotelor defalcate din unele venituri pentru echilibrarea bugetelor
locale în bugetul de stat. Acest indicator reflectă gradul în care admnistraţia publică centrală se
implică în susţinerea activităţii administraţiei publice locale iar pentru a fi expresia autonomiei
locale trebuie să fie cât mai mic.
𝐶𝑠𝑡
PcstBs=𝑉𝑡𝐵𝑠 x100;
c) Gradul de acoperire a cheltuielilor locale pe seama veniturilor proprii (Gvp/c) denotă
măsura în care cheltuielile totale ale bugetelor locale (Cht) sunt finanţate pe seama veniturilor
proprii (Vp).
𝑉𝑝
Gvp/c=𝐶ℎ𝑡 x100;
Acest indicator trebuie să fie cât mai ridicat pentru ca unitatea administrativ-teritorială să
demonstreze autonomia financiară.
17. Definiți conceptul de cheltuieli publice locale.
Cheltuielile publice locale reprezintă sumele aprobate şi efectuate din bugetele locale, din
bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, din bugetele
instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, din bugetele împrumuturilor externe şi interne,
din bugetul fondurilor externe nerambursabile, în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin
bugetele respective, cu respectarea prevederilor legale. cheltuielile din bugetele locale reflectă
eforturile financiare realizate de organele administraţiei publice locale pentru acoperirea
cerinţelor sociale, culturale, economice, a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale
locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale care sunt în competenţa autorităţilor
administraţiei publice locale.
18. Dați minim 6 exemple de cheltuieli ale secțiunii de funcționare și minim 3
exemple de cheltuieli ale secțiunii de dezvoltare.
Cheltuielile secţiunii de funcţionare includ: a) cheltuieli de personal; b) bunuri şi servicii; c)
dobânzi; d) subvenţii; g) asistenţă socială; h) rambursări de credite; i) alte cheltuieli;
Cheltuielile secţiunii de dezvoltare cuprind: a) cheltuieli de capital; c) transferuri pentru
cheltuieli de capital; d) alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.
19. Prezentați clasificarea cheltuielilor bugetelor locale după clasificația funcțională.
Cheltuielile care se prevăd în bugetele locale se grupează după clasificaţia funcţională astfel:
Autorităţi publice şi acţiuni externe;
Alte servicii publice generale;
Dobânzi;
 Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei;
Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
Învăţământ;
Sănătate;
Cultură, recreere şi religie;
Asigurări şi asistenţă socială;
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică;
Protecţia mediului;
Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă;
Combustibil şi energie;
Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare;
Transporturi;
Alte acţiuni economice.
20. Clasificați cheltuielile bugetelor locale după caracterul acțiunilor în care se
concretizează acestea.
După caracterul acţiunilor în care se concretizează cheltuielile bugetare locale, acestea sunt:
A - Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, subvenţii,
transferuri, dobânzi;
B - Cheltuieli de capital sau pentru investiţii;
C - Operaţiuni financiare: împrumuturi acordate, rambursări de credite, plăţi de dobânzi şi
comisioane la credite;
D - Rezerve, excedent, deficit.
21. Definiți conceptul de venituri publice locale.
Veniturile locale reprezintă totalitatea resurselor financiare pe care autorităţile locale le percep
direct şi/sau le primesc fie de la guvern, fie din alte surse, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le
revin în furnizarea serviciilor publice. În stabilirea caracterului „local” al unei surse de venit,
elementul determinant îl constituie faptul că respectiva autoritate are deplină competenţă în
stabilirea condiţiilor de mobilizare al acelui venit sau are competenţa de a decide asupra utilizării
sale.
22. Dați minim 5 exemple de venituri ale secțiunii de funcționare și minim 3 exemple
de venituri ale secțiunii de dezvoltare.
Veniturile secţiunii de funcţionare ale bugetelor locale cuprind: a) venituri proprii, cu excepţia
veniturilor din valorificarea unor bunuri; c) subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;
d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente;
e) venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi serviciilor publice locale sau activităţilor
finanţate integral din venituri proprii; f) vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru
finanţarea secţiunii de dezvoltare, care se reflectă cu valoare negativă.
Veniturile secţiunii de dezvoltare a bugetelor locale includ: a) vărsăminte din secţiunea de
funcţionare; b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri; c) subvenţii pentru cheltuieli de
capital.
 23. Prezentați structura veniturilor încasate la nivelul bugetelor proprii ale
județelor.
Veniturile care se prevăd şi încasează prin bugetele proprii ale judeţelor se structurează astfel:
A. Venituri proprii:
Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea
consiliilor judeţene;
Cote defalcate din impozitul pe venit;
Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital;
Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de
activităţi;
Venituri din proprietate;
Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi;
Amenzi, penalităţi, confiscări;
Venituri din valorificarea unor bunuri.
B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C. Donaţii şi sponsorizări
D. Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
E. Operaţiuni financiare.
24. Definiți conceptul de proces bugetar local și enumerați etapele acestuia.
Procesul bugetar local determină mutaţii în viaţa economică şi socială a unităţilor administrativ
teritoriale, deoarece acesta implică în primul rând încasarea veniturilor bugetare pe baza cărora
autorităţile locale asigură furnizarea de servicii publice la dispoziţia cetăţenilor precum
aprovizionarea cu apă, transportul în comun, salubritatea, iluminatul public, prevenirea şi
stingerea incendiilor, protecţia şi paza cetăţenilor, asistenţa sanitară.
Elaborarea, aprobarea, executarea bugetelor locale, încheierea şi controlul formează procesul
bugetar local la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.
25. Definiți conceptul de principii bugetare și precizați rolul acestora în procesul
elaborării și execuției bugetelor publice.
Principiile bugetare au fost conturate odată cu victoriile revoluţiilor burgheze, care au inclus între
obiectivele majore urmărite şi instituirea unor reguli în finanţele publice. Astfel au luat naştere
principiile bugetare clasice care deşi recunoscute şi în prezent, au suferit unele adaptări în
aplicare ca urmare a apariţiei şi dezvoltării unor fenomene specifice societăţii moderne. .
Principiile bugetare sunt o sinteză a experienţei practicii bugetare dar şi a cerinţelor şi
exigenţelor presupuse de procesul elaborării şi execuţiei oricărui buget.

26. Prezentați principiul universalității.

Principiul universalităţii presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale veniturilor şi
cheltuielilor publice, chiar în condiţiile în care realizarea veniturilor publice presupune
efectuarea unor cheltuieli prealabile. Cu alte cuvinte, nu pot fi compensate veniturile bugetare cu
cheltuielile aferente acestora. În practică, cerinţele acestui principiu nu sunt întotdeauna
respectate astfel că, în unele cazuri s-a trecut la elaborarea de bugete mixte, unde veniturile şi
cheltuielile unor instituţii figurează cu sumele lor totale, iar altele numai cu soldurile dintre
veniturile posibile şi cheltuielile aferente lor.Acest principiu conferă şi facilitează consiliilor
locale/judeţene controlul financiar asupra cuantumului total al veniturilor şi cheltuielilor publice.
27. Definiți principiul transparenței și publicității bugetului local și prezentați care
sunt principalele mijloace de practicare a acestuia.
Potrivit acestui principiu propunerile de venituri şi de cheltuieli din bugetele locale
trebuie să fie aduse la cunoştinţa locuitorilor din unităţile administrativ teritoriale, prin publicare
în presă sau afişare la sediu, pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale, care
pot formula contestaţii şi propuneri de care trebuie să se ţină seama la dezbaterea şi aprobarea
bugetului local.
În acest scop sunt folosite mijloacele de informare şi publicitate, respectiv presa, radioul,
televiziunea, etc. pentru ca cetăţenii să dispună de informaţii utile inclusiv să cunoască puncte de
vedere ale specialiştilor. Legea finanţelor publice locale stipulează în mod expres principiul
transparenţei şi publicităţii: „Procesul bugetar este deschis şi transparent, aceasta realizându-se
prin:
publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice şi afişarea la sediul
autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual
de execuţie a acestuia;
dezbaterea publică a proiectului de buget local cu prilejul aprobării acestuia;
prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.”
28. Prezentați principiul transparenței și publicității bugetului local și exemplificați
minim 4 categorii de informații și documente care trebuie făcute publice conform acestui
principiu.
Potrivit acestui principiu propunerile de venituri şi de cheltuieli din bugetele locale trebuie să fie
aduse la cunoştinţa locuitorilor din unităţile administrativ teritoriale, prin publicare în presă sau
afişare la sediu, pe pagina de internet a autorităţii administraţiei publice locale, care pot formula
contestaţii şi propuneri de care trebuie să se ţină seama la dezbaterea şi aprobarea bugetului
local.
autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să publice pe paginile de internet ale
unităţilor/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale următoarele documente şi informaţii:
b) indicatorii cu privire la execuţia bugetelor locale comunicaţi de Ministerului Finanţelor
Publice în maximum 5 zile lucrătoare de la primire;
c) bugetele locale aprobate, inclusiv anexele acestora, în maximum 5 zile lucrătoare de la
aprobare;
d) situaţiile financiare asupra execuţiei bugetare trimestriale şi anuale aferente bugetelor locale,
inclusiv plăţile restante, în maximum 5 zile lucrătoare de la depunerea la Direcţiile generale ale
finanţelor publice;
g) programul de investiţii publice al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în maximum
5 zile lucrătoare de la aprobare.
 29. Prezentați principiul unității bugetare.
Acest principiu necesită existenţa unui buget local unic, în care se reflectă toate veniturile
prevăzute şi cheltuielile aprobate ale unei unităţi administrativ teritoriale Pe baza aplicării
principiului unităţii la baza bugetelor locale se asigură cunoaşterea tuturor veniturilor bugetare şi
a cerinţelor de finanţare a acţiunilor şi serviciilor publice, a corelaţiei dintre acestea,
îmbunătăţirea fundamentării priorităţilor şi opţiunilor şi exercitarea controlului asupra formării şi
utilizării resurselor băneşti prin bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Acest principiu oferă
cadrul favorabil exercitării unui control riguros de către consiliile locale/judeţene asupra
ordonatorilor de credite în privinţa realizării veniturilor (impozite şi taxe), cheltuirii fondurilor
publice, utilizării şi oportunităţii măsurilor social-economice pe care le iniţiază.

30. Prezentați principiul anualității bugetare.

Pe baza principiului anualităţii se delimitează perioada pentru care se elaborează şi execută
bugetele locale. Exerciţiul bugetar este anual şi coincide cu anul calendaristic şi se încheie pe
baza normelor stabilite de Ministerul Finanţelor. Motivaţia acestui principiu rezidă în faptul că
intervalul de un an prezintă avantajul unei perioade pentru care predicţiile (propunerile de
venituri şi cheltuieli) au o şansă bună de realizare şi evită prelungirea urmăririi şi controlului pe
un interval prea mare ( cum ar fi 2-3 ani sau mai mult). Una din criticile recente aduse acestui
principiu se referă la faptul că cel puţin pentru cheltuielile de investiţii, intervalul de un an este
relativ scurt. Acest neajuns apare şi în cazul unor programe ce vizează obiective a căror realizare
necesită mai mulţi ani.
31. Prezentați principiul specializării bugetare.
Acest principiu presupune ca mişcarea veniturilor şi a cheltuielilor în bugetele locale, aprobarea,
urmărirea execuţiei precum şi în cadrul instituţiilor publice locale să se efectueze pe baza unei
grupări obligatorii denumită clasificaţie bugetară pe baza unor criterii determinate. Motivaţia
acestui principiu rezidă în ordinea structurală pe care o generează clasificaţia din care rezultă
posibilitatea unor analize pertinente la aportul diferitelor surse la repartizarea „poverii”
fiscale, la raportul relativ între destinaţii sau între nevoi, la rolul pe care diferite categorii de
contribuabili îl joacă în susţinerea nevoilor publice.
Principiul specializării bugetare este consacrat atât de Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice cât
şi de Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale care prevede că „veniturile şi cheltuielile
bugetare se înscriu şi se aprobă în bugete pe surse de provenienţă şi, respectiv pe categorii de
cheltuieli grupate după natura economică şi destinaţia acestora.”

32. Prezentați principiul autonomiei financiare locale.

Principiul autonomiei financiare locale este prevăzut de articolul 16 din Legea finanţelor publice
locale care prevede că „ alin. 1 Unităţile administrativ – teritoriale au dreptul la resurse
financiare suficiente pe care autorităţile administraţiilor publice locale le pot utiliza în exercitarea
atribuţiilor lor pe baza şi în limitele prevăzute de lege; alin.2 autorităţile administraţiei publice
locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor locale, în condiţiile legii; alin 3.
alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea
politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă;
alin. 4 Sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei
publice locale în conformitate cu prevederile legale.” Aşadar în conformitate cu principiul
autonomiei locale financiare autorităţile administraţiei publice administrează sau după caz dispun
de resurse financiare precum şi de bunuri proprietate publică ale comunelor, oraşelor şi judeţelor.
33. Prezentați pricipiul solidarității.
Principiul solidarităţii presupune ca politicile bugetare locale să urmărească susţinerea unităţilor
administrativ teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie extremă dificultate prin
alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local. Din fondul de
rezervă bugetară constituit în bugetul local Consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al
municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ –
teritoriale aflate în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a primarilor acestor unităţi
administrativ - teritoriale sau din proprie iniţiativă.
34. Prezentați principiile proporționalității și consultării.
Principiul proporţionalităţii21 implică ca resursele financiare ale unităţilor administrativ
teritoriale să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale
stabilite prin lege şi să nu fie distribuite pe baza altor criterii.
Principiul consultării presupune ca autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile
asociative ale acestora trebuie să fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor
financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.