1.

FUNDAMENTAREA INDICARILOR FINANCIARI

LA PRIMĂRIA ORAŞULUI TÂRGU FRUMOS

2.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari

Principalele elemente ale fundamentării indicatorilor financiari sunt legea nr 500 din 2002 privind
finanţele publice, ordonanţa de urgenţă nr 45 din 2003 privind finantele publice locale, ordonanţa de
urgenţă nr 92 din 2004 privind reglementăriledrepturile salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor
publici pentru anul 2005.
Conform legii 500/2002 veniturile bugetare reprezintă resurse băneşti care se cuvin diferitelor
bugete, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, texe, contribuţii, alte vărsăminte.alte venituri,
cote defaclate din unele veituri ale bugetului de stat.

2.2 Fundamentarea veniturilor la Primăria oraşului Tg. Frumos

Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a) venituri proprii formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote
defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte bugete;
d) donaţii şi sponsorizări.
Veniturile proprii ale instituţiilor publice se încasează, se administrează, se utilizează şi se
contabilizează de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale. Veniturile proprii ale instituţiilor publice,
provin din chirii, organizări de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii
editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi
alte asemenea.
Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale si fonduri
băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea
dispoziţiilor legale.
Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări în
situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se
finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile se
vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.
Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice in, în situaţia instituţiilor publice, se
vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în

1
anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în
aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituţiile publice în regim de subvenţii şi sponsorizări se
înregistrează în contabilitatea acestora.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei
impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente,
evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente specifice,
inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Veniturile proprii ale primariei pe anul 2005 în valoare totală de 2288.1720 mii RON se împart în:
1. Venituri curente – 1198.4 mii RON;
- venituri fiscale - 1025.9 mii RON;
a) impozite directe în valoare de 913.5 mii RON care cuprind:
 impozite şi taxe de la populaţie în valoare de 432 mii RON;
 impozit pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice în valoare de 450 mii RON;
 alte impozite directe în valoare de 31.5 mii RON;
b) impozite indirecte în valoare de 112.4 mii RON care cuprind:
 impozit pe spectacole în valoare de 0.25 mii RON;
 alte impozite indirecte în valoare de 112.15 mii RON;
- venituri nefiscale – 172.5 mii RON
a) vărsăminte de la instituţiile publice în valoare de 70 mii RON;
b) diverse venituri în valoare de 102.5 mii RON.
2. Venituri din capital la Primăria Oraşului Tg. Frumos sunt în valoare de 8.372 mii
RON rezultate doar din valorificarea unor bunuri ale statului mai exact din vânzarea locuinţelor construite
din fondurile statului.
3. Prelevări din bugetul de stat în valoare de 6677.9370 mii RON din care:
 cote şi sume defalcate din impozitul pe venit în valoare de 2876.02 mii RON;
 sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale în valoare
de 3801.917 mii RON;
4. Subvenţii în valoare de 64,319 mii RON din care:
 În anul 2005 Primăria oraşului Tg Frumos nu a primit subvenţii de la bugetul de stat;
 Subvenţii primite de la alte bugete în valoare de 64.319 mii RON;
 Donaţii şi sponsorizări în valoare de 11 mii RON;

2.3 Calcule şi fundamentări privind cheltuielile

2
 Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic
şi cel economic.
Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de
funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public, inclusiv a
întreprinderilor cu caracter de stat.1
Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese economice de
repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor băneşti, pentru
realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional sau al colectivităţilor locale etc. 2
În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă, sistemul
cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore: cheltuieli bugetare; cheltuieli
extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat.
Cheltuielile bugetare sunt acelea înscrise în bugetul public şi care se finanţează din fondul bugetar,
adică din resursele băneşti administrate de autorităţile publice centrale sau locale, în cadrul bugetului
public naţional.3 La rândul lor cheltuielile bugetare, care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor
publice, se structurează în funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la
nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:
 Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;
 Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;
 Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele acumulate şi utilizate direct
de către instituţiile publice în cadrul propriei activităţi, fără a mai fi înscrise şi vehiculate prin intermediul
bugetului de stat.
Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acţiuni de interes public şi sunt
finanţate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale, distincte, administrate direct de către
anumite ministere sau alte organe de stat.
Cheltuielile întreprinderilor cu capital de stat, fac parte de asemenea din sistemul cheltuielilor
publice, dar, In principiu nu se reflectă în bugetul de stat şi deci nu sunt cheltuieli bugetare.
Dacă avem în vedere autorităţile publice care pot angaja diferite cheltuieli publice, acestea se
compun din:
 Cheltuieli ale administraţiei centrale de stat, finanţate din fonduri bugetare,
extrabugetare şi speciale, inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat
 Cheltuieli ale administraţiei locale, regionale etc, finanţate din fondurile bugetare
ale entităţilor administrativ teritoriale
 Cheltuieli ale întreprinderilor cu capital de stat.
1
Filip Gh., Voinea GH., Mihăescu S, Lungu N, Zugravu B. – “Finanţe”, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001, pag. 134;
2
Idem ;
3
Filip Gh., Voinea GH., Mihăescu S, Lungu N, Zugravu B. – “Finanţe”, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2001, pag 137;
3
 Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de
credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în
concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de
acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.
Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu
posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Cheltuielile bugetare au
destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile
bugetare anuale.
Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza legală pentru
respectiva cheltuială.
În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să prevadă şi
mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii trebuie să elaboreze
cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate, nota de fundamentare care
însoţeşte expunerea de motive. În această notă de fundamentare, se înscriu efectele financiare asupra
bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:
 Schimbările anticipate în cheltuielile bugetare pentru următorii 5 ani;
 Eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;
 Propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;

Fundamentarea cheltuielilor publice se face ţinând cont de:

 Serviciile publice generale;
 Cheltuieli social – culturale;
 Servicii de dezvoltare publică, locuinţă, mediu şi apă;
 Acţiuni economice;
 Alte acţiuni;
 Fonduri de garantare şi redistribuire;
 Transferuri;
 Împrumuturi acordate.
După natura şi aportul cheltuielilor la crearea condiţiilor privind activitatea entităţilor publice
acestea se grupează în: cheltuieli de funcţionare sau curente; cheltuieli de transfer; cheltuieli de investiţii.
În primăria Tg. Frumos există următoarele tipuri de cheltuieli:
 Cheltuieli curente;
 Cheltuieli de capital;
 Operaţiuni financiare.

4
2.1.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal

În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate lor, pensiile,
ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.
În cadrul Primăriei Tg. Frumos, fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe articole şi
aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică, potrivit Ordinului 1394 din 1 august
1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice:
Art. 10 Cheltuieli cu salariile:
10.01 Fond aferent salariilor de bază;
10.02 Salarii de merit;
10.03 Indemnizaţii de conducere;
10.04 Spor de vechime;
10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă;
10.06 Alte sporuri;
10.07 Ore suplimentare;
10.08 Fond de premii;
10.09 Prima de vacanţă;
10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul;
10.11 Fond aferent plăţii cu ora;
10.12 Fond pentru convenţii civile;
10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii;
10.14 Alte drepturi salariale.
Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;
Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj;
Art. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate;
Art.14 Deplasări, detaşări, transferuri;
14.01 Deplasări , detaşări, transferuri în ţară;
14.02 Deplasări în străinătate;
Art. 15 Tichete de masă;
Art. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale.
Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic.
Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate pe durată exerciţiului bugetar.
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ţinându-se cont de statele de funcţii care
cuprind: numărul de personal ( inclusiv posturile vacante), salariul de bază şi alte sporuri pentru fiecare
persoană în parte. Statele de funcţii, stau la baza fundamentării cheltuielilor de personal pentru anul în
curs. De asemenea la fundamentarea cheltuielilor de personal se mai ţine cont de:
 premiile de 2% pentru personalul contractual;
5
 premiile de 10% pentru funcţionarii publici;
 premiul anual;
 ore suplimentare.
Fondul aferent salariilor de bază se stabileşte conform legislaţiei în vigoare ( OG nr.
92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale fucţionarilor publici pentru anul
2005).
Salariul de merit reprezintă 15% din personalul unităţii. De exemplu: număr personal = 150
salariaţi; salariul de merit = 150 * 15% = 22.5 – deci se vor acorda 22 de salarii de merit, iar pentru 0.5
trebuie cerut acordul Consiliului Local. Salariul de merit reprezintă 15% din salariul de bază.
Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere, în funcţie de complexitatea
muncii. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%.
Sporul de vechime se acordă astfel:
 3 – 5 ani --------- 5%;
 5 – 10 ani ----------10%;
 10 – 15 ani ---------15%;
 15 – 20 ani ---------20%;
 peste 20 ani ---------25%

Procentul se aplică la salariul de încadrare la care se adună celelalte sporuri.

Sporuri pentru condiţii de muncă. Este de 10% şi se acordă salariatului care asigură curăţenia
oraşului.
Ore suplimentare - au fost suspendate începând cu 1 martie 2005 până la 24 decembrie 2005
pentru toţi funcţionarii publici.
Fondul de premii – se acordă lunar cu aprobarea ordonatorului principal de credite, şi este
cuprins între 0 – 10%.
Salariile se plătesc o dată pe lună, în perioada 5 – 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă.
Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice din
subordinea acestora, se face de către Direcţia Generală a Finanţelor publice, la propunerea ordonatorilor
principali de credite.
Exemplu de calcul:
Pentru inspectorul I, grad principal,cu treapta de salarizare 1, salariul de bază este de 1315.8 lei
noi care se adaugă un spor de vechime de 25%:
spor de vechime = 1315.8* 25% = 328.95 lei noi
total drepturi salariale = 1315.8 + 328.95 = 1644.75 lei noi
Cu aprobarea ordonatorului principal de credite, lunar se aprobă un premiu lunar cuprins între 0%
– 10% din total drepturi. În cazul nostru luăm un premiu de 10% rezultând următoarele drepturi salariale:
1644.75* 10% = 164.475
6
 1644.75 + 164.475 = 1809.225
Obligaţiile angajatului sunt:
- 1% fond de şomaj; 1809.225 * 1% = 180.9225
- 9.5% CAS; 1809.225 * 9.5% = 171.876
- 6.5% CASS 1809.225 * 6.5% = 117.599
- opţional alte reţineri cum sunt:
 garanţia materială (10% * 1315.8 = 131.58);
 rate;
 împrumuturi;
 alte debite.
1809.225– Şomaj - CAS –CASS – Garanţia materială = venitul brut
1809.225 – 180.92 – 171.876 – 117.599 – 131.58 = 1207.25lei
Din această sumă se deduce:
 deducerea de bază = 200 lei;
 cheltuieli profesionale = 15% * 200 = 30 lei
 deducerea suplimentară pentru persoanele aflate în întreţinere de 50% din deducerea de bază. În cazul
nostru avem 200 * 50% = 100 lei; 1207.25 – 200 – 30 – 100 = 877.25 lei
Impozitul = 877.25 * 16% = 140.36 lei
Venitul net = 1809.225 – 140.36 =1668.865lei

FLUX INFORMAŢIONAL AL CHELTUIELILOR DE PERSONAL

COMPARTIMENT
PERSONAL

1 TREZORERIE

STATE DE PLATǍ
8 7

9 6
CIRCUMSCRIPŢIA COMPARTIMENT ORDIN DE PLATǍ
FISCALǍ CONTABILITATE

3
5
CONTROL FINANCIAR
PREVENTIV 4 PRIMAR

Fig. Nr. 4. Fluxul informaţional al cheltuielilor de personal

7
1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;
2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;
3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar preventiv pentru
legalitate, conformitate şi regularitate;
4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre aprobare;
5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate
6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile recapitulative;
7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi avizare;
8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întors la compartimentul
contabilitate;
9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării sociale, bugetul
asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a lunii următoare pe luna în curs la
Circumscripţia Fiscală.

2.2.2 Fundamentarea cheltuielilor materiale şi de servicii

În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achiziţionarea materiilor

prime şi materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului, energiei, instalaţiilor, mijloacelor de
transport ş.a. necesare consumului curent sau înzestrării cu active fixe corporale a întreprinderilor sau
instituţiilor de stat.
Cheltuielile materiale şi de servicii sunt, în principal, cheltuieli de întreţinere şi gospodărire a
spaţiilor şi secţiilor unde îşi desfăşoară activitatea Primăria Oraşului Târgu Frumos. Sunt aici cuprinse
cheltuieli care privesc: încălzirea, iluminatul, apa, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, televizor,
telefon, fax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări servicii necesare
primăriei.
Alocaţiile pentru instituţiile publice ale căror cheltuieli materiale şi prestări servicii se asigură,
potrivit legii, din venituri funcţie de programul de activitate al acestora, analizându-se oportunitatea şi
eficienţa fiecărei cheltuieli asigurându-se condiţiile normale de funcţionare pentru fiecare instituţie.
Conform metodologiei, fundamentarea acestor cheltuieli se va face în raport cu indicatorii
specifici fiecărei acţiuni, utilizându-se şi de această dată formularele întocmite de Ministerul Finanţelor
Publice.
În cadrul Primăriei Oraşului Târgu Frumos, fundamentarea cheltuielilor materiale şi servicii se
face pe articole şi aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în Titlul II din clasificaţia economică, potrivit
Ordinului 1394 din 1 august 1995 privind aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice:
Art. 21 Drepturi cu caracter social:
21.01 Rechizite şcolare;
8
 21.02 Transport elevi, studenţi, şomeri, asistaţi, bolnavi, invalizi şi însoţitorii lor;
21.03 Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor;
21.04 Drepturi pentru donatorii de sânge;
21.05 Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale;
21.06 Drepturi în natură pentru elevi;
Art. 22 Hrană
22.01 Hrană pentru oameni;
22.02 Hrană pentru alimente
Art. 23 Medicamente şi materiale sanitare:
23.01 Medicamente;
23.02 Materiale sanitare;
Art. 24 Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire:
24.01 Încălzit;
24.02 Iluminat şi forţă motrică;
24.03 Apă, canal, salubritate
24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax;
24.05 Furnituri de birou;
24.06 Materiale pentru curăţenie;
24.07 Alte materiale şi prestări de servicii;
Art. 25 Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional
Art. 26 Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament;
26.01 Lenjerie şi accesorie de pat;
26.02 Echipament;
26.03 alte obiecte inventar de mică valoare şi scurtă durată;
Art. 27 Reparaţii curente;
Art. 28 Reparaţii capitale;
Art. 29 Cărţi şi publicaţii;
Art. 30 Alte cheltuieli:
30.01 Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor;
30.02 Protocol;
30.03 Protecţia muncii;
30.07 Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale.

1. Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire cuprind:

9
a). Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie
electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului întocmit în preţuri curente.
Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori:
- total suprafaţă radiantă;
- consum agent termic;
- număr ore încălzire;
- tarif pentru o gigacalorie;
Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie:
Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore de încălzire *
tarif gigacalorie
b) Iluminat şi forţă motrică, cuprind cheltuielile care se vor efectua pentru plata energiei electrice,
evaluate conform devizului ţinându-se cont de următorii indicatori:
- număr ore de iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri de iluminat;
- consum de energie electrică;
- tarif pentru 1 KW;
Actul normativ care stă la baza acestui tip de cheltuială este Hotărârea Guvernului nr. 386/1999
pentru modificarea art. 1 al H.G. nr.239/1997 privind stabilirea nivelului maxim al preţului la care energia
termică poate fi livrată populaţiei.
Relaţia de calcul pentru cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă
motrică este:
Cheltuielile pentru iluminat = consum energie * tarif KW şi forţă motrică electrică
c) Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plată furnizorilor de apă rece
menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi potrivit devizului.
Pentru dimensionarea cheltuielilor pentru apă, canal, salubritate se vor lua în calcul următorii
indicatori:
- consum apă potabilă (mc);
- consum de apă caldă (mc);
- tarif pentru un mc de apă caldă şi pentru apă rece;
- tarif pentru servicii de canalizare;
- tarif pentru servicii de salubritate;
Astfel vom avea:
- apă rece menajeră: mc * tarif/mc;
- canal: mc;
- gunoi: tone;
Cantitatea exactă consumată de către instituţie se ia de la furnizorii acestor utilităţi şi se înmulţeşte cu
tariful în vigoare, corectat eventual cu indicele de inflaţie.
10
 Relaţia de calcul a acestui tip de cheltuială este următoarea:
Cheltuieli apă, canal, salubritate = consum apă(mc) * tarif/mc * tarif canalizare + tarif servicii salubritate
De exemplu:
d) Poştă, telefon, telex, radio cuprinde cheltuielile pentru plata serviciilor poştale, a abonamentelor
telefonice, radio, televizor, a convorbirilor telefonice, telex. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se va
ţine cont de următorii indicatori:
- cheltuieli cu corespondenţa internă şi externă;
- număr impulsuri convorbiri telefonice şi alte servicii telefonice;
- tariful pentru abonament servii telefonice, telex, fax, alte servicii;
- tarif pentru abonament radio şi TV;
Cheltuieli telefon = abonament * număr luni * număr impulsuri * tarif/impuls
Cheltuieli poştale = ∑pi * qi unde:
Pi = preţul unei scrisori;
Qi = numărul mediu de scrisori expediate;
e) Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se
evaluează conform borderoului. Astfel în dimensionarea acestor cheltuieli se va ţine seama de:
- numărul de persoane care folosesc rechizite de birou şi imprimate tipizate;
- cheltuială medie pe persoană cu furniturile de birou;
Baza de calcul o reprezintă execuţia anului precedent.
Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este:
Cheltuieli cu furnituri de birou = număr pers.*cheltuiala medie/persoană/lună * număr de luni
f). Materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării de materiale de
curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere următorii indicatori:
- număr de birouri;
- suprafaţa de curăţat;
- tipul de materiale de curăţenie necesare ( săpun, detergenţi, dezinfectanţi, materiale igienico – sanitare,
perii găleţi etc);
- cantitate;
- preţ unitar;
Relaţia de calcul este următoarea:
Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material
g). Alte materiale şi prestări servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsecţie, materiale
pentru prevenirea incendiilor, materiale pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, servicii prestate
de gardieni publici şi alte cheltuieli de întreţinere a maşinilor de calcul de birou, cheltuieli de transport
privind materialele, combustibili, obiecte de inventar, etc.
Asemenea cheltuieli se apreciază în funcţie de execuţia bugetară a anului precedent.

11
2. Cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional ( art. 25) se referă la cheltuielile cu
procurarea materialelor, precum şi la alte cheltuieli cu caracter funcţional, specifice fiecărui domeniu de
activitate, care asigură funcţionarea în bune condiţii a activităţii primăriei Oraşului Târgu Frumos. În
această categorie sunt incluse:
3. Cheltuieli cu obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament vizează
fondurile băneşti necesare pentru achiziţionarea de obiecte cu caracter funcţional sau de uz administrativ
gospodăresc: lenjerie şi accesorii de pat, feţe de masă ( în cadrul creşei care se află în subordinea
primăriei); echipament ( sector – echipament de protecţie); etc.
Aceste cheltuieli se estimează în funcţie de necesarul de obiecte de inventar, echipamente de
lucru, de cantitate şi preţul unitar al acestora.
Relaţia de calcul pentru acest tip de cheltuială:
Cheltuieli cu obiecte de inventar = cantitate * preţ unitar
4. Cheltuieli cu reparaţii curente cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de întreţinere şi
reparaţii curente executate în regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea
tâmplăriei, reparaţii la zidărie, acoperiş, pardoseli etc), instalaţii utilaje, mobilier; costul lucrărilor de
reparaţii executate de terţi la clădire, instalaţii, utilaje, mobilier, inclusiv costul devizelor.
5. Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii vizează următoarele cheltuieli:
- plăţile făcute în scopul procurării de cărţi pentru bibliotecă, ce se află în subordinea primăriei;
- costul abonamentelor la publicaţii ( ziare, reviste de specialitate periodice, din ţară sau străinătate);
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, Colecţia de acte normative utilizate în activitatea primăriei;
Indicatorii utilizaţi pentru fundamentarea cheltuielilor sunt proveniţi din evaluarea ce are la bază:
- cantitatea;
- preţul unitar;
Cheltuieli cu cărţi şi publicaţii = număr de abonamente * valoarea abonamentului
Exemplu de calcul:
Cărţi cu cărţi şi publicaţii = 11 abonamente * 1.498.000 = 16.478.000 lei
Suma prevăzută în buget pentru anul 2005 pentru cheltuielile materiale şi de servicii este de
1260.0,750 mii lei noi.
Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi de servicii
11
Compartiment de Bon consum
specialitate

1 8
Factură
Referat de necesitate

2
Primar / Viceprimar
12
Responsabil
Compartiment
achiziţii Trezoreria Târgu Frumos
Ordin de plată
financiar
publice Magazin
Furnizor
N.I.R.
 3 8 11
6

14
4 5 7

12 9
10

13

Fig. Nr. 5. Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii

1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită materiale/obiecte de

inventar;
2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;
3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;
4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar, care trebuie să
confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;
5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;
6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;
7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;
8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;
9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie
10 – N.I.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil, anexă la factură;
11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;
12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;
13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;
14 – Trezoreria efectuează plata.

2.2.3 Subvenţii

În cadrul Primăriei Oraşului Târgu Frumos, fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi

aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică:
13
Art. 35. Subvenţii:
35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice;
35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi;
35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;
1. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor publice, ale
căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor. Acestea se acordă din
veniturile proprii ale bugetului local.
2. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia
termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată.
Exemplu de calcul:
Pe lună, perioada noiembrie – aprilie;
Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = cantitatea de gigacalorii * diferenţa de preţ
( reprezintă diferenţa dintre preţul aprobat pentru o gigacalorie pentru S.C. Termoserv S.A. Târgu Frumos
şi preţul reglementat prin acte normative).
Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = 100 * (1.400.00 – 800.000)
= 600.000 lei

1.400.000 reprezintă preţul practicat de S.C. Termoserv S.A.;

800.000 reprezintă preţul reglementat prin act normativ.
Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile

Consiliul Judeţean Iaşi

1
7
S.C. Termoserv S.A.
Primăria Oraşului Tg. Frumos
2
6
Ordin de plată Trezoreria Tg. Frumos în contul
S.C. Termoserv S.A
3

4 5
Trezorerie B.R.D.

Fig. Nr. 6. Fluxul informaţional al cheltuielilor cu subvenţiile

1 – Consiliul Judeţean Iaşi comunică Primăriei Oraşului Tg. Frumos cuantumul subvenţiilor pe trimestru,
aprobate pentru anul în curs;
2, 3– Primăria oraşului Tg. Frumos întocmeşte ordinul de plată pe care-l depune la trezorerie;
14
4 – Trezoreria virează banii la Banca Română de Dezvoltare în contul ESCROW;
5 – Banca Română de Dezvoltare virează la trezorerie în contul S.C. Termoserv S.A. 5% din valoarea
ordinului de plată;
6 - Trezoreria efectuează plata S.C. Termoserv S.A.
7 – S.C. Termoserv S.A. informează Primăria oraşului Tg. Frumos cu privire la cuantumul subvenţiei
lunare pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică;

15