Bugetul public national: De-a lungul timpului prin diferite acte normative, bugetului de stat I-au fost date

diferite
definitii. Prima definitie a fost data prin regulamentul de finante din 20.11.1860, ca parte a Statului Devoltator al
conventiei de la Paris. Prin acest act normative bugetul statului era definit ca fiind !veniturile si c"eltuielile
publice# ce au a se efectua pt serviciul fiecarui e$ercitiu. %egile de ctb publica din 186&,1'0(,1'2' definesc
bugetul statului ca fiind actul prin care sunt prevaute si in prealabil aprobate veniturile si c"elt publice ale statului
si ale altor institutii pt serviciul unui e$ercitiu annual.In perioada comunista bugetul statului a fost principalul
instrument prin intermediul caruia s-a asigurat un inalt ritm de devoltare, de acumulare. In present bugetul statului
repreinta principalul plan financiar al tarii, principalul instrument prin care sunt indeplinite obiectivele de
devoltare ec-sociala. )a principala balanta cu caracter financiar, bugetul statului indeplineste 2 functii* 1+ ,unctia
de repartitie- 2+ ,unctia de control
1)Functia de repartitie:vieaa-a+constituirea resurselor financiare publice pe seama, in principal a veniturilor de
natura fiscala- b+utiliarea acestor resurse potrivit autoriari date in acest sens de parlament pt realiarea functiilor
statului contemporan. In present cca (./ din produs intern brut0PI1+ este redistribuit prin intermediul bugetului de
stat, indeplinindu-se astfel principiul fiscal al ec"itatii, cf caruia fiecare contribuie la formarea veniturilor bugetare
dupa venituri si avere si beneficiaa in mod egal de serviciile publice.
2)Functia de control:este strans legat de fct de repartitie si vieaa verificarea modalitatii in care pers fiice si
2uridice isi ac"ita obligatiile fata de bugetul statului intocmai si la timp si totodata modalitatea in care sunt utiliate
resursele bugetare ca parte a patrimoniului public.
Structura sistemului bugetar:sist bugetar actual cuprinde un ansamblu de bugete intre care e$ista flu$uri banesti
reciproce. Bugetul general consolidat al statului cuprinde*-bug adm centrale de stat,-bug asig soc de stat-
bugetele locale-bug fondurilor speciale. 3cest buget este un instrument al politicii financiar fiscale prin care sunt
correlate nu numai veniturile si c"elt bugetului de stat ci si legaturile acestuia cu deficitul bugetar, cu soldul current
al balantei de plati, cu decala2ul dintre investitii si economisire. )onsolidarea consta in eliminarae transferurilor
reciproce dintre cele & categirii de bugete, ca nici veniturile si nici c"elt sa nu se dublee. Bugetul administratiei
centrale de stat sau bugetul statului- e un buget intocmit de guvern prin 4inisterul ,inantelor Publice si aprobat
prin lege de catre parlament. )uprinde pe de o parte veniturile publice anuale, in principal veniturile de natura
fiscala, iar pe de alta parte c"elt publice anuale ale statului pt educatie, protectie sociala,aparare nationala, ordine
publica, devoltare infrastructurii etc. Bugetul asig soc de stat:e un buget autonom intocmit de guvern si aprobat
de parlament prin lege distinct fata de bigetul de stat. 5eniturile acestui buget constau in principal din contributiile
pers fiice sau 2uridice, iar c"elt vieaa plata pensiilor si a altor a2utoare sociale. Bugetele locale: sunt bugete
autonome aprobate la nivelul unitatilor administrative teritoriale comuna,oras, 2udet si au ca principala sursa de
finantare impoitele si ta$ele locale, precum si anumite transferuri de sume de la bugetul statului. )"elt acestor
bugete sunt effectuate pt acoperirea necesitatilor comunitatilor locale. Bugetele fondurilor speciale:sunt bugete
adoptate in general prin aceeasi lege cu bugetul statului fiind ane$e ale acestuia si mascand neputinta statului de a
acoperi c"elt publice curente pe seama veniturilor obisnuite curente. %a nivelul anului 200. prin lege s-a stipulat ca
veniturile si c"elt fondurilor speciale vor fi introduse in bugetul statului pt a respecta unul din principiile procedurii
bugetare, si anume unitatea bugetului de stat. 3ceste functii speciale figureaa, de regula per sold e$cedentul
varsandu-se bugetului de stat, iar deficitul acoperindu-se cu acest buget.
Continutul bugetului public national: )a, principal plan financiar al tarii cuprinde pe de o parte veniturile
publice, iar pe alta parte c"elt publice anuale. 5eniturile publice la randul lor se impart in*- venituri ordinare, cu
caracter current, obisnuit-- venituri e$traordinar6, la care statul apeleaa numai in anumite situatii. 5eniturile
ordinare sunt repreentate de veniturile*-fiscale si nefiscale. In present peste '0. din veniturile bugetului de stat
sunt de natura fiscala din impoite si ta$e. 5eniturile fiscale provin din impozite directe si indirecte. Impoitul
repr acea prelevare obligatorie si gratuita facuta asupra averii sau veniturilor pers fiice sau 2uridice cu caracter
nerambursabil si fara a o contra prestatiei imediata din partea statului. Impozitele directe sunt imp care se aplica in
mod direct asupra veniturilor sau averii contribuabililor si care nu se transfera asupra preturilor bunurilor de
consum. De regula, impoitele directe se regasesc sub forme si denumiri diferite fiind aplicate in cote unice sau in
cote progressive in functie de marimea baei de impoitare. In present, in tarile devoltate impoitele directe
contribuie intr-un procent de (0. la formarea veniturilo bugetare, iar tarile in curs de devoltare acest procent
a2unge la &0%. Principalele imp directe, care se incaseaa la bugetul de stat*imp pe profit,pe salarii, dividende,
imp veniturile microintreprinderilo, imp ven obtinute din 78 de pers fi92urid nereidente. %a nivelul bugetelor
locale se incaseaa ca imp directe*-imp pe teren, pe cladiri, ta$a asupra mi2loace de transport. Impozitele
indirecte:sunt impoitele cuprinse, de regula, ca element distincte de pr:t in pretul bunurilor si serviciilor si au ca
obiect de impunere circulatia marfurilor, valoarea adaugata sau unele produse pe care statul nu le considera strict
necesare sube$istentei umane. Imp indirecte ignora capacitatea de contributie a pers fiice fiind in aparenta
ec"itabile. In realitate imp indirecte contin elemente de inec"itate sociala prin faptul ca de regula fiind percepute in
aceleasi cote pt toti contribuabili, afecteaa in mod direct veniturile directe ale acesteia. Principiul de realiare a
acestor imp indirecte consta in consumarea bunurilor sau a serviciilor la consumatorul final, fara ca acesta sa le
revanda. Principalele imp indirecte care se incaseaa la bugetul statului* ;53, ta$e vamale, acci$e0ta$e speciale de
consumatie+. Impite indirecte* veniturile de natura fiscala ale bugetului de stat, sunt repr de veniturile din
profiturile obtinute de regirea autonome si companiile nationale cu capitalul, ma2oritar de stat din ta$e de
autoriare, avie, din concesiuni sau inc"irieri de bunuri, din vanarea proprietatile statului. 5eniturile de capital
sau veniturile din vanarea bunurilor proprietar de stat, detin o pondere insemnata 1-&/ din totalul veniturile
bugetare, iar includerea si de personaliarea acestora este considerate de catre specialisti ca inopurtuna deoarece
prin globaliare servesc la acoperirea c"elt-lor materiale si de personal ale institutiile publice. )"elt publice
reflecta efortul public annual pt finantarea institutiile publice si pt indeplinirea functilor statului. %a nivelul
bugetului de stat c"elt publice anuale sunt effectuate pt acoperirea c"elt de functionare si de investitii ale institutiile
publice si totodata vieaa diverse domenii de activitate cum sunt*educatia, apararea nationala, protectia sociala,
cultura, ordinea publica,dev infrastructurii. %a nivelul bugetului locale c"elt sunt effectuate pt acoperirea c"elt de
investitii si finantarea institutiilor publice in interes local precum si pt finantarea unor activitati cf prioritatilor
fiecarei unitati administrative teritoriale. %a nivelul bugetului asigurari sociale de stat c"elt sunt effectuate pt plata
pensilor si altor a2utoare sociale. <tiliarea fondurilor speciale constituie ca bugete ane$a la legea bugetului de
stat , se face cf scopului pt care au fost infiintate.
Procedura bugetara: poate fi definite ca fiind ansamblu operatiunilor de intocmire si elaborare a proiectului
bugetului de stat, de debatere si aprobare parlamentare de e$ecutie a bugetului de stat, inc"eierea contului annual
general de e$ecutie bugetara si nu in ultimul rand controlul bugetar. In fapt acestea repr si etapele procedurii
bugetare. Dupa anul 1'00 gospodarirea veniturilor statului s-a facut dupa anumite reguli care in timp au fost
ridicate la rang de pricipii.
Principiile procedurile bugetare: 1) Universalitatea bugetara: )f caruia principiul veniturile si c"elt bugetului
de stat tb inscrise in bugetul statului cu sumele lor totale si separate. De asemenea acest pr obliga la
depersonaliarea veniturile bugetare, acestea figurand in bugetul statului cu masa lor totala servind la acoperirea
c"elt publice in mod global. Prin lege este interis a afecta o anumita resursa bugetara, acoperirii unei anumite
c"elt bugetara. Practic acesta fiind si imposibil. 2) Unitatea bugetara: )f acestei principiu toate veniturile si c"elt
statului ar tb cuprinse intr-un singur document si dupa o sc"ema unitara de clasificare. Parlamentul ar tb sa dea o
sg autoriatie guvernului de utiliare a venitului bugetara preentand starea reala a finantelor publice din acelea. In
preent respectarea acestui principiu constituie un ideal la care ar tb sa a2unga avand in vedere avanta2ele pe care le
ofera. Incalcarea practica acestui principiu se face prin multiplicarea autoriatie bugetara si prin adoptarea pe langa
bugetul statului urmatoarele bugete* a) Bugete extraordinare* constituie o e$ceptie de la regula unitatii bugetare,
avand un caracter la inc sec ==, intamplator, devenind in perioada contemporana bugete cu caracter
ordinar0curente+. 1ugetele e$traordinare au fost adoptate in principal pt acoperirea c"elt inarmare si desfasurarea
raboaielor sau pt acoperirea unor pierderi provocate de la calomnitatile naturale. )aracterul obisnuit al aceste
bugete este scos in evidenta astai, de scopurile pt care se aproba in principal realiarea unor obiective de investitii
de interes national. b) Bugetele anexe* sunt bugete care se aproba distinct de legea bugetului de stat fiind ane$e ale
acestuia. In general ele sunt intocmite de unele institutii publice sau servicii publice si vieaa unele necesitati
constante mentinute pe termen nedeterminat. )a ane$e la bugetul statului figureaa per sold, e$cedentul varsandu-
se la bugetul statului, iar deficitul acoperindu-se la acest buget. Intocmirea finantelor publice .0092002 obliga
intoducerea fondurilor speciala in bugetul statului. c) Bugete autonome:sunt bugete aprobate si e$ecutate
independent de bugetul statului la nivelul unor regia autonome sau la nivelul comunitatile locale, comuna, oras,
2udet. 3probarea acestor bugete se face de catre consiliile locale comunale, orasenesti si 2udeteni sau de catre
repreentantii legale a regiilor autonome. ;otusi intre bugetul statului si bugetele locale e$ista flu$uri reciproce in
special in cea ce priveste transferurile de la bugetul statului de catre diversele bugetele locale. d) Conturile
speciala de trezorarie: reflecta incasarile si platile effectuate temporar de catre institutiile statului. aceste
operatiuni nu au caracter special, ele ec"ilibrindu-se fara influenta asupra bugetul statului. )uprind*-conturile pt
unele cauri cu afectatia speciale, conturile comertului, conturile de reglementare,cu guvernele altor state,
conturile de operatiuni monetare, conturile de avans, conturile de regulariare si asimilatele. 3) nualitatea
bugetara: semnificatia acestui pr consta in perioada de timp pt care parlamentul autorieaa guvernul sa incasee
veniturile publice si sa efectuee c"elt publice. 3utoriatia este data de regula pt o perioada de 1 an. In general
e$ercitiul bugetar coincide cu anul calendaristic incepand la 1 ian-(1dec. 3cest pr este impus fie pe considerente
politice, fie pe faptul ca parlamentul, curtea de conturi si organele de ministerele publice efectueaa mai usor
controlul incasarii, veniturile bugetare si al utiliarii acestora in perioada mai scurte de timp. Pt prima data regula
anualitatii bugetara a fost stabilita in dreptul bugetar britanic urmand tarile benelu$ului. In ,ranta anualitatea
bugetara a fost impusa printr-o ordonanta regala in anul 1822. Sunt state care au impus in anumite de perioade de
timp adoptarea bugetului pe o perioada mai lunga de 1 an. >$* ?ermania-1'6' a impus adoptarea bugetului
biannual, dar cu defalcarea cifrelor bugetare pe fiecare an in parte. <rugua6-ul a adoptat 1'.2 buget pe & ani.
4a2oritatea specialistilor considera ca oportuna in tarile in curs de devoltare, adoptarea de bigete care sa cincida
cu ciclul electoral, dand posibilitatea transpunerii in practica a programelor de guvernare a diferitelor partide. In
7omania e$ercitiul bugetar, corespunde anului calendaristic, ca de altfel in ,ranta, ?ermania, 2aponia. 3ceasta
regula a fost instituita prin constitutia 1'2(. In perioada 1880-1'2(, bugetul statului roman era aprobat si e$ecutat
dupa modelul britanic, practicat si in )anada, danemar@a, India, in preent intre 1apr-(1mart al anului urmator.
3lte tari Italia, Suedia, 3ustralia aproba si e$ecuta bugetul statului in perioada 1iulie-(0iunie a anului
urmator.<S3 adopta si e$ecuta si bugetul 1 8ct-(0sept 0din 1'AA+. !) Specializarea bugetara: repr acel pr cf
caruia autoriarea data de parlament guvernului se da atat pt totalitatea veniturilor si c"elt publice cat si pt fiecare
sursa de provenienta a acestora si pe categorii de destinatii in functie de continutul lor economic. Speciali
bugetara repr in fapt invidualiarea veniturilor si c"elt publice ca poitii ale bugetului de sat avand la baa criterii
stintifiice cf clasificatiei bugetara. In practica spec bug s-a facut tinad cont de 3 criterii:-administrativ, economic,
functional. "upa criteriul adm: veniturile si c"elt sunt grupate dupa institutiile care le incaseaa sau efectueaa.
"upa criteriul ec: veniturile si c"elt statului sunt grupate dupa natura, felul si destinatia lor. Criteriul
#unctional:are in vedere ca veniturile si c"elt sa repreinte instrumente de realiare a politicii e$ecutivului,
guvernului dintr-o anumita perioada de timp. Specialiarea bug este realiata practice prin clasificatiei bugetare
instrument obligatoriu de lucru pt toate institutiile publiceB clasificatia bugetara este elaborata de 4in ,in Publ ca
si clasificatie functionala si ca clasificatie in profil departamental. )lasificatia bugetara cuprinde*parti,
titluri,capitale,subcapitale,paragrafe,articolesi aliniate. >ste elaborat de 4in ,in Publ pt fiecare buget sau fonf
special in parte. $) %ealitatea bugetara: 7epr pr potrivit caruia veniturile si c"elt publice tb sa corespunda
situatiei ec-sociala al tarii previibila pt anul in care se adopta bugetul. Pt stabilirea veniturilor si c"elt publice se
pot folosi diverse metode de evaluare si planificare tinand cont de e$ercitiile bugetare anterioara de previiunile pt
anul viitor, de a2ustarile previibile ale legislatiei fiscale precum si de con2uctura economica interne si
internationale. Prin folosirea metodelor moderne de planificare si previiune se poate analia un volum mare de
date, se pot simula modele de ec"ilibrare oferind posibilitatea factorului politic de a lua deciia cea mai buna. &)
'c(ilibrarea bugetara: )f acestui pr bugetul statului tb sa fie ac"ilibrat, adica balansat. >c" bugetara presupune
in caul in care c"elt depasesc veniturile publice, gasirea unor surse de finantare a deficitului bugetar, iar in caul
in care bugetul este e$cedentar, gasirea unor destinatii corespunatoare cf obiectivelor ec-sociala de devoltarea
statului respective. In general bugetele sunt e$cedentare sau deficitare de a lungul unui ciclu economic. In situatia
in care e$ista o crestere economic pe o perioada indelungata de timp datorita cresterii produsului intern brut,
bugetele sunt e$cedentare. In situatia unor crie economice cu toate datele lor, bugetele sunt deficitare. In ultimii
1. ani in 7omania, doar 2 ani au fost inc"eiati cu e$cedenti bugetar. Deficitul cronic al bugetului de stat este
datorat in primul rand nu realiarii masei monetare ci proastei colectari a venitului bugetare. Sursa principala de
acoperire a deficitului bugetar a constituit-o imprumutul public pe seama titlurile de stat puse in vanare catre
populatie si pe seama imprumuturilor e$terne. In teoria finantelor publice sunt cunoscute ( metode clasice de
ec"ilibrare a bugetului de stat* a) Constituirea unei forme rezerve: 3ceasta s-ar face in anii de crestere economica
ai ciclului economic, cand la un aceleasi nivel de fiscalitate datorita cresterii produsului intern brut si a masei
impoabile, veniturile bugetara creste. 3ceasta crestere ar putea fi coantificata si separata intr-un fond de reerva
din care ar putea fi acoperite deficitele bugetare ale anilor mai putin prosper ai ciclului economic. b) Metoda
fondului de legalizare: Presupune ca in faa de depressive ai ciclului economic, deficitul bugetar sa fie acoperit pe
seama imprumutului public si a masei monetare. 3ceste surse de finantare vor fi coantificate intr-un fond de
legaliare, urmand ca in anii de crestere economica sa fie restituite imprumuturile anga2ate anterior. c) Metoda
amortizarii alternative a datoriei publice: Presupune amanarea restituirii imprumuturile publice pana in momentul
unei perioade favorabile ale ciclului economic. aceasta se poate face insa cu acordul creditorilo care se poate obtine
numai in anumite conditii. )) Publicitatea bugetara: 1ugetul public national este un document de sintea care
cuprinde ata per totalul cat si pe surse de finantare si alocatii bugetare, veniturile si c"elt publice. Publicitatea
bugetara se realieaa inca din faa de debatere bugetara, cand cifrele bugetare sunt date publicitatii prin
massmedia, iar sedintele parlamentului prin care se adopta bugetul statului sunt publice. )a orice act normative,
legea bugetului de stat tb pt a produce efecte 2uridice, adusa la cunostinta publica si ca atare este publicata in
4onitorul 8ficial. %a nivelul begetelor locale, publicitatea se face prin monitoarele oficiale ale consiliile locale.
'tapele procedurii bugetare* Procedura bugetala repr un ansamblu de operatiuni cuprinand urm etape*
1+ >laborarea proiectului bugetului de stat, 2+Debaterea si aprobarea lui de catre parlamentul, (+ >$ecutia
bugetului de stat, &+ Inc"eierea contului general anual de e$ecutie bugetara, .+ )ontrolul bugetar.
*rasaturile procedurile bugetare: Procesul bugetar 1+- este un proces de deciie prin alegerea pe care tb s-o
faca parlamentul in stabilirea prioritatilor in alocarea resurselor.2)+ este un proc politic, deoarece deciia privind
alocarea resurselor bugetare tinand putin cont de criteriile economice luand in considerare orientarile politice ale
partidului aflat la guvernare.3)+este un proces comple$, deoarece participa un nr important de institutii publice, ag
economici, partide politice, pers fiice, soc bancare.!)- este unproces care se desfasoara dupa un algoritm bine
definit, nefiind permisa incalcarea normelor metologice emise in acest sens de 4in ,in Publ..+- are un caracter
critic in succesiunea etapelor procedurii bugetare, respectand astfel principiile anualitatii si unitatii mugetare.
Sisteme de initiativa bugetara: Prin initiativa bugetara se intelege procedura prin care este elaborat si aprobat
bugetul de stat. In lume sunt cunoscute ( sisteme de initiativa bugetara* a) ist initiativei guvernamentale!sist
britanic),potrivit caruia rolul semnificativ in adoptarea si elaborarea bugetului de stat revine
guvernului,parlamentul avand o mai mica putere de deciie.b) ist initiativei mixta!sist francez):potrivit caruia in
elaborarea si aprobarea bugetului de stat,un rol apro$imativ egal revine atat parlamentului cat si guvernului0sist
aplicat si in784+.c) ist initiativei presidentiate!sist american): potrivit caruia rolul cel mai important in
elaborarea si aprobarea bugetului de stat revine presedintele Statele unite ca sef al e$ecutivului.
,. 'laborarea proiectului de buget: )f legii finantelor publice elabor proiectului de buget se face in 7om in baa
unor termene limite, astfel*1) pana la 1 iun.ministerele si celelalte organele centrale ale administratiei de stat sunt
obligati sa transmita ministerului informatii privind nivelul celt suplimentare ce au a se efectua pt e$ercitiul de
viitor si nivelul veniturilor proprii, ce vor scadea in anul viitor. 3ceeasi obligatie o au si organele locale ale 3dm
de Stat in situatiile in care solicita ma2orarea transferurilor de la bugetul statului catre bugetele locale in anul viitor
fata de anul curent.2) pana in 2 iul ministerele si celelalte organe de centrale ale adm de stat tb sa depuna la 4in
,in Publ proiectele de bugetele proprii. In termen de 10 ile 4,P tb sa e$aminee aceste proiecte si sa solicite
ministerelor modificarile necesare in vederea asigurarii ec"ilibrului bugetar. Divergentele dintre minister si 4in
,in se vor solutiona de catre guvern.3) dupa modificarea proiectelor de buget, ministerele sunt obligate sa depuna
la 4in de ,inante, aceste proiecte insotite de documentatii si e$puneri de motive amanuntite. Pana 2. sept 4in ,in
este obligat sa depuna proiectul de buget guvernului, pt debatere si adaptare. !) dupa insusirea proiectului de
catre guvern acesta este obligat ca pana la 10 oct sa trimita proiectul de buget si legea anual bugetara
parlamentului..
,,. "ezbaterea si aprobarea parlamentara *In 7om cele doua camere au rol relativ egal in ce priveste debaterea
si aprobarea de stat. >tapele debaterii parlamentare sunt* ) "xaminarea proiectului de buget- a legii bugetului
annual si a raportului care insoteste aceste documente privind starea ec-sociala a tarii de catre comisiile permanente
ale fiecarei camere. )omisiile permanente, impreuna cu compartimentul te"nico-legislativ comunica celor 2
comisii de buget finante din cele 2 camere aviul dat impreuna cu amendamentele aduse. B) Cele # comisii
permanent de finante debat cele trei doc si amendamentele aduse de celelalte permisii permanente. %a sedinta pot
participa cu statut de invitati 4in ,in, alti ministrii specialisti in domeniu. )ele 2 comisii permanent de finante,
intocmesc in cerinte commune un raport comun asupra bugetului de stat si a legii bugetului de stat. C) In aceasta
etapa proiectul bugetului de stat si a legii bugetului anuale impreuna cu raportul comun al celor 2 comisii de buget
finante se debat in sedinta comuna a celor 2 camere parlamentare. In prima faa repreentantul guvernului, Primul
4inistru preinta motivele pt care a fost elaborat bugetul de stat si totodata raportul privind starea ec-sociala al
tarii.
In doua faa, dupa e$punerea repreentantului guvernului se preinta raportul comun al celor 2 comisii de buget
finante finante din camera deputatilor si senat. In a treia faa deputatii si senatorii trec la debaterea parlamentara
pe articole a legii bugetare si a fiecarei prevederi bugetarea in parte. ") $daptarea legii bugetare anuale si a
bugetul de stat pe baa votului in ansamblu a celor 2 camere care poate fi secret sau desc"is. ') Pt a deveni lege,
legea bugetului de stat se inainteaa pt promulgarea presedintelui 7om, urmand a intra in vigoare la data publicarii
in 4onitorul 8ficial
,,,. '.ecutia bugetului de stat:)onsta in ansamblul operatiilor prin care se incaseaa veniturile si se efectueaa
c"elt publice. 7olul principal revine guvernului, dar responsabilitati au si*-aparatul fiscal,-treorariile statului,-
societatile bancare,-ag economici. Incasarea veniturilor bugetare se face dupa principiul ca limitele acestora sunt
minime,iar efectuarea c"elt publice dupa principiul ca limitele acestora sunt ma$ime. 1)'.ecutia partile de
venituri a bugetului de stat: ;b respectate 2 principii* a)Impozitele, taxele, contributiile pot fi percepute numai
daca sunt stabilite prin lege% b)In fiecare an pri legea bugetara anuala se prevad impozitele si taxele care
urmeaza sa fie incasat atat la nivelul bugetului de stat cat si la nivelul bugetului locale. 2)'tapele e.ecutia partile
de venituri a bugetului de stat: a)$sezarea impozitului are ca obiectiv stabilirea obiectului impozabil, materiei
impozabile, cat si marimea valorii acestora. 3ceasta etapa se refera la impoite si ta$e, deoarece aceste constituie
princpala sursa de venituri bugetara. b)&ic'idarea impozitului, presupune stabilirea cuantumului afferent prin
aplicarea cotelor de impozit si altor element prevazute de lege,materie impozabile. Pe baa acestei operatiuni are
loc desc"iderea rolului fiecare persoana fi sau 2uridice prin care suma datorate cu titlu de impoit. c)"miterea
titlului de perceperea impozitului consta in inscrierea cuantumului,impozitului intr-un doc care atesta debitul
stability asupra pers fizice sau juridice. d)Perceperea propriu-zisa a impozitelor si taxelor repr incasarea
acestora prin diferite modalitati de plata.
,/. Procedee te(nice de incasare a veniturilor bugetare: 1) Calcularea si plata directa de catre contribuabili a
impozitelor si taxelor datorat. In caul impoitelor si ta$elor care se platesc periodic, contribuabili au obligatie ca
pe baa documentelor contabile sa evidentiee obligatiile fiscale fata de diversele bugete si sa ac"ite la termenele
stabilite de lege. 3stfel se realieaa impoitul pe profit, ta$a de valoarea adaugata, acciele etc. #)Procedeul
stopa(ului si retinere de sursa: >ste un procedee cf caruia platitorul impoitului este platitorul venitului impoabil.
x* Platitorul impoitului pe salarii este platitorul veniturilor din salarii anga2atorul, iar subiectul impunerii este
beneficiarul veniturilor din salarii,anga2atul. 3stfel se mai realieaa impoit de dividende pe veniturile obtinute
din rom de personae 2uridice nereidente etc. ))Incasarea prin debitarea din oficiu acontribuabililor pe baza
rolului desc!is la organul fiscal si a datelor existente. 3stfel se realieaa impoit pe cladiri, terenuri, ta$a de
masini etc. *)Plata taxelor de timbru prin anularea de timbru postal.
'.ecutia partii de c(elt a bugetului de stat: 7epr sumele aprobate prin legea bugetara anuala, pt bug de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele locale fiind limite ma$ime care nu pot fi depasite.)"elt pot fi denumite
ca fiind e$presia valorica a consumului de mi2loace de productie si forta de munca pt satisfacerea unor nevoi
sociale sau individuale. )reditele bugetare se acorda beneficiarilor cu titlu gratuit- sunt nerambursabile si nu
pot #i utilizate pt #inantarea altui e.ercitiu. 8rice c"elt neefectuata pana la (1 dec a anului financiar in curs se va
plati in contul bugetului anului urmator. De creditele bugetare beneficiaa numai unitatile patrimoniale si
institutiile de interes public. +esc'iderea bugetara: se efectueaa la cererea ordinatorilor bugetari si repr
operatiunea de alimentare cu fonduri de catre 4inisterul ,in a conturilor bancare desc"ise pe seama ordonatorilor
de credite la treorarii publice. 8rdonatorii publice:-ord principali de credite, -ord secundari pe credite,-ord
tertiari de credite. 1) 0rd princ de credite sunt:+pt bugetul administratiei centrale de stat-ministrii si
conducatorii celorlalte organe de stat- -pt bugetele locale-presedintii consiilor 2udetene, primarul general al
capitalei, primarii sectoarelor municipiului 1ucuresti, primarii municipiilor, oraselor si comunelor. 8rd princ de
credite pot delega aceasta calitate, si altor persoane din institutia respective avand calitatea de ordonatori principali
de credite prin delegatie. "rd pr.de credite repartieaa creditele bugetare pe unitatile ierar"ic inferioare,in raport
cu sarcinile acestora si cu veniturile cuprinse in bugetele acestora. 7epartiarea creditelor bugetare se face dupa
desc"iderea bugetara de catre ordonatorii principali de credite. 2) 0rd. secundari de credite: sunt conducatorii
institutiilor de stat centrale sau locale care au in subordine institutii de stat cu personalitate 2uridical pt care tb sa
defalce creditele bugetare, mentinand necesarul propriu de credite. >$* inspectorul scolar general pt inspectoarele
scolare 2udetene si al municipiului 1ucuresti, directorul general al directiilor de munca si protectie sociala 2udetene
si a capitalei, directorul general al Directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat 2udetene si
a municipiului 1ucuresti,etc.
Pt bugetele locale ordonatorii secundari si tertiar de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate
2uridical sin subordinea organului de deciie al fiecarei unitati administrative teritoriale. 3) 0rd tertiari de
credite: sunt coducatorii institutiilor de stat care nu au in subordine unitati cu personalitate 2uridical si care
utilieaa creditele bugetare care le-au fost repartiate numai pt nevoile unitatilor pe care le conduc. 8rdonatorii de
credite bugetare au in e$ecutia bugetului de stat si a bugetelor locale 2 atributii* -in calitate de utiliatori bugetari,
atributii de folosire a sumelor aprobate pt unitatile patr pe care le conduce- -sarcini de repartiare a alocatiilor
bugetare cuvenite unitatilor ierar"ic subordonate. 8rd de credite bug indeplinesc si functia de control preventiv al
c"eltuielilor si de control de gestiune.. In e$ecutia c"elt bugetului de sta se intalnesc si situatii deosebite care se
solutioneaa de 4in ,in in calitate de intermediar astfel*- cand creditele bugetare constatate ca fiind fara 2ustificare
se anuleaa- -cand se desfinteaa sau se amana unele sarcini ale trimestrului sau ale e$ercitiului bugetar- -cand au
loc transferuri de unitati subordonate. 8rd de credite bug raspund de respectarea dispoitiilor legale in utiliarea
creditelor bugetare, de integritatea bunurilor apartinand unitatilor a caror conducatori sunt, de organiarea si
conducerea la i a ctb-tii si depunerea la termen a darilor de seama cb.
Principiile si criteriile de #inantare- de utilizare a creditelor bugetare: 1) Creditele aprobate prin legea
bugetara anuala: c"elt-le unui e$ercitiu bugetar nu pot fi utiliate pt finantarea c"elt-lor altui e$ercitiu bugetar,
nici cele aprobate pt c"elt unui ordonator princ de credite pt finantarea c"elt-lor altui ordonator de credite, si nici
cele aprobate pt c"elt-le unui capitol pt finantarea c"elt-lor altui capitol.2) Credite bugetare aprobate prin
bugetul de stat:pot fi folosite la cererea ordonatorilor princ de credite numai dupa desc"iderea de credite sau
alimentarea cu fonduri de catre 4in ,in a conturilordesc"ise pe seama acestora la treoraria statului, sau la
unitatile bancare dupa ca, de la bugetul statului.3) 'ste interzisa- e#ectuarea de plati direct din veniturile
incasate pt bugetul de stat si fondurile speciale cu e$ceptiile prevaute de lege.!) 0rice c(elt se poate aproba de
ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost in prealabil aviata potrivit legii de catre conducatorul
compartimentului financiar cb sau de alte persoane autoriate cu e$ercitarea controlului financiar preventiv.$)
'#ectuarea c(elt+lor din bugetul de stat se poate numai pe baa de acte 2ustificative, care sa confirme primirea
bunurilor materiale,prestarea serviciilor, a c"elt-lor cu salariile, si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor catre
bugetul de stat etc.&) 0rdonatorii de credite principali sunt obligati sa analiee lunar necesitatea mentinerii
unor credite bugetare pt care in baa unor dispoitii legale sau altor cause, sarcinile au fost amanate sau desfintate
si sa propuna 4in ,in anularea creditelor respective.)) 1ici o c(elt nu poate #i inscrisa in bugetul de stat,
bugetele locale, bug asigurarilor sociale de stat si fondurile speciale si nici nu poate fi efectuata daca nu e$ista baa
legala pt aceasta c"elt.2) Sumele aprobate prin bugetul de stat- locale- asig sociale si bugetele fondurilor
speciale in limita carora se pot efectua c"elt repr credite bugetare care nu pot fi depasite.3) ,n bugete4 de stat- asig
sociale si #onduri speciale) nu se pot inscrie si aproba c"elt fara stabilirea resurselor din care urmeaa a fi
effectuate.15) Finantarea c(elt+lor pt investitiile institutiilor publice si a altor obiective de investitii.11) Se
interzice acoperirea c(elt+lor bugetului de stat prin emisiune monetara sau finantarea directa de catre banca.12)
'.ercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic. >$ecutia bugetara se inc"eie la (1.12 a fiecarui an.
8rice venit neincasat si orice c"elt neefectuata pana la (1.12 se va incasa sau se va plati in contul bugetului pe anul
urmator.13) Controlul preventiv si ulterior asupra veniturilor si c(elt+lor publice.1!) Constituirea si
utilizarea de mi6loace #inanciare apartinand statului
'tapele parcurse in e.ecutia partii de c(elt a bugetului de stat: ,) $nga(area* repr asumarea de catre un
organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fi sau 2uridice in baa unui act
2uridic0lege,contract,deciieministeriala,"otarare 2udecatoreasca+o anumita suma de bani repartiata din bugetul de
stat. 8bligatia de plata reultata dintr-un act legal este legata de e$ecutarea de lucrari sau prestarea de servicii unor
institutii de stat, livrarea de bunuri statului, numirea sau anga2area unor functionar6 publici. 3nga2area c"elt-lor
publice este cea mai importanta in e$ecutia c"elt-lor de care depinde incadrarea lor in limitele creditelor bugetare
aprobate. 8rd princ de credite sunt care efectueaa anga2area c"elt publice. In mod e$ceptional ord secundari de
credite pot efectua si ei anga2area c"elt-lor publice. 8rd tertiar6 au competenta limitata la aprobarea c"elt-lor
effectuate din creditele bugetare primite de la ord principali sau secundari.
2) 7ic(idarea: repr operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu efectuarea furniarii
bunului, e$ecutarii lucrarii sau prestarii serviciului in favoarea statului. %ic"idarea se baeaa pe doc 2ustificative
privind livrarilor de bunuri, efectuarea de lucrari sau prestarea de servicii, pe statele de plata a salariilor sau a altor
drepturi banesti.3) 0rdonantarea:inseamna emiterea ordinului de plata,prin care se dispune transferul unei sume
de bani in favoarea unui tert.!) Plata: este operatiunea de ac"itare propriu-isa a obligatiei banesti a statului,
persoanelor fi sau 2uridice indreptatite care au efectuat livrari de bunuri,e$ecutat lucrari sau prestat servicii unor
institutii sau organisme publice. Plata se efectueaa pri instrumentele de plata fara numerar prin mandat postal, sau
in numerar dupa ca.
,nc(eierea si aprobarea contului de e.ecutie bugetara:>$ecutia bugetului de stat se inc"eie la (1.12 a fiecarui
an. >$ecutia bugetului de stat se presupune inregistrarea cb a veniturilor si c"elt-lo, a incasarilor si platilor aferente
acestora. ?uvernul are obligatia sa preinte contul annual de e$ecutie a bugetului administratiei centrale de stat
spre aprobare Parlamentului, pana la 01.06 a anului urmator.Parlamentul aproba pana la (0.11 a anului urm celui la
care se refera dupa verificarea acestora de catre )urtea de )onturi. %a sf e$ercitiului bugetar, pe baa soldului
acestui cont reulta situatia de ec"ilibru bugetar, de e$cedent sau deficit bugetar. In caul sistemului de gestiune
bugetara, durata de e$ecutie a bugetului de stat este limitata strict la un an. Potrivit acestui sistem, contul general
annual de e$ecutie bugetara si ane$ele sale cuprind numai operatiunile care s-au realiat efectiv pana la finale
anului bugetar. Conturile anuale de executie a bugetului de stat- bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor
fondurilor speciale si ale ordonatorilor de credite cuprinde*
a) la venituri:-prevederi bugetare aprobate anual,-prev bug definitive,-incasari realiate- b) la c!eltuieli*- credite
aprobate initial,-credite definitive,-plati effectuate. >$cedentul sau deficitul bugetar se stabileste ca diferenta intre
veniturile incasate pana la inc"iderea e$ercitiului bugetar si platile efectuate pana la aceeasi data. Contul general
al datoriei publice:se intocmeste annual de catre 4in fin si cuprinde contul operatiunilo in tara si in strainatate si
se ane$eaa la contul general annual al e$ecutiei bugetului de sta, care se depune la Parlament. )uprinde*situatia
datoriei publice interne si a datoriei publice e$terne directe si situatia garantiilor guvernamentale pt credite interne
si pt credite e$terne primite de catre alte pers 2uridice.
Contul anual al e.ecutiei bugetului asigurarilor sociale de stat:se intocmeste de catre 4in 4uncii si Protectiei
Sociale pe care impreuna cu raportul de verificare si analia al 4in ,in il preinta ?uvernului, pana la 01.0. a
anului urmator celui la care se refera. ?uvernul preinta acest cont organului legislative spre aprobare pana la
01.06 a anului urm celui de e$ecutie. 3probarea acestui cont are loc odata cu aprobarea contului general al
e$ecutiei bugetului de sta,(0.11 anului urm celui la care se refera. %aportul public anual:este intocmit de )urtea
de )onturi si este inaintat Parlamentului.3cest raport se intocmeste in termen de 6 luni de la primirea urmatoarelor
conturi de la organele componente a le intocmi*-contul general annual al e$ecutiei bugetului de stat,- contul anual
al e$ecutiei bugetului asigurarilor sociale de stat,-conturile anuale de e$ecutie a bugetelor locale,-conturile anuale
de e$ecutie a fondurilor speciale,-conturile fondurilor de teaur,-contul anual al datoriei publice a statului.
Controlul e.ecutiei bugetului de stat: repr o etapa a procesului bugetar a carei necessitate ivoreste din
restrictiile care tb respectate in alocarea pe destinatii si utiliarea resurselor bugetare aprobate avand in vedere
caracterul limitat acestora. Se e$ecuta ( etape*-control politic si legislative,-control adm sau de specialite,- control
2udiciar sau 2urisdictional. Control politic si legislative: se e$recita de catre Parlament in mod direct prin
debaterea si aprobarea proiectelor de buget si a contului general anual de e$ecutie a bugetului de stat impreuna cu
ane$ele sale. ?uvernul este descarcat de gestiunea financiara a anului bugetar inc"eiat prin votul
Parlamentului.Parlamentul este singurul organism care e$rcita dreptul de supraveg"ere a modului cum au fost
percepute veniturile publice si efectuate c"elt publice. Controlul (urisdictional: )urtea de )onturi a fost
reinfiintata in 7omania pe baa %egii '&9'2 si a inceput sa functionee la 01.0(.1''(. )urtea de )onturi are
atributii de control atat in e$ecutia bugetului de stat cat si sfera finantelor publice in ansamblul lor. )urtea de
)onturi are urm structura organiatorica*-sectia de control ulterior,-sectia 2urisdictionala,-colegiul 2urisdictional al
)urtii de )onturi,-camerele de conturi 2udetene si a 4unicipiului 1ucuresti,-secretariatul general. In 2udete si in
municipiul 1uc se constituie o camera de conturi care se compune din*-compertimentul de control financiar,-
colegiul 2urisdictional. )urtea de )onturi controleaa activitatea tuturor ordonatorilor de credite bugetare,
pronuntandu-se asupra legalitatii actelor 2ustificative aferente procesului bugetar. ,inalitatea controlului
2urisdictional se refera si la descarcarea de gestiune a administratorilor si gestionarilor de fonduri publice atunci
cand operatiunile si conturile lor au fost gasite in ordine. 3nnual )urtea de conturi preinta Parlamentului raportul
asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national di e$ercitiul e$pirat cuprinand si neregulile
constatate.Controlul administrative sau de specialitate: se e$ercita de catre 4inisterul ,inantelor prin organele
sale. )ontrolul adm se mai realieaa si in interiorul fiecarei institutii publice sub forma controlului ierar"ic
e$ercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum au fost consummate creditele bugetare si sub
forma controlului intern. ?arda financiara este un corp de control financiar, militariat, neincaarmat care
efectueaa un control operativ si inopinat asupra realiarii legilor fiscale. )o ocaia controlului tb urmarite
obiectivele urm*1+ incadrarea c"elt effectuate de institutiile publice in limita sumelor bugetare sau a fondurilor
repartiate si respectarea destinatiei stabilite pe subdiviiunile clasificatiei bugetare-2+ repartiarea de catre
ordonatorii de credite superiori a alocatiilor bugetare la termenele si in cuantumul prevaut de lege-(+ efectuarea
c"elt cu respectare normelor si a dispoitiilor legale prin care s-au aprobat c"elt respective-&+ disponibilitatile din
conturile in suma de mandat si sume in deposit sa fie constituite numai din sumele prevaute de lege si in
conformitate cu normativele te"nice specifice-.+ c"elt cu reparatii capitale ale fondurilor fi$e sa fie effectuate
numai pe baa documentatiei prevaute de lege si in conformitate cu normativele te"nice specifice-6+ modul in
care unitatile autofinantate actioneaa pt realiarea veniturilor stabilite in bugetele de venituri si c"elt pt cresterea
gradului de autofinantare si modul in care se efectueaa c"elt aprobate-A+ gradul de dotare cu obiecte de inventar si
mi2loace fi$e specifice activitatilor desfasurate si nivelul de utiliare si eficienta acestora.
Clasi#icatia bugetara.%ol- importanta si structura :#lasificatia bugetara repr un instrument de lucru in toate
faele proceului bugetar, incepand cu intocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului, e$ecutarea bugetului
prin treorariile teritoriale si raportarea e$ecutiei ilnice a bugetului, lunar si trimestrial prin darile de seama
anuale. 5eniturile si c"elt bugetului de stat sunt grupate intr-o ordine unitara,avand la baa anumite criterii
stintifice.$tructura clasificatiei bugetara este formata dintr-un nr de diviiuni si subdiviiuni, in care sunt incadrate
veniturile si c"elt bugetare pt toate organele si institutiile cu atributii in elaborarea si e$ecutarea bugetului de stat.
#lasificatia bugetara, asigura gruparea sistematica a celor doua parti ale bugetului de stat, face posibila adaptarea
de masuri corespunatoare pt incasarea la timp a veniturilor usurand in acelasi timp efectuarea c"elt potrivit legii
bugetului de stat. Prin elaborarea clasificatiei bugetare se creeaa conditii pt e$ercitarea controlului asupra
e$ecutarii bugetului si respectarii disciplinei bugetare in concordanta cu planificarea bugetara permitand urmarirea
veniturilor si c"elt pe fiecare subdiviiune a bugetului in parte. In present clasificatia bugetara cuprinde* pt
venituri*-capitole, subcapitole si pt c!eltuieli*- parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, aliniate dupa ca.
Potrivit %egii finantelor publice utiliarea creditelor bugetare tb sa se faca cu respectarea urm cerinte*-a+c"elt
prevaute in capitolele si articolele de c"elt au o destinatie precisa si limitata- -b+c"elt de personal se preinta
distinct de c"elt materiale--c+este interis a se prevedea la c"elt materiale sau la alte categorii de c"elt, c"elt de
personal cum sunt salarii, diurne, indemniatii si altele asemanatoare.-d+nu se pot acoperi c"elt ale bugetului de
stat, prin recurgerea la emisiunea monetara sau prin finantarea directa de catre banci. )lasificatia bugetara la
nivelul anului 2000 cuprinde 2 ane$e* $) Clasificatia indicatorilor privind finantele publice- B) Clasificatia in
profil departamental. $) cuprinde:+1+ )lasificatia veniturilor si c"elt bugetului de stat-2+bugetelor
locale-(+institutiilor publice si activitatilor autofinantate-&+bugetului asigurarilor sociale de stat-.+bugetului pt plata
a2utorului de soma2-6+bugetului fondului special pt sanatate-A+bugetului special de solidaritate sociala pt persoanele
cu "andicap-8+fondului special pt dev si moderniarea punctelor de control pt trecerea frontierei si pt celelalte
unitati vamale-'+bugetul fondului special pt dev sistemului energetic-10+bugetul fondului special al drumurilor
publice-11+bugetul fondului special pt prote2area asiguratilor-12+bugetul fondului de asigurari sociale de
sanatate-1(+bug fondului special pt promovarea si dev turismului-1&+bug fondului special al aviatiei civile-1.+bug
fondului pt reducerea riscului te"nologic la utila2e, ec"ipamente si instalatii industriale-16+fondului national al
solidaritatii-1A+fondului special de sustinere a invatamantului de stat-18+clasificatia intrarilor de credite e$terne0pe
capitole,subcapitole,articole,aliniate+. In cadrul clasificatiei se distinge o grupare a c"elt*a)clas functionala*-
parti,capitole, subcapitole-b)clas economica*-titluri,articole,aliniate. Capitole si articole de c"elt sunt acele c"elt
care au o destinatie precisa si limitata. -itlurile cuprind grupe mari de c"elt si sunt intalnite in clas economice, din
care trei sunt commune tuturor institutiilor publice indifferent de suboronarea lor*-a+ c"elt de personal-b+c"elt
materiale si servicii-c+c"elt de capital. In cadrul clasificatiei bugetare veniturile publice sunt grupate pe*-venituri
fiscale, nefiscale, din capital. C'eltuielile bugetului de stat se grupeaa*1+Servicii publice generale-2+3parare,
ordine publica si siguranta nationala-(+)"elt social-culturale-&+Servicii de dev publica,locuinte,mediu si
ape-.+3ctiuni economice-6+3lte actiuni-A+;ransferuri-8+Imprumuturi acordate-'+Plati de dobani si alte c"elt
aferente datoriei publice-10+7ambursari de imprumuturi-11+,onduri de reerva-12+>$cedent sau deficit.
)lasificatia functionala a c"elt indica destinatia creditelor bugetare pe actiuni si categorii de institutii
publice0salarii, c"elt materiale si servicii+ Periodic clasificatia bugetara sufera modificari in functie de c"elt noi
care apar pe parcursul e$ecutiei bugetului de venituri si c"eltuieli.