1

1.Aparitia si evolutia finantelor publice

La Aparitia finantelor publice sta la baza doua elemente esentiale :STATUL si BANII a caror evolutie de-a
lungul istoriei a marcat si evolutia finantelor publice.
Ca instituţie şi funcţionalitate, finanţele publice sunt rezultatul diviziunii sociale a muncii şi îşi au originea
legată de apariţia şi funcţionarea statului.
Primele elemente ale finanțelor publice (impozite, cheltuieli) au apărut odata cu instituția statului. În măsura
în care acesta și-a consolidat poziția și s-a extins atribuțiunile, s-au dezvoltat în corelație și fluxurile de
venituri și cheltuieli publice, depășind aspectul cantitativ al importanței în plan financiar și acționând ca un
instrument de intervenție în plan economic și social.
În orânduirile social-economice, finanțele s-au manifestat ca relații sociale, de natură economică, apărute în
procesul repartiției produsului social și mai ales al venitului național, în strânsă legătură cu îndeplinirea
funcțiilor și sarcinilor statului.
In evul mediu si in antichitate au existat doar elemente de finante publice deoarece la sidpozitia statului
prelevarile erau in mare parte in natura
Despre finantele publice moderne vorbim odata cu trecerea la capitalism
Se intesifica implicarea statului in economie
Apare apartenenta la organizatii internationale .

2.Conceptul de finante publice si continutul economic al acestora.

Finanţele publice reprezintă forma băneasca a relaţiilor economice, în procesul repartiţiei produsului social
şi venitului naţional în cadrul îndeplinirii funcţiilor statului. Conţinutul social, economic şi în special juridic
al relaţiilor financiare, funcţiile şi importanţa lor sunt câteva din problemele fundamentale ale ştiinţei
finantelor.
Trasaturi pt relatii economice in dublu sens:
-imbraca forma baneasca
-reprezinta un transfer de putere de cumparare si nu o schimbare a formei valorii
-nu presupune o contraprestatie directa si au caracter nerambursabil cu exceptia imprumuturilor publice.
Conceptia clasica – lipsa interventiei statului in economie
Conceptia moderna - sutine implicarea statului in economie. In prezent avem o schimbare de
orientare,statul privatizeaza elemente cheie.

3.Functia de repartitie

Aceasta functie are 2 faze strans legate intre ele

Constituirea fondurilor de resurse financiare publice
Categoriile ce participa la constituire sunt: persoanele fizice, pers. juridice, institutiile publice si unitatile din
subordinea acestora
Forma prin care participa aceste categorii la constituirea resurselor publice poate fi:
Contribuie la asigurari sociale, varsaminte din profilul net al regiilor autonome, varsaminte din realizarile
anumitor institutii publice, amenzi, penalitati, majorari, revedente si chirii, venituri din vanzarea unor bunuri
ale statului, imprumuturi si donatii
In economia tarii noastre impozitele si taxele participa cu 80-90% din totalul resurselor financiare, p.b iar
participantii provin din toate sectoarele sociale public, privat si mixt.

B) Repartizarea
- repartizarea este precedata de urm. actiuni:
Inventarierea nevoilor sociale din anul respectiv;
Cuantificarea acestor nevoi in expresie baneasca;
Ierarhizarea nevoilor in functie de importanta
Forma pe care o imbraca distribuirea poarta denumirea de cheltuieli publice
Destinatiile cheltuielilor publice sunt: invatamant, sanatate, armata, cultura, actiuni economice.
 2

Procentul destinatiilor este stabilit anual in bugetul de stat in functie de politicile economice promovate de
guvern

Importanta functiei de repartitie trebuie apreciata in functie de transferurile de valoare ce au loc de la

diferite persoane fizice si juridice la fondurile banesti publice si de la acestea catre diversi beneficiari
precum si dupa transormarile pe care le produc in economie.

4. Functia de control
Deoarece fondurile financiare publice constituie la dispozitia statului apartin intregii soceitati se impune
nevoia urmaririi modului in care sunt cheltuite aceste resurse si cum se realizeaza alocarea lor cat si
eficienta cu care au fost cheltuite.
Prin control ar trebui sa se evite irosirea avutului public, sa se previna efectuarea unor cheltuieli inoportune
sau inegale, sa se determine alocarile ineficiente si sa se ia masuri pt eficientizarea modului de cheltuire, sa
se repare prejudiciul acolo unde este descoperit.
Toate acestea in scopul intamplarii unui .. de ordine si disciplina in ceea ce priveste cheltuirea banilor
publici.
Domeniile de activitate sunt controlate din 3 puncte de vedere
Al sarcinilor specifice fiecarui sector
Al efortului financiar depus de stat
Al efectelor utile ale respectivelor activitati ce pot fi cuantificate in bani
Sarcinile specifice se controleaza prin intermediul organelor specializate in acel domeniu in timp ce pt 2 si 3
controlul se poate efectua de organe cu profil economic fiind domenii comune tuturor sferelor de activitate.
Institutia ce detine responsabilitatea ca principal organ de control este curtea de conturi dar indeplinesc
atributii si organe din cadrul ministerului finantelor publice, organe ale ministerelor.

5.Componentele sistemului bugetar din Romania

Componentele sistemului bugetar
Un sistem de relatii economice in expresie baneasca ce exprima un transfer de valoare, relatii ce apar in ..
intre diferitele bugete prin care sunt gestionati banii publici.
Un sistem de substitutii si organe ce participa la realizarea relatiilor financiare, la constituirea si distribuirea
fondurilor de resurse financiare public si la executarea controlului financiar.
Un sistem de norme juridice ce reglementeaza activitatea in domeniul finantelor publice.

Sistemul bugetar este compus potrivit legii nr. 500 din 2002 din bugetul de stat:
Bugetul asigurarii sociale de stat
Bugetele locale
Bugetele fondurilor speciale
Bugetul trezoreriei statului
Bugetul institutiilor publice autonome
Bugetele institutiilor pub. Finantate integral sau partial si bugetul statului
Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
Bugetele fondurilor externe nerambursabile

Bugetul de stat
Este principala forma de gestionare a resurselor financiare ale statului acesta deruland aprox. 90% din
resursele financiare bugetare.
La elaborarea si executia acestuia un rol important revine ministerului F.P. si Guvernului iar aprobarea si
rectificarea sa se face prin lege de catre parlament.
Resursele financiare sunt constituite din impozite si taxe iar destinatia acestora o reprezinta cheltuielile
social economice pt aparare si ordin publica, sanatate, cultura, etc.
Bugetul de stat este singurul care se poate intocmi, aproba si executa cu deficii bugetare.
 3

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Are drept scop constituirea resurselor financiare necesare pt acoperirea cheltuieilor cu pensiile, asigurarile
de accidente de munca sau boala, concedii de maternitate, ajutor de deces.
Resursele financiare pt acest buget provin din contributiile obligatorii platite in acest sens.
In elaborarea si executarea acestui buget alaturi de ministerul F.P si Guvern participa si ministerul de resort
iar aprobarea acestuia se realizeaza tot de parlament.

Bugetele locale
Reprezinta instrumentele financiare prin care autoritatea locala isi procura fondurile necesare finantarii
actiunilor de interes local si judetean.
Resursele financiare se constituie din venituri proprii obtinute din venituri fiscale, taxe notariale si venituri
nefiscale.
Transferuri de la bugetul de stat sub forma unor sume defalcate din TVA si impozite pe venit.

Subventii
Cheltuielile finantate din aceste bugete sunt directionate in proportie de peste 60% spre cheltuieli social
culturale aproximativ 10% asistenta sociala, cultura 3-4%, lucrari si servicii publice si actiuni economice.
Elaborarea si executia acestor bugete se realizeaza de catre ordonatorii principali de credite iar aprobarea si
rectificarea se realizeaza de catre C.L si C.J .

7. Cheltuielile publice
Definitie si factori ce influenteaza marimea cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice reprezinta relatii economico-sociale in forma baneasca ce apar intre stat si pers. fizice si
juridice cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului cu scopul indeplinirii functiilor
sale.

Etapele de efectuare a cheltuieilor publice

Angajarea reprezinta decizia care determina obligatia unei institutii bugetare de a plati o suma catre
furnizorii de bunuri si servicii
Lichidarea fata in care institutia pub receptioneaza bunurile si serviciile achiztionate prin contract si are loc
stabilirea sumei datorate furnizorilor
Ordonantarea este actul de emitere din partea inst. Pub a ordinului de plata sau deciziei de plata coresp.
sumei din alocatia bugetara
Plata presupune achitarea efectiva a sumelor stabilite prin contract
 4

8.Clasificarea cheltuielilor publice

Pentru efectuarea calculelor privind dinamica, nivelul si structura cheltuielilor publice este necesara
gruparea cheltuielilor dupa criterii prestabilite. Cele mai importante si utilizate criterii de clasificare a
cheltuielilor publice sunt:
-  clasificarea administrativa;
- clasificarea economica;
- clasificarea financiara;
- clasificarea dupa continut;
- clasificarea ONU.
Clasificarea administrativa este cea mai veche forma de  grupare a cheltuielilor publice cuprinzand:
Clasificarea administrativa organica, grupeaza cheltuielile publice dupa fondurile din care sunt finantate:
-         cheltuielile bugetului public;
-         cheltuielile bugetului de stat;
-         cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat;
-         cheltuielile bugetelor locale;
-         cheltuielile bugetelor speciale etc.
Clasificarea administrativa functionala reprezinta cea mai utilizata clasificare deoarece grupeaza cheltuielile
publice dupa specificul activitatilor care revin statului:
-         cheltuieli pentru autoritatile publice (cheltuieli pentru serviciile publice generale);
-         cheltuieli pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala;
-         cheltuieli social – culturale (invatamant, sanatate, cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva
si de tineret, asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii);
-         cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape:
-         cheltuieli pentru actiuni economice (industrie, agricultura si silvicultura, transporturi si comunicatii,
alte actiuni economice);
-         cheltuieli pentru alte actiuni (cercetarea stiintifica si alte actiuni).
-         fonduri pentru rezerva bugetara;
-         fonduri de interventie la nivelul guvernului;
-         imprumuturile;
-         datoria publica.
Clasificarea economica grupeaza cheltuielile dupa caracterul si natura lor astfel:
Clasificarea dupa caracterul lor:
-         efective;
-         de transfer.
Clasificarea dupa natura lor:
-         cheltuieli publice curente (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli cu serviciile,
subventiile, dobanzile, de capital, imprumuturi acordate);
-         rambursari de credite (credite si dobanzi externe si interne).
Clasificarea financiara
-         cheltuieli definitive (efective);
-         cheltuieli temporare (imprumuturile);
-         cheltuieli virtuale (negative si pozitive).
Clasificarea dupa continut
-         cheltuieli reale (negative);
-         cheltuieli economice (pozitive).
Clasificarea ONU -       Grupeaza cheltuielile dupa criteriul economic si functional, astfel incat sa se poata
efectua comparatii statistice internationale.
 5

11.Impozitele continutul si rolul lor

Continutul si rolul impozitelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din venitul sau averea pers. fizice si juridice la
dispozitia statului in vederea finantarii cheltuielilor publice.
Prelevarea este obligatorie cu titlu definitiv si nerambursabila si nu presupune o contraprestatie directa si
imediata din partea statului.

Caracterul obligatoriu reiese in urma stabiliri propriu-zisa printr-o nroma juridica si implica sanctiuni in
cazul neachitarii la termen a obligatiilor.
Lipsa contraprestatiei directe si imediate nu inseamna ca nu vor primi nimic in schimbul indeplinirii
obligatiilor ci ca bunurile pub de care vor beneficia vor avea marimea, forma si momentul stabilit de stat.
Exceptia o reprezinta taxele achitate pt servicii prestate de stat imediat precum eliberare acte, pasaport, carte
identitate etc.

Rolul impozitelor
Se manifesta pe 3 planuri:
-Financiar
-Economic
-Sociale
Rolul financiar este practic cel mai important deoarece reprezinta scopul primordial al perceperii
impozitelor.
Acest rol a evoluat continuu ca urmare a cresterii rolului statului si a diversificarii actiunilor pe care acesta
si-a asumat sa le indeplineasca dintre aceste actiuni cele mai importante sunt cele ce deriva din rolul
financiar si anume rolul economic prin asigurarea resurselor necesare implementarii unor masuri in plan
economic fie pt a incuraja anumite sectoare fie prin descurajarea anumitor activitati.
Rolul social consta in utilizarea impozitelor de catre stat pt redistribuirea veniturilor in cadrul societatii o
maniera de a indeplini acest rol fiind impozitarea pregresiva.

12. Elemente tehnice ale impozitelor

Subiectul reprezinta persoana fizica sau juridica in sarcina careia este stabilita, prin lege, obligatia de plata a
impozitului, cel mai adesea aceasta fiind numita si platitor al importului. Tot pentru a-l desemna pe subiect,
este utilizat si termenul de contribuabil, semnificand persoana fizica si juridica obligata sa cedeze parti din
veniturile sau averile sale sub forma de impozite sau contributii catre autoritatile publice, respectiv stat.
Suportatorul impozitului este persoana fizica sau juridica aflata in postura de a suporta efectiv impozitul
platit, in sensul cedarii unei parti din puterea sa de cumparare, prin efectul de diminuare a venitului sau
averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut si sub denumirea de destinatar al
impozitului, adica cel caruia ii este destinata sarcina fiscala.
Obiectul impozitului este cunoscut si sub denumirea de materie impozabila, reprezentand valori sub diferite
forme ale veniturilor si averilor sau activitati aducatoare de valori ce intra sub incidenta impozitarii. In
sistemele moderne de impunere (impozitare), obiectul impozitului il constituie, mai ales, veniturile realizate
sub diverse forme (salarii, profituri, etc.), respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel detinute in
proprietate sau supuse unor tranzactii, inclusiv activul net al   intreprinderilor etc.
In functie de tipul de impozite practicat, obiectele acestora sunt reprezentate prin formele concrete ale
veniturilor sau averilor aflate in diferite ipostaze. Intre acestea: la impozitul pe salarii, obiectul il constituie
salariile brute; la impozitul pe profit, obiectul este profitul impozabil; la impozitele pe averea detinuta in
proprietate, obiectul il constituie cladirile, terenurile, inventarul agricol, industrial etc.; la cele pe consum, ca
obiect se considera a fi produsele (industriale, agricole etc.) sau serviciilor destinate consumului etc.
Sursa impozitului desemneaza substanta sau valoarea din care se preia sau se suporta impozitul,
presupunand o diminuare a ei. Ea se confunda, adesea, cu obiectul impozitului (materia impozabila), iar
formele obisnuite sub care se constituie sunt cele ale veniturilor realizate si, uneori, ale averilor detinute.
 6

Alteori, aceasta difera de obiect, cum este cazul la impozitele pe diferite activitati (comerciale, profesii
libere) sau pe unele forme ale averii (cladiri etc.), in care sursa este venitul obtinut din acea activitate sau
din exploatarea averii.
Unitatea de impunere este concretizata prin unitatea de masura in baza careia se dimensioneaza materia
impozabila. Astfel, in cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se confunda cu unitatea monetara a
statului respectiv. In alte cazuri (la terenuri, la cladiri), unitatea de impunere este insasi unitatea de masura
in care se exprima obiectul sau materia impozabila, (metri patrati, hectare, tone, capacitatea cilindrica etc).
Cota impozitului, cunoscuta si sub denumirea de cota de impozitare, exprima marimea procentuala a
impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabila, respectiv suma stabilita ca impozit pe unitatea de
masura a obiectului respectiv.
Asieta desemneaza un ansamblu de modalitati si procedee tehnice folosite de organele fiscale la asezarea,
calcularea, urmarirea si incasarea impozitelor, respectiv reglementarile prin care se pune in aplicare
realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definita sau interpretata in sensul de baza de
calcul a impozitului, tinzandu-se a fi confundata cu materia impozabila sau obiectul impozitului.
Tot ca termeni tehnici se folosesc si notiunile de impunere, impozitare sau, mai recent, fiscalizare,
semnificand un complex de lucrari care incep cu identificarea si evaluarea materiei impozabile (obiectelor
impozitului) si se finalizeaza prin stabilirea sumei de plata ca impozit in sarcina subiectilor acestuia.
 7

13.Impozitul pe profit
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din desfasurarea unei activitati
economice. El reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului de stat.
Contribuabilii obligaţi la plata impozitului pe profit:

pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din

România cât şi din străinătate
1. persoanele juridice
române împreună cu persoanele fizice rezidente, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri
fără personalitate juridică

care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent în România
2. persoanele juridice
străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare situate în
România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română

3. persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o
asociere fără personalitate juridică;

trezoreria statului

instituţiile publice

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe

veniturile microîntreprinderilor;

fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat

Sunt scutiţi de la cultele religioase

plata impozitului
pe profit instituţiile de învăţământ particular acreditate

asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar

Fondul de compensare a investitorilor;

Banca Naţională a României;

Fondul de garantare a pensiilor private;

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi patronale;

Perioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde cu anul calendaristic.

 8

Cota de impozitare generală este de 16%.

În cazul în care un contribuabil desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de
noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, inclusiv în cazul în care o persoană juridică
realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, impozitul pe profit datorat statului nu poate fi
mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activităţi.

Baza de calcul al impozitului pe profit o reprezintă profitul impozabil calculat după următoarele formule:

Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile

Profitul impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli

nedeductibile)

Impozitul pe profit = 16% x Profitul impozabil

 9

14.Impozitul pe venitul persoanelor fizice- prezentare generala

Platitori de impozit pe venit sunt pers. rezidente si pers nerezidente pt veniturile obtinute prin intermediul
unui sediu permanent in Romania.
Veniturile supuse impozitului pe venit sunt:
Veniturile din activitati independente
Veniturile din salarii
Veniturile din cedarea folosintei bunurilor
Veniturile din activitati agricole, premii, jocuri de noroc
Nu sunt impozabile ajutoarele, indemnizatiile, bursele scolare, premiile obinute de sportivi medalitati, sume
primite cu titlu de sponsorizare, donatie etc
Perioada impozabila este anul fiscal care in tara noastra coincide cu cel calendaristic.
Veniturile din activitati independente – acestea cuprind urm categorii de venituri:
- venituri comerciale: sunt venituri obtinute din fapte de comert ale contribuabililor din prestarea unor
servicii sau practicarea unor meserii
- veniturile din profesii libere – se obtin prin exercitarea unor profesii ce se desfasoara in mod independent
in conditiile legii
Pt aceste venituri se pot folosi urm. metode de determinare a venitului net in vederea impozitarii
Impunerea pe baza venitului reale ce presupune existenta unor evidente ale activitatii desfasurate iar venitul
net impozabil se determina ca dif. Intre venituri si cheltuieli
Impunerea pe baza normelor de venit se utilizeaza pt anumite activitati clar stabilite de ministerul finantelor
publice
Pers fizice ce aleg aceasta varianta sunt obligate sa tina doar evidenta veniturilor.
Pers. ce realizeaza venituri din drepturi de autor determina venitul net impozabil prin deducerea din venitul,
brut incasat unei cote de 40% din acesta ce se considera a fi utilizata pt desfasurarea activitatii.
Venituirile din salarii se considera toate veniturile obtinute in bani sau in natura de catre o persoana fizica ce
desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca.
In vederea determinarii impozitului lunar se realizeaza urm. calcule:
Determinarea venitului brut lunar prin insumarea tuturor sporurilor la salariul de baza sau a unor prime
bonusuri etc.VB=Sal.de baza+sporuri+prime+alte sume(2800+100=2900)
Determinarea venitului net prin deducerea din venitul brut a contribuabililor obligatorii suportate de salariat
respectiv contributia la pensii si contributia pt asigurari de sanatate.
Vnet= VB-contributii=2900-(2900+25%)-(2900*10%)=2900-725-290=1885
Determinarea venitului baza de calcul ca dif. Intre venitul net si deducerea personala si alte sume potrivit
legii VBc=Vn-ded.pers.-pensie privata=1885-0-0=1885
Calculam impozitul: 1885*10%188.5
Determinam salariul net: 290-725-290-188.5=1696.50 lei
Def. impozitului pe salarii prin aplicarea cotei de impozit 10% venitul baza de calcul.
Det. Salariului net prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a impozitului.
Deducerea personala se acorda pt fiecare luna din perioada impozabila numai pt veniturile obtinute la locul
de munca se afla functia de baza.
Nivelul acesteia difera in functie de venitul brut lunar si de nr. de pers aflate la intretinere.
Potrivit legislatiei pt ven. De pana la 1950 lei deducerea este de 510 lei daca nu ai nici o pers. in intretinere
670 lei pt o pers, 830 lei 2 pers, 990 lei 3 pers, 1310 pt 4 sau mai multe.
Pt ven. De la 1951 pana la 3600 lei sumele sunt mai mici si in fct de pers. in intretinere in trepte mai stranse
ale veniturilor iar peste 3601 lei nu se mai acorda deducere.
Pt ven. Obtinute in alte cazuri decat la locul de munca cu fct de baza impozitul se determina prin aplicarea
cotei de 10% asupra dif dintre ven. Brut si contributiile obligatorii la nivelul salariului minim brut.
 10

15.Impozitul pe veniturile din activitati independente

Venituri din activitati independente cuprind:

-veniturile comerciale, care sunt veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii,
altele decat din drepturi de proprietate intelectuala, precum si din practicarea unei meserii.
Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:
- activitati de productie;
- activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;
- activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi:
contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate
in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat
contractul;
- vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi
comercializate;
- activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
- transport de bunuri si de persoane;
- alte fapte de comert definite in Codul comercial.
- veniturile din profesii libere, respectiv: veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat,
notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in
valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile
legii.
-veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de
asociere, inclusiv din activitati adiacente, care provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre,
marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe
dreptului de autor si altele asemenea.

Metode de detrminare a impozitului pe venit pentru impozitare:

Cheltuieli
deductibile
Venit Venit
= – efectuate în scopul
net brut
realizării de
venituri
Impunerea pe baza normelor de venit se utilizeaza doar pentru anumite activitati.Se calculeazaVenitul net
Impozabil (Vni) prin deducerea din venitul brut a unei cote de 40% ce se considera a fi utilizata pentru
desfasurarea activitatii.
 11

16.Impozitul pe veniturile din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică
rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport
de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă,
de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.
Determinarea venbitului lunar brut prin insumarea tuturor sporurilor la salariul de baza.
Determinarea venitului net prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii suportate de salariat,
CAS 25% si CASS 10%.
Determinarea venitului baza de calculca diferneta dintre venitul net si deducerea personala sia alte sume.
Det.imp.pe salariu prin aplicarea unei cote de 10% aspupra venitului baza de calcul
Det. Salariului net prin scaderea din venitul brut a contributiilor asiguratorului si a impozitului
Impozitul pe veniturile din salarii este retinut si platit de catre angajator in numele salariatului, lunar pana la
data de 25 a lunii urmatoare.
Venituirile din salarii se considera toate veniturile obtinute in bani sau in natura de catre o persoana fizica ce
desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca.
In vederea determinarii impozitului lunar se realizeaza urm. calcule:
Determinarea venitului brut lunar prin insumarea tuturor sporurilor la salariul de baza sau a unor prime
bonusuri etc.VB=Sal.de baza+sporuri+prime+alte sume(2800+100=2900)
Determinarea venitului net prin deducerea din venitul brut a contribuabililor obligatorii suportate de salariat
respectiv contributia la pensii si contributia pt asigurari de sanatate.
Vnet= VB-contributii=2900-(2900+25%)-(2900*10%)=2900-725-290=1885
Determinarea venitului baza de calcul ca dif. Intre venitul net si deducerea personala si alte sume potrivit
legii VBc=Vn-ded.pers.-pensie privata=1885-0-0=1885
Calculam impozitul: 1885*10%188.5
Determinam salariul net: 290-725-290-188.5=1696.50 lei
Def. impozitului pe salarii prin aplicarea cotei de impozit 10% venitul baza de calcul.
Det. Salariului net prin scaderea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a impozitului.
Deducerea personala se acorda pt fiecare luna din perioada impozabila numai pt veniturile obtinute la locul
de munca se afla functia de baza.
Nivelul acesteia difera in functie de venitul brut lunar si de nr. de pers aflate la intretinere.
Potrivit legislatiei pt ven. De pana la 1950 lei deducerea este de 510 lei daca nu ai nici o pers. in intretinere
670 lei pt o pers, 830 lei 2 pers, 990 lei 3 pers, 1310 pt 4 sau mai multe.
Pt ven. De la 1951 pana la 3600 lei sumele sunt mai mici si in fct de pers. in intretinere in trepte mai stranse
ale veniturilor iar peste 3601 lei nu se mai acorda deducere.
Pt ven. Obtinute in alte cazuri decat la locul de munca cu fct de baza impozitul se determina prin aplicarea
cotei de 10% asupra dif dintre ven. Brut si contributiile obligatorii la nivelul salariului minim brut.
 12

17.Dubla impunere juridica internationala

Continutul dublei impuneri juridice internationale
Dubla impunere juridica internationala reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si
pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite. Dubla impunere poate
aparea in cazul realizarii de catre rezidentii unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat.
Dubla impunere juridica internationala poate aparea numai in cazul impozitelor directe ( al impozitelor pe
venit si al celor pe avere ).
In practica fiscala internationala pot fi intalnite mai multe criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau
a averii, si anume :
-  criteriul rezidentei ( domiciliul fiscal )
- criteriul nationalitatii
-  criteriul originii veniturilor
Potrivit criteriului rezidentei, impunerea veniturilor se efectueaza de autoritatea fiscala din tara careia
apartine rezidentul, indiferent daca veniturile sau averea sunt obtinute sau se afla pe teritoriul acelui stat sau
in afara acestuia
Conform criteriului nationalitatii, un stat impune rezidentii sai, care realizeaza venituri sau poseda averi
din ( in ) statul respectiv, indiferent daca ei locuiesc sau nu in tara lor.
In cazul criteriului originii veniturilor, impunerea se face de catre organele fiscale din tara  pe al carei
teritoriu s-au realizat veniturile sau se afla averea, facandu-se abstractie de rezidenta sau de nationalitatea
beneficiarilor de venituri.
Modul in care aceste criterii sunt aplicate duce la aparitia dublei impuneri internationale.
Consecintele negative pe care le are dubla impunere asupra dezvoltarii relatiilor economice si financiare
dintre diferite tari au facut necesara gasirea unor solutii pentru inlaturarea ei.
Metode pentru evitarea dublei impuneri juridice internationale
Evitarea dublei impuneri se poate face fie pe baza unor masuri legislative unilaterale, fie prin incheierea de
acorduri bilaterale sau multilaterale intre diferite state, iar solutia cea mai potrivita  este incheierea de
conventii bi sau multilaterale intre state.
Conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplica impozitelor pe venit si pe avere, iar sub incidenta ei
intra atat persoanele fizice cat si cele juridice.
Pentru evitarea propriu-zisa a dublei impuneri, in practica fiscala  internationala se aplica mai multe metode
sau procedee tehnice
scutirea totala
scutirea progresiva
creditarea ordinara a impozitului
creditarea totala a impozitului.
Conform procedeului scutirii ( exonerarii ) totale, venitul realizat in strainatate de rezidentul unui stat si care
a fost supus impunerii acolo, nu se mai include in venitul impozabil in statul de rezidenta.
In cazul procedeului scutirii ( exonerarii ) progresive, venitul obtinut de rezidentul unui stat in strainatate se
adauga  la veniturile realizate de acesta in statul de rezidenta, urmand apoi ca la venitul total astfel obtinut sa
se stabileasca cota progresiva aferenta.
Procedeul creditarii ( impunerii ) ordinare consta in aceea ca impozitul platit statului  strain pentru venitul
realizat pe teritoriul acestuia, de rezidentul altui stat se deduce direct din impozitul datorat statului de
rezidenta, dar numai pana la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul obtinut in
strainatate.
In cazul procedeului creditarii ( impunerii ) totale impozitul platit in strainatate pentru venitul realizat acolo
se deduce integral din impozitele datorate in statul de rezidenta.
Deducerea integrala se face inclusiv in situatiile in care impozitul platit in strainatate este mai mare decat
impozitul aferent aceluiasi venit in statul de rezidenta.
Apelarea  la  unul sau altul din acestea procedee permite, dupa caz, diminuarea impozitelor datorate statului
de rezidenta sau recunoasterea impozitelor platite in strainatate.
 13

18.Accizele
Sunt impozite indirecte datorate bugetului de stat ce sunt percepute pt bunuri de consum provenite din tara
din U.E. sau din afara uniunii.
Accizele sunt percepute in urmatoarele scopuri:
1. De a creste veniturile bugetare
2. De a reduce si chiar stopa consumul anumitor bunuri considerate vicii din dorinta statului de a
proteja sanatatea populatiei si de a reduce poluarea.
3. Din dorinta de a realiza redistribuirea veniturilor la nivelul societatii
Motivul pt care statul a ales aceste cateogrii de bunuri il reprezinta caracterul de stricta necesitate al acestora
consumul lor in canditati ridicate si in mod constant cat si imposibilitatea inlocuirii acestora cu alte bunuri.
Accizele introduse in tara noastra la inceputul anilor 90 au inregistrat niveluri din ce in ce mai mari in
special inainte de integrarea in UE dar mai ales ulterior aderarii.
Procesul de aliniere s.n. armonizare ca urmare accizele aliniate la nivelul minim stabilit la nivelul U.E. s.n
accize armonizate
Procesul de armonizare a impus existenta acelasi baze de impozitare, acelorasi cote si mai ales a modului in
care produsele accizabile pot circula. Pt acest proces de armonizare statele au avut la dispozitie 8-10 sau mai
multi ani.
Produsele accizabile carora li se aplica accize armonizate: bere, vinuri, bauturi fermentate, alcool etilic,
produse energetice, electricitatea si tutunul prelucrat.
Tutunul lichid si tigaretele cu tutun incalzit sunt accizate in Romania fara a exista impunere din partea U.E.
de aceea accizele aferente s.n. accizele nearmonizate.
Faptul generator ia nastere in momentul producerii bunurilor accizabile pe teritoriul national, comunitar sau
al importului.
Acciza este eligibila in momentul eliberarii pt consum sau la mom. Intrarii in tara pt produsele din import.
Termenul de plata este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine eligibila.

Un ag ec importa 5000 st alcool a 0.5l/st cu o concentratie alcolica de 38 grade si 5000 pachete

tigarete.Stiind ca acciza specif. La alcool este de 977 lei pe hectolitru alcool pur
- Acciza specif. La tigarete este de 48.87 lei pt fiecare 1000 tigarete
- Ca acciza ad valorem este de 14%
- Pretul mediu ponderat/pachet 16.799 lei
Sa se calculeze accizele platite pt aceste produse.
A=C/100*K/100*Q => C=concentratia alcoolica;K=acciza specifica;Q=cant.in litri
Alcool: A=C/100*k/100*Q = 38/100*977.36*(5000*0.5l/st)=38*9.7736*2500=9284.92 lei
Tigari:A1=Q*K=1000*48.87=48.870;Q=50000*20/1000=1000
A2=Bi*145=(50000*16.799)*14%=117593
A=A1+A2=48870+117593=166463
 14

19.TVA – cea mai importanta resursa bugetara publica

TVA este un impozit indirect folosit in tarile U.E inca de la sf. Anilor 60 si inceputul anilor 70 insa in
Romania a fost introdusa abia in 1991 prin ordonanta de Guvern nr 3/1992 intrand in vigoare de la 1 iulie
1993.
Aceasta inlocuia impozitul pe circulatia marfurilor folosit in Ro in perioada comunisa.
In prezent TVA este reglementata prin legea 227/2015 privind codul fiscal publicata in monitorul oficial
688 din 10.9.2015.
Sunt suspuse impozitarii operatiunile care indeplinesc cumulativ urm. conditii:
- Reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata
- Locul de livrare este considerat a fi Romania
- Livrarea sau prestarea este realizata de o pers. impozabila si in ..
- Livrarea sau prestarea trebuie sa rezulte din una din activitatile economice prevazute de lege

Pers. impozabila este considerata orice pers care desfasoara de o maniera independenta activitatii
economice.
La nivel european se considera operatiune impozabila orice achizitie intra comunitara de bunuri.
Exegibilitatea TVA apare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii si oricand are loc faptul
generator.
Baza de impozitare a TVA o reprezinta pt operatiunile din interiorul tarii preturile de achizite iar in lipsa
acestuia pretul de cost sau suma ch. Totale efectuate de pers. impozabila pt obtinerea bunurilor respective.
La importuri baza de impozitare o reprezinta valoarea in vama la care se adauga taxele vamale, comisionul
vamal, accizele si la suma rezultata se aplica TVA.

Cotele de impunere
Acestea au avut valori foarte diferite de la introducerea TVA deoarece statul a folosit acest impozit ca
instrument de procurare rapida a unor resurse financiare publice crescand cota cand conjuctura economica
era nefavorabila sau operand reduceri in alte perioade.
In prezent se utilieaza cota standard de 19% ce se aplica la orice operatiune care nu e scutita de TVA e
asemenea se foloseste cota redusa de 9% aplicabila livrarilor de alimente de servicii de restaurant si catering
dar si unor activitati culturale precum bilete la muzee, gradini zoo, castele etc.
Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pt livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale.

Deductibilitatea TVA da dreptul pers. impoz. sa deduca TVA datorata sau achitata de asemenea TVA se
poate deduce si daca a fost achitata pt bunurile importate.
Intr-o perioada fiscala determinarea TVA de plata se face dupa formula TVA de plata = TVA colectata-
TVA deductibila unde TVA colectata este aferenta operatiunilor taxabile iar TVA deductibile aferenta
bunruilor achizitionate.
Daca TVA colectata este mai mica decat TVA ded. Rezulta o suma negativa a TVA pt care se poate solicita
rambursarea.
Daca exista TVA de plata acesta trebuie achitat la bugetul de stat potrivit prevederilor legale.