Finatele publice Aparitia finantelor : apariia i dezvoltarea relaiilor marf-bani, n msur s permit formarea i utilizarea resurselor statului n form

m bneasc; apariia statului, care, pentru ndeplinirea funciilor i sarcinilor sale, avea nevoie de resurse ce nu puteau fi procurate n cadrul relaiilor existente anterior. Economie publica = studiaza modalitatea in care statul gestioneaza resursele de care dispune cu scopul de a produce bunuri si servicii si de a le distribuii membrilor sai pentru a le satisface nevoile Ce sunt finantele publice ? concepte : totalitatea resurselor si sarcinilor care se refera la activitatea institutiilor publice (v,ch, buget, datorie publica, trezorerie publica) gospodaria statului si a altor organizatii politice, precum si regulile si principiile care stau la baza administrarii bunurilor economice si a banilor mijloace de interventie a statului in economie Definitie : Finantele publice sunt Relatii sociale, de natura economica ce apar in procesul constituirii fondurilor publice si al repartizarii acestora in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii. Finantele publice exprima relatii economice de repartizare a venitului national. Evolutia conceptului de finante 1. Abordarea clasica , perioada liberala sec 19/20 : Laissez faire-laissez passer,

cererea si oferta, mana invizibila conceptia liberala .Activitatea economica apanajul intreprinderilor privat-capitaliste. Ideea de baza neutralitatea finantelor publice(nu af ec privata). Rolul statului jandarm- creeaza cadrul pentru votarea i respectarea legilor,

precum i s furnizeze acele servicii care relevau competenele sale tradiionale ( adica aparare, reglementare si ordine publica). Principiile doctrinei liberale : Cheltuielile publice reduse la minim; acoperirea costurilor serviciilor, institutiilor si lucrarilor publice strict necesare ; datorita caracterului neproductiv al armatei , flotei, muncii prestate de judecatori, politisti si agenti publici, cheltuielile publice duc la diminuarea capitalului productiv al tarii, acestea ar trebui finantate pe seama impozitelor numai in masura in care ele se fac in interesul general al societatii si nu pot fi acoperite integral de catre beneficiarii serviciilor Impozitele constituie un rau, deoarece afecteaza acumularea de capital productiv dar e necesar deoarece asigura colectarea resurselor necesare finantarii cheltuielilor publice indispensabile societatii; trebuie sa fie neutre sa reclame cel mai mic efort din partea contribuabilului, sa tina seama de posibilitatile acestuia, sa fie dinainte cunoscut si nu arbitrar. Veniturile bugetare ar trebui sa acopere in fiecare an cheltuielile publice, deoarece deficitul bugetar obliga statul sa apeleze la emisiunea de bani sau sa contracteze imprumuturi pentru scopuri neproductive Apelul la imprumuturi este nefast deoarece conduce la cresterea datoriei publice care antreneaza cheltuieli bugetare suplimentare cu plata dobanzilor, constituind o povara pentru generatiile urmatoare 2. Finanele perioadei intervenioniste dintre cele dou rzboaie mondiale : recesiunea economica 1929-1933 statul providenta (welfare state) largirea sferei preocuparilor FP. Conceptia interventionista FP dintr-un mijloc de asigurare a cheltuielilor publice devin mijloace de interventie a statului in economie . Economie mixta ( piata libera+ interventia statului). Triplul rol al statului consumator, producator, autoritate care reglementeaza 3. Abordarea moderna - finanele statului agent economic ( sec 20)

Fiante publice + finante private : Finante publice asociere cu statul, UAT, alte institutii publice, resursele si cheltuielile acestora. Finante private intreprinderi private, banci, societati de asigurare, resursele si cheltuielile acestora, imprumuturi, creante Asemanari si deosebiri probleme de echilibru financiar, constrangere, nevoi generale/ nevoi individuale, drept public/drept comercial, proprietate . Bunuri private - preturile bunurilor cerere/oferta, rivalitate/divizibilitate, posibilitate de excluziune. Bunurile publice - consumul acestora este indivizibil si neconcurential ,oferta indivizibila intreaga cantitate pusa la dispozitia comunitatii Relatiile economice realizate prin finante : Relatii de mobilizare Relatii de repartizare Relatii banesti Rolul FP in ec. de piata : Funcia de alocare Functia de distribuire Functia de stabilizare Functiile finantelor publice : A. Functia de repartitie are un caracter obiectiv, se manifest n procesul repartiiei produsului intern brut i const n dou faze : a) mobilizarea resurselor i constituirea fondurilor bneti la dispoziia statului => venituri din: impozite, taxe, contribuii pentru asigurrile sociale, amenzi, penaliti, vrsminte din veniturile instituiilor publice, redevene i chirii din concesiuni i nchirieri de terenuri i alte bunuri ale statului, venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpn, mprumuturi de stat primite de la persoane juridice i fizice, rambursri ale mprumuturilor de stat acordate, dobnzi aferente mprumuturilor acordate, donaii, ajutoare

b) distribuirea sau repartizarea fondurilor pe destinaii => cheltuieli publice pentru: nvamnt, sntate, cultur, asigurri sociale i protecie social, dezvoltri colective i locuine, aprare naional, ordine public, aciuni economice, datorie public, alte aciuni B. Functia de control resursele financiare publice aparin ntregii societi i trebuie utilizate n condiii de maxim eficien economic, social este ndeplinit concomitent cu funcia de repartiie vizeaz, pe lng constituirea i repartizarea fondurilor financiare publice i modul de utilizare a resurselor controlul se exercita atat in faza productiei de bunuri si servicii, cat si a schimbului i a consumului acestora Conditii pentru ca relatiile banesti sa fie relatii financiare : 1. Sa exprime un transfer de valoare in forma baneasca 2. Transferul sa se efectueze fara contraprestatie directa, imediata sau individuala 3. Transferul sa aibe caracter nerambursabil 4. Transf sa aibe ca scop satisfacerea unor nevoi generale a societatii

Sistemul Bugetar Concepie nou, determinat la de trecerea la economia de pia s-a renunat la ideea bugetului unic de stat - o noiune nou aceea de buget public naional, care cuprinde bugete distincte, aprobate i executate n condiii de deplin autonomie - buget economic, bugetul economiei naionale Structura sistemului bugetar : Depinde de organizarea administrativa a statului state unitare sau federale n cazul statelor unitare , sistemul bugetar se prezint n doua trepte :

 bugetul administraiei centrale de stat (BACS); bugetele administraiilor locale (exist la nivelul judeelor, sectoarelor, municipiilor, oraelor, comunelor). n statele federale exist un sistem bugetar cu 3 etape: bugetul statului federal (federaiei); bugetul statelor membre ale federaiei, provinciilor, landurilor; bugete locale. Sistemul bugetar in RO e format din : juridic. Bugetul general consolidat = ansamblul bugetelor, componente ale sistemului bugetar, agregate i consolidate pentru a forma un ntreg Consolidarea = operaiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre dou bugete componente ale bugetului general consolidat, n vederea evitrii dublei evidenieri a acestora Pricipiile bugetare 1. Principiul universalitii; 2. Principiul unitii bugetului; bugetul statului bugetul asigurrilor sociale de stat i asigurrilor pentru omaj bugetele fondurilor speciale bugetul trezoreriei statului bugetele instituiilor publice autonome bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri speciale bugetul fondurilor externe nerambursabile bugetele locale ale unitilor administrativ-teritoriale care au personalitate

3. Principiul anualitii bugetului; 4. Principiul anterioritii bugetului; 5. Principiul neafectrii veniturilor bugetare; 6. Principiul specializrii; 7. Principiul realitii bugetare; 8. Principiul publicitii bugetului; 9. Principiul echilibrrii bugetului Principiul Universalitatii acest principiu d bugetului dimensiunea sa pe vertical stabilete modul de nscriere a veniturilor i cheltuielilor statului n buget universalitatea pretinde ca fiecare aciune a statului, toate veniturile i cheltuielile sale s se nscrie n buget cu suma lor total i nu ca sold(sold=v-ch) art.8 din Legea 500/2002: Veniturile i cheltuielile se includ n buget n totalitate, n sume brute. .. acest principiu nu se mai respect dect parial deoarece s-a trecut la elaborarea de bugete n care veniturile i cheltuielile unor instituii publice figureaz cu sumele lor totale iar altele numai cu soldurile; de aici rezulta ca exista mai multe forme de bugete: brute, nete, mixte sup curs Principiul Unitatii bugetului contureaz dimensiunea, n spaiu, pe orizontal, a bugetului toate veniturile i cheltuielile statului, trebuie nscrise ntr-un singur document i dup o schem unic unitatea bugetar Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu ntr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficient i monitorizarea fondurilor publice regula unitii bugetare nu este respectat ntocmai, abaterile de la regula universalitii sunt i abateri de la principiul unitii bugetare acest principiu se opune debugetizrilor - modificarea finanrii cheltuielilor prin acoperirea acestora i din alte surse dect veniturile ordinare ale statului ( acoperiresa lor din surse alternative)

consecinta acestui principiu este aglomerarea bugetar utilizarea mai multor documente bugetare exceptii de la acest principiu : bugetele anexe, b. autonome, b. extraordinare, conturi speciale de trezorerie, taxe parafiscale ( explicatii in ciet)

buget anex = bugetele unor institutii care nu sunt autonome financiar si depind de bugetul statului ( ex. regiile autonome?) ; nu au personalitate juridica si de regula se inscriu ca sold buget autonom = bugete care au o mare autonomie financiara , personalitate juridica, nu au raporturi cu bugetul de stat ( ex bug. universitatilor) buget extraordinar = bug. infiintate pentru situatii extraordinare ex razboi conturi speciale de trezorerie = ch si v care nu pot fi considerate ale statului taxe parafiscale = V care au o destinati speciala Principiul anualitatii bugetare presupune realizarea unui buget n care s se regseasc nscrise cifrele de venituri i de cheltuieli corespunztoare unei perioade de timp de un an, veniturile i cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioad de un an, care corespunde exerciiului bugetar. contureaz dimensiunea n timp a bugetului de stat. cuprinde doua concepte majore : - anul bugetar - In acest caz, anualitatea bugetar pretinde ca documentul bugetar s fie ntocmit n fiecare an i pentru o perioad de un an - el trebuie dezbtut i aprobat anual i pentru un an de zile, de ctre Parlament. Factorii care determin data nceperii anului bugetar sunt: specificul economiei; regimul de lucru al Parlamentului; tradiia. Pentru un an bugetar prea lung soluii: bugetul s fie reanalizat periodic, rezerva bugetar, puteri discreionare acordate executivului. Pentru un an bugetar prea scurt bugete plurianuale. - exerciiul bugetar - Se refer la perioada de timp n care executivul trebuie s asigure ncasarea veniturilor i s efectueze cheltuieli autorizate de ctre Parlament,

pentru fiecare an bugetar, ntr-o perioada de un an de zile. n mod normal ar trebui s coincid cu anul bugetar. Apare problema rmielor bugetare ( def in caiet) => Soluii: Sistemul de gestiune; Metoda de exerciiu; perioada de favoare( in caiet) Sistemul de gestiune = exercitiul bugetar se incheie la sf. anului bugetar (31 dec) iar cheltuielile nefectuate si veniturile neincasate se transfera in bugetul anului urmator Metoda de exercitiu = presupune prelungirea exercitiului bugetar pentru inca 3 sau 6 luni pentru incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor restante Perioada de favoare = presupune prelungirea cu cateva zile a exercitiului bugetar Principiul Anterioritatii : votarea i autorizarea bugetului trebuie s intervin nainte de intrarea sa n vigoare argument - o autorizare bugetar nu are semnificaie real, dect daca precede operaiunile financiare (ncasri sau pli) pe care le autorizeaz adoptarea bugetului trebuie s intervin nainte de 1 ianuarie a anului pentru care bugetul aprobat este valabil problema aplicarii intervine la bugetele locale excepie acceptata pentru situaiile, n care, att bugetul de stat, ct i cele locale, nu s-au aprobat la termen solutie - a dousprezecea provizorie : *Pe perioada de timp n care nu a intrat n vigoare noua autorizaie bugetar, bugetul va funciona pe baza cifrelor bugetare corespunztoare anului bugetar anterior (se vor mpri cifrele anului bugetar anterior la 12, i se vor nmuli cu nr. de luni pentru care funcioneaz bugetul provizoriu). Inconvenientele - nu se mai ine seama de autorizarea Parlamentului i de controlul politic al acestuia Principiul neafectarii veniturilor : un venit odat ncasat la buget se administreaz global fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite n ansamblul lor

nu se admite ca pentru o anumit cheltuial bugetar s se instituie, ncaseze i foloseasc un anumit venit raiunea in spatele acestui principiu este ca : - nu exist posibilitatea unei sincronizri ntre perioadele de ncasare a unui venit i perioade n care trebuie efectuate pli n contul unei anumite cheltuieli - bugetul prin natura sa este un instrument de redistribuire

Principiul specializarii bugetare veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se aprob n buget pe surse de provenien i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dup natura lor economic i destinaia acestora, potrivit clasificaiei bugetare veniturile i cheltuielile bugetare trebuie grupate, aranjate, n buget, dup anumite criterii pentru a se putea constata proveniena veniturilor i felul n care urmeaz s fie cheltuite aceste resurse precum i instituiile publice prin care se realizeaz schema de prezentare a bugetului este elaborat de ctre Ministerul de Finane i poart denumirea de clasificaie bugetar clasificatia bugetara se imparte in : clasificatia economica : - venituri si ch obisnuite - venituri si ch de capital clasificatia functionala: delimiteaz veniturile i cheltuielile bugetare, n raport cu funciile statului: - administrativ, - tutelar, - social - economic clasificarea (gruparea) administrativa - veniturile se nscriu n buget n funcie de instituia n care se ncaseaz - cheltuielile se nscriu n buget n raport cu instituiile prin care se efectueaz Principiul realitatii bugetului

veniturile i cheltuielile bugetare s fie astfel evaluate nct s reflecte realitatea, s reflecte necesitile activitii reale ce trebuie susinute bugetar i s reflecte resursele ce realmente pot fi mobilizate prin buget pentru susinerea acestor aciuni

respectarea acestui principiu depinde de temeinicia calculelor de fundamentare, de veridicitatea informaiei preluate, de acurateea metodelor folosite 3 metode consacrate: met. Automata : Punctul de plecare l reprezint execuia bugetului pe ultimul an ncheiat, penultimul n raport cu anul pentru care se fundamenteaz noul buget (T1). Veniturile i cheltuielile bugetului (T-1) se corecteaz, pentru bugetul anului (T+1), lundu-se n considerare previzibile modificri legislative .Neajuns - n condiiile schimbrii conjuncturii fenomenului economic i social, cifrele bugetare nu mai au aceeai evoluie liniar m. Majorarii sau a diminuarii : Are ca punct de plecare cifrele execuiei bugetare pentru mai muli ani consecutivi, din perioada premergtoare elaborrii bugetului. Pe baza acestor date se calculeaz ritmul mediu de cretere sau descretere pt anii anteriori, pentru ntregul interval, i prin extrapolare se proiecteaz tendina astfel aflat, asupra anului viitor m. Evaluarii directe : Pentru fiecare venit i cheltuial bugetar, n parte, se fac calcule distincte, de evaluare. La venituri - se ine seama de evoluia materiei impozabile, a averii, a consumului, de eventualele modificri legislative, n domeniu, iar la cheltuieli - evalurile se fac de ctre ministere, instituii beneficiare, pe baza unor norme obligatorii, baremuri stabilite prin lege

Principiul Publicitatii : presupune informarea prompt i exact asupra situaiei financiare a) dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora; b) dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora; c) publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; Sistemul bugetar este deschis si transparent, acestea realizandu-se prin:

d) mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptand informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege. Principiul Echilibrarii bugetului : echilibrul bugetar presupune acoperirea cheltuielilor pe care le reclam aciunile publice, pe seama veniturilor bugetare= veniturile sa acopere in totalit ch => v=ch * in scoala clasica deficitul bugetar este vazut ca un dublu pericol deoarce: - apare pericolul "bancrutei" pentru stat, situaie n care statul devine insolvabil i nu-i mai poate onora obligaiile. - intreinerea inflaiei - pentru c statul se angajeaz la cheltuieli mari neproductive, pune n circulaie bani suplimentari fr ca pe pia s apar bunuri i servicii, rezultnd de aici inflaie solutii : politicile contraciclice fondul de rezerv - n faza de prosperitate pentru c exist venituri

abundente, iar cheltuielile legate de intervenia statului sunt mici, se va constitui din aceste excedente un fond de rezerv. Cnd se instaleaz recesiunea i cnd se instaleaz deficitul bugetar se apeleaz la fond pentru acoperire fondul de echilibrare - procedura se declaneaz n faza de criz i nu n cea de prosperitate. n perioada de recesiune veniturile i cheltuielile nregistreaz deficit. Pentru a-l acoperi, statul, n ncercarea de asanare a crizei, se ndatoreaz. Urmeaz, ca apoi, pe msur ce economia i revine, pe seama veniturilor suplimentare i a economiei la cheltuieli s se constituie un "fond de egalizare" din care s se suporte cheltuielile cu datoria public amortizarea - se bazeaz pe presupunerea c n faza de prosperitate s-ar

putea accelera ritmul de amortizare a datoriei publice, urmnd ca n faza de criz s se ncetineasc sau s se sisteze plile cu aceast destinaie. Bugetul de stat

Gaston Jeze (1910) - a ntocmi bugetul nseamn a enumera a evalua i a compara periodic, cu anticipaie i pentru o perioad de timp viitoare, cheltuielile de efectuat i veniturile de ncasat Bugetul de stat este o list a veniturilor i cheltuielilor probabile ale statului, nscrise i comparate n ideea balansrii lor i supuse autorizrii Parlamentului. Evolutia bugetului de stat : (Capitalismul liberal) - bugetul de mijloace - resurse necesare susinerii activitilor statului bugetul de mijloace i obiective - resurse i aciuni la care statul se angajeaz interventionsmul Bugetul i lrgete simultan sfera, n timp i spaiu bugete plurianuale, buget public naional, reconsiderarea noiunii de echilibru bugetar bugetul modern bugetul modern este un act intervenionist prin aciunea veniturilor asupra structurii economice i productiv prin cea mai mare parte a cheltuielilor. Bugetul statului trebuie considerat : a. un document politic deoarece el are inciden asupra regimului politic i asupra politicii regimului n orice stat modern - bugetul exprim ntotdeauna voina politic a Guvernului i a majoritii politice parlamentare care l susine b. un document juridic, avnd n vedere natura sa legislativ (cu consecina impunerii obligatorii a prevederilor sale), dar i previzional; fiind sancionat printro lege special i, prin urmare, dobndind for juridic specific legii, bugetul este actul care autorizeaz anual ncasarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor publice c. un document financiar, datorit caracterului evolutiv al venitului i caracterului limitat al cheltuielilor, coninnd resursele i cheltuielile statului Rolul fundamental al bugetului : particip in mod direct la ndeplinirea funciilor i a sarcinilor statului;

 asigur autonomia real a colectivitilor locale din UAT garanteaz realizarea efectiv a proteciei sociale a unor categorii importante n rndul populaiei; asigur echilibrul financiar, monetar i valutar al statului => stabilizeaza econom. nat. Procesul Bugetar general *Succesiune de faze, etape, cu privire la : -Elaborarea procesului de buget ( determinarea ch si v bugetului public national) -Analiza si adoptia lui. -Executia bugetului si incheierea acestuia. -Controlul asupra tuturor acestor operatiuni Elaborarea Proiectului de buget Elaborarea procesului de buget: procesul bugetar reprezint o

multitudine de etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control si raportare ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia Reprezinta determinarea cheltuielilor si veniturilor bugetului public national. Aceasta faza este extrem de laborioasa si indelungata. Operatiunile se desfasoara la nivelul ministerului finantelor, biroul bugetar (SUA) sau la cancelarul trezoreriei (Anglia) *Ministerul finantelor, in Romania elaboreaza prognoza indicatorilor macroeconomici pt anul urmator cat si pentru urmatorii 3 ani. Desfasurare: 31 martie MFP elaboreaza prognoza indicatorilor macroeconomici pt anul urmator + 3 ani 1 mai MFP realizeaza obiectivele politicii fiscale i bugetare ( pe anul curent+3), stabileste limite de cheltuieli; acestea trec in Guvern, (15 mai) spre aprobare i informare a comisiilor Parlamentului

1 iunie MFP trimite o scrisoare-cadru (cu contextul macroeconomic, metodologii, limite de cheltuieli) ordonatorilor de credite care pna la 15 iulie trebuie sa trimita proiectele anuale ale bugetelor i anexele acestora precum i o prognoza pe urmtorii 3 ani + programul de investiii publice, detaliat pe obiective i pe ani de execuie

15 iulie-1 august se desfasoara discutii MFP ordonatori , iar pana la 1 august termen limita se depun proiectele de buget + anexele MFP ( 30 septembrie ) inainteaza proiectele legilor bugetelor + proiectie Guvernului pt asumare si votare in 15 octombrie in Parlament

Dezbaterea si aprobarea se face de care forul legislativ Parlament Dezbatere = puterea executiva Aprobare = puterea legislativa Proceduri: -dreptul Parlamentului de a aproba bugetul asa cum a fost el intocmit de catre Guvern sau de a-l respinge fara a-I putea aduce amendamente -dreptul de a-i aduce modificari, propunerile de amendamente facandu-le de obicei comisiile permanente pentru buget. *amendamentele in principiu in sensul reducerii cheltuielilor si sporirii veniturilor inscrise/compensare. In Ro in 15 oct proiectele guvernamentale ajung in comisiile permanente pentru buget ( comisii de la nivelul...?) spre analiza si amendare. Proiectul cu amendamentele propuse se dezbate in camerele reunite (sedinte comune) senatul si camera deputatilor se unesc in sedinta unde se voteaza. In caz de aprobare este publicat in MO. Daca legile bugetare nu sunt aprobate pana la 15 dec, Guv. poate solicita Parlam. procedura de urgenta. Daca legile nu sunt aprobate cu 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar -> a 12a provizorie.

Executia bugetului si incheierea acestuia. Executie: incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor autorizate de catre Parlament prin aprobarea legilor bugetare. Ministerul finantelor publice transmite ordonatorilor de credite bugetare cifrele repartizate. Credite bugetare = o alocaie din partea statului, o sum aprobat i repartizat, intrat odat cu alimentarea contului, n contul instituiei din care se pot face pli pentru destinaiile aprobate Ordonatori de credite : -principali (ministrii, primarul, presedintele consiliului judetean) -secundari (inspectorul scolar secundar) -tertiari (directorii de scoli) Incasarea veniturilor obligatie; Incasarea cheltuielilor drept Executia de casa se face prin intermediul Trezoreriei (institutie metaforic bancara a statului) Disciplina bugetara presupune un set de operatiuni: Pentru Cheltuieli : Angajarea cheltuielilor decizia care genereaza obligatia; asumarea obligatiei de a asuma o plata in viitor furnizorilor de bunuri si servicii pe temei legal;. Lichidarea - constatarea faptica; receptia pe baza de document a bunului; serviciul si stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita. Ordonantarea platii se face prin emiterea ordinului de plata, a dispozitiei de plata Plata achitarea efectiva.

Pentru Venituri:

Asezare identificarea si evaluarea materiei impozabile Lichidare determinarea cunatumului impozitului Emiterea titlului de percepere inscrierea cuantumului intr-un document Perceperea / incasarea

Incheierea executiei bugetare : -MFP contul de executie bugetara reflecta finalitatea operatiunilor Controlul bugetar : Controlul executiei bugetare : Parlament -> contul de executie bugetara, Curtea de conturi - controale, acte de descarcare de gestiune -> raport public -> Parlament dezbatere si aprobare Controlul administrativ : efectuat de catre |Curtea de conturi| - institutia suprema de control specializat extern, organisme MFP,control ierarhic Bugetele locale Liste de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale pentru un an bugetar. Cadru legislativ : - legea finantelor publice 500/2002; - legea 273/2006 privind finantele pubice locale. Sistemul bugetar : *Structura sistemului bugetar depinde de organizarea administrativa a statului. - Pt statele unitare exista bugetul adm. centrala de stat si bugetul administratiei localela niv jud, sectoarelor , municipiilor, oraselor si comunelor Bugetele locale sunt organizate n conformitate cu organizarea administrativ - teritorial

a rii n bugete pe judee, municipii, orae i comune n cadrul administraiilor publice locale, bugetele locale sunt alctuite din dou componente, fiecare avnd autonomia sa i anume: bugetele proprii ale judeelor i ale municipiului Bucureti, administrate de consiliile judeene (respectiv al municipiului Bucureti) bugetele proprii ale comunelor, oraelor, municipiilor i sectoarelor municipiului Bucureti Principii bugetare !! Se respecta aceleasi principii ca in cazul celui central insa se adauga : 1. Principiul solidaritatii 2. principiul autonomiei locale 3. p. proportionalitatii 4. p consultarii Principiul autonomiei locale financiare : Toate autoritatile au competenta de a stabili nivelul impozitelor si taxelor locale in conditiile legii. Principiul solidaritatii : Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitatilor administrativ teritoriale, precum si a pers. Fizice aflate in situatie extrema de dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara din fondurile locale. Se realizeaza la cererea pub a primarilor UAT sau din proprie initiativa Principiul Proportionalitatii Resursele uat trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile autoritatilor adm. locale stabilite de lege Principiul participarii/consultarii Autoritatile adm pub locale trebuie sa fie conultate in ceea ce priveste procesul de alocare a resurselor de la bugetul de stat catre cel local.

Procesul bugetar local

Elaborarea bugetelor ; Aprobarea bugetelor (maxim 45 de zile) ; A. Cheltuielile bugetelor locale : 1. Cheltuielile cuprinse in bugetul judetului 2. Cheltuielile prevazute in bugetele comunelor, oraselor si municipiul Bucuresti. Cheltuieli cuprinse in bugetul judetului : cheltuieli pt invatamant (primar, gimbnaz, special) cheltuieli pt finantarea unor institutii si actiuni sanitare cheltuieli pt finantarea bibliotecilor judetene cheltuieli destinate asistentei sociale invalizi, pr copilului cheltuieli pt agricultura, silvicultura, prevenirea inundatiilor cheltuieli pt drumuri judetene si sustinerea aviatiei civile cheltuieli pt sustinerea programelor de dezvoltare regionala

Cheltuieli cuprinse in bugetul oraselor,comunelor, mun Bucuresti cheltuieli pentru nvmntul precolar, liceal, profesional, postliceal, pentru internate, cmine i cantine pentru elevi cheltuieli pentru finanarea creelor, a altor instituii i aciuni sanitare cheltuieli pentru finanarea caselor de cultur i a cminelor culturale cheltuieli destinate asistenei sociale (centre de ngrijire i asisten, cantine de ajutor social, anumite ajutoare sociale) cheltuieli pentru servicii publice, dezvoltare public i locuine

B .Veniturile bugetelor locale : 1.Venituri proprii 2.Venituri de la stat - sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat - subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete 3. Alte surse de Venit - donatii si sponsorizari - sume primite de le UE si sau alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari Venituri proprii: impozitele i taxele de la populaie, de la persoanele fizice, respectiv persoanele juridice; impozitele indirecte; venituri din valorificarea unor bunuri ce aparin statului, vrsminte, amenzi i penaliti, taxe pentru folosirea terenurilor aflate n proprietatea statului, cote defalcate din impozitul pe venit - se aloca lunar in urma incasarii
*Alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit : din 100 % din bugetul local: se aloca o cota de 44%, la bugetele comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora se desfasoara activitatea de plata a impozitelor; 12% la bugetul local al judetului; si o cota de 21% intr-un cont distinct, deschis pe seama DGFPJ la trezorerie, pentru echilibrarea bugetelor locale. Pentru Bucuresti : Cota de 77% din impozitul pe venit pentru municipiul Bucuresti:22,5% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;44,5% la bugetul local al municipiului Bucuresti; 10% intr-un cont distinct, deschis pe seama DGFP Bucuresti la Trezoreria Municipiului Bucuresti, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor, precum si a bugetului local al municipiului Bucuresti.

Veniturile provenite de la nivel central ( de la stat) : - au ca principal obiectiv corectarea unor dezechilibre care intervin pe plan local

-necesitatea rezult din simpla motivaie c nivelul impozitelor i taxelor locale nu acoper cheluielile necesare furnizrii serviciilor publice - dei au obligaia de a oferi servicii echivalente din punct de vedere calitativ si cantitativ, nu toate administraiile locale beneficiaz de aceleai resurse. - exista doua categorii principale de venituri de la stat : sume repartizate/defalcate din unele venituri ale bugetului de stat - sunt destinate echilibrarii bugetului - sunt repartizate fiecarui judet in functie de capacitatea financiara ( calculata in functie de impozitul pe venit incasat pe locuitor in proportie de 70 %) si de suprafata jud (in proportie de 30 %) - alocarea : din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 21% (cot de 21% ntr-un cont distinct, deschis pe seama DGFPJ pentru echilibrarea bugetelor locale), o cota de 27% se aloca bugetului propriu al judetului, iar diferena se repartizeaza pentru bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor ; aceasta alocare se realizeaza astfel : a) 80% din suma se repartizeaza in doua etape, prin decizie a directorului Direciei Generale a Finanelor Publice Judeene, in functie de urmatoarele criterii: populaie, suprafaa din intravilanul unitii administrativteritoriale i capacitatea financiar a unitii administrativ-teritoriale ; b) 20% din suma se repartizeaz, prin hotrre a Consiliului Judeean, pentru susinerea programelor de dezvoltare locala, pentru proiecte de infrastructura care necesita cofinanare local. subventii de la bugetul de stat si alte bugete - se repartizeara pentru urmatoarele activitati : investiii finanate din mprumuturi externe; planuri i regulamente de urbanism; subvenii pentru reabilitarea termic a cldirilor de locuit; finanarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap;

 subvenii pentru reabilitarea termic a cldirilor de locuit; finanarea unitilor de asiten medico-sociale; C. Datoria publica locala Instrumentele datoriei publice locale sunt : a) titluri de valoare b) imprimuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit c) credite furnizor d) leasing financiar e) garantie locala Imprumuturile contractate de unitile administrativ-teritoriale, precum si cele contractate de operatorii economici si de serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de ctre acestea prin veniturile proprii. Dac totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaz s fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depsesc limita de 30% din media aritmetic a veniturilor proprii, sunt diminuate cu veniturile din valorificarea unor bunuri. Contractarea sau garantarea imprumuturilor Comisia de aprobare a imprumuturilor locale (rep ai MFP, MAI si ai structurilor asociative ale aut. Pub. loc) Impozitul Impozitul-reprezinta o prelevare silita, la dispozitia statului fara contraprestatii directe si immediate, cu titlu nerestituibil a unei parti din venitul sau averea persoanelor fizice si juridice, in scopul acoperiri unor nevoi sociale. Trasaturile impozitului : prelevare silita , obligatorie pe un temei legal ( suveranitatea statului)

 lipsa contraprestatiei directe si imediate ( impozit- nu exista serv direct vs taxa- exista un serv direct) titlu nerestituibil Principii ale imp. : acceptabilitate = agreabilitatea si acceptarea impozitului de catre platitorii lui stabilitatea = imp. ofera in mod stabil suficiente venituri intitutiilor statului independenta = imp. asigura institutiilor statului functionarea acestora independent de alte surse de venit eficienta = presupune ca pt. fiecare imp. instituit sa se ia in considerare toate optiunile de asezare si percepere diversitatea = impozitele care urmeaza sa se aplice sa atraga venituri pe cat posibil din impunerea unei alte forme de materie impozabile , alta decat cea care este taxata prin imp. deja existente echitabilitatea = povara fiscala trebuie sa fie atribuita echitabil intre contributori neutralitatea = carcateristica imp. de a nu interfera cu deciziile agentilor economici privind alocarea resurselor fezabilitatea = colectarea imp. sa fie cat mai simpla posibilitatea = acceptabilitatea Rolul impozitului: pe plan financiar : reprezinta principalul venit al statului pe plan economic incurajeaza sau descurajeaza anumite activitati economice si consumul bunurilor si serviciilor + influenteaza rel economice cu alte tari pe plan social e utilizat in redistribuire, ajutoare sociale, mobilizare diverse programe Cresterea presiunii fiscale = ritmul de crestere a impozitului a depasit ritmul de crestere a PIB- ului + imp creste mai repede decat venitul pe cap de locuitor Reguli ale fiscalitatii ( perceperea imp. si taxelor) :

individualitatea asigura protejarea dezvoltarii fiecarui individ ( cetatean) nediscriminarea regulile sunt valabile pt toti impersonalitatea renuntarea la imp. sintetice si trecerea la imp. analitice neutralitatea nu trebuie sa influenteze alegerile cele mai eficiente ci sa favorizeze gestionarea economiei diferentierea in functie de legitimitatea veniturilor ( legale sau nu)

Clasificarea impozitelor - Trasaturi de fond si forma (directe,indirecte) - Dupa obiectul asupra carora se aseaza (venit,avere,consum) - Dupa scopul urmarit ( i. financiar si i. de ordine) - Dupa frecventa perceperii lor la buget (ordinare si incidentale) - Dupa institutia care le administreaza (federale,unitatre) Trasaturile de fond si forma: ( incidenta impozitelor) Impozitele se clasifica in impozite directe si impozite indirecte : 1) Impozitele directe - Sunt acele impoizte stabilite nominal in sarcina pers fizice si pers juridice si sunt platite la anumite termene precizate cu anticipatie - Acestea se impun asupra veniturilor sau averii contribuabililor - Subiectul = suportatorul - Se clasifica in : Imp directe reale se aplica averii sau venitului si nu tine cont de capacitatea contributiva sau situatia personale a contribuabililor. (impozitele pe teren) Imp directe personale ( sau subiective )sunt acele impozite asezate asupra veniturilor sau averii pf sau pj, tinandu-se cont de situatia pesonala sau situatia contributiva a acestora. ( ex imp. pe salariu ) 2) In cazul impozitelor indirecte - subiectul si suportatorul nu sunt aceeasi persoana

- se impun asupra consumului unor bunuri sau servicii in general asupra vanzarii de bunuri si servicii. - ex. TVA, subiectul este patronul firmei, iar suportatorul este consumatorul de bunuri sau servicii. Clasificare dupa obiectul asupra carora se aseaza: -impozit pe venit ( ex salariu) -impozit pe avere ( pe teren) -impozit pe consum sau cheltuieli efectuate ( TVA) Clasificare dupa scopul urmarit: - impozite financiare (obisnuite)- sunt acele impozite care se utilizeaza la formarea veniturilor statului - impozite de ordine acele impozite a caror instituire este afectata sau se face pt promovarea anumitor scopuri ale statului. (ex: reducerea consumului anumitor bunuri sau servicii - accize tutun si alcool) Dupa frecventa perceperii lor la buget: - impozite ordinare ( permanente) acele impozite percepute in mod obisnuit la bugetul statului - impozite incidentale (extraordinare) acele impozite care se instituie in anumite situatii speciale. (ex: impozit pe supraprofitul de razboi?, in perioada de criza) Dupa institutia care le administreaza: - state federale impozitul bugetului federatiei, imp ale statelor/landurilor, imp locale - state unitare impozite locale( I. pe teren ), impozite ale bugetului central (TVA? ) Elemente tehnice ale impozitelor -subiect -suportator - obiect/materie impozabila

-sursa impozitului - unitate de impunere -cota impozitului -asieta fiscala -termenul de plata SUBIECT - persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului. SUPORTATOR - persoana din ale carei venituri sau avere se suporta efectiv impozitul. OBIECT/MATERIE IMPOZABILA la imp. directe materia impozabila este reprezentata de venit, bun(=averea) sau activitate la impozitele indirecte materia impozabila sunt actele de vanzare-cumparare, transferuri SURSA IMPOZITULUI - arata de unde se face plata efectiva a impozitului ( din venit sau din avere) ; UNITATE DE IMPUNERE - metoda folosita pt identificarea=masurarea materiei impozabile - prezinta forma in care se exprima materia impozabila; poate avea fie expresie monetara, fie sa fie exprimata in marimi fizice naturale. (ex: mentru patrat, centimetru cub, forma monetara) COTA IMPOZITULUI: - reprezinta marimea impozitului( suma care se datoreaza) pt fiecare unitate de impunere - exista : cote fixe si cote procentuale( proportionale, progresive, regresive)

ASIETA FISCALA: - reprezinta totalitatea operatiunilor efectuate de catre autoritati pentru identificarea subiectului si a materiei impozabile,cu scopul calcularii marimii impozitului si perceperea acestuia. TERMENUL DE PLATA: - reprezinta data limita pana la care trebuie platit impozitul; are un caracter imperativ=> sanctiuni *In afara de elementele tehnice ale imp. actul legal de instituire a unui impozit trebuie sa cuprinda autoritatea si beneficiarul imp, facilitatile fiscale acordate si sanctiunile aplicabile + caile de contestatie*( mm in caiet) Asieta Fiscala Presupune: - identificarea subiectilor - identificarea materiei impozabile - determinarea marimii impozitului - perceperea/incasarea Evaluarea materiei impozabile: A. Indirecta pe baza de prezumtie 1. Pe baza indiciilor exteioare (pe baza caracteristicilor usor identificabile ale obiectelor impozabile) nu se tine cont de situatia sociala a contribuabilului. 2. Evaluarea forfetara autoritatile fiscale si contribuabilul stabileau de comun acord valoarea materiei impozabile fara a exista pretentia de exactitate. Punctul slab al acestei metode este favoritismul sau subevaluarea obiectului impozabil.

3. (Valoarea) administrativa statul stabileste unilateral valoarea obiectului impozabil pe baza documentelor pe care le are la dispozitie; iar in cazul in care contribuabilul nu este de acord cu cuantumul sau cu hotararea, poate sa conteste acest proces de evaluare. (ex: impozitul pe ferestre)

B. Metode de evaluare directe : 1. Pe baza declaratiei tertei unei persoane este necesara neutralitatea acestei persoane, sa fie in cunostinta de cauza in legatura cu obiectul impozabil detinut de catre impozabil (ex impozitul pe salariu angajatorul este persoana terta) 2. Pe baza declaratiei contribuabilului persoanele fizice isi declara veniturile si isi calculeaza impozitele ( declara si realizeaza ch=> tine evidenta) ; Stabilimea marimii impozitului/dimensionarea: Impozite de contingentare se stabilesc in suma totala care trebuie perceputa la nivelul intregului stat care ulterior este defalcata pe unitati administrativ teritoriale si mai departe pe subiecti platitori si obiecte impozabile Impozite de cotitate se stabilesc in parte pe subiectul si obiectul impozabil in functie de anumite criterii stabilite de catre autoritatile statului ; se realizeaza prin utilizarea cotelor fixe sau procentuale. Perceperea/incasarea impozitelor: 1. Incasare indirecta : Incasare indirecta de catre unul din contribuabili Incasare indirecta incasata de arendasii de impozite (ex: Morometii) arendasii de impozite dadeau statului o suma care se considera ca ar acoperii totalitatea impozitelor dintr-o anumita zona urmand apoi ca acestia sa isi incaseze impozitele de la persoane fizice impozabile.

2. Incasarea directa pe baza aparatului specializat al statului : - de la persoanele fizice: impozite portabilecontribuabilul se deplaseaza pt a-si platai impozitul si impozite cherabile angajatii autoritatilor fiscale se deplaseaza la domiciliul oamenilor pentru colectarea impozitelor - de la persoanele juridice prin stopaj la sursa (cazul impozitelor pe salarii - se opreste suma impozabila din salariul angajatilor) sau metoda timbrelor fiscale anumite impozite care se platesc prin achitarea de timbre fiscale. Cote de impozitare Reprezinta marimea impozitului pentru fiecare unitate de impunere. Se calculeaza aplicand cota de impozitare bazei impozabile. Cote de impozitare sunt : 1. Cote fixe (forfetare) sunt stabilite in sume fixe pentru fiecare unitate de impunere fara a tine cont de averea sau situatia sociala a contribuabilului si de valoarea materiei impozabile. Se utilizeaza in special in cazul materiilor impozabile exprimate in marimi naturale. 2. Cote procentuale reprezinta un procent din suma in lei a materiei impozabile (aceste cote procentuale se aplica acelei materii impozabile exprimate valoric-in forma monetara?) clasificare : a) proportionale :[ In Romania (16%)] : sunt acele cote al caror procent ramane neschimbat, nu se modifica odata cu cresterea/ descrestera materiri impozabile.

b) progresive : sunt acele cote a caror procent creste odata cu cresterea materiei impozabile sau in functie de natura venitului si de categoriile de platitori; exista progresivitate orizontala si progresivitate verticala: cote progresive orizontale in cazul a doua venituri de aceeasi marime, cotele de impozitare sunt diferite in functie de natura venitului sau categoriile de platitori; cote progr.. verticale procentul de impozitare creste pe masura cresterii veniturilor cat si in functie de natura veniturilor si categoriilor de platitori; acestea la randul lor se impart in : cote progresive verticale simple -impozitul se calculeaza inmultind cota corespunzatoare nivelului materiei impozabile cu intreaga suma a materiei cotele progresive verticale compuse (pe transe): materia impozabila este impartita pe transe, impozitul se calculeaza inmultind fiecare transa cu cota corespunzatoare 3. Cote regresive : sunt acele cote care scad pe masura cresterii materiei impozabile. *Baza impozabile = venitul brut - contributiile - deducerea personala de baza. *Venitul net = venitul brut impozit contributii. Optiunile fiscalitatii 1. 2. 3. Optiunea sociala (poate sa tina/sa nu tina cont de situatia individului) statul alege dintre impozite reale si impozite personale (=imp directe) Optiunea economica statul alege intre impozite pe venit, impozite pe capital si impozite pe consum/cheltuieli (= se refera la obiectul imp) Optiunea juridica presupune ca statul sa aleaga intre impozite directe si impozite indirecte.

Optiunea sociala Impozitele reale sunt asezate asupra materiei brute fara a tine cont asupra situatiei contribuabilului => ratiunea materiala Impozitele personale sunt acele impozite in cazul carora statul ia in considerare situatia sociala a contribuabilului (se realizeaza o personalizare a impozitului). *? Materia impozabila sau obiectul impozabil impuneri poate fi considerat insusi contribuabilul (ex: capitatia). Optiunea economica Impozite pe capital - impozitarea materiei care constituie patrimoniul sau averea contribuabilului Impozite pe consum - impozitarea elementelor avutiei contribuabilului in momentul in care acestea ies din patrimoniul platitorului Impozitul pe venit - impozitarea materiei care intra in patrimoniul constribubbilului

Venitul = o suma de bani provenita dintr-o sursa permanenta in mod constant. (forma monetara, sursa fixa, periodicitatea venitului). Impozitul pe venit : impozit sintetic (pe venitul global) : sistem progresiv de impozitare; Impozit analitic (pe diverse tipuri de venit)

Impozitul pe capital : capital mobilial capital imobilial capital productiv capital neproductiv impozite asupra capitalului : sunt suportate din veniturile generate de diverse elemente de capital

impozite din capital : sunt suportate din insasi substanta capitalului ducand la o deteriorare a acestuia. Impozit sintetic : prelevari asupra capitalului pe timp de criza; prelevari asupra capitalului sub forma de succesiune (dupa decesul unei persoane) Impozit analitic : impozite asupra posesiei de capital; impozite asupra transferurilor de capital (transferuri cu titlu oneros, transferuri cu titlu gratuit).

Intrebari examen : 1. Explicati caracteristicile impozitelor ce reies din definitia de mai sus. 2. TVA este un impozit sau o taxa ? Diferenta dintre taxa si impozit. 3. Ce este bugetul de stat ? 4. Ce este sistemul bugetar ? 5. Ce repr. Operatiunea de consolidare a bugetelor ? 6. Ce sunt excedentul si deficitul bugetar ? 7. Care sunt modalitatile de acoperire a deficitului bugetar ? 8. Ce presupune solutia a 12a provizorie ? 9. Diferenta intre bugete anexe si bugete autonome ? 10. Ce sunt ramasitele bugetare ?

Caracteristici Posibilitate de excluziune (raionalizarea posibil) Rivalitate A (raionalizare Bunuri private pure de dorit: - costuri de excludere mici Cm>0) - produse de firme private - distribuite prin intermediul pieei - finanate prin vnzarea lor pe pia Ex. alimente, nclminte

Imposibilitate de excluziune (raionalizarea imposibil) D Servicii colective mixte - sunt consumate colectiv, dar sunt supuse aglomerrii - produse de firme private sau de ctre sectorul public si distribuite prin intermediul pieei sau gratuit - finanate prin pre sau din venituri provenite din impozite - apar cand drepturile de proprietate nu exista sau nu sunt definite Ex. resurse comune (resurse marine - peste) Non-rivalitate C B (raionalizare Servicii colective mixte Servicii colective pure nedorit: - distribuite prin intermediul - costuri de excludere mari Cm = 0) pieei cu subvenii sau taxe - produse de sectorul public sau de coercitive firme private contractate de guvern - finanate prin vnzare - distribuite gratuit Ex. sisteme de transport, - finanate din impozite tuneluri, poduri, terenuri de Ex. aprarea naional, iluminatul sport, public