UNIVERSITATEA DANUBIUS

Specializarea: Contabilitate și informatică de gestiune

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR

LA S.C. SUPERBO S.R.L.

Coordonator științific:

Absolvent:

2022
 CUPRINS

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR LA S.C. SUPERBO S.R.L.2

CAPITOLUL I.................................................................................................................................2
DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE..................................................2
1.1.INTRODUCERE........................................................................................................................2
1.2.PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICE PRIVIND STOCURILE...........................2
1.3.CLASIFICAREA STOCURILOR.............................................................................................2
1.4.ELEMENTELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL..........................................3
CAPITOLUL II................................................................................................................................4
STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIUNEA ŞI ANALIZA STOCURILOR LA S.C. SUPERBO
S.R.L. 3
2.1. GESTIUNEA STOCURILOR LA S.C. SUPERBO S.R.L.......................................................4
2.2. ANALIZA STOCURILOR LA S.C. SUPERBO S.R.L..........................................................7
BIBLOGRAFIE..............................................................................................................................16

1
 CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE

1.1. INTRODUCERE
Lucrarea intitulată „Contabilitatea şi analiza stocurilor”, cu studiu de caz la S.C.
SUPERBO S.R.L., este structurată pe doua capitole mari, CAPITOLUL I - Prezentare
elemente teoretice privind si CAPITOLUL II - Studiu de caz privind contabilitatea
stocurilor la S.C. SUPERBO S.R.L. – cuprinde operații contabile efectuate în cadrul societății,
analiza stocurilor la această societate, precum şi calculul indicatorilor de analiză a stocurilor pe
perioada 2017-2019.
1.2. PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICE PRIVIND STOCURILE
“Stocurile sunt active circulante:
- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
- în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;
- sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.”1
Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în curs de execuţie,
ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţională a Standardelor
Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 “Stocuri” aplicată începând cu 1.01.1976 şi
revizuită ulterior, defineşte stocurile ca fiind un element de activ, iar preţul de achiziţie al
acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de
transport şi aprovizionare. Stocurile pot fi: bunuri achiziţionate în scopul revânzării sau orice altă
achiziţie având acest scop; bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere; materii
prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie; costul serviciului
pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii.
1.3. CLASIFICAREA STOCURILOR
În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate în funcţie de patru
criterii: fizic, destinaţie, faza ciclului de exploatare şi locul de creare a gestiunilor. Conform
acestor criterii stocurile cuprind:
- materii prime, care participă direct la procesul de fabricare a produselor şi se regăsesc
în componenţa lor parţial sau integral, în stare iniţială sau transformată;

1
OMFP nr.3055/29.10.2009, Reglementări conforme cu Directivele a IV- a și a VII-a ale Comunității Economice
Europene .

2
 - materiale consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili,
piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care
participă indirect sau ajută în procesul de producţie fără a se regăsi, de regulă, în produsul
rezultat;
- produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale;
- producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin toate
fazele de producţie, produse nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi lucrările şi
serviciile în curs de execuţie sau neterminate;
- mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpără în vederea revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
S.C. SUPERBO S.R.L. înregistrează stocurile în contul 371- „Mărfuri” care este
desfăşurat pe conturi analitice, astfel: 371.310 – Piese originale; 371.320- – Accesorii; 371.330 –
Materiale pentru vopsitorie; 371.350 – Uleiuri; 371.360 – Anvelope; 371.370 – Piese alte mărci.
- ambalajele, cuprind bunuri necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul transporturii
lor şi depozitării, sau pentru prezentarea lor comercială.
Categorii distincte în cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar, baracamentele şi
amenajările provizorii.
După locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupează în:
stocuri aflate în depozitele întreprinderii, stocuri în curs de aprovizionare, sau sosite şi
nerecepţionate, stocuri sosite fără factură, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri facturate dar
nelivrate, stocuri aflate la terţi.
1.4. ELEMENTELE SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL
Operaţiile cu stocuri care au loc în cadrul întreprinderii, grupate după conţinutul lor, sunt:
1. Operaţii de aprovizionare şi conservare;
2. Operaţii de eliberare din depozit;
3. Operaţii de inventariere.
Aceste operaţii sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative distincte.
În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor, legislaţia în vigoare prevede
următoarele obligaţii pentru agenţii economici:
- bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate şi se
operează în evidenţa locurilor de depozitare;
- bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar nerecepţionate se înregistrează
distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează în contabilitate ca ieşiri din gestiune
pe baza documentelor justificative.

3
 CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND GESTIUNEA ŞI ANALIZA STOCURILOR LA
S.C. SUPERBO S.R.L.

2.1. GESTIUNEA STOCURILOR LA S.C. SUPERBO S.R.L.

Având activitate de comerţ , S.C. SUPERBO S.R.L., înregistrează în gestiunea sa
mărfurile ca bunuri achiziţionate din afara unităţii pentru a fi vândute în aceeaşi stare, fără vreo
prelucrare suplimentară.
În cadrul unităţii evidenţa mărfurilor se ţine la costul de achiziţie.
Mărfurile se achiziționează în vederea desfacerii en gross către diferitele societăți
comerciale, evidenţa lor se ţine la preţul de achiziție, format din costul de achiziţie. Prețul de
desfacere este negociat cu clienții societății în funcție de volumul vânzărilor, perioda de
decontare etc., la care se aplică taxa pe valoarea adăugată care se va regulariza cu bugetul
statului, ţinând seama şi de celelalte categorii de TVA. Diferenţa dintre preţul de vânzare , şi
costul de achiziţie al mărfurilor, formează rabatul (adaosul) comercial care trebuie să asigure
rentabilitatea economică.
În cadrul societăţii, contabilitatea sintetică a circulaţiei mărfurilor, utilizează metoda
inventarului permanent, iar contabilitatea analitică se organizează pe sortimente de mărfuri, după
metoda cantitativ – valorică, utilizându-se „Fişele de magazie” deschise pentru fiecare sortiment
de mărfuri.
Societatea analizată utilizează pentru evidenţa elementelor patrimoniale de natura
stocurilor, metoda Costului Mediu Ponderat pe loturi (după fiecare intrare).
Această metodă permite evaluarea ieşirilor în cursul perioadei de gestiune, fiind
considerată mai apropriată de practica inventarului permanent, prezintă însă inconvenientul unui
calcul relativ complex, cu volum mare de muncă în condiţiile în care unitatea nu este dotată cu
tehnică de calcul corespunzătoare.
Societatea analizată este dotată cu o astfel de tehnică de calcul având un program propriu
de gestiune, însă inconvenientul este că metoda utilizată de acest program(metoda Costului
Mediu Ponderat) este recomandată în condiţii de relativă stabilitate a preţurilor.
Celelalte metode de evaluare a ieşirilor de stocuri trebuie analizate în funcţie de
fenomenul de mişcare a preţurilor şi politica contabilă a firmei deoarece aceleaşi ieşiri, evaluate
după metode diferite, conduc la valori diferite ale rezultatului contabil (profitului) şi mărimii
stocurilor.

4
 În ceea ce priveşte inventarierea generală a patrimoniului, conform normelor contabile, se
cunoaşte că societăţile comerciale sunt obligate să desfăşoare astfel de acţiuni în unul din
momentele:
- la începutul activităţii;
- cel puţin o dată pe an, de regulă la sfârşitul anului;
- pe parcursul funcţionării sale, în cazul fuzionării, divizării sau încetării
activităţii;
- în cazul modificării preţurilor;
- la cererea organelor de control;
- ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri în gestiune;
- cu prilejul reorganizării gestiunilor;
- ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră sau în alte
cazuri prevăzute de lege.
De regulă, necesitatea inventarierii apare în două momente:
- în cursul exerciţiului pentru controlul gestiunilor;
- la închiderea exerciţiului pentru stabilirea situaţiei patrimoniale reale, în
vederea întocmirii bilanţului contabil.
În cadrul S.C. SUPERBO S.R.L., inventarierea stocurilor se face, de regulă, o dată la trei
luni de zile.
Numărul de inventarieri anuale se stabileşte în funcţie de organizarea evidenţei operative
şi a contabilităţii analitice. Obiectul inventarierii poate fi reprezentat numai de o parte din
patrimoniu, de o anumită categorie, cum este cazul inventarierii stocurilor.
Răspunderea pentru executarea lucrărilor de inventariere revine conducătorului unităţii şi
directorului financiar-contabil, sau contabilului şef. Contabilul şef trebuie să organizeze, să
îndrume şi să verifice activitatea comisiilor de inventariere, fiind membru în comisia centrală de
inventariere.
Lucrările de inventariere cuprind următoarele etape18:
 pregătirea inventarierii;
 inventarierea propriu-zisă;
 stabilirea rezultatelor;
Faza de pregătire a operaţiunii de inventariere presupune emiterea unei „Decizii de
inventariere” de către conducerea unităţii, decizie scrisă, în care se menţionează în mod
obligatoriu: componenţa comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a

18
Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii şi a Ordinului Ministerului Finanţelor nr. 2861/2009 , aprobarea
Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului.

5
inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, precum şi data de începere şi terminare a
operaţiunilor.
Comisia de inventariere numită trebuie să fie formată din cel puţin două persoane. Nu pot
face parte din comisie contabilul care ţine evidenţa gestiunii şi gestionarul, acesta din urmă având
însă obligaţia să asiste la desfăşurarea inventarierii.
Lucrările premergătoare de la compartimentul contabilitate se referă la înregistrarea la zi a
tuturor operaţiilor de intrări şi ieşiri de stocuri în contabilitatea sintetică şi analitică, verificarea
exactităţii înregistrărilor în conturi şi stabilirea soldurilor conturilor sintetice şi analitice, în
vederea comparării lor cu situaţia faptică.
Înaintea începerii inventarierii propriu-zise, gestionarul dă o declaraţie scrisă, din care să
rezulte dacă: are materiale şi în alte locuri depozitate; are materiale aparţinând altor unităţi, cu
sau fără documente, are plusuri sau minusuri de care are cunoştinţă; a primit sau a eliberat valori
materiale fără documente; are documente care nu au fost operate sau predate la contabilitate etc.
declaraţia gestionarului va cuprinde şi numărul şi data ultimului document de intrare sau de ieşire
a bunurilor în şi din gestiune; declaraţia se datează şi se semnează de către gestionar şi de către
comisia de inventariere.
 Inventarierea propriu-zisă presupune constatarea faptică a elementelor
inventariate, existente în gestiune şi înscrierea lor în „Listele de inventariere” care se întocmesc
pe locuri de depozitare şi pe gestionari, pe categorii de bunuri, liste distincte pentru bunurile
proprii corespunzătoare calitativ, de cele depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare sau
greu vandabile.
„Listele de inventariere” se întocmesc în trei exemplare, din care unul se lasă
gestionarului. Se semnează filă cu filă de către comisia de inventariere şi de către gestionar, iar pe
ultime filă a listei gestionarul menţionează dacă toate valorile materiale au fost inventariate şi
consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa, dacă au fost determinate corect, iar preţurile
înscrise corespund celor reale.
 Stabilirea rezultatelor şi regularizarea diferenţelor constatate la inventariere.
În această etapă se determină rezultatele inventarierii prin trecerea în „Listele de
inventariere” a datelor din contabilitate şi compararea lor cu cele faptice, stabilindu-se diferenţele
în plus sau în minus faţă de cele din teren. Dacă cantităţile şi valorile constatate faptic sunt mai
mari decât cele din contabilitate, diferenţa reprezintă plus de inventar, iar în situaţie inversă,
minus de inventar, calculele fiind făcute direct pe Listele de inventariere.
Regularizarea diferenţelor se poate face prin compensarea plusurilor cu minusurile, cu
respectarea reglementărilor legale, care se admite în următoarele condiţii:

6
 - se compensează numai sorturi ale aceluiaşi sortiment de bunuri, uşor
confundabile între ele;
- compensările se fac numai pentru diferenţele constatate în aceeaşi gestiune;
- compensările se fac pentru diferenţele constatate în cadrul aceluiaşi exerciţiu.
Tehnica compensării presupune compensarea plusurilor constatate cu minusurile
înregistrate, compensarea făcându-se în limita minusului şi la preţul cel mai mic, pentru cantităţi
egale de plusuri şi minusuri.
Conducerea S.C. SUPERBO S.R.L. admite compensarea, dar întrucât bunurile
confundabile sunt în sortimente reduse şi nu s-au înregistrat minusuri la inventariere, aceasta nu
s-a realizat până acum.
Avantajele organizării contabilităţii analitice a stocurilor după metoda cantitativ-valorică
în condiţiile efectuării inventarierii:
- se poate corecta inventarul dacă există erori evidente de preţuri (prin compensarea
preţurilor din inventar cu cele din evidenţa analitică);
- se poate face verificare prin sondaj asupra unui lot de mărfuri, de produse, comparând
datele din contabilitate cu cele din realitate, fără a fi nevoie de inventariere totală şi de numirea
unei comisii de inventariere.
2.2. ANALIZA STOCURILOR LA S.C. SUPERBO S.R.L.
Dimensionarea optimă a stocurilor de mărfuri constituie condiţia esenţială a maximizării
efectelor economice în cadrul S.C. SUPERBO S.R.L.
Pentru realizarea unei analize a stocurilor sunt necesare informaţii obţinute din balanţa
circulaţiei mărfurilor aparţinând firmei analizate, din inventarierile efectuate periodic şi din
sistemul de gestiune a stocurilor de mărfuri.
Pe baza acestor informaţii, se pot analiza următoarele probleme:
- analiza gradului de realizare a stocurilor finale, care oferă o imagine fidelă
asupra volumului sau valorii mărfurilor existente la un moment dat în unitatea comercială;
- analiza stocului mediu de mărfuri, care ne oferă o imagine asupra volumului
sau valorii mărfurilor existente într-un interval de timp (trimestru, an);
- analiza vitezei de rotaţie a mărfurilor, care exprimă ritmicitatea aprovizionărilor
şi poate fi determinată în zile sau în număr de rotaţii
In ceea ce urmează , voi prezenta o situaţie a fluxului de mărfuri pe intervalul 2007–
2009, având drept obiectiv calculul stocului final de mărfuri în intervalul analizat.

7
Tabelul nr. 1 SITUAŢIA FLUXULUI DE MĂRFURI LA S.C. SUPERBO S.R.L.

Nr. Denumire Stoc iniţial Intrări Desfaceri

crt produs 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009
1 Piese 300024,10 354122,05 380996,55 4272112,10 4725127,80 4657029,90 4018014,15 4498253,30 4389136,08
originale
2 Accesorii 93125,00 125312,20 154351,63 307100,15 445154,70 548567,36 358335,00 430421,81 605226,47

3 Materiale 49223,51 51122,74 43922,02 594102,20 684127,13 731825,01 535218,02 667128,32 626705,12
vopsitorie
4 Uleiuri 32722,47 45327,12 56141,97 423171,17 575132,01 693328,32 400213,07 528312,29 611996,68

5 Anvelope 535,03 724,74 988,34 101312,00 187524,52 182048,42 92314,12 167821,23 170288,45

6 Piese alte 20317,31 27127,22 23678,53 425841,02 499848,45 524256,40 312127,01 400237,08 456754,51
mărci
Total 495947,42 603736,07 660079,04 6123638,64 7126914,61 7337055,41 5716221,37 6692174,03 6860107,31
Sursa: Date preluate din balanţele de verificare analitice aparţinând S.C. SUPERBO S.R.L.

8
2. CALCULUL INDICATORILOR DE ANALIZĂ A STOCURILOR
Tabelul nr. 2. ANALIZA DINAMICII ŞI STRUCTURII STOCURILOR FINALE
Sursa: Date preluate din balanţele de verificare analitice aparţinând S.C. SUPERBO S.R.L.
Nr. Denumire Stoc final (lei) SF(lei) I (%) g (%)
crt. produs
2017 2018 2099 2019/2017 2019/2018 2019/2017 2019/2018 2017 2018 2019
1 Piese 554122,05 580996,55 648890,37 94768,32 67893,82 117,10 111,69 61,340 55,947 57,069
originale

2 Accesorii 41890,15 140045,09 97692,52 55802,37 -42352,57 233,21 69,76 4,637 13,486 8,592

3 Materiale 108107,69 78121,55 149041,91 40934,22 70920,36 137,86 190,78 11,967 7,523 13,108
vopsitorie
4 Uleiuri 55680,57 92146,84 137473,61 81793,04 45326,77 246,90 149,19 6,164 8,873 12,091

5 Anvelope 9532,91 20428,03 12748,31 3215,4 -7679,72 133,73 62,41 1,055 1,967 1,121

6 Piese alte 134031,32 126738,59 91180,42 -42850,9 -35558,17 68,03 71,94 14,837 12,204 7,019
mărci
Total 903364,69 1038476,65 1137027,14 233662,45 98550,49 125,87 109,49 100 100 100

SF = SI + I – E I (%) – indicele de dinamică

SF – variaţia stocului final g (%) – structura stocului final.

9
 În urma calculelor făcute se pot face următoarele comentarii:
În perioada de analiză 2019 faţă de anul 2017 ca an de referinţă, în ceea ce priveşte
dinamica stocului final de mărfuri, se înregistrează o creştere considerabilă a stocului final de
mărfuri de 233662,45 lei, determinată în principal de către devansarea fluxului de aprovizionare
de către cel de desfaceri al firmei.
Această evoluţie este determinată pe de o parte de o reducere a stocului de „piese alte
mărci” cu 42850,90 lei, iar pe de altă parte de creşteri considerabile a stocului celorlalte produse.
O pondere importantă o au piesele originale care reprezintă 57 % din totalul stocului final.
Şi în perioada de analiză 2019 fată de anul 2018, se înregistrează o creştere a stocului final
mai puţin semnificativă de 98550,49 lei şi care este determinată pe de o parte de reduceri
importante de stocuri finale de „accesorii” cu 42352,57 lei, de „piese alte mărci” cu 35558,17 lei
şi de „anvelope” cu 7679,72 lei, dar şi de creşteri de stocuri finale de mărfuri printre care cea mai
semnificativă este creşterea stocului de „materiale pentru vopsitorie” de 70920,36 lei.
În ceea ce priveşte structura stocului final de mărfuri, în perioada 2019 faţă de 2017 ca an
de referinţă, s-au înregistrat schimbări majore din acest punct de vedere, creşteri majore a
stocului de mărfuri, dar şi scăderi semnificative a stocului final printre care cea mai importantă
este cea de „piese alte mărci” cu circa 7 % din totalul stocului.
În perioada de analiză 2019 faţă de 2018 ca an de referinţă, s-au înregistrat şi creşteri ale
stocului („materiale vopsitorie” cu circa 6%) şi diminuări ale stocului („accesorii” cu circa 5 %).
Din rezultatele analizei dinamicii stocului final de mărfuri deducem că firma are o
problemă o problemă în ceea ce priveşte valoarea mare stocului final de mărfuri şi care este
determinată în principal de întrările de mărfuri în loturi mari fără a fi asigurată desfacerea, dar şi
de aprovizionări masive a stocului de mărfuri sezoniere.
Firma trebuie să gestioneze mai atent stocul de mărfuri, să elimine produsele cu mişcare
lentă şi să reducă stocul de produse sezoniere, deoarece acestea măresc odată cu stocul final de
mărfuri şi cheltuielile cu depozitarea şi păstrarea lor, reducând astfel profitul firmei.

10
Denumire Desfaceri totale Desfaceri medii zilnice Structura desfacerilor
Durata medie de rotaţie (zile)
produs
(lei) (lei) (%)

2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019
Piese 4018014,15 4498253,3 4389136,08 11161,15 12495,15 12192,04 70,2914 67,2166 63,9806 40 38 37
originale
Accesorii 358335,00 430421,81 605226,47 995,38 1195,62 1681,18 6,2687 6,4317 8,8224 40 40 40

Materiale 535218,02 667128,32 626705,12 1486,72 1853,13 1740,85 9,3631 9,9688 9,1355 39 38 38
vopsitorie
Uleiuri 400213,07 528312,29 611996,68 1111,70 1467,53 1700 7,0014 7,8945 8,9211 39 38 37

Anvelope 92314,12 167821,23 170288,45 256,43 466,17 472,86 1,6149 2,5077 2,4823 38 38 37

Piese alte 312127,01 400237,08 456754,51 867,02 1111,77 1268,76 5,4604 5,9807 6,6581 39 38 38
mărci
Total 5716221,37 6692174,03 6860107,31 15878,4 18589,4 19055,85 100 100 100 - - -
Tabelul nr. 3. SITUAŢIA PRIVIND DURATELE DE ROTAŢIE A STOCULUI PE TIPURI DE PRODUSE

Sursa: Date preluate din balanţele de verificare analitice aparţinând S.C. SUPERBO S.R.L.

11
Continuare tabel nr. 3.

(Durata medie de rotaţie a stocului (Stocul mediu)

mediu)
2017 2018 2019 2017 2018 2019
28,1165748 25,5423162 23,6728126 4464,46 474815,70 451105,48
2,5074956 2,5726875 3,5289446 39815,20 47824,80 67247,20
3,6516260 3,7881376 3,4714900 57982,08 70418,94 66152,30
2,7305293 2,9999021 3,3008051 43356,3 55766,14 62900,00
0,6136810 0,9529350 0,9184510 9744,34 17714,46 17495,82
2,1295455 2,2726559 2,5300874 33813,78 42247,26 48212,88
39,7494522 38,1286343 37,4225907 631157,70 708787,30 713113,68

= 37,42 – 39,75 = - 2,33 zile în perioada analizată are loc o accelerare a stocului

mediu de mărfuri cu 2,33 zile. = 37,42 – 38,13 = - 0,71 zile

în această perioada are loc o scădere a vitezei de rotaţie a stocului mediu de mărfuri cu 0,71 zile.

=
Tabelul nr. 4. ANALIZA STOCURILOR MEDII DE MĂRFURI
Nr. Denumire 2019/2018 2019/2017
/ /
crt. produs
2017 2018 / 2019
1 Piese -23710,22 4659,48 11161,15 12495,15 12192,04
originale
2 Accesorii 19422,40 27432 995,38 1195,62 1681,18
3 Materiale -4266,64 8170,22 1486,72 1853,13 1740,85
vopsitorie
4 Uleiuri 7133,86 19543,70 1111,70 1467,53 1700
5 Anvelope -218,64 7751,48 256,43 466,17 472,86
6 Piese alte 5965,62 14399,1 867,02 1111,77 1268,76
mărci
Total 4256,46 81903,88 15878,4 18589,4 19055,85

12
 = cifra de afaceri zilnică (desfaceri medii zilnice).

= / 360(zile)

Perioada de analiză 2019 faţă de 2018:

S (piese originale) 09/08 = - 23710,22 lei

= = (12192,05 – 12495,15) 38

= - 303,10 38 = - 11518,17 lei

= = 12192,05 ( 37 –38 )

= - 12192,05 lei

S (piese originale) 09/08 = +

= - 11518,17 – 12192,05 = - 23710,22 lei

13
Analiza stocului mediu de mărfuri la nivelul întregii activităţi:
Perioada de analiză 2019/2017:

= 81903,88 lei

= = (19055,86 – 15878,40) * 39,75

= 3177,46 * 39,75 = 126304,035

= = 19055,86 * (37,42 – 39,75 )

=19055,86 (- 2,33) = - 44400,15 lei

= + = 126304,035 – 44400,15 = 81903,88 lei

Concluzii:
Pe total activitate, stocul mediu de mărfuri înregistrează o creştere cu aproximativ
82000 lei în anul 2019 fată de anul 2017, care se datorează influenţei celor doi factori, şi
anume:
- creşterea vânzărilor medii zilnice de la 15878 lei/zi în 2017 la 19055 lei/zi în 2019,
încurajează o creştere justificată a stocului mediu de mărfuri cu 126304 lei;
- influenţa celui de-al doilea factor calitativ care se manifestă pozitiv prin accelerarea
vitezei medii de rotaţie cu 2,33 zile rezultând astfel o diminuare a stocului mediu cu 44400
lei.
Perioada de analiză 2019/2018:

= 4256,46 lei

= = (19055,86 – 18589,40)* 38,13

=466,46 * 38,13 = 17786,12 lei

= = 19055,86 (37,42 – 38,13 )

=19055,86 ( - 0,71) = - 13529,66 lei

= 17786,12 – 13529,66 = 4256,46 lei.

Concluzii:

14
 Pe total activitate, are loc o creştere a stocului mediu de circa 4000 lei, mai puţin
semnificativă fată de perioada analizată anterior, care se datorează influenţei combinate a
următorilor factori:
- creşterea vânzărilor medii zilnice de la 18589,40 lei/zi în 2018 la 19055,86 lei/zi în
2019 care au dus la o mărire a stocului mediu de 17786 lei;
- accelerarea vitezei medii de rotaţie a stocului cu 0,71 zile care a dus la diminuarea
stocului mediu cu circa 13530 lei.

15
 BIBLOGRAFIE

1.Garbina M. ,Bunea St. , “Sinteze , studii de caz si teste grila privind aplicarea
IAS(revizuite)-IFRS” , Editia a III-a revizuita, Editura CECCAR, Bucuresti, 2007.
2. Plesea D. , “Bazele contabilitatii-Contabilitate financiara” vol. II, Editura Omnia Uni
S.A.S.T , Brasov ,2005.
3.Plesea D., “Contabilitatea financiara a agentilor economici”(Reglementari contabile
conform cu directivele europene), Editura Romprint , 2008 .
4.***-Reglementari contabile 2010, ed. ingrij. de Nicolae Mandoiu, Editura Con Fisc ,
Bucuresti , 2009 .
5.***-Standardul International de Contabilitate nr.2 (IAS 2)-Stocuri, Ghid practice, Editia a
II-a revizuita, Editura Irecson , Bucuresti, 2007.
6.***-OMFP nr. 3055/29.10.2009, Reglementari conforme cu Directivele a IV-a si a VII- ale
Comunitatii Economice Europene.
7.***-Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, cu modificarile ulterioare.
8.***-Ordinul Ministerului Finantelor nr. 2861/2009.
9.***-Regulamentul de aplicare a Leii contabilitatii si a Ordinului Ministerului Finantelor nr.
2861/2009 , aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimonului.

16