FACULTATEA DE MEDICINĂ

PROGRAMUL DE STUDII: MASTER - MANAGEMENT SANITAR

DISCIPLINA: MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

REFERAT

Bugetul de venituri și cheltuieli – instrument al managementului

financiar la Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva

PATAKI GABRIELA MONICA

GRUPA III

Sibiu

2022
 CUPRINS

Capitolul 1......................................................................................................................................2
1.1. Trăsăturile Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, potrivit Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății......................................................................................................2
1.2. Misiunea, viziunea și obiectul de activitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva..........2
1.3. Organizarea, resursele și infrastructura Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva....................3
1.4. Analiza SWOT a Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva......................................................4
Capitolul 2......................................................................................................................................5
2.1. Finanțarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în anul 2021............................................5
2.2. Analiza nivelului și structurii resurselor financiare ale Spitalului Judeţean de Urgenţă
Deva în anul 2021........................................................................................................................6
2.3. Propuneri de îmbunătățire a finanțării Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în contextul
alocării resurselor publice pe baza costurilor standard pe grupe de diagnostic (DRG)...............6
Capitolul 3......................................................................................................................................8
Cheltuielile Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în anul 2021......................................................8
3.1. Analiza nivelului și structurii cheltuielilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, potrivit
clasificației economice.................................................................................................................8
3.2. Analiza calității gestiunii economico-financiare a Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva din
perspectiva eficienței utilizării resurselor financiare...................................................................9
3.3. Propuneri de creștere a eficienței utilizării resurselor financiare..........................................9
Bibliografie...................................................................................................................................11

1
 Capitolul 1
Prezentarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva

1.1. Trăsăturile Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, potrivit Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății
Potrivit prevederilor Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Republicată,
cu modificările și completările ulterioare, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva,
Consiliul de Administraţie deține, următoarea componenţă:
- un corespondent al Președintelui Consiliului Județean Hunedoara;
- 2 corespondenţi numiţi de Consiliul Judeţean Hunedoara;
- 2 corespondenți numiți de Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara;
- un corespondent al structurii teritoriale al Colegiului Județean al Medicilor, cu statut de invitat;
- un corespondent al structurii județene a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor
şi Asistenţilor medicali din România, cu statut de invitat;
-un corespondent al sindicatului reprezentativ din unitate cu statut de invitat;

1.2. Misiunea, viziunea și obiectul de activitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva

    Misiunea spitalului în viitor, este de a oferi o abordare multidisciplinară a serviciilor
medicale de înaltă calitate, cu rol important în nevoile pacientului, atât din punct de vedere al
diagnosticării, cât și al tratării, într-un mediu sigur, alineat la principiul îmbunătățirii continue.
  Viziunea celor care conduc Spitalul Județean Deva, trebuie să reprezinte un interes
major, ca acesta să devină un spital reprezentativ, dotat cu aparatură medicală performantă și
resurse umane specializate, în vederea creșterii satisfacției pacienților, asigurarea unui act
medical sigur, și crearea unui mediu propice pentru toți salariații.
În raport cu obiectul de activitate ce-i revin în asistența medicală, spitalul Judeţean de
Urgenţă Deva asigură:
- scăderea și excluderea bolilor transmisibile, profesionale, cronice şi degenerative.
- punerea la dispoziție de servicii medicale preventive, curative, de recuperare şi paliative, care
și exemple: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratamente medicale şi/sau
chirurgicale, în grijire, recuperare, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare
şi masă.
- punerea la dispoziție a unor condiţii optime de investigaţii medicale, tratament, igienă
alimentelor şi de prevenire a infecţiilor căreia îi corespund asistența medicală în conformitate cu
legislația în vigoare, şi răspunde de asigurarea lor.
2
- asistenţa medicală de urgenţă să fie făcută fără nici o discriminare legată de criterii de
naţionalitate, vârstă, sex, rasă, convingeri politice şi religioase, etnie, orientare sexuală,
apartenență socială sau antipatii personale, indiferent dacă pacientul are sau nu asigurare
medicală.
- respectarea criteriile de internare de urgenţă a pacienţilor consultaţi/asistaţi la UPU-SMURD şi
criteriile de transfer de urgenţă către alte spitale – stabilite prin norme de aplicare.
- asistenţa de urgenţă se aplică oricărei persoane aflate în stare critică, iar după stabilizare se
asigură transportul către o altă unitate de profil, dacă competențele unității sanitare sunt depășite.
- stabilirea factorilor de risc din mediul de viaţă şi de muncă şi a influenţei acestora asupra stării
de sănătate a populatiei;
- atât pacientul cât și persoanele apropiate trebuie înștiințate asupra bolii, şi de asemenea trebuie
obţinut consimţământul acestora pentru efectuarea tratamentelor;
- prevenirea si combaterea infectiilor asociate asistentei medicale;
- efectuarea consultaţiilor, investigaţiilor, tratamentelor şi a altor îngrijiri medicale pacienţilor
spitalizaţi.
- stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice pentru pacienţii spitalizaţi.
- aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare, reactivi sau alte materiale necesare
desfășurării în condiții optime a activității spitalului;.
- întreținerea cu substanţe şi materiale de curăţenie şi dezinfecţie.
- întreținerea în vederea asigurării unei alimentaţii corespunzătoare, atât din punct de vedere
calitativ, cât şi cantitativ, respectând alocaţia de hrană alocată conform legislaţiei în vigoare.
- trebuie făcut un microclimat potrivit, astfel încât să fie exclusă apariţia de infecţii asociate
asistenței medicale.
- de asemenea limitarea accesului persoanelor străine în spital, în perioade precum de carantină,
epidemii, pandemii;
- se obligă să anunţe aparţinătorii în cazul decesului pacientului, cu respectarea procedurilor
interne în astfel de situaţii.

1.3. Organizarea, resursele și infrastructura Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva

Spitalul Județean de Urgență Deva are în structura 17 secții și 4 compartimente cu paturi
spitalizare continuă, însumând un număr de 778 paturi, 34 de paturi spitalizare de zi, 20 paturi
însoțitori, un ambulatoriu integrat cu cabinete de specialitate, un centru de sănătate
multifuncțional în localitatea Călan, un ambulatoriu de specialitate pentru sportivi, structura
U.P.U.-SMURD, cu puncte de lucru în localitatile Ilia și Călan, amplasate în sistem pavilionar.

3
 Spitalul, că furnizor de servicii medicale, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale,
tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate,
asigură:
a)Pachetul de servicii de bază care se suportă din fondul Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate.
b)Pachetul de servicii pentru persoanele asigurate facultativ.
c)Pachetul minimal de servicii medicale– pentru neasiguraţi.

1.4. Analiza SWOT a Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva

Mediul intern

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-reprezintă spitalul cu cea mai mare capacitate din județ -nivel scăzut a ratei de utilizare a paturilor;
care asigură tratamente pentru o patologie vastă; -durata medie de spitalizare ridicată;
-experiența îndelungată și profesionalismul personalului -existența datoriilor;
medical; -număr ridicat al infecțiilor asocoate asistenței
-proiecte de investiții în derulare; medicale;
-condiții hoteliere sporite în secțiile renovate; -pierderi finaciare foarte mari;
-implicarea și susținerea financiară a Consiliului -structura organizatorică nu este adaptată la
Județean Hunedoara în vederea îmbunătățirii activității nevoile pacienților;
spitalului. -aparatură învechită pe unele secții.
Mediul extern
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-colaborare bună cu autoritățile locale; -lipsa fondurilor de investiții pentru efectuarea
-colaborare bună cu CAS Hunedoara; lucrărilor de reabilitare, modernizare și dezvoltare;
-modificarea structurii organizatorice în vederea -reducerea adresabilității dacă nu vor fi crescute
furnizării de servicii noi, adaptate la nevoile actuale ale standardele hoteliere pe toate secțiile și
pacienților; compartimentele;
-posibilitatea încheierii de parteneriate în sectoarele -creșterea tarifelor la utilități, ceeea ce duce la
medicale; majorarea cheltuielilor spitalului;
-limitarea pierderilor financiare prin efectuarea -creșterea costurilor asistenței medicale prin
analizelor periodice a serviciilor efectuate și raportate. creșterea prețurilor la medicamente, materiale
sanitare etc.

4
 Capitolul 2
Resursele financiare ale
Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în anul 2021

2.1. Finanțarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în anul 2021

Primăria Municipiului Deva a plătit pe 21 decembrie 2021, o nouă tranșă de bani din
bugetul local către Spitalul Județean de Urgență din Deva.
  Municipalitatea a virat suma de 1.288.947,55 lei în baza contractelor de asociere
încheiate între Municipiul Deva și Spitalul Județean de Urgență din Deva.
  Banii au fost folosiți de spital pentru achiziționarea de:
 Ultrasonograf (secția Obstretică-Ginecologie)
 Ecograf cu ecoghidaj – (secția Urologie)
 RX digital grafie-scopie-pacs – (Laborator Radiologie)
În conformitate cu prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,
Republicată, cu modificările și completările ulterioare , atribuțiile principale ale consiliului de
administrație sunt următoarele:
- aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului, precum și situațiile financiare trimestriale
și anuale;
- se face concurs pentru ocuparea funcției de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin
al ministrului sănătății, al ministrului de resort sau, după caz, prin act administrativ al primarului
unității administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului București sau al
președintelui consiliului județean, după caz;
- aprobă măsurile pentru dezvoltarea activității spitalului în concordanță cu nevoile de servicii
medicale ale populației și documentele strategice aprobate de Ministerul Sănătății;
- aprobă programul anual al achizițiilor publice întocmit în condițiile legii și orice achiziție
directă care depășește suma de 50.000 lei;
- analizează modul de îndeplinire a obligațiilor de către membrii comitetului director și
activitatea managerului și dispune măsuri pentru îmbunătățirea activității;
- propune revocarea din funcție a managerului și a celorlalți membri ai comitetului director în
cazul în care constată existența situațiilor prevăzute la art. 178 alin. (1) și la art. 184 alin. (1) din
Legea nr.95/2006.
- poate propune realizarea unui audit extern asupra oricărei activități desfășurate în spital,
stabilind tematică și obiectul auditului. Spitalul contractează serviciile auditorului extern în

5
conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și
completările ulterioare;
- aprobă propriul regulament de organizare și funcționare, în condițiile legii.

2.2. Analiza nivelului și structurii resurselor financiare ale Spitalului Judeţean de Urgenţă
Deva în anul 2021
În 2021, Spitalul Județean de Urgență Deva a primit cea mai mare alocare bugetară din
ultimii șase ani pentru continuarea lucrărilor de modernizare. Este vorba de 20 de milioane de
lei, sumă care a fost alocată de la bugetul de stat.
DSP Hunedoara a solicitat, încă de anul trecut, Ministerului Sănătății sumele necesare
continuării investițiilor la Programului de reparații capitale și modernizare la unitatea sanitară.
Cu acești bani investiția ar putea fi finalizată în anul 2022.
Proiectul de reparaţii capitale a Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva a demarat în anul
2009 şi el nu a putut fi terminat din cauză că banii au venit tot cu țârâita. În aceste condiţii,
constructorul a fost nevoit să se adapteze situaţiilor ivite pe parcursul lucrărilor. Una peste alta,
să spunem că în prezent este executat peste 80 la sută din proiectul de reparaţii capitale a unităţii
medicale devene, cea mai mare din judeţ.
Din calculele efectuate de constructor, mai este nevoie de câteva milioane de lei pentru
ca anul viitor să fie finalizată întreaga investiţie şi judeţul nostru să aibă, după mulţi ani, un
spital ca în Occident. Pentru că, spun specialiştii, când va fi gata, unitatea sanitară va fi una din
cele mai moderne, având dotări de ultimă generaţie.

2.3. Propuneri de îmbunătățire a finanțării Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în

contextul alocării resurselor publice pe baza costurilor standard pe grupe de diagnostic
(DRG)
Sistemul de clasificare în grupe de diagnostice (Diagnostic Related Groups – DRG)
reprezintă, așa cum o arată și numele, o schemă de clasificare a pacienților în funcție de
diagnostic. Acest sistem este asemănător sistemului de clasificare internațională a bolilor
(Internațional Classification of Diseases – ICD), în care diagnosticele sunt clasificate în clase și
subclase. Spre deosebire de acesta, în sistemul DRG se utilizează un criteriu suplimentar de
clasificare, și anume costul resurselor consumate pentru îngrijirea pacientului. În acest fel, prin
sistemul DRG, pacienții pot fi clasificăți simultan atât după patologie cât și după costul
îngrijirilor, ceea ce asigura posibilitatea de a asocia tipurile de pacienți cu cheltuielile spitalicești
efectuate.

6
 Acest sistem a fost dezvoltat în anii ’70, în SUA, la Universitatea Yale, de un grup de
medici, economiști și statisticieni, care au încercat să imagineze un sistem de evaluare a
rezultatelor spitalelor.
Prin sistemul grupelor de diagnostice (DRG) se analizează caracteristicile fiecărui pacient
externat (vârstă, sex, durata de spitalizare, diagnostice principale și secundare, proceduri, starea
la externare și greutatea la naștere (în cazul nou-născuților), iar în funcție de acestea pacienții
sunt clasificăți într-o categorie distinctă (o grupa de diagnostice) .
Pentru a folosi sistemul DRG la finanțarea spitalelor, odată clasificați pacienții în DRG,
mai sunt necesare două etape:
1. stabilirea de tarife pentru fiecare grupa de diagnostice (sau valori relative ale tarifelor);
acestea au la baza costurile adiacente pacienților din fiecare grupa de diagnostice și se
pot importă odată cu sistemul de clasificare DRG sau pot fi dezvoltate de fiecare țară;
odată calculate aceste costuri ele sunt transformate în tarife și utilizate pentru toate
spitalele participante la schemă de finanțare.
2. alocarea bugetului destinat asistenței spitalicești către spitale, plecând de la numărul și
tipul pacienților externați (case-mix-ul fiecărui spital) și lista de tarife (sau de valori
relative) pentru fiecare DRG.
Prin finanțarea în sistem DRG, spitalele ce vor avea costuri pentru un anumit DRG mai
mari decât tariful stabilit vor pierde resurse la acea categorie de pacienți, iar cele cu costuri,
pentru un anumit DRG, mai mici decât tariful stabilit vor câștigă resurse la acea categorie de
pacienți.
Per total, spitalele sunt stimulate să păstreze costurile la un nivel inferior tarifelor pe
fiecare tip de pacient, pentru a putea economisi resurse și a le folosi pentru dezvoltare și
ameliorarea calității serviciilor. Finanțarea prin DRG se poate face fie retrospectiv (rambursarea
spitalului pentru fiecare tip de pacient externat), fie prospectiv (stabilirea unui buget global
având la baza negocierea nr. și tipului de pacienți care vor fi spitalizați). Alegerea uneia din
aceste modalități depinde de modul în care se dorește împărțirea riscului financiar între
finanțator și spital.
În concluzie, sistemul DRG a fost dezvoltat în vederea evaluării rezultatelor spitalului,
dar a fost preluat și adaptat pentru a putea fi folosit și la finanțarea spitalelor.

7
 Capitolul 3
Cheltuielile Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva în anul 2021

3.1. Analiza nivelului și structurii cheltuielilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva,

potrivit clasificației economice
Pentru cheltuielile de personal a fost propusă suma de 145 961,42 mii lei, reprezentând
fondul de salarii pentru 1354 posturi ocupate pentru o perioadă de 12 luni, repartizată astfel:
Tabelul 1 Cheltuieli de personal

Data Cheltuieli de personal Suma

10.01.2021 Cheltuieli salariale în bani 141760 mii lei
10.02.2021 Cheltuieli salariale în natură ( vouchere de vacanță restante din 2020) 1.42 mii lei
10.03.2021 Contribuții 4.200 mii lei

Pentru cheltuieli cu bunuri și servicii a fost propusă suma de 59362,11 mii lei și au fost
repartizate astfel:
Tabelul 2 Cheltuieli cu bunuri și servicii

Data Cheltuieli cu bunuri și servicii Suma

20.01.2021 Bunuri și servicii 12278,64 mii lei
20.02.2021 Reparații curente clădiri, clădire administrative, aparatură la care se fac reparații 465 mii lei
periodice pentru toate secțiile spitalului unde apar urgențe majore
20.03.2021 Hrana 1.210 mii lei
20.04.2021 Medicamente, material sanitare, dezinfectanți și reactivi 42 276, 47 mii lei
20.05.2021 Bunuri de natura obiecteleor de inventor( paturi, saltele, noprtiere etc) pentru 918 mii lei
dotarea secțiilor care se vor muta în spații noi
20.06.2021 Deplasări, detașări, transferuri pentru personalul detașate de la UPU Ilia, Călan 43 mii lei
datorită numărului mare de pacienți Covid, etc.
20.12.2021 Consultanța și expertiza pentru etapa de acreditare a Spitalului și alte cheltuieli 100 mii lei+2071 mii lei
generate de Spital

Pentru alte cheltuieli a fost propusă suma de 1160 mii lei contribuții pentru despăgubiri
civile și persoane cu handicap.

8
 3.2. Analiza calității gestiunii economico-financiare a Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva
din perspectiva eficienței utilizării resurselor financiare
Veniturile propuse, pentru anul 2021 sunt în valoare de 216 286.12 mii lei, după cum se
poate observa din tabelul 3:
Tabelul 3 Veniturile propuse pentru anul 2021

Veniturile propuse pentru anul 2021 Suma

Venituri din concensiuni și închirieri 20 mii lei
Venituri din prestări de servicii 2091 mii lei
Venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări sociale de sănătate 84200 mii lei
Venituri din ontractile încheiate cu direcțiile de sănătate publică din sume allocate de la 33100 mii lei
bugetul de stat
Venituri din contractele încheiate cu instituțiile de medicină legală 6.600,00 mii lei
Vărsăminte din secțiune pentru finanțarea secșiunii de dezvoltare a bugetului 52535.23 mii lei
Vărsăminte din secțiune de funcționare 5235.23 mii lei
Alte transferuri voluntare 4036,52 mii lei
Subvenții din bugetele locale pentru finanțarea cheltuielilor curente din domeniul sănătății 1.100,00 mii lei
Subvenții din bugetele locale pentru finanțarea cheltuielilor de capital din domeniul 2621,70 mii lei
sănătății
Subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea chelutuielor de capital din domeniul 5616.9 mii lei
sănătății
Subvenții din bugetul fondului unic de asigurări sociale de sănătate pentru acoperirea 77000 mii lei
creșterilor salariale

3.3. Propuneri de creștere a eficienței utilizării resurselor financiare

Conducerea instituției trebuie să aibă în vedere pentru dezvoltarea spitalului și
poziționarea lui pe primul loc în sistemul medical, în primul rând adaptarea structurii și a
activității spitalului la realitățile epidemiologice și la nevoile reale de servicii medicale ale
populației, și în al doilea rând îmbunătățirea condițiilor hoteliere prin reabilitarea spațiilor care
să asigure un confort pentru pacienți și totodată o creștere a eficienței instituției.
Din punctul meu de vedere, propunerile de creștere a eficienței utilizării resurselor
financiare constau în:
- obținerea de resurse financiare doar prin plățile pentru serviciile de sănătate furnizate;
- datorită unei bune reforme financiare se poate accentua importanța unui management
corect al spitalului, managerii reușind astfel să îmbunătățească organizarea serviciilor de
sănătate;

9
 - spitalul ar trebui să realize un echilibru între venituri și cheltuieli, să folosească în mod
corect resursele, să pregătească angajații cu privire la atingerea obiectivelor propuse.
Relația dintre spital si Casa de Asigurări Sociale de Sănătate creează bazele autonomiei
spitalicești, autonomie prevăzută în Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi
finanţarea spitalelor.

    

10
 Bibliografie

1. http://hunedoaralibera.ro/continua-finantarea-spitalului-judetean-de-urgenta-deva-2/
2. https://www.mesagerulhunedorean.ro/cand-vor-fi-finalizate-reparatiile-capitale-la-
spitalul-judetean-de-urgenta-deva/
3. https://www.cjhunedoara.ro/documente/2021/Sedinte/PH%20SCAN
%2022%20APRILIE%202021/09%20Anexa.pdf
4. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
5. Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor

11