Sunteți pe pagina 1din 120

Cod de bune practici 1

Cod
de bune practici
privind diseminarea
cunoștințelor de proprietate intelectuală
în 7 universități
din România
2 Cod de bune practici
Cod de bune practici 3

Cod
de bune practici
privind diseminarea
cunoștințelor de proprietate intelectuală
în 7 universități
din România
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi” din Iași
Prof. univ. dr. ing. Alexandru Marin, Universitatea “Politehnica” București
Prof. univ. dr. ing. Tudor Iclănzan, Universitatea “Politehnica” din Timișoara
Prof. univ. dr. ing. Cornel Ciupan, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
Conf. univ. dr. ing. Radu A. Munteanu, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
Prof. univ. dr. ing. Dan Săvescu, Universitatea „Transilvania” Brașov.
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea, Universitatea din Craiova
Prof. univ. dr. Decebal Hudiță, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol
Davilla” București
Dr. Iuliana Ceaușu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla”
București
Prof. univ. dr. ing. Boris Plahteanu, Institutul Național de Inventică Iași
Eugenia Oprescu, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Coordonator,
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi” din Iași
4 Cod de bune practici

Nota coordonatorului ediției

Structurarea acestei lucrări a fost o provocare intelectuală. O primă viziune era


aceea a unei structurări a informațiilor pe domenii de activitate specifice
proprietății intelectuale. Datorită diversității activităților desfășurate în universități
și datorită diversității intrinseci a acestor activități specifice domeniului proprietății
intelectuale, am optat pentru prezentarea bunelor practici pe instituții. În acest fel
au fost prezentate strategiile, obiectivele, acțiunile întreprinse de fiecare instituție
în parte în domeniu.
Cod de bune practici 5

Cuprins
pag.
Cap. 1. Preambul
Cap. 2. Protectia proprietatii intelectuale
Cap. 3. Universitatea “Politehnica” Bucureşti
Cap. 4. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Cap.5. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Cap. 6. Universitatea TRANSILVANIA din Braşov
Cap.7. Universitatea POLITEHNICA Timisoara
Cap.8. Universitatea din Craiova
Cap.9. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
Cap. 10. Institutul Național de Inventica Iasi
Anexa 1. 1Action plan concerning the development of industrial property in
romanian universities
Anexa 2. Legi şi acte normative care definesc legislaţia română în domeniul
protecţiei proprietăţii industriale
6 Cod de bune practici

Cap. 1. Preambul
Ghidul de bune practici privind diseminarea cunoștințelor de proprietate
intelectuală în universități este un rezultat al proiectului pan-european
“Dissemination of IP Knowledge in Universities” condus de European Patent
Office, prin intermediul European Patent Academy.

Lucrarea de față a fost realizată ca urmare a structurării unui plan de acțiune (Road-
map) cu ocazia desfășurării Follow-up Conference on Roving workshops, 2-3
December 2008, European patent PO, Hague.
Cu ocazia desfășurării roving workshop-ului din România, la data de 23 martie
2007, a fost încheiat un protocol cu European Patent Office, protocol prezentat în
Anexa 1.

În martie 2006, Academia Europeană de Brevete, un instrument al Oficiului


European de Brevete (OEB), care promovează şi sprijină educaţia şi formarea
profesională în domeniul proprietăţii intelectuale legate de brevete, a organizat un
workshop pe tema "Cum se poate preda în universităţi despre proprietatea
intelectuală".

Scopul acestui workshop a fost de a explora căile şi posibilităţile de cooperarea


a Academiei cu universităţile pentru a difuza şi îmbunătăţi cunoştinţele de IP în
cadrul diverselor facultăţilor. Reprezentanţii NPOs, din universităţi, oficii de
transfer de tehnologie (TTOs), şi reprezentanţi EPO au împărtăşit din experienţa şi
abilităţile lor pentru a permite Academiei să identifice nevoile şi posibilităţile de
integrare a cunoştinţelor de IP legate în programa universităţilor prin iniţiative
naţionale.

A existat un consens general privind faptul că gradul de conştientizare a


proprietăţii intelectuale şi a protecţiei acesteia este destul de limitat în universităţile
din Europa şi nu reflectă importanţa acestui aspect în societatea modernă a
cunoaşterii. Una dintre priorităţile ar fi de a promova rolul proprietăţii intelectuale
în universităţi, în toate aspectele sale posibile, cum ar fi desvoltarea curiculei IP,
realizarea materialelor de predare şi învăţare, oferirea unor cursuri specifice de
formare pentru personalul didactic şi din birourile de transfer tehnologic.
Pe baza rezultatelor reuniunii de la Berlin, Academia Europeană de
Brevete, în cooperare cu oficiile naționale de pentru invenții, a lansat un proiect
pan-European, inclusiv o serie de ateliere de lucru cu scopul de a disemina
cunoştinţele IP în universităţile din Europa.
Cod de bune practici 7

Cele şase obiective specifice ale proiectului pan-european sunt:

1. Sensibilizarea IP în cadrul universităţilor din Europa


2. Crearea şi extinderea unei infrastructuri IP de predare
3. Stabilirea unor standarde minime şi elemente esenţiale de predare IP în diferite
facultăţi la nivel european
4. Realizarea materialului didactic
5. Instruirea personalului didactic
6. Armonizarea predării IP în Europa
Rezultatul preconizat al acţiunii pe termen scurt este o serie de planuri de
acţiune / foilor de parcurs, adaptate la nevoile specifice ale fiecărei ţări privind
modalitatea de sprijinire IP predare în universităţi. Pe termen lung, este de aşteptat
ca calitatea şi cantitatea cursurilor de anchetă a predat la universităţi vor fi
consolidată, precum şi de predare anchetă armonizate la nivel european.
Pentru a obţine rezultatele scontate, următoarele activităţi vor fi organizate
în conformitate cu obiectivele specifice:
1. Organizarea unei serii de ateliere de lucru din 2007 şi 2009, într-un număr
de ţări europene selectate pe baza unor criterii legate de necesitatea şi angajamentul
de a coopera din funcţia respectivă de brevete naţionale. Fiecare atelier de lucru
oferă o platformă de discuţii în cadrul căreia persoane importante la nivel naţional
au posibilitatea de a elabora un plan comun de acţiune pentru a sprijini predarea IP
în cadrul universităţilor.
2. Pregătirea / finalizarea hărţii de desfăşurare a activităţilor de predare IP la
nivel naţional; organizarea activităţilor ulterioare, inclusiv o conferinţă pentru
finalizarea planurilor de predare IP.
3. Înfiinţarea grupurilor de lucru în domeniile de ştiinţă / inginerie, afaceri şi
drept, care să definească standarde minime şi elementele esenţiale ale predării IP.
4. Implementarea planurilor de predare IP, inclusiv formarea profesorilor şi
realizarea instrumentelor pentru promovarea predării IP, cum ar fi un kit de predare
şi un modul de e-learning.
5. Organizarea unei conferinţe europeane anuală pe tema predării IP; crearea
unei reţele active de predare IP; promovarea unui curriculum IP armonizat.
Activităţile vor fi puse în aplicare în strânsă cooperare cu reprezentanţii
NPO la nivel naţional.

Rezultatele obţinute până în prezent

Următoarele cinci workshopuri au fost organizate până în prezent pentru opt state
membre ale Convenţiei Brevetului European şi vor fi urmate de alte cinci ateliere
în 2008.
8 Cod de bune practici

Următoarele ţări au fost vizate:


1. Bucureşti, România (23 martie 2007)
2. Varşovia, Polonia (25 mai 2007)
3. Helsinki, Finlanda - workshop-ul regional pentru Estonia, Letonia, Lituania şi
Finlanda (9-10 octombrie 2007)
4. Roma, Italia (20 noiembrie 2007)
5. Istanbul, Turcia (21 februarie 2008)

Grupul tinta a fost compus din reprezentanţi ai Ministerelor Educaţiei şi


Cercetării, cadre didactice, rectorii, prorectorii, decanii şi personalul centrelor de
transfer tehnologic. Fiecare workshopuri a avut o participare de aproximativ 70-80
de persoane.
Purtătorii de cuvânt de la universităţi de prestigiu din Europa şi din ţara
gazdă, de la Academia Europeană de Brevete, de la alte oficii pentru brevete din
Europa, precum şi din NPO gazdă au împărtăşit experienţa lor, cele mai bune
practici, au prezentat dificultăţile privind diseminarea cunoştinţelor de IP şi au
explicat nevoile lor în acest sens.
Deşi ateliere au o bază comună, fiecare atelier a fost adaptat pentru a
satisface nevoile specifice ale ţării respective, acest lucru fiind reflectat în
programul evenimentului. Într-adevăr, ţările vizate prezintă o mare diversitate în
ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe de IP. Ca rezultat, ateliere de lucru s-au
concentrat, în unele ţări mai puţin familiarizate cu aspecte ce privesc proprietatea
intelectuală, în primul rând asupra sensibilizării publicului cu privire la necesitatea
şi posibilităţile de a integra IP-ul în programa universităţilor naţionale. În
consecinţă, obiectivele propuse nu au fost întotdeauna îndeplinite în totalitate până
la sfârşitul fiecărui atelier, acestea urmând să fie abordate în timpul următoarelor
activităţi.

Următoarele ţări sunt vizate în anul 2008:


1. Berna, Elveţia
2. Ljubiljana, Slovenia
3. Oslo, Norvegia
4. Sofia, Bulgaria
5. Madrid, Spania

Descrierea următoarelor workshopuri (Activitatea 2)

Conferinţe viitoare
Una din activităţi viitoareconstă în a discuta rezultatele atelierelor în timpul
unei conferinţe, care este programată să aibă loc la Haga la data de 2 decembrie
Cod de bune practici 9
2008. Este planificat să invite aproximativ 10 de participanţi din fiecare ţară care
au participat la workshop.
În plus, în pregătirea conferinţei de la Haga şi pentru a avea o imagine
clară a ceea ce trebuie făcut în ceea ce priveşte difuzarea IP în fiecare ţară, unul
dintre experţii care au participat la atelierul de lucru va elabora un proiect al hărţii
activităţilor, un plan pentru universităţi, pe baza discuţiilor purtate în timpul
atelierelor de lucru. Proiectul va fi trimis reprezentanţilor NPO şi participanţilor la
workshopuri pentru comentarii. Planul de proiect, cu toate comentariile va fi apoi
prezentat în cadrul conferinţei de la Haga şi discutat în continuare cu participanţii,
inclusiv, eventual, unele propuneri pentru punerea sa în aplicare. Expertul care a
elaborat planul îl va finaliza la sfârşitul conferinţei.

Follow-up chestionar
O altă activitate va fi prezentarea de chestionare participanţilor de la toate
atelierele. Este vitală strângerea informaţiilor cu privire la impactul pe care
evenimentul l-a avut cu privire la difuzarea cunoştinţelor IP în universităţi. Un
chestionar online va fi distribuit de către NPO participanţilor la ateliere.
Rezultatele chestionarelor vor permite evaluarea progreselor privind predarea IP în
universităţi şi identificarea împreună cu toţi cei implicaţi a metodelor de
îmbunătăţire a diseminării cunoştinţelor din domeniul IP în universităţi.

Reţeaua IP academic în Europa printre participantii la atelierele de lucru

În plus, poate fi avută în vedere să folosească oportunitatea workshopului de a crea


o "Reţea Academică Europeană IP", printre participanţi. Pentru a realiza acest
lucru, în cadrul conferinţei vor fi discutate aspectele administrative, financiare şi
tehnice privind înfiinţarea acestei reţele. În urma workshop-urilor, o listă cu
numele şi datele de contact ale tuturor participanţilor ar trebui să fie trimisă, fiind
asigurată asistenţa tehnică pentru crearea unui site web care să faciliteze
comunicarea între membrii reţelei.

Activităţi suplimentare

De la caz la caz, activităţi ulterioare pot fi avute în vedere pentru a asista la punerea
în aplicare a planurilor / hărţilor activităţilor rutiere, cum ar fi:

 un atelier de lucru pentru cadrele didactice interesate în a susţine cursuri


privind proprietatea intelectuală
 un kit de predare IP elaborat de Academie
 un modul de e-learning pentru studenţi
 acţiunile ulterioare privind punerea în aplicare a planurilor pentru
universităţi
10 Cod de bune practici

Scopul principal al lucrării este acela de a prezenta situația existentă în


câteva centre universitare din România cu privire la dezvoltarea culturii IP
în universitățile din România. Pentru a crea o strategie la nivel național în
ceea ce privește dezvoltarea culturii IP în universități, ar trebui revazut,
pentru început, care este rolul universității în societate.

În MAGNA CHARTA UNVERSITATUM, BOLOGNA, 1988, se arată


că unul din principiile de bază pe care vocaţia universităţilor trebuie să le
susţină în prezent şi în viitor este următorul: Universitatea, în inima
societăţilor organizate diferit, din punct de vedere a condiţiilor geografice
şi importanţa istorică, este o instituţie autonomă, care, într-un mod critic,
produce şi transmite cultura prin cercetare şi învăţământ. Deci, în esență,
rolul universității în societate este acela de a produce și crea cultură. De
asemenea, prin prisma abordărilor contemporane, rolul universității este și
acela de a crea bunăstare în societate.

Atunci când se vorbește despre elaborarea unui document care stabilește o


serie de măsuri pe care trebuie să le urmeze universitățile, se pune problema
măsurii în care universitățile, ca instituții autonome, sunt efectiv dispuse să
le urmeze. Se poate ca societatea, piața muncii, să impună, din exterior,
niște norme după care să se conducă universitățile? Sau universitățile sunt
acelea care furnizează societății sistemele normative și direcțiile de
dezvoltare? Fără îndoială că progresul nu se poate realiza decât printr-un
permanent schimb de idei, de informații, de oameni etc., între cele două
entități Universitățile trebuie să se raporteze în permanență la piața muncii
ca la un sistem de referință care este indispensabil stabilirii acelor repere,
acelor jaloane necesare pentru autodefinirea rolului universității în societate.
Cu alte cuvinte, Universitatea nu trebuie să fie un sistem întors cu fața spre
el însuși. Universitatea trebuie să fie atentă la dinamica societății, la evoluția
absolvenților, la starea în care se află formele de învățământ preuniversitare
etc.

Considerăm că o cale posibilă pentru a dezvolta cultura IP în universități


este depistarea acelor bune practici deja existente și generalizarea acestora.
Considerăm că, dat fiind faptul că universitatea este o instituție cu o mare
sensibilitate față de intruziunile din exterior, este indicat să se preia din
universități acele tehnici, metode, proceduri, metodologii din domeniul IP
care și-au dovedit eficacitatea și care să fie, pe cât posibil, generalizate la
Cod de bune practici 11
nivel național. Situația de la acest moment din România demonstrează că
existe multe reacții comune ale universităților față de problema IP.
În legătură cu acest aspect, prof. Tudor Iclănzan arăta că Universitatile
trebuie sa-si asume politici universitare in domeniul PI in functie de profilul
dominant de activitate. Astfel, universitatile de tip politehnic ar trebui sa
aiba ca prioritate realizarea si valorificarea proprilor inventii (predominant
aspectul tehnic), cele de profil economic sa promoveze proceduri de
evaluare si transfer (predominant aspectul economic), cele cu profil juridic
sa cultive aspectele apararii si respectului dreptului de proprietate
intelectuala (predominant aspectul juridic) s.a.m.d. Ar fi contraproductiv ca
universitatilor sa li se ofere un cadru unic de orientare din partea
ministerului si a organismelor nationale abilitate.
12 Cod de bune practici

Cap. 2. Protecția proprietății intelectuale


1. Proprietatea Intelectuală
În mare, Proprietatea Intelectuală cuprinde drepturile legale care rezultă
din activitatea intelectuală în domeniile industrial, ştiinţific, literar şi artistic. Ţările
au legi care protejează Proprietatea Intelectuală în două direcţii principale: prima
este să statueze expres drepturile morale şi economice ale creatorilor pentru
creaţiile lor şi drepturile de acces ale publicului la aceste creaţii; a doua să
promoveze, ca act deliberat al politicii guvernamentale, creativitatea şi diseminarea
şi aplicarea rezultatelor acesteia şi să încurajeze comerţul leal care să contribuie la
dezvoltarea economică şi socială.
 În general, legile referitoare la proprietatea intelectuală au scopul să
asigure creatorilor şi celorlalţi producători de bunuri şi servicii intelectuale, pe
termene limitate, drepturile de a controla modul cum sunt folosite produsele lor.
 Tradiţional, Proprietatea intelectuală este împărţită în două ramuri:
“proprietatea industrială” ("industrial property") şi “dreptul de autor”
("copyright.").
Astfel, Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale, semnată la Stockholm la 14 iulie 1967 prevede la art. 2(VIII) că
“proprietatea intelectuală” include drepturile referitoare la:
1 - operele literare, artistice şi ştiinţifice;
2 - interpretările artiştilor interpreţi si execuţiile artiştilor executanţi,
fonogramele şi emisiunile de radiodifuziune;
3 - invenţiile în toate domeniile activităţii umane;
4- descoperirile ştiinţifice;
5 - desenele şi modelele industriale;
6 - mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, precum si numele
comerciale şi denumirile comerciale;
7 - protecţia împotriva concurenţei neleale, şi toate celelalte drepturi
aferente activităţii intelectuale în domeniile industrial, ştiinţific, literar şi artistic.
Domeniile menţionate la pct. 1 aparţin dreptului de autor, iar cele de la pct.
2, numite de obicei drepturi conexe sunt înrudite cu dreptul de autor.
În sensul Convenţiei de la Paris protecţia proprietăţii industriale are ca
obiect brevetele de invenţie, modelele de utilitate, desenele şi modelele industriale,
mărcile de fabrică, de comerţ şi de serviciu, numele comercial, indicaţiile de
provenienţă şi denumirile de origine, precum şi reprimarea concurenţei neloiale
(art. 1.2.).
Cod de bune practici 13

2. Obiectele proprietăţii industriale

Invenţiile. Invenţia este o soluţie nouă a unei probleme specifice în


domeniul tehnologic, care se poate referi la un produs sau la un procedeu.
Drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi aparate pe teritoriul
României prin acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci – OSIM.
Un brevet de invenţie protejează o invenţie având ca obiect un produs sau un
procedeu din toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta sa fie noua, să
implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Brevetul
conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a invenţiei şi un drept de a interzice
oricărei persoane să exploateze invenţia, fără acordul său.
Conform principiului teritorialităţii dreptului obţinut prin brevet, efectele
sale se limitează la teritoriul României.
Pentru protecţia invenţiei şi în alte ţări se poate obţine câte un brevet în
fiecare ţară (brevet naţional) sau un brevet care are efect mai multe ţări (brevet
regional). Pentru aceasta sunt următoarele căi de protecţie:
 calea naţională: se depune câte o cerere la oficiul de brevete al fiecărei ţări
în care se doreşte protecţia şi se obţine câte un brevet naţional;
 calea regională: se depune o cerere la un oficiu regional în care se
desemnează ţările în care se doreşte protecţia şi se obţine un brevet
regional care acţionează în mai multe ţări;
 calea internaţională: se depune o cerere (numită cerere PCT sau cerere
internaţională) în care se desemnează ţările în care se doreşte protecţia;
cererea este supusă unei documentări şi eventual unei examinări pentru a
stabili dacă invenţia este brevetabilă, după care solicitantul hotărăşte în ce
ţări deschide faza naţională pentru a obţine brevete naţionale, respectiv
deschide faza regională pentru a obţine brevete regionale în ţările dorite.
14 Cod de bune practici

Brevetarea

Fig.1 Reprezentarea schematică a procedurilor de brevetare a invenţiilor

Brevetarea în străinătate este o decizie independentă a titularului invenţiei,


care, în funcţie de interesele economice, stabileşte în ce ţări doreşte protecţia şi ce
căi de brevetare alege pentru obţinerea de brevete naţionale şi regionale cu minim
de cheltuieli. În ţara de origine
Trebuie subliniat că pentru brevetarea în 1-3 ţări se foloseşte, de regulă,
calea naţională. Majoritatea titularilor brevetează invenţiile lor în mai multe ţări,
folosind în acest scop fie calea regională dacă doresc să obţină protecţia numai în
ţările unei anumite zone geografice prin brevete regionale, sau calea
internaţională, calea PCT, când vor să acopere zone geografice mai mari.
Primul pas în obţinerea unui brevet de invenţie constă în depunerea unei
cereri de brevet la OSIM. Cererea trebuie să conţină o descriere a invenţiei
redactată în mod clar şi suficient de detaliat, astfel încât o persoană de specilalitate
în domeniu să poate utiliza sau reproduce invenţia. Descrierea este de obicei
însoţită de desene, scheme sau grafice, permiţând o mai bună înţelegere a invenţiei.
Cale naţională
Cererea conţine şi mai multe revendicări, adică informaţii pe baza cărora se poate
stabili întinderea protecţiei acordate de brevet.
După 18 luni de la data de depozit a cererii, aceasta este pusă la dispoziţia
publicului şi informaţiile privind invenţia se publică în Buletinul Oficial de
Proprietate Industrială. Cererile de brevet publicate beneficiază de protecţie
provizorie până la acordarea brevetului.

Brevete naţionale
Cod de bune practici 15
În România, brevetul este acordat de către OSIM conform unei proceduri
oficiale de examinare în fond a invenţiei, dacă sunt îndeplinite condiţiile de
brevetabilitate stipulate în legea 64/1991 republicată în 2007 privind brevetele de
invenţie. Astfel, se acordă brevete numai pentru o invenţie care este nouă, implică
o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.
O invenţie este nouă daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. Stadiul
tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o
descriere scrisă ori orală, prin folosire sau in orice alt mod, pana la data depozitului
cererii de brevet de invenţie.
O invenţie este considerata ca implicând o activitate inventiva daca, pentru
o persoana de specialitate, ea nu rezulta in mod evident din cunoştinţele cuprinse în
stadiul tehnicii.
O invenţie este considerata ca fiind susceptibila de aplicare industriala daca
obiectul sau poate fi fabricat sau utilizat intr-un domeniu industrial, inclusiv in
agricultura.
Durata de valabilitate a brevetului este de 20 ani de la data de depozit a
cererii.
Obţinerea brevetului şi menţinerea sa în vigoare sunt supuse plăţii unor
taxe, conform Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul
protecţiei proprietăţii industriale, modificată şi completată în 2005. De menţionat
faptul că sunt prevăzute importante reduceri de taxe (20% şi 50%), atât pentru
diferite categorii de persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, în special
institute de cercetare, învăţământ şi IMM-uri.

Modelele de utilitate. Modelul de utilitate înregistrat protejează o invenţie


tehnică nouă, care depăşeşte nivelul simplei îndemânări profesionale şi este
susceptibilă de aplicare industrială.
Titlul de protecţie (certificatul) garantează titularului/ inventatorului
protecţia invenţiei pentru o perioadă de 6 ani; pe baza solicitării scrise se poate
obţine reînnoirea protecţiei încă 2 perioade a câte 2 ani.
Protecţia prin model de utilitate conferă titularului un drept exclusiv de
exploatare a invenţiei pe toată durata sa şi dreptul de a interzice terţilor fabricarea,
folosirea, oferirea spre vânzare şi importul acesteia fără consimţământul titularului.

Desenele şi modelele (design). Desenul sau modelul reprezintă aspectul


exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două sau trei
dimensiuni, rezultata din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi
linii, contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale ale produsului în sine şi/sau
ornamentaţia acestuia.
Drepturile asupra desenelor şi modelelor sunt dobândite şi protejate în
România prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în condiţiile
Legiinr. 129/1992, republicată în 2007.
16 Cod de bune practici
Modelul sau desenul poate fin înregistrat dacă este nou şi atre un caracter
individual. Un desen/model este considerat nou dacă niciun desen sau model
identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare. Se
consideră că desenele sau modelel sunt identice trăsăturile lor caracteristice diferă
numai în ceea ce priveşte detaliile nesemnificative.
Un model sau desen are caracter individual dacă impresia globală pe care o
produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui
asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea datei de
depunere a cecrerii de înregistrare.
Perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau
modelului este de 10 ani de la data constiturii depozitului reglementar şi poate fin
reînnoită pe 3 perioade succesive de 5 ani. Pe înreaga durată de valabilitate a
înregistrării desenlor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza şi
de a âmpiedica utilizarea lor de către o terţă persoană care nu dispune de
consimţământul său.

Mărcile. Drepturile asupra mărcilor sunt recunoscute şi apărate pe


teritoriul României, în condiţiile Legii nr. 84/1998, modificată şi completată prin
Legea nr. 66/2010.
Poate constitui marcă orice semn susceptibil de reprezentare grafică, cum
ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative,
forme tridimensionale, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi
orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca acestea să permită a distinge produsele
sau serviciile unui companii de cele ale altor companii.
Înregistrarea mărcii conferă titularului un drept de folosire exclusivă a
mărcii pentru produsele/serviciile pentru care s-a solicitat înregistrarea, pe un
termen de 10 ani de la data constituirii depozitului, precum şi dreptul de a interzice
terţilor folosirea mărcii sau imitare frauduloasă. La cererea titularului,
înregistrarea mărcii poate fi reînnoită la împlinirea fiecărui termen de protecţie de
10 ani.

Topografia a unui produs semiconductor reprezintă o serie de imagini


legate între ele, indiferent de modalitatea în care acestea sunt fixate sau codate,
reprezentând configuraţia tridimensionala a straturilor care compun un produs
semiconductor si în care fiecare imagine reproduce desenul sau o parte din desenul
unei suprafeţe a produsului semiconductor, în orice stadiu al fabricaţiei sale.
Drepturile asupra topografiillor produselor semiconductoare este dobândit
şi protejat prin înregistrarea acestora la OSIM, în condiţiile Legii nr. 16 din 6
martie 1995, modificată şi completată prin Legea nr. 337/2005.
Cod de bune practici 17

Cap. 3. Universitatea “Politehnica”


Bucureşti

1. Cultura proprietatii intelectuale in UPB

Fata de perioada de dinainte de 1989, cand exista o practica curenta a


brevetarii si inovarii, atat la nivel strict universitar cat si in parteneriat cu
mediul economic, in ultimii 15 ani a scazut continuu interesul pentru
dezvoltarea de produse si tehnologii noi, iar „cultura proprietatii
intelectuale” este pe unul dintre ultimele locuri intre domeniile de formare
profesionala universitara si post-universitara din UPB. Abia in ultimii ani se
remarca o oarecare revenire, materializata prin tendinta de crestere a
numarului de cereri de brevet depuse si brevete obtinute de catre cadrele
didactice si cercetatorii din UPB. In aceasta activitate, nu se apeleaza
sistematic la o consultanta de specialitate din partea consilierilor atestati de
catre OSIM, ci fiecare se „descurca pe cont propriu”. Tocmai de aceea, s-a
pus problema reorganizarii Biroului (Oficiului) de Transfer Tehnologic
(TTO) din UPB, la serviciile caruia sa apeleze toate persoanele interesate,
iar personalul de specialitate al TTO sa urmeze un program unitar de
scolarizare – atestare, in cadrul OSIM.

2. Brevete acordate in anii 2002 – 2007

In perioada 2002 – 2006, in conformitate cu raportul de autoevaluare pentru


acreditarea UPB, conform HG 551 / 2007, au fost acordate 47 de brevete
avand ca autori cadre didactice din UPB, iar 19 brevete, avand ca autori
cadre didactice din UPB, au fost citate in sistemul ISI Thompson.
In anul 2007, in conformitate cu raportul de evaluare a calitatii cercetarii
stiintifice din UPB – indicatorul IC6, au fost acordate 18 brevete de
inventie, avand ca autori cadre didactice din UPB.

3. Promovarea proprietatii industriale in planurile strategice ale UPB si


obiective de viitor
18 Cod de bune practici
Din RAPORTUL DE AUTOEVALUARE INSTITUŢIONALĂ A
UNIVERSITĂŢII "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI, pe structura
ARACIS, nr. 4906 / 16.04.2007 se pot spicui urmatoarele aspecte
fundamentale privind misiunea si obiectivele UPB:

„Misiunea asumată de Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti este


gândită ca o intersecţie a educaţiei, prin formarea profesională, a
cercetării ştiinţifice, prin producerea de cunoaştere, şi a inovării ca
principale obiective ale societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti îşi asumă conceptul de
universitate inovatoare atât în ceea ce priveşte formarea capitalului uman,
prin care se condiţionează capacitatea de inovare a unei ţări, cât şi în ceea
ce priveşte cercetarea ştiinţifică producătoare de cunoaştere, precum şi
prin inovaţiile şi adaptările tehnologice care condiţionează creşterea
economică a ţării.
În acelaşi timp, dimensiunea culturală a universităţii îşi păstrează
importanţa majoră în cultivarea identităţii instituţionale şi a unei reputaţii
distincte.
Producerea cunoaşterii, în principal prin cercetarea ştiinţifică,
transmiterea prin educaţie şi formare profesională, diseminarea prin
tehnologiile informaţionale, utilizarea inovaţiei tehnologice, dimensiunea
culturală reprezintă elementele care definesc unicitatea universităţii.”

Referitor la aceste aspecte fundamentale, in ceea ce priveste promovarea


proprietatii intelectuale in randul studentilor si cadrelor didactice,
obiectivele de viitor sunt legate de reorganizarea si imbunatatirea activitatii
Oficiului de Transfer Tehnologic din UPB, pe principiile enuntate in cele ce
urmeaza.

In contextul prezenţei remarcabile a României la saloanele internaţionale de


invenţii, profesori / cercetători din universitatea noastră au obtinut un număr
mare de medalii. Din păcate, recunoaşterea calităţii invenţiilor este mai mult
formala şi nu se regăseşte în aplicarea acestora pe piaţă. Faptul se datorează
lipsei de orientare a inventatorilor către valorificarea pe piata a rezultatelor
cercetarii, procesul de inovare fiind orientat aproape exclusiv catre aspecte
tehnico-ştiinţifice.

In acest context, principiile de reorganizare ale OTT din UPB se


fundamentează pe ideea creării unei interfeţe între comunitatea ştiinţifică
Cod de bune practici 19
din universităţi şi mediul de afaceri. Structura organizatorică va fi una
flexibilă, utilizând un personal „full time” minimal, baza activităţii fiind
desfăşurată cu persoane angajate „part time” (cadre didactice tinere din
facultati) sau prin plata unor servicii externe către firme sau persoane fizice
calificate (consilieri de proprietate intelelectuala atestati la OSIM).
Reorganizarea Oficiului de Transfer Tehnologic – OTT cuprinde trei
aspecte fundamentale: a) personal angajat, b) activităţi şi c) finanţare.
a) D.p.d.v. al personalului angajat, este necesară o persoană angajată
permanent şi având calificare în domeniul colectării şi diseminării
informaţiilor de specialitate şi administrării unei baze de date. Celelalte
activităţi: de editare buletine informative, realizare şi administrare portal de
comunicare, consultanţă pe proprietate intelectuală, marketing etc. trebuie
desfăşurate cu implicarea parţială a unor specialişti din UPB, sau prin
încheierea unor contracte de prestări servicii către terţi;
b) Activităţile desfăşurate de OTT sunt menite să contribuie şi la atragerea
de resurse financiare suplimentare, avand la bază ideea de portofoliu de
proiecte cărora să li se asigure un management corespunzător. Tehnologiile
produse în universitate vor fi prezentate prin intermediul unui buletin
periodic şi prin intermediul unei baze de date actualizate permanent şi
găzduite de pagina web a UPB, organizată ulterior interactiv sub forma unui
portal, de tipul celui creat de MECT - ANCS
(http://www.irecson.ro/proinno/);
Prin apartenenţa OTT la o structură naţională, de tipul Reţelei Naţionale
RENITT, se pot asigura finanţări suplimentare prin programe de tip
INFRATECH, respectiv INOVARE din PN II şi avantaje competitive de
lucru în structuri integrate.
c) Finanţarea activităţilor OTT se va face prin intermediul unor resurse
interne, pe baza unui BVC anual aprobat de către conducerea UPB şi prin
resurse atrase din programe naţionale şi internaţionale destinate finanţării
activităţii de transfer tehnologic.

4. Programe analitice (fişe ale disciplinelor) care trateaza problema


proprietatii intelectuale:

1) Disciplina: Inovare Inventică şi Proprietate Intelectuală

• DATE DE IDENTIFICARE
20 Cod de bune practici
Catedra TCM : sistemul de studii de 5 ani, începând cu anul 2001, disciplina
opţională anul V AC – Inginerie Economica
Titular de disciplină: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, Catedra TCM, Facultatea
IMST, UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
Titularul aplicaţiilor: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU
Tipul (pregătire generală sau de specialitate): pregătire de specialitate
Număr ore curs: 2 ore/săpt
Număr ore aplicaţii (laborator): 1 oră/sapt
Numărul de puncte de credit: 3
Semestrul: II

• OBIECTIVELE DISCIPLINEI
- pentru curs:
 Cunoaşterea unor a unor metode şi tehnici de inovare precum şi a modului
de protecţie, de valorizare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.

- pentru aplicaţii:
 Fixarea şi adâncirea cunoştinţelor practice pentru aplicarea a unor metode
şi tehnici de inovare precum şi a modului de protecţie, de valorizare şi
valorificare a proprietăţii intelectuale.;

• COMPETENŢE SPECIFICE:
- Capacitatea de a proiecta procese şi sisteme industriale, novatoare, folosind
soluţii inventive originale şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii
unor beneficii maxime din aplicarea acestor procese şi din transfer
tehnologic.;

• CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)


a) Curs:
Cap. Conţinutul Nr. ore
Concepte şi noţiuni de bază privind inventica şi rezolvarea inventivă a problemelor
(bazele praxiologice, psihognoseologice, psihopedagogice şi logice-matematice ale
1. inventicii; definirea şi clasificarea invenţiilor; etapele rezolvării inventive a 2
problemelor; principalele obstacole privind creaţia tehnică şi rezolvarea inventivă a
problemelor).
Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii (Tehnici şi metode intuitive, Metode
2. 4
logice – combinatorice – deductive).
Conţinutul şi structura teoriei rezolvării inventive a problemelor – TRIZ (Istoricul
apariţiei şi dezvoltării TRIZ; Concepte şi noţiuni de bază privind rezolvarea
3. inventivă a problemelor, Filozofia TRIZ şi a abordării privind rezolvarea inventivă 4
a problemelor, Etapele aplicării metodologiei TRIZ, Structura metodologiei TRIZ,
Avantaje şi limitele TRIZ, Implementarea TRIZ într-o organizaţie)
4. Metode, tehnici şi instrumente pentru rezolvarea inventivă a problemelor (instrumente pentru 6
rezolvarea contradicţiilor tehnice - matricea contradicţiilor, cele 40 de principii inventive, cei
39 de parametrii ai triz, principiile separării pentru rezolvarea contradicţiilor fizice, cele 76 de
Cod de bune practici 21
soluţii standard., legile evoluţiei sistemelor tehnice – elemente privind evoluţia şi previziunea
tehnologică, algoritmul ariz, analiza su – field, metoda celor 9 ecrane şi metoda multiecrane,
metoda smart little people – tehnici empatice, sistemul de operatori, modele ale evoluţiei
direcţionate a produselor - directed product evolution – dpe, metoda determinării anticipate a
defectelor - anticipatory failure determination – afd, studii de caz)
Pachete software pentru rezolvarea inventivă a problemelor (trizexplorer,
5. innovation workbench, programul ideator, triz improver, knowledge wizard, 2
anticipatory failure determination, creatriz. techoptimizer, trisolver, studii de caz.
Utilizarea teoriei rezolvării inventive a problemelor în cadrul unor metode de
dezvoltare a produselor (utilizarea triz împreună cu qfd şi cu scenariul tehnic,
6. 2
sinergia triz – qfd – taguchi, utilizarea afd - triz împreună cu fmea, utilizarea triz
împreună cu analiza valorii, studii de caz)
Proprietate intelectuală (drepturile de autor – copyright, drepturile conexe
drepturilor de autor – copyright, proprietate industrială - brevetele de invenţie,
7. protecţia mărcilor, protecţia modelelor industriale – designului. protecţia 8
indicatiilor geografice, protecţia noilor soiuri de plante, protecţia topografiilor
circuitelor integrate, protecţia împotriva concurenţei neloiale)
Total 28
b) Aplicaţii:
Desfăşurarea unei şedinţe de brainstorming, pe grupe de 4-5 studenţi, pentru găsirea
L1 unei soluţii tehnice pentru o temă dată 2
Aplicaţie privind aplicarea Metodei celor 9 Ecrane: studiu sistemic evolutiv pentru
L2 un produs, stabilirea evoluţiei tehnologice a produsului şi previziunea următoarei 2
generaţii de produse
Aplicaţii privind realizarea unei inovaţii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii
tehnice şi prezentare studii de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei
L3 2
conducte de transport particule metalice şi reproiectarea conceptual - inovativă a
unui ventilator.
Aplicaţie privind realizarea unei inovatii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii
fizice; aplicaţie privind analiza su-field şi prezentare studiu de caz:
L4 2
reproiectarea conceptual - inovativă a unei cutii metalice pentru băuturi
răcoritoare folosind analiza su-field
Aplicaţie privind utilizarea algoritmului ariz: reproiectarea conceptual - inventivă a
produsului air bag auto folosind algoritmul ariz, analiza su – field şi programul
L5 2
techoptimizer; aplicaţie privind rezolvarea unei probleme de inovare/inventică
folosind programul software creax
Aplicaţie privind utilizarea metodelor triz, qfd şi a scenariului tehnic la proiectarea
L6 2
conceptual - inovativă a unui aspirator.
Aplicaţii privind drepturile de autor, drepturile conexe, brevetele de invenţie,
mărcile, indicaţiile geografice, concurenţa neloială. aplicaţie privind înscrierea
L7 2
la osim a unui brevet de invenţie, pe baza unei soluţii originale dezvoltate de
studenţi. aplicaţie privind înscrierea la osim a unei mărci comerciale.
Total 14

• REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale


etc.): prezentare combinată (expunere, prezentare cu proiectorul,
inclusiv filme şi programe software); materialele prezentate sunt
publicate pe platforma de e-learning a facultăţii;
22 Cod de bune practici

2) Disciplina: Creativitate şi Inventică

• DATE DE IDENTIFICARE
Denumirea programului de Master: DESIGNUL PRODUSELOR INOVATIVE
Tipul programului de Master: complementar
Semestrul: 1
Titular de disciplină: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, catedra TCM, Facultatea
IMST
Titularii aplicaţiilor: Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU, catedra TCM, Facultatea
IMST
Număr ore curs: 28 ore
Număr ore aplicaţii: 28 ore
Numărul de puncte de credit: 4

• OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Cunoaşterea aprofundată a unor a unor metode şi tehnici de inovare precum şi
a modului de protecţie, de valorizare şi valorificare a proprietăţii intelectuale.
• COMPETENŢE SPECIFICE (cu referire la competenţele
asigurate de programul de master din care face parte disciplina): Capacitatea de
a proiecta procese şi sisteme industriale complexe, novatoare, folosind soluţii
inventive originale şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii
maxime din aplicarea acestor procese şi din transfer tehnologic.

• CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS) (1 pagină)


a. Curs:
Nr.
Cap. Conţinutul
ore
Concepte şi noţiuni de bază privind inventica şi rezolvarea inventivă a problemelor
(bazele praxiologice, psihognoseologice, psihopedagogice şi logice-matematice
1. ale inventicii; definirea şi clasificarea invenţiilor; etapele rezolvării inventive a 2
problemelor; principalele obstacole privind creaţia tehnică şi rezolvarea inventivă
a problemelor).
Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii (Tehnici şi metode intuitive, Metode
2. 4
logice – combinatorice – deductive).
Conţinutul şi structura teoriei rezolvării inventive a problemelor – TRIZ (Istoricul
apariţiei şi dezvoltării TRIZ; Concepte şi noţiuni de bază privind rezolvarea inventivă a
3. problemelor, Filozofia TRIZ şi a abordării privind rezolvarea inventivă a problemelor, 4
Etapele aplicării metodologiei TRIZ, Structura metodologiei TRIZ, Avantaje şi limitele
TRIZ, Implementarea TRIZ într-o organizaţie)
4. Metode, tehnici şi instrumente pentru rezolvarea inventivă a problemelor (instrumente pentru 6
rezolvarea contradicţiilor tehnice - matricea contradicţiilor, cele 40 de principii
Cod de bune practici 23
inventive, cei 39 de parametrii ai triz, principiile separării pentru rezolvarea
contradicţiilor fizice, cele 76 de soluţii standard., legile evoluţiei sistemelor tehnice –
elemente privind evoluţia şi previziunea tehnologică, algoritmul ARIZ, analiza SU –
FIELD, metoda celor 9 ecrane şi metoda multiecrane, metoda Smart Little People –
tehnici empatice, sistemul de operatori, modele ale evoluţiei direcţionate a produselor
- directed product evolution – DPE, metoda determinării anticipate a defectelor -
Anticipatory Failure Determination – AFD, studii de caz)
5. Pachete software pentru rezolvarea inventivă a problemelor (TRIZEXPLORER, 2
INNOVATION WORKBENCH, programul IDEATOR, TRIZ IMPROVER,
KNOWLEDGE WIZARD, ANTICIPATORY FAILURE DETERMINATION,
CREATRIZ. TECHOPTIMIZER, TRISOLVER, studii de caz.
6. Utilizarea teoriei rezolvării inventive a problemelor în cadrul unor metode de 4
dezvoltare a produselor (utilizarea TRIZ împreună cu QFD şi cu scenariul
tehnic, sinergia TRIZ – QFD – TAGUCHI, utilizarea AFD - TRIZ împreună
cu FMEA, utilizarea TRIZ împreună cu analiza valorii, studii de caz)
7. Proprietate intelectuală (drepturile de autor – copyright, drepturile conexe 6
drepturilor de autor – copyright, proprietate industrială - brevetele de
invenţie, protecţia mărcilor, protecţia modelelor industriale – designului.
protecţia indicatiilor geografice, protecţia noilor soiuri de plante, protecţia
topografiilor circuitelor integrate, protecţia împotriva concurenţei neloiale)
TOTAL DISCIPLINĂ 28
b. Aplicaţii
Nr. Nr.
Conţinutul
lucr ore
Desfăşurarea unei şedinţe de brainstorming, pe grupe de 4-5 studenţi, pentru
1. 2
găsirea unei soluţii tehnice pentru o temă dată
Aplicaţie privind aplicarea Metodei celor 9 Ecrane: studiu sistemic evolutiv pentru
2. un produs, stabilirea evoluţiei tehnologice a produsului şi previziunea următoarei 2
generaţii de produse
Aplicaţii privind realizarea unei inovaţii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii
tehnice şi prezentare studii de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei
3. 4
conducte de transport particule metalice şi reproiectarea conceptual - inovativă a
unui ventilator.
Aplicaţie privind realizarea unei inovatii/invenţii prin rezolvarea unei contradicţii
fizice; aplicaţie privind analiza SU-FIELD şi prezentare studiu de caz:
4. 4
reproiectarea conceptual - inovativă a unei cutii metalice pentru băuturi
răcoritoare folosind analiza SU-FIELD
Aplicaţie privind utilizarea algoritmului ariz: reproiectarea conceptual - inventivă a
produsului air bag auto folosind algoritmul ariz, analiza SU – FIELD şi
5. 6
programul TECHOPTIMIZER; aplicaţie privind rezolvarea unei probleme de
inovare/inventică folosind programul software CREAX
Aplicaţie privind utilizarea metodelor TRIZ, QFD şi a scenariului tehnic la
6. 4
proiectarea conceptual - inovativă a unui aspirator.
Aplicaţii privind drepturile de autor, drepturile conexe, brevetele de invenţie,
mărcile, indicaţiile geografice, concurenţa neloială. aplicaţie privind
7 înscrierea la OSIM a unui brevet de invenţie, pe baza unei soluţii originale 6
dezvoltate de studenţi. aplicaţie privind înscrierea la osim a unei mărci
comerciale.
TOTAL DISCIPLINĂ 28
24 Cod de bune practici
• REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale
etc): prezentare combinată (expunere, prezentare cu proiectorul, inclusiv filme şi
programe software).

3) Disciplina Procese Industriale Complexe 2

• DATE DE IDENTIFICARE
Denumirea programului de Master: Ingineria Nanostructurilor şi Proceselor
Neconvenţionale
Tipul programului de Master: de aprofundare
Semestrul: 2
Titularii de diciplină: Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae
IONESCU, catedra TCM, Facultatea IMST
Titularii aplicaţiilor: Prof. Dr. Ing. Aurelian VIŞAN, Conf. Dr. Ing. Nicolae
IONESCU, catedra TCM, Facultatea IMST
Număr ore curs: 14 ore
Număr ore aplicaţii: 28 ore
Numărul de puncte de credit: 3
Semestrul: 2
• OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Cunoaşterea aprofundată a unor procese industriale complexe, a unor metode şi
tehnici de inovare precum şi a modului de protecţie, de valorizare şi
valorificare a proprietăţii intelectuale.
• COMPETENŢE SPECIFICE (cu referire la competenţele
asigurate de programul de master din care face parte disciplina): Capacitatea de a
proiecta procese şi sisteme industriale complexe, novatoare, folosind tehnologii
avansate de fabricare şi capacitatea de a acţiona în sensul obţinerii unor beneficii
maxime din aplicarea acestor procese şi din transfer tehnologic.
• CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS) (1 pagină)
a. Curs:
Cap
Conţinutul Nr. ore
.
MODULUL 1 – PROCESE AVANSATE DE FABRICARE
1. Noţiuni conceptuale privind aplicarea unor procese avansate de fabricare 1
2. Procese avansate de prelucrare prin aşchiere 1
3. Procese avansate de prelucrare prin deformare plastică 2
4. Procese avansate de prelucrare prin procedee neconvenţionale 2
5. Procese avansate de prelucrare prin procedee combinate 1
Total modulul 1 7
MODULUL 2 – INOVARE – INVENTICĂ ŞI PROPRIETATE INTELECTUALĂ
1. Concepte şi noţiuni de bază privind inventica şi rezolvarea inventivă a problemelor 0,5
(bazele praxiologice, psihognoseologice, psihopedagogice şi logice-
matematice ale inventicii; definirea şi clasificarea invenţiilor; etapele
Cod de bune practici 25
rezolvării inventive a problemelor; principalele obstacole privind creaţia
tehnică şi rezolvarea inventivă a problemelor).
Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii (Tehnici şi metode intuitive, Metode
2. 0,5
logice – combinatorice – deductive).
Conţinutul şi structura teoriei rezolvării inventive a problemelor – TRIZ (Istoricul
apariţiei şi dezvoltării TRIZ; Concepte şi noţiuni de bază privind rezolvarea
3. inventivă a problemelor, Filozofia TRIZ şi a abordării privind rezolvarea inventivă a 0,5
problemelor, Etapele aplicării metodologiei TRIZ, Structura metodologiei TRIZ,
Avantaje şi limitele TRIZ, Implementarea TRIZ într-o organizaţie)
Metode, tehnici şi instrumente pentru rezolvarea inventivă a problemelor (instrumente
pentru rezolvarea contradicţiilor tehnice - matricea contradicţiilor, cele 40 de
principii inventive, cei 39 de parametrii ai triz, principiile separării pentru
rezolvarea contradicţiilor fizice, cele 76 de soluţii standard., legile evoluţiei
sistemelor tehnice – elemente privind evoluţia şi previziunea tehnologică,
4. 2,5
algoritmul ARIZ, analiza SU – FIELD, metoda celor 9 ecrane şi metoda
multiecrane, metoda Smart Little People – tehnici empatice, sistemul de operatori,
modele ale evoluţiei direcţionate a produselor - Directed Product Evolution –
DPE, Metoda Determinării Anticipate a Defectelor - Anticipatory Failure
Determination – AFD, studii de caz)
5. Pachete software pentru rezolvarea inventivă a problemelor 1
(TRIZEXPLORER, INNOVATION WORKBENCH, PROGRAMUL
IDEATOR, TRIZ IMPROVER, KNOWLEDGE WIZARD,
ANTICIPATORY FAILURE DETERMINATION, CREATRIZ.
TECHOPTIMIZER, TRISOLVER, studii de caz.
6. Utilizarea teoriei rezolvării inventive a problemelor în cadrul unor metode de 0,5
dezvoltare a produselor (utilizarea TRIZ împreună cu QFD şi cu scenariul
tehnic, sinergia TRIZ – QFD – TAGUCHI, utilizarea AFD - TRIZ
împreună cu FMEA, utilizarea TRIZ împreună cu analiza valorii, studii
de caz)
7. Proprietate intelectuală (drepturile de autor – copyright, drepturile conexe 1,5
drepturilor de autor – copyright, proprietate industrială - brevetele de
invenţie, protecţia mărcilor, protecţia modelelor industriale – designului.
protecţia indicatiilor geografice, protecţia noilor soiuri de plante,
protecţia topografiilor circuitelor integrate, protecţia împotriva
concurenţei neloiale)
Total modulul 2 7
TOTAL DISCIPLINĂ 14
b. Aplicaţii
Nr.
Conţinutul Nr. ore
lucr
MODULUL 1 – PROCESE AVANSATE DE FABRICARE
Constituirea unui sistem tehnologic avansat de prelucrare prin aşchiere din
1. 4
elemente modulate isel (pe echipe de 4 studenţi)
Aplicaţie privind procesele de deformare plastică Dualform, Laserforming,
2. 4
prelucrarea cu poansoane multiple şi Trumpf
Aplicaţie privind procese de prin elerectroeroziune Sodick şi procese de prelucrare
3. 3
Trumpf cu laser şi plasmă
Aplicaţie privind procese de prelucrare prin procedee combinate
4. (electroeroziune cu fir şi jet de apa, deformare plastică şi laser/plasma, 3
laser şi jet de apă)
26 Cod de bune practici
Total modulul 1 14
MODULUL 2 – INOVARE – INVENTICĂ ŞI PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Desfăşurarea unei şedinţe de brainstorming, pe grupe de 4-5 studenţi, pentru
1. 2
găsirea unei soluţii tehnice pentru o temă dată
Aplicaţie privind aplicarea Metodei celor 9 Ecrane: studiu sistemic evolutiv
2. pentru un produs, stabilirea evoluţiei tehnologice a produsului şi previziunea 2
următoarei generaţii de produse
Aplicaţii privind realizarea unei inovaţii/invenţii prin rezolvarea unei
contradicţii tehnice şi prezentare studii de caz: reproiectarea conceptual -
3. 2
inovativă a unei conducte de transport particule metalice şi reproiectarea
conceptual - inovativă a unui ventilator.
Aplicaţie privind realizarea unei inovatii/invenţii prin rezolvarea unei
contradicţii fizice; aplicaţie privind analiza SU-FIELD şi prezentare
4. 2
studiu de caz: reproiectarea conceptual - inovativă a unei cutii metalice
pentru băuturi răcoritoare folosind analiza SU-FIELD
Aplicaţie privind utilizarea algoritmului ARIZ: reproiectarea conceptual -
inventivă a produsului air bag auto folosind algoritmul ARIZ, analiza
5. SU – FIELD şi programul TECHOPTIMIZER; aplicaţie privind 2
rezolvarea unei probleme de inovare/inventică folosind programul
software CREAX
Aplicaţie privind utilizarea metodelor TRIZ, QFD şi a scenariului tehnic la
6. 2
proiectarea conceptual - inovativă a unui aspirator.
Aplicaţii privind drepturile de autor, drepturile conexe, brevetele de invenţie,
mărcile, indicaţiile geografice, concurenţa neloială. aplicaţie privind
7 înscrierea la OSIM a unui brevet de invenţie, pe baza unei soluţii 2
originale dezvoltate de studenţi. aplicaţie privind înscrierea la osim a
unei mărci comerciale.
Total modulul 2 14
TOTAL DISCIPLINĂ 28

• REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale


etc): prezentare combinată (expunere, prezentare cu proiectorul, inclusiv filme şi
programe software).

4) Disciplina: Protecţia Proprietăţii Industriale


• DATE DE IDENTIFICARE
Catedra de Echipament Termomecanic, Clasic şi Nuclear, Facultatea de
Inginerie Mecanică şi Mecatronică, Universitatea POLITEHNICA din
Bucureşti
Titular de disciplină: Ovidiu DINESCU- Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci,
Sef al Serviciului Analize Si Sinteze Documentare

• OBIECTIVUL DISCIPLINEI: pregătirea viitorilor absolvenţi


pentru gestionarea problemelor, apărute la nivelul companiilor, legate de
protecţia proprietăţii industriale la nivel european, în perspectiva intensificării
climatului concurenţial odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
Cod de bune practici 27

• CONŢINUTUL TEMATIC:
1. Introducere; relaţia dintre proprietatea intelectuală şi proprietatea
industrială – Convenţia de la Paris; obiectele proprietăţii industriale –
invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale (design
industrial), soiuri de plante, topografii de circuite integrate, modele de
utilitate.
2. Protecţia proprietăţii industriale ca sistem; proprietatea industrială şi piaţa
unică europeană; structuri europene şi mondiale ale proprietăţii industriale;
importanţa protecţiei proprietăţii industriale.
3. Invenţiile; Decizia de protecţie a unei invenţii - implicaţii, avantaje şi
dezavantaje; brevetul de invenţie – obţinere, efecte interne şi externe,
dreptul de monopol; sistemul naţional de protecţie al invenţiilor.
4. Prioritatea internaţională în baza Convenţiei de la Paris – premiză a
protecţiei internaţionale a invenţiilor; importanţa primului depozit; rapoarte
de cercetare documentară cu opinie asupra brevetabilităţii.
5. Protecţia internaţională a invenţiilor – calea Convenţiei Brevetului
European; Oficiul European de Brevete; obţinerea brevetului european şi
efectele brevetului european; perspectiva brevetului comunitar.
6. Protecţia internaţională a invenţiilor – calea Tratatului de Cooperare în
Domeniul Brevetelor (PCT); Organizaţia Mondială a Proprietăţii
Intelectuale; „brevetul Euro-PCT”.
7. Mărci; marca în peisajul cotidian; mărci, indicaţii geografice, denumiri de
origine; protecţia naţională a mărcilor.
8. Protecţia internaţională a mărcilor utilizând calea Aranjamentului de la
Madrid sau Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid.
9. Protecţia internaţională a mărcilor – calea Tratatului Mărcii Comunitare;
efectele actuale şi viitoare ale mărcii comunitare pentru piaţa naţională.
10. Designul industrial; cel mai cuprinzător domeniu al protecţiei proprietăţii
industriale; protecţia naţională a designului industrial;
11. Protecţia internaţională a designului industrial - Calea Aranjamentului de
la Haga.
12. Protecţia internaţională a designului industrial – calea Tratatului
Designului Comunitar; efecte prezente şi viitoare ale TDC pe tritoriul
României.
13. Probleme ale managementului proprietăţii industriale; ce este
contrafacerea; căi şi metode de luptă împotriva contrafacerii; în general
despre organizarea protecţiei proprietăţii industriale la nivelul unei unităţi
economice.
14. Protecţia proprietăţii industriale – premiză şi finalitate a activităţii de
cercetare; dobândirea şi utilizarea informaţiilor de proprietate industrială;
protecţia proprietăţii industriale – inovare – globalizare; concluzii.
28 Cod de bune practici

5) Disciplina Proprietatea intelectuală specifică creaţiilor din domeniul


tehnologiei informaţiei - IT
• DATE DE IDENTIFICARE
Denumirea programului de master: Managementul Inovării şi Transferului
Tehnologic
Titular de disciplină: Dr. Ing. Alexandru Cristian STRENC, cadru didactic asociat
la CPRU, Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din
Bucureşti
Titularul aplicaţiilor: Dr. Ing. Alexandru Cristian STRENC
Tipul programului de Master: B
Număr ore curs: 28
Număr ore aplicaţii (laborator): 14
Numărul de puncte de credit: 8
Semestrul: III

• OBIECTIVELE DISCIPLINEI
- pentru curs:
 însuşirea principalelor obiecte şi concepte ale dreptului proprietăţii
intelectuale specifice creţiilor din domeniul tehnologiei informaţiei;
 însuşirea elementelor de bază ale protecţiei proprietăţii intelectuale pentru
creaţiile din domeniul IT: drepturi conferite, transferul de tehnologie
realizat prin transmiterea drepturilor, contrafacere şi piraterie;
- pentru aplicaţii:
 înţelegerea conţinutului procesului de protecţie a proprietăţii intelectuale
cu focalizare pe creaţiile din domeniul IT;
 definirea strategiei unei firme specializată în domeniul IT în apărarea
drepturilor de proprietate intelectuală

• COMPETENŢE SPECIFICE:
- Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la protecţia proprietăţii
intelectuale specifică creaţiilor din domeniul IT;
- Întocmirea documentaţiei de protecţie a proprietăţii intelectuale pentru
creaţii specifice domeniului IT

• CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)


a) Curs
Cap Conţinutul Nr. ore
Brevete de invenţie specifice domeniului IT 4
1. 1.1. Invenţii legate de calculator (computer-related inventions) 3
1.2. Invenţii în domeniul metodelor de afaceri 1
2. Protecţia designului interfeţelor grafice calculator 2
2.1. Conceptul desen sau model (design) 1
Cod de bune practici 29
2.2. Întocmirea şi procesarea cererii de design pentru interfeţe grafice calculator 1
3. Conceptul de marcă 2
Întocmirea şi procesarea cererii de marcă pentru firmele de IT 2
4. Protecţia topografiilor circuitelor semiconductoare 2
5. Protecţia dreptului de autor şi drepturilor conexe specifice domeniului IT 10
5.1. Bazele dreptului de autor şi drepturilor conexe 2
5.2. Programe de calculator 2
5.3.Baze de date 2
5.4.Transmisii prin satelit şi cablu 2
5.5. Numed de domeniu Internet 2
6. Contrafacere şi piraterie 4
6.1. Definire 1
6.2. Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală specifică domeniului IT 2
6.3. Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală 1
7. Interferenţa între drepturile de proprietate intelectuală 4
7.1. Interferenţa brevet de invenţie - drept de autor 2
7.2. Interferenţa marcă – nume de domeniu 2
Total 28

b) Aplicaţii
Proiect Conţinutul Nr. ore
Strategia de firmă în vederea solicitării unei protecţii complete pentru o
1. 7
dezvoltare soft
Strategia de firmă specializată în IT pentru apărarea drepturilor de proprietate
2. 7
intelectuală
Total 14

• REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale


etc.):
Cursul se bazează pe utilizarea unor concepte moderne de dreptul proprietăţii
intelectuale. Prezentarea este de tip cursiv şi interactiv utilizând slide-uri
PowerPoint.
Pentru fiecare proiect (total 2 proiecte) se vor face notări individuale şi discuţii
privind abordarea proiectului şi concluzii generale desprinse din modul de tratare
făcut de studenţi. Pentru proiecte se vor constitui grupe de câte 3-5 studenţi care
vor aborda aceeaşi temă.
Prezentările vor fi însoţite după caz de indicaţii bibliografice privind aprofundarea
problematicilor.

6) Disciplina: Proprietate intelectuală – Brevetul de invenţie ca


instrument al inovării tehnologice
• DATE DE IDENTIFICARE
30 Cod de bune practici
Denumirea programului de master: Managementul Inovării şi Transferului
Tehnologic
Titular de disciplină: Dr. Ing. Alexandru Cristian STRENC, cadru didactic asociat
la CPRU, Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din
Bucureşti
Titularul aplicaţiilor: Ing. Jur. Bucura IONESCU, cadru didactic asociat la CPRU,
Facultatea de Automatica şi Calculatoare, Universitatea Politehnica din Bucureşti
Tipul programului de Master: B
Număr ore curs: 28
Număr ore aplicaţii (laborator): 14
Numărul de puncte de credit: 8
Semestrul: I

• OBIECTIVELE DISCIPLINEI
- pentru curs:
 însuşirea principalelor concepte legate de brevetul de invenţie: definire,
brevetabilitatea invenţiilor, procedura de acordare a brevetului.
 însuşirea elementelor de bază ale protecţiei prin brevet de invenţie: drepturi
conferite, transmiterea drepturilor, contrafacere;
 însuşirea bazelor managementului portofoliului de brevete, ca parte a
managementului de firmă;
 utilizarea brevetului de invenţie ca instrument al dezvoltării tehnologice.
- pentru aplicaţii:
 înţelegerea conţinutului procesului de protecţie a invenţiilor prin brevet;
 definirea strategiei de firmă în apărarea drepturilor decurgănd din brevete;
 definirea strategiei de susţinere a inovării şi cucerirea pieţelor locale,
regionale/internaţionale.

• COMPETENŢE SPECIFICE:
- Cunoaşterea noţiunilor de bază referitoare la protecţia invenţiilor prin
brevet;
- Dobândirea conceptelor de baza ale managementului portofoliului de
brevete ca parte a managementului modern de firmă;
- Întocmirea documentaţiei de brevetare.

• CONŢINUTUL TEMATIC (SYLABUS)


a) Curs
Cap. Conţinutul Nr. ore
Brevetul de invenţie ca obiect al proprietăţii industriale 7
1. 1.1. Proprietate intelectuală şi industrială 1
1.2. Invenţii brevetabile, nebrevetabile, excluse de la brevetare 3
2. Protecţia prin brevet 6
2.1. Redactarea şi depunerea cererii de brevet 3
Cod de bune practici 31
2.2. Procesarea cererii de brevet 2
2.3. Acordarea brevetului 1
3. Respectarea drepturilor conferite de brevet 4
3.1. Drepturile de exploatare exclusivă şi interzicere 2
3.2. Contrafacere 2
4. Transferul de tehnologie realizat prin transmiterea brevetului de invenţie 4
4.1. Licenţe 2
4.2. Cesiuni 1,5
4.3.Alte moduri de transmitere a drepturilor 0,5
5. Managementul brevetării 7
5.1. Necesitatea unui management al brevetării în politică şi strategia de 1
firmă
5.2. Evaluarea brevetului de invenţie 2
5.3. Evaluarea pieţei prin prisma brevetelor de invenţie – baze de date 2
comerciale
5.4. Managemenul portofoliului de brevete 2
Total 28

c) Aplicaţii
Proiect Conţinutul Nr. ore
1. Obţinerea brevetului de invenţie – instrument strategic în procesul de inovare 7
2. Strategia managementului de inovare a unei firme 7
Total 14

• REPERE METODOLOGICE (modul de prezentare, materiale


etc.):
Cursul se bazează pe utilizarea unor concepte moderne de dreptul proprietăţii
intelectuale. Prezentarea este de tip cursiv şi interactiv utilizând slide-uri
PowePoint.
Pentru fiecare proiect (total 2 proiecte) se vor face notări individuale şi discuţii
privind abordarea proiectului şi concluzii generale desprinse din modul de tratare
făcut de studenţi. Pentru proiecte se vor constitui grupe de câte 3-5 studenţi care
vor aborda aceeaşi temă.
Prezentările vor fi însoţite după caz de indicaţii bibliografice privind aprofundarea
problematicilor.

7) Disciplina: Proprietatea Intelectuală


• DATE DE IDENTIFICARE
Departamentul de Bioinginerie si Biotehnologie, Master – specializarea
BIOTEHNOLOGIE Titulari de disciplină: Prof. Dr. ing. Mihai Caramihai si Dr.
ing. Aurelia Chirvase

• CONŢINUT
- Proprietatea industrială în biotehnologie
- Principalele aspecte în conexiune cu brevetarea în biotehnologie
32 Cod de bune practici
- Initiative la nivel international pentru a corespunde cerintelor impuse de noi
dezvoltari stiintifice in biotehnologie
- Modelul UE de brevetabilitate în biotehnologie
- Concepţia americană despre brevetabilitate în biotehnologie

8) Alte discipline:
În cadrul Catedrei de Tehnologie Electronica şi Fiabilitate, Facultatea de
Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, la masterul interdisciplinar
Heterotehnologii in industria electronica prevazut a incepe din octombrie 2009 la
disciplina Problematica cercetarii si inovarii modulelor electronice se prevede
explicit in fisa disciplinei la continutul tematic al cursului capitolul 5.4. Proprietate
intelectuala. Marci si brevete.
De asemenea, aspecte de proprietate intelectuala specifice dezvoltarii de
software sunt prezentate la disciplina Constructia si tehnologia sistemelor
embedded din cadrul masterului interdisciplinar Tehnologii avansate in electronica
auto (TAEA), dar acestea nu sunt prevazute explicit in fisa disciplinei.

II. Calificari ale cadrelor didactice in domeniul proprietatii intelectuale:

1) Dr. Ing. Alexandru Cristian Strenc – cadru didactic asociat la Centrul pentru
Pregătirea Resurselor Umane, Facultatea de Automatică şi Calculatoare,
Universitatea Politehnica din Bucureşti; Director General Adjunct- Oficiul de Stat
pentru Invenţii şi Mărci
2) Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU – catedra TCM, Facultatea IMST,
Universitatea Politehnica din Bucureşti
• Participare la Contractul - Centru de promovare a proprietatii
intelectuale, Contract CEEX, Modulul III, Nr. 177/2006 (www.aoab.ro),
realizat in colaborare cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Municipiul
Bucureşti (AOAB) în cadrul căruia a tradus şi a adaptat pentru a fi predat în
sistem e-learning cursul DL 101 al Organizatiei Mondiale a Proprietătii
Intelectuale (WIPO), cu acordul directorului acestei organizaţii. Cu ajutorul
colegului Conf. Dr. Ing. Tom Savu cursul a fost pus in sistem e-learning,
inclusiv cu segmente audio si poate fi absovit de care studenti si oameni de
afaceri, gratuit, cu eliberare de diplome recunoscute de WIPO, in baza unui
protocol semnat (www.aoab.ro).
• Co-organizator al International Conference on Intellectual Property and
Creativity, Bucureşti, 2007, cu participare unor sefi de divizii de la WIPO, OSIM
etc (http://www.ip-centre.aoab.ro/program.html)
3) Ovidiu DINESCU- Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci, Sef al Serviciului
Analize Si Sinteze Documentare
1992 - prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci, Bucureşti, expert I/A;
noiembrie 1999 – decembrie 2001: Seful Biroului de Marketing şi Relaţii Publice;
Cod de bune practici 33
ianuarie 2002 – prezent: Sef al Serviciului Analize şi Sinteze Documentare;
din 2006 membru al echipei de specialisti în Politici de Inovare şi Competitivitate
de pe
lânga Comisia Economica ONU pentru Europa
Programe de pregatire:
1995 Haga, Oficiul European de Brevete, On-line research
1997 Szczecin (Polonia), Oficiul European de Brevete, Industrial Property
Management
2001 Galillee College, Israel, Management and Development of Small Businesses
and Industries
2002 Munchen, Oficiul European de Brevete, Industrial property issues for
governmental officials and information administrators
2002 Geneva, Organizaţia Mondiala a Proprietaţii Intelectuale, L’atelier sur les
services d’appui à l’innovation et leur gestion
2004 Geneva, Organizaţia Mondiala a Proprietaţii Intelectuale, Interregional
Intermediate Seminar on Industrial Property
2004 Strasbourg, Center for International Industrial Property Studies of The
University of Strasbourg, Practical Training Course on Industrial Property
2005 Newport, United Kingdom Patent Office, Design of Innovation Support
Campaigns
2005 Belgrad, World Intellectual Property Organisation & Serbian Patent Office,
WIPO Successful Licence Technology
4) Prof. dr. ing. Mihaela Ungureanu: Consilier european de proprietate industiala
pentru brevete (Diploma de Consilier in proprietate industriala (2003-1306) pentru
brevete de inventie, eliberata de OSIM in septembrie 2003); Membru al Camerei
Nationale a Consilierilor în proprietate industrială din România
5) Dr. ing. Cristian Alionte: consilier în proprietate industrială (mai 2009)
6) As.ing. Horaţiu Pop: consilier în proprietate industrială (mai 2009)
7) S.l. dr. ing. Luisa Pilan: consilier în proprietate industrială (mai 2009)

III. Diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul


studenţilor:

Dr. Ing. Alexandru Cristian Strenc


Cursurile Proprietatea intelectuală specifică creaţiilor din domeniul tehnologiei
informaţiei - IT şi “Proprietate intelectuală – Brevetul de invenţie ca
instrument al inovării tehnologice” predate în cadrul programului de master:
Managementul Inovării şi Transferului Tehnologic la Facultatea de
Automatică şi Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU


34 Cod de bune practici
• Cursuri predate: în vechiul sistem de studii de 5 ani, începând cu anul 2001
a existat disciplina opţională (Anul V AC – Inginerie Economica) “Inovare –
Inventică şi Proprietate Intelectuală” (Fisa atasata). Odata cu trecerea la
sistemul de 4 ani Se regăsesc module de proprietate Intelectuală, la masterat, în
cadrul următoarelor discipline şi programe de studii: Programul de studii
Ingineria Nanostructurilor si Proceselor Neconventionale – INPN –
Disciplina Procese Industriale complexe 2 ; Programul de studii Design
Industrial şi Produse Inovative – DIPI – Disciplina – Creativitate şi Inventică
• Implicare în proiectul CEEX 177 (De ex Studentul Daniel CAZACU, anul
V, TCM)
• Absolvirea cursului DL 1001, in sistem e-learning.

Ovidiu DINESCU
Cursul “PROTECŢIA PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE” predat la Catedra de
Echipament Termomecanic, Clasic şi Nuclear, Facultatea de Inginerie
Mecanică şi Mecatronică, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

IV. Lista de lucrări în domeniul proprietăţii intelectuale:

Dr. Ing. Alexandru Cristian Strenc


1) Alexandru Cristian Strenc, Bucura Ionescu, Gh. Gheorghiu, Dreptul Brevetului
– Tratat, Ed. Lumina Lex, vol. 1 – 2005, vol. 2 – 2007.
2) Alexandru Cristian Strenc şi colectiv – International Encyclopedia of Laws –
Romania intellectual Property.

Conf. Dr. Ing. Nicolae IONESCU


1) Ionescu, N., Dincă, Adela, Proprietate Intelectuală – Note de curs şi aplicaţii,
Editura TCM Print, 2004.
2) Campurean M., Ionescu N. Presentation of ,, Centre for promoting Intellectual
Property-IP Centre”, International Conference on Intellectual Property and
Creativity, Bucureşti, 2007, Academia Romănă. (http://www.ip-
centre.aoab.ro/program.html)
3) Ionescu, N., Inovare, Inventică şi Proprietate Industrială, Notite de curs.
4) Vişan, A., Ionescu, N., Şerban, D., TRIZ – Teoria Rezolvării Inventive a Problemelor,
Editura BREN, 2004.
Ovidiu DINESCU
1) “Cine poate primi brevet de invenţie” în Revista Română de Proprietate
Industrială, nr. 3 /1996.
2) "Brevete prin corespondenţă" în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr.
1 /1997.
Cod de bune practici 35
3) ”Introducere în managementul brevetului de invenţie” în Revista Română de
Proprietate Industrială, nr. 3 /1997 şi nr. 4/1999 şi în Inventică şi Economie,
nr.3/1997 şi nr. 4/1999.
4) "Proprietatea industrială în managementul companiei" în Revista Română de
Proprietate Industrială, nr. 5-6 /1999.
5) “Despre abrogarea art. 68 din Legea invenţiilor” în Revista Română de
Proprietate Industrială, nr. 1/2000 şi în Inventică şi Economie, nr. 1/2000.
6) “Expoziţiile internaţionale şi valorificarea invenţiilor” în Revista Română de
Proprietate Industrială, nr. 3 /2000.
7) "OSIM în sprijinul agenţilor economici" în Revista Română de Proprietate
Industrială, nr. 4/2000.
8) "Marketingul invenţiilor” şi “Trofeul Creativităţii" în Revista Română de
Proprietate Industrială, nr. 5-6 /2001.
9) “Cât costă un brevet de invenţie?” în Revista Română de Proprietate Industrială,
nr. 4/2002 şi în Inventică şi Economie, nr. 3/2002.
10) “Industrial property protection - benefit source for technical universities” în
Academic Journal of Manufacturing Engineering vol. 1 nr. 1/2003.
11) “Proprietatea industrială şi libera circulaţie a mărfurilor pe piaţa Uniunii
Europene“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 2/2003 şi în Inventică
şi Economie, nr. 2/2003.
12) “Universităţile tehnice şi proprietatea industrială“ în Revista Română de
Proprietate Industrială, nr. 3/2003.
13) “Carta Europeană pentru întreprinderi mici - Inovare şi transfer tehnologic,
proprietatea industrială şi IMM“ în Revista Român| de Proprietate Industrială, nr.
4/2003.
14) “Informaţiile cu privire la proprietatea industrială - suport al inovării“ în
Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 5/2003.
15) “Strategii de propietate industrială“ în Revista Română de Proprietate
Industrială, nr. 4/2004.
16) “Valorificarea brevetelor de invenţie“ în Revista Român| de Proprietate
Industrială, nr. 5/2004.
17) “Exclusivitate pe piaţă şi contrafacere“ în Revista Român| de Proprietate
Industrială, nr. 6/2004.
18) “Avem o idee! Cum o protejăm?“ în Revista Român| de Proprietate Industrială,
nr. 1/2005.
19) “Protecţia Provizorie“ în Revista Română de Proprietate Industrială, nr. 3 -
4/2006.
36 Cod de bune practici

Cap. 4. Universitatea Tehnică „Gheorghe


Asachi” din Iași
Cultura proprietatii intelectuale în Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi” din Iași

Primele cursuri de creativitate și proprietate industrială s-au ținut la


Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în urmă cu aproape 40 de
ani. Atunci, în 1966, la Facultatea de Mecanică au fost puse bazele școlii
ieșene de inventică de către prof. Vitalie Belousov. Școala de inventică a
generat peste 500 de studenți-inventatori și a permis perfecționarea prin
cursuri post-universitare a peste 1000 de ingineri din zona de est a
României. Faptul că Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași este,
conform datelor furnizate de OSIM, cea mai prolifică universitate din țară în
domeniul invențiilor, se datorează și faptului că mulți dintre profesorii de
astăzi au fost elevii de ieri ai școlii de inventică. Necesitatea structurării unei
școli de inventică în universitate a fost evidențiată de prif. Vitalie Belousov
în felul următor “Funcțiile unui inginer sunt patru: Cunoaște tehnica, aplică
tehnica, conduce echipe de tehnicieni și creează o nouă tehnică”

Tab. 4.1. Brevete obținute în universitățile din România în perioada


1999-2006
Nr. crt. Titular Total brevete
1 UNIVERSITATEA TEHNICÃ"GH. ASACHI" 70
2 UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" 11
3 UNIVERSITATEA DIN ORADEA 10
4 UNIVERSITATEA TEHNICÃ CLUJ- NAPOCA 10
UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI
5 -CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU TEHNOLOGII 8
ŞI ECHIPAMENTE INDUSTRIALE
6 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 7
7 INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI 5
8 UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI 4
SOCIETATEA ATENEUL ROMÂN -
9 3
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ
10 UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" 3
11 UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE 3
Cod de bune practici 37
GRIGORE T. POPA
12 UNIVERSITATEA "GEORGE BACOVIA" 2
13 UNIVERSITATEA "EFTIMIE MURGU" REŞIŢA 2
14 UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI 2
UNIVERSITATEA TEHNICÃ DIN TIMIȘOARA –
15 2
SECȚIA DE PROTOTIPURI ŞI MICROPRODUCŢIE
16 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 1
17 UNIVERSITATEA " BABEȘ BOLYAI " 1
UNIVERSITATEA DE MEDICINÃ ȘI FARMACIE "GR.
18 1
T. POPA"
19 UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU 1
Total 146

În prezent, există o tradiție a participării profesorilor din universitate la


saloane ale invențiilor de la Bruxelles, Geneva, Pittsburg, Moscova etc. Cu
toate acestea, nu se poate vorbi despre o autentică cultură a IP în
universitate, deoarece cursuri de IP, incluse în cursuri de creativitate tehnică
se desfășoară într-o singură facultate: Construcții de Mașini și Management
Industrial. Astfel, daca se coroboreaza datele din tabelele 4.2 si 4.3, se poate
observa aportul important adus de aceasta facultate in domeniul creativitatii
tehnice.

Tab. 4.2. Cereri de brevete depuse de Universitatea Tehnica „Gheorghe


Asachi” din Iasi, in perioada 2005-2008
CERERI DE BREVET
Autori
Numărul total al cererilor
Anul Doctoranzi
de brevet depuse Cadre
la O.S.I.M. salariaţi si Studenţi
didactice
pensionari
2005 57 28 11 47
2006 69 24 18 71
2007 59 29 15 79
2008 61 25 8 86

Tab. 4.3. Distributia pe facultati a cererilor de brevete de inventie


depuse in anul 2008
CERERI DE BREVET/ 2008
Nr. crt. FACULTATEA
Autori:
38 Cod de bune practici

pensionariDoctoranzi salariaţi si
Cadre didactice
Numărul total

Studenţi
al cererilor de
brevet depuse
la O.S.I.M.

AUTOMATICĂ ŞI
1.
CALCULATOARE - - - -
CONSTRUCŢII DE
2. 46 3 2 86
MAŞINI
CONSRUCŢII ŞI
3. 1 1 1 -
ARHITECTURĂ
CHIMIE
4. 2 5 1 -
INDUSTRIALĂ
ELECTRONICĂ ŞI
5. - - - -
TELECOMUNICAŢII
6. ELECTROTEHNICA 2 4 1 -
7. HIDROTEHNICA 3 4 - -
8. MECANICA - - - -
ŞTIINŢA ŞI
9. INGINERIA 4 2 1 -
MATERIALELOR
10. TEXTILE 3 6 2 -
TOTAL 61 25 8 86

Discipline dedicate exclusiv IP, sau care conțin elemente de IP

Disciplinele dedicate exclusiv IP, sau care conțin elemente de IP se


desfășoară în cadrul facultății de Construcții de Mașini și Management
Industrial. Rezultatele acestei activități se reflectă în poziția înaltă pe care o
ocupă facultatea în clasamentul realizat pe universitate. Explicația constă în
faptul că fiecare student este încurajat să depună, la sfârșitul cursului, o
cerere de brevet de invenție. În acest mod, studenții își însușesc tehnologia
redactării unei cereri de brevet de invenție și se familiarizează cu legislația
în domeniul proprietății industriale. Studenții dunt încurajați și stimulați să-
Cod de bune practici 39
și breveteze creațiile în cadrul cercurilor științifice și la elaborarea lucrărilor
de diplomă.

Discipline care se desfășoară în cadrul programelor de studii universitare de


licență la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Nr.
Disciplina Programul de studii de licență Nr.stud. Structură
crt.
1. Bazele Facultatea Construcții de Mașini 2C; 1S
creației și Management Industrial.
tehnice Tehnologia construcțiilor de
mașini; Mașini-unelte și sisteme
200
de producție; Mecanică fină și
nanotehnologii; Tehnologia
sudării; Mașini și sisteme
hidropneumatice

Discipline care se desfășoară în cadrul programelor de studii universitare de


master la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial

Nr. Programul de studii de Nr.stu


Disciplina Structură
crt. master d.
2C;
1. Creativitate și inovare Sisteme micromecanice; 20
2S
2. Managementul inovării Concepția și fabricația
20
asistată de calculator

Carti, manuale, monografii, indrumare etc. dedicate, sau care contin


capitole referitoare la proprietatea intelectuala

1. Belous V., Inventica. Bazele creației tehnice și ale proprietății


industriale. Inst. Politehnic Iași, 1984[Inventics. Fundaments of technical creation
and industrial property].
2. Belous V., Manualul inventatorului. Ed. Tehnică, București,
1990[Inventics Handbook].
3. Belous V. Creaţia Tehnică în Construcţia de Maşini, Inventica. Iaşi: Ed.
Junimea, 1986 [Technical creation in Machine Manufacturing].
40 Cod de bune practici
4. Belous, V. Inventica. Iaşi: Ed.„Gh.Asachi”, 1992 [Inventics].
5. Belous. V., Performantica. Ed. Performantica, Iași, 1995.
6. Belous V., Plahteanu B., Fundamentele creației tehnice. Ed.
Performantica, Iași, 2005 [Fundamentals of technical creation].
7. Nagît Gh., Slătineanu, L. Bazele creaţiei tehnice, îndrumar de lucrări
practice. Iaşi: U.T. “Gh.Asachi”, 1998 [Fundaments of technical creation.
Laboratory].
8. Nagîţ Gh., Inovare tehnologică, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001
[Innovation in technology].
9. Nagîţ Gh., Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii, Editura
Tehnica – Info, Chişinău, 2001 [Techniques and methods for creativity
improvement].
10. Seghedin N., Aplicații în creația tehnică, Ed. Performantica, Iași, 2008.
11. Slătineanu L. şi Duşa P. Bazele Creaţiei Tehnice în Construcţia de
Maşini. Iaşi: U.T.„Gh.Asachi”, 1996 [Fundaments of Technical Creation in
Machine Manufacturing].

Programe analitice, fise ale disciplinelor care trateaza problematica IP


Cod de bune practici 41
Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Iaşi
Facultatea Construcţii de Maşini şi Management Industrial
Domeniul: Inginerie industrială
Specializarea: Maşini-unelte şi sisteme de producţie
Forma de învăţământ: zi
Anul de studii: III
Anul universitar: 2009-2010 Aprobat Decan,
Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Nagîţ

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
a disciplinei: Bazele creaţiei tehnice

1. Titularul disciplinei: Prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin


2. Tipul disciplinei: DI
3. Structura disciplinei:

Numărul de ore pe Forma de


Numărul de ore pe semestru
Sem. săptămână evaluare
C S L P finală C S L P Total
5 2 1 - - C 28 14 - - 42

4. Obiectivele cursului:
Cunoaşterea de către studenţi a tehnicilor, metodelor şi demersurilor
creative specifice inventicii. Aprofundarea bazelor psiho-gnoseologice ale
creaţiei tehnice. Cunoaşterea raportului între latura algoritmică şi cea
euristică în cadrul cercetărilor creative. Însuşirea de către studenţi a
legislaţiei brevetelor de invenţie şi a normelor de proprietate intelectuală.

5. Concordanţa între obiectivele disciplinei şi planul de învăţământ:

Obiectivele disciplinei sunt în concordanţă cu planul de învăţământ,


conţinutul disciplinei fiind corelat cu disciplinele Proiectarea maşinilor-
unelte, Scule aşchietoare, Bazele aşchierii, Toleranţe şi control dimensional,
Asigurarea calităţii, Managementul producţiei mecanice, Bazele proiectării
asistate de calculator.
42 Cod de bune practici
6. Rezultatele învăţării exprimate în competenţe cognitive, tehnice sau
profesionale

În urma parcurgerii disciplinei Bazele creaţiei tehnice, studentul va dobândi


următoarele competenţe:
─ capacitatea de a rezolva teme de creaţie în domeniul sistemelor de
producţie;
─ capacitatea de a utiliza tehnici şi metode logice-combinatorice de
creaţie;
─ capacitatea de a utiliza tehnici şi metode intuitive de creaţie;
─ capacitatea de a redacta descrieri de invenţii.

7. Proceduri folosite la predarea disciplinei:

(Se precizează şi: a) metodele şi mediile de învăţare centrate pe


student; b) strategii de actualizare a predării conform programului de
studiu, caracteristicilor studenţilor, formei de învăţământ şi criteriilor
de calitate adoptate.)

Prezentarea tip prelegere (la curs) a noţiunilor, cu dezvoltarea şi


explicarea la tablă a subiectelor expuse, angajarea de discuţii cu studenţii, în
vederea lămuririi diferitelor aspecte ale problematicii prezentate.
Prezentarea aspectelor practice legate de tehnicile şi metodele de creaţie,
prin explicaţii şi demonstraţii concrete (la orele de seminar). Parcurgerea şi
însuşirea metodologiei de proiectare şi de reproiectare creativă.

8. Sistemul de evaluare:
(La fiecare formă de evaluare se precizează tipul:
tradiţional, cu calculatorul, mixt.)

Evaluarea continuă:
Activitatea la seminar
Ponderea în nota finală: 30 % (seminar)

(Se evaluează în funcţie de frecvenţa şi pertinenţa


intervenţiilor orale, calitatea lucrărilor efectuate,
consemnarea sistematică a informaţiilor semnificative
generate de student în grupul de aplicaţie.)
Cod de bune practici 43
Lucrări de specialitate
Ponderea în nota finală: 10%

(Se utilizează pentru evaluarea competenţelor generale şi


specifice pe baza unor lucrări elaborate de student
precum: rezumate, sinteze ştiinţifice, eseuri tematice,
referate, proiecte, rapoarte de activitate practică sau de
cercetare, studii de caz, recenzii etc.)

Evaluarea finală: (colocviu)


Ponderea în nota finală: 60 %
Probele:

Probele evaluării prin examen:


1. Tradiţional; dezvoltare tematică orală şi în scris; pondere 50 %;
2. Tradiţional; rezolvare de probleme; pondere 50 %;

9. Conţinutul disciplinei:

a) Curs
Nr.
Denumire capitol
ore
Cap.I. – Introducere. Teorii ale creativităţii 2
I.1. Teoria asociaţionistă.
I.2. Teoria psihanalitică
I.3. Teoria trăsăturilor şi factorilor
I.4. Teoria configuraţionistă
Cap.II – Bazele psiho-gnoseologice ale creaţiei tehnice 2
II.1. Anatomia şi fiziologia psihicului uman
II.2. Matricea morfologică Guilford a intelectului uman
II.3. Structurile euristice fundamentale
II.4. Personalitatea creativă, factorii genetici şi de mediu
Cap.III – Creativitatea tehnică şi creativitatea artistică 2
III.1. Trăsăturile definitorii ale creativităţii tehnice
III.2. Creativitatea artistică. Literatura
III.3. Creativitatea artistică. Artele
III.4. Creativitatea artistică. Muzica
Cap.IV. – Tehnici şi metode intuitive de creaţie 4
IV.1. Asocierea şi consonanţa
IV.2. Analogia şi extrapolarea
IV.3. Inversia
44 Cod de bune practici
IV.4. Empatia
IV.5. Modificarea-ameliorarea-dezvoltarea
IV.6. Tehnica input-output
IV.7. Tehnica listelor interogative de verificare Osborn
IV.8. Brainstorming
IV.9. Sinectica
Cap.V. – Bazele logice-combinatorice ale inventicii 4
V.1. Logic şi psihologic în creaţia tehnică
V.2. Utilizarea combinatoricii matematice în creaţia tehnică.
Permutări, aranjamente, combinări, aranjamente cu repetiţie
V.3. Cercetarea morfologică prin matrici
V.4. Cercetarea morfologică secvenţial-selectivă
V.5. Cercetarea morfologică secvenţial-selectivă prin divizarea
pe submorfologii
V.6. Cercetarea morfologică prin enumerare ordonată
(lexicografică)
V.7. Cercetarea morfologică prin avansare aleatorie
V.8. Cercetarea morfologică prin asemănare
V.9. Cercetarea morfologică prin diagrame de idei
V.10. Cercetarea morfologică prin elaborarea obiectuluin

generalizat al creaţiei tehnice


Cap.VI. – Metodele logice-combinatorice ale inventicii 2
VI.1. Metoda matricilor morfologice de idei
VI.2. Metoda obiectului generalizat al creaţiei tehnice
Cap.VII – Proiectarea creativă şi proiectarea reproductivă 2
VII.1. Fluxul proiectării creative
VII.2. Fluxul proiectării reproductive
Cap.VIII. – Informarea şi sinteza informaţiilor pe o temă dată 2
VIII.1. Surse de realizare a informării documentare
VIII.2. Metodologia sistematizării informaţiilor
Cap.IX. – Elemente de legislaţia invenţiilor 6
IX.1. Elaborarea descrierilor de invenţie
IX.2. Dreptul de proprietate intelectuală asupra invenţiilor
Total 28 ore
b) Aplicaţii

Seminar

Nr.
Denumire lucrare
ore
Cod de bune practici 45
Introducere. Luarea în evidenţă a studenţilor, prezentarea lucrărilor de 2
seminar.
Invenţii şi inventatori ai antichităţii
Diagrame de idei. Matrici morfologice. 2
Opera inginerească a lui Leonardo da Vinci
Fondul de efecte fizice. Fondul de efecte geometrice 2
Thomas Alva Edison. Viaţa şi invenţiile sale
Redactarea cererilor de brevete de invenţie. Elaborarea prin deducţie a 4
temelor de creaţie de speţa I-a.
Mari invenţii şi descoperiri. Studii de caz
Tehnici şi metode intuitive de creaţie 2
Mari inventatori români
Susţinerea colocviului 2

Total 14 ore

10. Bibliografie

1. Belous V., Inventica. Bazele creaţiei tehnice şi ale protecţiei industriale. Vol.
1. Inst. Politehnic Iaşi, 1984.
2. Belous V., Creaţia tehnică în construcţia de maşini. Inventica. Ed. Junimea,
Iaşi, 1986.
3. Belous V., Manualul inventatorului. Sinteza creativă în tehnică. Ed. tehnică,
Bucureşti, 1990.
4. Belous V., Inventica. Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 1992.
5. Iclănzan T., Popa H., Inventica şi ingineria valorii. Universitatea Politehnica
Timişoara, 1995.
6. Nagîţ Gh., Slătineanu L., Bazele creaţiei tehnice. Îndrumar de laborator. Iaşi,
Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, 1998.
7. Nagîţ Gh., Tehnici şi metode pentru stimularea creativităţii. Chişinău: Ed.
Tehnica-Info, 2001.
8. Plahteanu B., Ingineria valorii şi performanţa în creaţia tehnică. Ed.
Performantica, Iaşi, 1999.
9. Plahteanu B., Belous V., Croitoru C., Călătoru V., Efectul geometric în creaţia
tehnică. Ed. Performantica, Iaşi, 2000.
10. Seghedin N., Analiza şi sinteza structurală creativă a mecanismelor de
strângere multiplă Ed. Tehnopress, Iaşi, 2002, 208 pag., ISBN 973-
8048-95-8.
11. Seghedin N., Aplicaţii în creaţia tehnică. Ed. Performantica, Iaşi, 2008, 200
pag.
46 Cod de bune practici
12. Slătineanu L., Duşa P., Bazele creaţiei tehnice în construcţia de maşini.
Institutul Politehnic Iaşi, 1996.
13. Verone P., Inventica. Ed. Albatros, Bucureşti, 1983.

Data: 07.10.2009
Şef catedră, Titular curs,
Prof. univ. dr. ing. Mircea Mihailide Prof. univ. dr. ing. Neculai Seghedin
Titular aplicaţii,
Asist. univ. dr. ing. Adriana Munteanu
Cod de bune practici 47

F I Ş A D I S C I P L I N E I
Denumirea disciplinei BAZELE CREAŢIEI TEHNICE
Numărul de
Codul disciplinei CM.Iind.05.06.DS Semestrul 5 3
credite

Construcţii de Maşini şi Numărul orelor pe


Facultatea
Management Industrial semestru
Domeniul Inginerie industrială Total C S L P
Maşini-unelte şi sisteme de
Specializarea 42 28 14 - -
producţie

Categoria formativă a disciplinei


DF – fundamentală, DID – în domeniu, DS – de specialitate, DC – DS
complementară
Categoria de opţionalitate a disciplinei
DI
DI – impusă, DO –opţională, DL –liber aleasă (facultativă)

Obligatorii
Discipline -
(condiţionare)
anterioare
Recomandate -

Cunoaşterea de către studenţi a tehnicilor, metodelor şi


demersurilor creative specifice inventicii. Aprofundarea
bazelor psiho-gnoseologice ale creaţiei tehnice. Cunoaşterea
raportului între latura algoritmică şi cea euristică în cadrul
cercetărilor creative. Însuşirea de către studenţi a legislaţiei
brevetelor de invenţie şi a normelor de proprietate intelectuală.
Problematică de bază: Introducere. Teorii ale creativităţii.
Obiective Bazele psiho-gnoseologice ale creaţiei tehnice.
Creativitatea tehnică şi creativitatea artistică. Tehnici şi
metode intuitive de creaţie. Bazele logice-combinatorice
ale inventicii. Metodele logice-combinatorice ale
inventicii. Proiectarea creativă şi proiectarea reproductivă.
Informarea şi sinteza informaţiilor pe o temă dată.
Elemente de legislaţia invenţiilor
Conţinut bazele creaţiei tehnice, inventică, creativitate, metode logice-
(descriptori) combinatorice de creaţie, metode intuitive de creaţie
48 Cod de bune practici
Sistemul de evaluare:
Forma (E - examen, C - colocviu, VP - verificare pe
C
parcurs)
Evaluarea Probele evaluării prin E / C:
finală* 1. Tradiţional; dezvoltare tematică orală şi în scris; pondere
50 %;
2. Tradiţional; rezolvare de probleme; pondere 50 %;
Evaluare finală prin examen / colocviu 60%
Stabilirea notei Activitatea la seminar 30%
Evaluarea
finale Teste pe parcurs -
pe
(procentaje) Lucrări de specialitate, teme de
parcurs* 10%
casă [1]
*) La toate formele de evaluare se precizează tipul: T - tradiţional, CC - cu
calculatorul, M – mixt.

Gradul didactic, titlul, prenume, NUME Semnătura


Titularul
disciplinei
Prof. univ. dr. ing. NECULAI SEGHEDIN
As. univ. dr. ing. ADRIANA MUNTEANU
Cod de bune practici 49

Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” Iaşi


Facultatea de Construcţii de Maşini
Domeniul Inginerie Industrială (TCM, UTS)
Forma de învăţământ: ingineri, curs de zi;
Anul universitar: 2007-2008

Aprobat,
Consiliul Facultăţii de Construcţii de Maşini,
Decan,
Prof. dr. ing. Gheorghe Nagîţ

PROGRAMA ANALITICĂ
la disciplina „Bazele Creaţiei Tehnice”
anul universitar 2007-2008

1. DISCIPLINA “BAZELE CREAŢIEI TEHNICE”

2. Tipul disciplinei: disciplină impusă (DI)

3. Structura în planul de învăţământ

Semestru Nr de ore Forma de Nr total de ore Total ore


l săptămânal verificare disciplină
C S L P C S L P
V 2 - 1 - Colocviu 2 - 1 - 42
8 4

Numărul creditelor: = 3
Cod disciplină: CM-IInd-05-06-DS
Categoria de opţionalitate: DI

TITULAR: Prof. dr. ing. Gheorghe Nagîţ

A. OBIECTIVELE DICIPLINEI.
Familiarizarea studenţilor cu problemele specifice creaţiei tehnice,
respectiv cunoaşterea etapelor din creaţia tehnică, a tehnicilor şi metodelor intuitive
de creaţie pe de o parte şi a celor logico-deductive pe de altă parte.
50 Cod de bune practici
Cunoaşterea fluxului proiectării creative, inclusiv a tehnicii elaborării
descrierilor de invenţii.
Analiza inginerească şi managerială a ideilor brevetate.

B. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC REPARTIZAT PE ORE


1. Introducere. Obiectul de studiul şi rolul creaţiei tehnice în formarea inginerului
1,0 oră
2. Identificarea, selectarea şi definitivarea temelor de creaţie 1,5 ore
2.1. Tipuri de obiective
2.2. Identificarea de către muncitor, tehnician, student , inginer a temelor
de creaţie
2.3. Detalierea şi definitivarea temelor de creaţie
3. Informarea şi sinteza informaţiilor 1,5 ore
3.1. Importanţa şi caracteristicile informării
3.2. Subetapele informării
3.3. Clasificarea zecimală internaţională
3.4. Clasificarea generală a documentelor
3.5. Cunoaşterea documentelor: reviste de referate, recenzii, semnalare,
articole de specialitate, standarde, norme, brevete de invenţie, tratate,
manuale etc.
3.6. Reţinerea unor informaţii utile.
4. Etapele procesului de creaţie tehnică 1.5 ore
4.1. Subetapa operaţională
4.2. Etapa de incubaţie
4.3. Iluminarea
4.4. Etapa de verificare
5. Factorii care exercită influenţă asupra creativităţii tehnice 2,0 ore
5.1. Factori de natură biologică
5.2. Factori de natură predominant psihologică
5.3. Factori de natură cognitiv-intelectuală
5.4. Factori de natură socio-economică
5.5. Intâmplarea
5.6. Structuri de relevare a creativităţii.
6. Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii 6,5 ore
6.1. Tehnici bazate pe modificarea poziţiei de examinare a problemei.
Tatonarea. Inversia. Empatia. Tehnica Sherlock-Holmes. Extrapolarea.
Tehnica avocatului. Tehnica profanilor. Tehnica input-output. Tehnica
scenariului teratologic. Tehnica reveriei sau a visului provocat. Tehnica
notării ideilor în timpul somnului (sleep-writing). Tehnica intersectării
imaginarului cu realul.
6.2. Tehnici bazate pe relevarea unor corelaţii între obiectivul urmărit şi
cuvinte sau imagini selectate logic sau aleator: Tehnica asocierii, tehnica
Cod de bune practici 51
inventarului de atribute, tehnica folosirii catalogului, tehnica încrucişării
forţate, tehnica folosirii onor cuvinte selectate la întâmplare, tehnica
jocurilor de cuvinte, tehnica perechilor aleatorii, tehnica obiectelor focale,
tehnica proiecţiei.
6.3. Tehnici bazate pe aplicarea unor modificări cantitative sau şi creative.
Combinarea. Concasarea. Modificarea prin înlocuire, modificarea formei,
modificarea prin scădere, modificarea prin multiplicare, modificarea prin
rearanjare. Tehnica listelor interogative Osborn.
6.4. Metode intuitive de simulare a creativităţii. Metoda gândirii laterale.
Metoda ghirlandelor de asociaţii. Metoda discuţiilor în grup.
Brainstormingul. Sinectica. Metoda Philips 66. Metoda Delphi. Metoda
Frisco. Discuţia Panel. Metoda 6-3-5.
7. Tehnici şi metode de identificare a unor soluţii noi 8 ore
7.1. Bazele combinatorice ale metodelor logice de creaţie
7.2. Etapele generale în cazul metodelor analitice
7.3. Metode folosite pentru evidenţierea combinaţiilor posibile
7.3.1. Elaborarea diagramelor de idei
7.3.2. Elaborarea matricelor morfologice
7.4. Metode pentru evaluarea soluţiilor posibile
7.5. Metode pentru diminuarea numărului soluţiilor posibile
7.6. Elaborarea obiectului generalizat al creaţiei tehnice
7.7. Compararea soluţiilor prin tehnica „deciziei impuse”
7.8. Metoda matricelor morfologice Zwicky-Moles
7.9. Algoritmul Altschuller
7.10. Metoda cercurilor de control al calităţii
7.11. Metoda euristică generalizată
8. Analiza inginerească a noii soluţii 4 ore
8.1. Analiza brevetabilităţii
8.2. Precizarea problemei de analiză inginerească
8.3. Modelarea fizico-matematică a soluţiilor selectate. Proiectarea şi
realizarea modelului experimental
8.4. Evaluarea şi generalizarea noii soluţii
8.5. Brevetarea
8.6. Exemple de analiză inginerească în Construcţia de Maşini.
9. Elaborarea descrierilor de invenţii 2 ore
9.1. Evoluţia legislaţiilor în domeniul protecţiei creaţiei originale.
9.2. Definirea şi clasificarea invenţiilor
9.3. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii în România

C. Aplicaţii - lucrări de laborator


52 Cod de bune practici
C.1. Obiective: Cunoaşterea modului de generare a temelor de creaţie.
Aplicarea metodelor intuitive şi logico-deductive de creaţie. Familiarizarea
studenţilor cu tehnica redactării descrierilor de invenţie.

C.2. Conţinutul aplicaţiilor:


1. Instrucţiuni de protecţia muncii pentru lucrări efectuate în
laboratoarele catedrei de T.C.M.;
2. Informarea. Fluxul general al informării;
3. Elaborarea diagramelor de idei. Metode pentru diminuarea
numărului de soluţii examinate. Selectarea temei de creaţie prin
tehnica “deciziei impuse”;
4. Selectarea temei de creaţie prin metoda Electre. Selectarea temei
de creaţie pe baza teoriei utilităţilor;
5. Aplicarea Braistormingului pentru găsirea de noi soluţii tehnice;
6. Utilizarea algoritmului Altschuller pentru identificarea unor noi
soluţii tehnice;
7. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii.

D. Modul de evaluare a cunoştinţelor


Evaluarea studenţilor se va efectua printr-un colocviu la care va trebui să
se răspundă la 3 subiecte.
În aprecierea finală se ţine seama de activitatea desfăşurată la aplicaţii, în
sensul că îndeplinirea tuturor obligaţiilor din lucrările de laborator şi depunerea
unei descrieri de invenţie, este apreciată cu nota maximă.

E. Bibliografie
1. Slătineanu, L. şi Duşa, P. Bazele Creaţiei Tehnice în Construcţia de
Maşini. Iaşi: U.T.„Gh.Asachi”, 1996;
2. Belous, V. Inventica. Iaşi: Ed.„Gh.Asachi”, 1992;
3. Belous, V. Creaţia Tehnică în Construcţia de Maşini, Inventica. Iaşi:
Ed. Junimea, 1986;
4. Nagît, Gh., Slătineanu, L. Bazele creaţiei tehnice, îndrumar de lucrări
practice. Iaşi: U.T. “Gh.Asachi”, 1998;
5. Nagîţ, Gh., Inovare tehnologică, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001;
6. Nagîţ, Gh., Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii, Editura
Tehnica – Info, Chişinău, 2001
Cod de bune practici 53

FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea
BAZELE CREAŢIEI TEHNICE
disciplinei

Codul CMMI-IInd- Semestru Numărul


V 3
disciplinei 5.06-DS l de credite

Construcţii de Maşini si Numărul orelor pe


Facultatea
Management Industrial semestru
Domeniul Inginerie Industrială Total C S L P
Specializa TCM, UTS 42 28 14 - -
rea

Categoria formativă a disciplinei DS


DF – fundamentală, DID – în domeniu, DS – de specialitate,
DC – complementară
Categoria de opţionalitate a disciplinei DI
DI – impusă, DO –opţională, DL –liber aleasă (facultativă)

Obligatorii
Disciplin
(condiţion
e
are)
anterioar
Recomand
e
ate

Familiarizarea studenţilor cu problemele de creaţie


tehnică, cu analiza managerială a ideilor brevetate,
Obiective
însuşirea modului de întocmire şi redactare a unei
descrieri de invenţie;
Selectarea şi definitivarea temelor de creaţie;
Informarea şi sinteza informaţiilor;
Conţinut Etapele procesului de creaţie tehnică;
(descripto Factorii de influenţă asupra creativităţii;
ri) Tehnici şi metode de identificare a noi soluţii
tehnice;
Elaborarea documentaţiei pentru brevetare.

Sistemul de evaluare:
54 Cod de bune practici
Forma (E - examen, C - colocviu, VP - verificare
C
pe parcurs)
Evalua
Probele evaluării prin C:
rea
1. test de cunoştinţe cu întrebări deschise – tip T;
finală*
sarcini: răspuns oral la două întrebări, pe bază de
bilet; condiţii de lucru -; pondere: 40 %;
Stabilir Evaluare finală prin examen / colocviu 40%
ea Activitatea la seminar /
20%
notei Evaluare colocviu / proiect / practică
finale a pe Teste pe parcurs [număr] 20%
(proce parcurs* Lucrări de specialitate, teme
20%
ntaje) de casă [număr]
*) La toate formele de evaluare se precizează tipul: T -
tradiţional, CC - cu calculatorul, M – mixt.
Gradul didactic, titlul, prenume,
Semnătura
Titularul NUME
disciplinei Şef lucr. univ. dr. ing. Florin
Negoescu

COURSE PRESENTATION SHEET


Discipline
FUNDAMENTS OF TECHNIQUES CREATIVITY
name

Code of Numbe
Semest
the course CMMI-IInd-5.06-DS V r of 3
er
credits

Faculty Machines Manufacturing


Hours
and Industrial
number/semester
Management
Profile Industrial Engineering Tot
C S L P
al
Specializa TCM, UTS 42 28 14 - -
tion
Cod de bune practici 55
Formative category of discipline
DF-fundamental; DT-general technique; DS-speciality; DE- DS
economical/managerial;
Optional category of discipline
DI
DI-imposed; DO-optional; DL-free choice (facultative)

Mandatories
Previous (conditioning)
disciplines Recommended

Knowledge about the problems of techniques


Objectives creativity, about managerial analysis of patents,
about description of patent;
Selections of the creation items;
Information and the synthesis of information;
Step of process of technique creation;
Topics
Factory with influences for creativity;
(Items)
Techniques and method for find the technical
solutions;
Documentation for patents;

Evaluation form (E-exam, C-colloquium/final test) C


Establishin - exam answers/colloquium 40%
g of the - activity at seminar/laboratory/project 20%
final note - test during semester 20%
(%) - homeworks, speciality works 20%

Disciplin Didactic degree, title, name, Signature


e titular SURNAME
Lecturer eng. PhD. Florin Negoescu
56 Cod de bune practici
UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GH. ASACHI" IAŞI
Facultatea CONSTRUCŢII DE MAŞINI ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL
Domeniul: INGINERIE INDUSTRIALĂ
Specializarea: TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI,
INGINERIA SUDARII
Forma de învăţământ: : INGINERI, CURS DE ZI
Anul de studii: III
Anul universitar: 2010-2011

P R O G R A M A A N A L I T I C Ă
a disciplinei:
BAZELE CREAŢIEI TEHNICE

1. Titularul disciplinei: Şef lucr. univ. dr. ing. Florin Negoescu


2. Tipul disciplinei: DI
3. Codul disciplinei: CMMI-IInd-5.06-DS
4. Structura disciplinei:
Numărul de ore pe Numărul de ore pe
Forma de
săptămână semestru
Semestrul evaluare
C S L P finală C S L P To
tal
V 2 1 - - C 28 14 - - 42

5. Obiectivele cursului:
Familiarizarea studenţilor cu problemele specifice creaţiei tehnice,
respectiv cunoaşterea etapelor din creaţia tehnică, a tehnicilor şi metodelor intuitive
de creaţie pe de o parte şi a celor logico-deductive pe de altă parte.Cunoaşterea
fluxului proiectării creative, inclusiv a tehnicii elaborării descrierilor de
invenţii.Analiza inginerească şi managerială a ideilor brevetate.Cunoaşterea
modului de generare a temelor de creaţie. Aplicarea metodelor intuitive şi logico-
deductive de creaţie. Familiarizarea studenţilor cu tehnica redactării descrierilor de
invenţie.

6. Concordanţa între obiectivele disciplinei şi obiectivele planul de


învăţământ:
Absolvenţii cursurilor specializării de Tehnologia Construcţiilor de
Maşinii pot sa ocupe pozitii de conducere în firmele unde lucreaza Structura
planului de învatamânt pentru acest domeniu cuprinde, pe lânga disciplinele cu
caracter tehnic si o serie de discipline cu caracter pronuntat managerial.
Disciplina de Inovare tehnologică se află la graniţa celor două tendinţe, tehnic şi
managerial, fiind în strictă concordanţă cu obiectivele palanului de învăţământ.
Cod de bune practici 57
7. Rezultatele învăţării exprimate în competenţe cognitive, tehnice sau
profesionale
Absolventii de TCM se ocupa de functionarea masinilor aplicând
cunostintele despre sisteme mecanice pentru a crea masini noi sau a pentru le
moderniza pe cele vechi în conditii de maxima siguranta si eficienta Inginerii
industriali proiecteaza si evalueaza sisteme industriale ca linii de asamblare sau
fabrici. Ei pot lucra pentru mari întreprinderi cu productii de serie mare sau de
masa (diferite organe de masini, automobile etc.).

8. Proceduri folosite la predarea disciplinei:


Pentru predare se utilizează expunerea clasică prin prezentarea pe tablă a
principalelor noţiuni ce se predau pe baza dialogului permanent cu studenţii. De
asemenea, se folosesc şi metodele moderne de expunere, cele cu multimedia sau cu
retroproiectorul, pentru prezentarea unor imagini cu caracter de complexitate mai
mare, dar care ilustrează maximal procedeele de deformare plastică.
În cazul aplicaţiilor se pune accent pe latura practică pentru sesizarea
problemelor care se ivesc la redactarea celor două documente. Studenţii sunt
stimulaţi pentru studiu individual şi discutarea în ore a eventualelor nelămuriri sau
probleme mai dificile.
(Se precizează şi: a) metodele şi mediile de învăţare centrate pe
student; b) strategii de actualizare a predării conform programului de studiu,
caracteristicilor studenţilor, formei de învăţământ şi criteriilor de calitate
adoptate.)

8. Sistemul de evaluare:
Cunoştinţele se vor evalua pe parcursul întregului semestru încheindu-se
cu un examen, studenţii trebuind să răspundă la trei subiecte aflate pe bilete.
Ponderea răspunsurilor la examen în media finală va fi de 40 %. Activitatea din
timpul anului (lucrări, teste, inclusiv date la curs) va avea o pondere de 20 %,
lucrările de specialitate şi temele pentru acasă contribuie la nota finală cu 20 %, iar
aprecierea de la laborator cu 20 %.

Evaluarea continuă:
Activitatea la seminar / laborator / proiect / practică
Ponderea în nota finală: _20_%
(Se evaluează în funcţie de frecvenţa şi pertinenţa intervenţiilor orale,
calitatea lucrărilor efectuate, consemnarea sistematică a informaţiilor
semnificative generate de student în grupul de aplicaţie.)
Testele pe parcurs
Ponderea în nota finală: 20 %
(Se utilizează pentru evaluarea pe parcursul semestrului a
cunoştinţelor, teoretice şi / sau practice acumulate la orele de curs şi
58 Cod de bune practici
de aplicaţii.)
Lucrări de specialitate
Ponderea în nota finală: 20 %
1 lucrare de specialitate pe baza unei teme date ,cu prezentare publica .
(Se utilizează pentru evaluarea competenţelor generale şi specifice pe
baza unor lucrări elaborate de student precum: rezumate, sinteze
ştiinţifice, eseuri tematice, referate, proiecte, rapoarte de activitate
practică sau de cercetare, studii de caz, recenzii etc.)
Evaluarea finală: (Se precizează: examen sau colocviu.)
Ponderea în nota finală: 40 %
Proba(ele):
Proba(ele): examinare in cadrul unei probe unice, orale, conţinând rezolvarea
unui test de cunoştinţe cu întrebări deschise (40%). Studentul are la dispoziţie
notele personale de curs si laborator + bibliografia recomandata
(Se menţionează fiecare probă şi se precizează:
a) categoria de sarcini (test de cunoştinţe cu întrebări închise
/deschise, dezvoltare tematică, rezolvare de probleme,
demonstraţie, prezentare de caz etc);
b) condiţiile de lucru (mijloace accesibile studentului în timpul
probei) şi
c) ponderea în procente a fiecărei probe în nota examenului.)

9. Conţinutul disciplinei:
a) Curs
1. Introducere. Obiectul de studiul şi rolul creaţiei tehnice în formarea inginerului
1,0 oră
2. Identificarea, selectarea şi definitivarea temelor de creaţie 1,5 ore
2.1. Tipuri de obiective
2.2. Identificarea de către muncitor, tehnician, student , inginer a temelor
de creaţie
2.3. Detalierea şi definitivarea temelor de creaţie
3. Informarea şi sinteza informaţiilor 1,5 ore
3.1. Importanţa şi caracteristicile informării
3.2. Subetapele informării
3.3. Clasificarea zecimală internaţională
3.4. Clasificarea generală a documentelor
3.5. Cunoaşterea documentelor: reviste de referate, recenzii, semnalare,
articole de specialitate, standarde, norme, brevete de invenţie, tratate,
manuale etc.
3.6. Reţinerea unor informaţii utile.
4. Etapele procesului de creaţie tehnică 1.5 ore
4.1. Subetapa operaţională
4.2. Etapa de incubaţie
Cod de bune practici 59
4.3. Iluminarea
4.4. Etapa de verificare
5. Factorii care exercită influenţă asupra creativităţii tehnice 2,0 ore
5.1. Factori de natură biologică
5.2. Factori de natură predominant psihologică
5.3. Factori de natură cognitiv-intelectuală
5.4. Factori de natură socio-economică
5.5. Intâmplarea
5.6. Structuri de relevare a creativităţii.
6. Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii 6,5 ore
6.1. Tehnici bazate pe modificarea poziţiei de examinare a problemei.
Tatonarea. Inversia. Empatia. Tehnica Sherlock-Holmes. Extrapolarea.
Tehnica avocatului. Tehnica profanilor. Tehnica input-output. Tehnica
scenariului teratologic. Tehnica reveriei sau a visului provocat. Tehnica
notării ideilor în timpul somnului (sleep-writing). Tehnica intersectării
imaginarului cu realul.
6.2. Tehnici bazate pe relevarea unor corelaţii între obiectivul urmărit şi
cuvinte sau imagini selectate logic sau aleator: Tehnica asocierii, tehnica
inventarului de atribute, tehnica folosirii catalogului, tehnica încrucişării
forţate, tehnica folosirii onor cuvinte selectate la întâmplare, tehnica
jocurilor de cuvinte, tehnica perechilor aleatorii, tehnica obiectelor focale,
tehnica proiecţiei.
6.3. Tehnici bazate pe aplicarea unor modificări cantitative sau şi creative.
Combinarea. Concasarea. Modificarea prin înlocuire, modificarea formei,
modificarea prin scădere, modificarea prin multiplicare, modificarea prin
rearanjare. Tehnica listelor interogative Osborn.
6.4. Metode intuitive de simulare a creativităţii. Metoda gândirii laterale.
Metoda ghirlandelor de asociaţii. Metoda discuţiilor în grup.
Brainstormingul. Sinectica. Metoda Philips 66. Metoda Delphi. Metoda
Frisco. Discuţia Panel. Metoda 6-3-5.
7. Tehnici şi metode de identificare a unor soluţii noi 8 ore
7.1. Bazele combinatorice ale metodelor logice de creaţie
7.2. Etapele generale în cazul metodelor analitice
7.3. Metode folosite pentru evidenţierea combinaţiilor posibile
7.3.1. Elaborarea diagramelor de idei
7.3.2. Elaborarea matricelor morfologice
7.4. Metode pentru evaluarea soluţiilor posibile
7.5. Metode pentru diminuarea numărului soluţiilor posibile
7.6. Elaborarea obiectului generalizat al creaţiei tehnice
7.7. Compararea soluţiilor prin tehnica „deciziei impuse”
7.8. Metoda matricelor morfologice Zwicky-Moles
7.9. Algoritmul Altschuller
7.10. Metoda cercurilor de control al calităţii
60 Cod de bune practici
7.11. Metoda euristică generalizată
8. Analiza inginerească a noii soluţii 4 ore
8.1. Analiza brevetabilităţii
8.2. Precizarea problemei de analiză inginerească
8.3. Modelarea fizico-matematică a soluţiilor selectate. Proiectarea şi
realizarea modelului experimental
8.4. Evaluarea şi generalizarea noii soluţii
8.5. Brevetarea
8.6. Exemple de analiză inginerească în Construcţia de Maşini.
9. Elaborarea descrierilor de invenţii 2 ore
9.1. Evoluţia legislaţiilor în domeniul protecţiei creaţiei originale.
9.2. Definirea şi clasificarea invenţiilor
9.3. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii în România
Total 28 ore
b) Conţinutul aplicaţiilor:
1. Instrucţiuni de protecţia muncii pentru lucrări efectuate în laboratoarele
catedrei de T.C.M.;
2. Informarea. Fluxul general al informării;
1. Elaborarea diagramelor de idei. Metode pentru diminuarea numărului de
soluţii examinate.Selectarea temei de creaţie prin tehnica “deciziei
impuse”;
3. Selectarea temei de creaţie prin metoda Electre. Selectarea temei de creaţie
pe baza teoriei utilităţilor;
4. Aplicarea Braistormingului pentru găsirea de noi soluţii tehnice;
5. Utilizarea algoritmului Altschuller pentru identificarea unor noi soluţii
tehnice;
6. Elaborarea documentaţiei pentru brevetarea unei invenţii.
Total 14 ore

Bibliografie
1. Slătineanu, L. şi Duşa, P. Bazele Creaţiei Tehnice în Construcţia de
Maşini. Iaşi: U.T.„Gh.Asachi”, 1996;
2. Belous, V. Inventica. Iaşi: Ed.„Gh.Asachi”, 1992;
3. Belous, V. Creaţia Tehnică în Construcţia de Maşini, Inventica. Iaşi: Ed.
Junimea, 1986;
4. Nagît, Gh., Slătineanu, L. Bazele creaţiei tehnice, îndrumar de lucrări
practice. Iaşi: U.T. “Gh.Asachi”, 1998;
5. Nagîţ, Gh., Inovare tehnologică, Editura Tehnica – Info, Chişinău, 2001;
6. Nagîţ, Gh., Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii, Editura Tehnica
– Info, Chişinău, 2001

Data: septembrie 2010


Cod de bune practici 61
Semnături:
Titular curs: Şef lucr. univ. dr. ing. Florin Negoescu
Titular aplicaţii: Şef lucr. univ. dr. ing. Florin Negoescu
62 Cod de bune practici

Cap.5. Universitatea Tehnica din Cluj-


Napoca
Pe firmamentul valorilor culturale ale municipiului Cluj-Napoca,
invatamantul tehnic s-a afirmat inca de la inceputul secolului trecut.
Realizarea statului national unitar roman, la 1 decembrie 1918, a deschis
perspective noi pentru invatamantul de toate gradele. La 1 februarie 1920 este
infiintata Scoala superioara industriala, noua institutie scolara trecand apoi printr-o
suita de reorganizari si devenind in 1922 Scoala de conductori tehnici . Era unica
scoala de acest nivel in tara, cu profil electromecanic, precursoare a Politehnicii
clujene . O alta scoala cu profil tehnic creata in 1920 a fost Scoala de conductori de
lucrari publice , cu specific de drumuri si poduri, veritabila precursoare a Facultatii
de Constructii. Scoala de conductori tehnici, care s-a bucurat de un important
prestigiu in cadrul industriei romanesti, a fost reorganizata in 1937 ca Scoala de
subingineri electromecanici .
In anul 1947, in urma unui memoriu adresat Ministerului Educatiei Nationale
privind infiintarea unei Politehnici la Cluj cu trei facultati: constructii,
electromecanica si silvicultura, prin prevederile legea pentru reforma
invatamantului din august 1948, s-a creat Institutul de Mecanica din Cluj , avand o
facultate cu doua sectii: termotehnica si masini de lucru. Cresterea nevoii de cadre
tehnice a facut ca in anul 1953 Institutul de Mecanica sa se transforme in Institutul
Politehnic din Cluj.
Dupa revolutia din 1989, invatamantul superior romanesc a revenit la traditia
romaneasca corelata cu sistemul occidental. Incepand din 1992 Institutul Politehnic
si-a schimbat denumirea in Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca , iar din cele
trei facultati existente la momentul respectiv, prin restructurare s-au constituit sapte
facultati: Automatica si Calculatoare, Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia
Informatiei, Inginerie Electrica, Constructii, Constructii de Masini, Mecanica,
Stiinta si Ingineria Materialelor, precum si Colegiul Universitar Tehnic, Economic
si de Administratie. Incepand cu anul universitar 1998/1999 structura Universitatii
Tehnice din Cluj-Napoca s-a completat cu Facultatea de Arhitectura si Urbanism.
La momentul actual, Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca pregateste
specialisti pentru domeniul tehnic (inginerie mecanica, electrica, de constructii si
arhitectura) prin studii de lunga si scurta durata, studii postuniversitare si doctorale,
numarul studentilor din UTC-N depasind 12000.
Cercetarea stiintifica a reprezentat o preocupare esentiala a cadrelor didactice
si cercetatorilor din UTCN. Potentialul stiintific de care dispune Universitatea a
indreptatit-o sa organizeze o suita de manifestari stiintifice de anvergura, cu o larga
participare a specialistilor romani si straini. Rezultatele practice ale activitatii de
Cod de bune practici 63
cercetare sunt reflectate de numeroase contracte si proiecte cu finantare interna si
internationala, dintre care cele mai importante sunt cele cu: CNCSIS, ANSTI,
PNCDI si cele finantate de Comisia Uniunii Europene: EUREKA, COPERNICUS,
COST, PC5 si PC6.
Racordarea Universitatii la cerintele europene este reflectata de o seama de
conventii internationale la care este parte si de o gama larga de programe europene
cu specific educational: TEMPUS-PHARE, SOCRATES, ERASMUS,
LEONARDO, CEEPUS. De asemenea, au fost incheiate o suita de conventii,
acorduri si protocoale internationale cu universitati din Franta, Italia, Germania,
SUA, Austria etc. UTC-N a fost acceptata, din 2003, ca membru in Asociatia
Europeana a Universitatilor.
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca se prezinta astazi ca o institutie de
invatamant superior tehnic moderna, aflata intr-o faza de renastere veritabila,
confirmand autentice disponibilitati de creatie stiintifica si tehnica.
Misiune şi obiective didactice şi de cercetare

1. VIZIUNE

Viziunea noastră reflectă evoluţia Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca


într-un sistem motivaţional progresiv asimilabil “piramidei necesitaţilor” a lui
ABRAHAM MASLOW conform reprezentării de mai jos:

MASLOW UT Cluj-Napoca
Prestigiu internaţional
Nevoia de Accederea în
Sensul de rezolvare a necesităţilor

autoperfecţionare clasamentele internaţionale =


impact
Prestigiu în comunitatea
Nevoia de stima şi locală şi naţională = implicare
statut social

Apartententa la comunitatea
Nevoia de apartenenţă ştiinţifica = cercetare
la grup

Calitatea procesului de
Nevoia de siguranţă şi învăţămant= consecvenţa în proceduri
protecţie

Nevoi primare Existenţa = nr. Studenţi


64 Cod de bune practici

2. MISIUNE

Misiunea noastra este de a dezvolta valoarea în oameni, în procese si în


produse. In acest sens, vom urmări realizarea la un înalt nivel de calitate a
învatamantului şi cercetării ştiinţifice, în domenii specifice, în context naţional şi
internaţional, răspunzand necesităţilor dezvoltării intelectuale, profesionale şi
sociale a individului şi progresului societăţii romaneşti.

3. VALORI

Valorile promovate de către Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca sunt


cuprinse în urmatoarele categorii:
a) integritate morală;
b) competenţa profesională;
c) cultura şi spiritul cetăţii;
d) formele respectului (faţă de muncă şi valori, faţă de persoane şi
comunitate, faţă de natură);
e) creativitate, dinamism şi personalitate;
f) armonizarea interesului individual cu cel colectiv;
g) deschiderea către necesităţile pieţei locale, naţionale şi internaţionale;
h) încadrarea in tendinţele de evoluţie ale învăţămantului si cercetarii
ştiinţifice din aria euroatlantică.

4. Diseminarea proprietatii intelectuale in universitate

În cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, în cadrul Departamentului


pentru Managementul Cercetării, Dezvoltării şi Inovării funcţionează Oficiul
pentru Proprietate Intelectuală.
La nivelul Oficiului pentru Proprietate Intelectuală (OPI) se desfăşoară o
serie de activităţi de bază, după cum urmează:
• elaborarea fişelor de post pe cercetare (toate gradele, pana la CP I) cu
revizuire si actualizare anuală
• introducerea misiunii de inovare în fişele de post
• definirea şi implementarea cadrului pentru drepturile de proprietate ale
UTCN (rezultatele cercetării din proiecte, lucrări publicate la conferinţe,
cărţi, brevete, software etc.)
• consiliere pe proprietate intelectuală (brevetare, cercetare documentară
etc.)
• identificarea şi analiza potenţialului de brevetare în universitate
• organizare acţiuni de instruire în domeniul inovării
• centralizarea rezultatelor din proiectele de cercetare (de exemplu rapoarte
de cercetare)
Cod de bune practici 65
• centralizarea revistelor din cadrul UTCN
• monitorizarea şi diseminarea regulamentelor pentru reviste B, B+, ISI
• asistenţă în înfiinţarea spinoff-urilor
• diseminare FS pentru spin-off-uri şi colaborare cu Oficiul pentru
Managementul Proiectelor din Fonduri Comunitare în acest sens
• colaborare cu Incubatorul de Afaceri Inovative
• promovarea pe media scrisă a rezultatelor cercetării din UTCN
• promovare TV a rezultatelor cercetării din UTCN
• elaborarea materialelor de promovare cercetare – broşuri, CD-uri etc.
• dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor cu OSIM, EPO etc.
• organizarea de întâlniri de lucru cu industria locală (workshop-uri
tematice)

Diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul corpului


profesoral;

La Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca au existat şi există preocupări


pentru diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuala in rândul cadrelor
didactice.
Astfel, în perioada 2003-2004, universitatea clujeană a susţinut specializarea
în calitate de consilier în proprietate industrială, a unui cadru didactic cu preocupări
în domeniu (prof. dr. ing. Cornel Ciupan), la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci. Profesorul Cornel Ciupan este singurul cadru didactic atestat pentru
consiliere in proprietate industrială pentru invenţii, mărci, modele şi desene
industriale.
Un alt cadru didactic cu preocupări în domeniul proprietăţii intelectuale este
conf. dr. ing. Radu Munteanu jr., care a participat în ultimii ani la următoarele
seminarii şi conferinţe în domeniu:
- Seminar asupra proprietăţii intelectuale la WIPO-OMPI, Organizaţia
Mondială pentru Proprietatea Intelectuală, Geneva, Elveţia, aprilie 2007
- WIPO (World Intellectual Property Organization) Regional Workshop on
Intellectual Property, Management and Successful Technology Licensing (STL) for
Universities, Szeged, Hungary, June 23 to 25, 2008
- Follow-up conference on Disseminating IP Knowledge, European Patent
Office, Haga, 2-3 decembrie 2008

Ca urmare a interesului urmărit de conducerea UTCN, încă din 2005 s-au


organizat seminarii tematice, având ca scop iniţierea cadrelor didactice privind
posibilităţile de protecţie a creaţilor proprii prin brevete de invenţie, modele de
utilitate, desene şi modele industriale, mărci. Un alt obiectiv, urmărit prin aceste
seminarii, a fost acela de sensibilizare a opiniei corpului profesoral asupra
respectării proprietăţii intelectuale în general, şi a proprietăţii industriale, în
66 Cod de bune practici
special. Următorul pas în această direcţie l-a constituit înfiinţarea, în anul 2009, a
Oficiului pentru Proprietate Intelectuală.
În cursul lunii aprilie a anului 2009, la UTCN s-au organizat trei workshop-
uri, având ca tematică proprietatea intelectuală, la care au fost invitaţi directorii de
contracte de cercetare, cadre didactice, cercetători, doctoranzi de la toate facultăţile
universităţii. Obiectivul principal al acestor seminarii a fost de sensibiliza cadrele
didactice şi cercetătorii universităţii pentru a-şi breveta soluţiile tehnice noi
rezultate din activitatea de cercetare. Pentru a obţine un “feed-back” faţă de
iniţiativa realizata, la sfârşitul fiecărui seminar s-a prezentat participanţilor un
formular pentru evaluarea potenţialului de brevetare a rezultatelor cercetării.
De asemenea, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca există preocupări
pentru diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în mediul economic.
Astfel, în cadrul proiectului PHARE Ro2003/005-551.05.03.02.118, „Program de
perfecţionare pentru managerii de produs in ingineria si managementul inovaţiei-
instrument suport pentru firmele din regiune in abordarea provocărilor generate de
aderarea României la uniunea Europeana” (director de proiect prof.dr.ing. Stelian
Brad), în anul 2006 s-au instruit peste 50 de cursanţi, din Cluj-Napoca şi Bistriţa.
Unul din cursurile acestui program de perfecţionare a fost „Proprietate
intelectuală”, cursul fiind prezentat de către prof.dr.ing. Cornel Ciupan.
O dovadă a interesului UTCN pentru proprietatea industrială este organizarea
la Cluj-Napoca a Salonului internaţional de invenţii “ProInvent”. Salonul a fost
înfiinţat în 2003 de un consorţiu format din Universitatea Tehnică din Cluj-
Napoca, SC Expo-Transilvania din Cluj-Napoca, Camera de Comerţ si Industrie
din Cluj-Napoca, Societatea Inventatorilor din România şi Forumul Inventatorilor
din România, anul acesta având loc cea de a VII-a ediţie.
Tot în sensul sprijinirii şi stimulării inventatorilor, conducerea UTC-N
susţine participarea membrilor universităţii, cu lucrări, la cele mai importante
saloane internaţionale de invenţii: Geneva, Bruxelles, Moscova, Varşovia,
Sevastopol, Iaşi, Bucureşti, Zagreb etc. Ca urmare a acestei iniţiative, numai în
anul 2009, UTCN a participat cu peste 20 de invenţii la saloane internaţionale
obţinând numeroase medalii şi premii.

Diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul


studenţilor;

Şi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, ca şi la alte universităţi din


România, diseminarea cunoştinţelor de proprietate intelectuală în rândul studenţilor
este legată de planurile de învăţământ şi de inerţia mare privind acceptarea unei
discipline de proprietate intelectuală versus o disciplină de specialitate. O altă
cauză a diseminării restrânse a proprietăţii intelectuale în rândul studenţilor este
legată de numărul redus de cadre didactice specializate în acest domeniu.
Cod de bune practici 67
Totuşi, la UTCN există focare de diseminare a proprietăţii intelectuale în
rândul studenţilor. Astfel din 1994, la facultatea de Construcţii de Maşini,
specializarea TCM, s-a iniţiat cursul facultativ de “Creativitate şi inventică” care
are o parte insemnată de proprietate industrială. Ulterior, în programul de
învăţământ al specializărilor de maşini unelte şi design industrial s-au introdus
cursuri obligatorii “Istoria tehnicii si creativitate”, “Inovaţie şi creativitate” a căror
programă analitică conţine capitole de proprietate intelectuală.
In prezent, specializarea de inginerie industrială are în programa analitică a
disciplinei “Istoria tehnicii si creativitate” un capitol de proprietate industrială. Ca
urmare a importanţei majore a proprietăţii intelectuale, o parte din noile programe
de master au în planurile de învăţământ discipline specifice diseminării proprietăţii
intelectuale:
- Ingineria si managementul calităţii, disciplina Managementul
proprietăţii intelectuale (1C+2S);
- Ingineria şi managementul afacerilor, disciplina Managementul
inovaţional (1C+1S);
- Sudarea şi asigurarea calităţii materialelor, disciplina Inventică
(1C+1S)
În acelaşi timp, în cadrul programei de cursuri a Şcolii Doctorale, este
prevăzut cursul de „Metodologia cercetării aplicative”, care conţine capitole de
creativitate, proprietate intelectuală, drept de autor şi noţiuni de tehnica brevetării.
Un alt mod de diseminare a proprietăţii intelectuale spre studenţi este prin
intermediul cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Astfel mai mulţi studenţi ai UTCN,
reuniţi în Cercul ştiinţific studenţesc de creaţie “E-NOVA”, au participat cu lucrări
la mai multe saloane de invenţii (Cluj-Napoca 2007, 2008, 2009, Iaşi 2007, 2008,
2009, Bucureşti 2009).

Lucrări reprezentative în domeniul Proprietatii intelectuale

1. Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.


2. Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al
Managerului de Produs în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică,
2006.

5. Programe analitice, fise ale disciplinelor care trateaza problematica IP


68 Cod de bune practici

Denumirea disciplinei Inventică


Domeniul de studiu Ingineria materialelor
Master Sudarea şi asigurarea calităţii materialelor
Codul disciplinei 82XX0609
Titularul disciplinei Prof. Dr. Ing. Cornel Ciupan – cornel.ciupan@muri.utcluj.ro
Colaboratori
Catedra Maşini-unelte şi roboţi industriali
Facultatea Construcţii de maşini

Sem. Tipul disciplinei Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud. Forma de

TOTAL
Ind. verificare

Credit
[ore fizice/săpt.] [ore conv/sem.]
S L P S L P
III Opţional 1 1 14 14 44 72 3 Colocviu

Competenţe dobândite:
Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască)
Elemente de proprietate intelectuală (inventii, modele şi desene industriale). Principalele metode si tehnici
de stimulare a creativitaţii. Aspecte manageriale în domeniul inventicii.
Deprinderi dobândite: (Ce ştie să facă)
Sa respecte dreptul proprietatii intelectuale. Să identifice mijloacele de proprietate intelectuală. Să facă
demersurile necesare pentru protectia creaţiilor tehnice. Să utilizeze principalele mijloace de
creativitate pentru dezvoltarea de noi produse.
Abilităţi dobândite: (Ce echipamente, instrumente ştie să mânuiască)
calculatorul

Cerinţe prealabile ( Dacă este cazul)


Cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice generale.

A. Curs (titlul cursurilor + programa analitica)


1 Inovaţia şi creativitatea: definiţii, clasificarea obiectelor de proprietate 2 ore
intelectuală, demersuri necesare pentru realizarea unei invenţii.
2 Aptitudini fundamentale ale creatorilor: aptitudini fundamentale, modele şi 2 ore
mijloace de creativitate.
3 Tehnici intuitive: asocierea, analogia şi extrapolarea, inversia, combinarea etc. 2 ore
4 Metode logico-intuitive: cascada ideilor, metoda FRISCO, DELPHI, analiza 2 ore
morfologică etc.
5 Sinectica: comutarea, pseudologia, metoda avocaţilor, metoda profanilor etc. 2 ore
6 Metode de abordare a proiectării produselor noi: analiza cerinţelor, aspecte 2 ore
globale privind concepţia produselor.
7 Sinteza soluţiilor în concepţia noilor produse: formularea problemei, elaborarea, 2 ore
evaluarea şi selectarea solutiilor etc.

B1. Aplicaţii – SEMINAR(lista temelor de seminar)


1. Inovatia în concepţia produselor 2 ore
2. Tehnici intuitive. Studiu de caz 2 ore
3. Aplicarea unor metode logico-intuitive. Studii de caz 2 ore
Cod de bune practici 69
4. Aplicarea unor metode sinectice. Studii de caz 2 ore
5. Etape în concepţia unui produs nou? Studiu de caz 2 ore
6. Sinteza soluţiilor. Studiu de caz 2 ore
7. Metode de evaluare a soluţiilor. Studiu de caz 2 ore
B2. Sala laborator ( Denumire/sala)

C. Studiul individual (tematica studiilor bibliografice, materiale de sinteză, proiecte, aplicaţii etc.)

Structura Studiu Rezolvări Pregătire Timp Studiu Total


studiului materiale teme, lab., aplicaţii alocat bibliografic ore
individual curs proiecte examinăril suplimentar pregătir
or e
individ
uală
Nr. ore 10 16 8 2 8 44

Bibliografie – 5 (numar de titluri aflate in biblioteca UTC-N)


Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-napoca, 1999.
Ciupan C., Julean D., Galiş M. Istoria tehnicii şi design iîn context. Editura UT Pres, Cluj-Napoca,
2002.
Belous V. Inventica. Editura Junimea, Iaşi 1992.
Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs
în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.
Plahteanu B. Fondul de efecte geometrice pentru inventatori. Ed. Performantica, Iaşi,2004

Modul de examinare şi atribuire a notei


Modul de examinare Colocviul constă din verificarea cunoştinţelor printr-un test grilă
Componentele notei Colocviu (nota C); Seminar (nota S); Referat (nota R);
Formula de calcul a notei N=0,4C+0,2S+0,4R;
Condiţia de obţinere a creditelor: N≥ 5; S≥ 5; R≥ 5

Responsabil disciplina
(titlul, prenumele si numele)
Prof.Dr.Ing. Cornel Ciupan

________________________
70 Cod de bune practici

Denumirea disciplinei Management inovational


Domeniul de studiu Inginerie şi management
Master Ingineria şi managementul afacerilor
Codul disciplinei 32XX0609
Titularul disciplinei Prof. dr. ing. Cornel Ciupan – cornel.ciupan@muri.utcluj.ro
Colaboratori
Catedra Maşini-unelte şi roboţi industriali
Facultatea Construcţii de maşini

Sem. Tipul disciplinei Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud. Forma de

TOTAL
Ind. verificare

Credit
[ore fizice/săpt.] [ore conv/sem.]
S L P S L P
III Opţional 1 1 14 14 44 72 3 Colocviu

Competenţe dobândite:
Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască)
Elemente de proprietate intelectuală (inventii, modele şi desene industriale). Principalele metode si
tehnici de stimulare a creativitaţii. Aspecte manageriale în domeniul inventicii.
Deprinderi dobândite: (Ce ştie să facă)
Sa respecte dreptul proprietatii intelectuale. Să identifice mijloacele de proprietate intelectuală. Să
facă demersurile necesare pentru protectia creaţiilor tehnice. Să utilizeze principalele mijloace de
creativitate pentru dezvoltarea de noi produse.
Abilităţi dobândite: (Ce echipamente, instrumente ştie să mânuiască)
Calculatorul

Cerinţe prealabile ( Dacă este cazul)


Cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice generale.

A. Curs (titlul cursurilor + programa analitica)


1 Inovaţia şi creativitatea: definiţii, clasificarea obiectelor de proprietate 2 ore
intelectuală, demersuri necesare pentru realizarea unei invenţii.
2 Aptitudini fundamentale ale creatorilor: aptitudini fundamentale, modele şi 2 ore
mijloace de creativitate.
3 Tehnici intuitive si logico-intuitive de creativitate: asocierea, analogia şi 2 ore
extrapolarea, inversia, combinarea cascada ideilor, metoda FRISCO, DELPHI,
analiza morfologică etc.
4 Sinectica: comutarea, pseudologia, metoda avocaţilor, metoda profanilor etc. 2 ore
5 Metode de abordare a proiectării produselor noi: ingineria convergenta, 2 ore
proiectarea totala, design for X etc.
6 Sinteza soluţiilor în concepţia noilor produse: formularea problemei, 2 ore
elaborarea, evaluarea şi selectarea solutiilor etc.
7 Dezvoltarea unui produs inovativ. Eficienţa unei licenţe. 2 ore

B1. Aplicaţii – Lucrari (lista lucrarilor)


8. Inovatia în concepţia produselor. Studiu de caz 2 ore
9. Tehnici intuitive. Studiu de caz 2 ore
Cod de bune practici 71
10 Aplicarea unor metode logico-intuitive. Studii de caz 2 ore
.
11 Aplicarea unor metode sinectice. Studii de caz 2 ore
.
12 Etape în concepţia unui produs cu caracter inovativ. Studiu de caz 2 ore
.
13 Sinteza soluţiilor. Studiu de caz 2 ore
.
14 Metode de evaluare a soluţiilor. Studiu de caz 2 ore
.
B2. Sala laborator ( Denumire/sala)

C. Studiul individual (tematica studiilor bibliografice, materiale de sinteză, proiecte, aplicaţii etc.)

Structura Studiu Rezolvări Pregătire Timp Studiu Total


studiului materiale teme, lab., aplicaţii alocat bibliografic ore
individual curs proiecte examinărilo suplimentar pregătire
r individu
ală
Nr. ore 10 16 8 2 8 44

Bibliografie – 5 (numar de titluri aflate in biblioteca UTC-N)


Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-napoca, 1999.
Ciupan C., Julean D., Galiş M. Istoria tehnicii şi design iîn context. Editura UT Pres, Cluj-Napoca,
2002.
Belous V. Inventica. Editura Junimea, Iaşi 1992.
Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs
în Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.
Plahteanu B. Fondul de efecte geometrice pentru inventatori. Ed. Performantica, Iaşi,2004

Modul de examinare şi atribuire a notei


Modul de examinare Colocviul constă din verificarea cunoştinţelor printr-un test grilă
Componentele notei Colocviu (nota C); Seminar (nota S); Referat (nota R);
Formula de calcul a notei N=0,4C+0,2S+0,4R;
Condiţia de obţinere a creditelor: N≥ 5; S≥ 5; R≥ 5

Responsabil disciplina
(titlul, prenumele si numele)
Prof.Dr.Ing. Cornel Ciupan

________________________
72 Cod de bune practici
Cod de bune practici 73

Name of Discipline Intellectual Property Management


Field of Study Engineering and Management
Master study of Quality Management and Engineering
Discipline Code 32XX1610
In charge Prof. Dr. Ing. Cornel Ciupan – cornel.ciupan@muri.utcluj.ro
Collaborators
Depatment of Machine Tools and Industrial Robots
Faculty of Machine Building

Sem. Type Cou. Aplications Cou. Aplications Ind. Examination

TOTAL
Stud. Method

Credit
[ore fizice/săpt.] [ore conv/sem.]
S L P S L P
III Opţional 1 2 14 28 48 90 4 Examen

Skills Acquired:
Theoretical knowledge (What should be known)
Elements of intellectual property. Protection of the intellectual and technical creations. Arrangements
for the recovery of intellectual property. Managerial issues in intellectual property.
Acquired skills (What will be know)
To respect the intellectual property rights. To identify the means of the intellectual property. To
arrange the necessary elements for protection of the intellectual property. To conclude contracts for
the licensing.
Skills acquired:
PC

Prior requirements
Scientific and technical knowledge.

A. Course (Title of analitical courses + schedule)


1 Introduction to the Intellectual Property: history, definitions, classification of 2 hours
intellectual property objects, national and international organizations for the
protection of intellectual property.
2 Classification of the technical creations: principles of classification and 2 hours
identification of how protection of the new products, specific laws and legislative
issues.
3 Protection of the inventions: legislative issues, elements of protection and claims, 2 hours
deposit of regular patents, international protection of inventions.
4 Protection of drawings and industrial models: legislative issues, elements of 2 hours
protection and claim deposit for regulatory DMI, describing the characteristics,
scope of protection internationally.
5 Registration of marks: law issues in trade mark, elements of protection for regular 2 hours
store brands, a Community trade mark protection and international trade.
6 Issues of economic efficiency of industrial property titles: economic considerations, 2 hours
intangible asset costs, risk and efficiency.
7 Transfer of ownership: legal issues, termination of license / transfer, technological 2 hours
surveillance of market.
74 Cod de bune practici
B1. Applications - WORKS (list of works, themes for the seminar, the draft for the year
project)
1 Intellectual property. Case Study. 2 hours
5.
1 The elements for defining an invention. Case Study. 2 hours
6.
1 New shape of a product as claim for an invention. Case Study 2 hours
7.
1 Product inventions. Case Study 2 hours
8.
1 Complex inventions (process and product, method and apparatus). Case Study. 2 hours
9.
2 Creating a drawing patent warehouse. Development and presentation drawings. 2 hours
0. Case study.
2 Creating a drawing patent warehouse. Description of the invention. Case Study 2 hours
1.
2 Creating a patent warehouse. Claims and summary. Case Study. 2 hours
2.
2 Creating a model and drawing patent warehouse. Case study. 2 hours
3.
2 Creating a deposit for registration of a mark. Case Study 2 hours
4.
2 Calculation of expenses in the field of inventions. Case Studies 2 hours
5.
2 Calculation of expenses in DMI and marks. Case Studies 2 hours
6.
2 Effectiveness of a license. Case Studies 2 hours
7.
2 Conclusion of contracts. Case Studies. 2 hours
8.

C. Individual Study
(thematic bibliographical studies, synthetic materials, projects, applications etc.).

Structure of Study of Resolving Preparing Time Study of Total


the course topics, lab. applications assigned for additional hours
individual materials projects examinations bibliography of
study individ
ual
work
Nr. ore 10 20 8 2 8 48

Bibliography – 5 (number of titles in the library at UTC-N)


Ciupan C. Creativitate tehnică. Editura Dacia, Cluj-napoca, 1999.
Cod de bune practici 75
Ciupan C., Julean D., Galiş M. Istoria tehnicii şi design iîn context. Editura UT Pres, Cluj-Napoca,
2002.
Belous V. Inventica. Editura Junimea, Iaşi 1992.
Brad, S. Ciupan, C., Pop, L., Mocan, B., Fulea, M., Manualul de Bază al Managerului de Produs în
Ingineria şi Managementul Inovaţiei, Ed. Economică, 2006.
Plahteanu B. Fondul de efecte geometrice pentru inventatori. Ed. Performantica, Iaşi,2004

Mode of examination and award of grade


Mode of examination Examenul constă din verificarea cunoştinţelor printr-un test grilă
The exam consists of checking knowledge through a test grid
Components of grade Examen (nota E); Laborator (nota L); Referat (nota R);
The formula for calculating N=0,5E+0,2L+0,3R;
the grade Condition for obtaining the credits: N≥ 5; L≥ 5; R≥ 5

In charge
Prof.Dr.Ing. Cornel Ciupan

________________________
76 Cod de bune practici

Denumirea disciplinei METODOLOGIA CERCETĂRII APLICATIVE


Domeniul de studiu Şcoala doctorală
Specializarea
Codul disciplinei
Titularul disciplinei Prof.dr.ing.Radu MUNTEANU - Radu.Munteanu@mas.utcluj.ro
Colaboratori -
Catedra Măsurări electrice
Facultatea Inginerie Electrică

Sem. Tipul disciplinei Curs Aplicaţii Curs Aplicaţii Stud. Forma de

TOTAL
Ind. verificare

Credit
[ore/săpt.] [ore/sem.]
C S L P S L P
2 Ing.din domeniu 2 - - - 28 - - - 30 58 6 Examen

Competenţe dobândite:
Cunoştinţe teoretice, (Ce trebuie sa cunoască)
Managementul cercetării ştiinţifice în vederea redactării unei teze de doctorat

Deprinderi dobândite: (Ce ştie să facă)


- să realizeze o documentare pentru un subiect dat
- să realizeze o cercetare bibliografică
- să redacteze Rapoarte de cercetare şi articole ştiinţifice
- să înceapă o activitate de cercetare
- să disemineze rezultate ştiinţifice

Abilităţi dobândite:
După parcurgerea disciplinei doctoranzii vor fi iniţiaţi în metodologia cercetării ştiinţifice şi vor putea
fi integraţi în colective de cercetare în vederea finalizării tezei

Cerinţe prealabile (Dacă este cazul)

A. Curs (titlul cursurilor + programa analitica)


1 Noţiuni introductive privind cercetarea ştiinţifică. Istoric. Perspective.
2 Definiţii specifice domeniului cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice.
3 Principiile epistemologice care stau la baza activităţii de cercetare ştiinţifică
4 Diagnosticarea potenţialului creativ şi evaluarea creativităţii manifeste.
5 Informarea şi sinteza informaţiilor.
6 Tehnica căutarii informaţiei ştiinţifice.
7 Metoda generală de creaţie logico-intuitivă prin demersuri euristice. Fondul interdisciplinar de
efecte fizice
8 Documentarea în vederea elaborării Rapoartelor ştiinţifice. Surse de informare. Căutarea
informaţiilor.Căutarea electronică. Prelucrarea informaţiei.
9 Sinteza creativă în tehnică. Specificul creativ al activităţii inginereşti. Influenţa factorilor
individuali şi sociali asupra creşterii potenţialalui creativ.
10 Definiţia creativităţii. Modele ale personalităţilor creative. Structura aptitudinilor creative.
Cod de bune practici 77
Modelul descriptiv al personalităţii creative.
11 Codul general de etică în cercetarea ştiinţifică.
12 Definirea cercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice.
13 Redactarea unui articol tehnic sau referat (raport de cercetare)/capitol de teză.
14 Elaborarea şi redactarea unei teze de doctorat
• alegerea subiectului unei teze
• documentarea în vederea elaborării rapoartelor ştiinţifice
• redactarea Raportului ştiinţific
• verificarea rezultatelor teoretice prin experimentare pe modele fizice
• diseminarea rezultatelor obţinute
• redactarea tezei de doctorat
Susţinerea publică a tezei de doctorat şi activitatea postdoctorală.
15 Redactarea unui articol pentru o revistă ştiinţifică
16 Protecţia proprietăţii intelectuale. Obiectul dreptului de autor
17 Tehnica brevetării
18 Evaluarea cercetării ştiinţifice
19 Programe de cercetare universitară

B1. Aplicaţii – LUCRĂRI (listă lucrări, teme de seminar, conţinutul proiectului de an)

B2. Sala laborator (Sala/suprafata, adresa)


Echipament Descriere echipament Anul achizitiei

D. Strategii şi metode de predare


suport de curs, documentaţii

Bibliografie (Cursuri, indrumatoare de lucrari, proiect, culegeri de probleme)


1. Belous,V., Plăhteanu, B. - Fundamentele creaţiei tehnice. Editura Performantica, Iaşi, 2005
2. Manolea, Gh. - Bazele cercetării creative. Editura AGIR, Bucureşti, 2006
3. Pisoschi, A., Ardelean, A. - Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice (curs de
iniţiere), “Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2005

Modul de examinare şi atribuire a notei


Modul de examinare Lucrare scrisă cu caracter de cercetare personalizată în funcţie de subiectul
tezei
Componentele notei Calificativ: foarte bine, bine, necorespunzător
Formula de calcul a notei

Responsabil disciplină,
Prof.dr.ing. Radu Munteanu
78 Cod de bune practici

Cap. 6. Universitatea TRANSILVANIA


din Braşov

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov a avut în structura sa încă de la


înfiinţare un Departament de Invenţii, care începând din anul 2007 a devenit
Departament de Legislaţie şi Proprietate intelectuală (DPI).
Tinand seama de importanta deosebita a protectiei proprietatii industriale in
economie, de necesitatea unui management competitiv al informatiilor din sfera
proprietatii industriale, DPI se preocupa de promovarea proprietatii industriale si,
in acest sens dezvolta un sistem de servicii prin care pune la dispozitia publicului
informatii utile pentru protectia proprietatii industriale/intelectuale.
Departamentul de Proprietate Intelectuală desfasoara activitati de instruire
a personalului didactic si de cercetare stiintifica si a studentilor referitor la
activitatea de brevetare si/sau de protectie a creatiilor artistice, la modul de
documentare in domeniul protectiei proprietatii intelectuale.
Misiune DPI este de a încuraja şi sprijini inventatorii din Universitate şi din judeţ.
Departamentul Proprietate Intelectuală are următoarele obiective:
1. Anual, atragerea către universitate şi înaintarea către OSIM a unui
număr de minimum 20 cereri (descrieri) de brevet de invenţie.
2. Începând cu anul 2010, valorificarea brevetelor obţinute.
3. Training pentru activitatea de implementare a brevetelor la firmele
interesate.
4. Contactarea firmelor consacrate ca fiind producătoare de
utilaje/dispozitive de tipul celor brevetate.
5. Activităţi de training în domeniul brevetării şi proprietăţii intelectuale
în toate departamentele şi catedrele universităţii, cu accent pe activităţile de
pregătire şi popularizare în cadrul studenţilor din anii terminali, studenţilor
masteranzi şi doctoranzi.
6. Prezentarea pe site-ul universităţii a rezultatelor obţinute şi
actualizarea semestrială.
7. Activităţi de diseminare trimestriale în cadrul Departamentului de
Proprietate Intelectuală a rezultatelor la zi.
8. În funcţie de specificul brevetului, realizarea de prototipuri şi
participarea cu acestea la târguri de profil în vederea valorificării brevetelor.
9. Începând din 2010, editarea unei reviste axată pe activităţi legate de
inventică.
Cod de bune practici 79
Acest Departament are un spaţiu propriu echipat cu birotica necesară şi încadrat cu
personal permanent: un Director de Departament şi un inginer. Departamentul este
situat pe două compartimente:
- Proprietate Intelectuală
- Legislaţie şi dezvoltare durabilă
Departamentul este asistat de un Consiliu Ştiinţific din care fac parte
profesori, cercetători, specialişti în principalele domenii ştiinţifice proprietăţii
intelectuale, ştiinţe tehnice şi tehnologii, artă modernă, ştiinţe ale naturii, ştiinţe
juridice, etc. Rolul Consiliului Ştiinţific este de a analiza obiectele de proprietate
intelectuală (creaţiile de natură intelectuală) şi industrială susceptibile de a fi
protejate prin drepturi de autor sau prin drepturi de proprietate industrială potrivit
legii şi de a da un aviz consultativ privind oportunitatea depunerii unei cereri de
protecţie .
In primul an de funcţionare(2008), Departamentul a înregistrat 32 CBI având
ca titular Universitatea Transilvania din Braşov, iar ca autori –cadre
didactice, doctoranzi si studenţi implicaţi in activităţile de cercetare
ştiinţifica.
In cadrul Facultatilor cu profil tehnic programele de studiu ale anilor 2-3 de studiu
includ cursuri si seminarii privind Proprietatea Intelectuala-identificarea obiectelor
de proprietate intelectuala, modalităţi de protejare a acestora, modalităţi de
valorificare a lor. In cadrul Facultăţii de Design de Produs si Robotică, disciplinele
de Inventică, Bazele creaţiei tehnice si Tehnici si metode de creativitate, includ
capitole de proprietate intelectuală.
Facultatea de Drept are un curs de Dreptul Proprietatii Intelectuale iar in cadrul
studiilor masterale are teme de licenţa in domeniul Proprietatii Intelectuale.
Şcoala Doctorala susţine un Curs de Proprietate Intelectuala având ca
teme-capitole: Legislaţia in domeniul Proprietatii Intelectuale ,Identificarea
obiectelor de Proprietate Intelectuala, Cercetari documentare pe bazele de date
privind obiectele de proprietate industriala, CBI si modul de întocmire a unei
descrieri de brevet de invenţie, modalităţi de evaluare si de valorificare a
inventiilor.
1. Universitatea TRANSILVANIA din Braşov a înfiinţat în 1993 o societate
comercială: Centrul de Tehnologii Inventică şi Business (C.T.I.B.) S.A.
care funcţionează în principal ca interfaţă între mediul universitar şi
mediul de afaceri, pe trei direcţii:
a. Microproducţie şi transfer de tehnologii
i. Realizare de prototipuri şi modele experimentale rezultate
din lucrările de cercetare ştiinţifică
ii. Transfer de tehnologii între mediul universitar şi mediul de
afaceri – întreprinderi cu produse inovative
b. Inventică – încurajarea şi susţinerea activităţii inovative în mediul
universitar – studenţi, cercetători, cadre didactice
80 Cod de bune practici
c. Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale ale inovatorilor – studenţi
prin activităţi specifice incubatoarelor de afaceri.
C.T.I.B. – prin departamentul propriu de Inventică are, din anul 2000
calitatea de Centru Regional OSIM – PATLIB pentru promovarea
Proprietăţii Industriale, fiind încadrat cu ingineri şi jurişti consilieri în
proprietatea industrială, atestaţi OSIM

2. Între Universitatea TRANSILVANIA din Braşov şi C.T.I.B. S.A.


există un parteneriat de dezvoltare în comun a activităţilor de promovare,
susţinere şi protejare a Proprietăţii Industriale.
In cadrul acestui parteneriat, CTIB a pus la dispozitia Universităţii :
-bazele de date proprii in domeniul Proprietatii Industriale-colectii pe
suport scris si magnetic transmise de OSIM-BOPI-inventii, marci ,desene si
modele,Revista Romana de Proprietate Industriala
-colaborarea specialistilor proprii-consilieri in proprietate industriala- la
organizarea activitatilor de documentare si de diseminare a informatiilor
permanent reactualizate din domeniul proprietatii industriale
-sprijin acordat doctoranzilor in relizarea cercetarilor documentare in
domeniul temelor de doctorat
-sprijin acordat doctoranzilor la executia prototipurilor care fac obiectul
temelor de doctorat si ulterior la protectia acestora ca brevete de inventie(in medie
30 de lucrari pe an)
-transferul de tehnologii si de produse inovative de la Universitate catre
firmele interesate

Universitatea Transilvania funcţionează intr-un mediu cu o puternica


tradiţie si experienţă in domeniul tehnic iar provocarea pe care o are in faţă este de
a răspunde exigentei de permanentă reactualizare a informaţiilor si de menţinere a
competentelor la nivelul ridicat impus de ritmul evoluţiei tehnicii.

TABEL NOMINAL – CĂRŢI/MATERIALE P.I.

Nr.crt. Nume şi prenume autor (i) Titlul cărţii/material PI,


Facultatea/Catedra Editura /Anul apariţiei/ ISBN (/ISSN)
0 1 2
1. Săvescu,D., Budală A. „Proprietatea intelectuală în România şi unele ţări din
UE”.
Ed. Lux Libris, Braşov 2008,
ISBN 978-973-131-051-0.
2. Universitatea “Chestionar pentru diagnoza climatului şcolar conex
“Transilvania” din evaluării (CLIS)”
Braşov, Avizat până în 31.12.2010, cf PV/27.03.09- Comisia de
Fac. de Psihologie şi Metodologie a Colegiului Psihologilor din România.
Ştiinţa Educaţiei,
Autori: Cocoradă Elena
Cod de bune practici 81
ş.a.
3. STAREŢU Ionel CĂRŢI – capitole :
Cat. DPR, Fac. I.T. 1. STARETU, I. Sisteme de prehensiune – editia a
doua. Ed. Lux Libris, Brasov, 2009 ( in curs de
publicare). ( Subcapitol 5.2.2. Sinteza structurală.
5.2.2.1. Metodă de sinteză structurală creativă pe
baza tablourilor morfologice plane ~ 40 pag.).
Lucrări :
1. STARETU. I. Creative Synthesis of Gripping
Mechanisms with cam with Extended Usage Area.
Proceedings of the 10-th International Conference
MTM 2008. Scientific Bulletin of the
„POLITEHNICA” University of Timisoara,
Romania. Transactions on MECHANICS, Tom 53
(67) , Fasc. S1, MTM 2008, p.201-206 . ISSN 1224
– 6077 .
2. DAJ, I., STARETU, I. Design de produs si semiologie.
Sinteza IV- Procesul de design si fenomenul kitsch..
Buletinul AGIR anul XIV, nr. 1, ianuarie – martie
2009, p.67-75, ISSN 1224-7928.

TABEL NOMINAL – CĂRŢI/MATERIALE P.I.

Nr.crt Nume şi prenume autor (i) Titlul cărţii/material PI,


. Facultatea/Catedra Editura /Anul apariţiei/ ISBN (/ISSN)
0 1 2
4 BOBANCU Şerban 1. BOBANCU, Ş., Tehnici de inovare-inventica
. Cat. DPR, Fac. I.T. pentru utilizari practice, Univ. Brasov, 1996.
2. BOBANCU, Ş. s.a., Tehnici de creativitate, Ed.
Lux Libris, 1998.
3. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare
inginereasca in design, Sectiunea I. Calculul
armoniei proportilor si culorilor, Univ. Brasov,
2003.
4. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare
inginereasca in design, Sectiunea II. Prelevare
si prelucrare de imagine, Univ. Brasov, 2003.
5. http://webyn.unitbv.ro/
 Structura – Departamente – Doctorat
 Arhivă suport cursuri
 Cursul “Creativitate şi Inventică” – autor Prof.
dr. ing. BOBANCU Şerban

Braşov, 22.06.2009
82 Cod de bune practici
Programe analitice: Prof.dr.ing. STAREŢU Ionel
Bv, 19.06.09

FIŞA DISCIPLINEI
Universitatea TRANSILVANIA DIN BRASOV
Facultatea IT
Program de studiu MASTER : MQ
Domeniul de licenţă
Denumire disciplină INOVARE SI INVENTICA IN INGINERIE
Codul disciplinei
I. INFORMAŢII GENERALE
II. STRUCTURA DISCIPLINEI
Sem. Tipul Activitati normate [ore/sapt.] Total ore Credit
disciplinei C S L P TOTAL [ore/sem.] e*
3 Op. 2 - - 1 3 42

III. TITULAR DISCIPLINĂ


Nume şi prenume STARETU IONEL

Instituţia UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

Catedră/Departament DESIGN DE PRODUS SI ROBOTICA

Titlul ştiinţific DR. ING.

Gradul didactic PROFESOR

Încadrarea (norma de NORMA DE BAZA


bază/asociat)
IV. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Disciplina prezinta aspectele principale ale inovarii si inventicii aplicate in inginerie si urmareste
cunoasterea procedurilor pentru realizarea si obtinerea unui certificat de inovatie sau a unui
brevet de inventie.
V. COMPETENŢE DOBÂNDITE**
Aplicarea tehnicilor inventicii pentru identificarea si finalizarea ideilor inovative si insusirea
metodologiei de redactare a propunerii pentru obtinerea certificatului de inovatie sau a brevetului
de inventie.

VI. CONŢINUTUL DISCIPLINEI


VI.1 Curs (unităţi de conţinut) Nr. ore

1. Creativitate, inovatie, inventie – notiuni generale. 28


2. Psihologia si inventica – conexiuni si interferente.
3. Euremele de baza ale creativitatii tehnice –componentele gandirii tehnice
inovative.
4. Culegerea si sinteza informatiilor.
5. Tehnici si metode psihologice de inovare.
Cod de bune practici 83

6.
Metode logico-combinatorice de inovare.
7.
Metode de analiza si selectie a solutiei optime.
8.
Fluxul proiectarii ingineresti inovative.
9.
Particularitatile promovarii inovatiei pentru produse si servicii in inginerie.
10.
Estimarea rolului si calitatii inovatiei in contextul socio - economic actual.
11.
Metodologia elaborarii descrierilor de inovatii si inventii.
12.
Legislatia principala in domeniul proprietatii intelectuale si proprietatii
industriale.
VI.2 Seminar (subiecte/teme) Nr. ore
-
VI.3 Laborator (lucrări de laborator) Nr. ore
- -
VI.4 Proiect (teme proiect) Nr. ore
Formularea si solutionarea unei teme de creatie tehnica si parcurgerea etapelor pentru 14
intocmirea
documentatiei tehnice pentru solicitarea brevetului de inventie.
VI.5 Alte activităţi (teme de casă, referate, portofolii etc.) Nr. ore

VII. BIBLIOGRAFIE
1. BELOUS, V. Inventica. Ed. Junimea, Iasi, 1986.
2. BELOUS, V. Manualul inventatorului. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.
3. ONUT, GH. Masina de idei. Ed. Fundatiei PRO, Bucuresti, Romania, 2005.
4. ROCO, M. Creativitate si inteligenta emotionala. Ed. Polirom, Iasi, 2001.
5. STARETU, I. Bazele proiectarii creative a produselor. Notite de curs. Universitatea
Transilvania, Brasov, 2003.

VIII. FORME DE PREDARE / INVĂŢARE


Tehnici de predare / învăţare
Forme de activitate (expunere, curs interactiv, lucru în grup, învăţare prin
probleme/proiecte etc.)
Curs Expunere si cusr interactiv
Seminar -
Laborator -
Proiect Invatare prin proiect

IX. MOD DE EVALUARE


84 Cod de bune practici
Modalităţi de Metode de evaluare Pondere în nota finală
evaluare (scris, scris şi oral, oral, test, Activitate %
aplicaţie practică)
Examen scris Examen/Colocviu 60
Seminar -
Colocviu - Laborator -
Proiect 35
Prezenţă***
5
Data: Titular disciplină,
30.1.2009 Prof. univ. dr. ing. Ionel STARETU

Notă:
* Un credit este echivalent cu 25 – 30 de ore de studiu (activităţi didactice şi
studiu individual).
** Se vor formula competenţele în corelare cu cele precizate în Planul de
învăţâmânt al programului de studiu.
*** Se poate acorda o bonificaţie pentru prezenţă.

Nr.int. D.P.I.: 57/22.06.09

Prof.univ.dr.ing. BOBANCU Şerban

CĂRŢI ŞI CURSURI – PROPRIETATE INTELECTUALĂ

6. BOBANCU, Ş., Tehnici de inovare-inventica pentru utilizari practice,


Univ. Brasov, 1996.
7. BOBANCU, Ş. s.a., Tehnici de creativitate, Ed. Lux Libris, 1998.
8. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare inginereasca in design, Sectiunea I.
Calculul armoniei proportilor si culorilor, Univ. Brasov, 2003.
9. BOBANCU, Ş., CIOC, V., Inovare inginereasca in design, Sectiunea II.
Prelevare si prelucrare de imagine, Univ. Brasov, 2003.
10. http://webyn.unitbv.ro/
 Structura – Departamente – Doctorat
 Arhivă suport cursuri
 Cursul “Creativitate şi Inventică” – autor Prof. dr. ing. BOBANCU
Şerban
Cod de bune practici 85

Cap.7. Universitatea POLITEHNICA


Timisoara
Universitatea POLITEHNICA Timisoara in ciuda unui potential creativ si a
unor rezultate notabile pe plan national, consacrate deja si reconfirmate in ultimii
ani, prezinta o situatie contradictorie a activitatilor sale legate de PI. Numarul
cererilor de brevete respectiv brevetarilor, este scazut (2-3/an), in discordanta
evidenta cu potentialul existent si mai ales cu realizarile din numeroasele programe
de cercetare si dezvoltare angajate de universitate. O experienta afinata timp de 16
ani (1992-2008) privind cursul si proiectul de Inventica si Ingineria Valorii predat
la Facultatea de Mecanica, domeniul Inginerie Industriala, a evidentiat cel mai
apropiat model fata de cel sugerat de EPA din punct de vedere al continutului si
duratei afectate in sylabusurile universitare. De asemenea schita proiectului de
politica institutionala prezentata de UPT in Road Map pentru Romania este foarte
bine articulat pe principiile prezentate de EPO la Haga in decembrie 2008. Din
pacate cele doua aspecte reprezinta doar o experienta punctuala si doar un deziderat
in dezvoltarea pe viitor a activitatilor PI in universitate
In universitatea POLITEHNICA din Timisoara realizarea unei politici
institutionale in domeniul PI este inspirata de o experienta relevanta in domeniu, de
cunoasterea unor realitati specifice invatamantului universitar de tip politehnic si in
special de cele din POLITEHNICA din Timisoara si din convingerea posibilitatii
integrarii acestei politici cu recentele evolutii pe plan european in legatura cu rolul
PI in universitati (Programul EPO).Proiectul de politica institutionala asumat
trebuie sa fie simplu, coerent si astfel argumentat ca aplicarea lui sa se poata face in
mod aproape “natural” in viata universitatii. Acest proiect poate fi dezvoltat,
ameliorat , dar esentiala pentru reusita lui este ca el sa fie insusit si sustinut de
conducerea universitatii ,inteles si acceptat de majoritatea membrilor comunitatii
universitare si pus in aplicare de o echipa operationala adecvat constituita
86 Cod de bune practici
Schema privind coordonatele unei
politici universitare in domeniul proprietatii intelectuale

OBIECTIVE
(coordinate principale)

Cunoasterea si
Valorificarea creatiei respectarea drepturilor
proprii de PI
(cu referire in special (cu referire in special la
la proprietatea propr.literar-artistica si
industriala) stiintifica – drepturi de
autor)

SISTEME OPERATIONALE
(instrumente)

Sistem de asigurare a Sistem de generare, Sistem de valorificare a PI


culturii proprietatii capitalizare si
intelectuale evaluare a
categoriilor de PI • Politici si practici
• Educatia de baza (in special inventii) proprii privind cesionarea,
(licenta) si de • Proceduri licentierea, transferal de PI.
specialitate interne privind • Publicitate,schimburi
(master,doctorat) stimularea realizarii si relatii, cu partenerii
pentru cunoasterea PI categ. de PI
• Informare • Proceduri • Relatii speciale cu
operative in PI interne de organisme specializate in
• Asimilarea unei autoevaluare,selectie si domeniu
conduite a “bunelor capitalizare a categ. de (OSIM,ORDA,CCIA...
practici” in domeniul PI
PI • Formarea unui
corp de specialisti
proprii (evaluatori )

Bibliografie in domeniul proprietatii intelectuale

A.Carti si manuale
Cod de bune practici 87
• Iclănzan T. si Popa H. – Inventica si Ingineria Valorii – Ed.Univ.Tehnice
Timisoara, 1995, (manual universitar editat in 420 exemplare/224 pag).
• Iclănzan T. si colaboratorii – Inventica, Proprietate Industriala si
Ingineria Valorii– Manual editat pentru simularea implementării
industriale a Poiectului Leonardo “Double Evolution”
nr.D/95/2/1944/P/II.1.1.
• Iclănzan T. –Valorificarea Inventiei Brevetate – Ed.Politehnica ,
Timisoara 2005. ISBN 973-625-203-5 (250 pag).

B.Articole

• Iclănzan T. – Rolul brevetului de inventie in recunoasterea prestigiului


academic – Revista de politica stiintei si scientometrie – vol.
II,nr.1/2004 ,CNCSIS, pg.41-48, ISSN 1582-1218
88 Cod de bune practici
Cursuri cu specific de proprietate intelectuala

Disciplina de Inventica si ingineria Valorii (1994-2008)(continuata in


prezent la disciplina de Inovare si Managementul Firmei [14 ore Curs+7 ore
Proiect] la Facultatea de Mecanica, specializarea TCM)

CURS
1. Inovare industriala si dezvoltare tehnologica
1.1. Conceptul de creativitate si factorii determinanti.
1.2. Proprietatea intelectuala.
1.3. Inventia si evolutia acesteia.
2. Inventia si proprietatea industriala
2.1. Conceptul de proprietate intelectuala si proprietatea industriala
2.2. Categorii de inventii
2.3. Spete brevetabile
3. Alte categorii de proprietate industriala decat brevetul de inventie
3.1. Modele de utilitate
3.2. Desene si modele industriale
3.3. Marci de fabrica , comert si serviciu
3.4. Denumiri de origine
3.5. Indicatii de provenienta
3.6. Topografia produselor semiconductoare
4. Functiile brevetului de inventie
5. Limitarea drepturilor exclusive
6. Elemente ale legislatiei nationale si internationale
7. Sisteme de acordare a brevetelor
8. Procedura de brevetare a inventiei
9. Proiectarea creativa
7.1 Tehnici intuitive
7.2. Metode logice de creatie tehnica
7.3. Elemente de analiza valorii
10. Valorificarea inventiei brevetate
10.1. Evaluarea inventiei si raportul dintre inventator si titular.
10.2 Licentierea si cesionarea
10.3 Metode de evaluare
10.3.1 Metode cantitative
10.3.2. Metode calitative
10.3.3. Metoda INV-VAL
PROIECT
1. Brainstormingul si sinectica; metode intuitive de creatie ( Studii de caz)
2 Metode logice de creatie. Tehnica deciziilor impuse. (Studii de caz)
3. “Solutiilor ocolitoare” de brevete de inventie (Studii de caz)
Cod de bune practici 89
4. Definirea solutiei optime si intocmirea documentatiei de brevetare si marca
pentru produsul „Tren de aterizare” (varianta personalizata pentru fiecare
student).
90 Cod de bune practici

INOVARE SI MANAGEMENTUL FIRMEI

FACULTATEA Mecanică
DOMENIUL / SPECIALIZAREA : INGINERIE INDUSTRIALĂ / Tehnologia
Constructiilor de Masini
Anul de studii: IV
Semestrul : 8

Titularul cursului: Prof. Dr. Ing. Tudor ICLANZAN, Conf.ing.dr.ec


Marian Liviu. MOCAN
Colaboratori: Asist. Ing. Florin FERICIAN, Asistent.ing Florin.
TAMPLARU
Număr de ore / săptămână / Verificarea / Credite
Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite
2 0 1 0,5 Examen 4

A. OBIECTIVELE CURSULUI
Cunoasterea notiunilor fundamentale, procedurilor si modalitatilor de
integrare a proiectării inovative în ciclul de realizare a produselor. Formarea
deprinderilor de intocmire a documentatiei de brevetare si de valorificare a creatiei
tehnice. Se ofera studentilor cunostintele de baza in ceea ce priveste conducerea si
administrarea unei firme. Se vor preda cunostinte despre functiile firmei, functiile
managementului, managementul timpului, organizarea unor sedinte etc.
Contribuţie procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale
domeniului specializării este reflectata de numarul de puncte de credit alocate.

B. SUBIECTELE CURSULUI
1. Inovare industriala si dezvoltare tehnologica. Principiile proiectarii
inovative
2. Tehnici de proiectare inovativa. Inovare si inventie
3. Valorificarea proceselor inventive. Elemente de ingineria valorii
4. Tehnici de stimulare a creativitatii si metode creative
5. Notiuni generale despre management. Caracteristicile organizatiilor.
Aparitia si dezvoltarea managementului
6. Functiile firmei.
7. Functiile managementului firmei. Previziunea si planificarea. Organizarea.
Luarea deciziei. Coordonarea. Controlul
8. Managementul timpului. Managementul schimbarii.
Cod de bune practici 91
C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, proiect)
(proiect)
1.Tehnici creative de proiectare. Metode logice de creatie. Tehnica deciziilor
impuse. Structura descrierii de inventie.
2.Aplicatii la intocmirea documentatiei de brevetare. Definirea solutiei
optime si intocmirea documentatieie de brevetare pentru un produs tehnic
(varianta personalizata pentru fiecare student)
(laborator)
1. Caracteristicile managerilor. Negocierea.. Planul de afaceri. Organizarea
unei sedinte.

D. BIBLIOGRAFIE
1. Iclanzan T.,Stan D. – Valorificarea inventiei brevetate.Ed.POLITEHNICA
2005 ISBN 973-625-203-5
2. Iclanzan T., Popa H. – Inventica si ingineria valorii, Ed. UPT, 1995
3. Crum V. – Ingineria valorii, Ed. Tehnica, 1985
4. Dalota M, Mocan M, Managementul afacerilor productive, Editura Sedona,
Timisoara, 1995
5. Mocan Marian s.a., Manualul consultantului in afaceri; Editura Solness;
Timisoara, 2003
6. Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Management; Editura Economica,
Bucuresti, 1995

E. PROCEDURA DE EVALUARE
Studentii sunt verificati in scris (3 subiecte),prin evaluare examen, nota finala
tinand seama si de activitatea pe parcurs (pondere 40% din nota) precum si de
participarea la curs (prezenta, colaborare activa, disciplina)

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ
Ecole Polytechnique de Montreal,Canada
Univ Technique de Compiegne, Franta
ECP Châtenay-Malabry, Industrial engineering and technological innovation
engineering
ESC Toulouse, Innovation and Technology Management
Universitatea din Milano
University of London
Harvard Business School
92 Cod de bune practici
Data: 21 martie 2008

DIRECTOR DEPARTAMENT SEF CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ

Conf. dr. ing. Mircea NICOARA Conf. Dr. Ing. Danut SOSDEAN Prof. Dr Ing. Tudor ICLANZAN
Conf. ing. dr. ec. Marian Liviu MOCAN

Cod formular: SY-01


Cod de bune practici 93

Cap.8. Universitatea din Craiova


Strategia Universitatii din Craiova in domeniul Protectiei
Proprietatii Industriale

1.Context
Universitatea din Craiova a încurajat permanent protecţia proprietăţii
industriale prin:
- plata taxelor de înregistrare, publicare, examinare a Cererii de
Btrevet de Invenţie şi tipărirea Brevetului;
- echivalarea unui Brevet de invenţie cu o lucrare prezentată la o
manifestare ştiinţifică internaţională în grila de evaluare a activităţii
cadrelor didactice în vederea promovării acestora sau pentru
acordarea gradaţiilor de merit şi a salariilor de merit;
- încheierea unei Convenţii reciproc avantajoase cu Centrul de
Implementare a Invenţiilor ,respectiv Centrul de Inovare şi Transfer
Tehnologic , care funcţionează în cadrul Universităţii din Craiova şi
este condus de prof.dr.ing.Gheorghe Manolea pentru acordarea de
consultanţă gratuită pentru cadrele didactice şi studenţii
Universităţii din Craiova în vederea întocmirii documentelor
specifice pentru constituirea depozitului naţional reglementar;
- includerea cursurilor de Protecţie a proprietăţii industriale în
Planurile de învăţămât ale facultăţilor tehnice , de regulă cursuri
facultative cu denumirea „Inventică”;
- susţinerea financiară a cadrelor didactice care au participat cu
Brevete de invenţie la Saloane naţionale şi Internaţionale de profil;
- susţinerea tehnică şi materială a inventatorilor pentru realizarea şi
experimentarea prototipurilor echipamentelor care au obţinut Brevet
de invenţie.
- Înregistrarea siglei Universităţii din Craiova ca marcă
- Organizarea în cadrul Universităţii din Craiova cu participarea
OSIM a unor seminarii pe teme de protecţie a proprietăţii industriale
- Participarea prin Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic,
respectiv prof.dr.ing.Gheorghe Manolea, la cursuri şi seminarii de
formare în domeniu.
- Promovarea pe pagina http://em.ucv.ro/cercetare/ciitt a Brevetelor
Universităţii din Craiova şi a legislaţiei în domeniu.
94 Cod de bune practici

2.Strategie
In contextul evocat am elaborat următoarea strategie:
- continuarea activităţilor evocate mai sus;
- includerea în contractele de cercetare, încheiate în special cu
Agenţii economici, a prevederilor specifice privind proprietatea
industrială;
- includerea în tematica activităţilor desfăşurate în anul 2007 de către
Consiliile profesorale a unei comunicări privind protecţia
proprietăţii industriale
- completarea Comisiei de avizare a Rapoartelor de cercetare cu o
persoană cu competenţe în domeniul Proprietăţii industriale în
vederea identificării soluţiilor care pot fi protejate prin Brevet de
invenţie. Precizăm că această Comisie de avizare funcţionează la
nivelul Universităţii din Craiova şi analizează toate Rapoartele de
cercetare elaborate în universitate
- Organizarea în cadrul Şcolilor doctorale a unui seminar privind
documentarea din literatura de brevete şi protecţia proprietăţii
industriale prin Brevet şi Model industrial.

Cursuri cu specific de IP
Cod de bune practici 95
PSP-02-
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA F03-R2
FACULTATEA DE INGINERIE ÎN
ELECTROMECANICĂ, MEDIU ŞI PROGRAMA PAGINA:
INFORMATICĂ INDUSTRIALĂ
ANALITICĂ 1/2

CATEDRA ELECTROMECANICA

Aprobat Avizat Titular disciplină


Decan Şef de catedră Prof.dr.ing.Gheorghe
Conf.dr.ing.Sorin Prof. dr. ing. Gheorghe Manolea
Enache Manolea

PROGRAMA ANALITICĂ
pentru disciplina
MANAGEMENTUL INOVĂRII ŞI PROPRIETATE INDUSTRIALĂ

I. Disciplina se adresează masteranzilor din anul II , specializarea Ingineria


şi managementul sistemelor electromecanice inteligente
Cursanţii trebuie să aibă cunoştinţe din domeniile:
- IngineriE electrică.

II. Obiective specifice :


Obiectivele formative / de dezvoltare:
Formarea deprinderilor pentru:
- inovarea de produs la nivelul întreprinderii
- organizarea unei intreprinderi inovative
- elaborarea unui plan de afaceri
- documentarea din literature de brevete
- formularea descrierii unei invenţii

Obiective praxiologice:
 Documentarea din baze de date pentru invenţii
 Întocmirea unui Plan de afaceri
96 Cod de bune practici
 Întocmirea documentelor specifice pentru protecţia proprietăţii
industriale
III. Situaţia disciplinei în planul de învăţământ
Anul de studii II II
Semestrul 3 4
Activităţi didactice C S L P C S L P
2 1 - 1 - - - -
Forma de Examen
verificare

IV Tematica
Nr.crt. Tema Nr. ore
A. Curs 28
1 1.Definirea procesului de inovare.Etapele procesului de inovare 2
2 2.Inovarea la nivelul intreprinderii industriale 4
2.1.Produsele noi- principala forma de inovare
2.1.1.Modelul de inovare “Stage-Gate Process”
2.1.2. Rolul creativităţii în dezvoltarea produselor noi
2.1.3.Caracteristicile produselor de success
2.1.4.Cumpararea licentelor pentru produse noi
2.2.Inovarea proceselor

3 3.Strategia procesului de inovare 4


3.1.Etapele proceslui de inovare
3.2. Lansarea unui program de inovare
3.3.Strategia dezvoltarii unei intreprinderi inovative
3.4.Riscurile procesului de inovare
4 4.Organizarea unei întreprinderi inovative 4
4.1.Crearea intreprinderilor inovative
4.2.Statut.Organigramă.
4.3.Plan de afaceri
5 5.Informarea din literatura de brevete. 6
5.1.Funcţiile brevetului de invenţie :funcţia de protecţie şi funcţia de informare
5.2.Clasificarea internaţională a brevetelor
5.3.Baze de date pentru Brevete de invenţie
5.4.Tehnici de informare din literatura de Brevete
5.4.1. Cercetare documentară tematică, după problema tehnică rezolvată
5.4.2.Informare privind stadiul mondial al tehnicii, pentru o temă dată
5.4.3. Informare documentară după soluţia tehnică
6 6.Protecţia invenţiilor în România 2
6.1.Convenţii şi tratate internaţionale ratificate de Romînia în domeniul
Brevetelor
6.2.Legislaţia naţională în domeniul invenţiilor
6.3.Constituirea depozitului reglementar
6.4.Procedura de eliberare a Brevetului de invenţie
6.5.Exploatarea Brevetelor în România.
6.6.Evaluarea Brevetelor de invenţie pentru includerea în capitalul social al
societăţii
Cod de bune practici 97
7 7.Strategia brevetării în economia de piaţă 2
7.1.Alegerea momentului depunerii cererii de Brevet de invenţie
7.2. Modalităţi de utilizare a Brevetelor de invenţie de către agenţii economici
7.3.Managementul brevetelor de invenţie.
7.4.Programul de evaluare IP SCORE
8 8.Alte componente ale proprietăţii industriale 2
8.1.Protecţia mărcilor şi indicaţiilor geografice
8.2.Protecţia desenelor şi modelelor industriale
8.3.Model de utilitate

B.Seminar - 14
Tema 14
Constituirea depozitului reglementar.Elaborarea descrierii unei invenţii
C.Laborator

D.Proiect 14
Tema
Crearea şi organizarea unei intreprinderi inovative.Elaborarea Planului de
afaceri.Elaborarea Planului strategic inovativ

V. Bibliografie
Bibliografie de bază
1.Manolea.Gh. Bazele cercetării creative Editura AGIR Bucureşti 2006 .
- forma tiparita
Bibliografie alternativă
1. Beveridge,W.,I, Arta cercetării ştiinţifice .Editura ştiinţifică, Bucureşti,
1968.
2.Belous,V., Plăhteanu,B. Fundamentele creaţiei tehnice. Editura
Performantica, Iaşi , 2005.
3.legg,B.,Birch, P. Creativitatea. Curs rapid.150 tehnici şi exerciţii, Editura
POLIROM, Iaşi,2003.
4.Covez, S. Eficienţa în 7 trepte sau Un abecedar al înţelepciunii . Editura
ALL,Bucureşti,1995.
5. Dăneţ, A. Managementul Proiectelor. Editura Disz Tipo, Braşov, 2001.
6.Enăchescu,C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Polirom, Iaşi,
2005
7.Jinescu, V.V. Elogiu ingineriei .Discurs de recepţie.Editura AGIR,
Bucureşti, 2002.
8.Ramon y Cajal, S.: Drumul spre ştiinţă .Editura Politică, Bucureşti, 1967

VI. Modul de calcul al notei finale


98 Cod de bune practici
N=( LT1+LT2+LT3 + NC)/4
LT – lucrare tutorială – elaborată în timpul semestrului
NC- Nota colocviu
VII. Obligaţiile studenţilor
- să participe la curs
- să elaboreze Lucrările tutoriale primte
- să comunice prin e-mail cu tutorele pe perioada elaborării Lucrării
- să pregătească prezentarea în Power Point a Lucrării tutoriale
- să prezinte oral Lucrarea tutorială în cadrul seminarului
- să elaboreze Proiectul ales.
- să se prezinte la examen
Cod de bune practici 99

Cap.9. Universitatea de Medicina si


Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
Functioneaza din anul 2006 un oficiu de TT si IP condus de domnul
profesor Decebal Hudita si prof. Mircioiu Constantin, din care mai fac parte
dr. Iuliana Ceausu, dr. Sorin Paun, farm Robert Ancuceanu, farm.
Lacramioara Popa.

Profesori din UMF au participat la training-uri precum:


o 2005, La Cedars Sinai Medical Center, LA, prof Hudita
Decebal, dr. Iuliana Ceausu
o 2006, Modra, Slovacia, farm. Robert Ancuceanu, dr.
Alexandru Iliescu
o 2007, Praga, Cehia, dr. Sorin Paun,
o 2007, Pecs, farm. Lacramioara Popa
o 2004 Octombrie, Bucuresti, curs “Bridges in Life Sciences”
o 2006 Octombrie, Training in cadrul UMF “Carol Davila” –
pentru IP si TT, realizat de catre personalul oficiului de TT al
Cedars Sinai Medical Center.
De asemenea, au fost perfectate diverse colaborări cu organisme
internaționale în domeniul IP:
o 2005, resemnarea acordului intre UMF “Carol Davila” si
Cedars Sinai Medical Center in domeniul IP si TT
o 2007, semnarea acordului intre UMF “Carol Davila”,
Consortium RECOOP HST si Cedars Sinai Medical Center
in domeniul IP si TT
o Conferinta cu participarea WIPO, 1-2 Martie 2007 la care au
fost invitate toate universitatile din Romania, conferinta s-a
desfasurat la invitatia UMF Carol Davila, CSMC si WIPO.

Discipline care tratează problema IP:


o Cursul optional de "Metodologia cercetarii stiintifice ",
pentru studentii anului IV a Facultatii de Farmacie - 16 h curs
- cu referiri in cadrul Programei analitice de curs la elemente
generale de proprietate intelectuala;
100 Cod de bune practici
o Modulul de pregatire doctorala universitara "Metodologia
cercetarii stiintifice medicale", din cadrul Scolii doctorale din
cadrul primului ciclu de pregatire postuniversitara doctorala:
per total: 90h curs, 15h lucrari practice, anual, fiecarei serii
de doctoranzi admisi la UMF Carol Davila, Bucuresti.
o
Lucrări apărute în domeniul IP:
o Cartea : "Elemente de metodologia cercetarii stiintifice in
domeniul farmaceutic", autor Lacramioara Popa, editia a IIIa
revizuita si adaugita, Editura Printech, Bucuresti, 2008;
o Cartea: "Metodologia cercetarii stiintifice farmaceutice -
Note de curs" autori: Silvia Imre, Lacramioara Popa, Daniela
Lucia Muntean, Mihaela-Violeta Ghica, In curs de aparitie,
lucrare editata in colaborare de UMF Carol Davila Bucuresti
si UMF Targu Mures.
Fiecare din aceste titluri de lucrari contin capitole/paragrafe
dedicate notiunilor de copyright, drepturi de proprietate
intelectuala, patente de inventii si inovatie, marci, patente
industriale, reglementari legale privind drepturile de proprietate
intelectuala in Romania si in lume.
Cod de bune practici 101

Cap.10. Institutul Național de Inventică


Iași

Una din principalele structuri științifice ce promovează IP la nivel național


este Institutul Național de Inventică Iași. Acest institut, înființat în 1990
de Prof. Vitalie Belousov, rector al Universității Tehnice “Gheorghe
Asachi” din Iași (la acea dată Institutul Politehnic “Gheorghe Asachi” din
Iași), este o instituție de cercetare-dezvoltare care are următoarele principale
domenii și direcții de activitate:
1. Cercetare fundamentală în ingineria performanței; praxiologie,
logică și algoritmizarea creației tehnice; psihologia creației tehnice;
2. Promovarea performanticii, inventicii și a invențiilor la nivel
național și internațional;
3. Diseminarea informațiilor din domeniul inventicii, performanticii și
a proprietății industriale;
4. Realizarea de invenții performante în domeniile: mecanică,
automatică, construcții, IT, electronică, chimie, textile etc.
De asemenea, INI a desfășurat și desfășoară cursuri de perfecționare
în domeniul creativității. Astfel, modulele de curs pe care le oferă INI sunt:
1. Fundamentele creației tehnice;
2. Psihologia creației tehnice;
3. Bazele logice ale creației tehnice;
4. Proprietate intelectuală/ industrială.
Specialiștii INI, mulți dintre ei profesori la universitățile din Iași au
desfășurat activități de predare la diverși agenți economici, în funcție de
nevoile, de cerințele clientului.
INI oferă, printre altele, și următoarele servicii în domeniul IP:
1. Structurarea și perfecționarea unui învățământ creator la toate
nivelurile și pregătirea de inventologi și inventatori de profesie;
2. Promovarea IP în toate formele ei și protejarea acesteia;
3. Diseminarea informațiilor din domeniul inventicii și proprietății
industriale prin publicațiile proprii.
102 Cod de bune practici
1. Concepte de bază în activitatea INI

Pentru România integrarea Europeană nu poate fi realizată numai prin


aducerea propriilor structuri din toate activităţile umane la nivelul celor mai
avansate structuri Europene, ci, deasemenea, prin contribuţia specifică,
prin performanţele româneşti în domenii în care, este stabilit că, ocupă
un loc avansat în lume.
Unul din aceste domenii este INVENTICA.
Realizarea unei invenţii este un mare succes şi o contribuţie importantă
la progresul, umanităţii.
Dar mai important, pentru societate, este formarea inventatorului.
O invenţie nu reprezintă decât un produs, în timp ce un inventator
reprezintă un mijloc de producţie, capabil să multiplice numărul de produse
şi performanţa lor. Formarea generală a inginerului este indisolubil legată de
formarea sa ca inventator de profesie.
Un inginer complet este caracterizat de patru atribute
fundamentale:
- cunoaşte tehnica;
- aplică tehnica;
- conduce tehnica;
- creiază tehnica.
În învăţământul tehnic superior, tradiţional şi practicat în multe
locuri şi astăzi, se asigură formarea unui inginer caracterizat numai prin
primele trei atribute, latura creativă fiind lăsată pe plan secund, ca o
activitate mai mult spontană, structura cursurile universitare instaurând
uneori puternice inerţii şi blocaje psihologice în calea activităţii creative.
Pentru structurarea unui inventator este necesar, în primul rând, o
disciplină ştiinţifică denumită de marele inginer şi matematician francez
Arnold Kaufman –INVENTICA
Conceptul românesc de inventică este ştiinţa şi artă polivalentă a
parcurgerii optimale ,rezultat al sintezei creative, logicizării şi algoritmizării
demersului euristic, stabilită ca o praxiologie, a întregului drum de la:
- formularea temei de creaţie (inventarea temei):
- depistarea lipsurilor stadiului actual al tehnicii;
- definirea performanţelor produsului;
- inventarea soluţiei care asigură aceste performanţe,
până la implementarea industrială a soluţiei originale.
Cod de bune practici 103
Orientarea spre dezvoltarea unei astfel de ştiinţe –INVENTICA, la
noi în ţară a apărut în 1967, când la Iaşi, o echipă de oameni de ştiinţă,
profesori universitari au organizat primele cursuri postuniversitare de
creaţie tehnică. S-a conturat un sistem propriu al proceselor inventării,
coagulându-se un colectiv sub conducerea ilustrului profesor universitar
Vitalie Belousov, în recunoscuta Şcoală de inventică ieşeană.
Şcoala de inventică ieşeană,
- din rezultatele pozitive obţinute prin metodele de
stimulare a capacităţii creatoare;
- din datele experimentale desfăşurate de mai mult de 30
de ani;
- din studiul analitic al factorilor componenţi ai
creativităţii;
a demonstrat că se poate elabora o pedagogie a creativităţii pe
toate treptele învăţământului, şi că oricât de misterioase ar fi încă
legile dintre conştient şi subconştient, dintre laturile intelectuale şi
cele emoţionale, pe baza cărora se structurează personalitatea
inventatorului, rezultă că toate trăsăturile de personalitate creativ-
tehnice pot fi influenţate favorabil şi dezvoltate prin educare, printr-
o inginerie a creativităţii tehnice.

Programe de studiu şi strategii


Se pun în evidenţă două căi posibile de amplificare a pregătirii studenţilor
pentru creaţie:
- introducerea unei discipline speciale de creativitate;
- restructurarea totală a meodului de predare a tuturor
disciplinelor.
Rolul de bază în pregătirea pentru creaţie a inginerilor trebue să-l
aibă învăţământul universitar, atât prin restructurarea disciplinelor de
specialitate în sens creativ, cât şi prin introducerea unor cursuri de
Baze ale creaţiei tehnice sau de Proiectare creativă. Acest
deziderat a fost realizat în Universitatea Tehnică”Gh. Asachi” Iaşi
încă din anul 1981 şi s-a răspândit şi la alte facultăţi şi universităţi
din ţară..
Rolul cursurilor post universitare de creaţie tehnică este de a
compensa, în primul rând, unele lipsuri în ceea ce priveşte pregătirea pentru
creaţie în facultate şi de a atrage în activitatea de concepţie un număr mai
mare de ingineri talentaţi.
104 Cod de bune practici
De-a lungul anilor au fost susţinute cursuri postuniversitare de
inventică, care au fost absolvite de peste 2100 de ingineri, de cadre
didactice din invăţământul liceal şi în care au fost diseminate cunoştinţe
teoretice şi practice ale inventicii.
Acţiunile şi realizările polarizate în jurul şcolii de inventică au
reprezentat suportul de valoare pentru înfiinţarea în 1992 a Institutului
Naţional de Inventică Iaşi.
Elaborând strategia cercetării în inventică , dezvoltând bazele logice
ale creaţiei tehnice prin algoritmizarea euristicului, dezvoltând procedurile,
tehnicile şi metodele logice de creaţie, Institutul desfăşoară şi o susţinută
activitate pentru pregătirea de inventologi şi inventatori.
În Universitatea Tehnică”Gh. Asachi”, Facultatea Construcţii de
Maşini din anul 1999 fiinţează cursurile de master specializarea
„CREATIVITATE şi PERFORMANŢĂ TEHNICĂ” REZULTATE
ŞTIINŢIFICE , PERFORMANŢE;

Studiile şi lucrările ştiinţifice publicate, multe dintre ele în propria


REVISTĂ DE INVENTICĂ, proiectele de cercetare ale proceselor de
creaţie, tratatele, monografiile şi lucrările editate (Ed.
PERFORMANTICA), organizarea până în prezent a 18 Simpozioane
Naţionale de Inventică, şi Conferinţe Internaţionale, 12 Saloane
Internaţionale de Invenţii şi participările din anul 1990 la Marile
Saloane Mondiale şi Internaţionale ale Invenţiilor de la Bruxelles,
Geneva, Pittsburg, Londra, Barcelona, Casablanca, Moscova, Sofia,
Cod de bune practici 105
Varna, Novi-Sad, Bucureşti, Budapesta, Chişinău, Iaşi, etc. sunt tot
atâtea dovezi ale amploarei fenomenului.

Profesori universitari, ingineri, studenţi au obţinut pentru invenţiile


prezentate un număr impresionant de distincţii, trofee şi medalii de aur,
semn al recunoaşterii nivelului înalt de inventivitate al produselor brevetate.

PERFOR

12/11/2005
106 Cod de bune practici

Spaţiul academic şi Centrul Regional Iaşi pentru Promovarea Protecţiei


Proprietăţii Industriale

Toate acestea au motivat naşterea în acest spaţiu, la 25 ianuarie


2001, prin acord semnat cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a
Centrului Regional pentru Promovarea Protecţiei Proprietăţii
Industriale,
În acest creuzet al Universităţii, Institutului Naţional de Inventică şi
a Centrului Regional tinerii inventatori, prin activitatea lor creativă, devin
catalizatori ai noului în universitate şi mai apoi în spaţiul industrial în care
activează.
Măsura introducerii în planurile de învăţământ al Universităţii
Tehnice „Gh. Asachi” a disciplinei de Bazele Creaţiei Tehnice a condus la
creşterea substanţială de propuneri de invenţii înregistrate la Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci.
An de an Şcoala de Inventică ieşeană realizează o importantă
producţie de studenţi inventatori.
Universitatea tehnică „Gh. Asachi” Iaşi realizează una din cele mai
mari densităţi de înregistrări de invenţii din ţară. (În anul 2005 obţine
TROFEUL CREATIVITĂŢII – locul I pe ţară în ultimii 5 ani)

Participarea ,alături de cei implicaţi, în toate fazele de transfer a


ştafetei, de la idee la realizarea industrială în acest Consorţiu: Universitate
– Institut Naţional de Inventică , Centru Regional asigură spaţiul
sinergic de amplificare a calităţii actului inventiv.
Cod de bune practici 107

A m b ia n t a in s t it u t io n a la

S t u d e An tU n i v e r s i t a I nt e s t i t u A t In g in e r
D
D B
B C C
C e n t r u R e g io n a Cl e n t r u R e g io n a l

Zona A – interferenţa dintre individ şi instituţiile Universitate sau Institut de


Inventică şi corespunde domeniului de inginerie a creativităţii;
Zona B – de interferenţă dintre individ şi subsistemul Centru Regional în
care contribuţia performantă este realizată prin consilierii cu potenţial
creator şi cunoaştere expertă a protecţiei proprietăţii industriale;
Zona C – între Instituţia de învăţământ sau cercetare şi Centru Regional ce
evocă apropierea de o organizaţie performantă şi de capabilitatea utilizării
unor strategii eficiente de dezvoltare;
Zona D – integrează ansamblul subsistemelor şi poate fi considerată ca o
zonă de maximă eficienţă creativă – o zonă de „transcreativitate”
O strategie eficientă a dezvoltării sistemelor presupune amplificarea
zonei D de transcreativitate, de eficientizare a osmozei favorabile.
Astăzi, prosperitatea naţională şi standardul individual
de viaţă ridicat, ce trebuie realizate în Societatea
Informaţională –Societatea Cunoaşterii sunt direct legate de
aplicarea eficientă a tehnologiei ceea ce presupune
valorificarea rezultatelor activităţii creative.
Cadrul social-politic constituit la nivel european şi
mondial încurajează procesul inovării şi
aplicarea tehnologiei pe care le asimilează cu bunăstarea
social-economică.
Absenţa procesului inovării poate face ca un stat să
piardă capacitatea de a fi partener tehnic şi economic în
cooperarea internaţională.
108 Cod de bune practici
În Japonia, procesul inovării este susţinut de
întreprinderile performante care au capacitatea de a-şi
îmbunătăţi activitatea în mod colectiv şi continuu,
progresând cu “paşi mici”, spre deosebire de întreprinderile
performante europene care promovează inovarea în salturi
cu investiţii şi riscuri mari. Acest gen de promovare a
inovării este denumit de japonezi “kaizen”, (Filosofia
“kaizen” – Un pas înainte făcut de 100 de oameni este mai
preţios decât 100 de paşi înainte făcuţi de un singur lider)
adică un proces de îmbunătăţiri care nu se termină niciodată
şi care generează următoarele avantaje:
- tehnologii uşor controlabile pe parcurs;
- utilizarea de capital redus, cu perioade scurte de
amortizare.
- prin rezultatele spectaculoase obţinute, japonezii au
propus comunităţii industriale reanalizarea întregului sistem
de producţie în scopul regândirii şi reelaborării acestuia.
Rolul central jucat de inovare, ca motor al creşterii
economice şi ca piatră de hotar în politica de susţinere a
întreprinderilor, a fost subliniat la Consiliul European care a
elaborat un program ambiţios care să permită crearea
infrastructurii economiei bazată pe cunoaştere, pentru a
favoriza inovarea şi reformele economice şi pentru
modernizarea sistemelor de educaţie şi de securitate
socială. Programul se înscrie în cadrul obiectivului strategic
definit la Lisabona pentru următorul deceniu şi anume
construirea în UE a unei noi economii bazată pe cunoaştere,
care să devină cea mai dinamică şi competitivă economie
din lume, capabilă să asigure o creştere economică durabilă,
să creeze mai multe locuri de muncă şi un plus de coeziune
socială. În acest context, inovarea trebuie să se regăsească
peste tot în economie, să ocupe o poziţie preponderentă în
politica de întreprindere, ca şi în politica vizând activitatea
de cercetare.

Dezvoltarea unei viziuni cu privire la Societatea


Informațională- Societatea Cunoașterii în România de
pe poziţiile valorificării potenţialului creativ pentru o
dezvoltare durabilă
Cod de bune practici 109

Cadrul legal, existent în România, de protecţie a drepturilor


de proprietate industrială poate să faciliteze sau să frâneze
dezvoltarea procesului de inovare:
- Procesul de inovare este singura speranţă pentru
asigurarea vitezei accelerate a schimbărilor tehnologice în
procesele productive impuse de schimbările sociale şi
economice care au loc în întreaga lume;
-Industria naţională trebuie să fie pregătită să stimuleze
activitatea creativă, schimburile economice având ca obiect
nu numai produse şi servicii ci şi noi idei, noi rezultate ale
activităţii inovatoare;
- Toţi agenţii economici trebuie să se situeze în lanţul
inovării care facilitează crearea de noi locuri de muncă, noi
produse şi servicii, creând condiţii pentru creşterea
bunăstării;
- Pentru ca toate aceste obiective să devină realitate
trebuie să se constituie o piaţă stabilă a inovării care să se
bazeze pe piaţa existentă a inovării tehnologice;
- Un obiectiv al restructurării agenţilor economici, este
orientarea ingineriei întreprinderilor către tipul de inovare
treptată, pas cu pas, care se realizează la cererea pieţei.
Aceasta poate să însemne deseori că talentul ingineresc să
fie angajat în posturi neinginereşti. Forţa de muncă
inginerească ar trebui să fie antrenată în toate activităţile
întreprinderii, de la vânzări prin marketing şi activităţi
promoţionale, până la posturi de execuţie la diferite nivele
de conducere a organizaţiei;
- inovarea trebuie să confere noului produs o valoare
adăugată intelectuală şi un avans tehnologic suficient pentru
a asigura şi succesul comercial.
La dezvoltarea economică nu contribuie însă numai
rezultatele pur ştiinţifice, ci şi efectele secundare cum ar fi,
de exemplu, formarea cadrelor în unităţile de cercetare.
Inovarea tehnologică, care presupune în special
valorificarea creaţiei tehnice, este o parte componentă a
procesului general de inovare care se referă la ansamblul
110 Cod de bune practici
activităţilor tehnice, financiare, de producţie, de piaţă,
implicate în:
- introducerea comercială a unui nou produs;
- utilizarea iniţială a unui proces sau echipament de
producţie;
- deschiderea unei noi pieţe;
- identificarea unei noi surse de materii prime;
- reorganizarea unei industrii la nivel micro sau macro.
Indiferent de formă, inovarea trebuie să confere noului
produs o valoare adăugată intelectuală şi un avans
tehnologic suficient pentru a asigura şi succesul comercial.

1. Conducerea agenţilor economici nu are ca preocupare


permanentă un program de inovare. In lansarea unui
asemenea program care ar urma să asigure creşterea
competitivităţii pe piaţă, conducerea economică ar trebui :
-să evalueze noile proiecte şi noile tehnologii
disponibile în unitate, în strânsă legătură cu departamentul
de licenţiere şi cu cel de producţie;
- să elaboreze un program de C&D raţional;
- să supervizeze personalul de cercetare în scopul
creşterii eficienţei activităţii acestuia;
- să consulte permanent consilierul de proprietate
industrială în vederea obţinerii
protecţiei soluţiilor tehnice originale;
- să efectueze un control financiar şi bugetar;
- să monitorizeze problemele de C&D în afara ţării;
Pentru ca să apară idei creatoare nu este suficient ca un
agent economic să utilizeze numai tehnici stimulatoare ale
creativităţii, este necesar, în primul rând, ca ideile novatoare
să fie acceptate şi ca agentul să încurajeze în mod real
activitatea inovatoare, creativă căpătând astfel o reputaţie
de unitate inovatoare .
2. Pentru a da unei unităţi economice o bază reală a
elaborării unui plan de inovare ar fi necesar să se facă o
evaluare critică a activităţii de C&D anterioară şi, în acest
scop, ar trebui să se dea răspunsuri şi la următoarele
întrebări de control:
- In ce domeniu tehnic a acţionat unitatea ?
Cod de bune practici 111
- Ce a produs concret această activitate?
- Puncte tari şi puncte slabe?
- Rezultate obţinute, perspective?
- Performanţele obţinute sunt egale în activitatea de
cercetare fundamentală, aplicativă sau de
dezvoltare produse?
- In perioada precedentă, unitatea a subestimat sau
a supraestimat cerinţele financiare,
îndeplinirea în timp a sarcinilor, încadrarea cu personal etc.?
- Toate proiectele sau temele de C&D au evoluat
conform aşteptărilor?
- Se pot abandona unele din acestea?
- Rezultatele scontate au fost implementate în
producţia internă sau au fost valorificate prin
licenţiere?
- Ce fac unităţile economice competitoare?
- Cum se situează pe piaţă rezultatele acestor
competitori?
- Ce cheltuieli s-au făcut şi ce şanse sunt de
amortizare a cheltuielilor?

Care sunt principalele dificultăţi pe care firmele şi


unitaţile româneşti de cercetare le întâmpină în
promovarea produselor lor inovative
1. Elementele cheie ale angajării tehnologiei în
promovarea produselor inovative pe pieţele naţionale
europene şi mondiale sunt: educaţia, investiţiile şi
competiţia.
- Investiţiile străine prin transfer tehnologic între
statele dezvoltate şi în curs de dezvoltare se
realizează cel mai bine prin societăţi mixte
internaţionale- mijloc de transfer tehnologic mai
eficient decât este investiţia pentru dezvoltarea
producţiei, investiţia în mijloace de bază sau prin
contract de licenţiere.
- Pentru a deveni competitivi pe piaţă se impune
urmărirea modului în care se realizează procesul de
inovare precum şi evaluări periodice calitative şi cantitative
112 Cod de bune practici
Ar trebui să fim în măsură să răspundem la
următoarele întrebări:
- Cum se pot genera noi idei?
- Ce alte produse s-ar putea realiza?
- Există servicii din unitate sau terţe unităţi care ar
putea pune în valoare noul produs
sau noua tehnologie ?
2. În promovarea produselor lor inovative pe pieţele
naţionale, europene şi mondiale firmele şi unităţile
româneşti de cercetare întâmpină dificultăţi deoarece
nu identifică care sunt cerinţele prezente şi viitoare
ale clienţilor potenţiali.
Nu se face, de regulă, o investigare activă a pieţei pentru a
se cunoaşte:
- cerinţele prezente şi viitoare ale doritorilor de
inovare tehnologică ;
- competitorii pe piaţă şi perspectivele evoluţiei
produselor acestora (s-ar putea afla, de
exemplu, din studierea cererilor de brevet înregistrate, din
participarea reprezentanţilor competitorilor la manifestări
internaţionale etc);
- care este raportul între indicele cost/performanţă
pentru noile produse ce urmează a fi
dezvoltate şi acelaşi indice pentru unele produse similare ale
concurenţei ;
- noi oportunităţi de dezvoltare de noi produse.

3. Accelerarea transferului tehnologic de la un nivel de


dezvoltare la următorul nivel presupune existenţa
următoarelor trei elemente esenţiale:
- potenţialii utilizatorii de transfer tehnologic să fie la
curent cu nivelul curent de dezvoltare al ştiinţei şi tehnicii;
- să existe o comandă socială pentru efectuarea
transferului tehnologic;
- să existe un întreprinzător care să-şi asume riscul
inerent al dezvoltării tehnologice.
Definirea corectă a transferului tehnologic se impune
deoarece în loc să se selecteze pentru finanţare, în primul
rând, proiecte care-şi propun ca scop al activităţii
Cod de bune practici 113
generalizarea aplicării unor noi tehnologii la nivelul unei
ramuri industriale, sunt selectate proiecte care-şi propun
numai simple introduceri ale unor noi tehnologii în
producţie.

4. Selectarea şi contractarea proiectelor de transfer


tehnologic ar trebui să se facă ţinându-se seama şi de
următoarele condiţii specifice:
- stimularea cu precădere a dezvoltării întreprinderilor
mici şi mijlocii şi accelerarea
procesului de punere în valoare a creaţiei tehnice româneşti;
- obiectivele de transfer tehnologic să se situeze între
priorităţile rezultate din Programul de reformă
guvernamental şi strategiile sectoriale.

5. Proces al evoluţiei , inovarea ar trebui abordată în


mod sistemic, ea implică educaţie şi instruire, pregătire
tehnico-ştiinţifică, ştiinţă, tehnologie, principii economico-
financiare, spirit de iniţiativă, management şi condiţii social-
economice pentru a se traduce cunoştinţele ştiinţifice în
realităţi fizice care să modifice societatea.
Politica de inovare este, în sens restrâns, o componentă a
politicii de cercetare prin care se urmăreşte introducerea
rezultatelor cercetării – dezvoltării în producţie şi, în sens
larg, stimularea capacităţilor creatoare ale unei naţiuni în
scopul punerii în evidenţă a culturii specifice, a punctelor
slabe şi a celor tari consolidate în decursul istoriei naţionale
a tehnicii.

6. In stimularea activităţii creative un rol important îl


poate juca legislaţia care reglementează protecţia creaţiei
tehnice prin brevet de invenţie, iar înţelegerea corectă a
rolului şi funcţiilor documentului de protecţie este definitorie
pentru prevenirea pierderii de informaţie tehnicoştiinţifică,
pentru creşterea calităţii produselor, pentru promovarea
progresului tehnic prin implementarea în producţie a noilor
creaţii tehnice.
114 Cod de bune practici
Transferul tehnologic era definit ca fiind „trecerea de
la cunoştinţe, informaţii, know-how, la aplicarea lor”
având două aspecte principale: transfer tehnologic de
tip soft (know-how, pricepere şi capacitate de lucru,
informare şi contacte permanente); transfer
tehnologic de tip hard (pachete complete de
tehnologii).
Adevăraţii Ingineri şi Inventatori gândesc sistemic. Ei nu
gândesc despre o maşină ca despre un complex de procese
liniare, ci o văd ca un întreg organic alcătuit din subsisteme
aflate simultan în interacţiune.
Ar fi oportun pentru viitorii inventatori ca încă de pe
băncile şcolii să cunoască contribuţiile naţiunii române în
dezvoltarea diferitelor domenii tehnice. Prezentarea unei
istorii a dezvoltarii tehnicii româneşti va contribui la
întelegerea legăturii dintre rolul jucat de factorul tehnologic
în contextul marilor evenimente ale istoriei: formarea
naţiunii, transformări sociale, crize economice, războaie,
crearea democraţiei. Istoria tehnicii trebuie prezentată,
acolo unde este cazul, prin studierea realizărilor românilor
care au contribuit la crearea ei. Lecţiile de istoria dezvoltării
tehnicii nu ar trebui să trateze numai modul în care
tehnologia ne-a influenţat pe noi ci ar trebui să evidenţieze
şi cu ce au contribuit românii la crearea tehnologiei din
domeniul dat.
Cu alte cuvinte să se sublinieze că tehnologia de care
dispunem azi reflectă atât virtuţile cât şi deficienţele
dezvoltării noastre. Nimeni nu oferă nimic în mod gratuit.
Un alt aspect care ar trebui evidenţiat este faptul că
noi dispunem de o tehnologie care este un produs al
trecutului şi pe care o aplicăm uneori inadecvat. Tehnologia
existentă a fost creată în alte situaţii de către oameni cu
intenţii diferite decât cele actuale, ale noastre. Noi trebuie
să ne simţim obligaţi, ca prin activitate inventivă să
adaptăm tehnologia existentă la condiţiile noastre de
dezvoltare tehnologică şi, de ce nu, la condiţiile de
dezvoltare tehnologică viitoare.
Cod de bune practici 115
Revizuirea componentelor cadrului legal de protecţie a
creaţiilor tehnice prin brevet deinvenţie, ar trebui să se facă
urmărindu-se în principal următoarele:
- stimularea activităţii inventive prin crearea motivaţiei
materiale pentru creatorii tehnici. Aceasta va impulsiona
procesul de inovare tehnologică din ţara noastră, ca factor
favorizant al desăvârşirii reformei economice;
- constituirea bazei juridice a formării unui curent de
opinie pentru stabilirea între inventatori şi potenţalii
utilizatori ai creaţiilor tehnice ale acestora a unor relaţii
interumane potrivit uzantelor etice;
- formarea unui mediu de respectare a drepturilor
omului prin care inventatorii şi valorificatorii creaţiei tehnice
să devină conştienti că numai relaţiile desfăşurate cu bună
credinţă pot să impulsioneze dezvoltarea economico-socială;
- crearea cadrului de susţinere a activităţii inventive
de către autorităţile de stat prin:
- creşterea mobilităţii mecanismelor privind
cererea şi oferta de noi produse şi procese tehnologice şi
stimularea transferului de cunoştinţe, informaţii, tehnologii,
know-how, servicii şi produse;
- formarea pieţei informaţiilor, serviciilor şi
tehnologiilor;
- organizarea de concursuri cu premii, la nivel
naţional, privind invenţiile implementate cu cel mai mare
impact tehnic, economic, social etc;
- organizarea periodică de expoziţii de invenţii şi
antrenarea intreprinderilor mici şi mijlocii la cunoaşterea şi
valorificarea creaţiei tehnice româneşti prin acordarea de
credite preferenţiale pentru valorificatorii acestei creaţii.
- atragerea unor surse financiare din fonduri
private sau din fonduri internaţionale pentru valorificarea
creaţiei tehnice româneşti şi asigurarea în acest scop a unui
cadru flexibil de finanţare.

Ce se doreşte?
- Promovarea cadrului social în care valorile autentice sunt
recunoscute, stimulate, dezvoltate şi promovate;
116 Cod de bune practici
- Schimbarea procedurilor de acces la învăţământul superior
tehnic şi dezvoltarea sistemului de credite bancare pentru
studenţi;
- Cuprinderea absolvenţilor în programe de formare
postliceală şi postuniversitară şi crearea condiţiilor de
diversificare, generalizare şi extindere a programului de
instruire continuă, în condiţii de calitate comparabile cu cele
europene;
- Înfiinţarea Fondului de risc pentru aplicarea rezultatelor
cercetării pe teritoriul naţional şi implementarea în industrie
a invenţiilor;
- Creşterea cheltuielilor în activitatea de cercetare-
dezvoltare până la 4% din PIB prin creşterea participării
sectorului privat şi a celui extern la finanţare şi prin
respectarea prevederilor legale privind raportul de 1 la 5
dintre cheltuielile alocate C-D şi cele alocate educaţiei;
- Corelarea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, la
nivel naţional, cu programele corespunzătoare finanţate de
către UE;
- Constituirea unor laboratoare de cercetare în ţară
interconectate în „institute virtuale”europene şi mondiale
- Dezvoltarea de consorţii formate din unităţi de cercetare-
dezvoltare-inovare, universităţi şi firme deschise participării
internaţionale care să realizeze programe de suport al
cercetărilor multidisciplinare şi de valorificare a acestora
prin produse şi tehnologii destinate dezvoltării competitive şi
durabile;
- Copletarea infrastructurii de informatică şi comunicaţii
(inclusiv cu noi instrumente de comunicare interactivă) în
scopul integrării unităţilor româneşti de cercetare-dezvoltare
inovare în reţele şi centre de excelenţă virtuale, la scară
europeană şi mondială.

Concluzii

Economia românească în proces de tranziţie reclamă ca


cerinţă vitală stabilizarea cadrului macroeconomic, astfel
încât să se poată aborda în mod integrator toate aspectele
relevante şi necesare restructurării şi modernizării societăţii
Cod de bune practici 117
româneşti. În aceste condiţii, singurul mod vital de a asigura
dezvoltarea economică şi de a crea premise pentru
creşterea competitivităţii industriei naţionale este de a
acţiona antientropic prin aplicarea modelului de dezvoltare
bazat pe inovare, în care elementul strategic central trebuie
să fie sistemul de ştiinţă şi tehnologie autohton. În acest
mod se vor crea condiţii de întâlnire la nivel naţional a
“producătorilor şi beneficiarilor de înnoire” în cadrul unui
proces integrator de inovare prin transfer tehnologic.
Nerealizarea unei politici naţionale de inovare
tehnologică în perioada imediat următoare poate să conducă
la scoaterea noastră din circuitul schimburilor internaţionale
şi la
transformarea României numai într-o piaţă de desfacere.
Consecinţele inacţiunii sau ale acţiunii cu întârziere pentru
implementarea unei politici realiste de cercetare-dezvoltare-
inovare ar putea să conducă la:
- limitarea dezvoltării economice şi subordonarea
evoluţiei situaţiilor aleatorii, conjuncturale, ceea ce va crea
premise, în condiţiile unei pieţe distorsionate, pentru
subordonarea dezvoltării economice unor interese de grup şi
monopol;
- creşterea dificultăţilor de comunicare internaţională
şi, în ultimă instanţă, a riscului de izolare economică
regională şi globală;
- exodul efectivelor de populaţie tânără şi, mai ales, al
specialiştilor;
- costuri sociale enorme, datorate accentuării
înapoierii în dezvoltare tehnologică..
118 Cod de bune practici
Anexa 1

1ACTION PLAN
CONCERNING THE DEVELOPMENT OF INDUSTRIAL PROPERTY
IN ROMANIAN UNIVERSITIES

Having in view the creative and innovative potential of the universities, the
necessity of ensuring the protection of intellectual property and of rendering the
results of scientific research activity valuable by nationally and internationally
competitive patents, products and technologies, the development of the following
objectives/actions is proposed:
a) setting up a working network between OSIM, CNCSIS (National
Council for Scientific Research in Higher Education) and Romanian universities in
order to allow and to make easy an inter-institutional information exchange and an
operative framework for stimulating research, ways of protection by using IP-
specific elements and exploitation of research results;
b) setting up Technology Transfer Offices attached to certain universities
and with logistic support from OSIM, said TTO’s having as main functions:
- achieving an optimal bidirectional technology transfer between the
universities and the industrial and business environment at the national and
international level;
- developing strategies for stimulating technical creation in universities, for
protecting the same and for rendering research results valuable by means of patents
- access to technological information in patent literature and to information
on the legal status of technical creation protection and dissemination of such
information;
- awareness of the importance and role of the industrial property protection
within the Romanian academic environment;
- representation by persons authorized by TTOs in the procedures before
OSIM concerning the protection of original technical creations developed by
universities.
c) extending the teaching of an intellectual property (optional) courses
module in technical and economic universities in Romania. OSIM shall lend
assistance for this action by offering:
- specialized materials elaborated by OSIM specialized staff;
- other relevant materials in the European and world-wide specialized
literature;
- training of specialized lecturers;
- teaching courses or specific elements of courses by OSIM lecturers;
- a project for developing an industrial property education system based on
the e-learning concept.
Cod de bune practici 119
d) collaboration and providing mutual access to European and international
programmes in the field of protecting the industrial property rights for original
creations made in universities;
e) jointly organizing seminars, symposia and round tables on current and
resonant topics concerning the industrial property protection in technical fields,
such as:
- information technology and business environment;
- biotechnologies;
- nanotechnologies;
- pharmaceutical products;
- European patents, Community mark and design etc.
f) including in the Draft Law on the employees’ inventions (which is in
course of elaboration as a legislative initiative of OSIM) a particular chapter
concerning the inventions made in the academic environment;
g) setting up within the CNCSIS an office comprising about 3 persons
meant to coordinate, at the national level, the patenting activity within the
universities;
h) amending the current regulations with a view to increasing the
importance of patents in awarding scientific degrees to professors and research
staff in universities which are the applicants and/or owners of said patents;
i) providing, within the framework of the programmes coordinated by
CNCSIS, specific funds meant to support the patenting with OSIM, or, in case of
especially valuable inventions, for getting European patents with the European
Patent Office or international patents;
CNCSIS and OSIM shall elaborate annual collaboration programmes
meant to contribute to the stimulation of creativity and innovation in universities,
to support the patenting process and to render the scientific research results
valuable by specific means of technology and knowledge transfer to the economic
and business environment.

OSIM CNCSIS

Eng. Gabor Varga Prof. Eng. Ioan Dumitrache, PhD.

DIRECTOR GENERAL PRESIDENT


120 Cod de bune practici

Anexa 2

Legi şi acte normative care definesc legislaţia română în domeniul


protecţiei proprietăţii industriale:
• Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, modificată şi completată
prin Legea nr. 28/2007
• Lege nr. 350 din 12 decembrie 2007 privind modelele de utilitate
• Legea nr. 16 din 6 martie 1995 privind protecţia topografiilor produselor
semiconductoare, modificată şi completată prin Legea nr. 337/2005
• Legea nr. 255 din 30 decembrie 1998 privind protecţia noilor soiuri de
plante, modificată şi completată prin Legea nr. 119/2006
• Legea nr. 129 din 29 decembrie 1992 privind protecţia desenelor şi
modelelor, modificată ∏i completată prin Legea nr. 280/2007
• Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice,
modificată şi completată prin Legea nr. 66/2010
• Ordonanţa Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei
proprietăţii industriale ∏ i regimul de utilizare a acestora, aprobată prin Legea
nr. 383/2002, modificată şi completată prin Legea nr. 381/2005
• Ordonanţa Guvernului nr. 66 din 17 august 2000 privind organizarea şi
exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 437/ 2002, modificată şi
completată prin Legea nr. 331/2006