CapI Noiuni introductive privind instituiile publice

1.1.Conceptul de Institutie publica 1.1.1Definirea si Trsturile instituiilor publice Vincert Raude si Jean Claude Pagat rein pentru contabilitatea publica mai multe definiii: una uzual , alta tehnic si a treia administrativ.Astfel definiia uzual o for muleaz ca fiind: !ansamblul de reguli aplicabile gestiunii veniturilor de stat", cea tehnic ! reguli de prezentare a conturilor publice", iar cea administrativ are in vedre sarcinile publice si o definete ca fiind !regulile contabilitaii publice sunt in acela i timp regulile de prezentare a conturilor si reguli de organizarea a serviciilor contabililor publici". #nstituiile publice sunt uniti patrimoniale create si organizate de stat pentru realizarea funciilor sale in domeniul administraiei publice, in sfera aciunilor social culturale$ aprare, ordine public si siguran naional$ invm%nt$ s&n&tate $ 'ustiie$ (n opinia Consiliului pentru )tandarde #nternaionale de Contablitate pentru )ectorul Public*#P)A)+, --sectorul public se refera la guvernele naionale, guverne re gionale ,guverne locale si entitai guvernamentale asociate.#P)A) *#P)A) uri,)tandaredele internaionale de contabiliate pentru sectorul pubic sunt elaborate de Consilul pentru )tandarde #nternaionale de Contabiliate pentru )ectorul Public si reglementeaz& cerinele de raportare financiar& pentru guverne si alte entitai ale sectorului public. #n multe cazuri, aplicarea cerinelor #P)A) urile va duce la o cre tere a gradului de incredere si transparen& a rapoartelor financiare .ntocmite de catre guverne si agetiile lor. /iteratura de specialitate definete sectorul public pornind de la criteriul naturii deciziilor:colective,politice,private.Aceasta perspectiva contureaza sectorul

public ca pe o entitate formata din instituii la nivelul carora se iau decizii colective sau politice,acestea fiind administraiile publice centrale si locale ,cu entita ile publice subordonate lor, sau care realizeaza obiective si funciuni de interespublic. /egisla ia este instrumental de reglementare a tranzaciilor ,evenimentelor si comportamentelor,iar bugetul este instrumentul de manifestare a capacitaii statului de a mobiliza resursele si de a efectua cheltuieli in interes public. C0CAR #n sensul prevederii articolului 123 pct.3 din Constitu ia Romaniei,toate persoanele 'uridice infiinate prin acte de putere sau de dispoziie ale autorita ilor publice centrale sau locale in scopul realiz&rii unor aciuni f&r& caracter comercioal sau pentru indeplinirea unui serviciu public nepatrimonial.Cele mai multe institu ii publice sunt finanate ,in totalitate sau in parte, de la bugetul de stat sau bugetele locale. 405 #nstituiile publice isi defaoar& activitatea de regula in sfer& nematerial& *inv&&m%nt, securitate naionala, s&n&tate, ordine public&, avand drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale populatiei. 5rimestrial instituiile publice au obligaia intocmirii si depunerii unor d&ri de seama contabile, iar anual situaii financiare. Patrimoniul este primit initial de la bugetul de stat sau local , de regula prin transfer de la alte instituii publice. +anul public trebuie cheltuit cu eficienta ma6ima.*net,

#nstituiile publice sunt unitai care in general nu desfasoara activitai productive, cu activit&i de conducere, .ndrumare, coordonare si control in domeniul administra iei de stat si presteaza servicii cu anumite funcii sociale in sfera aciunilor social culturale, 'ustiiei, procuraturii si ap&r&rii &rii. Cheltuielile ocazionate de intreinerea, funcionare si investiii, precum si cele pentru realizarea serviciilor de c&tre instituiile publice sunt finanate din bugetul de stat

sau bugetele locale sub forma creditelor bugetare. #nstitutiile publice au urmatoarele trasaturi care le deosebescde agentii economici:* am constatat ca ar putea fi diferente dintre #P si )C, 1.)unt unitati patrimoniale ale statului de drept , care desfasoara activitatea politica sau e6acutiva, reprezentand puterea si administratia de stat in societate. 7.Patrimoniul institutiiilor publice este atribuit la infiintare prin /egi si hotarari ale guvernului prin delimitarea lui de patrimonial public si privat al statului, sau al unitatilor administrative teritoriale. 8aca economici isi creeaza patrimonial pe baza capitalului subscris varsat de investitori , in institutiile publice nu intervine categoria economica de capital. 2.#nstitutiile publice au personalitate 'uridical limitata, potrivit actului de infiintare si gradului de subordonare ierarhica. 9.conducatorii institutiilor publice abilitati sa gestioneze resursele bugetare au calitate de ordonatori de credite. 3.Cheltuielile curente si de capital ale institutiilor publice si serviciilor prestate sunt finantate sub forma creditelor bugetare astfel: a, integral din bugetul de stat sau din bugetele locale , in functie de subordonare$ b, din veniturile e6trabugetare si alocatiile acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale in functie de subordonare$ c,integral din venituri e6trabugetare$ d,din fonduri speciale, pentru anumite cheltuieli stabilite prin lege$ :.#nstitutiile publice care realizeaza venituri din ta6es au de alta natura au obligatia de a le varsa la buget , care beneficiaza de aceste venituri partial ori integral, potrivit dispozitiilor legale, ca sursa de autofinantare a activitatii lor. ;.institutiile publice avand ca obiective realizarea completa si de calitate a serviciilor publice specifice fara a urmari realizarea de profit, in gestiunea lor nu se

formeaza rezultate financiare * profit sau pierdere,, acestea fiind unitati nonprofit <.=i'loacele fi6e si alte imobilizari necesare functionarii si realizarii serviciilor de catre institutiile publice sunt finantate din credite bugetare pentru cheltuieli de capital.8atorita acestui mod de finantare a institutiilor publice , nu se impune calculul si inregistrarea amortizarii imobilizarilor pe masura de precierii lor, intrucat amortizarea nu poate fi recuperate prin preturi sau tarife, deci nu poate constitui o sursa de finantare pentru inlocuirea mi'loacelor fi6e uzate. >.#nstitutiile pblice nu calculeaza sin u inregistreaza uzura obiectelor de inventar , intrucat achizitionarea lor se face din alocatii bugetare si contravaloarea lor nu se recupereaza prin preturi si tarife practicate. 1?.Activitatile institutiilor publice nu intra in sfera de aplicare a ta6ei pe valoare adaugata. 11.#nstitutiile publice intocmesc bugetele de venituri si cheltuieli in concordanta cu obiectivele strategice de dezvoltare economica si sociala a tarii si cu prioritatile stabilite de autoritatile publice competente. 1.1.2.Clasificarea institutiilor publice #nstitutiile publice cuprind:Parlamentul, Presedintele Romaniei, @uvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, alte autoritati publice, autoritatea 'udecattoreasca, precum si institutiile de stat de subordonare centrala sau locala, indifferent de modul de finantare a activitatii acestora. 8e asemenea, din cadrul institutiilor publice fac parte unitatile administrativ teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate 'uridical, indiferent de sursa de finantare. Autoarea Angela Raduti clasifica institutiile publice dupa mai multe criterii, astfel:

#. Dupa importanta activitatii si subordonarea acestora, institutiile publice pot fi grupate in: 1. #nstitutiile administratiei publice centrale ce cuprinde: Presedentia Romaniei, Parlamentul, @uvernul, ministerele si celelalte autoritati centrale de specialitate ale administratiei publice si institutiile din subordinea lor directa. 7. #nstitutii ale administratiei publice locale ce cuprind: consiliile comunale, orasenesti, 'udetene si Consiliul @eneral al municipiului +ucuresti, ca autoritati deliberative , si primarii, presedintii consiliilor 'udetene si primarul general al municipiului +ucuresti, ca autoritati e6ecutive. Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de lege si functioneaza ca autoritati administrative autonome , rezolvand problemele publice din commune si orase. Consiliul 'udetean este autoritate a administratiei publice petru coordonarea activitatii consiliilor locale si orasenesti in vedrea realizarii serviciilor publice de interes 'udetean. @uvernul numeste cate un prefect in fiecare 'udet si in municipiul +ucuresti, care reprezinta @uvernul pe plan local , si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale aleadministratiei publice, organizate in unitati administrative teritoriale. ##.In raport de drepturile privind aprobarea , repartizareasi utilizarea fondurilor bugetare,institutiile publice se grupeaza in: 1.Institutii publice superioare, ce reprezinta unitatile ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite si sunt ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale de stat, care primesc mi'loacele banesti direct de la bugetul administratiei centrale de stat*+.A.C.), si repartizeaza creditele bugetare aprobate unitatilor ierarhice

inferioare. 2.Institutiile publice subordonate reperezinta unitatile ai caror conducatori au caliitatea de ordonatori secundari si tertiali de credite si primesc prin repartizare mi'loace bugetare pentru acoperirea nevoilor proprii de la institutii ierarhice superioare . Autorii Vincert Raude si Jean Claode Pagat, observa ca ordonatorii sunt subdivizati , cum este si in cazul contabililor, in --principali,secundari ,mandatari si agenti de e6ecutie--, dar numai ordonatorii principali si secundari au calitatea 'uridica de ordonatori.405 ###.Din punct de vedere al statutului juridic,institutiile publice se clasifica in: 1.Institutii publice cu personalitate juridica , unitati ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, au autonomie de decizie si dreptul de a avea buget de venituri si cheltuieli propriu aprobat de catre consiliul de administratie. 2.Institutii publice fara personalitate juridical, unitati ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite , au volum de activitate mia restrans*scoli generale, camine culturale, dispensare medicale etc, si sunt integrate din punct de vedre financiar A contabil in activitatea unei institutiiierarhic superioare. IV Din punct de vedre al sursei de finantare,instutiile publice pot fi: 1.#nstitutiile publice finantate de la bugetul administratiei centrale de stat * +.A.C.).,, si anume: 8irectiile @enerale ale Binantelor publice Judetene ce au in subordine Administratiile financiare municipale, Circumscriptiile financiare orasenesti si Perceptiile fiscale rurale$ 8irectia @enerala a vamilor si unitatile subordinate acesteia$ inspectoratele scolare 'udetene si al =unicipiului +ucuresti$ #nstitutiile de invatamant superior de stat$

+iblioteci centrale universitare. 7.Institutii publice finantate din venituri extrabugetare si alocatiile acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale in functie de subordonare cu finantare mi6ta, cum sunt: Casele de cultura studentesti$ Cluburile sportive studentesti$ =uzeul de #storie 4aturala !@rigore Antipa" din +ucuresti$ . Institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare cum sunt: #nstitutul Roman de =anagement$ #nstitutul de Cercetari si #ngineria =ediului, +ucuresti$ #nstitutul 4ational pentru Bizica Pamantului, +ucuresti$ Cficiul de #nformare si 8ocumentare, +ucuresti. !.Institutiile publice finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat" cum sunt: Casa 4ationala de Pensii$ Corpul de Control Asigurari )ociale. #.Institutiile publice autofinantate integral" cum sunt: )colile populare de arta$ Policlinici cu plata. 1.1. .$olul si atributiile instituiilor publice )tatul isi defineste functiile si sarcinile care ii revin prin intermediul institutiilor publice ce au atributii si raspunderi reglementate prin lege. Acestea in principal nu desfasaoara activitati productive sin u realizeaza venituri, obiectivul lor de activitate fiind plasat in sfera nemateriala* invatamant,sanatate, cultura si arta, protectie sociala, 'ustitie, aparare nationala etc,.Cu toate acestea institutiile

publice au un rol deosebit de important in realizarea obiectivelor politice si sociale ale guvernarii. %arla&entul este organul de decizie, avand urmatoarele atributii:
1 7 1

aproba prin lege impozitele, ta6ele si alte venituri ale statului$ stabileste normele si normativele de cheltuieli pentru institutiile publice$ analizeaza si aproba bugetul de stat si contul general de e6ecutie abugetului de stat$

'uvernul in calitate de organ supreme al administratiei centrale de stat, elaboreaza proiectele bugetului de stat, bugetele fondurilor speciale si intocmeste conturile generale de e6ecutie ale acestora si le supune prin aprobare Parlamentului, iar dupa aprobare raspunde de realizarea prevederilor bugetare. @uvernul e6ercita conducerea generala a activitatii e6ecutive in domeniul finantelor publice, e6aminand periodic situatia financiara pe economie, e6ecutia bugetului public national si a bugetelor fondurilor speciale si stabileste masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar, dupa caz. (inisterul )inantelor %ublice" in calitate de organ al administratiei de stat specializat in domeniul finantelor, are urmatoarele atributii: elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si a proiectelor bugetelor locale$ intocmirea contului general al datoriei publice a statului, balanta financiara a economiei, balanta de plati e6terne in colaborare cu banca 4ationala a Romaniei$ participa in numele statului, la tratativele e6terne privind acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si prote'are a investitiilor , la conventiile de

evtare a dublei impuneri si de combatere a evaziunii fiscale conlucreaza in probleme financiare, valutare si de plati cu +anca 4ationala a Romaniei$ asigura echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, utilizarea eficienta e resurselor financiare. (inisterele si celelalte organe ale ad&inistratiei publice centrale indeplinesc o serie de atributii, cum ar fi: D elaboreaza bugete de venituri si cheltuieli proprii si urmaresc realizarea acestora$ D repartizeaza credite bugetare organelor ierarhice inferioare$ D e6ercita controlul financiar intern asupra unitatilor subordinate. Tre*oreriile publice reperezinta de fapt bancile finantelor publice si asigura: D incasarea veniturilor bugetare si e6trabugetare provenite din impozite, ta6e si alte surse$ D pastrarea disponibilitatilor institutiilor publice si efectuarea operatiunilor de incasari si plati$ D controlul preventive asupra incasarii veniturilor bugetare si incadrari cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite in prevederile si destinatiile aprobate$ D evidenta sintetica si analitica a e6ecutiei de casa a bugetului$ D gestionarea datoriei publice$ Consiliile locale *'udetene, municipale, comunale,, orgale ale administratiei publice locale, indeplinesc urmatoarele atributii: D aproba annual bugetul local$ D urmaresc e6ecutia bugetelor locale si rectificarea acestora , pe parcursul

anului bugetar$ D hotarasc modul de utilizare a rezervei bugetare$ D stabilesc impozitele si ta6ele locale, precum sit a6e speciale pe termen limitat$ D stabilesc si urmaresc e6ecutia bugetelor locale si rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar$ D stabilesc si urmaresc modul de prestare a serviciilor publice locale, inclusive obtinerea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati, urmarindu se eficientizarea acestora in beneficial cetatenilor$ D elaboreaza, aproba, modifica si urmaresc realizarea programelor de dezvoltare in perspective a unitatilor administrativ teritorialeca baza a gestionarii bugetelor locale anuale$ D aproba contul de incheiere a e6ercitiului bugetar$ %ri&arul asigura e6ecutarea deciziilor consiliului local al unitatii administrativ teritoriale in care a fost ales in mod democratic. Atributiile acestuia se concretizeaza in : D intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere al e6ercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local$ D prezinta trimestrial dari de seama consiliului local cu privire la e6ecutarea bugetului$ D supune aprobarii consiliului local virarile de credite bugetare$ $egiile autono&e" societatile co&erciale cu capital de stat si institutiile publice intocmesc bugete de venituri si cheltuieli, urmaresc realizarea acestora si indeplinirea obligatiilor fata de buget, precum si utilizarea resurselor financiare

primate de la stat potrivit destinatiilor si in conditii de eficienta. 1.1.9.Clasificatia bugetara cadru unic de pre*entare a veniturilor si c+eltuielilor publice Clasificatia bugetara este consecinta functionarii principiului specializarii bugetare si reprezinta un instrument tehnic de sistematizarea, urmarire si control al realizarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor. Pentru a si atinge scopul, clasificatia bugetara trebuie sa fie simpla, concisa si clara. Conform legii nr.3??E7??7 clasificatia bugetara reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielior bugetare intr o ordine obligatorie si dupa criterii unitare. Clasificatia bugetarare grupeaza veniturile dupa natura si provenienta, iar cheltuielile, dupa natura si destinatie, ceea ce face posibila: D cunoasterea e6acta a veniturilor si cheltuielilor statului$ D compararea in timp a evolutiei bugetului, ceea ce permite analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor statului$ D e6ercitarea controlului asupra intregului proces de e6ecutie bugetara si asegurarea disciplinei financiare$ D organizarea contabilitatii bugetare, inlesnind inregistrarea si preluarea datelor. Clasificatia bugetara este obligatorie atat in procesul intocmirii bugetului cat si in cel al e6ecutarii sale. 0laborarea clasificatiei bugetare de catre =inisterul Binantelor Publice are in vedere trei criterii de grupare, si anume: F criteriul administrative sau departamental, conform caruia veniturile si cheltuielile sunt grupate dupa institutiile care le incaseaza sau le efectueaza. F criteriul economic, conform caruia sunt prezentate distinct categoriile de cheltuieli si venituri ca operatiuni curente si operatiuni de capital$

F criteriul functional, care grupeaza cheltuielile urmarite de stat, dupa sarcinile si obiectivele sale. Clasificatia bugetara imparte veniturile in venituri curente *ordinare, si venituri de capital *e6traordinare,. Veniturile curente sunt veniturile care se incaseaza cu regularitate, constituiind o sursa permanenta de mi'loace banesti. #n functie de modul de percepere, pot fi: F venituri fiscale, care reprezibnta cea mai mare parte a veniturilo bugetare si care imbraca forma impozitelor directe si indirecte$ F venituri nefiscale sub forma prelevarilor incasate in etapa repartitiei primare a produsului intern brut. 0le sunt legate de calitatea statului de proprietar si organizator al activitatii intregii sfere bugetare. Veniturile de capital sunt sursele la care statul apeleaza in situatia in care veniturile curente sunt insuficiente. #n aceasta categorie intra: lichidarea participatiilor din strainatate, sume din valorificarea bonurilor apartinand statului etc. #n clasificatia bugetara cheltuielile se clasifica dupa criteriul functional si dupa cel economic. Criteriul functional are in vedere separarea cheltuielilor pe domenii de activitate in care statul are implicatii ma'ore. Clasificatia economica imparte cheltuielile dupa natural or, ca si veniturile, in: F cheltuieli curente care se efectueaza in mod constant la orice institutie publica. F cheltuieli de capital sunt cele care se efectueaza in anumite perioade si se refera in principal la investitiile institutiilor , cele ale regiilor autonome si ale societatilor comerciale cu capital integral sau ma'oritar de stat. Pe langa cele doua categorii mari de cheltuieli, clasificatia economica

cuprinde un titlu distinct referitor la operatii financiare, adica diverse imprumuturi pentru redresarea financiara sau pentru finantarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale sau acorduri interguvernamentale. 1.1.3.Crdonatorii de credite Crdonatorii de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate 'uridica.Conform legii nr 3??E7??7, in functie e rolul pe care il au pe linia finantarii bugetare, ordonatorii de credite sunt:
1

ordonatori principali in persoanele conducatorilor institutiilor publice cu personalitate 'uridica, carora li se aproba finantare pentru institutiile din subordine si pentru cheltuieli proprii conform bugetelor aprobate in conditiile legii. Crdonatorii principali repartizeaza credite bugetare institutiilor ierarhic inferioare, pot modifica bugetele acestora si aproba efectuarea de cheltuieli in limita si destinatia aprobate prin bugetul propriu. Pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale ordonatorii principali sunt ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Pentru bugetele locale, ordonatori principali de credite sunt presedintii consiliilor 'udetene, primarul general al municipiului +ucuresti si primarii celorlalte unitati administrative teritoriale.

,rdonatori secundari sunt conducatorii institutiilor publicesunt conducatorii institutiilor publicesunt conducatorii institutiilor publice, cu personalitate 'uridical , aflate in

subordinea ordonatorilor principali. 0i au rolul de a repartiza credite bugetare aprobate unor institutii din subordine , ai caror conducatori au calitatea de ordonatori tertiarG si de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii.
1

,rdonatori tertiari sunt conducatori de institutii publice cu personalitate 'uridica, ce utilizeaza creditele bugetare primite conform bugetelor proprii.

5oti ordonatorii raspund, potrivit legii finantelor publice, de: H anga'area, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate$ H realizarea veniturilor$ H anga'area si utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare$ H integritatea bunurilor incrediintate institutiei pe care o conduc$ H organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea in termen a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare si e6ecutiei bugetare. H organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice$ H organizarea evidentei programelor, inclusive a indicatorilor corespunzatori$ H organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale. Crdonatorii principali de credite isi pot delega calitatea inlocuitorilorse drept,secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop . 8elegarea poate fi: D generala,cand delegatul are competenta deplina$

D speciala, cand delegatul poate indeplini numai anumite operatiuni . 8in punct de vedere al duratei ,delegarea poate fi : D temporara$ D pe durata nedeterminata Autoarea Angela Raduti clasifisa ordonatorii de credite astfel: ,rdonatorii de credite ai bugetului de stat 8upa drepturile si atributiile pe care le au in procesul e6ecutiei bugetare, ordonatorii de credite bugetare se impart in trei categorii: ,rdonatori principali de credite ai bugeteor de stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatorii autoritatilor publice,ministrilor si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale agentii guvernamentale din subordinea @uvrnului. ,rdonatorii secundari de credite ai bugetului de stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate 'uridica cu rol de conducere si coordonare din teritoriu ale ministerelor ,cum ar fi :8irectia de sanatate ,Consiliul de Cultura Judetean etc.Aceste institutii functioneaza in subordinea ministerelor si nu au lgatura directa =inisterul Binantelor ,ci cu ordonatorii principali de credite ,privind creditele bugetare atatpentru acoperirea nevoilor proprii,cat si ale unitatilor ierarhice inferioare. ,rdonatorii tertiari de credite ai bugetelor de stat sunt conducatorii institutiilor publice operative: spitale ,scoli,muzee,unitati militare etc., care primesc credite bugetare de la ordonatorii principali sau secundari. ,rdonatorii de credite ai bugetului asigurarilor sociale de stat 8upa sfera drepturilor care le sunt acordate ,ordonatorii de credite la --+ugetul asigurarilor socilae de stat-sunt de trei categorii: ,rdonatori principali de credite in cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat este =inisterul =uncii si )olidaritatii )ociale.)e asimileaza cu ordonatorul

principal de credite secretarii de stat care e6ercita unele atributii ale ministrului ,avand calitatea de ordonatori delegati. ,rdonatori secundari de credite bugetare in cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat este conducatorul --oficiului central de plata a pensiilor Isubordonat =inisterului =uncii si )olidaritatii )ociale care primeste prin repartizarea creditelor bugetare atat pentru nevoi proprii,cat si pentru distribuirea loe al ordonatorii tertiari subordonati. ,rdonatori tertiari de credite in cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat sunt conducatorii --Cficiilor de asigurari sociale ,pensii si asistenta sociala-- din cadrul 8irectiei @enerale de =unca si )olidaritate )ociala Judetene si a =unicipiului +ucuresti,care primesc credite bugetare de la ordonatorii principali sau secundari, dupa caz. ,rdonatori de credite ai bugetului de stat #n cadrul colectivitatii locale s intalnesc,de asemenea, trei categorii de ordonatori de credite: ,rdonatori principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consililor 'udetene , primarul general al =unicipiului +ucursti si primarii celorlalte unitati administrativ teritoriale. ,rdonatorii secundari sau tertiri ai bugetelor locale sunt condeucatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate 'uridica din subordinea fiecarui consiliu local,'udetean si a Consiliului @eneral al =unicipiului +ucuresti. Crdonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le au fost repartizate pentru nevoile unitatilor pe care le conduc,potrivit prevederilor din bugetele de venituri si cheltuieli aprobate. 1.1.-.%rocedura bugetara

Conform legii finantelor publice, activitatea bugetara parcurge urmatoarele etape: F elaborarea proiectului bugetului$ F aprobarea$ F e6ecutarea$ F inchiderea e6ercitiului bugetar$ .laborarea proiectului bugetului Prima varianta a proiectului bugetului de stat se elaboreaza de catre =inisterul Binantelor Publice pe baza propunerilor institutiilor, a evolutiei economice din perioada premergatoare si a tendintelor con'uncturale manifestate pe plan intern si e6tern. Aceste tendinte se refera la$ puterea de a cumpara moneda nationala, preturi, salarii, stabilitatea monedei, prioritati in actiunile proprii ale statului. Principala problema a acestei etape consta in evaluarea veniturilor si cheltuielilor care se inscriu in proiect. 0valuarea aceasta se poate face prin mai multe metode: F =etoda automata presupune evaluarea forfetara a veniturilor si chelruielilor, pentru bugetul anului 4J1, pe baza datelor e6istente in bugetul si contul general de e6ecutie bugetara al anului 4 1. F =etoda ma'orarii sau diminuarii are la baza determinarea ritmului mediu anual de crestere sau scadere a veniturilor si cheltuielilor din ultimii 3 sau mai multi ani consecutive sau premergatori anului pentru care se elaboreaza bugetul$ F =etoda evaluarii directe presupune determinarea veniturilor si cheltuielilor pe baza datelor preliminare ale contului general de e6ecutie bugetara curenta si a previziunilor economice si sociale pentru anul bugetar

urmator. 0laborarea bugetului se face pe principalele componente, de catre govern, iar pentru bugetele locale, de catre ordonatorii de credite de la nivelul unitatilor teritorial administrative. /probarea proiectului bugetului Aprobarea proiectului de buget presupune: F Prezentarea de catre primul ministru sau de catre ninistrul finantelor publice a proiectului de buget in fata parlamentului$ F Analiza proiectului bugetului in comisiile parlamantare de specialitate$ F Concilierea modificarilor aduse proiectului pe perioada dezbaterilor$ FAprobarea proiectului cu amendamentele aduse$ Aceasta etapa a procedurii bugetare se incheie cu aprobarea de catre Parlament si ratificarea de catre presedinte a legii bugetare anuale. .xecutarea bugetului )e refera la incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor stabilite prin legea bugetara anuala. Resonsabilitatea e6ecutarii bugetului revine @uvernului Romaniei. 06ecutia bugetara parcurge urmatoarele etape: F repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare se face in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor$ F executia de casa a bugetului se realizeaza in cea mai mare parte prin 5rezoreria statului si prin unitati bancare.

F realizarea veniturilor bugetare inseamna incasarea integrala si la termene a veniturilor bugetare$ F efectuarea cheltuielilor bugetare se face in limita aprobata in buget si numai prin destianatie aprobata. Inc+iderea exercitiului bugetar Consta in elaborarea contului general de e6ecutie bugetaracare reflecta toate operatiile effectuate si stabileste deficitul sau e6cedentul bugetar. 0tapa de inchidere a e6ercitiului bugetar are la baza raportarile financiare ale ordonatorilor principali de credite. Acestea se depun la =inisterul Binantelor Publice care, le verifica, le analizeaza si intocmeste contul general de e6ecutie bugetara. )e intocmeste contul general de e6ecutie bugetara pentru fiecare componenta a sistemului bugetar. /a nivelul bugetelor locale conturile de e6ecutie cad in sarcina primariilor care le elaboreaza si le inainteaza spre aprobare organelor de decizie alese. 1.2Consideratii generale privind conatbilitatea institutiilor publice 0/specte particulare privind organo*area si functionarea entitatilor publice1 1.2.Definirea obiectului contabilitatii publice n sensul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului privind finantele publice locale nr. 45/2003, aprobata cu modificari si completari, institutii publice reprezinta denumirea generica ce include comunele, orasele, municipiile,sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestor Cbiectul contabilitatii bugetare il consitue e6istenta si miscarea valorilor

materiale si banesti, consumul de munca vie si remuneratia acesteia, rezultatul activitatii desfasurate si inchiderea e6ercitiului bugetar. Cbiectul contabilitatii bugetare este comple6 si deci prin intermediul institutiilor publice are loc nu numai un proces de alocare a fondurilor banesti necesare ci si un process de consumare a acestor fonduri pentru diferite munci sociale. Particularitatile si specificul activitatii institutiilor publica impun ca informatiile contabile din diferite sectoare ale e6ecutiei bugetare sa fie centarlizate pentru a avea o imagine clara asupra e6ecutiei bugetare de ansamblu, imbinand astfel contabilitatea curenta cu contabilitatea centralizatoare si pemitand cuantificarea datelor din treapta in treapta pana la final, la =inisterul Binantelor, unde se determina datele de sinteza privind e6ecutia bugetului. 5inand seama de definirea obiectului contabilitatii bugetare si de particularitatile acesteia in economia de piata, in obiectul acesteia trebuie sa se cuprinda patrimonial public si privat aflat in administratia unitatilor precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial. Cbiectul contabilitatii institutiilor publice finantate din bugetul de stat, bugetele locale si din mi'loace e6trabugetare constitue patrimonial public si cel privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si e6trabugetare, drepturile si obligatiile rezultate din activitatea desfasurata, cu respectarea prevederilor legale.Cbiectul contabilitatii bugetare cuprinde inregistrarea operatiilor patrimoniale ce se produc in cadrul institutiilor publice in procesul e6ecutiei bugetare. Contabilitatea institutiilor publice reflecta mi'loacele materiale si banesti aflate in administrarea intituiilor publice si sursele din care acestea au provenit sub forma unor fonduri de aceeasi valoare cu mi'loace propriu zise pe care le reflecta.Bondurile apar in contabilitate sub forma fondurilo proprii,cum sunt:

fondurile bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului, fondul obiectelor de inventar, fonduri cu destinatie speciala, precum si sub forma fondurilor atrase si imprumutate. 8e asemenea, contabilitatea bugetara oglindeste imprumuturile pentru investitii si imprumuturile temporare din trezoreria statulu, pe acre au obligatia sa le ramburseze la scadenta. 1.2.2,rgani*area contabilitatii institutiilor publice0,rgani*area contabilitatii entitatilor din setorul public1 4ormele contabile in vigoare atribue raspunderea organizarii si conducerii contabilitatii administratorului, ordonatorului de credite sau altei personae care obligatia gestionarii organizatiei respective. 0ntitatile patrimoniale organizeaza si conduc contabilitatea in compartimente distincte, conduse de un director economic, un contabil sef sau o alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.Persoana responsabila si competenta eligibila pentru aceasta functie trebuie sa aiba studii economice superioare de specialitate. 0a raspunde impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii potrivit rigorilor legii. /egea Binantelor publice nr 3??E7??7 considera compartimentul financiar contabil o structura organizatorica in cadrul institutiilor publice in care este organizata e6ecutia bugetara. Conducatorul compartimentului raspunde de activitatea de incasarea a veniturilor si de plata cheltuielilor.8aca organizatia nu are compartiment financiar contabil distinct persoana care indeplineste atributii pe linia e6ecutiei bugetare este si responsabila pentru organizarea si conducerea contabilitatii. #n conditiile legii competentele si raspunderea pe domeniul contabilitatii bugetare pot fi indeplinite, pe baza de contract de catre o persoana

specializata. Persoana aleasa sa ocupe functia de director economic, de contabil sef sau cea imputernicita sa o indeplineasca in cadrul ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si in alte autoritati publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite este numit doar cu avizul ministerului Binantelor Publice. Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte si de catre alte personae 'uridice autorizate sau persoane fizice care au calitatea de e6pert contabil sau contabil autorizat, profesionisti liberi membri ai Corpului 06pertilor Contabilisi conatbililor autorizati din Romania.#ncheierea contractelor cu aceste persoane 'uridice sau fizice autorizate se face conform legii si cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata servicilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie. #n aceste conditii, sumele reprezentand contravaloarea acestor servicii desi reprezinta contravaloarea fortei de munca, nu sunt incluse in sumele allocate pentru titlul # !Cheltuieli de personal", deoarece nu este vorba despre anga'atii instituiei publice, ci se solicita si se afecteaza creditele bugetare allocate pentru titlul ## !Cheltuieli materiale si servicii", deoarece este vorba despre servicii prestate de catre o terta persoana fizica sau 'uridical autorizata, cu care institutia are un contract. Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii bugetare trebuie sa se asigure conform legii: F conditiile necesare intocmirii documentelor 'ustificative privind tranzactiile si evenimentele economice$ F organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii$ F organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de active si de pasiv, inclusive valorificarea rezultatelor acesteia$

F respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare si depunerea lor interment la organelle in drept$ F pastrarea documenteleo 'ustificative, a registrelor contabile si a situatiilor financiare. Potrivit legii contabilitatii documentele 'ustificative si registrele se pastreaza in arhiva timp de 1? ani, cu incepere de la data incheierii e6ercitiului bugetar in cursul caruia a fost intocmit, e6ceptie fac doar statele de salarii, care se pastreaza timp de 3? de ani. )ituatiile finaniare se pastreaza, de asemenea, timp de 3? de ani. F organizarea contabilitatii de gestiune in functie de specficul activitatii organizatiei. Conform legii contabilitatii, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Pentru tranzactiile in valuta este obligatoriu reflectarea contabila in ambele monede, potrivit reglementarilor e6pres elaborate. Pentru evenimentele privind primirea si utilizarea contributiei financiare nerambursabile a Comunitatii 0conomice 0uropKene se folosesc /eul si 0uro.Conversia monedei europene in lei se face la un curs calculate pe baza celui vlabil in penultima zi a lunii precedente celei pentru care se stabileste cursul valutar de conversie. 5ranzactiile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul +.4.R comunicat pentru ziua ptrecedenta celei in care are loc incasarea sau plata in valuta. Pentru elementele de aciv si de pasiv e6primate in valutaeste necesara retratarea contabila la data intocmirii situatiilor financiare. #n acest scop se foloseste cursul comunicat de catre +.4.R si valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. 1.2. .2ituatiile financiare intoc&ite de institutiile publice Binalizarea e6ercitiului bugetar si a trimestrelor se concretizeaza contabil in situatii financiare care prezinta situatia patrimoniului aflat in adminstrarea statului

si a unitatilor administrativ teritoriale. Componenta situatiilor financiare potrivit )tandardelor #nternationale de Contabilitate pentr )ectorul Public nr.1 si 7 si Regulamentului Binanciar al Lnitatii 0uropene nr. 1:?3E7??7 este urmatoarea: F bilant, document contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de active si de pasiv la datele stabilite prin norme$ F contul de executie bugetara care prezinta pe capitole si subcapitole din bugetul aprobat platile nete effectuate pe surse de finantare$ F situatia veniturilor si cheltuielilor e6prima performanta finnciara a institutiilor publice determinand rezultatul patrimonial, pe fiecare sursa de finantare sip e total$ F situatia modificarilor in structura activelor/capitalurilor reuneste informatii referitoare la influenta rezultatelor din schimbarea politicilor contabile in urma reevaluarii activelor sau din corectarea erorilor contabile. F ane6e la situatii financiare reprezentate de: D principii si politici contabile au in vedre e6plicitarea principiilor care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare si a procedurilor contabile$ Dnote e6plicative contin informatii referitoare la metodele de evaluare a activelor precum si alte informatii care sunt relevante in aprecierea de catre utilizatori a pozitiei si performantei financiare$ Devenimente ulterioare date bilantului care au influente favorabile sau nefavorabile asupra pozitiei sau performantei si care se petrec intre data bilantului si data la care situatiile financiare sunt aporbate. Conform normelor in vigoare institutiile publice prezinta la unitatile de trezorerie si contabilitate publica, bilantul si contul de e6ecutie bugetara in vedrea obtinerii vizei privind e6actitatea platilor de casa si a soldurilor conturilor de disponibilitati, care trebuie sa coincida cu cele din evidentele unitatilor de trezorerie. #n caz contrar,

bilanturile contabile se vor restitui pentru efectuarea corectiilor necesare. #nstitutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite depun un e6emplar al situatiilor financiare la organul ierarhic superior, la termenele stabilitae de catre acestea. =inisterele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile publice si unitatile administrativ teritoriale, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite depun un e6emplar al situatiilor financiare trimestriale si anuale la =inisterul Binantelor Publice, la termenele stabilite de acesta. 1.2.!.%rincipiile contabile Contabilitate institutiilor publice se inscrie in conceptele de baza prezentate e6plicit in #A)+ privind contabilitatea de anga'amente.Acestea se imbina cu principiile e6plicitate in directive a #V a a Comunitatii 0uropene si cu cele prezentate in programul de dezvoltare a contabilitatii in Romania. Principiile contabile aplicabile contabilitatii bugetare sunt: F Principiul continuitatii activitatii presupune ca institutia sa isi continue in mod normal functionarea intr un viitor previzibil$ F Principiul permanentei metodelor implica continuitatea aplicarii a acelorasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de active si de pasiv si a rezultatelor astfel incat comparabilitatea in timp a informatiilor contabile sa fie posibila$ F Principiul prudentei nu admite supraevaluarea elementelor de active si a veniturilor respective supraevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de desfasurarea activitatii e6ercitiului current sau anterior. Principiul este aplicabil creantelor bugetului de stat si creantelor di datoriilor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor

+ancare si cele ale Agentiei 4ationale pentru /ocuinte. F principiul independentei exercitiului cere luarea in considerare a tuturor veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare e6ercitiului bugetar pentru care se face raportare, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau efectuarii platii$ F principiul evaluarii separate a elementelor de active si pasiv. 0ste indispensabil stabilirii valorii totale a unei pozitii din bilant$ F principiul intangibilitatii presupune ca bilantul de deschidere al unui e6ercitiu sa corespunda cu bilantul de inchidere ale e6ercitiului precedent$ F principiul necompensarii in virtutea caruia valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta passive, respectivveniturile cu cheltuielile. 8e la acest principiu fac e6ceptie compensarile intre active si pasive premise de reglementarile legale$ F principiul prevalentei eonomicului asupra juridicului impune ca informatiile prezentate in situatiile financiare sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu doar forma lor 'uridica. F principiul pragului de semnificatie prevede ca orice element care are o valoare semnificativa sa fie prezentat distinct in situatiile financiare.0lementele cu valori nesemnificative, dar care au nature si functii similare trebuie insumate nefiind necesara prezentarea lor separate$ F principiul contabilitatii de angajamente permite inregistrarea evenimentelor si tranzactiilor atunci cand au loc sin u cand sumele sunt platite sau incasate. 8e asemenea ele trebuie inregistratein anul financiar la care se refera. 1.7.3 Principiul e6ecutiei bugetare 0le sunt descrise in /egea finantelor publice si pot fi rezumate astfel: F creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui e6ercitiu se prevad si se aproba prin /egea bugetara anuala, care stabileste si strucura functionala si economica a

acestora$ F creditele bugetare aprobatesunt autorizate pe durata e6ercitiului bugetar$ F creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi mo'orate su virate si utilizate la alte articole de cheltuieli$ F virarile decredite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare sunt de competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si cel al institutiilor din subordine si se poate efectua in limita a 1?M din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal$ F virarile decredite bugetare de la un capitol la altul, precum si intre program se efectueaza doar pe baza 'ustificarilor si trebuie sa aiba acordul =inisterului Binantelor Publice.Acetea se fac in limita a 1?Mdin prevederile capitolului bugetar si respectiv 3M din prevederile programului$ F nu se pot efectua virari de credite bugetare de la capitolele care au fost ma'orate din fonduri de rezerva sau interventie aflate la dispozitia @uvernului$ F ordonatorii principali de credite transmit lunar =inisterului Binantelor Publice situatia virarilor de credite bugetare. 1.7.: principalele difetente intre institutiile publice si socetatile comerciale

Cap II Contabilitatea creantelor privind institutiile publice

2.1.Concepte si tipologii privind creantele0Deli&itari privind creantele1 Creantele reprezinta mi'loace in curs de incasare, respectiv drepturi ale creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume, bunuri sau lucrari. )unt elemente patrimoniale de activ care iau nastere la avansarea temporara a unor bunuri sau valori altor persoane fizice sau 'uridice si se lichideaza la incasarea lor. )e pot clasifica dupa mai multe criterii: F 8upa natura operatiilor pe care le genereaza pot fi:

creante comerciale creante financiare alte creante F 8upa continutul economic si obiectul creantelor pot fi: creante asupra clientilor pentru produse vandute lucrari e6ecutate si servicii prestate creante asupra furnizorilor generate de avansurile si aconturile acordate anticipat de catre cumparator creante generate de detinerea unor bilete la ordin, cupoane bonuri de tezaur diverse creante asupra debitorilor provenite din actiuni necomerciale. Creantele pe care institutiile le creaza in legatura cu infiintarea sa, ca si pe parcursul desfasurarii activitatii, in functie de termenul de decontare se grupeaza in creante pe termen lung *peste un an, si creante pe termen scurt * sub un an,. Contabilitatea sintetica a datoriilor si creantelor precum si a operatiilor asimilate acestora se realizeaza cu a'utorul conturilor din clasa 9 !Conturi de terti" din care fac parte urmatoarele grupe: grupa 9? !Burnizori si conturi asimilate", care cuprinde conturi cu a'utorul carora se tine evidenta datoriilor si creantelor legate de procesul cumpararii de bunuri si servicii. grupa 91 !Clienti si conturi asimilate", ce cuprinde conturile de creante si datorii provenite din vanzari de bunuri si servicii. grupa 97 !Personal si conturi asimilate !, care cuprinde conturi de datorii dar si de creante legate de decontarile cu salariatii proprii ai unitatii. grupa 92 !Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate", care cuprinde conturi cu a'utorul carora se tine evidenta decontarilor cu institutiile de asigurari sociale si protectie sociala aferente propriilor salariati. grupa 99 !+ugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate", care cuprinde conturi de decontari cu bugetul statului sau alte organisme pentru impozite, ta6e si alte varsaminte asimilate acestora grupa 93 !@rup si asociati", care cuprinde conturi cu a'utorul carora se tine evidenta datoriilor si creantelor din relatiile cu unitatile din cadrul grupului si cu asociatii sau actionarii. grupa 9: !8ebitori si creditori diversi", cuprinzand conturi privind creantele, respectiv datoriile unitatii provenind din operatii diverse. grupa 9; !Conturi de regularizare", care cuprinde conturi de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor de diferente din conversie si operatii in curs de clarificare.

2.1.Deli&itari privind tertii Contabilitatea tertilor asigura evidenta creantelor si datoriilor entitatii in relatiile acesteia cu institutiile publice subordonate, furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale de stat, Comunitatea 0uropeana, debitorii si creditorii diversi, alte decontari. #n aceasta categorie se mai includ decontarile din e6ercitiile financiare si operatiile in curs de clarificare. 8econtarile intre institutiile publice cuprind operatiuni de decontare aparute in cursul e6ecutiei intre institutii reprezentand valoarea materialelor trimise si primite pentru desfasurarea activitatii institutiei, sumele transmise de institutia superioara catre institutiile subordonate pentru efectuarea cheltuielilor din alocatii bugetare, din fonduri speciale, din fonduri cu destinatie speciala. 8econtarile cu furnizorii si clientii cuprind operatiunile privind cumpararile, respective vanzarile de produse, lucrrai e6ecutate, servicii prestate si alte operatiuni efectuate. 8econtarile cu personalul cuprind drepturile salariale, sporurile, adaosurile, primele din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, alte drepturi in bani siE sau in natura dataorate de institutia publica personalului pentru munca prestata. 8econtari cu asigurarile si protectia sociala cuprind datoriile institutiei si salariatilor la asigurarile sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate, asigurarile pentru soma'. 8econtarile cu bugetul statului, bugetele locale si alte bugete cuprind impozitul pe salarii, ta6a pe valoarea adaugata, impozitul pe cladire, si alte impozite, ta6e, varsaminte assimilate. 8econtarile cu debitorii si creditorii diversi include creantele si datoriile fata de alte persoane fizice sau 'uridice.

2.2..valuarea creantelor
.

0valuarea creantelor se efectueaza direct in raport de momentul la care se refera, astfel: Evaluarea initiala a creantelor se efectueaza la valoarea nominala Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii tranzactii comunicat de +.4.R, cat si in valuta. Evaluarea la momentul decontarii datoriilor Creantele in lei sunt evaluate la valoarea nominala. Creantele in valuta sunt evaluate la cursul de la data efectuarii tranzactiei, in cazul in care acesta coincide cu cel din momentul decontarii. 8aca e6ista o modificare a cursului de schimb intre data efectuarii tranzactiei si data decontarii oricaror elemente monetare care rezulta dintr o tranzactie in valuta, trebuie inregistrate diferente de curs valutar. Acestea trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar, astfel: F daca tranzactia este decontata in cursul aceluiasi e6ercitiu financiar in care a fost efectuata, diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel e6ercitiu$ F daca tranzactia este decontata dintr un e6ercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare e6ercitiu financiar care intervine pana in e6ercitiul decontarii de determina tinand seama de modificarae cursurilor de schimb aferente fiecariu e6ercitiu financiar. Evaluarea la data bilantului Creantele in lei sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare la valoare lor probabila de incasare sau de plata. 8iferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se inregistreza in contabilitate pe seama a'ustarilor pentru depreciere. Creantele in valuta sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare la cursul de

schimb publicat de +.4.R, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Creantele aferente fondurilor nerambursabile primite de la Lniunea europeana *PNAR0, #)PA, )APAR8, sunt evaluate la data intocmirii situatiilor financiare, la cursul publicat de +anca Centrala 0uropeana, valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. 2. %olitici privind contabilitatea creantelor0Contabiliatea creantelor1 2. .1.2uporturi infor&ationale privind creantele0dou&ente specifice creantelor1 )uporturile informationale in care se consemneaza informatii privind creantele si datoriile sunt: Factura este documentul care atesta transferul proprietatii stocurilor de la furnizor la clienti. vizul de insotirea marfii serveste ca document 'ustificativ al marfurilor pe timpul transportului, daca factura de livrare este intocmita ulterior. Dispozitia de livrare consemneaza eliberarea stocurilor din magazine si totodata este documentul de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii. !tatul de salarii serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor si al contributiei anga'atorului si anga'atilor la bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, si ca document 'ustificativ de inregistrare in contabilitate. "ista de aviz chenzinal serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale pentru retinerea din statele de plata a avansurilor chenzinale platite si ca document 'ustificativ de inregistrare in contabilitate. Fisa de evidenta a salariilor reflecta timpul lucrat efectiv si salariile in scopul calculari indemnizatiilor pentru cncediul deodihna, precum si sumele care se retin esalonat. Conturile de creante au functie contabila de active. )e debiteaza la constituire

creantelor asupra tertilor. )e crediteaza la incasarea creantelor. )oldul debitor reflecta creantele de incasat de la terti. #n tabelul urmator sunt redate cele mai frecvente creante , precum si documentele in care acestea se reflecta:

2. .2 Contabilitatea decontarilor cu clientii0%rcatici contabile specifice decontarilor cu clientii1 Clientii reprezinta creante ale institutiei publice fata de terti generate de vanzarile de bunuri, e6ecutarea de lucrari, prestarea de servicii cu incasarea ulterioara. Conform C.=.B.P 1>1;E7??3 contabilitatea clientilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. n contabilitatea analitica clientii se grupeaza astfel: clienti interni si externi, iar n cadrul acestora pe termene de ncasare. Pentru evidenta eventualilor clienti care s au dovedit rau platnici, dubiosi sau cu care unitatea patrimoniala se afla in litigiu se foloseste contul de activ 911< --Clienti incerti sau in litigii--. #n debit se inregistreaza valoarea datorata de clientii incerti, virata de la contul 9111--Clienti--, iar in credit se inregistreaza sumele incasate sau sumele trecute pe pierderi cu prile'ul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu. )oldul contului reperzinta sume datorate de clienti incerti sau in litgii. 8econtarile cu clientii pentru bunurile livrate, serviciile prestate, lucrarile e6ecutate pentru care nu s au intocmit facturi sunt evidentiate in contul 91< ! Clienti facturi de intocmit". 0ste un cont de active. #n debit se inregistreaza valoarea bunurilot livrate, a serviciilor efectate pentru care nu s au intocmit facturi. #n credit se inregistreaza valoarea facturilor intocmite catre clienti. )oldul debitor reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate pentru care nu s au intocmit facturi.

Avansurile incasate de la clienti sunt evidentiate in contul 91> ! Clienti creditori". 0ste un cont de capitaluri. #n credit se inregistreaza avansurileincasate dela clienti iar in debit decontarea avansurilor primite de la clienti. )oldul creditor reprezinta avansurile primite de la clienti si nedecontate. 8upa scadenta creantelor distingem: F creante e6igibile, al caror termen de incasare este indicat in documentele de livrare$ F creante nee6igibile, pentru vanzari ce nu sunt insotite de facturi si al caror termen de incasare se va preciza ulterior, la intocmirea facturii.*net,. Creantele n valuta se nregistreaza n contabilitate att n lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romniei, cat si n valuta. 5ranzactiile referitoare la creantele in valuta genereaza diferente de curs valutar recunoscute in conformitate cu tratamentul contabil de baza descries de #P)A) 9 !0fectele variatiei cursului de schimb valutar". #n raport de momentul decontarii tranzactiei pot aparea 7 situatii: F tranzactia este decontata in acelasi e6ercitiu financiar in care a survenit. F tranzactia este decontata intr un e6ercitiu financiar ulterior$ in aceasta situatie , diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare e6ercitiu care intervine pana la e6ercitiul decontarii este determinata tinand seama de modificarea cursurilor de schimb din fiecare e6ercitiu financiar. 06emple: incaseaza avansuri de la clienti : 3:? O 91> ;?9 inregistreaza efectuarea cursurilor de pregatire conform facturii: 9111 O incasarea creantelor de la clienti, retinandu se avansul primit:

M 91> 3:?

9111

inregistreaza chiria aferenta unei cladiri, pentr care nu s a intocmit inca factura: 91< 9111 O ;?: O 91< ulterior se emite factura: 2. . $eflectarea in contabilitate a efectelor co&erciale 0fectele comerciale sunt titluri de credit care imbraca forma cambiei,biletului la ordin,cecului si atesta anga'amentul clientului de a efectua o plata la scadenta inscrisa pe efectul comercial. Operatiunile privind vnzarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii, efectuate pe baza efectelor comerciale, se nregistreaza n conturile corespunzatoare de efecte de primit (contul 413). Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se nregistreaza ntr-un cont n afara bilantului si se mentioneaza n notele explicative. Efectele comerciale trebuie sa ndeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia n vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata. Cambia este emisa de tragator in virtutea unui drept de creanta , prin care da ordin trasului* cel fata de care tragatorul are creanta, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei terte persoane numita beneficiar*fata de care tragatorul are o datorie, sau la ordinul acestuia. +iletul la ordin este emis de tragator prin care se obliga neconditionat sa plateasca intr un anumit loc si la o data precis stabilita o sum de bani datorata unei pers numita beneficiar. 06emplu:

Ln spital a efectuat pe trimestrul # al e6ercitiului 4 urmatoarele tranzacti si evenimente: 1.Achizitioneaza len'erii si accesorii de pat confom facturii : 2?21O9?1 7.Pentru decontarea facturii ,se accepta la plata o cambie scadenta peste 1? zile: 9?1O9?2 2.#nregistreaza plata la scadenta a cambiei: 9?2O;;?7 9.#nregistreaza efectuarea de servicii medicale pentru pacientii neasigurati ai unei companii conform facturii. 911O;?9 3.8econtarea facturii se efectueaza prin acceptarea unui bilet la ordin scadent peste 3 zile: 912O911 :.#nregistreaza incasarea biletului la ordin la scadenta : 3:?O912 2. .! Contabilitatea decontarilor cu personalul"asigurarile si protectia sociala 0%ractici contabile specifice decontarilor cu personalul "asigurarile si protectia sociala1 Decontarile cu personalul sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul urmatoarelor conturi:
2

:91,,#heltuieli cu personalulI reflecta cheltuielile cu salariile 971,,Personal$salarii datorateI reflecat salariile si alte drepturi cuvenite 972 ,,Personal$ajutoareI si indemnizatii datorate reflecta a'utoarele de boala

personalului $
9

salariatilor$
3

pentru incapacitate temporara de munca,cele pentru ingri'irea copilului,alte a'utoare acordate$

:

973 ,, vansuri acordate personalului-- reflecta avansurile acordate din salarii 97: ,,Drepturi de personal neridicate-- reflecta salariile si a'utoarele 97;,,Retineri din salarii si din alte drepturi datorate tertilorI reflecta 97< ,, lte datorii si creante in legatura cu personalul-- reflecta debitele provenite din avansurile de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, din pagube materiale, precum si sumele care urmeaza a fi incasate de la aslariati aferente e6ercitiului curent. )alarul *venitul brut, cuprinde: salariul de baza cuvenit salariatului, sporuri si

anga'atilor$
;

materiale neridicate in termen legal$

<

retinerile din salarii datorate tertilor$

>

adaosri,indemnizatii si alte sporuri acordatepentru conducere,pentru concediul de odihna,avanta'e in natura,alte drepturi de personal. 4u sunt incluse in veniturile salariele:
1?

a'utoarele pentru boli grave si incurabile, a'utoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copii minori ai salariatilor, cadouri oferite salariatilor, contravaloarea transporturilor la si de la locul de muncaal salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii sau alte persoane, conform contractului de munca. Cadourile oferite de anga'atori copiilor minori ai anga'atilor cu ocazia,,Pastelui--, zilei de ,,1 #unie--, anga'atelor cu ocazia zilei de ,,< =artie-sunt neimpozabile,in maPsura in care valoarea cadoului nu oferit fiecarei persoane nu depaseste 13? lei$

11

tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de anga'atori anga'atilor conform legislatiei in vigoare$

17

cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a anga'atilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii conform legislatiei in vigoare$

12

costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice,inclusiv cartele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu$ cheltuielile efectuate de anga'ator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea anga'atului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru anga'ator$

19

13

alte elemente prevazute in codul fiscal. Pentru determinarea salariului net se iau in considerare deducerea personala si

impozitul pe salarii. 8educerea personala seaorda persoanelor fizice care nu au venit brut de pana la 1??? lei inclusiv, la locul unde se afla functia de baza, astfel:
1: 1; 1< 1> 7?

pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinre 73? lei$ pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 23? lei$ pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 93? lei$ pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 33? lei$ pentru contribuabilii care au patru persoane in intretinere :3> lei. )unt considerate persoane in intretinere sotiaEsotul, copii sau alti membri mai

familiei , rudele contribuabilului pana la gradul al doilea inclusiv, ale caror venituri impozabile sau neimpozabile nu depasesc 73? lei lunar. Contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse inre 1??1 lei si 2??? lei inclusiv beneficiaza dededuceri personale degresive stabilite prin ordin al ministrului finantelor pubice$ pentru veniturile brute lunare salariale mai mari de 2??? lei nu se mai acorda deducere personala. #mpozitul pe salarii se calculeaza prin apicarea cotei de 1:M asupra bazei impozabile. Relatiile de clcul al bazei impozabile si al salariului net sunt:

)alariul de incadrare J )poruri si adaosuri J Avanta'e innatura J Alte drepturi de personal O Venit brut total Contributia personaluilui la asigurarile sociale de stat Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate Contributia personalului la a'utorul de sama' O Venit net 8educeri O +aza impozabila #mpozit pe salariu O )alariu net Rest de plata O Venit net Avansuri acordate personalului Retineri datorate tertilor Avanta'e in natura #mpozit pe salarii Decontarilecu asigurarile sociale si protectia sociala"reprezentate de contributii ale institutieiu si salariatilor la asigurarile sociale de stat, asigurari sociale de sanatate, asigurari de soma' , sunt reflectate in coturile:
71 77 72

:931,,Cheltuieli cu contributia unitatii la asigurarile sociale -:937,,Cheltuieli cu cntributia unitatii la asigurarile de soma'-:932,,Cheltuieli cu contributia anga'atorului pentru asigurarile sociale de sanatate-:93<,,Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala-9211,,Contributia unitatii la asigurari sociale-9217,,Contributia individuala de asigurari sociale-9212,,Contributia anga'atorului pentru asigurari socialede sanatate--

79 73 7: 7;

7< 7> 2? 21

9219,,Contributia anga'atilor pentru asigurari sociale de sanatate-92;1,,Contributia unitatii la bugetul asigurarilor pentru soma'-92;7,,Contributia individuala de asigurari pentru soma'-92<1,,Alte datorii sociale-Contributiile anga'atorului la asigurarile sociale de stat, de sanatate, la fondul

pentru accidente de munca si boli profesionale si a'utor de soma' se determina prin alpicarea cotelor de impozitare asupra fodului total de salarii brute realizate lunar. Contributile anga'atorului si anga'atilor la asigurarile si protectia sociala trebuie achitate lunar de institutie pana pe data de 73 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributiile. 06emple: a, #n luna februarie, o institutie publica finantata de la bugetul local prezinta urmatoarele informatii: fond brut de salarii ;??? lei$ avansuri acordate salariatilor 19?? lei$ retineri in favoarea tertilor 7?? lei$ contributiile personalului sunt: CA) >,3M$ CA)) :,3M$ a'utor de soma' 1M$ impozit pe salarii 2?? lei$ salarii neridicate 9?? lei$ contributiile institutiei sunt: CA) 1>,;3M$ CA)) ;M, a'utor de soma' 7,3M$ fpndul pentru concedii medicale si indemnizatii ?,;3M$ contributia la fondul pentru accidente de munca si boli profesionale 23 lei. 1.)e inregistreaza avansurile acordate personalului: 973 O 3211 7.)e inregistreaza statul de plata al salariilor: :91 O 971 2.)e inregistreaza satul de plata a salariilor:

971 O M 9217 9219 92;7 999 97; 973 :931 O 9211 :937 O 92;1 :932 O 9212 :9321 O 92121 :939 O 9213

2?>? ::3 933 ;? 2?? 7?? 19??

9.)e inregistreaza contributiile institutiei la asigurarile si protectia sociala:

3.)e inregistreaza plata salarilor si salariile neridicate: 971 O M 3211 97: :.)e inregistreaza virarea obligatiunilor pe destinatii: M 9217 9219 92;7 999 97; 9211 92;1 9212 O ;;?7

9213 92121 b, C institutie publica finantata din venituri proprii acorda unei salariate, in luna martie, urmatoarele drepturi salariale: salatiu de incadrare 1??? lei, spor de vechime 1?M, bunuri primite in natura pe langa salariu 19? lei, cadou de ,,< =artie-- 13? lei, tichete de masa 72Q ; lei. )alariata are in intretinere un copil minor si mama pensionara*primeste pensie de 2?? lei,. )alariu de incadrare J )por de vechime J Avanta'e in natura cadou de ,,< =artie-3 bunuri primite pe langa salariu 4 5otal venituri brute CA) CA)) )oma' O 5otal deducere *1 persoana, Alte deduceri O +aza impozabila impozit pe salarii O )alariu net 1.)e inregistreaza statul de plata : :91 O 971 7. )e inregisreaza retinerile din salarile personalului : 971 O M 1??? lei 1?? lei 7>? lei 13? lei 19? lei 12>? lei 127 lei >? lei 1? lei 113< lei 73? lei 13? lei ;1< lei 113 lei :?2 lei

Rest de plata O 113< lei 7>? lei 113 lei O ;32 lei

9217 9219 92;7 999 2. )e intregistreaza contributiile institutiei: :931 O 9211 :932 O 9212 :9321 O 92121 :937 O 92;1 :939 O 9213 9.)e ridica numerar si se achita salariile: 3211 O 3:? 971 O M 3211 ;1> 3.)e achita obligatiile la buget: M O 3:? 9217 9219 92;7 999 92121 9211 92;1 9212 9213 :. 5ichetele de masa nu sunt o componenta a salariului. 0le sunt achizitionate de

institutie si sunt distriduite salariatilor. :97 O 327: I&putare &inusurilor constatate in gestiune se efectueaza la valoarea actuala. 8iferenta dintre valoarea actula si valoarea contabila a bunului imputat reprezinta o datorie fata de buget care urmeaza a fi achitata. /a un ordonator tertiar de subordine centrala, gestionarului magaziei de materiale i se imputa un minus.@estionarul isi recunoaste vina si depune banii. a, )e inregistreaza imputatrea lipsei: 97<7 O M ;1> 99<1 b, )e inregistreaza incasarea pagubei: 3211 O 97<7 c, )e inregistreaza depunerea numerarului: ;;?1 O 3211 d, )e inregisreaza achitarea obligatiei la buget: 99<1 O ;;?1 #n cazul in care imputatiile urmeaza sa fie solutionate de instantele 'udecatoresti, pana la decizia acestora, pentru suma depusa de presupusul vinovat se va utiliza contul 9:7,,Creditori--. F @estionarul contesta imputatia in instanta$ aceasta decide vinovatia gestionarului: a, )e inregistreaza imputatrea lipsei: 97<7 O M ;1> 99<1

b, )e inregistreaza incasarea imputatiei: 3211 O 9:7 c, )e inregistreaza depunerea numerarului: ;;?1 O 3211 d, @estionarul este declarat vinovat si prin urmare se va inregistra compensarea creantelor asupra gestionarului cu datoria institutiei publice fata de acesta: 9:7 O 97<7 e, )e inregistreaza achitatrea obligatiei al buget: 99<1 O ;;?1 F #n cazul in care instanta decide nevinovatia gestionarului, operatiile sunt: a, )e inregistreaza imputarea lipsei: 97<7 O M ;1> 99<1 b, )e inregistreaza incasarea imputatiei: 3211 O 9:7 c, )e inregistreaza depunerea numerarului: ;;?1 O 3211 d, )e inregistreaza restituirea sumei gestionarului: 9:7 O 3211 e, )e inregistreaza anularea operatiunii de imputare: 97<7 O M ;1> 99<1 f, )e inregistreaza minusul de materiale pe chletuiala institutiei publice:

:?7 O 2?7 2. .#. Contabilitatea decontarilor cu bursierii si doctoran*ii 0vientiaza decontarile cu elevii, studentii, doctoranzii pentru bursele cuvenite. 06emplu: 1. C institutie de invatamant preuniversitar inregistreaza bursele lunii martie, in valoare de 2??? lei: :;> O 97> 7. )e inregistreaza ridicare de numerar in suma de 2??? lei pentru plata burselor: 3211 O ;;?7 2. )e inregistreaza plata burselor precum si restul bursei neridicate: 97> O M 3211 9:7 9. )e inregistreaza plata burselor neridicate: 9:7 O 3211 2. .-.Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului #n cadrul decontarilor cu bugetul statului se includ impozitul pe salarii, ta6a pe valoarea adaugata, alte impozite, ta6e si varsaminte asimilate, alte datori cu bugetul statului. I&po*itul pe salarii cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra bazelor impozabile ale salariatilor institutiilor. Taxa pe valoarea adaugata reprezinta un impozit indirect datorat bugetului de stat de catre institutiile finantate din venituri proprii. Cu e6ceptia acestora, celelalte institutii publice nu reflecta distinct in contabilitate ta6a pe valoarea adaugata. 8ocumentele obligatrii care trebuie intocmite de platitorii de ta6a pe valoarea

adaugata sunt 5urnalul pentru van*are *stabileste 5VA colectata,, 5urnalul pentru cu&paraturi *stabileste 5VAdeductibila, si Decontul pentru TV/. Cotele de ta6a pe valoare adaugata sunt: cota de 1>M aplicata asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de 5VA sau care nu este supusa cotei reduse de 5VA, si cota de >M aplicata asupra bazei de impozitare pentru anumite categorii de bunuri si servicii*medicamente , livrarea de manuale scolare etc.,. 8e asemenea, e6ista si operatiuni scutite de 5VA* spitalizare,centre de ingri'ire etc.,. Diferenta n plus sau n minus, ntre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata deductibila se nregistreaza n conturi distincte ca taxa pe valoarea adaugata de plata (contul 4423), respectiv taxa pe valoarea adaugata de recuperat (contul 4424) si se regularizeaza n conditiile legii.(OMFP) 9972 %& de plata reflecta ta6a pe valoarea adugata datorata bugetului de stat. 0ste un cont de capitaluri. #n credit se inregistreaza la sfarsitul lunii ta6a pe valoarea adaugata datorata bugetului statului, calculata ca diferenta intre soldul creditor al contului 997; %& colectata * mai mare, si soldul debitor al contului 997: 5VA deductibila *mai mic,. #n debit se inregisteaza ta6a pe valoarea adaugata platita bugetului de stat. !oldul creditor reprezinta ta6a pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat. 9979 %& de recuperat reflecta ta6a pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. 0ste un cont de activ. #n debit se inregistreaza la sfarsitul lunii ta6a pe valoarea adaugata calculata ca ifetenta intre soldul creditor al contului 997; %& colectata* mai mic , si soldul debitor al contului 997: 5VA deductibila *mai mare,. #n credit se inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata recuperata de la bugetul statului. !oldul debitor reprezinta ta6a pe valoarea adaugata de recuperatde la bugetul statului. !oldul creditor reprezinta ta6a pe valoarea adaugata datorata

bugetului de stat. 997: %& deductibila reflecta ta6a pe valoarea adaugata aferenta bunurilor achizitionate si serviciilor primite de la terti. 0ste un cont de activ. #n debit se inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata corespunzatoare bunurilor si serviciilor achizitionate. #n credit se inregistreaza suma dedusa din ta6a pe valoarea adaugata care urmeaza a se recupera de la bugetul statului. 4u prezinta sold la sfarsitul lunii. 997; %& colectata evidentiaza ta6a pe valoarea adaugata aferenta bunurilor vandute si serviciilor prestate. 0ste un cont de capitaluri. #n credit se inregistreza ta6a pe valoarea adaugata corespunzatoare vanzarilor de bunuri si prestarilor de srvicii. #n debit de inregistreaza derptul institutiei de a deduceta6a pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat. 4u prezinta sold. 997< %& neexigibila evidentiaza ta6a pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau livrate cu plata in rate, precum si cea inclusa in pretul cu amanuntul la institutiile care evidentiaza marfurile la pretul de vanzare cu amanuntul. 0ste un cont bifunctional. #n credit se inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise pentru bunurilr livrate si serviciile prestate, care urmeaza a se incasa in lunile urmatoare prin decontari succesive, si ta6a pe valoarea adaugata aferenta pretului de vanzare cu amanuntul. #n debit se inregistreaza ta6a pe valoarea adaugata aferenta: vanzarilorde bunuri si servicii cu plata in rate devenite e6igibile, cumpararile de bunuri si servicii cu plata in rate, marfurilor vabdute la pretul de vanzare cu amanuntul. )oldul contului reprezinta ta6a pe valoarea adaugata nee6igibila. 06emplu: C institutie publice finantata din venituri proprii platitoare de 5VA a inregistrat urmatoarele tranzactii si evenimente: 1. )e inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile conform facturii: 9?1 O M

2?7 997: 7. )e inregistreaza achizitionarea unui calculator cu plata in rate, conform facturii: M O 9?9 719 997< 2. )e inregistreaza plata primei rate: 9?9 O 3:? si evidentierea 5VA deductibila aferenta ratei achitate: 997: O 997< 9. )e inregistreaza vanzarea de produse finite conform facturii: 911 O M ;?1 997; descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute: ;?> O 293 3. )e inregistreaza inchiderea contului de 5VA: 5VA colectata R 5VA deductibila OR 5VA de plata O 5VA colctata 5VA deductibila 5VA colectata S 5VA deductibila deductibila 5VA colecata :. )e inregistreaza plata 5VA: 9972 O 3:? in cazul in care 5VA deductibila R 5VA colectata M O 997: 997; OR 5VA de recuperat O 5VA

9979
27

)e inregistreaza incasarea 5VA de recuperat: 3:? O 9979 )e inregistreaza compensarea cu 5VA de plata din lunile urmatoare: 9972 O 9979

22

2. .6. Contabilitatea decontarilor cu debitorii si creditorii 0Debitori si creditori diversi" debitori si creditori ai bugetelor1. Contabilitatea debitorilor diversi se realizeaza cu a'utorul contului 9:1--8ebitori diversi--. 8upa continutul economic este un cont de creante pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta creantelor fata de diversi debitori. 0videnta creantelor bugetare ale bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru soma' si al Bondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se realizeaza de catre institutiile care administreaza aceste bugete, pe baza declaratiilor fiscale sau deciziilor emise de organul fiscal. 0videnta analitica se tine pe tipuri de impozite si pe platitori, pe structtura clasificatiei bugetare, utilizand conturile de creante: 9:2--Creante ale bugetului de stat-- , 939--Creante ale bugetului local--, 9:3--Creante ale bugetului asigurarilor sociale de stat--, 9::--Creante ale bugetelor fondurilor speciale--. Principalele operatiuni din care rezulta creante diverse sunt: F imputatii, despagubiri si penalitati de primit de la terti$ F vanzarea imobilizarilor si a titlurilor de plasament$ F sume cuvenite pentru concesiuni, locatii de gestiune, chirii etc$ F dividende sau dobanzi de inacasat pentru titluri imobilizate sau de plasament$ F reactivarea unor debite$

1. )e inregistreaza o lipsa de materiale, imputabila, avand valoarea actuala mai mare decat valoarea contabila. Vinovatul nu este salariat al institutiei: 9:1 O M ;1> 99<1 7. )e inregistreaza vanzarea unui mi'loc de transport *finantat din venituri proprii, conform facturii$ amortizarea calculata si inregistrata este mai mica ca valoarea de intrare: a, )e inregistreaza vanzarea mi'locului de transport: 9:1 O ;>1 b, )e inregistreaza scoaterea din evidenta a mi'locului de transport: M O 7<12 :>1 2. )e inregistreaza incasaraea facturii: 3:? O 9:1 9. )e inregistreaza penalizari datorate de terti: 9:1 O 99<1 2. .7. Contabilitatea intre exercitiile financiare si operatiile in curs de clarificare. 0 Conatbilitatea operatiilor de regulari*are 1 Conturile de regularizare se utilizeaza atunci cand operatiunile isi e6tind efectele pe mai multi ani iar veniturile si cheltuielile trebuie sa fie atribuite e6ercitiului in care au fost efectuate. 7122

Conturile de regularizare si asimilate cuprind: cheltuieli in avans, venituri in avans si decontari din operatii in curs de clarificare.*curs, 8econtarile intre e6ercitiile financiare sunt reflectate in conturile 9;1-Cheltuieli inregistrate in avans--si 9;7--Venituri inregistrate in avans-- si includ veniturile incasate din perioada curenta, dar care sunt aferente perioadelor sau e6ercitiilor urmatoare *venituri din chiriii, abonamente si alte venituri afetente prioadelor urmatoare,. 8upa continutul economic este un cont de pasive de regularizare, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. #n creditul contului 9;7--Venituri inregistrate in avans-- se inregistreaza veniturile inregistrate in avans, aferente perioadei urmatoare , cum ar fi : chirii, abonamente, asigurari, vanzari cu plata in rate, etc. #n debit evidentiaza veniturile inregistrate in avans aferente perioadei curente. )oldul contului reprezinta veniturile inregistrate in avans, de repartizat in perioada urmatoare. ctivele de regularizare pot fi considerate ca fiind creante ale e6ercitiului financiar curent fata de e6ercitiul financiar urmator, iar pasivele de regularizae sunt datorii ale e6ercitiului financiar curent fata de e6ercitiu viitor. Principalele operatii in curs de clarificare se refera la incasarile si platile pentru care nu e6ista documente, incasari sau plati efectuate din eroare in conturile bancare, documente din care nu rezulta clar natura operatiei etc. 5oate sumele in curs de calificare trebuie lamurite pana la inchiderea e6ercitiului financiar. 8econtarile din operatiile in curs de clarificare includ operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespondente , fiind necesare clarificari ulterioare$ sumele corespunzatoare acestor operatiuni trebuie clarificate de institutii in ma6imum 2 luni de la data contatarii. )unt reflectate in contul 9;2-- 8econtari din operatii in curs de clarificare--.8upa continutul economic este un cont de regularizare , iar dupa functia contabila este un cont bifunctional. #n debit se

inregistreaza sumele in curs de clarificare. #n credit se inregistreaza sumele clarificate. )oldul contului reprezinta sumele neclarificate. Cperatiuni privind conturile de regularizare 1. C institutie finantata de al bugetul local achita factura de telefon $ deoarece valoarea facturii este mare, institutia depune o contestatie la Romtelecom, asteptand clarificarea acesteia in termen de 2? de zile: 9;2 O ;;?7 Llterior, se primeste raspunsul de la Romtelecom conform caruia valoarea facturii este reala si se inregistreaza pe cheltuieli. :7: O 9;2 2. .8.Contabiliatea decopntarilor intre entitatile publice 8econtarile intre institutille publice sunt reflectate in contabilitate in contul 9<1--8econtari intre institutia superioara si institutiile subordonateI si evidentiaza raporturile de deontare intervenite in cursul e6ecutiei intre institutii, reprezentand valoarea materialelor transmise si primite pentru desfasurarea activitatii acestora, sumele trimise de institutia superioara catre institutiile subordonate pentru efectuarea cheltuielilor in fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala , imprumuturi e6terne rambursabile si nerambursabile. 0ste un cont bifunctional. #n debit se inregistreaza valoarea materialelor si a sumelor transmise*la institutia care transmite,, iar in credit, valoarea materialelor si a sumelor prmite *la institutia care primeste, . 8econtarile intre institutiile publice se inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiuneatat in contabilitatea unitatii debitoare, cat si a celei creditoare. 06emplu:

1. )e inregistreazaun transfer de materiale consumabile: F in contabilitatea institutiei publice superioare: 9<12 O 2?7 F in contabilitatea institutiei publice subordonate: 2?7 O 9<12 7. )e inregistreaza un transfer de numerar: F in contabilitatea institutiei publice superioare: 9<11 O 3211 F in contabilitatea institutiei publice subordonate: 3211 O 9<11 2.3.10. Decontari cu Comunitatea Europeana (PHARE, ISPA, SAPARD, etc.) Sumele primite din contributia financiara nerambursabila a Comunitatii Europene (PHARE, ISPA, SAPARD) se nregistreaza la institutiile publice implicate n derularea acestor fonduri (Fondul National si Agentiile de Implementare) ca si creante - sume de primit (conturile 4501, 4511, 4531, 4541, 4551, 456, 457, 458) si datorii - sume de plata (conturile 4502, 4512, 452, 4532, 4542, 4552). Aceste sume sunt recunoscute ca venituri si cheltuieli numai n contabilitatea institutiilor publice care au calitatea de beneficiari finali ai fondurilor respective. 2. .11. /justarile pentru deprecierea creantelor A'ustarile penru deprecierea creantelor se constituie la sfarsitul e6ercitiului financiar, cand se estimeaza probabilitatea de incasare a creantelor. #n situatia in care a'ustarea ramane total sau partial fara obiect, atunci acea a'ustare trebuie diminuata sau anulata printr o reluare corespunzatoare la venituri. #n situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care e fost de'a inregistrata ,

a'ustarea trebuie ma'orata, pe seama cheltuielilor. Contuile utilizate pentru evidenta acestor a'ustari sunt: 9>1--A'ustari pentru deprecierea creantelor clienti--, 9>: --A'ustari pentru deprecierea creantelor debitori--, 9>;--A'ustari pentru deprecierea creantelor bugetare--. Conturile corespunzatoare de cheltuieli si de venituri sunt: :<19--Cheltuieli operationale privind a'ustarile pentru deprecierea activelor circuante-- si ;<19--Venituridin a'ustari pentru deprecierea activelor circulante--. A'ustari pentru deprecierea creantelor O Valoarea creantelor 6 Probabilitatea de incasare a creantei 06emplu: C institutie publica are de incasat de la clientul --T-- o factura in valoare de 2?? lei reprezentand contravaloarea chiriei pentru o caldire. /a sfarsitul e6ercitiului 4, se constata ca gradul de recuperabilitate a creantei este de ;?M. #n e6ercitiul 4J1clientul --T-- plateste o pare, restul fiind irecuperabil. Reflectarea in contabilitate a a'ustarilor pentru deprecierea creantelor se poate realiza prin doua metode: metoda reluarii a'ustarilor si metoda anularii globale a a'ustarilor. a, =etoda reluarii a'ustarilor 1. )e inregistreaza creanta incerta : 911< O 9111 7. )e inregistreaza a'ustarii pentru deprecierea creanteor: :<37 O 9>1 2. )e inregistreaza incasarea partiala a creantei: 3:? O 911< 9. )e inregistreaza pierderea creantei: :39 O 911<

3. )e inregistreaza anularea a'ustarii pentru deprecierea creantelor, ramas fara obiect: 9>1 O ;<1