SCHEME ELECTRICE

CUPRINS 1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice ( STAS 12120/1-83 ) 1.2. Semne convenţionale 1.3. Simbolizarea literal-numerică 1.4. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată 1.5. Scheme şi tabele de conexiune 2. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2.1. Scheme de acţionări electrice 2.2.Scheme electronice ANEXA BIBLIOGRAFIE

1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice

Schemele electrice, cuprinse în documentaţia tehnică, servesc la execuţia, montarea, exploatarea şi depanarea instalaţiei. După scopul urmărit, schemele electrice se clasifică în: - EXPLICATIVE (funcţionale, de circuite, echivalente ) - DE CONEXIUNE (exterioare, interioare, la borne ) - DE AMPLASARE Schemele explicative permit înţelegerea funcţionării sau efectuarea calculelor de proiectare a instalaţiilor electrice. O schemă funcţională redă într-o reprezentare grafică simplă principiul de funcţionare a instalaţiei electrice (fig.1.1).

Fig.1.1. Schema funcţională a sistemului de reglare a turaţiei unui motor de curent continuu. Schema de circuite ( fig.1.2) reprezintă prin semne convenţionale toate circuitele unei instalaţii şi permite înţelegerea în detaliu a funcţionării.

Fig.1.2. Schemă de circuite. Motor asincron comandat prin buton normal deschis.

Calculul unui circuit sau a unui element de circuit se realizează cu ajutorul unor scheme echivalente (fig.1.3).

Fig.1.3. Scheme echivalente: a.) transfigurarea triunghi-stea a rezistoarelor; b.) echivalenţa unei bobine reale cu un circuit R-L serie. Schemele de conexiuni sunt destinate execuţiei şi verificării conexiunilor unei instalaţii. Legăturile electrice între diferite părţi ale unui instalaţii, cum ar fi: panouri de comandă, tablouri de alimentare, motoare electrice, aparataj electric amplasat pe utilaj, sunt reprezentate prin scheme de conexiuni exterioare. Schema din figura 1.4,a redă conexiunile realizate prin cablurile W1, W2, W3 între reţeaua de alimentare L1, L2, L3, panoul de acţionare A1, motorul M1 şi butonul S1.

Fig.1.4.Scheme de conexiuni exterioare (a) interioare (b) şi la borne (c). Schema de conexiuni interioare constituie reprezentarea grafică a legăturilor dintre aparatele aflate în interiorul unui echipament (panou de comandă, dulap de acţionare etc.). În figura 1.4,b sunt prezentate conexiunile dintre siguranţele fuzibile F1, F2, F3 şi contactorul K1, realizate în interiorul panoului de acţionare A1, prin intermediul şirurilor de cleme X1, X2, X3. O schemă de conexiuni la borne reprezintă bornele unui aparat şi conductoarele conectate la acestea. Figura 1.4,c redă conexiunile la bornele siguranţei fuzibile F1. Clasificarea schemelor electrice după metoda de reprezentare are în vedere: a – numărul de conductoare şi aparate similare, figurate printr-un semn convenţional unic (reprezentare monofilară şi multifilară);

În reprezentarea semiasamblată.a.5. părţile componente ale unor aparate sunt dispersate în schemă. Reprezentarea asamblată constă în desenare a grupată a părţilor componente ale unui aparat şi este aplicabilă la scheme simple. c – corespondenţa între poziţiile semnelor convenţionale pe schemă şi dispunerea fizică a aparatelor în instalaţie (reprezentarea topografică). Reprezentare asamblată (a).6.6. părţile componente ale contactorului K1 şi respectiv ale releului termic sunt reprezentate unele lângă altele. Fig.1. Fig. Un exemplu de reprezentare monofilară şi multifilară a unui circuit trifazat se prezintă în figura 1.b). dar sunt desenate legăturile mecanice între acestea (fig.b – dispunerea relativă a semnelor convenţionale corespunzătoare elementelor unui aparat (reprezentarea asamblată. Reprezentarea monofilară (a) şi multifilară (b) a unui circuit trifazat. În figura 1.6. semiasamblată şi desfăşurată).1. semiasamblată (b) şi desfăşurată (c) a unei scheme de circuite.5.1. Metoda implică .

. care cuprinde peste 40 de secţiuni.E.intersectarea traseelor de circuite în scheme de complexitate ridicată. fapt ce facilitează integrarea industriei electrotehnice româneşti în circuitul economic mondial. puse de acord cu recomandările Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C.1. Japonia. Normele C. Toate părţile componente ale unui aparat sunt notate în schemă cu acelaşi simbol literal-numeric. ceea ce determină reducerea calităţii desenului. Rusia. când un terminal este conectat electric la capsula metalică). unele în curs de redactare. se renunţă la figurarea bornelor de aparate şi maşini.E. 1. sunt aplicate într-un mare număr de ţări (Germania.2. Semn tolerat Bobină cu miez de fier Condensator Condensator variabil Bornă Derivaţie Priză şi fişă Cablu . Noile semne convenţionale se remarcă prin simplitatea desenului.A.).). a.U.I. Inductivitate. Semne convenţionale Echipamentul electric se reprezintă prin semne convenţionale standardizate (tab.1 Semnul Denumirea Rezistor Potenţiometru Bobină. într-un mod ce permite urmărirea logică a circuitelor şi înţelegerea uşoară a funcţionării instalaţiei. Astfel.c) se distinge prin figurarea elementelor aceluiaşi aparat în zone diferite ale desenului. iar în csazul dispozitivelor semiconductoare cercul reprezentând capsula se desenează în situaţii speciale (de ex. Semne convenţionale pentru schemele electrice (STAS 11381) Tabelul 1.1. STAS 11381 este un standard elaborat pe părţi. Franţa etc. S. Semn recomandat b.1. Anglia.). Înfăşurare.6.I. Reprezentarea desfăşurată (fig.

la acţionare. b .1 (continuare) . b-NI Mişcare întârziată.la revenire Tabelul 1.Semnul Denumirea Legare la masă Legare la pământ Legare la pământ de protecţie Element galvanic sau de acumulator OBS: linia lungă este polul pozitiv Contact normal deschis (ND) Contact normal închis (NI) Contacte ale limitatorului de cursă : a-ND . OBS: Întârzierea are loc în sensul deplasării arcului către centrul său Contacte ND cu temporizare: a .

b – NI Întrerupător mecanic (semn general) Întrerupător tripolar Întrerupător cu declanşare automată Comutator complex. b – la revenire Lampă de semnalizare Semnul Denumirea cu . OBS: În schemă se precizează tabelul de comutare a contactelor Bobină de releu sau contactor Bobine de releu temporizare : a – la acţionare .Semnul Denumirea Contact principal contactorului al Contact de forţă normal închis Contact comutator Contact NI al releului termic Legătură mecanică Comandă mecanică manuală (semn general) Comandă prin împingere Comandă prin tragere Comandă prin rotire Butoane acţionate prin împingere: a – ND.

B-bază.Bobina releului maximal de curent Contacte NI cu temporizare: a – la acţionare.anod. iar minusul de la anozii celorlalte . K. b – la revenire Avertizor acustic (hupă) Diodă semiconductoare (A. b – reprezentări cu figurarea diodelor. legat cu la Element de afişare cu şapte segmente Punte monofazată : a – reprezentare simplificată . OBS : plusul punţii se obţine de la catozii a două diode.catod) Diodă Zener Tiristor (G – grilă sau poartă) Diodă (LED) luminescentă (EC- Tranzistor PNP emitor. colector) Tranzistor NPN Tranzictor colectorul capsulă NPN.

OBS : Săgeata arată sensul conversiei Înfăşurare de excitaţie serie Înfăşurare de excitaţie derivaţie. cu excitaţie serie Motor de c.Tabelul 1. independentă Înfăşurare de orice fel Motor de c.1 (continuare) Semnul Denumirea Element de comandă al releului termic Redresor.c. cu excitaţie prin magnet permanent Motor de c.c. cu excitaţie independentă Autotransformator reglabil Semnul Denumirea Siguranţă fuzibilă Transformator monofazat.c. cu excitaţie derivaţie Generator de c. OBS : Înfăşurarea cu mai multe semicercuri are număr mai mare de spire Motor monofazat cu colector şi excitaţie serie Motor asincron monofazat cu fază auxiliară şi rotor în scurtcircuit .c.

2 . se utilizează un reper de identificare simplificat (vezi exemplele din tabelul 1. numărul de ordine în cadrul categoriei.Motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Motor pas cu pas Motor sincron Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat 1. este constituit din patru blocuri (tab. cât şi în cea desenată a documentaţiei tehnice.1. poziţia fizică ocupată în cadrul unui ansamblu (blocul 2). care oferă informaţii complete privind: unitatea constructivă sau funcţională în care este integrat (blocul 1). În majoritatea cazurilor.8). Simbolizarea literal-numerică Utilizarea unei simbolizări literal-numerice unitare are ca scop uniformizarea documentaţiilor tehnice şi simplificarea descifrării schemelor electrice la montarea şi exploatarea utilajului. notate uzual prin litere majuscule din alfabetul latin. utilizabil atât în partea scrisă. care oferă informaţiile strict necesare. Aceste litere constituie codul categoriei (partea 3A din blocul de identificare 3).3).2). Standardul stabileşte un sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor în instalaţia electrică.3. Structura pe blocuri a unui reper de identificare Tabelul 1. conţinând numai acele blocuri. Simbolizarea adoptată prin STAS concordă cu reglementările Comisiei Electrotehnice Internaţionale. Reperul de identificare a elementului.1. categoria din care face parte. funcţia pe care o îndeplineşte în schemă (blocul 3) şi codul de marcare a bornei (blocul 4). în cazul cel mai general. Elementele ce intervin în schemele electrice pot fi grupate în 23 de categorii (tab.

Litere reper pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. dispozitive de temporizare şi memorare Circuit logic ŞI Liter a Categoria elementului Memorie cu ferite Tabelul 1.3 (continuare) Exemple Exemple A Amplificator operaţional Variator de turaţie B C D Termocuplu Tahogenerator .3 Liter a Categoria elementului Ansamble. subansamble funcţionale Traductoare de mărimi neelectrice în mărimi electrice şi invers Condensatoare Elemente binare.

3 (continuare) Exemple . convertoare Convertor analog-numeric Tuburi electronice. semiconductoare Căi de transmisie. dispozitive de încercare Aparate de comutaţie pentru circuite electrice de forţă Rezistoare Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice Transformatoare Regulator Contor Osciloscop P Q R S T U Comutator Modulatoare.E Dispozitive diverse Lampă iluminat Cuptor electric F G H K L M N Dispozitive de protecţie Generatoare (dispozitive de alimentare) Dispozitive de semnalizare Relee şi contactoare Bobine Motoare Dispozitive de calcul. regulatoare Instrumente de măsură. antene V W Indicator cu neon Liter Categoria elementului Tabelul 1.

calculator analogic. sfârşit de cursă) R Rearmare.frecvenţmetru numeric.4) printr-o literă.releu de timp. F3 se identifică siguranţele fuzibile.4 Litera reper Funcţia generală A Auxiliar B Direcţia de mişcare C Numărare D Diferenţial E F Protecţie G Încercare H Semnalizare I Integrare K Apropiere L M Principal N Măsurare Litera reper Funcţia generală P Proporţional Q Stare (pornit. În multe cazuri este suficientă indicarea funcţiei generale (tab. Litere reper pentru identificarea funcţiei generale Tabelul 1. ştergere S Introducere în memorie.1. dar trebuie să înceapă cu o literă (urmată eventual de o combinaţie de litere şi cifre) şi să fie explicitat în legenda schemei. înregistrare T Temporizare U V Viteză (accelerare. oprit. K1T . frânare) W Sumare X Multiplicare Y Analogic Z Numeric . care constituie partea 3B a reperului de identificare. P1Z . N1Y .6 prin F1. Spre exemplu: K1M contactor principal. K1F . codifică funcţia pe care o îndeplineşte elementul în cadrul schemei. F2.întrerupător automat cu rol de protecţie. iar prin F4 releul termic. fişe. în figura 1. Partea 3C a reperului. Acest cod poate fi alcătuit arbitrar.a X Y Z Borne. Spre exemplu. socluri priză Dispozitive mecanice acţionate electric Filtre Şir de cleme Fişă- Filtru trece jos Distincţia între mai multe elemente din cadrul aceleiaşi categorii se realizează printrun număr de ordine.

Simboluri literale vechi şi noi pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1.2. Sistemul de simboluri literal-numerice folosite în ţara noastră până în 1983 este prezentat în tabelul 1.Modul de alcătuire a reperelor de identificare rezultă din cele 5 exemple prezentate în tabelul 1. . Comparaţia între vechiul şi noul sistem de simbolizare evidenţiază următoarele aspecte: . Documentaţiile tehnice existente în întreprinderi conţin diferite sisteme de identificare a elementelor.5 Grupa de aparate sau maşini Întrerupătoare Întrerupătoare auxiliare Contactoare Contactoare auxiliare Dispozitive de protecţie Transformatoare de măsură Aparate de măsură pentru mărimi electrice Simbol Vechi Nou Exemple a b c d e f g Q S X K K F T P . C-condensator. . .codurile utilizate pentru identificarea unor categorii importante de elemente. G-generator. L-bobină. reprezintă reperul de identificare complet pentru borna 2 a contactorului principal 1 din subansamblul A al ansamblului 3. T-transformator.semnale convenţionale simple din actualele standarde reduc substanţial timpul necesar desenării unei scheme electrice. Schemele de conexiuni implică utilizarea unui reper care conţine obligatoriu codul de marcare a bornei (K1M:2 – borna 2 a contactorului principal 1).7.noua simbolizare grupează elementele în 23 familii şi are în vedere ponderea mare a electronicii în instalaţiile electrice moderne. revin în notaţia nouă. cu precizarea în anumite cazuri a funcţiei generale a elementului (K 1 – contactor cu numărul de ordine 1. cuprins în instalaţia 1S). în funcţie de provenienţa utilajului şi anul fabricaţiei. M-motor.literele mari şi cifrele alăturate din noua simbolizare uşurează prelucrarea documentaţiei pe calculator. K1M – contactorul principal 1).5 şi exemplificat prin schema din figura 1. Identificarea elementelor în instalaţiile electrice de mare complexitate se face cu repere alcătuite din trei sau patru blocuri (=1S+3A-K1M:2. la simbolurile uzuale în electrotehnică : R-rezistor. În schemele de circuite relativ simple este suficientă indicarea categoriei şi a numărului de ordine.

Avertizoare luminoase şi acustice Condensatoare şi bobine h H C k L G Maşini. transformatoare m M T Redresoare Tuburi electronice. semiconductoare Rezistoare Alte dispozitive de acţionare Dispozitive complexe n p r s G V R Y A Amplificator D Memorie cu ferite u E Cuptor electric N Regulator U Convertor de frecvenţă Elemente logice y D Circuitul logic SAU .

Armături mecanice diverse v E Robinet .

în circuitele desenate pe verticală (orizontală). reperul de identificare se înscrie în stânga (deasupra) aparatului. furnizării datelor pentru alcătuirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. acestea se numerotează astfel încât să fie evidenţiată legătura între ele. În documentaţia tehnică se preferă dispunerea verticală (fig. pentru a facilita urmărirea circuitelor. efectuării montajului şi depanării. notate sub forma număr filă/număr total de file: FILA 1/2 şi FILA 2/2.8 se extinde pe două file. îndosarierea şi desenarea asistată de calculator.1. iar codul bornelor în dreapta (dedesubt). Dacă schema se extinde pe mai multe file.9). caracterizată prin desenarea dispersată a părţilor componente ale fiecărui element. cât şi cele 6 contacte ale acestuia.8 a. Schema din figura 1. deoarece permite urmărirea cu uşurinţă a fiecărui circuit.1.8).7. cuplaje electromagnetice. Părţile componente ale unui element se recunosc în schema desfăşurată prin faptul că au atribuit acelaşi reper de identificare. reperul de identificare K2 din fig. 3. bobine de contactoare şi relee. Reprezentarea desfăşurată.1. cuptoare. Formatul recomandat pentru schemele de circuite este A3. desemnează atât bobina contactorului. Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-numerică. manipularea. Receptoarele circuitelor (motoare. Circuitele se desenează pe direcţie orizontală sau verticală (fig. 1. .4. lămpi de semnalizare. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată Schema de circuite se întocmeşte în scopul înţelegerii în detaliu a funcţionării instalaţiei.Fig. 1. 2.) se amplasează la dreapta circuitelor în cazul dispunerii orizontale sau la partea inferioară pentru schemele desenate pe verticală. este cel mai frecvent utilizată în documentaţia tehnică.b. Spre exemplu. Aşa cum rezultă din aceiaşi figură. hupe etc.1.

circuite de forţă. Circuitele de forţă (parcurse de curenţi mari) se desenează. Repararea amplasării semnelor convenţionale în cadrul schemei desfăşurate se efectuează în trei moduri: a. . În scopul unei informări rapide asupra echipamentului electric. Starea contactelor pentru comutatoare cu mai multe poziţii şi în cazul aparatelor care nu sunt acţionate electric sau manual se specifică într-o indicaţie anexă (fig.4.8. marcate. În schema desfăşurată. codul dispozitivelor semiconductoare (BC 171. 5. Circuitele principale ale platoului electromagnetic (fila 1/2). Semnele convenţionale din schema de circuit redau poziţia de repaus a aparatelor (în absenţa curenţilor prin bobine şi a acţiunilor mecanice asupra butoanelor sau limitatoarelor). aparatele de protecţie (curentul de serviciu al releului termic). iar circuitele de comandă.1. turaţie).a. de regulă. prin litere de sus în jos (rânduri) şi numere de la stânga la dreapta (coloane). Fig. circuite de semnalizare etc. Dimensiunile acestor zone depind de mărimea filei şi complexitatea schemei.8. în cazul dispunerii pe verticală a circuitelor (fig. circuitele se ordonează pe grupe funcţionale: alimentare generală. Metoda grilei.a.8. circuite de comandă şi protecţie. 8.1. măsură se trasează cu linii subţiri (fig. Orientarea semnelor convenţionale poate fi făcută în orice direcţie. semnalizare. 7. UAA 145) etc. cu linii groase. de exemplu.1. Fiecare filă este divizată în zone rectangulare (fig.1. respectând succesiunea logică a operaţiilor de comandă a instalaţiei.a. 6.b). Schemă desfăşurată. tensiuni). Dimensiunea semnelor convenţionale se alege astfel încât să permită înscrierea informaţiilor suplimentare şi evidenţierea particularităţilor de conectare a elementului. Ordonarea se face de la stânga spre dreapta.a. Sublinierea importanţei unui element în cadrul schemei se poate realiza prin modificarea grosimii liniei simbolului grafic.b). protecţie.10). transformatoarele (putere aparentă. schema poate conţine date privind motoarele (putere.b).8.1.

.Fig.b.1.8. Circuitele de comandă şi semnalizare ale platoului electromagnetic (fila 2/2). Schemă desfăşurată.

prin numărul de ordine al filei. Amplasarea fiecărui semn pe o schemă se poate indica.1. ampermetrul P2 din fila 1. În schemele de circuite este admisă utilizarea unor repere de amplasare simplificate (ex.a. urmat de litera şi numărul care definesc zona rectangulară (ex.9.a. în fig. Literele şi cifrele de marcare a zonelor se înscriu în exteriorul chenarului (zona neutră a formatului). b – metoda reperării (numerotării) circuitelor. linia C şi coloana 10 are reperul de amplasare 1/C 10). Variante de reperare a amplasării semnelor convenţionale: a – metoda tabelară.b având reperele de amplasare . Fig.1. în cazul cel mai general. Numărul diviziunilor trebuie să fie divizibil cu doi.1. Indicarea stării contactelor sub formă tabelară (a) şi prin diagrame de stare (b).1. determinarea poziţiei contactelor contactorului K1 din fig. În cazul formatelor mai mari decât A3 se recomandă utilizarea diviziunilor cu lungimea (25…75) mm.8.10.Fig.8.

bornele R şi A ale contactorului K1 din fig. 1/C3.1. Marcarea alfa-numerică a extremităţilor conductoarelor Destinaţia conductoarelor Faza 1 Reţea trifazată Faza 2 Faza 3 Conductor neutru Pozitiv Reţea de curent continuu Negativ Median Conductor de protecţie legat la pământ Conductor de protecţie şi conductor neutru confundate Conductor de legare la pământ Masă. Uneori. b. 9. decât în cazuri bine justificate.a).8. Tabelul se poate structura în rânduri sau coloane ce grupează elemente de acelaşi tip (rezistoare. Bornele elementelor de circuit se marchează în schemă prin codul înscris pe echipament (ex.a. protecţie şi legare la masă se notează prin simbolurile alfa-numerice din tabelul 1.c.11. definit ca o linie orizontală sau verticală pe care se reprezintă cel puţin un element (siguranţă.b). sub forma unei scheme anexe (fig. Metoda tabelară. lampă de semnalizare).a). contact de automenţinere. Fazele unui circuit trifazat se numerotează cu aceiaşi cifră (ex.9.9.11. 2/D3.1 pentru circuitul trifazat din fig.1. şi se precizează totodată ansamblul elementelor componente ale unui contactor sau releu. 1/3. şasiu Tabelul 1.1. se marchează cu un număr de ordine (fig. 2/10. Numerotarea circuitelor din schemă se face în continuare. 2/B10 se poate efectua prin reperele simplificate 1/3. Poziţia fiecărui reper este determinată de intersecţia cu latura tabelului a perpendicularei trasate din centrul semnului convenţional. bornele 1 şi 2 ale siguranţei F1 din fig.b).b).1. de la forţă spre comandă. Prin aceasta se asigură identificarea cu uşurinţă a contactelor în schemă.8. iar a doua numărul coloanei).6. Fiecare circuit. Extremităţile conductoarelor de alimentare.d) sau a unui tabel de componenţă (fig.6 Simbolul alfa-numeric L1 L2 L3 N L+ LM PE PEN E MM .8.a) sau prin alte notaţii precizate în STAS (ex. reperul de amplasare a bobinei se înscrie sub simbolul contactelor de releu sau contactor.1. notaţia K4F/(1/C5) din fig. în care prima cifră evidenţiază fila.1. condensatoare.1/C3. Metoda reperării circuitelor.9. Semnul convenţional de bornă (o sau •) nu se desenează în schema desfăşurată.1. 1.1. Spre exemplu.1. dispozitive semiconductoare în scheme electronice) sau elemente ce aparţin aceleiaşi subunităţi (constructive sau funcţionale). 10. Marcarea bornelor şi a extremităţilor conductoarelor este necesară la întocmirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. pe baza reperelor de amplasare. 2/3. c. Sistemul de contacte ale unui releu sau contactor se prezintă în linie cu circuitul în care se află bobina acestuia.b indică amplasarea bobinei releului maximal de curent K4F în zona rectangulară C5 a filei 1. Reperele de identificare a semnelor convenţionale se înscriu întrun tabel amplasat de-a lungul unei margini a formatului (fig.

5.Fig. d – legenda simbolurilor de reprezentare a diferitelor contacte. 12. denumit magnetă (fig.8. în care se înscriu elementele instalaţiei. Scheme şi tabele de conexiuni Documentaţia tehnică de execuţie a unei instalaţii electrice cuprinde întotdeauna scheme sau tabele de conexiuni exterioare şi interioare.b). în ordinea alfabetică şi numerică a simbolurilor. În această situaţie.12).1.11. dar explicitate în proiect. care se întocmesc pe baza schemei desfăşurate (fig. 11. . În schemele desfăşurate se recomandă introducerea unei legende.1. 1. b – tabel de componenţă.a. c – schemă anexă simplificată. Variante de prezentare a reperelor de amplasare pentru bobina şi contactele unui contactor: a – schemă anexă. Legenda explicitează denumirea elementelor şi uneori funcţia sau alte caracteristici tehnice. fie prin semne convenţionale standardizate sau nestandardizate. figurarea bobinei şi a reperului ei de amplasare este obligatorie. Dacă nu este posibilă introducerea schemelor anexe sau a tabelelor de componenţă în linie cu circuitul în care se află bobina. atunci amplasarea lor se face în altă zonă a schemei de circuite sau pe un document separat. Destinaţia fiecărui circuit sau grupă de circuite se redă fie printr-un text într-un spaţiu rezervat la marginea schemei.1.

1. W2 tip CZZ 4 x 2.12. W2). respectiv 2 m şi conductorul de legare la pământ Cu 16 mm2 din fig. . Schema electrică desfăşurată a acţionării unui motor asincron. Echipamentele din compunerea instalaţiei se reprezintă prin forme geometrice simple (ex.Fig.13). dacă documentaţia tehnică nu conţine un „jurnal de cabluri” (ex. cerc M1).5 mm2. a. W 1. conductorul de legare la pământ E) sau grupate în cabluri (ex. Schema poate cuprinde şi informaţii despre tipul şi lungimea cablurilor sau a conductoarelor de legătură.1. dreptunghi A1. iar conexiunile dintre ele se desenează prin linii individuale (ex.1.13). cablurile W1. cu lungimile de 5 m. şirul de cleme X1). Schema de conexiuni exterioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor între părţile componente ale unei instalaţii (fig. Semnul convenţional al fiecărui conector este însoţit de un reper de identificare (ex.

Schema de conexiuni interioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor dintre aparate în interiorul unei unităţi de montaj. .1.14 se prezintă schema de conexiuni din interiorul panoului de acţionare A1.13.Schemă de conexiuni exterioare b. În figura 1.12. întocmită pe baza schemei desfăşurate din figura 1.Fig.12).14.1. Fig. Schema de conexiuni interioare a unui panou de acţionare (întocmită pe baza schemei de circuite din fig.1.

1. F4:2/3 – marcaj la un capăt al conductorului de conexiuni 3. Tabel de conexiuni exterioare. Sisteme de marcare a conductoarelor prin tile: a – adresa bornei de conectare. Indicaţiile cuprinse în schema de conexiuni exterioare (fig.Elementele schemei de conexiuni se reprezintă prin forme geometrice simple (dreptunghiuri în fig. e – sistem mixt (adresa bornei opuse şi numărul conductorului). fără însă a respecta o anumită scară a desenului. b – adresa bornei opuse.7 Identificare Pleacă de la Soseşte la Cablu cablu Tip Lungi Conductoare (marcă) me utilizare L1 X1:1 Panou de CYY W1 Reţea L2 X1:2 acţionare 4 x 2. În figura 1. Tabel de conexiuni exterioare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. dispunerea efectivă din echipament (reprezentare topografică). c – adresa ambelor borne la care se racordează conductorul.1. iar marcarea conductoarelor s-a realizat prin adresa capătului opus al legăturii şi numărul de ordine al conexiunii (ex. c.14).13) se pot prezenta şi tabelar.7 se referă la o conexiune individuală. .5 mm2 se pot înlocui cu 4 conductoare FY 2. Fig. pe cât posibil.1. d – marcare independentă de borne (numărul nodului). Fiecare rând al tabelului 1.1.15.5 mm2 în tub de protecţie etanş lăcuit PEL 11. care face legătura între bornele S1:7 şi F4:2). Tipul. Diferite posibilităţi de marcare a capetelor unui conductor prin tile sunt prezentate în figura 1. Conductoarele de conexiuni se pot trasa în întregime sau se figurează numai capetele de legătură la aparate şi cleme.15.5 2m 4 A1 X1:7 M1:W mm2 X1:8 M1:PE E M1 Centura de Cu 2m 1 2 pământare 16 mm Notă: Cablurile CYY 4 x 2. secţiunea şi culoarea conductoarelor se specifică într-o NOTĂ (fig.1.5 5m 4 L3 X1:3 mm2 PEN X1:4 Panou de X1:5 M1:U Motor CYY W2 acţionare X1:6 M1:V M1 4 x 2.14) sau prin semne convenţionale. schema de conexiuni interioare s-a desenat fără reprezentarea completă a legăturilor.14. Amplasarea elementelor pe desen trebuie să reflecte.12) Tabelul 1.

Dacă proiectul nu cuprinde un jurnal de cabluri distinct.1. Tabel de conexiuni interioare pentru un panou de acţionare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. tipul.9).5 N 11 X1:3 Q1:5 2.5 N 13 F3:2 K1:T 2. Tabelul de conexiuni cuprinde date privind bornele de racordare. Conexiunile se înscriu succesiv în tabel. R – roşu.5 N 10 X1:6 F5:B 2.5 N Nul de protecţie şi de lucru PEN 16 X1:4 2. în tabelul de conexiuni exterioare se specifică în plus.5 N 2 Q1:2 F1:1 2. lungimea şi numărul conductoarelor. acelaşi volum de informaţii.5 N 8 F2:2 K1:S 2.5 N Nod Clemă Aparat-bornă Cond.5 N 14 K1:C F5:T 2. deoarece prezintă într-o formă grafică mai simplă şi un spaţiu mai redus.5 N 3 F1:2 K1:R 2.5 N 7 Q1:4 F2:1 2. N – negru. În anumite cazuri. secţiunea şi culoarea izolaţiei conductoarelor (tab. 15 X1:7 F5:C 2.5 N 9 K1:B F5:S 2. secţiunea.Spre exemplu.1. GV – galben-verde.5 N 5 X1:5 F5:A 2. tipul cablului.1.8 Nod Clemă Aparat-bornă Cond.5 N 4 K1:A F5:R 2.50 V X1:8 punte Circuite de comandă semnalizare X1:8 punt 16 X1:9 K1:0 H2:2 1 GV a X1:10 H1:2 1 GV 2a F1:1 F4:1 1R 17 F4:2 S1:7 H1:1 1R K1:6 1R 18 S1:9 S2:4 K1:2 1R 19 S2:2 F5:1 K1:4 1R 20 F5:3 K1:1 1R 21 K1:8 H2:1 1R Notă: Conductoare de tip FY (F – utilizare în instalaţii fixe. pe cât .5 N 12 Q1:6 F3:1 2.8) este preferat unei scheme. Tabel de conexiuni interioare. Circuit de forţă 1 X1:1 Q1:1 2. un tabel de conexiuni interioare (tab.12) Tabelul 1. d.5 N 6 X1:2 Q1:3 2. primul conductor al cablului W2 realizează conexiunea între clema X1:5 din panoul de acţionare A1 şi borna U a motorului M1. Y – izolaţie de PVC).

a. semnalizare etc. Diametrul şi culoarea conductoarelor se trec în ultima coloană. . nodul 10 corespunde legăturii între clema X1:6 şi borna F5:B. Circuit secundar (comandă. Definirea nodurilor în schemele de circuite ca un ansamblu de două borne (nodul 8) sau mai multe borne (nodul 17). Tabelul 1. interconectate prin conductoare.1. între care se realizează conexiunile.în care s-au numerotat succesiv 21 de noduri. Spre exemplu.16).12. semnalizare etc.1. sau c. începând cu circuitele de forţă. iar tipul conductoarelor se specifică într-o NOTĂ de subsol.posibil în ordinea execuţiei fizice a legăturilor între cleme şi aparate sau între bornele a două aparate. Marcarea nodurilor se efectuează prin numere naturale de la 1 la n.) c.c. Conductor de protecţie (PE) Conductor neutru (N) sau median (M) Tabelul 1.c. iar nodul 18 cuprinde conexiunile succesive între bornele S1:9. Următoarele coloane conţin reperul de identificare al clemei şi al bornei de aparat.8 s-a întocmit pe baza schemei desfăşurate din fig. S2:4 şi K1:2.9 Culoarea izolaţiei Negru (N) Roşu (R) Albastru (A) Verde-galben (V-G) Albastru deschis (B) Fig.a. Numărul nodului se înscrie în prima coloană a tabelului. Ordonarea informaţiilor se face grupând legăturile la nodul de care aparţin (fig.) c.16. Circuit secundar (comandă. Cod de culori pentru identificarea conductoarelor Felul circuitului Circuit principal (de forţă): c.1.

EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2. .1. reglare a turaţiei.1) este redactată folosind metoda reperării circuitelor. Scheme de acţionări electrice Acţionările cu motoare asincrone şi de curent continuu constituie subansamble importante ale instalaţiilor industriale şi se disting prin scheme electrice specifice de pornire.2.2. Fig. frânare şi reversare. Schema uzuală de pornire directă şi inversare a sensului de rotaţie pentru motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit (fig.2. Inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron.1.

5.2.2.4).Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat (fig. A2 se recunosc în schema desfăşurată prin atribuirea aceluiaşi reper de identificare M1 şi prin notarea bornelor în conformitate cu STAS 3530-71.3. Înfăşurarea de excitaţie F1.2. prezentată în figura 2. Pornirea reostatică şi frânarea dinamică a motorului asincron cu rotorul bobinat. pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie independentă M1 se realizează prin modificarea tensiunii rotorice cu ajutorul convertorului miniatură monofazat. Starea celor două contacte A-B şi C-D ale comutatorului S1 cu trei poziţii ∆/0/YY se explicitează în diagrama de contacte.p. Procesele tranzitorii de pornire şi frânare sunt comandate prin relee de timp cu temporizare la acţionare K4T şi revenire K5T.2) se realizează cu o treaptă de rezistenţă. Fig.2. în punte semicomandată. L.(fig. F2 şi cea a indusului motorului A1. se distinge de variantele redate în lucrarea  4.65-66 prin utilizarea unui comutator rotativ S1 pentru selectarea regimului de viteză. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se face prin metoda grilei. . Acţionările cu motoare de curent continuu necesită o reţea de alimentare adecvată L+. Comanda motorului asincron cu două turaţii. În schema din figura 2. iar oprirea are loc prin frânare dinamică. Bornele convertorului A1 s-au marcat în schemă prin codul înscris pe echipament.

Fig. reversarea şi frânarea dinamică a motorului de curent continuu. . Reglarea turaţiei motorului asincron prin modificarea numărului de perechi de poli.4. Pornirea reostatică.2. Fig.2.3.

atât în vechea standardizare cât şi conform actualelor norme de reprezentare grafică şi de simbolizare literal-numerică. realizată cu componente electronice discrete. Scheme electronice cu componente discrete Sursa de tensiune stabilizată pentru circuitele TTL.2 Scheme electronice Echipamentele electronice din structura instalaţiilor industriale se reprezintă prin scheme electrice de circuite.2.6. iar cercul reprezentând capsula tranzistorului de reglaj serie V3 nu se figurează (fig.b). Dispozitivele semiconductoare se notează prin litera V.Fig.6. Pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu alimentat prin convertor. este redată în figura 2. ale căror principii de întocmire sunt ilustrate prin zece exemple semnificative. 2.2. a.5. . dioda electroluminescentă prin H.

7 d.c transpun în noua simbolizare scheme de uz didactic din laboratorul de Electrotehnică şi maşini electrice (4). stabilizatoarele β A 723 – circuite integrate liniare – se simbolizează prin A1 şi A2.b. Sursă de tensiune stabilizată 5V.7 a.Fig.f) redau în conformitate cu standardele în vigoare circuitele electronice destinate instruirii practice a studenţilor Facultăţii de Electrotehnică (1). .2. deoarece se asimilează categoriei „ansamble şi subansamble funcţionale”.e. b – simbolizare literal-numerică nouă.2. Scheme electronice cu circuite integrate liniare În schema sursei de tensiune stabilizată 15 V (fig. Următoarele trei scheme (fig.9). pentru circuite TTL: a – simbolizare literal-numerică veche.2. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se realizează prin metoda tabelară. Desenele din figurile 2.8).6.2. b. Cu litera A se notează şi amplificatorul operaţional β A 741 din schema ohmmetrului electronic (fig.

2. D2. R2-C2. D3 corespunde notaţiilor din cataloagele pentru circuite integrate elaborate de I. convertoare”). Scheme electronice cu circuite integrate logice Canalele de intrare şi ieşire ale echipamentelor de comandă numerică sunt realizate.11). iar trigger-ele Schmitt D1.S.2. .Băneasa(12) şi Microelectronica(13). Reprezentarea grafică a elementelor D1.R.Fig. Grupurile R1-C1.F. S2. 2. Porţi logice şi bistabile sunt utilizate şi în blocul de comandă a motorului pas cu pas din figura 2. D2 îmbunătăţesc frontul semnalelor de intrare. Circuite electronice cu componente discrete.7. respectiv „dispozitive de memorie” notate cu litera D. c.12) este implementată prin porţi logice şi bistabile („elemente binare”.10. într-un mare număr de aplicaţii (fig.2. R3-C3 elimină efectele perturbatoare ale vibraţiilor contactelor mecanice S1. S3.13. Comanda inversării sensului de rotaţie a unui motor de curent continuu (fig. cu circuite integrate logice notate prin litera D şi optocuploare simbolizate prin litera U (categoria „Modulatoare.

Sursă de tensiune stabilizată ± 15 V / 0.Fig.2.5 A pentru amplificatoare operaţionale. .8.

Ohmmetru electronic cu 4 game de măsurare: (0…1)kΩ . . (0. (1…10)kΩ .1…1)MΩ . (10…100)kΩ .2.9.Fig.

Canal din modulul de ieşire ETA 80 al Automatului programabil AP 101. Canal din modulul de intrare ICD 32 al Automatului programabil AP 101.11.2.Fig.2. Fig. .10.

Fig. utilizând circuite integrate logice.12.2. Comanda inversării sensului de rotaţie a motorului de curent continuu. .

reactiv.2.13. . tetrafazat. Reglarea turaţiei şi inversarea sensului la motorul pas cu pas.Fig.

Fig. Sistemul de afişare a cotei la maşini unelte (NUMEROM 306). .2.14.

15. Post de calcul şi afişare a erorii pentru un sistem de automatizare şi verificare a contoarelor industriale (conform proiectului SETACD128 – I.A.E.M.2.Timişoara). .Fig.

la care se aliniază şi standardizarea română. decodificatoarele D8.A. blocul comun de comandă (fig.. Numărătorul D7 s-a reprezentat evidenţiind cele patru elemente logice constitutive (bistabile). pentru D7.Sistemul de afişare a cotei la maşinile-unelte româneşti (fig. Definirea completă a funcţiei logice a unui circuit necesită..…. Simbolizarea C..2). 14. SRG 4 indică pentru D4 funcţia de registru de deplasare cu 4 cifre binare. 5) şi blocul comun de ieşire (fig. CDB 447) sau o combinaţie de conturi (de ex. 4. (fig. etc.A. borna 15 este intrarea de informaţie (D). Documentaţia tehnică desenată.E. împreună cu mai multe simboluri.1b). fără a detaila schema logică internă. borna 14 reprezintă intrarea de ştergere (R).15) prezintă avantajul că evidenţiază relaţiile dintre intrările şi ieşirile unui circuit.A.H7. iar BCD/7 SEG ► precizează că D1 este un convertor de cod binar zecimal/afişaj cu 7 segmente.I.D7.. elaborată de Institutul de Proiectări pentru Automatizări. Circuitele logice se reprezintă printr-un contur (de ex.. în plus. Astfel. În scopul interpretării corecte a schemelor cu circuite logice şi a unor date de catalog (fig. având amplificare la ieşire..2. Astfel CTRDIV 10 defineşte pe D7 ca un numărător decadic (modulo „10”)..2. CDB 4192).2) este necesară examinarea atentă a recomandărilor Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10). recurge la Recomandarea 617 a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10).3) şi a unui sistem de simbolizare literalnumerică a relaţiilor de dependenţă logică (tabelul A. Simbolul la intrarea 11 a circuitului D7 indică faptul că stării logice externe „0” („1”) îi corespunde în interior o stare logică opusă „1” („0”).. Funcţia logică a circuitului este precizată de simbolul de definire generală (tabelul A.. având numărul de identificare „3”.1a) care cuprinde intrările comune (terminalele 11. Prin simbolul „C3” se precizează relaţia de dependenţă logică între intrarea 11 şi intrarea 15. utilizarea unor simboluri grafice pentru intrări/ieşiri (tabelul A.D14) şi dispozitive de afişare cu 7 segmente H1.1). . Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat din Timişoara.4). Destinaţia fiecărei intrări/ieşiri este precizată de simboluri în interiorul conturului (tabelul A.14) este realizat cu circuite logice integrate pe scară medie (numărătoarele D1. iar 4 şi 5 constituie intrări dinamice de numărare în sens invers (-) şi respectiv în sens direct (+).

ANEXĂ Simboluri de definire generală a funcţiei circuitului logic.1 Simbolul & ≥1 =1 Semnificaţie Element ŞI (AND) Element SAU (OR) Element SAU EXCLUSIV (EXCLUSIV OR) 1 Registru tampon Amplificator Trigger Schmitt ΙΙ Convertor de cod X/Y (codificator. . m1 x m2 m2= cifre binare/cuvânt * ROM=READ ONLY MEMORY. RAM=RANDOM ACCES MEMORY. m1= număr de cuvinte. m= număr de cifre binare CTRDIV Numărător modulo „m” m (COUTER DIVIDER) ROM* Memorii. Analog se simbolizează şi celelalte tipuri de memorii: PROM=PROGRAMMABLE READ ONLY MEMORY. X.Y pot fi înlocuite prin indicaţii asupra codurilor MUX Multiplexor DX Demultiplexor Sumator ∑ P-Q Scăzător Simbolul Semnificaţie Multiplicator ∏ COMP Comparator Unitate aritmetică şi logică ALU (ARITMETIC AND LOGIC UNIT) Monostabil G Astabil (generator de impulsuri) Registru de deplasare (SHIFT SRGm REGISTER). FIFO=FIRST-IN/FIRST-OUT MEMORY. Tabelul A. decodificator).

2 . b – cu bloc comun de ieşire. Simboluri în interiorul conturului unui circuit logic Tabelul A.A1.Fig. a – bloc comun de comandă. Simboluri compuse pentru circuite logice.

S.S. Ieşire în gol. BC=BORROW-OUT.T J.în sens direct.„-„ – în sens invers Intrarea unui operand P sau Q (reprezintă o cifră binară a unui operand asupra căruia se execută operaţii matematice.Simbolul Semnificaţie Intrarea dinamică (o tranziţie între nivelele logice „0” şi „1” produce starea logică tranzitorie internă „1”). „m” este echivalentul zecimal al ponderii cifrei binare).g Simbolul .C. Semnificaţie Simbol de grupare a cifrelor binare („m” este cea mai mare putere a lui 2 din grup) Intrare/ieşire este permanent la „1” logic Intrările: „mai mic decât” / „mai mare decât” / „egal” ale unui comparator Intrările/ieşirile de „împrumut ale unui element aritmetic (BI=BORROWIN.…. BG=BORROWGENERATE) R.R.D a. cu impedanţă redusă în starea logică „0” Ieşire în gol . cu impedanţă redusă în starea logică „1” Ieşire cu trei stări Intrare de validare (ENABLE) Intrările de comandă ale bistabilelor(R=RESET S=SET C=CLOCK T=TOGGLE) Intrările de informaţie ale bistabilelor Segmentele unui element de afişare Intrări de numărare („+”.K.

Intrările/ieşirile de „transport” („CARRY”) ale unui element aritmetic Π Σ P-Q ϕ m Rezultatul unei multiplicări (Π ).] Simboluri grafice pentru intrările şi ieşirile circuitelor logice Tabelul A. adunări (Σ ) sau scăderi (P-Q) Faza tactului ( „m” este numărul de fază al tactului) Conexiune pentru un condensator/rezistor exterior Informaţie suplimentară […. pentru a preciza ca stării logice externe „0” („1”) la o intrare/ieşire îi corespunde starea logică internă „1” („0”). iar indicatorul de polaritate în schemele de circuite. R.3 Simbolul Semnificaţie Negare logică * Indicator de polaritate * Indicator de sens al fluxului de informaţie Simbolul Semnificaţie Intrare/ieşire fără informaţie logică Intrare pentru semnale analogice Intrare pentru semnale numerice Indicatorul de negare se foloseşte în schemele logice de principiu. Simbolizarea literal-numerică a dependenţei logice. K.4 Simbolul Intrarea/ieşirea marcată printr-un simbol literal-numeric este literal. Timpul dependenţei Adresă (ADRESS) Comandă (CONTROL) Validare Tabelul A. J. S) notate cu „m” Enm validează intrările/ieşirile Adresele „m” nu sunt selectate Cm blochează intrările de date „m” Enm blochează * .în starea numeric* „1” logic „0” logic Am Cm Enm Am selectează adresele notate cu „m” Cm validează intrările de date (D.

. R=„0” Vm impune starea „1” logic Vm efectuează SAU cu intrărilor/ieşirilor „m” intrările/ieşirile „m” Simbolul literal apare la intrarea/ieşirea care influenţează starea logică a altor intrări sau ieşiri şi este însoţit de un număr natural „m”.(ENABLE) ŞI (AND) Mod (MODE) Negare (NEGATE) Ştergere (RESET) Înscriere (SET) SAU (OR) * Gm Mm Nm Rm Sm Vm „m” intrările/ieşirile „m” Gm efectuează operaţia logică Gm impune starea „0” „ŞI” cu intrările/ieşirile „m” logic la intrările/ieşirile „m” Mm selectează modul de lucru Modul „m” nu este notat cu „m” selectat Nm aduce în stare Fără efect complementară intrările/ieşirile „m” Rm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”0”. Fiecare intrare/ieşire influenţată este marcată cu acelaşi număr de identificare „m”. R=”1” Sm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”1”.

A. d – 74LS90: Numărător decadic. Configuraţia pinilor şi simbolurile logice ale unor circuite integrate (21).Fig. . a – CDB406. b – CDB451: Doi operatori ŞI-SAU-NU cu 2x2 intrări. ieşiri cu colector în gol (30 V). Şase invertoare de putere. c – CDB474: Două bistabile tip D cu comutare pe front.2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful