SCHEME ELECTRICE

CUPRINS 1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice ( STAS 12120/1-83 ) 1.2. Semne convenţionale 1.3. Simbolizarea literal-numerică 1.4. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată 1.5. Scheme şi tabele de conexiune 2. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2.1. Scheme de acţionări electrice 2.2.Scheme electronice ANEXA BIBLIOGRAFIE

1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice

Schemele electrice, cuprinse în documentaţia tehnică, servesc la execuţia, montarea, exploatarea şi depanarea instalaţiei. După scopul urmărit, schemele electrice se clasifică în: - EXPLICATIVE (funcţionale, de circuite, echivalente ) - DE CONEXIUNE (exterioare, interioare, la borne ) - DE AMPLASARE Schemele explicative permit înţelegerea funcţionării sau efectuarea calculelor de proiectare a instalaţiilor electrice. O schemă funcţională redă într-o reprezentare grafică simplă principiul de funcţionare a instalaţiei electrice (fig.1.1).

Fig.1.1. Schema funcţională a sistemului de reglare a turaţiei unui motor de curent continuu. Schema de circuite ( fig.1.2) reprezintă prin semne convenţionale toate circuitele unei instalaţii şi permite înţelegerea în detaliu a funcţionării.

Fig.1.2. Schemă de circuite. Motor asincron comandat prin buton normal deschis.

Calculul unui circuit sau a unui element de circuit se realizează cu ajutorul unor scheme echivalente (fig.1.3).

Fig.1.3. Scheme echivalente: a.) transfigurarea triunghi-stea a rezistoarelor; b.) echivalenţa unei bobine reale cu un circuit R-L serie. Schemele de conexiuni sunt destinate execuţiei şi verificării conexiunilor unei instalaţii. Legăturile electrice între diferite părţi ale unui instalaţii, cum ar fi: panouri de comandă, tablouri de alimentare, motoare electrice, aparataj electric amplasat pe utilaj, sunt reprezentate prin scheme de conexiuni exterioare. Schema din figura 1.4,a redă conexiunile realizate prin cablurile W1, W2, W3 între reţeaua de alimentare L1, L2, L3, panoul de acţionare A1, motorul M1 şi butonul S1.

Fig.1.4.Scheme de conexiuni exterioare (a) interioare (b) şi la borne (c). Schema de conexiuni interioare constituie reprezentarea grafică a legăturilor dintre aparatele aflate în interiorul unui echipament (panou de comandă, dulap de acţionare etc.). În figura 1.4,b sunt prezentate conexiunile dintre siguranţele fuzibile F1, F2, F3 şi contactorul K1, realizate în interiorul panoului de acţionare A1, prin intermediul şirurilor de cleme X1, X2, X3. O schemă de conexiuni la borne reprezintă bornele unui aparat şi conductoarele conectate la acestea. Figura 1.4,c redă conexiunile la bornele siguranţei fuzibile F1. Clasificarea schemelor electrice după metoda de reprezentare are în vedere: a – numărul de conductoare şi aparate similare, figurate printr-un semn convenţional unic (reprezentare monofilară şi multifilară);

Fig. semiasamblată (b) şi desfăşurată (c) a unei scheme de circuite. Reprezentarea monofilară (a) şi multifilară (b) a unui circuit trifazat.5.1.6.1. Un exemplu de reprezentare monofilară şi multifilară a unui circuit trifazat se prezintă în figura 1. părţile componente ale contactorului K1 şi respectiv ale releului termic sunt reprezentate unele lângă altele.5. dar sunt desenate legăturile mecanice între acestea (fig.a. Fig. În figura 1. Reprezentare asamblată (a).6. semiasamblată şi desfăşurată). c – corespondenţa între poziţiile semnelor convenţionale pe schemă şi dispunerea fizică a aparatelor în instalaţie (reprezentarea topografică). părţile componente ale unor aparate sunt dispersate în schemă.b).6.b – dispunerea relativă a semnelor convenţionale corespunzătoare elementelor unui aparat (reprezentarea asamblată.1. Metoda implică . În reprezentarea semiasamblată. Reprezentarea asamblată constă în desenare a grupată a părţilor componente ale unui aparat şi este aplicabilă la scheme simple.

Japonia. sunt aplicate într-un mare număr de ţări (Germania. când un terminal este conectat electric la capsula metalică).1. care cuprinde peste 40 de secţiuni.1. iar în csazul dispozitivelor semiconductoare cercul reprezentând capsula se desenează în situaţii speciale (de ex. S. Inductivitate. Semn tolerat Bobină cu miez de fier Condensator Condensator variabil Bornă Derivaţie Priză şi fişă Cablu .). unele în curs de redactare..U. într-un mod ce permite urmărirea logică a circuitelor şi înţelegerea uşoară a funcţionării instalaţiei. se renunţă la figurarea bornelor de aparate şi maşini.E. Rusia.I.I.).2. Normele C. a.1.6.A. 1. Semne convenţionale Echipamentul electric se reprezintă prin semne convenţionale standardizate (tab.).1 Semnul Denumirea Rezistor Potenţiometru Bobină. Anglia. STAS 11381 este un standard elaborat pe părţi. Astfel. Toate părţile componente ale unui aparat sunt notate în schemă cu acelaşi simbol literal-numeric.intersectarea traseelor de circuite în scheme de complexitate ridicată.E. Reprezentarea desfăşurată (fig. Semne convenţionale pentru schemele electrice (STAS 11381) Tabelul 1.c) se distinge prin figurarea elementelor aceluiaşi aparat în zone diferite ale desenului. ceea ce determină reducerea calităţii desenului. Noile semne convenţionale se remarcă prin simplitatea desenului. Înfăşurare. Franţa etc. Semn recomandat b. puse de acord cu recomandările Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C. fapt ce facilitează integrarea industriei electrotehnice româneşti în circuitul economic mondial.

la acţionare.Semnul Denumirea Legare la masă Legare la pământ Legare la pământ de protecţie Element galvanic sau de acumulator OBS: linia lungă este polul pozitiv Contact normal deschis (ND) Contact normal închis (NI) Contacte ale limitatorului de cursă : a-ND . OBS: Întârzierea are loc în sensul deplasării arcului către centrul său Contacte ND cu temporizare: a .la revenire Tabelul 1. b-NI Mişcare întârziată.1 (continuare) . b .

b – NI Întrerupător mecanic (semn general) Întrerupător tripolar Întrerupător cu declanşare automată Comutator complex. OBS: În schemă se precizează tabelul de comutare a contactelor Bobină de releu sau contactor Bobine de releu temporizare : a – la acţionare .Semnul Denumirea Contact principal contactorului al Contact de forţă normal închis Contact comutator Contact NI al releului termic Legătură mecanică Comandă mecanică manuală (semn general) Comandă prin împingere Comandă prin tragere Comandă prin rotire Butoane acţionate prin împingere: a – ND. b – la revenire Lampă de semnalizare Semnul Denumirea cu .

b – la revenire Avertizor acustic (hupă) Diodă semiconductoare (A. legat cu la Element de afişare cu şapte segmente Punte monofazată : a – reprezentare simplificată .catod) Diodă Zener Tiristor (G – grilă sau poartă) Diodă (LED) luminescentă (EC- Tranzistor PNP emitor. B-bază. colector) Tranzistor NPN Tranzictor colectorul capsulă NPN. OBS : plusul punţii se obţine de la catozii a două diode. K. iar minusul de la anozii celorlalte .anod. b – reprezentări cu figurarea diodelor.Bobina releului maximal de curent Contacte NI cu temporizare: a – la acţionare.

cu excitaţie prin magnet permanent Motor de c.c. cu excitaţie derivaţie Generator de c.c.1 (continuare) Semnul Denumirea Element de comandă al releului termic Redresor.c. independentă Înfăşurare de orice fel Motor de c.c. OBS : Înfăşurarea cu mai multe semicercuri are număr mai mare de spire Motor monofazat cu colector şi excitaţie serie Motor asincron monofazat cu fază auxiliară şi rotor în scurtcircuit . cu excitaţie serie Motor de c. cu excitaţie independentă Autotransformator reglabil Semnul Denumirea Siguranţă fuzibilă Transformator monofazat.Tabelul 1. OBS : Săgeata arată sensul conversiei Înfăşurare de excitaţie serie Înfăşurare de excitaţie derivaţie.

Standardul stabileşte un sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor în instalaţia electrică. care oferă informaţii complete privind: unitatea constructivă sau funcţională în care este integrat (blocul 1). este constituit din patru blocuri (tab. cât şi în cea desenată a documentaţiei tehnice. Aceste litere constituie codul categoriei (partea 3A din blocul de identificare 3). poziţia fizică ocupată în cadrul unui ansamblu (blocul 2).8). utilizabil atât în partea scrisă. se utilizează un reper de identificare simplificat (vezi exemplele din tabelul 1.2 .Motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Motor pas cu pas Motor sincron Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat 1. Reperul de identificare a elementului. funcţia pe care o îndeplineşte în schemă (blocul 3) şi codul de marcare a bornei (blocul 4). care oferă informaţiile strict necesare.3. În majoritatea cazurilor. Simbolizarea literal-numerică Utilizarea unei simbolizări literal-numerice unitare are ca scop uniformizarea documentaţiilor tehnice şi simplificarea descifrării schemelor electrice la montarea şi exploatarea utilajului. în cazul cel mai general. notate uzual prin litere majuscule din alfabetul latin. Elementele ce intervin în schemele electrice pot fi grupate în 23 de categorii (tab. numărul de ordine în cadrul categoriei.3). categoria din care face parte. Structura pe blocuri a unui reper de identificare Tabelul 1. Simbolizarea adoptată prin STAS concordă cu reglementările Comisiei Electrotehnice Internaţionale. conţinând numai acele blocuri.2).1.1.

3 (continuare) Exemple Exemple A Amplificator operaţional Variator de turaţie B C D Termocuplu Tahogenerator .3 Liter a Categoria elementului Ansamble. dispozitive de temporizare şi memorare Circuit logic ŞI Liter a Categoria elementului Memorie cu ferite Tabelul 1. subansamble funcţionale Traductoare de mărimi neelectrice în mărimi electrice şi invers Condensatoare Elemente binare.Litere reper pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1.

semiconductoare Căi de transmisie. antene V W Indicator cu neon Liter Categoria elementului Tabelul 1. convertoare Convertor analog-numeric Tuburi electronice. dispozitive de încercare Aparate de comutaţie pentru circuite electrice de forţă Rezistoare Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice Transformatoare Regulator Contor Osciloscop P Q R S T U Comutator Modulatoare. regulatoare Instrumente de măsură.E Dispozitive diverse Lampă iluminat Cuptor electric F G H K L M N Dispozitive de protecţie Generatoare (dispozitive de alimentare) Dispozitive de semnalizare Relee şi contactoare Bobine Motoare Dispozitive de calcul.3 (continuare) Exemple .

a X Y Z Borne. În multe cazuri este suficientă indicarea funcţiei generale (tab. Partea 3C a reperului.1. F2. Spre exemplu.4) printr-o literă. dar trebuie să înceapă cu o literă (urmată eventual de o combinaţie de litere şi cifre) şi să fie explicitat în legenda schemei. Spre exemplu: K1M contactor principal. iar prin F4 releul termic. înregistrare T Temporizare U V Viteză (accelerare. socluri priză Dispozitive mecanice acţionate electric Filtre Şir de cleme Fişă- Filtru trece jos Distincţia între mai multe elemente din cadrul aceleiaşi categorii se realizează printrun număr de ordine. codifică funcţia pe care o îndeplineşte elementul în cadrul schemei. frânare) W Sumare X Multiplicare Y Analogic Z Numeric .4 Litera reper Funcţia generală A Auxiliar B Direcţia de mişcare C Numărare D Diferenţial E F Protecţie G Încercare H Semnalizare I Integrare K Apropiere L M Principal N Măsurare Litera reper Funcţia generală P Proporţional Q Stare (pornit. oprit. Litere reper pentru identificarea funcţiei generale Tabelul 1. Acest cod poate fi alcătuit arbitrar.calculator analogic.6 prin F1.releu de timp. N1Y . în figura 1.întrerupător automat cu rol de protecţie. P1Z . F3 se identifică siguranţele fuzibile. ştergere S Introducere în memorie. care constituie partea 3B a reperului de identificare. K1F . sfârşit de cursă) R Rearmare. K1T . fişe.frecvenţmetru numeric.

. Sistemul de simboluri literal-numerice folosite în ţara noastră până în 1983 este prezentat în tabelul 1.7. C-condensator.codurile utilizate pentru identificarea unor categorii importante de elemente. . Simboluri literale vechi şi noi pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. la simbolurile uzuale în electrotehnică : R-rezistor. L-bobină. Identificarea elementelor în instalaţiile electrice de mare complexitate se face cu repere alcătuite din trei sau patru blocuri (=1S+3A-K1M:2.semnale convenţionale simple din actualele standarde reduc substanţial timpul necesar desenării unei scheme electrice. Documentaţiile tehnice existente în întreprinderi conţin diferite sisteme de identificare a elementelor. . în funcţie de provenienţa utilajului şi anul fabricaţiei. revin în notaţia nouă. cu precizarea în anumite cazuri a funcţiei generale a elementului (K 1 – contactor cu numărul de ordine 1.2. M-motor. T-transformator. În schemele de circuite relativ simple este suficientă indicarea categoriei şi a numărului de ordine.noua simbolizare grupează elementele în 23 familii şi are în vedere ponderea mare a electronicii în instalaţiile electrice moderne.Modul de alcătuire a reperelor de identificare rezultă din cele 5 exemple prezentate în tabelul 1. K1M – contactorul principal 1).5 Grupa de aparate sau maşini Întrerupătoare Întrerupătoare auxiliare Contactoare Contactoare auxiliare Dispozitive de protecţie Transformatoare de măsură Aparate de măsură pentru mărimi electrice Simbol Vechi Nou Exemple a b c d e f g Q S X K K F T P . Schemele de conexiuni implică utilizarea unui reper care conţine obligatoriu codul de marcare a bornei (K1M:2 – borna 2 a contactorului principal 1). reprezintă reperul de identificare complet pentru borna 2 a contactorului principal 1 din subansamblul A al ansamblului 3.literele mari şi cifrele alăturate din noua simbolizare uşurează prelucrarea documentaţiei pe calculator.5 şi exemplificat prin schema din figura 1. Comparaţia între vechiul şi noul sistem de simbolizare evidenţiază următoarele aspecte: . G-generator. cuprins în instalaţia 1S).

Avertizoare luminoase şi acustice Condensatoare şi bobine h H C k L G Maşini. semiconductoare Rezistoare Alte dispozitive de acţionare Dispozitive complexe n p r s G V R Y A Amplificator D Memorie cu ferite u E Cuptor electric N Regulator U Convertor de frecvenţă Elemente logice y D Circuitul logic SAU . transformatoare m M T Redresoare Tuburi electronice.

Armături mecanice diverse v E Robinet .

1.9). Receptoarele circuitelor (motoare. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată Schema de circuite se întocmeşte în scopul înţelegerii în detaliu a funcţionării instalaţiei. furnizării datelor pentru alcătuirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. efectuării montajului şi depanării. caracterizată prin desenarea dispersată a părţilor componente ale fiecărui element. Aşa cum rezultă din aceiaşi figură. este cel mai frecvent utilizată în documentaţia tehnică. desemnează atât bobina contactorului. iar codul bornelor în dreapta (dedesubt). Formatul recomandat pentru schemele de circuite este A3. 1.7. 2. .1. 3. reperul de identificare K2 din fig.1. acestea se numerotează astfel încât să fie evidenţiată legătura între ele. Reprezentarea desfăşurată.4. Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-numerică. bobine de contactoare şi relee. cât şi cele 6 contacte ale acestuia.8 a.8).) se amplasează la dreapta circuitelor în cazul dispunerii orizontale sau la partea inferioară pentru schemele desenate pe verticală. manipularea.8 se extinde pe două file. notate sub forma număr filă/număr total de file: FILA 1/2 şi FILA 2/2. hupe etc. reperul de identificare se înscrie în stânga (deasupra) aparatului. îndosarierea şi desenarea asistată de calculator. Părţile componente ale unui element se recunosc în schema desfăşurată prin faptul că au atribuit acelaşi reper de identificare. deoarece permite urmărirea cu uşurinţă a fiecărui circuit. 1. Spre exemplu.Fig. cuptoare. pentru a facilita urmărirea circuitelor. Circuitele se desenează pe direcţie orizontală sau verticală (fig. Schema din figura 1. în circuitele desenate pe verticală (orizontală). lămpi de semnalizare. Dacă schema se extinde pe mai multe file.1. cuplaje electromagnetice.b. În documentaţia tehnică se preferă dispunerea verticală (fig.

a. Sublinierea importanţei unui element în cadrul schemei se poate realiza prin modificarea grosimii liniei simbolului grafic. semnalizare.8.1.4. circuitele se ordonează pe grupe funcţionale: alimentare generală. 8. circuite de semnalizare etc. circuite de forţă. Repararea amplasării semnelor convenţionale în cadrul schemei desfăşurate se efectuează în trei moduri: a.10). tensiuni).1. circuite de comandă şi protecţie.a.1. În scopul unei informări rapide asupra echipamentului electric. codul dispozitivelor semiconductoare (BC 171. Dimensiunea semnelor convenţionale se alege astfel încât să permită înscrierea informaţiilor suplimentare şi evidenţierea particularităţilor de conectare a elementului.8.b). Starea contactelor pentru comutatoare cu mai multe poziţii şi în cazul aparatelor care nu sunt acţionate electric sau manual se specifică într-o indicaţie anexă (fig.8. Fig. iar circuitele de comandă. Orientarea semnelor convenţionale poate fi făcută în orice direcţie. UAA 145) etc. 7. respectând succesiunea logică a operaţiilor de comandă a instalaţiei. 6. Dimensiunile acestor zone depind de mărimea filei şi complexitatea schemei. protecţie.a. 5. transformatoarele (putere aparentă. măsură se trasează cu linii subţiri (fig. În schema desfăşurată. în cazul dispunerii pe verticală a circuitelor (fig. Schemă desfăşurată. Circuitele principale ale platoului electromagnetic (fila 1/2). turaţie). schema poate conţine date privind motoarele (putere. Fiecare filă este divizată în zone rectangulare (fig. cu linii groase. Metoda grilei. .b). prin litere de sus în jos (rânduri) şi numere de la stânga la dreapta (coloane). de exemplu.8.1. Ordonarea se face de la stânga spre dreapta. marcate.a.b). Circuitele de forţă (parcurse de curenţi mari) se desenează.1. de regulă. Semnele convenţionale din schema de circuit redau poziţia de repaus a aparatelor (în absenţa curenţilor prin bobine şi a acţiunilor mecanice asupra butoanelor sau limitatoarelor). aparatele de protecţie (curentul de serviciu al releului termic).

8.b. Circuitele de comandă şi semnalizare ale platoului electromagnetic (fila 2/2).1. .Fig. Schemă desfăşurată.

prin numărul de ordine al filei.8. Amplasarea fiecărui semn pe o schemă se poate indica. Variante de reperare a amplasării semnelor convenţionale: a – metoda tabelară. ampermetrul P2 din fila 1. Fig. Numărul diviziunilor trebuie să fie divizibil cu doi.a.8. urmat de litera şi numărul care definesc zona rectangulară (ex. determinarea poziţiei contactelor contactorului K1 din fig. linia C şi coloana 10 are reperul de amplasare 1/C 10).1.1. în fig.Fig. în cazul cel mai general.1.a.10. În cazul formatelor mai mari decât A3 se recomandă utilizarea diviziunilor cu lungimea (25…75) mm. Literele şi cifrele de marcare a zonelor se înscriu în exteriorul chenarului (zona neutră a formatului). b – metoda reperării (numerotării) circuitelor. Indicarea stării contactelor sub formă tabelară (a) şi prin diagrame de stare (b).b având reperele de amplasare .1.9. În schemele de circuite este admisă utilizarea unor repere de amplasare simplificate (ex.

8.b). în care prima cifră evidenţiază fila. Semnul convenţional de bornă (o sau •) nu se desenează în schema desfăşurată. condensatoare.1 pentru circuitul trifazat din fig.9. şi se precizează totodată ansamblul elementelor componente ale unui contactor sau releu. se marchează cu un număr de ordine (fig. Poziţia fiecărui reper este determinată de intersecţia cu latura tabelului a perpendicularei trasate din centrul semnului convenţional.8. Metoda tabelară. protecţie şi legare la masă se notează prin simbolurile alfa-numerice din tabelul 1.b indică amplasarea bobinei releului maximal de curent K4F în zona rectangulară C5 a filei 1.1. lampă de semnalizare). Marcarea alfa-numerică a extremităţilor conductoarelor Destinaţia conductoarelor Faza 1 Reţea trifazată Faza 2 Faza 3 Conductor neutru Pozitiv Reţea de curent continuu Negativ Median Conductor de protecţie legat la pământ Conductor de protecţie şi conductor neutru confundate Conductor de legare la pământ Masă.11. de la forţă spre comandă.1.8. c. Fiecare circuit. 1/3. Fazele unui circuit trifazat se numerotează cu aceiaşi cifră (ex. 1/C3.6 Simbolul alfa-numeric L1 L2 L3 N L+ LM PE PEN E MM . şasiu Tabelul 1.1.a). Numerotarea circuitelor din schemă se face în continuare. Bornele elementelor de circuit se marchează în schemă prin codul înscris pe echipament (ex. 9. notaţia K4F/(1/C5) din fig.b). reperul de amplasare a bobinei se înscrie sub simbolul contactelor de releu sau contactor. 10.b).1. Tabelul se poate structura în rânduri sau coloane ce grupează elemente de acelaşi tip (rezistoare.1. iar a doua numărul coloanei). b. Prin aceasta se asigură identificarea cu uşurinţă a contactelor în schemă.1. sub forma unei scheme anexe (fig. Sistemul de contacte ale unui releu sau contactor se prezintă în linie cu circuitul în care se află bobina acestuia.a). Marcarea bornelor şi a extremităţilor conductoarelor este necesară la întocmirea schemelor sau tabelelor de conexiuni.1/C3.1. Reperele de identificare a semnelor convenţionale se înscriu întrun tabel amplasat de-a lungul unei margini a formatului (fig. definit ca o linie orizontală sau verticală pe care se reprezintă cel puţin un element (siguranţă.a. bornele 1 şi 2 ale siguranţei F1 din fig. Metoda reperării circuitelor. pe baza reperelor de amplasare. dispozitive semiconductoare în scheme electronice) sau elemente ce aparţin aceleiaşi subunităţi (constructive sau funcţionale). Spre exemplu.11. 1. decât în cazuri bine justificate. 2/3. 2/D3.6. bornele R şi A ale contactorului K1 din fig. 2/B10 se poate efectua prin reperele simplificate 1/3.d) sau a unui tabel de componenţă (fig. contact de automenţinere. 2/10.a) sau prin alte notaţii precizate în STAS (ex.1. Extremităţile conductoarelor de alimentare.9. Uneori.c.9.1.

b – tabel de componenţă. Dacă nu este posibilă introducerea schemelor anexe sau a tabelelor de componenţă în linie cu circuitul în care se află bobina. . atunci amplasarea lor se face în altă zonă a schemei de circuite sau pe un document separat. În schemele desfăşurate se recomandă introducerea unei legende. d – legenda simbolurilor de reprezentare a diferitelor contacte. c – schemă anexă simplificată.1. fie prin semne convenţionale standardizate sau nestandardizate.11. dar explicitate în proiect. Variante de prezentare a reperelor de amplasare pentru bobina şi contactele unui contactor: a – schemă anexă.5. Scheme şi tabele de conexiuni Documentaţia tehnică de execuţie a unei instalaţii electrice cuprinde întotdeauna scheme sau tabele de conexiuni exterioare şi interioare.1.1. în care se înscriu elementele instalaţiei.b). 11.a. care se întocmesc pe baza schemei desfăşurate (fig.Fig. 1. figurarea bobinei şi a reperului ei de amplasare este obligatorie. în ordinea alfabetică şi numerică a simbolurilor. 12. În această situaţie.12).8. Legenda explicitează denumirea elementelor şi uneori funcţia sau alte caracteristici tehnice. Destinaţia fiecărui circuit sau grupă de circuite se redă fie printr-un text într-un spaţiu rezervat la marginea schemei. denumit magnetă (fig.

1. conductorul de legare la pământ E) sau grupate în cabluri (ex. dacă documentaţia tehnică nu conţine un „jurnal de cabluri” (ex.13). Echipamentele din compunerea instalaţiei se reprezintă prin forme geometrice simple (ex. .5 mm2. cerc M1). cu lungimile de 5 m.1. respectiv 2 m şi conductorul de legare la pământ Cu 16 mm2 din fig. W2). Schema de conexiuni exterioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor între părţile componente ale unei instalaţii (fig. Semnul convenţional al fiecărui conector este însoţit de un reper de identificare (ex. dreptunghi A1. şirul de cleme X1). W 1. Schema poate cuprinde şi informaţii despre tipul şi lungimea cablurilor sau a conductoarelor de legătură. cablurile W1. Schema electrică desfăşurată a acţionării unui motor asincron. W2 tip CZZ 4 x 2. iar conexiunile dintre ele se desenează prin linii individuale (ex.13).12.1.Fig. a.

1. .12).12. Schema de conexiuni interioare a unui panou de acţionare (întocmită pe baza schemei de circuite din fig. În figura 1. Fig. întocmită pe baza schemei desfăşurate din figura 1.13.14 se prezintă schema de conexiuni din interiorul panoului de acţionare A1. Schema de conexiuni interioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor dintre aparate în interiorul unei unităţi de montaj.Schemă de conexiuni exterioare b.Fig.1.1.14.

15. care face legătura între bornele S1:7 şi F4:2).5 2m 4 A1 X1:7 M1:W mm2 X1:8 M1:PE E M1 Centura de Cu 2m 1 2 pământare 16 mm Notă: Cablurile CYY 4 x 2. Amplasarea elementelor pe desen trebuie să reflecte. În figura 1. c – adresa ambelor borne la care se racordează conductorul. pe cât posibil.Elementele schemei de conexiuni se reprezintă prin forme geometrice simple (dreptunghiuri în fig.5 5m 4 L3 X1:3 mm2 PEN X1:4 Panou de X1:5 M1:U Motor CYY W2 acţionare X1:6 M1:V M1 4 x 2. Tabel de conexiuni exterioare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. b – adresa bornei opuse.7 Identificare Pleacă de la Soseşte la Cablu cablu Tip Lungi Conductoare (marcă) me utilizare L1 X1:1 Panou de CYY W1 Reţea L2 X1:2 acţionare 4 x 2.1. iar marcarea conductoarelor s-a realizat prin adresa capătului opus al legăturii şi numărul de ordine al conexiunii (ex. Tipul.12) Tabelul 1. d – marcare independentă de borne (numărul nodului). e – sistem mixt (adresa bornei opuse şi numărul conductorului). Diferite posibilităţi de marcare a capetelor unui conductor prin tile sunt prezentate în figura 1. Indicaţiile cuprinse în schema de conexiuni exterioare (fig.5 mm2 în tub de protecţie etanş lăcuit PEL 11. .14.1. Tabel de conexiuni exterioare. schema de conexiuni interioare s-a desenat fără reprezentarea completă a legăturilor. Fiecare rând al tabelului 1.14). fără însă a respecta o anumită scară a desenului. secţiunea şi culoarea conductoarelor se specifică într-o NOTĂ (fig. dispunerea efectivă din echipament (reprezentare topografică). Fig. Conductoarele de conexiuni se pot trasa în întregime sau se figurează numai capetele de legătură la aparate şi cleme.1.1. c.7 se referă la o conexiune individuală.13) se pot prezenta şi tabelar. F4:2/3 – marcaj la un capăt al conductorului de conexiuni 3.14) sau prin semne convenţionale.5 mm2 se pot înlocui cu 4 conductoare FY 2. Sisteme de marcare a conductoarelor prin tile: a – adresa bornei de conectare.15.1.

5 N 3 F1:2 K1:R 2.Spre exemplu.5 N 14 K1:C F5:T 2.5 N 12 Q1:6 F3:1 2. în tabelul de conexiuni exterioare se specifică în plus.5 N Nul de protecţie şi de lucru PEN 16 X1:4 2. d.5 N 9 K1:B F5:S 2. tipul. primul conductor al cablului W2 realizează conexiunea între clema X1:5 din panoul de acţionare A1 şi borna U a motorului M1. Tabel de conexiuni interioare pentru un panou de acţionare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. secţiunea. Y – izolaţie de PVC).8 Nod Clemă Aparat-bornă Cond. secţiunea şi culoarea izolaţiei conductoarelor (tab. deoarece prezintă într-o formă grafică mai simplă şi un spaţiu mai redus. tipul cablului.12) Tabelul 1.1.5 N 13 F3:2 K1:T 2.5 N 4 K1:A F5:R 2.9).5 N 10 X1:6 F5:B 2.5 N 2 Q1:2 F1:1 2.5 N 8 F2:2 K1:S 2.50 V X1:8 punte Circuite de comandă semnalizare X1:8 punt 16 X1:9 K1:0 H2:2 1 GV a X1:10 H1:2 1 GV 2a F1:1 F4:1 1R 17 F4:2 S1:7 H1:1 1R K1:6 1R 18 S1:9 S2:4 K1:2 1R 19 S2:2 F5:1 K1:4 1R 20 F5:3 K1:1 1R 21 K1:8 H2:1 1R Notă: Conductoare de tip FY (F – utilizare în instalaţii fixe. Tabelul de conexiuni cuprinde date privind bornele de racordare.1.5 N 7 Q1:4 F2:1 2.5 N 5 X1:5 F5:A 2. Conexiunile se înscriu succesiv în tabel. pe cât . Tabel de conexiuni interioare.8) este preferat unei scheme. Circuit de forţă 1 X1:1 Q1:1 2. 15 X1:7 F5:C 2.5 N 11 X1:3 Q1:5 2. În anumite cazuri. Dacă proiectul nu cuprinde un jurnal de cabluri distinct. GV – galben-verde.5 N 6 X1:2 Q1:3 2. acelaşi volum de informaţii.5 N Nod Clemă Aparat-bornă Cond. lungimea şi numărul conductoarelor. un tabel de conexiuni interioare (tab.1. R – roşu. N – negru.

Circuit secundar (comandă.c. nodul 10 corespunde legăturii între clema X1:6 şi borna F5:B.16).1. Numărul nodului se înscrie în prima coloană a tabelului. iar tipul conductoarelor se specifică într-o NOTĂ de subsol. Marcarea nodurilor se efectuează prin numere naturale de la 1 la n.12. începând cu circuitele de forţă. semnalizare etc. Conductor de protecţie (PE) Conductor neutru (N) sau median (M) Tabelul 1.posibil în ordinea execuţiei fizice a legăturilor între cleme şi aparate sau între bornele a două aparate. între care se realizează conexiunile.1. Diametrul şi culoarea conductoarelor se trec în ultima coloană. Cod de culori pentru identificarea conductoarelor Felul circuitului Circuit principal (de forţă): c. Definirea nodurilor în schemele de circuite ca un ansamblu de două borne (nodul 8) sau mai multe borne (nodul 17). Tabelul 1.16.9 Culoarea izolaţiei Negru (N) Roşu (R) Albastru (A) Verde-galben (V-G) Albastru deschis (B) Fig.c.) c.8 s-a întocmit pe baza schemei desfăşurate din fig. iar nodul 18 cuprinde conexiunile succesive între bornele S1:9. Circuit secundar (comandă. semnalizare etc. interconectate prin conductoare. Următoarele coloane conţin reperul de identificare al clemei şi al bornei de aparat. Ordonarea informaţiilor se face grupând legăturile la nodul de care aparţin (fig. .a.) c.1.în care s-au numerotat succesiv 21 de noduri. sau c. Spre exemplu. S2:4 şi K1:2.a.

Fig.2.1.1.2. frânare şi reversare. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2. .2. Schema uzuală de pornire directă şi inversare a sensului de rotaţie pentru motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit (fig.1) este redactată folosind metoda reperării circuitelor. Scheme de acţionări electrice Acţionările cu motoare asincrone şi de curent continuu constituie subansamble importante ale instalaţiilor industriale şi se disting prin scheme electrice specifice de pornire. Inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron. reglare a turaţiei.

65-66 prin utilizarea unui comutator rotativ S1 pentru selectarea regimului de viteză. Bornele convertorului A1 s-au marcat în schemă prin codul înscris pe echipament.(fig.2. Procesele tranzitorii de pornire şi frânare sunt comandate prin relee de timp cu temporizare la acţionare K4T şi revenire K5T. F2 şi cea a indusului motorului A1. Înfăşurarea de excitaţie F1. . se distinge de variantele redate în lucrarea  4. Acţionările cu motoare de curent continuu necesită o reţea de alimentare adecvată L+.3.5. Starea celor două contacte A-B şi C-D ale comutatorului S1 cu trei poziţii ∆/0/YY se explicitează în diagrama de contacte. În schema din figura 2. prezentată în figura 2. A2 se recunosc în schema desfăşurată prin atribuirea aceluiaşi reper de identificare M1 şi prin notarea bornelor în conformitate cu STAS 3530-71.2. iar oprirea are loc prin frânare dinamică. L.Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat (fig.2. Comanda motorului asincron cu două turaţii. Pornirea reostatică şi frânarea dinamică a motorului asincron cu rotorul bobinat. în punte semicomandată. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se face prin metoda grilei.4).2) se realizează cu o treaptă de rezistenţă. Fig.2. pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie independentă M1 se realizează prin modificarea tensiunii rotorice cu ajutorul convertorului miniatură monofazat.p.

2. Fig.3. Reglarea turaţiei motorului asincron prin modificarea numărului de perechi de poli. Pornirea reostatică. reversarea şi frânarea dinamică a motorului de curent continuu.Fig.2.4. .

6. Scheme electronice cu componente discrete Sursa de tensiune stabilizată pentru circuitele TTL. este redată în figura 2. realizată cu componente electronice discrete. iar cercul reprezentând capsula tranzistorului de reglaj serie V3 nu se figurează (fig.b). Pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu alimentat prin convertor. atât în vechea standardizare cât şi conform actualelor norme de reprezentare grafică şi de simbolizare literal-numerică.2. 2. dioda electroluminescentă prin H. ale căror principii de întocmire sunt ilustrate prin zece exemple semnificative.2. Dispozitivele semiconductoare se notează prin litera V. .5.6. a.Fig.2 Scheme electronice Echipamentele electronice din structura instalaţiilor industriale se reprezintă prin scheme electrice de circuite.

9).2.Fig. Scheme electronice cu circuite integrate liniare În schema sursei de tensiune stabilizată 15 V (fig.e.7 a.6.2. deoarece se asimilează categoriei „ansamble şi subansamble funcţionale”.2.7 d. b – simbolizare literal-numerică nouă. stabilizatoarele β A 723 – circuite integrate liniare – se simbolizează prin A1 şi A2.b. .2. Desenele din figurile 2.f) redau în conformitate cu standardele în vigoare circuitele electronice destinate instruirii practice a studenţilor Facultăţii de Electrotehnică (1). Cu litera A se notează şi amplificatorul operaţional β A 741 din schema ohmmetrului electronic (fig.c transpun în noua simbolizare scheme de uz didactic din laboratorul de Electrotehnică şi maşini electrice (4). Următoarele trei scheme (fig. b. Sursă de tensiune stabilizată 5V. pentru circuite TTL: a – simbolizare literal-numerică veche.8). Reperarea amplasării semnelor convenţionale se realizează prin metoda tabelară.

11).Fig. . S2. într-un mare număr de aplicaţii (fig. Comanda inversării sensului de rotaţie a unui motor de curent continuu (fig.R.S. Circuite electronice cu componente discrete. 2. D2 îmbunătăţesc frontul semnalelor de intrare.13. convertoare”). iar trigger-ele Schmitt D1.2.10. R2-C2. D2. Grupurile R1-C1. S3. respectiv „dispozitive de memorie” notate cu litera D.12) este implementată prin porţi logice şi bistabile („elemente binare”. c. D3 corespunde notaţiilor din cataloagele pentru circuite integrate elaborate de I.7. Porţi logice şi bistabile sunt utilizate şi în blocul de comandă a motorului pas cu pas din figura 2.Băneasa(12) şi Microelectronica(13). cu circuite integrate logice notate prin litera D şi optocuploare simbolizate prin litera U (categoria „Modulatoare.2.2. R3-C3 elimină efectele perturbatoare ale vibraţiilor contactelor mecanice S1. Reprezentarea grafică a elementelor D1.F. Scheme electronice cu circuite integrate logice Canalele de intrare şi ieşire ale echipamentelor de comandă numerică sunt realizate.

Fig.5 A pentru amplificatoare operaţionale. .8.2. Sursă de tensiune stabilizată ± 15 V / 0.

(10…100)kΩ . (1…10)kΩ . . (0.Fig.9. Ohmmetru electronic cu 4 game de măsurare: (0…1)kΩ .2.1…1)MΩ .

2. Canal din modulul de intrare ICD 32 al Automatului programabil AP 101.2.11. .Fig.10. Canal din modulul de ieşire ETA 80 al Automatului programabil AP 101. Fig.

2.12. Comanda inversării sensului de rotaţie a motorului de curent continuu. utilizând circuite integrate logice.Fig. .

tetrafazat. reactiv.13. Reglarea turaţiei şi inversarea sensului la motorul pas cu pas.Fig.2. .

2. .14.Fig. Sistemul de afişare a cotei la maşini unelte (NUMEROM 306).

Timişoara). . Post de calcul şi afişare a erorii pentru un sistem de automatizare şi verificare a contoarelor industriale (conform proiectului SETACD128 – I.M.15.A.Fig.E.2.

1a) care cuprinde intrările comune (terminalele 11. borna 14 reprezintă intrarea de ştergere (R).. având amplificare la ieşire. blocul comun de comandă (fig. Simbolul la intrarea 11 a circuitului D7 indică faptul că stării logice externe „0” („1”) îi corespunde în interior o stare logică opusă „1” („0”). etc.1).15) prezintă avantajul că evidenţiază relaţiile dintre intrările şi ieşirile unui circuit.. 4. Numărătorul D7 s-a reprezentat evidenţiind cele patru elemente logice constitutive (bistabile). Definirea completă a funcţiei logice a unui circuit necesită.1b). la care se aliniază şi standardizarea română. Circuitele logice se reprezintă printr-un contur (de ex.2)..3) şi a unui sistem de simbolizare literalnumerică a relaţiilor de dependenţă logică (tabelul A. 14.2.2) este necesară examinarea atentă a recomandărilor Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10).. Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat din Timişoara.. iar 4 şi 5 constituie intrări dinamice de numărare în sens invers (-) şi respectiv în sens direct (+).H7. Simbolizarea C. în plus.…. Astfel CTRDIV 10 defineşte pe D7 ca un numărător decadic (modulo „10”). Funcţia logică a circuitului este precizată de simbolul de definire generală (tabelul A. pentru D7. Destinaţia fiecărei intrări/ieşiri este precizată de simboluri în interiorul conturului (tabelul A. recurge la Recomandarea 617 a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10).. având numărul de identificare „3”. CDB 4192).A. decodificatoarele D8. 5) şi blocul comun de ieşire (fig. Astfel. fără a detaila schema logică internă.I. Documentaţia tehnică desenată. În scopul interpretării corecte a schemelor cu circuite logice şi a unor date de catalog (fig.E. SRG 4 indică pentru D4 funcţia de registru de deplasare cu 4 cifre binare. împreună cu mai multe simboluri. utilizarea unor simboluri grafice pentru intrări/ieşiri (tabelul A. borna 15 este intrarea de informaţie (D).D14) şi dispozitive de afişare cu 7 segmente H1..Sistemul de afişare a cotei la maşinile-unelte româneşti (fig. CDB 447) sau o combinaţie de conturi (de ex.A. iar BCD/7 SEG ► precizează că D1 este un convertor de cod binar zecimal/afişaj cu 7 segmente.14) este realizat cu circuite logice integrate pe scară medie (numărătoarele D1. .4).2.D7..A. (fig. elaborată de Institutul de Proiectări pentru Automatizări. Prin simbolul „C3” se precizează relaţia de dependenţă logică între intrarea 11 şi intrarea 15..

FIFO=FIRST-IN/FIRST-OUT MEMORY.Y pot fi înlocuite prin indicaţii asupra codurilor MUX Multiplexor DX Demultiplexor Sumator ∑ P-Q Scăzător Simbolul Semnificaţie Multiplicator ∏ COMP Comparator Unitate aritmetică şi logică ALU (ARITMETIC AND LOGIC UNIT) Monostabil G Astabil (generator de impulsuri) Registru de deplasare (SHIFT SRGm REGISTER).1 Simbolul & ≥1 =1 Semnificaţie Element ŞI (AND) Element SAU (OR) Element SAU EXCLUSIV (EXCLUSIV OR) 1 Registru tampon Amplificator Trigger Schmitt ΙΙ Convertor de cod X/Y (codificator. m1= număr de cuvinte. Tabelul A. RAM=RANDOM ACCES MEMORY. Analog se simbolizează şi celelalte tipuri de memorii: PROM=PROGRAMMABLE READ ONLY MEMORY.ANEXĂ Simboluri de definire generală a funcţiei circuitului logic. X. decodificator). m1 x m2 m2= cifre binare/cuvânt * ROM=READ ONLY MEMORY. . m= număr de cifre binare CTRDIV Numărător modulo „m” m (COUTER DIVIDER) ROM* Memorii.

a – bloc comun de comandă. Simboluri compuse pentru circuite logice. b – cu bloc comun de ieşire.2 .A1.Fig. Simboluri în interiorul conturului unui circuit logic Tabelul A.

R. „m” este echivalentul zecimal al ponderii cifrei binare). Semnificaţie Simbol de grupare a cifrelor binare („m” este cea mai mare putere a lui 2 din grup) Intrare/ieşire este permanent la „1” logic Intrările: „mai mic decât” / „mai mare decât” / „egal” ale unui comparator Intrările/ieşirile de „împrumut ale unui element aritmetic (BI=BORROWIN.g Simbolul .S.în sens direct.K. BC=BORROW-OUT.D a. cu impedanţă redusă în starea logică „0” Ieşire în gol .…. Ieşire în gol.T J.„-„ – în sens invers Intrarea unui operand P sau Q (reprezintă o cifră binară a unui operand asupra căruia se execută operaţii matematice.C. BG=BORROWGENERATE) R. cu impedanţă redusă în starea logică „1” Ieşire cu trei stări Intrare de validare (ENABLE) Intrările de comandă ale bistabilelor(R=RESET S=SET C=CLOCK T=TOGGLE) Intrările de informaţie ale bistabilelor Segmentele unui element de afişare Intrări de numărare („+”.S.Simbolul Semnificaţie Intrarea dinamică (o tranziţie între nivelele logice „0” şi „1” produce starea logică tranzitorie internă „1”).

iar indicatorul de polaritate în schemele de circuite. Simbolizarea literal-numerică a dependenţei logice. adunări (Σ ) sau scăderi (P-Q) Faza tactului ( „m” este numărul de fază al tactului) Conexiune pentru un condensator/rezistor exterior Informaţie suplimentară [….] Simboluri grafice pentru intrările şi ieşirile circuitelor logice Tabelul A.Intrările/ieşirile de „transport” („CARRY”) ale unui element aritmetic Π Σ P-Q ϕ m Rezultatul unei multiplicări (Π ).3 Simbolul Semnificaţie Negare logică * Indicator de polaritate * Indicator de sens al fluxului de informaţie Simbolul Semnificaţie Intrare/ieşire fără informaţie logică Intrare pentru semnale analogice Intrare pentru semnale numerice Indicatorul de negare se foloseşte în schemele logice de principiu. pentru a preciza ca stării logice externe „0” („1”) la o intrare/ieşire îi corespunde starea logică internă „1” („0”). K. Timpul dependenţei Adresă (ADRESS) Comandă (CONTROL) Validare Tabelul A. J. S) notate cu „m” Enm validează intrările/ieşirile Adresele „m” nu sunt selectate Cm blochează intrările de date „m” Enm blochează * .4 Simbolul Intrarea/ieşirea marcată printr-un simbol literal-numeric este literal. R.în starea numeric* „1” logic „0” logic Am Cm Enm Am selectează adresele notate cu „m” Cm validează intrările de date (D.

Fiecare intrare/ieşire influenţată este marcată cu acelaşi număr de identificare „m”. R=”1” Sm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”1”.(ENABLE) ŞI (AND) Mod (MODE) Negare (NEGATE) Ştergere (RESET) Înscriere (SET) SAU (OR) * Gm Mm Nm Rm Sm Vm „m” intrările/ieşirile „m” Gm efectuează operaţia logică Gm impune starea „0” „ŞI” cu intrările/ieşirile „m” logic la intrările/ieşirile „m” Mm selectează modul de lucru Modul „m” nu este notat cu „m” selectat Nm aduce în stare Fără efect complementară intrările/ieşirile „m” Rm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”0”. . R=„0” Vm impune starea „1” logic Vm efectuează SAU cu intrărilor/ieşirilor „m” intrările/ieşirile „m” Simbolul literal apare la intrarea/ieşirea care influenţează starea logică a altor intrări sau ieşiri şi este însoţit de un număr natural „m”.

2. c – CDB474: Două bistabile tip D cu comutare pe front. ieşiri cu colector în gol (30 V).A.Fig. b – CDB451: Doi operatori ŞI-SAU-NU cu 2x2 intrări. d – 74LS90: Numărător decadic. a – CDB406. Configuraţia pinilor şi simbolurile logice ale unor circuite integrate (21). . Şase invertoare de putere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful