SCHEME ELECTRICE

CUPRINS 1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice ( STAS 12120/1-83 ) 1.2. Semne convenţionale 1.3. Simbolizarea literal-numerică 1.4. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată 1.5. Scheme şi tabele de conexiune 2. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2.1. Scheme de acţionări electrice 2.2.Scheme electronice ANEXA BIBLIOGRAFIE

1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice

Schemele electrice, cuprinse în documentaţia tehnică, servesc la execuţia, montarea, exploatarea şi depanarea instalaţiei. După scopul urmărit, schemele electrice se clasifică în: - EXPLICATIVE (funcţionale, de circuite, echivalente ) - DE CONEXIUNE (exterioare, interioare, la borne ) - DE AMPLASARE Schemele explicative permit înţelegerea funcţionării sau efectuarea calculelor de proiectare a instalaţiilor electrice. O schemă funcţională redă într-o reprezentare grafică simplă principiul de funcţionare a instalaţiei electrice (fig.1.1).

Fig.1.1. Schema funcţională a sistemului de reglare a turaţiei unui motor de curent continuu. Schema de circuite ( fig.1.2) reprezintă prin semne convenţionale toate circuitele unei instalaţii şi permite înţelegerea în detaliu a funcţionării.

Fig.1.2. Schemă de circuite. Motor asincron comandat prin buton normal deschis.

Calculul unui circuit sau a unui element de circuit se realizează cu ajutorul unor scheme echivalente (fig.1.3).

Fig.1.3. Scheme echivalente: a.) transfigurarea triunghi-stea a rezistoarelor; b.) echivalenţa unei bobine reale cu un circuit R-L serie. Schemele de conexiuni sunt destinate execuţiei şi verificării conexiunilor unei instalaţii. Legăturile electrice între diferite părţi ale unui instalaţii, cum ar fi: panouri de comandă, tablouri de alimentare, motoare electrice, aparataj electric amplasat pe utilaj, sunt reprezentate prin scheme de conexiuni exterioare. Schema din figura 1.4,a redă conexiunile realizate prin cablurile W1, W2, W3 între reţeaua de alimentare L1, L2, L3, panoul de acţionare A1, motorul M1 şi butonul S1.

Fig.1.4.Scheme de conexiuni exterioare (a) interioare (b) şi la borne (c). Schema de conexiuni interioare constituie reprezentarea grafică a legăturilor dintre aparatele aflate în interiorul unui echipament (panou de comandă, dulap de acţionare etc.). În figura 1.4,b sunt prezentate conexiunile dintre siguranţele fuzibile F1, F2, F3 şi contactorul K1, realizate în interiorul panoului de acţionare A1, prin intermediul şirurilor de cleme X1, X2, X3. O schemă de conexiuni la borne reprezintă bornele unui aparat şi conductoarele conectate la acestea. Figura 1.4,c redă conexiunile la bornele siguranţei fuzibile F1. Clasificarea schemelor electrice după metoda de reprezentare are în vedere: a – numărul de conductoare şi aparate similare, figurate printr-un semn convenţional unic (reprezentare monofilară şi multifilară);

Fig.6. semiasamblată şi desfăşurată).1. semiasamblată (b) şi desfăşurată (c) a unei scheme de circuite. Metoda implică .a. c – corespondenţa între poziţiile semnelor convenţionale pe schemă şi dispunerea fizică a aparatelor în instalaţie (reprezentarea topografică).1.1. Reprezentare asamblată (a). Reprezentarea monofilară (a) şi multifilară (b) a unui circuit trifazat. dar sunt desenate legăturile mecanice între acestea (fig. Un exemplu de reprezentare monofilară şi multifilară a unui circuit trifazat se prezintă în figura 1.6. În reprezentarea semiasamblată. Fig.b).5.5.b – dispunerea relativă a semnelor convenţionale corespunzătoare elementelor unui aparat (reprezentarea asamblată. părţile componente ale unor aparate sunt dispersate în schemă. părţile componente ale contactorului K1 şi respectiv ale releului termic sunt reprezentate unele lângă altele. Reprezentarea asamblată constă în desenare a grupată a părţilor componente ale unui aparat şi este aplicabilă la scheme simple. În figura 1.6.

Normele C. S.U. Japonia. 1. Toate părţile componente ale unui aparat sunt notate în schemă cu acelaşi simbol literal-numeric. iar în csazul dispozitivelor semiconductoare cercul reprezentând capsula se desenează în situaţii speciale (de ex.E. sunt aplicate într-un mare număr de ţări (Germania.E. Rusia. Reprezentarea desfăşurată (fig. Semne convenţionale pentru schemele electrice (STAS 11381) Tabelul 1. Inductivitate. Astfel.). unele în curs de redactare. care cuprinde peste 40 de secţiuni.1. puse de acord cu recomandările Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C. Franţa etc.I.2. Semne convenţionale Echipamentul electric se reprezintă prin semne convenţionale standardizate (tab. când un terminal este conectat electric la capsula metalică)..1. Anglia.A. STAS 11381 este un standard elaborat pe părţi.1 Semnul Denumirea Rezistor Potenţiometru Bobină.I.).1. Semn tolerat Bobină cu miez de fier Condensator Condensator variabil Bornă Derivaţie Priză şi fişă Cablu . fapt ce facilitează integrarea industriei electrotehnice româneşti în circuitul economic mondial. Semn recomandat b.c) se distinge prin figurarea elementelor aceluiaşi aparat în zone diferite ale desenului. Noile semne convenţionale se remarcă prin simplitatea desenului.6. a.intersectarea traseelor de circuite în scheme de complexitate ridicată. ceea ce determină reducerea calităţii desenului. Înfăşurare. se renunţă la figurarea bornelor de aparate şi maşini.). într-un mod ce permite urmărirea logică a circuitelor şi înţelegerea uşoară a funcţionării instalaţiei.

la acţionare. OBS: Întârzierea are loc în sensul deplasării arcului către centrul său Contacte ND cu temporizare: a . b .la revenire Tabelul 1.Semnul Denumirea Legare la masă Legare la pământ Legare la pământ de protecţie Element galvanic sau de acumulator OBS: linia lungă este polul pozitiv Contact normal deschis (ND) Contact normal închis (NI) Contacte ale limitatorului de cursă : a-ND . b-NI Mişcare întârziată.1 (continuare) .

OBS: În schemă se precizează tabelul de comutare a contactelor Bobină de releu sau contactor Bobine de releu temporizare : a – la acţionare . b – NI Întrerupător mecanic (semn general) Întrerupător tripolar Întrerupător cu declanşare automată Comutator complex.Semnul Denumirea Contact principal contactorului al Contact de forţă normal închis Contact comutator Contact NI al releului termic Legătură mecanică Comandă mecanică manuală (semn general) Comandă prin împingere Comandă prin tragere Comandă prin rotire Butoane acţionate prin împingere: a – ND. b – la revenire Lampă de semnalizare Semnul Denumirea cu .

OBS : plusul punţii se obţine de la catozii a două diode.Bobina releului maximal de curent Contacte NI cu temporizare: a – la acţionare.anod. K. b – la revenire Avertizor acustic (hupă) Diodă semiconductoare (A. b – reprezentări cu figurarea diodelor. B-bază. iar minusul de la anozii celorlalte . colector) Tranzistor NPN Tranzictor colectorul capsulă NPN.catod) Diodă Zener Tiristor (G – grilă sau poartă) Diodă (LED) luminescentă (EC- Tranzistor PNP emitor. legat cu la Element de afişare cu şapte segmente Punte monofazată : a – reprezentare simplificată .

c.c.c.1 (continuare) Semnul Denumirea Element de comandă al releului termic Redresor.c. OBS : Înfăşurarea cu mai multe semicercuri are număr mai mare de spire Motor monofazat cu colector şi excitaţie serie Motor asincron monofazat cu fază auxiliară şi rotor în scurtcircuit . cu excitaţie derivaţie Generator de c. OBS : Săgeata arată sensul conversiei Înfăşurare de excitaţie serie Înfăşurare de excitaţie derivaţie.Tabelul 1. cu excitaţie prin magnet permanent Motor de c. independentă Înfăşurare de orice fel Motor de c. cu excitaţie independentă Autotransformator reglabil Semnul Denumirea Siguranţă fuzibilă Transformator monofazat. cu excitaţie serie Motor de c.

numărul de ordine în cadrul categoriei. Elementele ce intervin în schemele electrice pot fi grupate în 23 de categorii (tab.2). Aceste litere constituie codul categoriei (partea 3A din blocul de identificare 3).8). Standardul stabileşte un sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor în instalaţia electrică. conţinând numai acele blocuri.2 .3. utilizabil atât în partea scrisă. funcţia pe care o îndeplineşte în schemă (blocul 3) şi codul de marcare a bornei (blocul 4). Simbolizarea literal-numerică Utilizarea unei simbolizări literal-numerice unitare are ca scop uniformizarea documentaţiilor tehnice şi simplificarea descifrării schemelor electrice la montarea şi exploatarea utilajului. categoria din care face parte.Motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Motor pas cu pas Motor sincron Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat 1.3). care oferă informaţiile strict necesare. care oferă informaţii complete privind: unitatea constructivă sau funcţională în care este integrat (blocul 1). în cazul cel mai general. Reperul de identificare a elementului. În majoritatea cazurilor. este constituit din patru blocuri (tab. cât şi în cea desenată a documentaţiei tehnice. Simbolizarea adoptată prin STAS concordă cu reglementările Comisiei Electrotehnice Internaţionale.1. notate uzual prin litere majuscule din alfabetul latin. Structura pe blocuri a unui reper de identificare Tabelul 1. poziţia fizică ocupată în cadrul unui ansamblu (blocul 2).1. se utilizează un reper de identificare simplificat (vezi exemplele din tabelul 1.

Litere reper pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. dispozitive de temporizare şi memorare Circuit logic ŞI Liter a Categoria elementului Memorie cu ferite Tabelul 1.3 Liter a Categoria elementului Ansamble. subansamble funcţionale Traductoare de mărimi neelectrice în mărimi electrice şi invers Condensatoare Elemente binare.3 (continuare) Exemple Exemple A Amplificator operaţional Variator de turaţie B C D Termocuplu Tahogenerator .

E Dispozitive diverse Lampă iluminat Cuptor electric F G H K L M N Dispozitive de protecţie Generatoare (dispozitive de alimentare) Dispozitive de semnalizare Relee şi contactoare Bobine Motoare Dispozitive de calcul. antene V W Indicator cu neon Liter Categoria elementului Tabelul 1. dispozitive de încercare Aparate de comutaţie pentru circuite electrice de forţă Rezistoare Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice Transformatoare Regulator Contor Osciloscop P Q R S T U Comutator Modulatoare.3 (continuare) Exemple . regulatoare Instrumente de măsură. semiconductoare Căi de transmisie. convertoare Convertor analog-numeric Tuburi electronice.

Spre exemplu. codifică funcţia pe care o îndeplineşte elementul în cadrul schemei.4) printr-o literă. Acest cod poate fi alcătuit arbitrar. socluri priză Dispozitive mecanice acţionate electric Filtre Şir de cleme Fişă- Filtru trece jos Distincţia între mai multe elemente din cadrul aceleiaşi categorii se realizează printrun număr de ordine.4 Litera reper Funcţia generală A Auxiliar B Direcţia de mişcare C Numărare D Diferenţial E F Protecţie G Încercare H Semnalizare I Integrare K Apropiere L M Principal N Măsurare Litera reper Funcţia generală P Proporţional Q Stare (pornit. care constituie partea 3B a reperului de identificare.releu de timp. înregistrare T Temporizare U V Viteză (accelerare. dar trebuie să înceapă cu o literă (urmată eventual de o combinaţie de litere şi cifre) şi să fie explicitat în legenda schemei. P1Z . Spre exemplu: K1M contactor principal.6 prin F1. fişe. în figura 1. ştergere S Introducere în memorie. F2. Partea 3C a reperului. K1T .a X Y Z Borne. K1F .întrerupător automat cu rol de protecţie. N1Y . În multe cazuri este suficientă indicarea funcţiei generale (tab. frânare) W Sumare X Multiplicare Y Analogic Z Numeric . iar prin F4 releul termic.calculator analogic.1. sfârşit de cursă) R Rearmare.frecvenţmetru numeric. Litere reper pentru identificarea funcţiei generale Tabelul 1. F3 se identifică siguranţele fuzibile. oprit.

C-condensator. G-generator.2. Documentaţiile tehnice existente în întreprinderi conţin diferite sisteme de identificare a elementelor. . . revin în notaţia nouă. T-transformator.Modul de alcătuire a reperelor de identificare rezultă din cele 5 exemple prezentate în tabelul 1. Sistemul de simboluri literal-numerice folosite în ţara noastră până în 1983 este prezentat în tabelul 1. Comparaţia între vechiul şi noul sistem de simbolizare evidenţiază următoarele aspecte: .5 şi exemplificat prin schema din figura 1. în funcţie de provenienţa utilajului şi anul fabricaţiei. M-motor. Identificarea elementelor în instalaţiile electrice de mare complexitate se face cu repere alcătuite din trei sau patru blocuri (=1S+3A-K1M:2. K1M – contactorul principal 1).literele mari şi cifrele alăturate din noua simbolizare uşurează prelucrarea documentaţiei pe calculator. la simbolurile uzuale în electrotehnică : R-rezistor. L-bobină.semnale convenţionale simple din actualele standarde reduc substanţial timpul necesar desenării unei scheme electrice. cuprins în instalaţia 1S).noua simbolizare grupează elementele în 23 familii şi are în vedere ponderea mare a electronicii în instalaţiile electrice moderne.7. cu precizarea în anumite cazuri a funcţiei generale a elementului (K 1 – contactor cu numărul de ordine 1.5 Grupa de aparate sau maşini Întrerupătoare Întrerupătoare auxiliare Contactoare Contactoare auxiliare Dispozitive de protecţie Transformatoare de măsură Aparate de măsură pentru mărimi electrice Simbol Vechi Nou Exemple a b c d e f g Q S X K K F T P . Simboluri literale vechi şi noi pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. reprezintă reperul de identificare complet pentru borna 2 a contactorului principal 1 din subansamblul A al ansamblului 3. . Schemele de conexiuni implică utilizarea unui reper care conţine obligatoriu codul de marcare a bornei (K1M:2 – borna 2 a contactorului principal 1).codurile utilizate pentru identificarea unor categorii importante de elemente. În schemele de circuite relativ simple este suficientă indicarea categoriei şi a numărului de ordine.

transformatoare m M T Redresoare Tuburi electronice. semiconductoare Rezistoare Alte dispozitive de acţionare Dispozitive complexe n p r s G V R Y A Amplificator D Memorie cu ferite u E Cuptor electric N Regulator U Convertor de frecvenţă Elemente logice y D Circuitul logic SAU .Avertizoare luminoase şi acustice Condensatoare şi bobine h H C k L G Maşini.

Armături mecanice diverse v E Robinet .

iar codul bornelor în dreapta (dedesubt).7. deoarece permite urmărirea cu uşurinţă a fiecărui circuit. Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-numerică. este cel mai frecvent utilizată în documentaţia tehnică.1.1. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată Schema de circuite se întocmeşte în scopul înţelegerii în detaliu a funcţionării instalaţiei. În documentaţia tehnică se preferă dispunerea verticală (fig. bobine de contactoare şi relee.4. 3. Spre exemplu. reperul de identificare se înscrie în stânga (deasupra) aparatului. Receptoarele circuitelor (motoare.1. cuplaje electromagnetice. Părţile componente ale unui element se recunosc în schema desfăşurată prin faptul că au atribuit acelaşi reper de identificare.8). Reprezentarea desfăşurată.Fig. manipularea. 1. Circuitele se desenează pe direcţie orizontală sau verticală (fig. acestea se numerotează astfel încât să fie evidenţiată legătura între ele.) se amplasează la dreapta circuitelor în cazul dispunerii orizontale sau la partea inferioară pentru schemele desenate pe verticală. Aşa cum rezultă din aceiaşi figură. desemnează atât bobina contactorului.8 se extinde pe două file. . Formatul recomandat pentru schemele de circuite este A3. 1. Dacă schema se extinde pe mai multe file. îndosarierea şi desenarea asistată de calculator. în circuitele desenate pe verticală (orizontală). caracterizată prin desenarea dispersată a părţilor componente ale fiecărui element. reperul de identificare K2 din fig. Schema din figura 1. cât şi cele 6 contacte ale acestuia.9).b.8 a. furnizării datelor pentru alcătuirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. lămpi de semnalizare.1. pentru a facilita urmărirea circuitelor. efectuării montajului şi depanării. hupe etc. notate sub forma număr filă/număr total de file: FILA 1/2 şi FILA 2/2. cuptoare. 2.

1.1. 5. aparatele de protecţie (curentul de serviciu al releului termic). circuite de forţă. prin litere de sus în jos (rânduri) şi numere de la stânga la dreapta (coloane). Circuitele principale ale platoului electromagnetic (fila 1/2). Metoda grilei.a. respectând succesiunea logică a operaţiilor de comandă a instalaţiei. de exemplu.b). În scopul unei informări rapide asupra echipamentului electric. marcate.a. cu linii groase. . 7. transformatoarele (putere aparentă. circuite de semnalizare etc.1.b).a. iar circuitele de comandă. 6. de regulă. Fig.1. Orientarea semnelor convenţionale poate fi făcută în orice direcţie.8.10). Schemă desfăşurată. Dimensiunea semnelor convenţionale se alege astfel încât să permită înscrierea informaţiilor suplimentare şi evidenţierea particularităţilor de conectare a elementului.b). schema poate conţine date privind motoarele (putere. 8. Semnele convenţionale din schema de circuit redau poziţia de repaus a aparatelor (în absenţa curenţilor prin bobine şi a acţiunilor mecanice asupra butoanelor sau limitatoarelor).a. codul dispozitivelor semiconductoare (BC 171. Starea contactelor pentru comutatoare cu mai multe poziţii şi în cazul aparatelor care nu sunt acţionate electric sau manual se specifică într-o indicaţie anexă (fig. în cazul dispunerii pe verticală a circuitelor (fig. UAA 145) etc. măsură se trasează cu linii subţiri (fig. turaţie).8.8. Repararea amplasării semnelor convenţionale în cadrul schemei desfăşurate se efectuează în trei moduri: a. Fiecare filă este divizată în zone rectangulare (fig. semnalizare.1. tensiuni).4. Sublinierea importanţei unui element în cadrul schemei se poate realiza prin modificarea grosimii liniei simbolului grafic. circuite de comandă şi protecţie. Circuitele de forţă (parcurse de curenţi mari) se desenează. protecţie. circuitele se ordonează pe grupe funcţionale: alimentare generală. Dimensiunile acestor zone depind de mărimea filei şi complexitatea schemei. În schema desfăşurată.8. Ordonarea se face de la stânga spre dreapta.

Fig. .8. Schemă desfăşurată.b.1. Circuitele de comandă şi semnalizare ale platoului electromagnetic (fila 2/2).

8. Fig. determinarea poziţiei contactelor contactorului K1 din fig. Variante de reperare a amplasării semnelor convenţionale: a – metoda tabelară.1. Amplasarea fiecărui semn pe o schemă se poate indica. b – metoda reperării (numerotării) circuitelor.a.1. În schemele de circuite este admisă utilizarea unor repere de amplasare simplificate (ex. Literele şi cifrele de marcare a zonelor se înscriu în exteriorul chenarului (zona neutră a formatului). în cazul cel mai general. prin numărul de ordine al filei. urmat de litera şi numărul care definesc zona rectangulară (ex.Fig. Indicarea stării contactelor sub formă tabelară (a) şi prin diagrame de stare (b).8. linia C şi coloana 10 are reperul de amplasare 1/C 10).a.1. ampermetrul P2 din fila 1.b având reperele de amplasare .9. Numărul diviziunilor trebuie să fie divizibil cu doi.10. În cazul formatelor mai mari decât A3 se recomandă utilizarea diviziunilor cu lungimea (25…75) mm.1. în fig.

1. bornele R şi A ale contactorului K1 din fig. Poziţia fiecărui reper este determinată de intersecţia cu latura tabelului a perpendicularei trasate din centrul semnului convenţional.1. Fazele unui circuit trifazat se numerotează cu aceiaşi cifră (ex. şi se precizează totodată ansamblul elementelor componente ale unui contactor sau releu. se marchează cu un număr de ordine (fig.b). b.11. de la forţă spre comandă. Metoda tabelară. Metoda reperării circuitelor. notaţia K4F/(1/C5) din fig. 2/B10 se poate efectua prin reperele simplificate 1/3. definit ca o linie orizontală sau verticală pe care se reprezintă cel puţin un element (siguranţă.a).a).9.1.d) sau a unui tabel de componenţă (fig.b).9. Extremităţile conductoarelor de alimentare. sub forma unei scheme anexe (fig. Uneori. Semnul convenţional de bornă (o sau •) nu se desenează în schema desfăşurată.9. condensatoare.1. Spre exemplu.1 pentru circuitul trifazat din fig. Sistemul de contacte ale unui releu sau contactor se prezintă în linie cu circuitul în care se află bobina acestuia.1. în care prima cifră evidenţiază fila. Prin aceasta se asigură identificarea cu uşurinţă a contactelor în schemă. Fiecare circuit. Marcarea bornelor şi a extremităţilor conductoarelor este necesară la întocmirea schemelor sau tabelelor de conexiuni.11.1.1. reperul de amplasare a bobinei se înscrie sub simbolul contactelor de releu sau contactor.a. Numerotarea circuitelor din schemă se face în continuare. protecţie şi legare la masă se notează prin simbolurile alfa-numerice din tabelul 1. 2/D3. contact de automenţinere.6. 2/3. 10. iar a doua numărul coloanei).1.b indică amplasarea bobinei releului maximal de curent K4F în zona rectangulară C5 a filei 1. Bornele elementelor de circuit se marchează în schemă prin codul înscris pe echipament (ex.b). dispozitive semiconductoare în scheme electronice) sau elemente ce aparţin aceleiaşi subunităţi (constructive sau funcţionale). pe baza reperelor de amplasare.1.8.1.8. decât în cazuri bine justificate.1/C3. 9. şasiu Tabelul 1. Reperele de identificare a semnelor convenţionale se înscriu întrun tabel amplasat de-a lungul unei margini a formatului (fig. Tabelul se poate structura în rânduri sau coloane ce grupează elemente de acelaşi tip (rezistoare. Marcarea alfa-numerică a extremităţilor conductoarelor Destinaţia conductoarelor Faza 1 Reţea trifazată Faza 2 Faza 3 Conductor neutru Pozitiv Reţea de curent continuu Negativ Median Conductor de protecţie legat la pământ Conductor de protecţie şi conductor neutru confundate Conductor de legare la pământ Masă.8. 1/3. 1/C3. lampă de semnalizare).c. bornele 1 şi 2 ale siguranţei F1 din fig.a) sau prin alte notaţii precizate în STAS (ex. c. 2/10.6 Simbolul alfa-numeric L1 L2 L3 N L+ LM PE PEN E MM .

În această situaţie. atunci amplasarea lor se face în altă zonă a schemei de circuite sau pe un document separat. . fie prin semne convenţionale standardizate sau nestandardizate. denumit magnetă (fig. Variante de prezentare a reperelor de amplasare pentru bobina şi contactele unui contactor: a – schemă anexă. care se întocmesc pe baza schemei desfăşurate (fig. Scheme şi tabele de conexiuni Documentaţia tehnică de execuţie a unei instalaţii electrice cuprinde întotdeauna scheme sau tabele de conexiuni exterioare şi interioare. dar explicitate în proiect.1. În schemele desfăşurate se recomandă introducerea unei legende.Fig.1.a.5. d – legenda simbolurilor de reprezentare a diferitelor contacte.11. figurarea bobinei şi a reperului ei de amplasare este obligatorie.1. Legenda explicitează denumirea elementelor şi uneori funcţia sau alte caracteristici tehnice. în care se înscriu elementele instalaţiei. 1.8. b – tabel de componenţă. Dacă nu este posibilă introducerea schemelor anexe sau a tabelelor de componenţă în linie cu circuitul în care se află bobina. în ordinea alfabetică şi numerică a simbolurilor.b).12). 12. c – schemă anexă simplificată. 11. Destinaţia fiecărui circuit sau grupă de circuite se redă fie printr-un text într-un spaţiu rezervat la marginea schemei.

1. cu lungimile de 5 m.13). Schema de conexiuni exterioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor între părţile componente ale unei instalaţii (fig.1.1. cerc M1). Schema poate cuprinde şi informaţii despre tipul şi lungimea cablurilor sau a conductoarelor de legătură.12. Semnul convenţional al fiecărui conector este însoţit de un reper de identificare (ex. a. Schema electrică desfăşurată a acţionării unui motor asincron. iar conexiunile dintre ele se desenează prin linii individuale (ex. W2 tip CZZ 4 x 2. Echipamentele din compunerea instalaţiei se reprezintă prin forme geometrice simple (ex. dreptunghi A1. dacă documentaţia tehnică nu conţine un „jurnal de cabluri” (ex. . şirul de cleme X1). W2). cablurile W1. respectiv 2 m şi conductorul de legare la pământ Cu 16 mm2 din fig. W 1. conductorul de legare la pământ E) sau grupate în cabluri (ex.13).Fig.5 mm2.

12.Fig.1.14 se prezintă schema de conexiuni din interiorul panoului de acţionare A1. Schema de conexiuni interioare a unui panou de acţionare (întocmită pe baza schemei de circuite din fig.14. Schema de conexiuni interioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor dintre aparate în interiorul unei unităţi de montaj. Fig.13.Schemă de conexiuni exterioare b.1.12).1. . În figura 1. întocmită pe baza schemei desfăşurate din figura 1.

Tabel de conexiuni exterioare. Indicaţiile cuprinse în schema de conexiuni exterioare (fig. Tabel de conexiuni exterioare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. d – marcare independentă de borne (numărul nodului). c – adresa ambelor borne la care se racordează conductorul. dispunerea efectivă din echipament (reprezentare topografică).12) Tabelul 1. c. Tipul.1. fără însă a respecta o anumită scară a desenului. Conductoarele de conexiuni se pot trasa în întregime sau se figurează numai capetele de legătură la aparate şi cleme.5 5m 4 L3 X1:3 mm2 PEN X1:4 Panou de X1:5 M1:U Motor CYY W2 acţionare X1:6 M1:V M1 4 x 2. Amplasarea elementelor pe desen trebuie să reflecte.5 mm2 se pot înlocui cu 4 conductoare FY 2. .15.Elementele schemei de conexiuni se reprezintă prin forme geometrice simple (dreptunghiuri în fig.13) se pot prezenta şi tabelar. F4:2/3 – marcaj la un capăt al conductorului de conexiuni 3.1. care face legătura între bornele S1:7 şi F4:2). iar marcarea conductoarelor s-a realizat prin adresa capătului opus al legăturii şi numărul de ordine al conexiunii (ex. secţiunea şi culoarea conductoarelor se specifică într-o NOTĂ (fig.7 se referă la o conexiune individuală. Diferite posibilităţi de marcare a capetelor unui conductor prin tile sunt prezentate în figura 1.5 2m 4 A1 X1:7 M1:W mm2 X1:8 M1:PE E M1 Centura de Cu 2m 1 2 pământare 16 mm Notă: Cablurile CYY 4 x 2.7 Identificare Pleacă de la Soseşte la Cablu cablu Tip Lungi Conductoare (marcă) me utilizare L1 X1:1 Panou de CYY W1 Reţea L2 X1:2 acţionare 4 x 2. În figura 1.14. Fiecare rând al tabelului 1.1. pe cât posibil. Sisteme de marcare a conductoarelor prin tile: a – adresa bornei de conectare. schema de conexiuni interioare s-a desenat fără reprezentarea completă a legăturilor.1.15.14). e – sistem mixt (adresa bornei opuse şi numărul conductorului).14) sau prin semne convenţionale. b – adresa bornei opuse.1.5 mm2 în tub de protecţie etanş lăcuit PEL 11. Fig.

un tabel de conexiuni interioare (tab. secţiunea.12) Tabelul 1.Spre exemplu. d.5 N 4 K1:A F5:R 2. deoarece prezintă într-o formă grafică mai simplă şi un spaţiu mai redus. Tabel de conexiuni interioare.5 N Nod Clemă Aparat-bornă Cond.1. acelaşi volum de informaţii. Conexiunile se înscriu succesiv în tabel.5 N 11 X1:3 Q1:5 2. Y – izolaţie de PVC). 15 X1:7 F5:C 2.9).8 Nod Clemă Aparat-bornă Cond. în tabelul de conexiuni exterioare se specifică în plus.5 N Nul de protecţie şi de lucru PEN 16 X1:4 2.5 N 10 X1:6 F5:B 2. R – roşu. Tabelul de conexiuni cuprinde date privind bornele de racordare. Tabel de conexiuni interioare pentru un panou de acţionare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. Circuit de forţă 1 X1:1 Q1:1 2. lungimea şi numărul conductoarelor. secţiunea şi culoarea izolaţiei conductoarelor (tab.50 V X1:8 punte Circuite de comandă semnalizare X1:8 punt 16 X1:9 K1:0 H2:2 1 GV a X1:10 H1:2 1 GV 2a F1:1 F4:1 1R 17 F4:2 S1:7 H1:1 1R K1:6 1R 18 S1:9 S2:4 K1:2 1R 19 S2:2 F5:1 K1:4 1R 20 F5:3 K1:1 1R 21 K1:8 H2:1 1R Notă: Conductoare de tip FY (F – utilizare în instalaţii fixe. GV – galben-verde. primul conductor al cablului W2 realizează conexiunea între clema X1:5 din panoul de acţionare A1 şi borna U a motorului M1. Dacă proiectul nu cuprinde un jurnal de cabluri distinct. În anumite cazuri.5 N 2 Q1:2 F1:1 2. tipul cablului.5 N 5 X1:5 F5:A 2.1.5 N 14 K1:C F5:T 2.5 N 3 F1:2 K1:R 2. N – negru. pe cât .5 N 9 K1:B F5:S 2.5 N 13 F3:2 K1:T 2.5 N 12 Q1:6 F3:1 2.5 N 8 F2:2 K1:S 2. tipul.1.5 N 7 Q1:4 F2:1 2.8) este preferat unei scheme.5 N 6 X1:2 Q1:3 2.

1.posibil în ordinea execuţiei fizice a legăturilor între cleme şi aparate sau între bornele a două aparate.8 s-a întocmit pe baza schemei desfăşurate din fig. S2:4 şi K1:2. Conductor de protecţie (PE) Conductor neutru (N) sau median (M) Tabelul 1. Tabelul 1.9 Culoarea izolaţiei Negru (N) Roşu (R) Albastru (A) Verde-galben (V-G) Albastru deschis (B) Fig. semnalizare etc. semnalizare etc. iar nodul 18 cuprinde conexiunile succesive între bornele S1:9.) c. Definirea nodurilor în schemele de circuite ca un ansamblu de două borne (nodul 8) sau mai multe borne (nodul 17). nodul 10 corespunde legăturii între clema X1:6 şi borna F5:B. iar tipul conductoarelor se specifică într-o NOTĂ de subsol.a. Cod de culori pentru identificarea conductoarelor Felul circuitului Circuit principal (de forţă): c.1. Numărul nodului se înscrie în prima coloană a tabelului. Ordonarea informaţiilor se face grupând legăturile la nodul de care aparţin (fig. Spre exemplu. Următoarele coloane conţin reperul de identificare al clemei şi al bornei de aparat. între care se realizează conexiunile. Marcarea nodurilor se efectuează prin numere naturale de la 1 la n. Circuit secundar (comandă.c. Circuit secundar (comandă.a. sau c.12. interconectate prin conductoare. . începând cu circuitele de forţă.16.1.) c.în care s-au numerotat succesiv 21 de noduri. Diametrul şi culoarea conductoarelor se trec în ultima coloană.c.16).

1. Schema uzuală de pornire directă şi inversare a sensului de rotaţie pentru motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit (fig. reglare a turaţiei. frânare şi reversare.2. Inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron. Scheme de acţionări electrice Acţionările cu motoare asincrone şi de curent continuu constituie subansamble importante ale instalaţiilor industriale şi se disting prin scheme electrice specifice de pornire.1) este redactată folosind metoda reperării circuitelor. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2. Fig. .1.2.2.

Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat (fig. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se face prin metoda grilei. Starea celor două contacte A-B şi C-D ale comutatorului S1 cu trei poziţii ∆/0/YY se explicitează în diagrama de contacte.2. Înfăşurarea de excitaţie F1.2. în punte semicomandată. Comanda motorului asincron cu două turaţii. Acţionările cu motoare de curent continuu necesită o reţea de alimentare adecvată L+. L. .3.(fig. pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie independentă M1 se realizează prin modificarea tensiunii rotorice cu ajutorul convertorului miniatură monofazat. A2 se recunosc în schema desfăşurată prin atribuirea aceluiaşi reper de identificare M1 şi prin notarea bornelor în conformitate cu STAS 3530-71. F2 şi cea a indusului motorului A1. Pornirea reostatică şi frânarea dinamică a motorului asincron cu rotorul bobinat. În schema din figura 2. iar oprirea are loc prin frânare dinamică. Procesele tranzitorii de pornire şi frânare sunt comandate prin relee de timp cu temporizare la acţionare K4T şi revenire K5T.4).2. Bornele convertorului A1 s-au marcat în schemă prin codul înscris pe echipament. Fig. se distinge de variantele redate în lucrarea  4.65-66 prin utilizarea unui comutator rotativ S1 pentru selectarea regimului de viteză.5.p.2) se realizează cu o treaptă de rezistenţă.2. prezentată în figura 2.

Pornirea reostatică.3. reversarea şi frânarea dinamică a motorului de curent continuu. Reglarea turaţiei motorului asincron prin modificarea numărului de perechi de poli.2.2. . Fig.Fig.4.

ale căror principii de întocmire sunt ilustrate prin zece exemple semnificative. Dispozitivele semiconductoare se notează prin litera V. este redată în figura 2.5. . dioda electroluminescentă prin H.b).Fig. 2.2 Scheme electronice Echipamentele electronice din structura instalaţiilor industriale se reprezintă prin scheme electrice de circuite. Scheme electronice cu componente discrete Sursa de tensiune stabilizată pentru circuitele TTL. iar cercul reprezentând capsula tranzistorului de reglaj serie V3 nu se figurează (fig. atât în vechea standardizare cât şi conform actualelor norme de reprezentare grafică şi de simbolizare literal-numerică.2.6. Pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu alimentat prin convertor. a.2.6. realizată cu componente electronice discrete.

f) redau în conformitate cu standardele în vigoare circuitele electronice destinate instruirii practice a studenţilor Facultăţii de Electrotehnică (1).e.8).9).6.2.7 d.c transpun în noua simbolizare scheme de uz didactic din laboratorul de Electrotehnică şi maşini electrice (4). pentru circuite TTL: a – simbolizare literal-numerică veche.b. stabilizatoarele β A 723 – circuite integrate liniare – se simbolizează prin A1 şi A2. Sursă de tensiune stabilizată 5V.2. b – simbolizare literal-numerică nouă. deoarece se asimilează categoriei „ansamble şi subansamble funcţionale”. b. Cu litera A se notează şi amplificatorul operaţional β A 741 din schema ohmmetrului electronic (fig. Desenele din figurile 2. Scheme electronice cu circuite integrate liniare În schema sursei de tensiune stabilizată 15 V (fig. .2. Următoarele trei scheme (fig.2.Fig.7 a. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se realizează prin metoda tabelară.

convertoare”). Grupurile R1-C1.10.7.F. iar trigger-ele Schmitt D1. D3 corespunde notaţiilor din cataloagele pentru circuite integrate elaborate de I. Scheme electronice cu circuite integrate logice Canalele de intrare şi ieşire ale echipamentelor de comandă numerică sunt realizate. 2.2.2. D2 îmbunătăţesc frontul semnalelor de intrare. Reprezentarea grafică a elementelor D1.13. . Porţi logice şi bistabile sunt utilizate şi în blocul de comandă a motorului pas cu pas din figura 2. R2-C2. D2.R.2.11). c.Fig. într-un mare număr de aplicaţii (fig. respectiv „dispozitive de memorie” notate cu litera D. Circuite electronice cu componente discrete. S2.S.Băneasa(12) şi Microelectronica(13). S3. R3-C3 elimină efectele perturbatoare ale vibraţiilor contactelor mecanice S1. Comanda inversării sensului de rotaţie a unui motor de curent continuu (fig.12) este implementată prin porţi logice şi bistabile („elemente binare”. cu circuite integrate logice notate prin litera D şi optocuploare simbolizate prin litera U (categoria „Modulatoare.

Fig. .8.5 A pentru amplificatoare operaţionale.2. Sursă de tensiune stabilizată ± 15 V / 0.

(1…10)kΩ . .2.9. (0. Ohmmetru electronic cu 4 game de măsurare: (0…1)kΩ .Fig.1…1)MΩ . (10…100)kΩ .

Fig.Fig.2.11.10. .2. Canal din modulul de intrare ICD 32 al Automatului programabil AP 101. Canal din modulul de ieşire ETA 80 al Automatului programabil AP 101.

utilizând circuite integrate logice.12. Comanda inversării sensului de rotaţie a motorului de curent continuu. .2.Fig.

reactiv. . Reglarea turaţiei şi inversarea sensului la motorul pas cu pas. tetrafazat.Fig.2.13.

.Fig.2.14. Sistemul de afişare a cotei la maşini unelte (NUMEROM 306).

Post de calcul şi afişare a erorii pentru un sistem de automatizare şi verificare a contoarelor industriale (conform proiectului SETACD128 – I. .Fig.E.2.A.Timişoara).15.M.

Simbolizarea C. fără a detaila schema logică internă. 5) şi blocul comun de ieşire (fig..3) şi a unui sistem de simbolizare literalnumerică a relaţiilor de dependenţă logică (tabelul A.1b). Numărătorul D7 s-a reprezentat evidenţiind cele patru elemente logice constitutive (bistabile). CDB 447) sau o combinaţie de conturi (de ex. decodificatoarele D8. 14.14) este realizat cu circuite logice integrate pe scară medie (numărătoarele D1.4). borna 14 reprezintă intrarea de ştergere (R).2.A. împreună cu mai multe simboluri.1). borna 15 este intrarea de informaţie (D). 4.Sistemul de afişare a cotei la maşinile-unelte româneşti (fig.1a) care cuprinde intrările comune (terminalele 11.2). iar 4 şi 5 constituie intrări dinamice de numărare în sens invers (-) şi respectiv în sens direct (+)..I. având amplificare la ieşire.. Prin simbolul „C3” se precizează relaţia de dependenţă logică între intrarea 11 şi intrarea 15. Definirea completă a funcţiei logice a unui circuit necesită. Circuitele logice se reprezintă printr-un contur (de ex. etc.2) este necesară examinarea atentă a recomandărilor Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10). CDB 4192). (fig. SRG 4 indică pentru D4 funcţia de registru de deplasare cu 4 cifre binare.H7. iar BCD/7 SEG ► precizează că D1 este un convertor de cod binar zecimal/afişaj cu 7 segmente.A.A. în plus. elaborată de Institutul de Proiectări pentru Automatizări.E. .2. la care se aliniază şi standardizarea română.…. Astfel CTRDIV 10 defineşte pe D7 ca un numărător decadic (modulo „10”).15) prezintă avantajul că evidenţiază relaţiile dintre intrările şi ieşirile unui circuit. blocul comun de comandă (fig. recurge la Recomandarea 617 a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10). Astfel. pentru D7.D7. Funcţia logică a circuitului este precizată de simbolul de definire generală (tabelul A. Destinaţia fiecărei intrări/ieşiri este precizată de simboluri în interiorul conturului (tabelul A. Simbolul la intrarea 11 a circuitului D7 indică faptul că stării logice externe „0” („1”) îi corespunde în interior o stare logică opusă „1” („0”).. utilizarea unor simboluri grafice pentru intrări/ieşiri (tabelul A. Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat din Timişoara.D14) şi dispozitive de afişare cu 7 segmente H1.. În scopul interpretării corecte a schemelor cu circuite logice şi a unor date de catalog (fig.. Documentaţia tehnică desenată.... având numărul de identificare „3”.

. Analog se simbolizează şi celelalte tipuri de memorii: PROM=PROGRAMMABLE READ ONLY MEMORY.Y pot fi înlocuite prin indicaţii asupra codurilor MUX Multiplexor DX Demultiplexor Sumator ∑ P-Q Scăzător Simbolul Semnificaţie Multiplicator ∏ COMP Comparator Unitate aritmetică şi logică ALU (ARITMETIC AND LOGIC UNIT) Monostabil G Astabil (generator de impulsuri) Registru de deplasare (SHIFT SRGm REGISTER). RAM=RANDOM ACCES MEMORY. FIFO=FIRST-IN/FIRST-OUT MEMORY. m= număr de cifre binare CTRDIV Numărător modulo „m” m (COUTER DIVIDER) ROM* Memorii. m1 x m2 m2= cifre binare/cuvânt * ROM=READ ONLY MEMORY. decodificator). Tabelul A.1 Simbolul & ≥1 =1 Semnificaţie Element ŞI (AND) Element SAU (OR) Element SAU EXCLUSIV (EXCLUSIV OR) 1 Registru tampon Amplificator Trigger Schmitt ΙΙ Convertor de cod X/Y (codificator.ANEXĂ Simboluri de definire generală a funcţiei circuitului logic. m1= număr de cuvinte. X.

a – bloc comun de comandă.Fig. Simboluri compuse pentru circuite logice.2 .A1. b – cu bloc comun de ieşire. Simboluri în interiorul conturului unui circuit logic Tabelul A.

în sens direct. cu impedanţă redusă în starea logică „1” Ieşire cu trei stări Intrare de validare (ENABLE) Intrările de comandă ale bistabilelor(R=RESET S=SET C=CLOCK T=TOGGLE) Intrările de informaţie ale bistabilelor Segmentele unui element de afişare Intrări de numărare („+”. Ieşire în gol. BC=BORROW-OUT.….K.S. BG=BORROWGENERATE) R.S.Simbolul Semnificaţie Intrarea dinamică (o tranziţie între nivelele logice „0” şi „1” produce starea logică tranzitorie internă „1”).C. „m” este echivalentul zecimal al ponderii cifrei binare).„-„ – în sens invers Intrarea unui operand P sau Q (reprezintă o cifră binară a unui operand asupra căruia se execută operaţii matematice.T J. cu impedanţă redusă în starea logică „0” Ieşire în gol .D a. Semnificaţie Simbol de grupare a cifrelor binare („m” este cea mai mare putere a lui 2 din grup) Intrare/ieşire este permanent la „1” logic Intrările: „mai mic decât” / „mai mare decât” / „egal” ale unui comparator Intrările/ieşirile de „împrumut ale unui element aritmetic (BI=BORROWIN.R.g Simbolul .

Intrările/ieşirile de „transport” („CARRY”) ale unui element aritmetic Π Σ P-Q ϕ m Rezultatul unei multiplicări (Π ). adunări (Σ ) sau scăderi (P-Q) Faza tactului ( „m” este numărul de fază al tactului) Conexiune pentru un condensator/rezistor exterior Informaţie suplimentară [….3 Simbolul Semnificaţie Negare logică * Indicator de polaritate * Indicator de sens al fluxului de informaţie Simbolul Semnificaţie Intrare/ieşire fără informaţie logică Intrare pentru semnale analogice Intrare pentru semnale numerice Indicatorul de negare se foloseşte în schemele logice de principiu.] Simboluri grafice pentru intrările şi ieşirile circuitelor logice Tabelul A. R. S) notate cu „m” Enm validează intrările/ieşirile Adresele „m” nu sunt selectate Cm blochează intrările de date „m” Enm blochează * . Timpul dependenţei Adresă (ADRESS) Comandă (CONTROL) Validare Tabelul A. iar indicatorul de polaritate în schemele de circuite. Simbolizarea literal-numerică a dependenţei logice.în starea numeric* „1” logic „0” logic Am Cm Enm Am selectează adresele notate cu „m” Cm validează intrările de date (D. K. J.4 Simbolul Intrarea/ieşirea marcată printr-un simbol literal-numeric este literal. pentru a preciza ca stării logice externe „0” („1”) la o intrare/ieşire îi corespunde starea logică internă „1” („0”).

R=„0” Vm impune starea „1” logic Vm efectuează SAU cu intrărilor/ieşirilor „m” intrările/ieşirile „m” Simbolul literal apare la intrarea/ieşirea care influenţează starea logică a altor intrări sau ieşiri şi este însoţit de un număr natural „m”.(ENABLE) ŞI (AND) Mod (MODE) Negare (NEGATE) Ştergere (RESET) Înscriere (SET) SAU (OR) * Gm Mm Nm Rm Sm Vm „m” intrările/ieşirile „m” Gm efectuează operaţia logică Gm impune starea „0” „ŞI” cu intrările/ieşirile „m” logic la intrările/ieşirile „m” Mm selectează modul de lucru Modul „m” nu este notat cu „m” selectat Nm aduce în stare Fără efect complementară intrările/ieşirile „m” Rm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”0”. . Fiecare intrare/ieşire influenţată este marcată cu acelaşi număr de identificare „m”. R=”1” Sm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”1”.

2.Fig. Configuraţia pinilor şi simbolurile logice ale unor circuite integrate (21).A. Şase invertoare de putere. ieşiri cu colector în gol (30 V). . b – CDB451: Doi operatori ŞI-SAU-NU cu 2x2 intrări. c – CDB474: Două bistabile tip D cu comutare pe front. a – CDB406. d – 74LS90: Numărător decadic.