SCHEME ELECTRICE

CUPRINS 1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice ( STAS 12120/1-83 ) 1.2. Semne convenţionale 1.3. Simbolizarea literal-numerică 1.4. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată 1.5. Scheme şi tabele de conexiune 2. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2.1. Scheme de acţionări electrice 2.2.Scheme electronice ANEXA BIBLIOGRAFIE

1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice

Schemele electrice, cuprinse în documentaţia tehnică, servesc la execuţia, montarea, exploatarea şi depanarea instalaţiei. După scopul urmărit, schemele electrice se clasifică în: - EXPLICATIVE (funcţionale, de circuite, echivalente ) - DE CONEXIUNE (exterioare, interioare, la borne ) - DE AMPLASARE Schemele explicative permit înţelegerea funcţionării sau efectuarea calculelor de proiectare a instalaţiilor electrice. O schemă funcţională redă într-o reprezentare grafică simplă principiul de funcţionare a instalaţiei electrice (fig.1.1).

Fig.1.1. Schema funcţională a sistemului de reglare a turaţiei unui motor de curent continuu. Schema de circuite ( fig.1.2) reprezintă prin semne convenţionale toate circuitele unei instalaţii şi permite înţelegerea în detaliu a funcţionării.

Fig.1.2. Schemă de circuite. Motor asincron comandat prin buton normal deschis.

Calculul unui circuit sau a unui element de circuit se realizează cu ajutorul unor scheme echivalente (fig.1.3).

Fig.1.3. Scheme echivalente: a.) transfigurarea triunghi-stea a rezistoarelor; b.) echivalenţa unei bobine reale cu un circuit R-L serie. Schemele de conexiuni sunt destinate execuţiei şi verificării conexiunilor unei instalaţii. Legăturile electrice între diferite părţi ale unui instalaţii, cum ar fi: panouri de comandă, tablouri de alimentare, motoare electrice, aparataj electric amplasat pe utilaj, sunt reprezentate prin scheme de conexiuni exterioare. Schema din figura 1.4,a redă conexiunile realizate prin cablurile W1, W2, W3 între reţeaua de alimentare L1, L2, L3, panoul de acţionare A1, motorul M1 şi butonul S1.

Fig.1.4.Scheme de conexiuni exterioare (a) interioare (b) şi la borne (c). Schema de conexiuni interioare constituie reprezentarea grafică a legăturilor dintre aparatele aflate în interiorul unui echipament (panou de comandă, dulap de acţionare etc.). În figura 1.4,b sunt prezentate conexiunile dintre siguranţele fuzibile F1, F2, F3 şi contactorul K1, realizate în interiorul panoului de acţionare A1, prin intermediul şirurilor de cleme X1, X2, X3. O schemă de conexiuni la borne reprezintă bornele unui aparat şi conductoarele conectate la acestea. Figura 1.4,c redă conexiunile la bornele siguranţei fuzibile F1. Clasificarea schemelor electrice după metoda de reprezentare are în vedere: a – numărul de conductoare şi aparate similare, figurate printr-un semn convenţional unic (reprezentare monofilară şi multifilară);

c – corespondenţa între poziţiile semnelor convenţionale pe schemă şi dispunerea fizică a aparatelor în instalaţie (reprezentarea topografică). Un exemplu de reprezentare monofilară şi multifilară a unui circuit trifazat se prezintă în figura 1.b – dispunerea relativă a semnelor convenţionale corespunzătoare elementelor unui aparat (reprezentarea asamblată. semiasamblată şi desfăşurată). În figura 1.1. Reprezentarea asamblată constă în desenare a grupată a părţilor componente ale unui aparat şi este aplicabilă la scheme simple. dar sunt desenate legăturile mecanice între acestea (fig.6.5.a.5. Metoda implică . părţile componente ale unor aparate sunt dispersate în schemă. În reprezentarea semiasamblată.6. Reprezentare asamblată (a). semiasamblată (b) şi desfăşurată (c) a unei scheme de circuite.b).1. Fig. părţile componente ale contactorului K1 şi respectiv ale releului termic sunt reprezentate unele lângă altele.1. Reprezentarea monofilară (a) şi multifilară (b) a unui circuit trifazat.6. Fig.

Anglia. fapt ce facilitează integrarea industriei electrotehnice româneşti în circuitul economic mondial.intersectarea traseelor de circuite în scheme de complexitate ridicată..I. puse de acord cu recomandările Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C. Înfăşurare. Semne convenţionale pentru schemele electrice (STAS 11381) Tabelul 1. se renunţă la figurarea bornelor de aparate şi maşini. Japonia.U.). 1. Semn tolerat Bobină cu miez de fier Condensator Condensator variabil Bornă Derivaţie Priză şi fişă Cablu . Reprezentarea desfăşurată (fig.c) se distinge prin figurarea elementelor aceluiaşi aparat în zone diferite ale desenului. Astfel.2.1.I. Normele C.1. S. ceea ce determină reducerea calităţii desenului.6.1. care cuprinde peste 40 de secţiuni. STAS 11381 este un standard elaborat pe părţi. unele în curs de redactare. Toate părţile componente ale unui aparat sunt notate în schemă cu acelaşi simbol literal-numeric. iar în csazul dispozitivelor semiconductoare cercul reprezentând capsula se desenează în situaţii speciale (de ex. când un terminal este conectat electric la capsula metalică).A. Semn recomandat b.).). Semne convenţionale Echipamentul electric se reprezintă prin semne convenţionale standardizate (tab. Franţa etc.E. sunt aplicate într-un mare număr de ţări (Germania.1 Semnul Denumirea Rezistor Potenţiometru Bobină. Inductivitate. Noile semne convenţionale se remarcă prin simplitatea desenului.E. într-un mod ce permite urmărirea logică a circuitelor şi înţelegerea uşoară a funcţionării instalaţiei. Rusia. a.

la acţionare. b-NI Mişcare întârziată.Semnul Denumirea Legare la masă Legare la pământ Legare la pământ de protecţie Element galvanic sau de acumulator OBS: linia lungă este polul pozitiv Contact normal deschis (ND) Contact normal închis (NI) Contacte ale limitatorului de cursă : a-ND .1 (continuare) . OBS: Întârzierea are loc în sensul deplasării arcului către centrul său Contacte ND cu temporizare: a .la revenire Tabelul 1. b .

b – la revenire Lampă de semnalizare Semnul Denumirea cu .Semnul Denumirea Contact principal contactorului al Contact de forţă normal închis Contact comutator Contact NI al releului termic Legătură mecanică Comandă mecanică manuală (semn general) Comandă prin împingere Comandă prin tragere Comandă prin rotire Butoane acţionate prin împingere: a – ND. OBS: În schemă se precizează tabelul de comutare a contactelor Bobină de releu sau contactor Bobine de releu temporizare : a – la acţionare . b – NI Întrerupător mecanic (semn general) Întrerupător tripolar Întrerupător cu declanşare automată Comutator complex.

iar minusul de la anozii celorlalte . colector) Tranzistor NPN Tranzictor colectorul capsulă NPN. legat cu la Element de afişare cu şapte segmente Punte monofazată : a – reprezentare simplificată .Bobina releului maximal de curent Contacte NI cu temporizare: a – la acţionare. b – reprezentări cu figurarea diodelor. OBS : plusul punţii se obţine de la catozii a două diode. K. B-bază.catod) Diodă Zener Tiristor (G – grilă sau poartă) Diodă (LED) luminescentă (EC- Tranzistor PNP emitor. b – la revenire Avertizor acustic (hupă) Diodă semiconductoare (A.anod.

c.1 (continuare) Semnul Denumirea Element de comandă al releului termic Redresor.c. cu excitaţie serie Motor de c. cu excitaţie derivaţie Generator de c.c.Tabelul 1.c. independentă Înfăşurare de orice fel Motor de c. OBS : Săgeata arată sensul conversiei Înfăşurare de excitaţie serie Înfăşurare de excitaţie derivaţie. OBS : Înfăşurarea cu mai multe semicercuri are număr mai mare de spire Motor monofazat cu colector şi excitaţie serie Motor asincron monofazat cu fază auxiliară şi rotor în scurtcircuit . cu excitaţie independentă Autotransformator reglabil Semnul Denumirea Siguranţă fuzibilă Transformator monofazat. cu excitaţie prin magnet permanent Motor de c.

care oferă informaţii complete privind: unitatea constructivă sau funcţională în care este integrat (blocul 1). categoria din care face parte. Simbolizarea adoptată prin STAS concordă cu reglementările Comisiei Electrotehnice Internaţionale. numărul de ordine în cadrul categoriei. În majoritatea cazurilor. se utilizează un reper de identificare simplificat (vezi exemplele din tabelul 1.8). utilizabil atât în partea scrisă.1. este constituit din patru blocuri (tab. Reperul de identificare a elementului.3. notate uzual prin litere majuscule din alfabetul latin. care oferă informaţiile strict necesare. Standardul stabileşte un sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor în instalaţia electrică. Structura pe blocuri a unui reper de identificare Tabelul 1. conţinând numai acele blocuri.2 . cât şi în cea desenată a documentaţiei tehnice. Aceste litere constituie codul categoriei (partea 3A din blocul de identificare 3).2). funcţia pe care o îndeplineşte în schemă (blocul 3) şi codul de marcare a bornei (blocul 4). în cazul cel mai general.1.3). Simbolizarea literal-numerică Utilizarea unei simbolizări literal-numerice unitare are ca scop uniformizarea documentaţiilor tehnice şi simplificarea descifrării schemelor electrice la montarea şi exploatarea utilajului. Elementele ce intervin în schemele electrice pot fi grupate în 23 de categorii (tab. poziţia fizică ocupată în cadrul unui ansamblu (blocul 2).Motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Motor pas cu pas Motor sincron Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat 1.

dispozitive de temporizare şi memorare Circuit logic ŞI Liter a Categoria elementului Memorie cu ferite Tabelul 1.3 (continuare) Exemple Exemple A Amplificator operaţional Variator de turaţie B C D Termocuplu Tahogenerator .Litere reper pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. subansamble funcţionale Traductoare de mărimi neelectrice în mărimi electrice şi invers Condensatoare Elemente binare.3 Liter a Categoria elementului Ansamble.

E Dispozitive diverse Lampă iluminat Cuptor electric F G H K L M N Dispozitive de protecţie Generatoare (dispozitive de alimentare) Dispozitive de semnalizare Relee şi contactoare Bobine Motoare Dispozitive de calcul. semiconductoare Căi de transmisie. dispozitive de încercare Aparate de comutaţie pentru circuite electrice de forţă Rezistoare Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice Transformatoare Regulator Contor Osciloscop P Q R S T U Comutator Modulatoare. antene V W Indicator cu neon Liter Categoria elementului Tabelul 1. regulatoare Instrumente de măsură. convertoare Convertor analog-numeric Tuburi electronice.3 (continuare) Exemple .

F3 se identifică siguranţele fuzibile. P1Z . N1Y . iar prin F4 releul termic.a X Y Z Borne. K1F .4) printr-o literă. în figura 1.6 prin F1. Spre exemplu.1. care constituie partea 3B a reperului de identificare.releu de timp. dar trebuie să înceapă cu o literă (urmată eventual de o combinaţie de litere şi cifre) şi să fie explicitat în legenda schemei. Acest cod poate fi alcătuit arbitrar. Partea 3C a reperului. frânare) W Sumare X Multiplicare Y Analogic Z Numeric .calculator analogic. codifică funcţia pe care o îndeplineşte elementul în cadrul schemei. F2. ştergere S Introducere în memorie. Spre exemplu: K1M contactor principal. În multe cazuri este suficientă indicarea funcţiei generale (tab. K1T . fişe. Litere reper pentru identificarea funcţiei generale Tabelul 1.întrerupător automat cu rol de protecţie. socluri priză Dispozitive mecanice acţionate electric Filtre Şir de cleme Fişă- Filtru trece jos Distincţia între mai multe elemente din cadrul aceleiaşi categorii se realizează printrun număr de ordine. sfârşit de cursă) R Rearmare. înregistrare T Temporizare U V Viteză (accelerare.frecvenţmetru numeric.4 Litera reper Funcţia generală A Auxiliar B Direcţia de mişcare C Numărare D Diferenţial E F Protecţie G Încercare H Semnalizare I Integrare K Apropiere L M Principal N Măsurare Litera reper Funcţia generală P Proporţional Q Stare (pornit. oprit.

Identificarea elementelor în instalaţiile electrice de mare complexitate se face cu repere alcătuite din trei sau patru blocuri (=1S+3A-K1M:2. la simbolurile uzuale în electrotehnică : R-rezistor. .2.5 Grupa de aparate sau maşini Întrerupătoare Întrerupătoare auxiliare Contactoare Contactoare auxiliare Dispozitive de protecţie Transformatoare de măsură Aparate de măsură pentru mărimi electrice Simbol Vechi Nou Exemple a b c d e f g Q S X K K F T P . revin în notaţia nouă.noua simbolizare grupează elementele în 23 familii şi are în vedere ponderea mare a electronicii în instalaţiile electrice moderne. M-motor. .7. Comparaţia între vechiul şi noul sistem de simbolizare evidenţiază următoarele aspecte: . K1M – contactorul principal 1).literele mari şi cifrele alăturate din noua simbolizare uşurează prelucrarea documentaţiei pe calculator. Simboluri literale vechi şi noi pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. G-generator.codurile utilizate pentru identificarea unor categorii importante de elemente. în funcţie de provenienţa utilajului şi anul fabricaţiei.Modul de alcătuire a reperelor de identificare rezultă din cele 5 exemple prezentate în tabelul 1. L-bobină. În schemele de circuite relativ simple este suficientă indicarea categoriei şi a numărului de ordine.5 şi exemplificat prin schema din figura 1. cu precizarea în anumite cazuri a funcţiei generale a elementului (K 1 – contactor cu numărul de ordine 1. reprezintă reperul de identificare complet pentru borna 2 a contactorului principal 1 din subansamblul A al ansamblului 3. cuprins în instalaţia 1S). Sistemul de simboluri literal-numerice folosite în ţara noastră până în 1983 este prezentat în tabelul 1. T-transformator. .semnale convenţionale simple din actualele standarde reduc substanţial timpul necesar desenării unei scheme electrice. Documentaţiile tehnice existente în întreprinderi conţin diferite sisteme de identificare a elementelor. C-condensator. Schemele de conexiuni implică utilizarea unui reper care conţine obligatoriu codul de marcare a bornei (K1M:2 – borna 2 a contactorului principal 1).

semiconductoare Rezistoare Alte dispozitive de acţionare Dispozitive complexe n p r s G V R Y A Amplificator D Memorie cu ferite u E Cuptor electric N Regulator U Convertor de frecvenţă Elemente logice y D Circuitul logic SAU . transformatoare m M T Redresoare Tuburi electronice.Avertizoare luminoase şi acustice Condensatoare şi bobine h H C k L G Maşini.

Armături mecanice diverse v E Robinet .

1.1. Circuitele se desenează pe direcţie orizontală sau verticală (fig. Reprezentarea desfăşurată. reperul de identificare K2 din fig.Fig. Dacă schema se extinde pe mai multe file. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată Schema de circuite se întocmeşte în scopul înţelegerii în detaliu a funcţionării instalaţiei.1. 2.9).1.4. hupe etc.8 a. desemnează atât bobina contactorului. reperul de identificare se înscrie în stânga (deasupra) aparatului. lămpi de semnalizare. În documentaţia tehnică se preferă dispunerea verticală (fig. Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-numerică. . Formatul recomandat pentru schemele de circuite este A3. 1. bobine de contactoare şi relee.7. Spre exemplu. în circuitele desenate pe verticală (orizontală). cât şi cele 6 contacte ale acestuia. manipularea.8). Schema din figura 1. acestea se numerotează astfel încât să fie evidenţiată legătura între ele.) se amplasează la dreapta circuitelor în cazul dispunerii orizontale sau la partea inferioară pentru schemele desenate pe verticală. iar codul bornelor în dreapta (dedesubt).8 se extinde pe două file. Părţile componente ale unui element se recunosc în schema desfăşurată prin faptul că au atribuit acelaşi reper de identificare.b. cuptoare. caracterizată prin desenarea dispersată a părţilor componente ale fiecărui element. deoarece permite urmărirea cu uşurinţă a fiecărui circuit. Aşa cum rezultă din aceiaşi figură. cuplaje electromagnetice. îndosarierea şi desenarea asistată de calculator. furnizării datelor pentru alcătuirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. efectuării montajului şi depanării. Receptoarele circuitelor (motoare. notate sub forma număr filă/număr total de file: FILA 1/2 şi FILA 2/2. este cel mai frecvent utilizată în documentaţia tehnică. 3.1. pentru a facilita urmărirea circuitelor.

tensiuni). aparatele de protecţie (curentul de serviciu al releului termic). În scopul unei informări rapide asupra echipamentului electric. de regulă.b). schema poate conţine date privind motoarele (putere. cu linii groase.8. Schemă desfăşurată. Dimensiunile acestor zone depind de mărimea filei şi complexitatea schemei. În schema desfăşurată.1. de exemplu.a. Orientarea semnelor convenţionale poate fi făcută în orice direcţie. Starea contactelor pentru comutatoare cu mai multe poziţii şi în cazul aparatelor care nu sunt acţionate electric sau manual se specifică într-o indicaţie anexă (fig. turaţie). Circuitele principale ale platoului electromagnetic (fila 1/2). marcate. prin litere de sus în jos (rânduri) şi numere de la stânga la dreapta (coloane). în cazul dispunerii pe verticală a circuitelor (fig. Metoda grilei. 7. Ordonarea se face de la stânga spre dreapta. protecţie.1.8. Sublinierea importanţei unui element în cadrul schemei se poate realiza prin modificarea grosimii liniei simbolului grafic. Circuitele de forţă (parcurse de curenţi mari) se desenează. UAA 145) etc.4. Fig.8. iar circuitele de comandă.a. Repararea amplasării semnelor convenţionale în cadrul schemei desfăşurate se efectuează în trei moduri: a. transformatoarele (putere aparentă. circuitele se ordonează pe grupe funcţionale: alimentare generală. 8.a. circuite de comandă şi protecţie. .a. semnalizare. codul dispozitivelor semiconductoare (BC 171.10). Fiecare filă este divizată în zone rectangulare (fig. Semnele convenţionale din schema de circuit redau poziţia de repaus a aparatelor (în absenţa curenţilor prin bobine şi a acţiunilor mecanice asupra butoanelor sau limitatoarelor). Dimensiunea semnelor convenţionale se alege astfel încât să permită înscrierea informaţiilor suplimentare şi evidenţierea particularităţilor de conectare a elementului.1. respectând succesiunea logică a operaţiilor de comandă a instalaţiei.b).1.8. circuite de forţă.b). măsură se trasează cu linii subţiri (fig.1. circuite de semnalizare etc. 5. 6.

1. .8. Schemă desfăşurată.b. Circuitele de comandă şi semnalizare ale platoului electromagnetic (fila 2/2).Fig.

8. Fig.1.8. Numărul diviziunilor trebuie să fie divizibil cu doi. Amplasarea fiecărui semn pe o schemă se poate indica. În cazul formatelor mai mari decât A3 se recomandă utilizarea diviziunilor cu lungimea (25…75) mm.10.b având reperele de amplasare .1. determinarea poziţiei contactelor contactorului K1 din fig.a. În schemele de circuite este admisă utilizarea unor repere de amplasare simplificate (ex. Indicarea stării contactelor sub formă tabelară (a) şi prin diagrame de stare (b). urmat de litera şi numărul care definesc zona rectangulară (ex. Literele şi cifrele de marcare a zonelor se înscriu în exteriorul chenarului (zona neutră a formatului). în cazul cel mai general. prin numărul de ordine al filei.1.a. b – metoda reperării (numerotării) circuitelor. Variante de reperare a amplasării semnelor convenţionale: a – metoda tabelară. în fig.Fig.1. ampermetrul P2 din fila 1. linia C şi coloana 10 are reperul de amplasare 1/C 10).9.

Numerotarea circuitelor din schemă se face în continuare.a). 2/10.9.8. Fazele unui circuit trifazat se numerotează cu aceiaşi cifră (ex.a). Reperele de identificare a semnelor convenţionale se înscriu întrun tabel amplasat de-a lungul unei margini a formatului (fig. lampă de semnalizare). pe baza reperelor de amplasare.9. 2/3. notaţia K4F/(1/C5) din fig.1. condensatoare.a) sau prin alte notaţii precizate în STAS (ex.1/C3. Semnul convenţional de bornă (o sau •) nu se desenează în schema desfăşurată. Spre exemplu.a. decât în cazuri bine justificate.b). Prin aceasta se asigură identificarea cu uşurinţă a contactelor în schemă. bornele R şi A ale contactorului K1 din fig. în care prima cifră evidenţiază fila. 1/C3. de la forţă spre comandă.1. Uneori.1. 1.1 pentru circuitul trifazat din fig.b).8.1. protecţie şi legare la masă se notează prin simbolurile alfa-numerice din tabelul 1.1.1.8.1. Poziţia fiecărui reper este determinată de intersecţia cu latura tabelului a perpendicularei trasate din centrul semnului convenţional.b). bornele 1 şi 2 ale siguranţei F1 din fig. Marcarea alfa-numerică a extremităţilor conductoarelor Destinaţia conductoarelor Faza 1 Reţea trifazată Faza 2 Faza 3 Conductor neutru Pozitiv Reţea de curent continuu Negativ Median Conductor de protecţie legat la pământ Conductor de protecţie şi conductor neutru confundate Conductor de legare la pământ Masă. se marchează cu un număr de ordine (fig. Metoda reperării circuitelor. sub forma unei scheme anexe (fig. Fiecare circuit. reperul de amplasare a bobinei se înscrie sub simbolul contactelor de releu sau contactor. b. c. contact de automenţinere.6 Simbolul alfa-numeric L1 L2 L3 N L+ LM PE PEN E MM .6. Sistemul de contacte ale unui releu sau contactor se prezintă în linie cu circuitul în care se află bobina acestuia. Tabelul se poate structura în rânduri sau coloane ce grupează elemente de acelaşi tip (rezistoare. 2/D3. Marcarea bornelor şi a extremităţilor conductoarelor este necesară la întocmirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. 9.11.9. 10.d) sau a unui tabel de componenţă (fig. 1/3. Metoda tabelară.1. iar a doua numărul coloanei).c. dispozitive semiconductoare în scheme electronice) sau elemente ce aparţin aceleiaşi subunităţi (constructive sau funcţionale).b indică amplasarea bobinei releului maximal de curent K4F în zona rectangulară C5 a filei 1. Bornele elementelor de circuit se marchează în schemă prin codul înscris pe echipament (ex. Extremităţile conductoarelor de alimentare. şasiu Tabelul 1.1. 2/B10 se poate efectua prin reperele simplificate 1/3. definit ca o linie orizontală sau verticală pe care se reprezintă cel puţin un element (siguranţă.11. şi se precizează totodată ansamblul elementelor componente ale unui contactor sau releu.

1. Scheme şi tabele de conexiuni Documentaţia tehnică de execuţie a unei instalaţii electrice cuprinde întotdeauna scheme sau tabele de conexiuni exterioare şi interioare. Legenda explicitează denumirea elementelor şi uneori funcţia sau alte caracteristici tehnice. figurarea bobinei şi a reperului ei de amplasare este obligatorie.1.a.12). atunci amplasarea lor se face în altă zonă a schemei de circuite sau pe un document separat. . 1. În această situaţie.b). d – legenda simbolurilor de reprezentare a diferitelor contacte.5. denumit magnetă (fig. 11. care se întocmesc pe baza schemei desfăşurate (fig. în care se înscriu elementele instalaţiei. Variante de prezentare a reperelor de amplasare pentru bobina şi contactele unui contactor: a – schemă anexă. Dacă nu este posibilă introducerea schemelor anexe sau a tabelelor de componenţă în linie cu circuitul în care se află bobina. c – schemă anexă simplificată. b – tabel de componenţă.1. fie prin semne convenţionale standardizate sau nestandardizate. În schemele desfăşurate se recomandă introducerea unei legende.Fig.11. 12. Destinaţia fiecărui circuit sau grupă de circuite se redă fie printr-un text într-un spaţiu rezervat la marginea schemei. dar explicitate în proiect. în ordinea alfabetică şi numerică a simbolurilor.8.

cerc M1). Schema de conexiuni exterioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor între părţile componente ale unei instalaţii (fig.13). dacă documentaţia tehnică nu conţine un „jurnal de cabluri” (ex. iar conexiunile dintre ele se desenează prin linii individuale (ex. Echipamentele din compunerea instalaţiei se reprezintă prin forme geometrice simple (ex. cablurile W1. dreptunghi A1. Schema electrică desfăşurată a acţionării unui motor asincron. W 1.12. W2 tip CZZ 4 x 2. Schema poate cuprinde şi informaţii despre tipul şi lungimea cablurilor sau a conductoarelor de legătură. W2). şirul de cleme X1). conductorul de legare la pământ E) sau grupate în cabluri (ex. a.Fig.1. . Semnul convenţional al fiecărui conector este însoţit de un reper de identificare (ex. respectiv 2 m şi conductorul de legare la pământ Cu 16 mm2 din fig.13).1.1. cu lungimile de 5 m.5 mm2.

Fig.14 se prezintă schema de conexiuni din interiorul panoului de acţionare A1. .13.Schemă de conexiuni exterioare b.12). Schema de conexiuni interioare a unui panou de acţionare (întocmită pe baza schemei de circuite din fig. În figura 1. Schema de conexiuni interioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor dintre aparate în interiorul unei unităţi de montaj.1.14. întocmită pe baza schemei desfăşurate din figura 1.1.12. Fig.1.

e – sistem mixt (adresa bornei opuse şi numărul conductorului). fără însă a respecta o anumită scară a desenului. Conductoarele de conexiuni se pot trasa în întregime sau se figurează numai capetele de legătură la aparate şi cleme.7 se referă la o conexiune individuală.14. care face legătura între bornele S1:7 şi F4:2). secţiunea şi culoarea conductoarelor se specifică într-o NOTĂ (fig. schema de conexiuni interioare s-a desenat fără reprezentarea completă a legăturilor.5 5m 4 L3 X1:3 mm2 PEN X1:4 Panou de X1:5 M1:U Motor CYY W2 acţionare X1:6 M1:V M1 4 x 2. Tabel de conexiuni exterioare.5 mm2 se pot înlocui cu 4 conductoare FY 2. Tabel de conexiuni exterioare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig. iar marcarea conductoarelor s-a realizat prin adresa capătului opus al legăturii şi numărul de ordine al conexiunii (ex.1. c. b – adresa bornei opuse.1. c – adresa ambelor borne la care se racordează conductorul.1.5 2m 4 A1 X1:7 M1:W mm2 X1:8 M1:PE E M1 Centura de Cu 2m 1 2 pământare 16 mm Notă: Cablurile CYY 4 x 2. Fig. Amplasarea elementelor pe desen trebuie să reflecte. dispunerea efectivă din echipament (reprezentare topografică).1.14) sau prin semne convenţionale. pe cât posibil.15.5 mm2 în tub de protecţie etanş lăcuit PEL 11. În figura 1.1.12) Tabelul 1. Indicaţiile cuprinse în schema de conexiuni exterioare (fig.14).13) se pot prezenta şi tabelar. F4:2/3 – marcaj la un capăt al conductorului de conexiuni 3. . Diferite posibilităţi de marcare a capetelor unui conductor prin tile sunt prezentate în figura 1. Tipul.15. Fiecare rând al tabelului 1. d – marcare independentă de borne (numărul nodului).Elementele schemei de conexiuni se reprezintă prin forme geometrice simple (dreptunghiuri în fig. Sisteme de marcare a conductoarelor prin tile: a – adresa bornei de conectare.7 Identificare Pleacă de la Soseşte la Cablu cablu Tip Lungi Conductoare (marcă) me utilizare L1 X1:1 Panou de CYY W1 Reţea L2 X1:2 acţionare 4 x 2.

Y – izolaţie de PVC). În anumite cazuri. pe cât .9). Tabelul de conexiuni cuprinde date privind bornele de racordare.5 N 5 X1:5 F5:A 2. secţiunea şi culoarea izolaţiei conductoarelor (tab. în tabelul de conexiuni exterioare se specifică în plus. GV – galben-verde. N – negru.1.5 N 3 F1:2 K1:R 2. secţiunea. tipul cablului.5 N 7 Q1:4 F2:1 2.Spre exemplu.1.5 N 4 K1:A F5:R 2.5 N 2 Q1:2 F1:1 2. acelaşi volum de informaţii. lungimea şi numărul conductoarelor.5 N 8 F2:2 K1:S 2. Circuit de forţă 1 X1:1 Q1:1 2.5 N 9 K1:B F5:S 2. tipul. primul conductor al cablului W2 realizează conexiunea între clema X1:5 din panoul de acţionare A1 şi borna U a motorului M1. d.5 N Nul de protecţie şi de lucru PEN 16 X1:4 2.8) este preferat unei scheme.5 N Nod Clemă Aparat-bornă Cond.1.5 N 11 X1:3 Q1:5 2. Tabel de conexiuni interioare.50 V X1:8 punte Circuite de comandă semnalizare X1:8 punt 16 X1:9 K1:0 H2:2 1 GV a X1:10 H1:2 1 GV 2a F1:1 F4:1 1R 17 F4:2 S1:7 H1:1 1R K1:6 1R 18 S1:9 S2:4 K1:2 1R 19 S2:2 F5:1 K1:4 1R 20 F5:3 K1:1 1R 21 K1:8 H2:1 1R Notă: Conductoare de tip FY (F – utilizare în instalaţii fixe.5 N 12 Q1:6 F3:1 2. 15 X1:7 F5:C 2. Conexiunile se înscriu succesiv în tabel.8 Nod Clemă Aparat-bornă Cond.5 N 10 X1:6 F5:B 2. un tabel de conexiuni interioare (tab.12) Tabelul 1. deoarece prezintă într-o formă grafică mai simplă şi un spaţiu mai redus. Tabel de conexiuni interioare pentru un panou de acţionare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig.5 N 13 F3:2 K1:T 2.5 N 6 X1:2 Q1:3 2. R – roşu.5 N 14 K1:C F5:T 2. Dacă proiectul nu cuprinde un jurnal de cabluri distinct.

8 s-a întocmit pe baza schemei desfăşurate din fig. Circuit secundar (comandă. Marcarea nodurilor se efectuează prin numere naturale de la 1 la n. S2:4 şi K1:2.) c.c. Tabelul 1. între care se realizează conexiunile. iar nodul 18 cuprinde conexiunile succesive între bornele S1:9. interconectate prin conductoare. Spre exemplu. Cod de culori pentru identificarea conductoarelor Felul circuitului Circuit principal (de forţă): c. Ordonarea informaţiilor se face grupând legăturile la nodul de care aparţin (fig. Circuit secundar (comandă.1.a. Definirea nodurilor în schemele de circuite ca un ansamblu de două borne (nodul 8) sau mai multe borne (nodul 17). nodul 10 corespunde legăturii între clema X1:6 şi borna F5:B. sau c.16.c.9 Culoarea izolaţiei Negru (N) Roşu (R) Albastru (A) Verde-galben (V-G) Albastru deschis (B) Fig. iar tipul conductoarelor se specifică într-o NOTĂ de subsol. .în care s-au numerotat succesiv 21 de noduri. semnalizare etc. Următoarele coloane conţin reperul de identificare al clemei şi al bornei de aparat.a.12.16).1. Numărul nodului se înscrie în prima coloană a tabelului.) c.1. începând cu circuitele de forţă.posibil în ordinea execuţiei fizice a legăturilor între cleme şi aparate sau între bornele a două aparate. semnalizare etc. Diametrul şi culoarea conductoarelor se trec în ultima coloană. Conductor de protecţie (PE) Conductor neutru (N) sau median (M) Tabelul 1.

1. Schema uzuală de pornire directă şi inversare a sensului de rotaţie pentru motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit (fig. reglare a turaţiei.1. Fig.2. Inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2. Scheme de acţionări electrice Acţionările cu motoare asincrone şi de curent continuu constituie subansamble importante ale instalaţiilor industriale şi se disting prin scheme electrice specifice de pornire.1) este redactată folosind metoda reperării circuitelor.2. frânare şi reversare. .2.

Reperarea amplasării semnelor convenţionale se face prin metoda grilei.3. Procesele tranzitorii de pornire şi frânare sunt comandate prin relee de timp cu temporizare la acţionare K4T şi revenire K5T. Bornele convertorului A1 s-au marcat în schemă prin codul înscris pe echipament.4).2. prezentată în figura 2.Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat (fig. Fig. . Acţionările cu motoare de curent continuu necesită o reţea de alimentare adecvată L+.2) se realizează cu o treaptă de rezistenţă. L. A2 se recunosc în schema desfăşurată prin atribuirea aceluiaşi reper de identificare M1 şi prin notarea bornelor în conformitate cu STAS 3530-71. Starea celor două contacte A-B şi C-D ale comutatorului S1 cu trei poziţii ∆/0/YY se explicitează în diagrama de contacte. Înfăşurarea de excitaţie F1.p.2. În schema din figura 2. F2 şi cea a indusului motorului A1. pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie independentă M1 se realizează prin modificarea tensiunii rotorice cu ajutorul convertorului miniatură monofazat.2.2.(fig. în punte semicomandată. Comanda motorului asincron cu două turaţii.65-66 prin utilizarea unui comutator rotativ S1 pentru selectarea regimului de viteză. Pornirea reostatică şi frânarea dinamică a motorului asincron cu rotorul bobinat. iar oprirea are loc prin frânare dinamică. se distinge de variantele redate în lucrarea  4.5.

Pornirea reostatică.4. Reglarea turaţiei motorului asincron prin modificarea numărului de perechi de poli.2. Fig. reversarea şi frânarea dinamică a motorului de curent continuu.Fig.2. .3.

dioda electroluminescentă prin H. iar cercul reprezentând capsula tranzistorului de reglaj serie V3 nu se figurează (fig. atât în vechea standardizare cât şi conform actualelor norme de reprezentare grafică şi de simbolizare literal-numerică.6. a.2.5.6. 2. .b). este redată în figura 2.2. Scheme electronice cu componente discrete Sursa de tensiune stabilizată pentru circuitele TTL.2 Scheme electronice Echipamentele electronice din structura instalaţiilor industriale se reprezintă prin scheme electrice de circuite. ale căror principii de întocmire sunt ilustrate prin zece exemple semnificative. realizată cu componente electronice discrete. Dispozitivele semiconductoare se notează prin litera V.Fig. Pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu alimentat prin convertor.

Desenele din figurile 2.2. pentru circuite TTL: a – simbolizare literal-numerică veche. Cu litera A se notează şi amplificatorul operaţional β A 741 din schema ohmmetrului electronic (fig. b – simbolizare literal-numerică nouă.8).2. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se realizează prin metoda tabelară. . stabilizatoarele β A 723 – circuite integrate liniare – se simbolizează prin A1 şi A2.2.c transpun în noua simbolizare scheme de uz didactic din laboratorul de Electrotehnică şi maşini electrice (4).9). Următoarele trei scheme (fig.b.2.7 d. Scheme electronice cu circuite integrate liniare În schema sursei de tensiune stabilizată 15 V (fig.f) redau în conformitate cu standardele în vigoare circuitele electronice destinate instruirii practice a studenţilor Facultăţii de Electrotehnică (1). b.Fig. Sursă de tensiune stabilizată 5V.e.6. deoarece se asimilează categoriei „ansamble şi subansamble funcţionale”.7 a.

Porţi logice şi bistabile sunt utilizate şi în blocul de comandă a motorului pas cu pas din figura 2.7. R3-C3 elimină efectele perturbatoare ale vibraţiilor contactelor mecanice S1. S3. S2. Circuite electronice cu componente discrete.Băneasa(12) şi Microelectronica(13). c. D3 corespunde notaţiilor din cataloagele pentru circuite integrate elaborate de I. respectiv „dispozitive de memorie” notate cu litera D. cu circuite integrate logice notate prin litera D şi optocuploare simbolizate prin litera U (categoria „Modulatoare. iar trigger-ele Schmitt D1.13.11).Fig.2.2. R2-C2. într-un mare număr de aplicaţii (fig. Reprezentarea grafică a elementelor D1. Grupurile R1-C1.S. .R. convertoare”). D2 îmbunătăţesc frontul semnalelor de intrare.10. Scheme electronice cu circuite integrate logice Canalele de intrare şi ieşire ale echipamentelor de comandă numerică sunt realizate. 2.12) este implementată prin porţi logice şi bistabile („elemente binare”. Comanda inversării sensului de rotaţie a unui motor de curent continuu (fig.2.F. D2.

Fig.2. Sursă de tensiune stabilizată ± 15 V / 0.5 A pentru amplificatoare operaţionale.8. .

9. Ohmmetru electronic cu 4 game de măsurare: (0…1)kΩ .Fig. (1…10)kΩ . (0.1…1)MΩ .2. . (10…100)kΩ .

Fig. Canal din modulul de ieşire ETA 80 al Automatului programabil AP 101.10.11. Fig.2. Canal din modulul de intrare ICD 32 al Automatului programabil AP 101.2. .

utilizând circuite integrate logice. Comanda inversării sensului de rotaţie a motorului de curent continuu.2.12. .Fig.

Fig. .13. tetrafazat. Reglarea turaţiei şi inversarea sensului la motorul pas cu pas.2. reactiv.

14. Sistemul de afişare a cotei la maşini unelte (NUMEROM 306).Fig. .2.

Post de calcul şi afişare a erorii pentru un sistem de automatizare şi verificare a contoarelor industriale (conform proiectului SETACD128 – I.15.E.M.A.Fig. .2.Timişoara).

la care se aliniază şi standardizarea română. borna 15 este intrarea de informaţie (D)..I.2. 5) şi blocul comun de ieşire (fig. iar 4 şi 5 constituie intrări dinamice de numărare în sens invers (-) şi respectiv în sens direct (+).A.1a) care cuprinde intrările comune (terminalele 11. Astfel CTRDIV 10 defineşte pe D7 ca un numărător decadic (modulo „10”). SRG 4 indică pentru D4 funcţia de registru de deplasare cu 4 cifre binare. Simbolizarea C. Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat din Timişoara.3) şi a unui sistem de simbolizare literalnumerică a relaţiilor de dependenţă logică (tabelul A. În scopul interpretării corecte a schemelor cu circuite logice şi a unor date de catalog (fig.2). Prin simbolul „C3” se precizează relaţia de dependenţă logică între intrarea 11 şi intrarea 15. pentru D7.... decodificatoarele D8.2) este necesară examinarea atentă a recomandărilor Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10). având amplificare la ieşire.. (fig. recurge la Recomandarea 617 a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10).….4). CDB 447) sau o combinaţie de conturi (de ex. Numărătorul D7 s-a reprezentat evidenţiind cele patru elemente logice constitutive (bistabile). Astfel.A. 14. elaborată de Institutul de Proiectări pentru Automatizări.1b). . borna 14 reprezintă intrarea de ştergere (R)..H7. în plus.15) prezintă avantajul că evidenţiază relaţiile dintre intrările şi ieşirile unui circuit. 4.Sistemul de afişare a cotei la maşinile-unelte româneşti (fig. împreună cu mai multe simboluri.2. Circuitele logice se reprezintă printr-un contur (de ex. etc.A. utilizarea unor simboluri grafice pentru intrări/ieşiri (tabelul A.14) este realizat cu circuite logice integrate pe scară medie (numărătoarele D1. CDB 4192). Destinaţia fiecărei intrări/ieşiri este precizată de simboluri în interiorul conturului (tabelul A.D14) şi dispozitive de afişare cu 7 segmente H1. având numărul de identificare „3”. Funcţia logică a circuitului este precizată de simbolul de definire generală (tabelul A.. Simbolul la intrarea 11 a circuitului D7 indică faptul că stării logice externe „0” („1”) îi corespunde în interior o stare logică opusă „1” („0”). Documentaţia tehnică desenată.D7.. blocul comun de comandă (fig. fără a detaila schema logică internă.E.1). Definirea completă a funcţiei logice a unui circuit necesită.. iar BCD/7 SEG ► precizează că D1 este un convertor de cod binar zecimal/afişaj cu 7 segmente.

m1= număr de cuvinte. . FIFO=FIRST-IN/FIRST-OUT MEMORY.ANEXĂ Simboluri de definire generală a funcţiei circuitului logic. decodificator). m= număr de cifre binare CTRDIV Numărător modulo „m” m (COUTER DIVIDER) ROM* Memorii.Y pot fi înlocuite prin indicaţii asupra codurilor MUX Multiplexor DX Demultiplexor Sumator ∑ P-Q Scăzător Simbolul Semnificaţie Multiplicator ∏ COMP Comparator Unitate aritmetică şi logică ALU (ARITMETIC AND LOGIC UNIT) Monostabil G Astabil (generator de impulsuri) Registru de deplasare (SHIFT SRGm REGISTER). m1 x m2 m2= cifre binare/cuvânt * ROM=READ ONLY MEMORY. Analog se simbolizează şi celelalte tipuri de memorii: PROM=PROGRAMMABLE READ ONLY MEMORY. RAM=RANDOM ACCES MEMORY. Tabelul A.1 Simbolul & ≥1 =1 Semnificaţie Element ŞI (AND) Element SAU (OR) Element SAU EXCLUSIV (EXCLUSIV OR) 1 Registru tampon Amplificator Trigger Schmitt ΙΙ Convertor de cod X/Y (codificator. X.

Fig.2 .A1. Simboluri în interiorul conturului unui circuit logic Tabelul A. b – cu bloc comun de ieşire. Simboluri compuse pentru circuite logice. a – bloc comun de comandă.

„m” este echivalentul zecimal al ponderii cifrei binare).….în sens direct. BC=BORROW-OUT.„-„ – în sens invers Intrarea unui operand P sau Q (reprezintă o cifră binară a unui operand asupra căruia se execută operaţii matematice.S.Simbolul Semnificaţie Intrarea dinamică (o tranziţie între nivelele logice „0” şi „1” produce starea logică tranzitorie internă „1”). cu impedanţă redusă în starea logică „0” Ieşire în gol . cu impedanţă redusă în starea logică „1” Ieşire cu trei stări Intrare de validare (ENABLE) Intrările de comandă ale bistabilelor(R=RESET S=SET C=CLOCK T=TOGGLE) Intrările de informaţie ale bistabilelor Segmentele unui element de afişare Intrări de numărare („+”. Semnificaţie Simbol de grupare a cifrelor binare („m” este cea mai mare putere a lui 2 din grup) Intrare/ieşire este permanent la „1” logic Intrările: „mai mic decât” / „mai mare decât” / „egal” ale unui comparator Intrările/ieşirile de „împrumut ale unui element aritmetic (BI=BORROWIN.T J.g Simbolul .K. BG=BORROWGENERATE) R. Ieşire în gol.D a.R.C.S.

K.Intrările/ieşirile de „transport” („CARRY”) ale unui element aritmetic Π Σ P-Q ϕ m Rezultatul unei multiplicări (Π ). S) notate cu „m” Enm validează intrările/ieşirile Adresele „m” nu sunt selectate Cm blochează intrările de date „m” Enm blochează * . Timpul dependenţei Adresă (ADRESS) Comandă (CONTROL) Validare Tabelul A. Simbolizarea literal-numerică a dependenţei logice. J. pentru a preciza ca stării logice externe „0” („1”) la o intrare/ieşire îi corespunde starea logică internă „1” („0”). adunări (Σ ) sau scăderi (P-Q) Faza tactului ( „m” este numărul de fază al tactului) Conexiune pentru un condensator/rezistor exterior Informaţie suplimentară [….4 Simbolul Intrarea/ieşirea marcată printr-un simbol literal-numeric este literal. R.3 Simbolul Semnificaţie Negare logică * Indicator de polaritate * Indicator de sens al fluxului de informaţie Simbolul Semnificaţie Intrare/ieşire fără informaţie logică Intrare pentru semnale analogice Intrare pentru semnale numerice Indicatorul de negare se foloseşte în schemele logice de principiu.în starea numeric* „1” logic „0” logic Am Cm Enm Am selectează adresele notate cu „m” Cm validează intrările de date (D. iar indicatorul de polaritate în schemele de circuite.] Simboluri grafice pentru intrările şi ieşirile circuitelor logice Tabelul A.

R=„0” Vm impune starea „1” logic Vm efectuează SAU cu intrărilor/ieşirilor „m” intrările/ieşirile „m” Simbolul literal apare la intrarea/ieşirea care influenţează starea logică a altor intrări sau ieşiri şi este însoţit de un număr natural „m”. Fiecare intrare/ieşire influenţată este marcată cu acelaşi număr de identificare „m”. . R=”1” Sm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”1”.(ENABLE) ŞI (AND) Mod (MODE) Negare (NEGATE) Ştergere (RESET) Înscriere (SET) SAU (OR) * Gm Mm Nm Rm Sm Vm „m” intrările/ieşirile „m” Gm efectuează operaţia logică Gm impune starea „0” „ŞI” cu intrările/ieşirile „m” logic la intrările/ieşirile „m” Mm selectează modul de lucru Modul „m” nu este notat cu „m” selectat Nm aduce în stare Fără efect complementară intrările/ieşirile „m” Rm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”0”.

b – CDB451: Doi operatori ŞI-SAU-NU cu 2x2 intrări.Fig. Şase invertoare de putere. ieşiri cu colector în gol (30 V). c – CDB474: Două bistabile tip D cu comutare pe front.2.A. d – 74LS90: Numărător decadic. . a – CDB406. Configuraţia pinilor şi simbolurile logice ale unor circuite integrate (21).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful