SCHEME ELECTRICE

CUPRINS 1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice ( STAS 12120/1-83 ) 1.2. Semne convenţionale 1.3. Simbolizarea literal-numerică 1.4. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată 1.5. Scheme şi tabele de conexiune 2. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2.1. Scheme de acţionări electrice 2.2.Scheme electronice ANEXA BIBLIOGRAFIE

1. PRINCIPII DE ÎNTOCMIRE A SCHEMELOR ELECTRICE 1.1. Clasificarea schemelor electrice

Schemele electrice, cuprinse în documentaţia tehnică, servesc la execuţia, montarea, exploatarea şi depanarea instalaţiei. După scopul urmărit, schemele electrice se clasifică în: - EXPLICATIVE (funcţionale, de circuite, echivalente ) - DE CONEXIUNE (exterioare, interioare, la borne ) - DE AMPLASARE Schemele explicative permit înţelegerea funcţionării sau efectuarea calculelor de proiectare a instalaţiilor electrice. O schemă funcţională redă într-o reprezentare grafică simplă principiul de funcţionare a instalaţiei electrice (fig.1.1).

Fig.1.1. Schema funcţională a sistemului de reglare a turaţiei unui motor de curent continuu. Schema de circuite ( fig.1.2) reprezintă prin semne convenţionale toate circuitele unei instalaţii şi permite înţelegerea în detaliu a funcţionării.

Fig.1.2. Schemă de circuite. Motor asincron comandat prin buton normal deschis.

Calculul unui circuit sau a unui element de circuit se realizează cu ajutorul unor scheme echivalente (fig.1.3).

Fig.1.3. Scheme echivalente: a.) transfigurarea triunghi-stea a rezistoarelor; b.) echivalenţa unei bobine reale cu un circuit R-L serie. Schemele de conexiuni sunt destinate execuţiei şi verificării conexiunilor unei instalaţii. Legăturile electrice între diferite părţi ale unui instalaţii, cum ar fi: panouri de comandă, tablouri de alimentare, motoare electrice, aparataj electric amplasat pe utilaj, sunt reprezentate prin scheme de conexiuni exterioare. Schema din figura 1.4,a redă conexiunile realizate prin cablurile W1, W2, W3 între reţeaua de alimentare L1, L2, L3, panoul de acţionare A1, motorul M1 şi butonul S1.

Fig.1.4.Scheme de conexiuni exterioare (a) interioare (b) şi la borne (c). Schema de conexiuni interioare constituie reprezentarea grafică a legăturilor dintre aparatele aflate în interiorul unui echipament (panou de comandă, dulap de acţionare etc.). În figura 1.4,b sunt prezentate conexiunile dintre siguranţele fuzibile F1, F2, F3 şi contactorul K1, realizate în interiorul panoului de acţionare A1, prin intermediul şirurilor de cleme X1, X2, X3. O schemă de conexiuni la borne reprezintă bornele unui aparat şi conductoarele conectate la acestea. Figura 1.4,c redă conexiunile la bornele siguranţei fuzibile F1. Clasificarea schemelor electrice după metoda de reprezentare are în vedere: a – numărul de conductoare şi aparate similare, figurate printr-un semn convenţional unic (reprezentare monofilară şi multifilară);

În reprezentarea semiasamblată. Reprezentare asamblată (a).1.5.6. Fig.1. Metoda implică . dar sunt desenate legăturile mecanice între acestea (fig.b).b – dispunerea relativă a semnelor convenţionale corespunzătoare elementelor unui aparat (reprezentarea asamblată. semiasamblată şi desfăşurată). Fig. Reprezentarea monofilară (a) şi multifilară (b) a unui circuit trifazat.a.6. părţile componente ale unor aparate sunt dispersate în schemă. semiasamblată (b) şi desfăşurată (c) a unei scheme de circuite. părţile componente ale contactorului K1 şi respectiv ale releului termic sunt reprezentate unele lângă altele. Reprezentarea asamblată constă în desenare a grupată a părţilor componente ale unui aparat şi este aplicabilă la scheme simple.6. În figura 1. c – corespondenţa între poziţiile semnelor convenţionale pe schemă şi dispunerea fizică a aparatelor în instalaţie (reprezentarea topografică). Un exemplu de reprezentare monofilară şi multifilară a unui circuit trifazat se prezintă în figura 1.1.5.

1. Noile semne convenţionale se remarcă prin simplitatea desenului. Anglia. puse de acord cu recomandările Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C. Semne convenţionale Echipamentul electric se reprezintă prin semne convenţionale standardizate (tab. Semne convenţionale pentru schemele electrice (STAS 11381) Tabelul 1. a.c) se distinge prin figurarea elementelor aceluiaşi aparat în zone diferite ale desenului. într-un mod ce permite urmărirea logică a circuitelor şi înţelegerea uşoară a funcţionării instalaţiei. Inductivitate.).). Astfel. Reprezentarea desfăşurată (fig. Toate părţile componente ale unui aparat sunt notate în schemă cu acelaşi simbol literal-numeric. care cuprinde peste 40 de secţiuni. Rusia. ceea ce determină reducerea calităţii desenului. Semn recomandat b.A. fapt ce facilitează integrarea industriei electrotehnice româneşti în circuitul economic mondial.. se renunţă la figurarea bornelor de aparate şi maşini.6.1. Franţa etc. Semn tolerat Bobină cu miez de fier Condensator Condensator variabil Bornă Derivaţie Priză şi fişă Cablu . S.U. STAS 11381 este un standard elaborat pe părţi. sunt aplicate într-un mare număr de ţări (Germania.1. Normele C.I.2. Înfăşurare.).1 Semnul Denumirea Rezistor Potenţiometru Bobină. iar în csazul dispozitivelor semiconductoare cercul reprezentând capsula se desenează în situaţii speciale (de ex. 1. când un terminal este conectat electric la capsula metalică).intersectarea traseelor de circuite în scheme de complexitate ridicată. Japonia.I.E. unele în curs de redactare.E.

OBS: Întârzierea are loc în sensul deplasării arcului către centrul său Contacte ND cu temporizare: a .la acţionare. b .1 (continuare) .la revenire Tabelul 1. b-NI Mişcare întârziată.Semnul Denumirea Legare la masă Legare la pământ Legare la pământ de protecţie Element galvanic sau de acumulator OBS: linia lungă este polul pozitiv Contact normal deschis (ND) Contact normal închis (NI) Contacte ale limitatorului de cursă : a-ND .

b – la revenire Lampă de semnalizare Semnul Denumirea cu . OBS: În schemă se precizează tabelul de comutare a contactelor Bobină de releu sau contactor Bobine de releu temporizare : a – la acţionare . b – NI Întrerupător mecanic (semn general) Întrerupător tripolar Întrerupător cu declanşare automată Comutator complex.Semnul Denumirea Contact principal contactorului al Contact de forţă normal închis Contact comutator Contact NI al releului termic Legătură mecanică Comandă mecanică manuală (semn general) Comandă prin împingere Comandă prin tragere Comandă prin rotire Butoane acţionate prin împingere: a – ND.

K. b – reprezentări cu figurarea diodelor.Bobina releului maximal de curent Contacte NI cu temporizare: a – la acţionare. iar minusul de la anozii celorlalte . colector) Tranzistor NPN Tranzictor colectorul capsulă NPN. legat cu la Element de afişare cu şapte segmente Punte monofazată : a – reprezentare simplificată . OBS : plusul punţii se obţine de la catozii a două diode. B-bază.catod) Diodă Zener Tiristor (G – grilă sau poartă) Diodă (LED) luminescentă (EC- Tranzistor PNP emitor.anod. b – la revenire Avertizor acustic (hupă) Diodă semiconductoare (A.

c. cu excitaţie prin magnet permanent Motor de c.c. independentă Înfăşurare de orice fel Motor de c.c. OBS : Săgeata arată sensul conversiei Înfăşurare de excitaţie serie Înfăşurare de excitaţie derivaţie. cu excitaţie independentă Autotransformator reglabil Semnul Denumirea Siguranţă fuzibilă Transformator monofazat.Tabelul 1.c. cu excitaţie serie Motor de c.1 (continuare) Semnul Denumirea Element de comandă al releului termic Redresor. cu excitaţie derivaţie Generator de c. OBS : Înfăşurarea cu mai multe semicercuri are număr mai mare de spire Motor monofazat cu colector şi excitaţie serie Motor asincron monofazat cu fază auxiliară şi rotor în scurtcircuit .

conţinând numai acele blocuri.Motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit Motor pas cu pas Motor sincron Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat 1. care oferă informaţii complete privind: unitatea constructivă sau funcţională în care este integrat (blocul 1).3. este constituit din patru blocuri (tab.1. funcţia pe care o îndeplineşte în schemă (blocul 3) şi codul de marcare a bornei (blocul 4).2 . Aceste litere constituie codul categoriei (partea 3A din blocul de identificare 3). Elementele ce intervin în schemele electrice pot fi grupate în 23 de categorii (tab.8). se utilizează un reper de identificare simplificat (vezi exemplele din tabelul 1. notate uzual prin litere majuscule din alfabetul latin.2). Reperul de identificare a elementului. utilizabil atât în partea scrisă. cât şi în cea desenată a documentaţiei tehnice. Simbolizarea adoptată prin STAS concordă cu reglementările Comisiei Electrotehnice Internaţionale. Structura pe blocuri a unui reper de identificare Tabelul 1. În majoritatea cazurilor.1. Simbolizarea literal-numerică Utilizarea unei simbolizări literal-numerice unitare are ca scop uniformizarea documentaţiilor tehnice şi simplificarea descifrării schemelor electrice la montarea şi exploatarea utilajului. Standardul stabileşte un sistem coerent şi flexibil de identificare a elementelor în instalaţia electrică. poziţia fizică ocupată în cadrul unui ansamblu (blocul 2). numărul de ordine în cadrul categoriei. în cazul cel mai general. care oferă informaţiile strict necesare.3). categoria din care face parte.

3 Liter a Categoria elementului Ansamble.Litere reper pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. subansamble funcţionale Traductoare de mărimi neelectrice în mărimi electrice şi invers Condensatoare Elemente binare. dispozitive de temporizare şi memorare Circuit logic ŞI Liter a Categoria elementului Memorie cu ferite Tabelul 1.3 (continuare) Exemple Exemple A Amplificator operaţional Variator de turaţie B C D Termocuplu Tahogenerator .

semiconductoare Căi de transmisie.3 (continuare) Exemple . convertoare Convertor analog-numeric Tuburi electronice. dispozitive de încercare Aparate de comutaţie pentru circuite electrice de forţă Rezistoare Aparate de comutaţie mecanică pentru circuite electrice Transformatoare Regulator Contor Osciloscop P Q R S T U Comutator Modulatoare.E Dispozitive diverse Lampă iluminat Cuptor electric F G H K L M N Dispozitive de protecţie Generatoare (dispozitive de alimentare) Dispozitive de semnalizare Relee şi contactoare Bobine Motoare Dispozitive de calcul. antene V W Indicator cu neon Liter Categoria elementului Tabelul 1. regulatoare Instrumente de măsură.

oprit. codifică funcţia pe care o îndeplineşte elementul în cadrul schemei. Spre exemplu: K1M contactor principal. F2.întrerupător automat cu rol de protecţie. fişe. F3 se identifică siguranţele fuzibile. ştergere S Introducere în memorie. înregistrare T Temporizare U V Viteză (accelerare.4 Litera reper Funcţia generală A Auxiliar B Direcţia de mişcare C Numărare D Diferenţial E F Protecţie G Încercare H Semnalizare I Integrare K Apropiere L M Principal N Măsurare Litera reper Funcţia generală P Proporţional Q Stare (pornit. K1F .frecvenţmetru numeric. iar prin F4 releul termic.1. dar trebuie să înceapă cu o literă (urmată eventual de o combinaţie de litere şi cifre) şi să fie explicitat în legenda schemei. în figura 1.releu de timp.calculator analogic. Acest cod poate fi alcătuit arbitrar. sfârşit de cursă) R Rearmare. frânare) W Sumare X Multiplicare Y Analogic Z Numeric . Litere reper pentru identificarea funcţiei generale Tabelul 1. K1T . Partea 3C a reperului. Spre exemplu.6 prin F1. socluri priză Dispozitive mecanice acţionate electric Filtre Şir de cleme Fişă- Filtru trece jos Distincţia între mai multe elemente din cadrul aceleiaşi categorii se realizează printrun număr de ordine. care constituie partea 3B a reperului de identificare.a X Y Z Borne. P1Z . În multe cazuri este suficientă indicarea funcţiei generale (tab.4) printr-o literă. N1Y .

Schemele de conexiuni implică utilizarea unui reper care conţine obligatoriu codul de marcare a bornei (K1M:2 – borna 2 a contactorului principal 1). .2.7.5 şi exemplificat prin schema din figura 1. la simbolurile uzuale în electrotehnică : R-rezistor. C-condensator. . cu precizarea în anumite cazuri a funcţiei generale a elementului (K 1 – contactor cu numărul de ordine 1. G-generator. reprezintă reperul de identificare complet pentru borna 2 a contactorului principal 1 din subansamblul A al ansamblului 3.Modul de alcătuire a reperelor de identificare rezultă din cele 5 exemple prezentate în tabelul 1. M-motor. Documentaţiile tehnice existente în întreprinderi conţin diferite sisteme de identificare a elementelor. . în funcţie de provenienţa utilajului şi anul fabricaţiei.noua simbolizare grupează elementele în 23 familii şi are în vedere ponderea mare a electronicii în instalaţiile electrice moderne. Simboluri literale vechi şi noi pentru identificarea categoriei elementului Tabelul 1. În schemele de circuite relativ simple este suficientă indicarea categoriei şi a numărului de ordine. Comparaţia între vechiul şi noul sistem de simbolizare evidenţiază următoarele aspecte: .semnale convenţionale simple din actualele standarde reduc substanţial timpul necesar desenării unei scheme electrice. Sistemul de simboluri literal-numerice folosite în ţara noastră până în 1983 este prezentat în tabelul 1. revin în notaţia nouă. Identificarea elementelor în instalaţiile electrice de mare complexitate se face cu repere alcătuite din trei sau patru blocuri (=1S+3A-K1M:2.literele mari şi cifrele alăturate din noua simbolizare uşurează prelucrarea documentaţiei pe calculator. cuprins în instalaţia 1S).codurile utilizate pentru identificarea unor categorii importante de elemente.5 Grupa de aparate sau maşini Întrerupătoare Întrerupătoare auxiliare Contactoare Contactoare auxiliare Dispozitive de protecţie Transformatoare de măsură Aparate de măsură pentru mărimi electrice Simbol Vechi Nou Exemple a b c d e f g Q S X K K F T P . T-transformator. L-bobină. K1M – contactorul principal 1).

Avertizoare luminoase şi acustice Condensatoare şi bobine h H C k L G Maşini. semiconductoare Rezistoare Alte dispozitive de acţionare Dispozitive complexe n p r s G V R Y A Amplificator D Memorie cu ferite u E Cuptor electric N Regulator U Convertor de frecvenţă Elemente logice y D Circuitul logic SAU . transformatoare m M T Redresoare Tuburi electronice.

Armături mecanice diverse v E Robinet .

cuplaje electromagnetice. furnizării datelor pentru alcătuirea schemelor sau tabelelor de conexiuni. caracterizată prin desenarea dispersată a părţilor componente ale fiecărui element. hupe etc. Dacă schema se extinde pe mai multe file.9). 1. îndosarierea şi desenarea asistată de calculator. iar codul bornelor în dreapta (dedesubt). Schema din figura 1. Spre exemplu. manipularea. pentru a facilita urmărirea circuitelor. deoarece permite urmărirea cu uşurinţă a fiecărui circuit. este cel mai frecvent utilizată în documentaţia tehnică. notate sub forma număr filă/număr total de file: FILA 1/2 şi FILA 2/2.1. Formatul recomandat pentru schemele de circuite este A3. efectuării montajului şi depanării. acestea se numerotează astfel încât să fie evidenţiată legătura între ele.b. Receptoarele circuitelor (motoare.) se amplasează la dreapta circuitelor în cazul dispunerii orizontale sau la partea inferioară pentru schemele desenate pe verticală. Circuitele se desenează pe direcţie orizontală sau verticală (fig. Părţile componente ale unui element se recunosc în schema desfăşurată prin faptul că au atribuit acelaşi reper de identificare. . în circuitele desenate pe verticală (orizontală).4.8 a.1.8 se extinde pe două file. În documentaţia tehnică se preferă dispunerea verticală (fig. bobine de contactoare şi relee. lămpi de semnalizare.1. reperul de identificare se înscrie în stânga (deasupra) aparatului. desemnează atât bobina contactorului.8). Transpunerea unei scheme desfăşurate în noua simbolizare literal-numerică. 3. 1. Reguli pentru întocmirea schemei de circuite în reprezentarea desfăşurată Schema de circuite se întocmeşte în scopul înţelegerii în detaliu a funcţionării instalaţiei.7. reperul de identificare K2 din fig. cuptoare. Reprezentarea desfăşurată. Aşa cum rezultă din aceiaşi figură. cât şi cele 6 contacte ale acestuia.1.Fig. 2.

protecţie.1. Dimensiunea semnelor convenţionale se alege astfel încât să permită înscrierea informaţiilor suplimentare şi evidenţierea particularităţilor de conectare a elementului. schema poate conţine date privind motoarele (putere.a. de regulă. 7. respectând succesiunea logică a operaţiilor de comandă a instalaţiei. circuite de semnalizare etc. codul dispozitivelor semiconductoare (BC 171.1. Starea contactelor pentru comutatoare cu mai multe poziţii şi în cazul aparatelor care nu sunt acţionate electric sau manual se specifică într-o indicaţie anexă (fig. marcate. Circuitele de forţă (parcurse de curenţi mari) se desenează. UAA 145) etc. cu linii groase. prin litere de sus în jos (rânduri) şi numere de la stânga la dreapta (coloane).8. circuite de comandă şi protecţie. de exemplu. Repararea amplasării semnelor convenţionale în cadrul schemei desfăşurate se efectuează în trei moduri: a. tensiuni). În schema desfăşurată. transformatoarele (putere aparentă.8. Circuitele principale ale platoului electromagnetic (fila 1/2). Sublinierea importanţei unui element în cadrul schemei se poate realiza prin modificarea grosimii liniei simbolului grafic. 6.8. Ordonarea se face de la stânga spre dreapta.10).8. circuite de forţă.1. măsură se trasează cu linii subţiri (fig. În scopul unei informări rapide asupra echipamentului electric. circuitele se ordonează pe grupe funcţionale: alimentare generală. 8.1. Fig. Metoda grilei.4. turaţie). semnalizare. aparatele de protecţie (curentul de serviciu al releului termic). . Schemă desfăşurată.a.b).b).a.1.a. Fiecare filă este divizată în zone rectangulare (fig. Dimensiunile acestor zone depind de mărimea filei şi complexitatea schemei. Orientarea semnelor convenţionale poate fi făcută în orice direcţie. iar circuitele de comandă. Semnele convenţionale din schema de circuit redau poziţia de repaus a aparatelor (în absenţa curenţilor prin bobine şi a acţiunilor mecanice asupra butoanelor sau limitatoarelor). în cazul dispunerii pe verticală a circuitelor (fig.b). 5.

Circuitele de comandă şi semnalizare ale platoului electromagnetic (fila 2/2).b.8. .1. Schemă desfăşurată.Fig.

8. în cazul cel mai general.Fig.a. Fig.1.1. Amplasarea fiecărui semn pe o schemă se poate indica.1.8.9.b având reperele de amplasare . b – metoda reperării (numerotării) circuitelor.1.10. determinarea poziţiei contactelor contactorului K1 din fig. în fig. linia C şi coloana 10 are reperul de amplasare 1/C 10).a. Indicarea stării contactelor sub formă tabelară (a) şi prin diagrame de stare (b). ampermetrul P2 din fila 1. urmat de litera şi numărul care definesc zona rectangulară (ex. Variante de reperare a amplasării semnelor convenţionale: a – metoda tabelară. Literele şi cifrele de marcare a zonelor se înscriu în exteriorul chenarului (zona neutră a formatului). În cazul formatelor mai mari decât A3 se recomandă utilizarea diviziunilor cu lungimea (25…75) mm. În schemele de circuite este admisă utilizarea unor repere de amplasare simplificate (ex. prin numărul de ordine al filei. Numărul diviziunilor trebuie să fie divizibil cu doi.

lampă de semnalizare). bornele R şi A ale contactorului K1 din fig.11.b). Poziţia fiecărui reper este determinată de intersecţia cu latura tabelului a perpendicularei trasate din centrul semnului convenţional. şasiu Tabelul 1. 2/D3. Uneori. notaţia K4F/(1/C5) din fig. Reperele de identificare a semnelor convenţionale se înscriu întrun tabel amplasat de-a lungul unei margini a formatului (fig.1/C3. b.b).a). contact de automenţinere. 9.11. Bornele elementelor de circuit se marchează în schemă prin codul înscris pe echipament (ex. protecţie şi legare la masă se notează prin simbolurile alfa-numerice din tabelul 1.1. bornele 1 şi 2 ale siguranţei F1 din fig. şi se precizează totodată ansamblul elementelor componente ale unui contactor sau releu. Fiecare circuit.6.1.8.1 pentru circuitul trifazat din fig. Sistemul de contacte ale unui releu sau contactor se prezintă în linie cu circuitul în care se află bobina acestuia. Tabelul se poate structura în rânduri sau coloane ce grupează elemente de acelaşi tip (rezistoare.1. pe baza reperelor de amplasare. 1/C3. 1. Numerotarea circuitelor din schemă se face în continuare. Spre exemplu. condensatoare. c. Prin aceasta se asigură identificarea cu uşurinţă a contactelor în schemă. 2/B10 se poate efectua prin reperele simplificate 1/3.1. iar a doua numărul coloanei). 10.9. decât în cazuri bine justificate. Marcarea alfa-numerică a extremităţilor conductoarelor Destinaţia conductoarelor Faza 1 Reţea trifazată Faza 2 Faza 3 Conductor neutru Pozitiv Reţea de curent continuu Negativ Median Conductor de protecţie legat la pământ Conductor de protecţie şi conductor neutru confundate Conductor de legare la pământ Masă. Semnul convenţional de bornă (o sau •) nu se desenează în schema desfăşurată. Metoda reperării circuitelor. 1/3.b indică amplasarea bobinei releului maximal de curent K4F în zona rectangulară C5 a filei 1.a).6 Simbolul alfa-numeric L1 L2 L3 N L+ LM PE PEN E MM . dispozitive semiconductoare în scheme electronice) sau elemente ce aparţin aceleiaşi subunităţi (constructive sau funcţionale).9.1. Extremităţile conductoarelor de alimentare. 2/10. reperul de amplasare a bobinei se înscrie sub simbolul contactelor de releu sau contactor. în care prima cifră evidenţiază fila.c. Fazele unui circuit trifazat se numerotează cu aceiaşi cifră (ex. 2/3.b).1. de la forţă spre comandă.1. sub forma unei scheme anexe (fig.1.a.a) sau prin alte notaţii precizate în STAS (ex.d) sau a unui tabel de componenţă (fig. definit ca o linie orizontală sau verticală pe care se reprezintă cel puţin un element (siguranţă.8.8. Marcarea bornelor şi a extremităţilor conductoarelor este necesară la întocmirea schemelor sau tabelelor de conexiuni.1. se marchează cu un număr de ordine (fig. Metoda tabelară.9.

fie prin semne convenţionale standardizate sau nestandardizate. Dacă nu este posibilă introducerea schemelor anexe sau a tabelelor de componenţă în linie cu circuitul în care se află bobina.a. dar explicitate în proiect. 11. Variante de prezentare a reperelor de amplasare pentru bobina şi contactele unui contactor: a – schemă anexă. În schemele desfăşurate se recomandă introducerea unei legende. . Legenda explicitează denumirea elementelor şi uneori funcţia sau alte caracteristici tehnice. figurarea bobinei şi a reperului ei de amplasare este obligatorie. atunci amplasarea lor se face în altă zonă a schemei de circuite sau pe un document separat.5.11. în ordinea alfabetică şi numerică a simbolurilor. în care se înscriu elementele instalaţiei.b). c – schemă anexă simplificată. Destinaţia fiecărui circuit sau grupă de circuite se redă fie printr-un text într-un spaţiu rezervat la marginea schemei. b – tabel de componenţă. denumit magnetă (fig.Fig.1. Scheme şi tabele de conexiuni Documentaţia tehnică de execuţie a unei instalaţii electrice cuprinde întotdeauna scheme sau tabele de conexiuni exterioare şi interioare.1. În această situaţie.8. d – legenda simbolurilor de reprezentare a diferitelor contacte.12). 1. care se întocmesc pe baza schemei desfăşurate (fig.1. 12.

12. şirul de cleme X1).13).5 mm2. cu lungimile de 5 m.1.1. Echipamentele din compunerea instalaţiei se reprezintă prin forme geometrice simple (ex. W 1. Semnul convenţional al fiecărui conector este însoţit de un reper de identificare (ex. W2). . cablurile W1. dreptunghi A1. respectiv 2 m şi conductorul de legare la pământ Cu 16 mm2 din fig. Schema de conexiuni exterioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor între părţile componente ale unei instalaţii (fig. Schema poate cuprinde şi informaţii despre tipul şi lungimea cablurilor sau a conductoarelor de legătură. dacă documentaţia tehnică nu conţine un „jurnal de cabluri” (ex.Fig.13). a.1. cerc M1). Schema electrică desfăşurată a acţionării unui motor asincron. conductorul de legare la pământ E) sau grupate în cabluri (ex. W2 tip CZZ 4 x 2. iar conexiunile dintre ele se desenează prin linii individuale (ex.

întocmită pe baza schemei desfăşurate din figura 1.14 se prezintă schema de conexiuni din interiorul panoului de acţionare A1. Schema de conexiuni interioare reprezintă desenul de execuţie pentru realizarea legăturilor dintre aparate în interiorul unei unităţi de montaj.1.12.Fig.1.1. Fig. Schema de conexiuni interioare a unui panou de acţionare (întocmită pe baza schemei de circuite din fig.14. .13.12). În figura 1.Schemă de conexiuni exterioare b.

15. iar marcarea conductoarelor s-a realizat prin adresa capătului opus al legăturii şi numărul de ordine al conexiunii (ex. c.14) sau prin semne convenţionale. pe cât posibil. c – adresa ambelor borne la care se racordează conductorul.1. schema de conexiuni interioare s-a desenat fără reprezentarea completă a legăturilor. Diferite posibilităţi de marcare a capetelor unui conductor prin tile sunt prezentate în figura 1. e – sistem mixt (adresa bornei opuse şi numărul conductorului). Fig. Indicaţiile cuprinse în schema de conexiuni exterioare (fig.12) Tabelul 1.5 mm2 în tub de protecţie etanş lăcuit PEL 11. care face legătura între bornele S1:7 şi F4:2). Amplasarea elementelor pe desen trebuie să reflecte. Tabel de conexiuni exterioare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig.5 5m 4 L3 X1:3 mm2 PEN X1:4 Panou de X1:5 M1:U Motor CYY W2 acţionare X1:6 M1:V M1 4 x 2. Conductoarele de conexiuni se pot trasa în întregime sau se figurează numai capetele de legătură la aparate şi cleme. Tabel de conexiuni exterioare.1. fără însă a respecta o anumită scară a desenului.7 se referă la o conexiune individuală.5 2m 4 A1 X1:7 M1:W mm2 X1:8 M1:PE E M1 Centura de Cu 2m 1 2 pământare 16 mm Notă: Cablurile CYY 4 x 2. d – marcare independentă de borne (numărul nodului).15. Tipul. Fiecare rând al tabelului 1.1. În figura 1. F4:2/3 – marcaj la un capăt al conductorului de conexiuni 3. .1. Sisteme de marcare a conductoarelor prin tile: a – adresa bornei de conectare. dispunerea efectivă din echipament (reprezentare topografică). secţiunea şi culoarea conductoarelor se specifică într-o NOTĂ (fig.7 Identificare Pleacă de la Soseşte la Cablu cablu Tip Lungi Conductoare (marcă) me utilizare L1 X1:1 Panou de CYY W1 Reţea L2 X1:2 acţionare 4 x 2.Elementele schemei de conexiuni se reprezintă prin forme geometrice simple (dreptunghiuri în fig. b – adresa bornei opuse.14).5 mm2 se pot înlocui cu 4 conductoare FY 2.13) se pot prezenta şi tabelar.14.1.

GV – galben-verde. deoarece prezintă într-o formă grafică mai simplă şi un spaţiu mai redus. Dacă proiectul nu cuprinde un jurnal de cabluri distinct.5 N 6 X1:2 Q1:3 2.5 N 11 X1:3 Q1:5 2.5 N 12 Q1:6 F3:1 2. N – negru. Tabel de conexiuni interioare pentru un panou de acţionare (întocmit pe baza schemei de circuite din fig.9). Tabelul de conexiuni cuprinde date privind bornele de racordare. tipul. d.Spre exemplu.5 N 10 X1:6 F5:B 2. Circuit de forţă 1 X1:1 Q1:1 2. Conexiunile se înscriu succesiv în tabel. Y – izolaţie de PVC). acelaşi volum de informaţii.5 N 13 F3:2 K1:T 2. în tabelul de conexiuni exterioare se specifică în plus.1. tipul cablului.5 N 8 F2:2 K1:S 2.1.5 N 4 K1:A F5:R 2. R – roşu. 15 X1:7 F5:C 2.8) este preferat unei scheme.5 N 14 K1:C F5:T 2.5 N Nod Clemă Aparat-bornă Cond. secţiunea.5 N 3 F1:2 K1:R 2. primul conductor al cablului W2 realizează conexiunea între clema X1:5 din panoul de acţionare A1 şi borna U a motorului M1.5 N 7 Q1:4 F2:1 2. pe cât . lungimea şi numărul conductoarelor. Tabel de conexiuni interioare.12) Tabelul 1.1. În anumite cazuri.8 Nod Clemă Aparat-bornă Cond. secţiunea şi culoarea izolaţiei conductoarelor (tab.5 N 2 Q1:2 F1:1 2.5 N 5 X1:5 F5:A 2.50 V X1:8 punte Circuite de comandă semnalizare X1:8 punt 16 X1:9 K1:0 H2:2 1 GV a X1:10 H1:2 1 GV 2a F1:1 F4:1 1R 17 F4:2 S1:7 H1:1 1R K1:6 1R 18 S1:9 S2:4 K1:2 1R 19 S2:2 F5:1 K1:4 1R 20 F5:3 K1:1 1R 21 K1:8 H2:1 1R Notă: Conductoare de tip FY (F – utilizare în instalaţii fixe. un tabel de conexiuni interioare (tab.5 N Nul de protecţie şi de lucru PEN 16 X1:4 2.5 N 9 K1:B F5:S 2.

nodul 10 corespunde legăturii între clema X1:6 şi borna F5:B. iar nodul 18 cuprinde conexiunile succesive între bornele S1:9. între care se realizează conexiunile. iar tipul conductoarelor se specifică într-o NOTĂ de subsol.) c.a.1. . Numărul nodului se înscrie în prima coloană a tabelului. semnalizare etc.1. Spre exemplu. Următoarele coloane conţin reperul de identificare al clemei şi al bornei de aparat. Cod de culori pentru identificarea conductoarelor Felul circuitului Circuit principal (de forţă): c. interconectate prin conductoare.9 Culoarea izolaţiei Negru (N) Roşu (R) Albastru (A) Verde-galben (V-G) Albastru deschis (B) Fig.) c. Ordonarea informaţiilor se face grupând legăturile la nodul de care aparţin (fig.posibil în ordinea execuţiei fizice a legăturilor între cleme şi aparate sau între bornele a două aparate.8 s-a întocmit pe baza schemei desfăşurate din fig. Circuit secundar (comandă.1. sau c. Tabelul 1.a. Definirea nodurilor în schemele de circuite ca un ansamblu de două borne (nodul 8) sau mai multe borne (nodul 17).în care s-au numerotat succesiv 21 de noduri. Marcarea nodurilor se efectuează prin numere naturale de la 1 la n.c. începând cu circuitele de forţă. semnalizare etc.16.16). Diametrul şi culoarea conductoarelor se trec în ultima coloană.c. Circuit secundar (comandă. S2:4 şi K1:2.12. Conductor de protecţie (PE) Conductor neutru (N) sau median (M) Tabelul 1.

2.2. frânare şi reversare. Schema uzuală de pornire directă şi inversare a sensului de rotaţie pentru motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit (fig. Inversarea sensului de rotaţie a motorului asincron.1) este redactată folosind metoda reperării circuitelor. EXEMPLE DE REDACTARE A SCHEMELOR ELECTRICE 2. . Fig. Scheme de acţionări electrice Acţionările cu motoare asincrone şi de curent continuu constituie subansamble importante ale instalaţiilor industriale şi se disting prin scheme electrice specifice de pornire. reglare a turaţiei.1.1.2.

în punte semicomandată. iar oprirea are loc prin frânare dinamică. Reperarea amplasării semnelor convenţionale se face prin metoda grilei. În schema din figura 2.4).2. Înfăşurarea de excitaţie F1.2. Fig. Pornirea reostatică şi frânarea dinamică a motorului asincron cu rotorul bobinat. prezentată în figura 2.2) se realizează cu o treaptă de rezistenţă.(fig.65-66 prin utilizarea unui comutator rotativ S1 pentru selectarea regimului de viteză.p. se distinge de variantele redate în lucrarea  4. L. Acţionările cu motoare de curent continuu necesită o reţea de alimentare adecvată L+. Bornele convertorului A1 s-au marcat în schemă prin codul înscris pe echipament.2.3. Procesele tranzitorii de pornire şi frânare sunt comandate prin relee de timp cu temporizare la acţionare K4T şi revenire K5T. Starea celor două contacte A-B şi C-D ale comutatorului S1 cu trei poziţii ∆/0/YY se explicitează în diagrama de contacte. Comanda motorului asincron cu două turaţii.5.Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat (fig. .2. pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie independentă M1 se realizează prin modificarea tensiunii rotorice cu ajutorul convertorului miniatură monofazat. F2 şi cea a indusului motorului A1. A2 se recunosc în schema desfăşurată prin atribuirea aceluiaşi reper de identificare M1 şi prin notarea bornelor în conformitate cu STAS 3530-71.

Reglarea turaţiei motorului asincron prin modificarea numărului de perechi de poli.4. . reversarea şi frânarea dinamică a motorului de curent continuu.Fig.3. Pornirea reostatică.2.2. Fig.

2. realizată cu componente electronice discrete. Pornirea şi reglarea turaţiei motorului de curent continuu alimentat prin convertor. atât în vechea standardizare cât şi conform actualelor norme de reprezentare grafică şi de simbolizare literal-numerică.6.2. dioda electroluminescentă prin H. Scheme electronice cu componente discrete Sursa de tensiune stabilizată pentru circuitele TTL. ale căror principii de întocmire sunt ilustrate prin zece exemple semnificative. este redată în figura 2.Fig. iar cercul reprezentând capsula tranzistorului de reglaj serie V3 nu se figurează (fig.b).5. . 2. a. Dispozitivele semiconductoare se notează prin litera V.2 Scheme electronice Echipamentele electronice din structura instalaţiilor industriale se reprezintă prin scheme electrice de circuite.6.

Cu litera A se notează şi amplificatorul operaţional β A 741 din schema ohmmetrului electronic (fig.9). Reperarea amplasării semnelor convenţionale se realizează prin metoda tabelară. b – simbolizare literal-numerică nouă. Desenele din figurile 2.7 a.2. pentru circuite TTL: a – simbolizare literal-numerică veche.c transpun în noua simbolizare scheme de uz didactic din laboratorul de Electrotehnică şi maşini electrice (4).8).2. b. stabilizatoarele β A 723 – circuite integrate liniare – se simbolizează prin A1 şi A2.e. deoarece se asimilează categoriei „ansamble şi subansamble funcţionale”. .2. Sursă de tensiune stabilizată 5V. Următoarele trei scheme (fig.b.7 d.f) redau în conformitate cu standardele în vigoare circuitele electronice destinate instruirii practice a studenţilor Facultăţii de Electrotehnică (1).6.Fig. Scheme electronice cu circuite integrate liniare În schema sursei de tensiune stabilizată 15 V (fig.2.

convertoare”).11). R3-C3 elimină efectele perturbatoare ale vibraţiilor contactelor mecanice S1. S2.R.Fig.2. D2. R2-C2.Băneasa(12) şi Microelectronica(13).12) este implementată prin porţi logice şi bistabile („elemente binare”. D2 îmbunătăţesc frontul semnalelor de intrare. Scheme electronice cu circuite integrate logice Canalele de intrare şi ieşire ale echipamentelor de comandă numerică sunt realizate. . Grupurile R1-C1.F.13. Porţi logice şi bistabile sunt utilizate şi în blocul de comandă a motorului pas cu pas din figura 2. într-un mare număr de aplicaţii (fig. cu circuite integrate logice notate prin litera D şi optocuploare simbolizate prin litera U (categoria „Modulatoare.2. 2.2. respectiv „dispozitive de memorie” notate cu litera D. D3 corespunde notaţiilor din cataloagele pentru circuite integrate elaborate de I. Reprezentarea grafică a elementelor D1.10.S. S3. Circuite electronice cu componente discrete. iar trigger-ele Schmitt D1. c.7. Comanda inversării sensului de rotaţie a unui motor de curent continuu (fig.

8. .5 A pentru amplificatoare operaţionale. Sursă de tensiune stabilizată ± 15 V / 0.2.Fig.

(10…100)kΩ .1…1)MΩ .9. (0.2. .Fig. Ohmmetru electronic cu 4 game de măsurare: (0…1)kΩ . (1…10)kΩ .

11.2. Canal din modulul de ieşire ETA 80 al Automatului programabil AP 101. Canal din modulul de intrare ICD 32 al Automatului programabil AP 101.2. . Fig.10.Fig.

Fig.2. Comanda inversării sensului de rotaţie a motorului de curent continuu.12. utilizând circuite integrate logice. .

reactiv. .2.13. Reglarea turaţiei şi inversarea sensului la motorul pas cu pas.Fig. tetrafazat.

Sistemul de afişare a cotei la maşini unelte (NUMEROM 306).14.2. .Fig.

E. .Timişoara).Fig. Post de calcul şi afişare a erorii pentru un sistem de automatizare şi verificare a contoarelor industriale (conform proiectului SETACD128 – I.A.2.15.M.

15) prezintă avantajul că evidenţiază relaţiile dintre intrările şi ieşirile unui circuit.A. împreună cu mai multe simboluri.1a) care cuprinde intrările comune (terminalele 11. Prin simbolul „C3” se precizează relaţia de dependenţă logică între intrarea 11 şi intrarea 15. Documentaţia tehnică desenată. Astfel CTRDIV 10 defineşte pe D7 ca un numărător decadic (modulo „10”).. Simbolul la intrarea 11 a circuitului D7 indică faptul că stării logice externe „0” („1”) îi corespunde în interior o stare logică opusă „1” („0”).D14) şi dispozitive de afişare cu 7 segmente H1. CDB 4192).. 14. elaborată de Institutul de Proiectări pentru Automatizări. pentru D7. Astfel.D7. Întreprinderea de Aparate Electrice de Măsurat din Timişoara.2. recurge la Recomandarea 617 a Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10). Circuitele logice se reprezintă printr-un contur (de ex. etc.H7... în plus. 4.3) şi a unui sistem de simbolizare literalnumerică a relaţiilor de dependenţă logică (tabelul A.14) este realizat cu circuite logice integrate pe scară medie (numărătoarele D1. blocul comun de comandă (fig. iar BCD/7 SEG ► precizează că D1 este un convertor de cod binar zecimal/afişaj cu 7 segmente.I. . decodificatoarele D8. (fig. iar 4 şi 5 constituie intrări dinamice de numărare în sens invers (-) şi respectiv în sens direct (+). fără a detaila schema logică internă. având numărul de identificare „3”... CDB 447) sau o combinaţie de conturi (de ex. borna 15 este intrarea de informaţie (D).4). Numărătorul D7 s-a reprezentat evidenţiind cele patru elemente logice constitutive (bistabile)..A. În scopul interpretării corecte a schemelor cu circuite logice şi a unor date de catalog (fig.2) este necesară examinarea atentă a recomandărilor Comisiei Electrotehnice Internaţionale (10).1). Simbolizarea C.A. la care se aliniază şi standardizarea română.E.Sistemul de afişare a cotei la maşinile-unelte româneşti (fig. având amplificare la ieşire. SRG 4 indică pentru D4 funcţia de registru de deplasare cu 4 cifre binare. utilizarea unor simboluri grafice pentru intrări/ieşiri (tabelul A. 5) şi blocul comun de ieşire (fig. Funcţia logică a circuitului este precizată de simbolul de definire generală (tabelul A..…. Definirea completă a funcţiei logice a unui circuit necesită.. Destinaţia fiecărei intrări/ieşiri este precizată de simboluri în interiorul conturului (tabelul A.2.1b). borna 14 reprezintă intrarea de ştergere (R).2).

decodificator). RAM=RANDOM ACCES MEMORY. Analog se simbolizează şi celelalte tipuri de memorii: PROM=PROGRAMMABLE READ ONLY MEMORY.ANEXĂ Simboluri de definire generală a funcţiei circuitului logic.Y pot fi înlocuite prin indicaţii asupra codurilor MUX Multiplexor DX Demultiplexor Sumator ∑ P-Q Scăzător Simbolul Semnificaţie Multiplicator ∏ COMP Comparator Unitate aritmetică şi logică ALU (ARITMETIC AND LOGIC UNIT) Monostabil G Astabil (generator de impulsuri) Registru de deplasare (SHIFT SRGm REGISTER). FIFO=FIRST-IN/FIRST-OUT MEMORY.1 Simbolul & ≥1 =1 Semnificaţie Element ŞI (AND) Element SAU (OR) Element SAU EXCLUSIV (EXCLUSIV OR) 1 Registru tampon Amplificator Trigger Schmitt ΙΙ Convertor de cod X/Y (codificator. m= număr de cifre binare CTRDIV Numărător modulo „m” m (COUTER DIVIDER) ROM* Memorii. . X. m1 x m2 m2= cifre binare/cuvânt * ROM=READ ONLY MEMORY. m1= număr de cuvinte. Tabelul A.

2 .Fig. b – cu bloc comun de ieşire. Simboluri compuse pentru circuite logice. a – bloc comun de comandă. Simboluri în interiorul conturului unui circuit logic Tabelul A.A1.

D a.…. „m” este echivalentul zecimal al ponderii cifrei binare).T J.„-„ – în sens invers Intrarea unui operand P sau Q (reprezintă o cifră binară a unui operand asupra căruia se execută operaţii matematice. cu impedanţă redusă în starea logică „1” Ieşire cu trei stări Intrare de validare (ENABLE) Intrările de comandă ale bistabilelor(R=RESET S=SET C=CLOCK T=TOGGLE) Intrările de informaţie ale bistabilelor Segmentele unui element de afişare Intrări de numărare („+”.K.g Simbolul .C. BG=BORROWGENERATE) R. BC=BORROW-OUT. cu impedanţă redusă în starea logică „0” Ieşire în gol .S.Simbolul Semnificaţie Intrarea dinamică (o tranziţie între nivelele logice „0” şi „1” produce starea logică tranzitorie internă „1”).R.în sens direct. Semnificaţie Simbol de grupare a cifrelor binare („m” este cea mai mare putere a lui 2 din grup) Intrare/ieşire este permanent la „1” logic Intrările: „mai mic decât” / „mai mare decât” / „egal” ale unui comparator Intrările/ieşirile de „împrumut ale unui element aritmetic (BI=BORROWIN. Ieşire în gol.S.

K.Intrările/ieşirile de „transport” („CARRY”) ale unui element aritmetic Π Σ P-Q ϕ m Rezultatul unei multiplicări (Π ). S) notate cu „m” Enm validează intrările/ieşirile Adresele „m” nu sunt selectate Cm blochează intrările de date „m” Enm blochează * .în starea numeric* „1” logic „0” logic Am Cm Enm Am selectează adresele notate cu „m” Cm validează intrările de date (D.] Simboluri grafice pentru intrările şi ieşirile circuitelor logice Tabelul A. Simbolizarea literal-numerică a dependenţei logice. R.4 Simbolul Intrarea/ieşirea marcată printr-un simbol literal-numeric este literal. Timpul dependenţei Adresă (ADRESS) Comandă (CONTROL) Validare Tabelul A.3 Simbolul Semnificaţie Negare logică * Indicator de polaritate * Indicator de sens al fluxului de informaţie Simbolul Semnificaţie Intrare/ieşire fără informaţie logică Intrare pentru semnale analogice Intrare pentru semnale numerice Indicatorul de negare se foloseşte în schemele logice de principiu. J. adunări (Σ ) sau scăderi (P-Q) Faza tactului ( „m” este numărul de fază al tactului) Conexiune pentru un condensator/rezistor exterior Informaţie suplimentară […. iar indicatorul de polaritate în schemele de circuite. pentru a preciza ca stării logice externe „0” („1”) la o intrare/ieşire îi corespunde starea logică internă „1” („0”).

. R=„0” Vm impune starea „1” logic Vm efectuează SAU cu intrărilor/ieşirilor „m” intrările/ieşirile „m” Simbolul literal apare la intrarea/ieşirea care influenţează starea logică a altor intrări sau ieşiri şi este însoţit de un număr natural „m”.(ENABLE) ŞI (AND) Mod (MODE) Negare (NEGATE) Ştergere (RESET) Înscriere (SET) SAU (OR) * Gm Mm Nm Rm Sm Vm „m” intrările/ieşirile „m” Gm efectuează operaţia logică Gm impune starea „0” „ŞI” cu intrările/ieşirile „m” logic la intrările/ieşirile „m” Mm selectează modul de lucru Modul „m” nu este notat cu „m” selectat Nm aduce în stare Fără efect complementară intrările/ieşirile „m” Rm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”0”. R=”1” Sm influenţează ieşirile „m” la Fără efect fel ca S=”1”. Fiecare intrare/ieşire influenţată este marcată cu acelaşi număr de identificare „m”.

Şase invertoare de putere. ieşiri cu colector în gol (30 V).2.A. Configuraţia pinilor şi simbolurile logice ale unor circuite integrate (21). d – 74LS90: Numărător decadic. c – CDB474: Două bistabile tip D cu comutare pe front.Fig. b – CDB451: Doi operatori ŞI-SAU-NU cu 2x2 intrări. a – CDB406. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful