Sunteți pe pagina 1din 472

1

Anex
la Ordinul MDRT nr. 2741/01.11.2011









NORMATIV
privind
proiectarea, execuia yi exploatarea instalaiilor electrice aferente cldirilor

Indicativ I 7 2011


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 3

2
CUPRINS

CAP. 1 DOMENIU DE APLICARE

CAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERI

CAP. 3 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALA|IILOR
3.0. Generalit|i
3.0.1. Condi|ii generale de baz
3.0.2. Condi|ii generale comune pentru echipamente
3.0.3. Condi|ii de amplasare si montare a instala|iilor electrice. Distan|e minime
3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului
3.1.2. Tensiunea
3.1.3. Frecven|a
3.1.4. Curentul de scurtcircuit prezumat
3.1.5. Bransamente
3.2. Puterea absorbita (cerut)
3.2.1. Generalit|i
3.2.2. Determinarea puterii absorbite
3.3. Tipuri de re|ele de distribu|ie
3.3.1. Generalit|i
3.3.2. Legarea la pmnt a re|elelor de tensiune alternativ
3.3.3. Legarea la pmnt a re|elelor de tensiune continu
3.4. Instala|ii de securitate
3.5. Separarea instala|iilor
3.6. Compatibilitate
3.7. Mentenabilitate

CAP. 4. PROTEC|II PENTRU ASIGURAREA SECURIT|II
4.1. Protec|ia mpotriva socurilor electrice
4.1.1. Generalit|i
4.1.2. Msuri tehnice si organizatorice pentru protec|ia de baz (protec|ia mpotriva atingerilor
directe)
4.1.3. Msuri tehnice pentru protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerilor indirecte)
4.1.4. Msuri de protec|ie
4.1.5. Msuri tehnice suplimentare de protec|ie
4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al socului electric
4.2. Protec|ia mpotriva efectelor termice
4.2.1. Generalit|i
4.2.2. Protec|ia mpotriva producerii incendiului de ctre echipamentele electrice

4.2.3. Protec|ia mpotriva incendiului n amplasamentele cu risc mare de incendiu BE2
4.2.4. Protec|ia mpotriva arsurilor
4.2.5. Protec|ia mpotriva supranclzirilor
4.3. Protec|ia mpotriva supracuren|ilor
4.3.1. Generalit|i
4.3.2. Protec|ia mpotriva curen|ilor de suprasarcin
4.3.3. Protec|ia mpotriva scurtcircuitelor
4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor
4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protec|ie la scurtcircuit
4.3.6. Coordonarea ntre protec|ia de suprasarcina si protec|ia la scurtcircuit
4.3.7. Selectivitatea protec|iei
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

3
4.4. Protec|ia mpotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate
trsnetului si transmise prin re|ele si supratensiuni de comuta|ie)
4.4.1. Generalit|i
4.4.2. Protec|ia instala|iilor electrice din cldiri mpotriva supratensiunilor
4.4.3. Dispozitive de protec|ie la supratensiuni (SPD)
4.4.4. Msuri de protec|ie fundamentale
4.4.5. Legarea la pmnt si echipoten|ializare
4.4.6. Ecrane magnetice si trasee pentru linii
4.4.7. Protec|ia mpotriva supratensiunilor de frecven| industrial

CAP. 5. ALEGEREA SI MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
5.1. Reguli generale
5.1.1. Condi|ii de func|ionare conform cu recomandrile din SR HD 60364-5-51 si SR HD
384.3 S2
5.1.2. Influen|e externe si condi|ii de instalare
5.1.3. Accesibilitatea
5.1.4. Identificarea
5.1.5. Independen|a echipamentelor
5.1.6. Montarea instala|iilor electrice
5.1.7. Materiale
5.2. Sisteme de pozare, alegerea sec|iunii conductoarelor
5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare
5.2.2. Alegerea si montarea n func|ie de influen|ele externe
5.2.3. Curen|i admisibili n sisteme de pozare
5.2.4. Alegerea sec|iunii conductoarelor izolate si neizolate rigide
5.2.5. Cderi de tensiune maxime admisibile
5.2.6. Conexiuni electrice
5.2.7. Alegerea si montarea pentru limitarea propagrii focului
5.2.8. Apropieri de alte trasee
5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor
5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare n interiorul cldirilor
5.2.11. Pozarea barelor electrice
5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate n sisteme de tuburi, |evi, sisteme de
jgheaburi, de tuburi profilate pentru instala|ii electrice si goluri ale elementelor de construc|ii
5.2.13. Pozarea cablurilor electrice
5.3. Instala|ii electrice de putere
5.3.1. Generalit|i
5.3.2. Receptoare electrice
5.3.3. Tablouri electrice
5.3.4. Dispozitive de protec|ie, separare (sec|ionare), ntrerupere si comand
5.4. Instala|ii electrice pentru prize si iluminat normal
5.5. Sisteme de legare la pmnt
5.5.1. Generalit|i
5.5.2. Borna/bar principal de legare la pmnt
5.5.3. Conductoare de protec|ie
5.5.4. Conductoare PEN
5.5.5. Conductoare de echipoten|ializare
5.5.6. Conductoare de legare la pmnt
5.5.7. Prize de pmnt
5.5.8. Dimensionarea prizelor de pmnt
5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric pentru servicii de securitate
5.6.1. Prescrip|ii generale
5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 5

4
5.6.3. Sisteme de alimentare
5.6.4. Circuite electrice

CAP. 6. PROTEC|IA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI
6.1. Generalit|i
6.1.1. Domeniu de aplicare
6.1.2. Termeni si defini|ii proprii
6.1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de trsnet
6.2. Instala|ii de protec|ie mpotriva trsnetului (IPT
6.2.1. Stabilirea necesit|ii prevederii unei IPT pentru o construc|ie si alegerea nivelului de
protec|ie mpotriva trsnetului. Evaluarea riscului
6.2.2. Cazuri n care IPT este obligatorie
6.2.3. Instala|ii exterioare de protec|ie mpotriva trsnetului
6.2.4. Instala|ie interioar de protec|ie mpotriva trsnetului
6.2.5. Msuri de protec|ie mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorate tensiunilor de atingere si de
pas
6.3. Instala|ii de protec|ie mpotriva trsnetului cu dispozitive de amorsare (PDA)
6.3.1. Generalit|i
6.3.2. Determinarea zonei de protec|ie
6.3.3. Conductoare de coborare
6.3.4. Prize de pmnt
6.3.5. Reguli particulare
6.3.6. Turle, clopotni|e, foisoare

CAP. 7. INSTALA|II ELECTRICE SPECIALE
7.1. Instala|ii electrice n ncperi cu cad de baie sau dus
7.2. Instala|ii electrice pentru piscine si alte bazine
7.3. Instala|ii electrice pentru ncperi si cabine prevzute cu nclzitoare pentru saune
7.4. Instala|ii electrice pentru santiere de construc|ii si de demolare
7.5. Instala|ii electrice pentru construc|ii agroindustriale si agrozootehnice
7.6. Instala|ii electrice pentru incinte electroconductoare nguste
7.7. Instala|ii electrice pentru campinguri
7.8. Instala|ii electrice pentru porturi mici si ambarca|iuni de agrement
7.9. Instala|ii electrice n amplasamente pentru utilizri medicale
7.10. Instala|ii electrice pentru slile pentru expozitii, spectacole si standuri
7.11. Instala|ii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie
7.12. Instala|ii electrice pentru mobilier
7.13. Instala|ii electrice pentru unit|i mobile sau transportabile
7.14. Instala|ii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement si barci din blciuri,
parcuri de distrac|ie si circuri
7.15. Instala|ii electrice pentru sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan
7.16. Instala|ii electrice pentru rulote sau autorulote
7.17. Instala|ii electrice pentru firme si reclame luminoase
7.18. Instala|ii electrice pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor ascensoarelor,
masinilor de ridicat si transportat
7.19. Instala|ii electrice pentru echipamente informatice
7.20. Instala|ii electrice n construc|ii din lemn
7.21. Instala|ii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru mbunt|irea factorului
de putere
7.22. Instala|ii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu
7.23. Instala|ii electrice pentru iluminatul de siguran|. Condi|ii de alimentare si func|ionare
7.24 Instala|ii de balizaj

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

5

CAP. 8. VERIFICAREA SI NTRE|INEREA INSTAL|IILOR ELECTRICE SI A SISTEMULUI DE
PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI

8.1. Verificri si punerea n func|iune
8.1.1. Verificarea ini|ial
8.2. Verificri periodice
8.2.1. Generalit|i
8.2.2. Frecven|a verificrilor periodice
8.2.3. Rapoarte pentru verificri periodice
8.3. Intre|inerea si verificri pentru iluminatul de siguran|
8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joas tensiune
8.5. Verificarea si ntre|inerea sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului (SPT)
8.5.1. Scopul verificrilor
8.5.2. Ordinea verificrilor
8.5.3. ntre|inerea

CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALA|IILOR ELECTRICE
9.1. Principii fundamentale
9.1.1. Securitatea n exploatare
9.1.2. Personalul
9.1.3. Organizarea
9.1.4. Comunicarea
9.1.5. Zona de lucru
9.1.6. Unelte, echipamente si dispozitive
9.1.7. Planuri si nregistrri
9.1.8. Semnalizri
9.2. Proceduri de exploatare curent
9.2.1. Generalit|i
9.2.2. Manevrri
9.2.3. Verificri de func|ionare
9.3. Proceduri de lucru
9.3.1. Generalit|i
9.3.2. Lucru fr tensiune
9.3.3. Lucru sub tensiune
9.3.4. Lucru n vecintatea pieselor sub tensiune
9.4. Proceduri de ntre|inere
9.4.1. Generalit|i
9.4.2. Personalul
9.4.3. Lucrri de repara|ie
9.4.4. Lucrri de nlocuire

CAP. 10. BIBLIOGRAFIE
10.1. Standarde de referin|
10.2. Acte normative

CAP. 11. ANEXE
5.1. Lista de abrevieri ale influen|elor externe
5.2. Caracteristici ale influen|elor externe
5.3. Gradele de protec|ie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP)
5.4. Gradele de protec|ie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric mpotriva impacturilor
mecanice din exterior (cod IK)
5.5. Moduri de pozare de referin|
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 7

6
5.6. Moduri de pozare pentru determinarea curen|ilor admisibili
5.7. Sisteme de tuburi de protec|ie pentru instala|ii electrice
5.8. Paturi de cabluri: Sisteme de jgheabri (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instala|iile electrice
5.9. Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scar
5.10. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| din anexa 5.5. Conductoare
si cabluri izolate cu PVC, dou si trei conductoare ncrcate, cupru sau aluminiu
5.11. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izola|ie din PVC, cu conductoare din cupru
5.12. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izola|ie din PVC, cu conductoare din aluminiu
5.13. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| din anexa 5.5. Conductoare
si cabluri izolate cu XLPE, dou si trei conductoare ncrcate, cupru sau aluminiu
5.14. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izola|ie din XLPE, cu conductoare din cupru
5.15. Curen|i admisibili, n amperi, pentru modurile de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izola|ie din XLPE, cu conductoare din aluminiu
5.16. Curen|i admisibili, n amperi, modurile de pozare de referin| C din anexa 5.5. Cabluri cu izola|ie
mineral, conductoare si ecran din cupru, manta din PVC
5.17. Curen|i admisibili, n amperi modul de pozare de referin| E, F si G. din anexa 5.5. Cabluri cu
izola|ie mineral, cu conductoare si ecran din cupru
5.18. Factorii de corec|ie pentru temperaturi ambiante diferite de 30
o
C aplicabili valorilor curenilor
admisibili pentru cabluri n aer liber (K1)
5.19. Factorii de corec|ie pentru grupri de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare
aplicabili valorilor curen|ilor admisibili din anexele 5.10 pn la 5.17
5.20. Factorii de corec|ie ai gruprii pentru mai multe cabluri pozate n aer liber
5.21. Factorii de corec|ie ai gruprii pentru mai multecabluri monoconductoare pozate n aer liber
5.22. Sarcina admisibil pentru cabluri pozate n pmnt, n condi|ii normale de func|ionare
5.23. Factorii de corec|ie f
1

5.24. Factorii de corec|ie f
2
. Cabluri cu trei conductoare n sisteme monofazate
5.25. Factorii de corec|ie f
2
. Cabluri cu trei conductoare trifazate
5.26 Factorii de corec|ie f
2
. Cabluri cu un conductor, n sisteme trifazate grupate n trefl, la 7 cm
distan|
5.27. Factorii de corec|ie f
2
. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate grupate n trefl la 25 cm
distant
5.28. Factorii de corec|ie f
2
. Cabluri cu un conductor n sisteme trifazate, pozate alturat
5.29. Exemplu de alegere a sec|iunii conductoarelor de faz si neutru n func|ie de prezen|a
armonicilor de ordinul 3 si multiplu de 3
5.30 Exemple de calcul petru determinarea curen|ilor admisibili ai conductoarelor si cablurilor n
func|ie de modul de pozare
5.31. Exemple de calcul petru determinarea curen|ilor admisibili ai conductoarelor si cablurilor n
func|ie de modul de pozare n pmnt
5.32. Sec|iunile minime admise pentru conductoare utilizate n instala|iile electrice din interiorul
cldirilor
5.33. Clasificarea cablurilor.
A. Clasificarea cablurilor electrice privind comportarea la foc
B. Clasificarea si simbolizarea cablurilor
5.34. Determinarea rezisten|ei de dispersie a diferitelor prize de pmnt

6.1. Evaluarea numrului anual de evenimente periculoase N
6.2. Evaluarea probabilit|ii de avarariere P
X
a unei structuri
6.3. Evaluarea volumului pierderilor L
X
ntr-o structur
6.4. Evaluarea probabilit|ii P
X
de avariere a unui serviciu
6.5. Evaluarea volumului pierderilor L
X
ntr-un serviciu
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

7
6.6. Supratensiuni de comuta|ie
6.7. Evaluarea costurilor pierderilor
6.8. Izola|ia electric a unei ITP exterioare
6.9. Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
I. Cas din mediu rural
II. Cldire de birouri
III. Spital
IV. Imobil de apartamente
6.10. Informa|ii suplimentare pentru SPT n cazul unor structuri cu risc de explozie
6.11. Harta keraunic

8.1. Metode de msurare a rezisten|ei/impedan|ei izola|iei pardoselilor si a pere|ilor n raport cu
pmntul sau n raport cu conductorul de protec|ie
8.2. Msurarea rezisten|ei prizei de pmnt (electrodului de pmnt).
8.3 Msurarea impedan|ei buclei de defect


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 9


8
CAPITOLUL 1 .
DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ se aplic la proiectarea, executarea yi exploatarea instalaiilor electrice
aferente cldirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu:
a. cldirilor civile;
b. cldirilor industriale - de produc|ie si/sau depozitare;
c. cldirilor mixte (civile si industriale - de produc|ie si/sau depozitare, nglobate n acelasi
volum construit);
d. cldirilor cu fuc|iuni agroindustriale si agrozootehnice;
e. cldirilor prefabricate;
f. cldirilor aferente porturilor de ambarca|iuni;
g. instala|ii electrice pentru iluminatul exterior si similare aferente cldirilor;
h. localurilor medicale;
i. instala|iilor fotoelectrice aferente cldirilor;
j. grupurilor generatoare de joasa tensiune;
k. instala|iilor consumatorului situate n exteriorul cldirii;
l. lucrrilor de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de
destina|ie sau de reparare;
m. echipamentelor electrice amplasate n medii cu risc de explozie, la care se aplic
obligatoriul si prevederile din NP-099-04.

Prin instala|ii electrice aferente construc|iilor, conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu
modificrile si completrile ulterioare, se n|eleg toate echipamentele electrice care asigur utilit|ile
necesare func|ionrii construc|iilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord
(inclusiv) la utilizatori, indiferent dac acestea sunt sau nu incorporate n construc|ie.
Termenii ntreprinderi si institu|ii se refer la teren si la toate dependin|ele, inclusiv
cldirile care le apar|in.
Tensiunile alternative nominale sunt pn la 1000 V inclusiv.
Tensiunile continuu nominale sunt pn la 1000 V inclusiv.
Frecven|ele care au fost luate n considerare sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclus
utilizarea si a altor frecven|e pentru scopuri speciale.

1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplic:
a. instala|iilor tehnologice, ca instala|ii electrice pe utilaj;
b. instala|iilor electrice din mine si cariere;
c. echipamentelor electrice de pe mijloacele de transport (autovehicule, aeronave, tramvaie);
d. depozitelor de materiale pirotehnice si/sau explozive;
e. sistemelor de producere si transport a energiei electrice (de medie si nalt tensiune);
f. mprejmuirilor electrice;
g. echipamentelor de reducere a interferen|elor radio, cu excep|ia celor ce afecteaz
securitatea instala|iilor;
h. echipamentelor electrice de trac|iune (inclusiv echipamentul rulant si de semnalizare);
i. instala|iilor electrice de la bordul navelor si al platformelor marine, fixe si mobile.

1.3. La proiectarea/verificarea yi execuia instalaiilor electrice trebuie s se respecte
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare,
referitoare la cerinele eseniale de calitate:
a rezisten| mecanic si stabilitate;
b securitate la incendiu;
c igien sntate si mediu;
d siguran| n exploatare;
e protec|ia mpotriva zgomotului;
f economie de energie si izola|ie termic
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


9

1.4 La proiectarea, execuia yi exploatarea instalaiilor electrice trebuie s se respecte
prevederile Legii securitii yi sntii n munc nr. 319/2006 yi ale Hotrrii Guvernului
nr. 1146/2006, astfel nct echipamentele electrice de munc care se procur yi / sau se
utilizeaz, trebuie s ndeplineasc:
a) prevederile tuturor reglementrilor tehnice romne care transpun legisla|ia
comunitar aplicabil sau
b) cerin|ele minime prevzute n anexa 1 (pct. 3.3), n cazurile n care nu se
aplic sau se aplic par|ial reglementri tehnice romne care transpun
legisla|ia comunitar.
Prin echipamentul electric de munc, n sensul Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006, se n|elege
orice masin, aparat, unealt sau instala|ie folosite la locul de munc
Echipamentele electrice sunt nso|ite de declara|ia de conformitate si au aplicat marcajul de
conformitate CE potrivit dispozi|iilor Hotrrii Guvernului nr. 457/2003 cu modificrile si
completrile ulterioare sau posed performan|e echivalente cu cele men|ionate si sunt comercializate
legal ntr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal ntr-un stat EFTA,
parte la acordul privind Spa|iul Economic European, corespunztor proiectului.

De asemeni, trebuie s se respecte instruc|iunile productorilor pentru alegerea si montarea
echipamentelor utilizate.

1.5 Reglementarea tehnic se refer numai la alegerea yi condiiile de instalare a
echipamentelor electrice.

1.6 Reglementarea tehnic conine reguli de proiectare yi montare a instalaiilor electrice astfel
nct s se asigure securitatea yi funcionarea corect n scopul pentru care sunt prevzute.

1.7 n cazul n care exist yi alte reglementri tehnice n vigoare se vor aplica prescripiile cele
mai severe.

1.8 n capitolul 10 sunt prezentate actele normative, standardele yi reglementrile tehnice
conexe, menionate n prezenta reglementare tehnic.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 11


10

CAPITOLUL 2 .
TERMINOLOGIE $I ABREVIERI



A.
alimentare normal cu energie electric - alimentare cu energie electric dintr-o surs de energie
electric (transformator, generator) prevzut pentru a se asigura func|ionarea receptoarelor electrice
ale unui consumator, n regim normal. De regul aceasta este re|eaua public de distribu|ie.

alimentare de rezerv alimentare prevzut pentru a men|ine, pentru alte scopuri dect cele de
securitate, func|ionarea unei instala|ii electrice sau a unor pr|i ale acesteia, n cazul ntreruperii
alimentrii normale (UPS, generator).

alimentare de securitate alimentare prevzut pentru men|inerea n func|iune a echipamentelor si
instala|iilor electrice importante pentru:
- sntatea si securitatea persoanelor si animalelor domestice si/sau
- pentru evitarea degradrii mediului nconjurtor si a altor echipamente, dac aceasta este
cerut prin reglementri na|ionale.
Aceasta poate fi UPS, generator, baterie de acumulatoare etc.

aparataj echipament electric destinat s fie conectat la un circuit electric pentru a asigura una sau
mai multe din urmtoarele func|ii: protec|ie, comand, sec|ionare, conexiune.

arsuri electrice arsura pielii sau a unui organ, provocat prin trecerea de-a lungul suprafe|ei sau n
profunzime a curentului electric.

atingere direct contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu pr|i active.

atingere indirect contact electric al persoanelor sau al animalelor cu pr|ile conductoare accesibile
puse sub tensiune ca urmare a unui defect.


B.
barier - element care asigur protec|ia mpotriva atingerilor directe din toate direc|iile obisnuite de
acces.

barier de protecie parte care asigur protec|ia mpotriva atingerilor directe n toate direc|iile de
acces obisnuite.

bar de echipotenializare bar metalic colectoare care face parte dintr-o re|ea echipoten|ial si
care asigur legtura electric a unui numr de conductoare electrice pentru scopuri de
echipoten|ializare.

born de echipotenializare - born prevzut la un echipament sau dispozitiv destinat s fie conectat
cu un sistem de legtur de echipoten|ializare.

born principal de legare la pmnt born sau bar care face parte dintr-o instala|ie de legare la
pmnt a unei instala|ii si care asigur conectarea electric a unui anumit numr de conductoare pentru
scopuri de legare la pmnt.


12 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


11

C.
canal de cabluri element de pozare situat pe sau n sol sau planseu, ventilat sau nchis, avnd
dimensiuni care nu permit persoanelor s circule, dar n care conductoarele si cablurile sunt accesibile
pe toat lungimea lor, n timpul si dup instalare.

circuit electric ansamblu de echipamente electrice al unei instala|ii electrice protejate prin acelasi
dispozitiv de protec|ie.

circuit electric de securitate circuit electric prevzut pentru a fi utilizat ca parte ntr-un sistem de
alimentare electric pentru servicii de securitate.

circuit terminal circuit electric destinat s alimenteze direct receptorul (aparat de utilizare) sau prize
de curent.

coloan electric circuit electric care alimenteaz unul sau mai multe tablouri de distribu|ie.

comand funcional ac|iune destinat s asigure nchiderea, deschiderea sau schimbarea
alimentrii cu energie electric a unei instala|ii electrice sau a unei pr|i a acesteia pentru o func|ionare
normal.

conductor parte conductoare destinat s conduc un curent electric specificat.

conductor de echipotenializare conductor de protec|ie prevzut pentru realizarea unei legturi de
echipoten|ializare de protec|ie.

conductor de legare la pmnt conductor care asigur o cale conductore sau o parte a unei ci
conductoare, ntre un punct dat al unei re|ele, al unei instala|ii sau al unui echipament si o priz de
pmnt sau o re|ea de prize de pmnt.

conductor de legare la pmnt de protecie conductor de protec|ie prevzut pentru a realiza
legarea la pmnt de protec|ie.

conductor de linie conductor sub tensiune n func|ionarea normal si capabil s participe la
transportul sau la distribu|ia energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de
punct median.

conductor neutru (N) conductor conectat electric la punctul neutru al sursei si care poate contribui
la distribu|ia energiei electrice.

conductor PEN conductor care asigur att func|iile de conductor de protec|ie ct si de conductor
neutru.

conductor PEM - conductor care asigur att func|iile de conductor de protec|ie ct si de conductor de
punct median.

conductor PEL - conductor care asigur att func|iile de conductor de protec|ie ct si de conductor de
linie.

conductor de protecie (PE) conductor prevzut n scopuri de securitate, de exemplu protec|ia
mpotriva socurilor electrice.

conductor de punct median (PEM) conductor electric conectat la punctul median si capabil s
participe la distribu|ia energiei electrice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 13


12

contact electric stare a dou sau mai multe pr|i conductoare care se ating accidental sau inten|ionat
formnd o cale conductoare unic si continu.

curent admisibil (Iz) valoarea maxim a curentului electric care poate parcurge n permanen| un
conductor, un dispozitiv sau un aparat, fr ca temperatura sa n regim permanent, n condi|ii date, s
fie superioar valorii specificate.

curent de atingere curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal atunci cnd acesta
este n atingere cu una sau mai multe pr|i accesibile ale unei instala|ii electrice sau cu echipamente
electrice aflate sub tensiune.

curent n conductorul de protecie curent electric care apare ntr-un conductor de protec|ie, cum
sunt curentul de fug sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izola|ie.

curent convenional de funcionare valoare specific a curentului electric care este prevzut
pentru a provoca func|ionarea dispozitivului de protec|ie ntr-un timp specificat.

curent de defect curent electric care circul ca urmare a unui defect de izola|ie.

curent diferenial rezidual suma fazorial a valorilor curen|ilor electrici n toate conductoarele
active, la acelasi timp, ntr-un punct dat al unui circuit electric, ntr-o instala|ie electric.

curent de fug curent electric care, n condi|ii normale de func|ionare, parcurge o cale electric
nedorit.

curent nominal - curent electric destinat a fi transportat de un circuit n func|ionarea normal pe timp
nelimitat

curent de scurtcircuit curent electric ntr-un scurtcircuit determinat.

curent de serviciu curent electric destinat s fie transportat ntr-un circuit electric n func|ionare
normal.

curent de suprasarcin supracurent care se produce ntr-un circuit electric, care nu se datoreaz
curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pmnt.

curent vagabond curent electric de fug n pmnt sau n structurile metalice ngropate n pmnt si
care rezult din legarea lor la pmnt, inten|ionat sau neinten|ionat.


D.
defect de punere la pmnt apari|ia unei ci conductoare accidental ntre un conductor sub
tensiune si pmnt.

disjunctor (ntreruptor automat) aparat de comuta|ie apt de a stabili, de a suporta si de a ntrerupe
curen|ii n condi|ii normale ale circuitului, precum si de a stabili, de a suporta pe o perioad specificat
si de a ntrerupe curen|ii n condi|ii anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.).

dispozitiv de protecie mpotriva supracurenilor dispozitiv destinat s ntrerup un circuit electric
n cazul n care curentul n conductorul sau conductoarele circuitului electric depseste o valoare
predeterminat n timpul unei durate prevzute.


14 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


13
E.
echipament electric echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea
energiei electrice, cum sunt masini, transformatoare, aparataj, aparate de msurare, dispozitive de
protec|ie, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curent.

echipament fix echipament electric fixat pe un suport sau fixat ntr-un alt mod ntr-un loc precizat.

echipament mobil echipament electric care este deplasat n timpul func|ionrii sau poate fi usor
deplasat rmnnd conectat la circuitul electric de alimentare.

echipament portabil echipament electric prevzut pentru a fi |inut n mn n utilizare normal.

echipament staionar echipament instalat ntr-un loc stabilit sau echipament electric care nu este
prevzut cu un mner pentru a fi transportat si care are o astfel de mas nct nu poate fi deplasat usor
n timpul func|ionrii.

echipament de utilizare curent echipament electric destinat transformrii energiei electrice n alt
form de energie, de exemplu luminoas, termic, mecanic.

echipotenialitate stare a pr|ilor conductoare avnd un poten|ial electric sensibil egal.

ecran de protecie ecran conductor utilizat pentru a separa un circuit electric si/sau conductoarele de
pr|ile active periculoase.

electrocutare soc electric mortal.

exploatare toate activit|ile care cuprind lucrrile necesare pentru a permite func|ionarea instala|iei
electrice. Aceste activit|i cuprind domenii cum sunt: manevrare, comand, control si ntre|inere att
pentru o lucrare electric ct si neelectric.

F.
fibrilaie contrac|ii repetate si necoordonate ale fibrelor musculare individuale.

fibrilaie ventricular fibrila|ie cardiac limitat la ventricule si care provoac o deficien|
circulatorie si apoi oprirea inimii.


G.
galerie culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele s circule liber pe toat lungimea, prevzut
cu suporturi pentru cabluri si jonc|iunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electric.


I.
impedan de legare la pmnt impedan| la o frecven| dat ntre un punct specificat al unei re|ele,
al unei instala|ii sau al unui echipament si pmtul de referin|.

inspecie - examinarea unei instala|ii electrice utiliznd toate aptitudinile pentru a constata dac
alegerea echipamentului electric este corect si montarea acestuia este adecvat;

instalaie electric ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate
pentru a ndeplini un scop dat.

instalaie de legare la pmnt ansamblu de legturi electrice si dispozitive care fac parte din
legarea la pmnt a unei re|ele, a unei instala|ii sau a unui echipament.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 15


14

izolaie de baz izola|ia pr|ilor active periculoase care asigur protec|ia de baz

izolaie dubl izola|ie realizat prin utilizarea mpreun a unei izola|ii de baz si a unei izola|ii
suplimentare.

izolaie ntrit izola|ia pr|ilor active periculoase care asigur un grad de protec|ie mpotriva
socurilor electrice, echivalent celui unei izola|ii duble.

izolaie suplimentar izola|ie independent prevzut suplimentar fa| de izola|ia de baz, pentru
protec|ie n caz de defect.

ncercare - aplicarea de solicitri specificate ntr-o instala|ie electric prin intermediul crora este
probat func|ionalitatea acesteia.

ntrerupere automat a alimentrii ntrerupere automat a unei linii conductoare prin func|ionarea
automat a unui dispozitiv de protec|ie n caz de defect.

ntrerupere de scurt durat a funcionrii ntrerupere de scurt durat n timpul func|ionrii
pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comand, reglare sau observarea echipamentelor electrice.

ntrerupere de scurt durat pentru ntreinere - ntrerupere de scurt durat utilizat pentru acces
la echipamentele electrice pentru ntre|inere.

ntrerupere de urgen deschiderea unui dispozitiv de ntrerupere destinat ntreruperii alimentrii
electrice a unei instala|ii electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol.

ntreruptor automat vezi disjunctor

ntreruptor simplu - dispozitiv destinat s nchid sau ntrerup curentul ntr-unul sau mai multe
circuite

ntreruptor separator ntreruptor conceput s asigure si separarea instala|iei sau a unei pr|i a
acesteia de alimentare .


L
legtur de echipotenializare realizare a unei legturi electrice ntre pr|ile conductoare pentru a
realiza echipoten|ializarea.

legtur de echipotenializare de protecie legtur de echipoten|ializare realizat pentru scopuri
de securitate.

legtur de echipotenializare funcional legtur de echipoten|ializare realizat n scopuri
func|ionale altele, dect cele de securitate.

legare la pmnt realizarea unei legturi electrice ntre un punct dat al unei re|ele, al unei instala|ii
electrice sau al unui echipament si un pmnt local.

legare la pmnt funcional legare la pmnt a unuia sau mai multor puncte ale unei re|ele, ale
unei instala|ii sau ale unui echipament pentru alte scopuri dect cele de securitate.

legare la pmnt de protecie ac|iune de legare la pmnt a unui punct sau a mai multor puncte
dintr-o re|ea, a unei instala|ii sau a unui echipament, n scopuri de securitate.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


15

legare la pmnt a unei reele ac|iune de legare la pmnt a unuia sau a mai multor puncte ale unei
re|ele electrice, pentru asigurarea func|iilor de legare la pmnt func|ional si de legare la pmnt de
protec|ie.

lucrare sub tensiune orice lucrare n cursul creia lucrtorul intr deliberat n atingere cu pr|ile
active sau ptrunde deliberat n zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului su, fie cu unelte,
echipamente sau dispozitive pe care le manevreaz.


M.
mas - parte conductoare accesibil a unui echipament, care poate fi atins si care n mod normal nu se
afl sub tensiune, dar care poate fi pus sub tensiune n urma unui defect a zola|iei de baz.

mediu puin periculos spa|iu n care, n condi|ii normale, este caracterizat simultan prin urmtoarele
condi|ii:
- umiditatea relativ a aerului, maxim 75%, la temperatura aerului cuprins ntre 15
o
C si
30
o
C;
- pardoseala (amplasamentul) izolant.
Este sinonim cu loc de munc pu|in periculos (sau normal).

mediu periculos spa|iu caracterizat prin cel pu|in una din urmtoarele condi|ii:
- umiditatea relativ a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste
30
o
C dar cel mult 35
o
C;
- pardoseal cu propriet|i conductoare (de exemplu beton, pmnt);
- parte conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup cel mult 60% din zona de
manipulare;
- prezen| de pulberi conductoare (de exemplu pilitur de metal, grafit etc.);
- prezen| de fluide care micsoreaz impedan|a corpului uman.
Este sinonim cu loc de munc periculos.

mediu foarte periculos spa|iu caracterizat prin cel pu|in una din urmtoarele condi|ii:
- umiditatea relativ a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35
o
C;
- pr|i conductoare n legtur electric cu pmntul care ocup peste 60% din zona de
manipulare;
- prezen| de agen|i corozivi.
Este sinonim cu loc de munca foarte periculos.

mediu neconductor spa|iu n care o persoan sau un animal care atinge o parte conductoare
accesibil care a devenit o parte activ periculoas, este protejat printr-o impedan| ridicat a
mediului su (de exemplu pere|i sau pardoseli electroizolante):
- 50 O k dac tensiunea nominal a re|elei este sub 500V n tensiune alternativ si tensiune
continu.
- 100 O k dac tensiunea nominala a re|elei este mai mare de 500 V n tensiune alternativ si
tensiune continu si mai mic de 1000 V n tensiune alternativ sau 1500V n tensiune continu
si prin absen|a pr|ilor conductoare legate la pmnt (pn la frecven|a 100 Hz n tensiune
alternativ).

mentenan - combina|ia tuturor ac|iunilor tehnice si administrative, inclusiv ac|iunilor de
supraveghere cu scopul de a men|ine un element ntr-o stare sau a readuce un element la o stare n care
acesta poate s realizeze o func|ie cerut.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 17


16
O.
obstacol de protecie element care mpiedic o atingere direct ntmpltoare, dar care nu previne o
atingere direct printr-o ac|iune deliberat.

oprire de urgen ac|iune destinat s opreasc pe ct de repede posibil o func|ionare devenit
periculoas.

originea instalaiei electrice punctul n care este livrat energia electric a unei instala|ii electrice.


P .
parte activ conductor sau parte conductoare destinat s fie pus sub tensiune n func|ionare
normal, inclusiv conductorul neutru (N), dar prin conven|ie exceptnd conductorul PEN, conductorul
PEM sau conductorul PEL.

parte conductoare accesibil parte conductoare a unui echipament, care poate fi atins, si care nu este n
mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune n cazul unui defect al izola|iei de baz.

pat de cabluri suport de cabluri constituit dintr-o baz continu cu margini, dar care nu este acoperit
cu un capac.

pmnt parte a Pmntului n contact electric cu o priz de pmnt si al crui poten|ial electric nu
este n mod necesar egal cu zero.

pmnt de referin parte a Pmntului considerat conductoare, a crei poten|ial electric prin
conven|ie este considerat egal cu zero, care este n afara zonei de influen| a oricrei instala|ii de
legare la pmnt.

pri simultan accesibile conductoare sau pr|i conductoare care pot fi atinse simultan de ctre o
persoan sau un animal.

pericol electric risc de afectare corporal datorat unei instala|ii electrice.

persoan calificat persoan care are o pregtire si o experien| corespunztoare care s i permit
s prevad riscurile si s evite pericolele pe care le poate produce energia electric.

persoan instruit persoan suficient de informat, sau supravegheat de persoane calificate n
domeniul electric, pentru a fi capabil s prevad riscurile si s evite pericolele pe care le poate
provoca energia electric.

persoan (obiynuit) persoan care nu este nici persoan calificat, nici persoan instruit.

prag de nedesprindere valoare maximal a curentului electric care trece prin corpul unui om, la
care acea persoan nc poate s se elibereze singur.

prag de percepie a curentului valoare minim a curentului electric prin corpul unui om sau al unui
animal care provoac o senza|ie specific pentru acel om sau acel animal.

prelat electroizolant prelat rigid sau flexibil realizat din material electroizolant, care serveste
la acoperirea elementelor care sunt sau nu sunt sub tensiune si sau a pr|ilor adiacente pentru
prevenirea unei atingeri ntmpltoare.

priz de pmnt parte conductoare care poate fi ncorporat n pmnt sau ntr-un mediu conductor
specific, de exemplu beton sau crbune, n contact cu pmntul.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


17
priz de pmnt independent priz de pmnt suficient de ndeprtat de alte prize de pmnt
pentru care poten|ialul su electric s nu fie sensibil afectat de curen|ii electrici ntre pmnt si alte
prize de pmnt.

priz de pmnt n fundaie priz de pmnt ncorporat n pmnt sub funda|ia unei cldiri, sau de
preferin|, n betonul funda|iei unei cldiri, n general n form de bucl.

priz de pmnt de protecie priz de pmnt a unei instala|ii sau a unui echipament pentru scopuri
de securitate.

protecie de baz protec|ia mpotriva socurilor electrice n absen|a defectului. Protec|ia de baz
corespunde protec|iei mpotriva atingerilor directe.

protecie n caz de defect protec|ie mpotriva socurilor electrice n condi|ii de defect simplu.
Protec|ia n caz de defect corespunde protec|iei mpotriva atingerilor indirecte.

protecie mpotriva yocului electric ansamblu de msuri care reduc riscul de soc electric

protecie suplimentar msur de protec|ie suplimentar fa| de protec|ia de baz si/sau protec|ia n
caz de defect.

punct median punct comun ntre dou elemente simetrice ale unui circuit, ale crui extremit|i sunt
conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluiasi circuit.

punct neutru punct comun al unei re|ele polifazate conectat n stea sau la punctul median legat la
pmnt al unei re|ele monofazate.


R.
reea echipotenial funcional re|ea echipoten|ial care asigur o legtur de echipoten|ializare
func|ional.

reea de echipotenializare interconectarea pr|ilor conductoare, care permite asigurarea unei
legturi de echipoten|ializare ntre aceste pr|i.

reea de echipotenializare de protecie re|ea de echipoten|ializare care asigur o legtur de protec|ie.

rezisten de legare la pmnt parte real a impedan|ei de legare la pmnt.

reea de prize de pmnt parte a unei instala|ii de legare la pmnt care cuprinde numai prizele de
pmnt si interconexiunile lor.

risc o combinare a probabilit|ii de apari|ie si a gravit|ii de rnire sau de afectare posibil a snt|ii
unei persoane expuse la unul sau mai multe pericole.


S.
reea TFJP re|ea electric a crei tensiune nu depseste valoarea tensiunii foarte joase:
- n condi|ii normale si
- n condi|ii de defect, exceptnd defectele de punere la pmnt n alte circuite electrice

reea TFJS - re|ea electric a crei tensiune nu depseste valoarea tensiunii foarte joase:
- n condi|ii normale si
- n condi|ii de defect, inclusiv defectul de punere la pmnt n alte circuite electrice
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 19


18
scurtcircuit cale conductoare accidental sau inten|ionat ntre dou sau mai multe pr|i
conductoare astfel nct diferen|a de poten|ial electric ntre aceste pr|i conductoare s fie zero sau
aproximativ zero.

secionare func|ie destinat s asigure scoatarea de sub tensiune a unei instala|ii electrice sau a unei pr|i
a acesteia, separnd instala|ia electric fa| de orice surs de energie electric pentru scopuri de securitate.

separare msur de protec|ie n care pr|ile active periculoase sunt izolate de toate celelalte circuite
electrice, de pmntul local si de orice atingere.

separare de protecie separare ntre dou circuite electrice prin intermediul:
- unei izola|ii duble
- unei izola|ii de baz si a unei protec|ii electrice printr-un ecran, sau
- unei izola|ii ntrite

separare simpl separare ntre circuitele electrice sau ntre un circuit electric si pmntul local
printr-o izola|ie de baz.

separator aparat de comuta|ie care satisface n pozi|ia deschis prescrip|iile specifice pentru func|ia
de separare .

sistem de alimentare electric pentru instalaii de securitate sistem de alimentare electric pentru
men|inerea n func|iune a echipamentelor si instala|iilor electrice importante:
- pentru sntatea si securitatea persoanelor si animalelor domestice, si/sau
- pentru evitarea degradrii mediului nconjurtor si a altor echipamente, dac aceasta este cerut
prin reglementri na|ionale.

sistem de tuburi ansamblu de protec|ie nchis, cu sec|iunea circular sau nu, pentru conductoare
izolate, cabluri si cordoane, permi|nd ca acestea s fie instalate si nlocuite prin tragere, utilizat n
instala|ii electrice.

sistem de jgheaburi de cabluri sistem de protec|ie nchis, prevzut cu o baz si cu un capac
deplasabil, destinat protec|iei complete a conductoarelor izolate si a cablurilor si/sau pentru amplasarea
altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informa|iilor.

sistem de pozare ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare
colectoare si elementele care asigur fixarea lor si, dac este necesar, protec|ia lor mecanic.

yoc electric efect fiziologic care rezult din trecerea unui curent electric prin corpul unui om sau al
unui animal.


T.
tablou de distribuie ansamblu care cuprinde diferite tipuri de aparataj asociate cu unul sau mai
multe circuite electrice de plecare, alimentate de unul sau mai multe circuite de intrare, ca si borne
pentru conductoarele neutre si de protec|ie.

tensiune de atingere tensiune ntre pr|i conductoare atinse simultan de o persoan sau de un animal.

tensiune de atingere prezumat tensiune care apare ntre pr|ile conductoare simultan accesibile,
cnd aceste pr|i conductoare nu sunt atinse de un om sau un animal.

tensiune de defect tensiune ntre un punct de defect si pmntul de referin|, ca urmare a unui defect
de izola|ie.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


19
tensiune foarte joas tensiune care nu depseste limitele specificate n domeniul I prezentat n SR
CEI 60449.

tensiune nominal valoare nominal a tensiunii prin care instala|ia electric sau o parte a instala|iei
electrice este numit si identificat.

tensiune de pas tensiune ntre dou puncte de pe suprafa|a Pmntului situate la distan|a de 1 m unul
fa| de altul, considerat a fi lungimea pasului unei persoane.


V.
verificare toate msurile cu ajutorul crora este verificat conformitatea instala|iilor electrice cu
prescrip|iile n uz.


Z.
zon de acces limitat zon accesibil numai persoanelor calificate (n domeniul electric) si
persoanelor instruite (n domeniul electric).

zon de accesibilitate la atingere spa|iu cuprins ntre orice punct al unei suprafe|e unde stau sau
circul n mod obisnuit persoane si limita pe care o persoan o poate atinge cu mna, n toate direc|iile,
fr mijloace auxiliare .

zon lucru loc (locuri), amplasament (amplasamente) sau suprafa| (suprafe|e) unde vor fi, sunt sau
au fost realizate lucrrile.

zon de lucru sub tensiune spa|iu n jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izola|iei pentru
prevenirea socului electric nu este asigurat cnd se ptrunde acolo fr msuri de protec|ie.

zon nvecinat spa|iu delimitat care nconjoar zona de lucru sub tensiune.

ABREVIERI

AAR anclansarea automat a rezervei;
DDR dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual ;
IPT instala|ie de protec|ie mpotriva trsnetului ;
IT re|ea cu punctul neutru al transformatorului izolat fa| de pmnt (sau printr-o impendan|
de valoare foate mare) si masele legate la pmnt ;
N conductor neutru ;
PDA protec|ie mpotriva trsnetului cu dispozitiv de amorsare ;
PE conductor de protec|ie ;
PEN conductor comun de protec|ie si neutru;
SPD dispozitiv de protec|ie la supratensiuni si/sau de deviere a curentului de trsnet ;
SPT sistem de protec|ie la trsnet;
TFJP tensiune foarte joas de protec|ie ;
TFJS tensiune foarte joas de securitate ;
TN-C re|ea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si conductor cu func|ii comune:
de protec|ie si neutru;
TN-S re|ea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si conductoare distincte pentru
func|iile de protec|ie si neutru;
TN C S - re|ea n care func|iile pentru conductorul de protec|ie si neutru sunt combinate ntr-un
singur conductor pe prima parte a re|elei.
TT re|ea cu punctul neutru al transformatorului legat la pmnt si masele legate la prize de pmnt
independente.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 21


20

CAPITOLUL 3.
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE
INSTALA|IILOR


3.0. Generaliti
3.0.1.Condiii generale de baz

3.0.1.1. La proiectarea si execu|ia instala|iilor electrice aferente construc|iilor trebuie s se respecte
prevederile din Legea nr. 50/1991, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare si a actelor
normative subsecvente acesteia.

3.0.1.2. Proiectele de instala|ii electrice se verific de ctre verificatori de proiecte atesta|i conform
Legii nr. 10/1995, cu modificrile ulterioare.

3.0.1.3. nceperea execu|iei instala|iilor electrice este permis numai dup ce investitorul a ob|inut
avizul tehnic de racordare. Punerea n func|iune se face numai dup controlul execu|iei instala|iilor
electrice de ctre unit|i autorizate.

3.0.1.4. Este interzis nceperea lucrrilor de instala|ii electrice fr proiecte verificate n condi|iile art.
3.0.1.2.

3.0.1.5. Instala|iile electrice se execut de ctre unit|i atestate.

3.0.1.6. Instala|iile electrice la consumator trebuie astfel realizate nct s nu afecteze siguran|a
utilizatorilor, a bunurilor si a mediului.
Utilizatorul are obliga|ia s nu efectueze modificri fa| de proiect n timpul exploatrii, ntre|inerii sau
repunerii n func|iune far acordul scris al proiectantului ini|ial al instala|iei electrice sau a unui expert
tehnic atestat, potrivit legisla|iei n vigoare.

3.0.1.7. Instala|iile electrice trebuie realizate astfel nct s se evite riscul de aprindere a unor materiale
combustibile datorit temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii s nu fie n pericol
de a suferi arsuri.
3.0.1.8. Separarea n vederea ntreruperii, verificrii, localizrii defectelor si efecturii repara|iilor la
instala|iile electrice trebuie asigurat prin prevederea de dispozitive de separare (siguran|e fuzibile,
cleme cu intrare iesire, ntreruptoare cu ac|ionare manual sau automat cu func|ie si de separatoare).

3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie s aib, prin construc|ie, caracteristicile cerute pentru
influen|ele externe din ncperea sau spa|iul respectiv.
Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel nct
s fie asigurat func|ionarea n bune condi|ii a instala|iei electrice si protec|ia utilizatorilor, bunurilor
si a mediului n condi|iile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si |inndu-se seama de
influen|ele externe.


3.0.2. Condiii generale comune pentru echipamente

3.0.2.1. Echipamentele utilizate n instala|iile electrice trebuie s aib aplicat marcajul CE ori s fie
agrementate tehnic sau s fie comercializate legal ntr-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia
ori sunt fabricate legal ntr-un stat EFTA parte la acordul privind Spa|iul Economic European,
corespunztor proiectului.


22 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


21
3.0.2.2. Toate echipamentele folosite pentru protec|ie, izolare, mascare, suporturi, trebuie s fie n
concordanta cu clasa de influente externe n care se monteaz.
ncadrarea n clasele de reac|ie la foc si rezisten| la foc a materialelor se face n conformitate cu
prevederile reglementrilor specifice.

3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg |inndu-se seama de tensiune, curent, frecven|, curentul de
scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici
particulare, care trebuie luate n considera|ie la alegerea echipamentelor electrice, conform indica|iilor
productorilor.

3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectnd clasele de protec|ie minime necesare n func|ie de
categoria ncperilor, clasificate dup influentele externe.

3.0.2.5. Dac ntr-un amplasament se exercit mai multe influen|e externe, caracteristicile
echipamentelor electrice se aleg astfel nct s fie satisfcute condi|iile cele mai dezavantajoase.

3.0.2.6. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie s provoace efecte duntoare altor
echipamente electrice sau s afecteze buna func|ionare a re|elei de alimentare.


3.0.3. Condiii de amplasare yi montare a instalaiilor electrice. Distante minime

3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protec|ie si barele, se amplaseaz fa| de conductele altor
instala|ii si fa| de elementele de construc|ie, respectndu-se distan|ele minime din tabelul 3.1. Pentru
cablurile electrice se vor respecta distan|ele prevzute n normativul NTE 007/08/00 a se vedea
tabelul 3.2.

3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instala|ii
cu condi|ia ca instala|ia electric s fie dispus:
- deasupra conductelor de ap, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;
- sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40C).

3.0.3.3. Pe toate por|iunile de traseu pe care nu pot fi respectate condi|iile de la art. 3.0.3.2. si
distan|ele minime din tabelele 3.1. si 3.2, se vor lua msuri constructive de protec|ie prin prevederea de
separri, izola|ii termice, |evi metalice etc. ce vor depsi cu minim 0,50 m de o parte si de alta,
por|iunea de traseu protejat.


Tabelul 3.1.
Distanele minime admise pentru protecie yi rcire ntre conductoare, bare, tuburi yi accesorii yi
pana la elementele de instalaii yi construcii

Elementul de la care se
msoar distan|a
Distante minime 1) 2) (cm)
Conductoare, bare,
tuburi (acelasi circuit
sau circuite diferite)
Conducte sau instala|ii cu fluide incombustibile
Conducte sau instala|ii
cu fluide combustibile
Elemente de construc|ie
3)


Trasee
paralele
Inter-
sec|ii
Reci
T_ +40
o
C
Calde
T > +40
o
C Trasee
paralele
Inter-sec|ii
Incom-
bustibile
Combu-
stibile

Trasee
paralele
Inter-sec|ii
Trasee
paralele
Inter-
sec|ii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conductoare neizolate
4)

montate pe izolatoare, pe
pere|i, la interior
10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
Conductoare izolate
4)

montate pe izolatoare, pe
pere|i, la interior
5 5 5 5 200 150 50 50 5 10
Bare electrice montate pe
izolatoare

5 5 5 5 5 5 50 50 5 10
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 23


22
Tuburi si |evi de protec|ie
montate:

- aparent, n ghene;
0 0 5 3 100 50 10 5 0
tub met.
0
- sub tencuial
nglobate 0 0 5 3 20 5 10 5 0
tub PVC
3
Conductoare cu izola|ie si
manta montate sub tencuial
(nglobate) 0 0 5 3 20 5 10 5 0
3
1) Distan|ele minime se msoar de la suprafe|ele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.
2) Distan|ele fa| de conductoarele electrice si alte elemente ale protec|iei la trsnet se stabilesc conform cap.6.
3) Pentru construc|ii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distan|ele se stabilesc conform
prevederilor din NP 099-04.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pere|i, la exterior, distan|ele fa| de elementele din coloanele
2...7 ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar fa| de alte elementele de pe traseu, distan|ele sunt de minim 30 cm.



Tabelul 3.2
Distante minime permise pentru cablurile electrice fa de instalaiile tehnologice (conform NTE
007/08/00)

Nr.
crt.
Denumirea instalaiei tehnologice
Distana minim, cm
Observaii
Intersecii Apropieri
1
Conducte sau
rezervoare cu fluide
reci (t s 40
o
C)
incombustibile 3 5
Distan|ele se pot reduce pn la
montarea pe conduct sau rezervor,
cnd cablul este armat sau protejat n
|eav metalic
combustibile 50 100
2
Conducte sau instala|ii cu suprafe|e calde
(t
izola|ie
> + 40
o
C)
50 100
Distan|ele se pot reduce n condi|iile n
care cablurile sunt rezistente la
temperatura respectiv sau sunt
protejate termic (paravane termice,
etc.).
3 Conducte de aer comprimat 20 20
Distan|ele nu se normeaz n cazul
conductelor cu presiunea aerului sub
12daN/cm
2
care deservesc instala|iile
electrice
4
Instala|ii care prelucreaz materiale
combustibile solide, inclusiv depozitarea
materialelor respective
100 100
n func|ie de condi|iile locale distan|ele
se majoreaz conform prevederilor din
normele specifice tehnologiei sau
mediului respectiv.
Distan|ele indicate la pct. 4 nu se aplic pe por|iunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea
instala|iilor respective.


3.0.3.4. Trebuie evitat amplasarea instala|iilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instala|ii
care ar putea s le pericliteze n func|ionare normal sau n caz de avarie.

3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instala|iilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate s apar
condens. Fac excep|ie instala|iile electrice n execu|ie nchis cu grad de protec|ie minim IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de condi|ii.

3.0.3.6. Se interzice amplasarea instala|iilor electrice n interiorul canalelor de ventilare (cu excep|ia
instala|iilor aferente instala|iilor de ventila|ie executate din materiale fr degajare de fum si gaze
toxice).

3.0.3.7. Montarea n contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente
la foc si cu ntrziere la propagarea flcrii (definite conform NTE 007/08/00), tuburi si plinte metalice
sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) si echipamente
electrice cu grad de protec|ie minim IP 54. Se vor respecta si condi|iile prevzute la subcap. 4.2 si
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


23
7.20.

3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protec|ie inferior IP
54 se face interpunnd materiale incombustibile ntre acestea si materialul combustibil sau elementele
de distan|are care pot fi:
- straturi de tencuial de min. 1 cm grosime sau plci din materiale electroizolante incombustibile
cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o l|ime care depseste cu cel pu|in 3 cm pe toate laturile
elementul de instala|ie electric;
- elemente de sus|inere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distan|eaz
elementele de instala|ie electric cu cel pu|in 3 cm pe toate laturile fa| de elementul combustibil;
- sau cele men|ionate n art 4.2.3.4.2.
Msurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplic att la montarea
aparent ct si la montarea sub tencuial a elementelor de instala|ii electrice.


3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului

3.1.1.1 Pentru alegerea solu|iei de alimentare trebuiesc luate n considerare urmtoarele:
- natura curentului electric (alternativ sau continuu.) si frecven|a;
- valoarea tensiunii nominale;
- valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instala|iilor.

3.1.1.2 Dac este necesar o alimentare la tensiune continu si sursa disponibil este numai de
tensiune alternativ, trebuie prevzut o sursa de conversie (redresor) si locul ei de amplasare. Acelasi
lucru trebuie prevzut cnd este necesar o surs de tensiune alternativ de frecven| diferit. Pentru
determinarea puterii necesare a sursei se va tine seama de randamentul sursei de conversie.


3.1.2. Tensiunea

3.1.2.1 In Romnia tensiunea nominala de joas tensiune asigurata de re|eaua de distribu|ie public
este monofazata 230 V si trifazata 400/230V n sistem TN-C. Aceasta valoare de tensiune este
armonizata interna|ional (SR HD 472S1).

3.1.2.2 Limitele de varia|ie admise tensiunii de alimentare, daca nu se stabileste altfel prin contractul
de furnizare, vor fi (SR EN 50160):
- pentru 95% din sptmn , 10%;
- pentru restul din sptmn , +10% / - 15%;

3.1.2.3 Daca instala|iile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o surs autonom
proprie tensiunile pot fi n sistem trifazat :
- 400/230 V;
- 400/690 V;
- 690/1000 V.
Ultimele 2 valori sunt n general folosite n instala|iile industriale din considerente tehnologice.


3.1.3. Frecvena

3.1.3.1 Frecven|a nominala n re|eaua de distribu|ie publica din Romnia este de 50 Hz.

3.1.3.2 Limitele admisibile de varia|ie ale frecven|ei, daca nu se stabileste altfel prin contractul de
furnizare, vor fi:
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 25


24
- pentru 99.5% din an 1%;
- pentru restul din an +4% /- 6%.

3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat

3.1.4.1 Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instala|iilor luat n considerare la
alegerea echipamentului din instala|iile de distribu|ie si utilizare trebuie determinat n conformitate cu
normativul NTE 006/06/00.


3.1.5. Branyamente

3.1.5.1 Bransamentele electrice se proiecteaz si se execut respectndu-se condi|iile prevzute n SR
234, normativul PE 106, pentru bransamentele electrice aeriene si pentru bransamentele electrice
subterane respectndu-se si condi|iile prevzute n normativul NTE 007/08/00.

3.1.5.2 Solu|ia de racordare la re|eaua de distribu|ie public se stabileste de ctre furnizorul de energie
electric sau de al|i consultan|i de specialitate atestati n condi|iile legii.

3.1.5.3 Consumatorii alimenta|i direct din re|eaua furnizorului de energie electric, pot fi (dac nu se
stabileste altfel prin contractul de furnizare):
- cu bransament monofazat pentru puteri de pn la 11 kVA sau
- cu bransament trifazat pentru puteri peste 11 kVA si sub 30 kVA

3.1.5.4 Coloanele electrice alimentate din bransamentele cldirilor de locuit, comerciale, social-
culturale si administrative se proiecteaz si se execut respectndu-se pe lng condi|iile din prezentul
normativ si condi|iile din SR 234.

3.1.5.5 Pentru instala|iile electrice de iluminat si putere (for|) se prevede tablou electric de
distribu|ie comun, cu urmtoarele excep|ii:
- dac se aplic tarife diferen|iate pentru consumul de energie electric;
- dac func|ionarea receptoarelor de putere (for|) provoac fenomene suprtoare n
instala|iile de lumin (de ex. plpiri, scderea fluxului luminos);
- dac este necesar separarea instala|iilor tehnologice din considerente de siguran| sau din
considerente economice.

3.1.5.6 La proiectarea si executarea instala|iilor electrice trebuie respectate condi|iile din HG nr.
90/2008 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de nregistrare a energiei
consumate si a aplicrii, atunci cnd este cazul, a msurilor pentru mbunt|irea factorului de putere si
pentru limitarea regimului deformant, conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice.

3.1.5.7 Amplasarea contoarelor de energie electric la blocurile de locuin|e trebuie s permit
nregistrarea si citirea consumului, fr ca acestea s fie condi|ionate de prezen|a sau acceptul
abonatului.

3.1.5.8 Repartizarea pe faze si respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor electrice, trebuie
s se fac astfel, nct s se asigure o ncrcare ct mai echilibrat a fazelor.


3.2. Puterea absorbit (cerut)
3.2.1 Generaliti

3.2.1.1 Determinarea puterii absorbite (cerut) este esen|ial pentru o solu|ie economic si sigur n
func|ionare a instala|iilor electrice, n limitele corecte de nclzire si cdere de tensiune.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


25

3.2.1.2 Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instala|ie sau o parte a acesteia trebuie |inut
cont de factorul de simultaneitate (k
s
) si de factorul de utilizare (k
u
) .
k
s
este valoarea raportului dintre puterea n func|iune simultan si puterea instalat (consumator,
tablou electric)
k
u
- este valoarea raportului dintre puterea real si puterea instalat a unui consumator.
Factorii de simultaneitate si de utilizare sunt necesari pentru calculul curentului absorbit de receptoare
(tabloului) necesar n alegerea sec|iunii conductoarelor, cablurilor, canaliza|iilor n bare si a
aparatajului. Acestia se determin de ctre proiectant pe baza cunoasterii n detaliu a condi|iilor de
func|ionare si exploatare. In lipsa acestor informa|ii valori aproximative pot fi luate din tabelele 3.3,
3.4 si 3.5.


3.2.2 Determinarea puterii absorbite

3.2.2.1 Pentru consumatorii casnici puterea absorbit se determin cu rela|ia

s u
k k Pi Pa =
unde:
Pi - este puterea instalat iar aunci cnd
u
k si
s
k nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele
3.3 si 3.4.


3.2.2.2 Pentru cldirile comerciale, social culturale si administrative, puterea absorbita se
detemin cu rela|ia:

u
k Pi Pa =
unde:
Pi si
u
k se dau orientativ n tabelul 3.5.


Tabelul 3.3
Valorile factorului de utilizare
u
k

funcie de varianta de dotare

Varianta de dotare

Componena apartamentului
Puterea
instalat
P
i
[kW]

u
k
Dotare cu receptoare electrocasnice
pentru iluminat, conservare hran,
audiovizual, activit|i gospodresti
si asigurarea apei calde, a nclzirii
si al gtitului fr utilizarea energiei
electrice.
Garsonier cu 1 camer + dependin|e 8 0,650
Apartament cu 2 3 camere +
dependin|e
12 0,500
Apartament cu 4 5 camere +
dependin|e cu suprafa| locuit <100 m
2

20 0,300
Apartament cu 4 5 camere +
dependin|e cu suprafa| locuit >100 m
2

20 0,500
Vil s 5 camere + dependin|e 20 0,600
Vil > 5 camere + dependin|e 25 0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice
pentru iluminat, conservare hran,
audiovizual, activit|i gospodresti
si asigurarea nclzirii si al gtitului
fr utilizarea energiei electrice.
Garsonier cu 1 camer + dependin|e 10 0,650
Apartament cu 2 3 camere +
dependin|e
15 0,430
Apartament cu 4 5 camere +
dependin|e
23 0,390
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 27


26
Asigurarea electric a apei calde . Vil s 5 camere + dependin|e 23 0,600
Vil > 5 camere + dependin|e 28 0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice
pentru iluminat, conservare hran,
audiovizual, activit|i gospodresti
si asigurarea nclzirii fr utilizarea
energiei electrice. Asigurarea
electric a apei calde si a
gtitului.
Garsonier cu 1 camer + dependin|e 13 0,650
Apartament cu 2 3 camere +
dependin|e
18 0,550
Apartament cu 4 5 camere +
dependin|e
26 0,500
Vil s 5 camere + dependin|e 26 0,650
Vil > 5 camere + dependin|e 30 0,650
Dotare cu receptoare electrocasnice
pentru iluminat, conservare hran,
audiovizual, activit|i gospodresti.
Asigurarea apei calde, a nclzirii si
al gtitului cu utilizarea energiei
electrice.
Garsonier cu 1 camer + dependin|e 18 0,550
Apartament cu 2 3 camere +
dependin|e
23 0,600
Apartament cu 4 5 camere +
dependin|e
32 0,600
Vil s 5 camere + dependin|e 32 0,650
Vil > 5 camere + dependin|e 35 0,650

3.2.2.3 Racordurile si coloanele electrice se dimensioneaz astfel nct s fie satisfcute condi|iile de
stabilitate termic n regim permanent, verificarea dimensionrii fcndu-se n condi|iile de
cdere de tensiune.


Tabelul 3.4.
Valorile factorilor de simultaneitate
s
k
Nr. de
apartamente
Apartamente cu o
camer
kW
Apartamente cu 2 -
3 camere
kW
Apartamente cu 4 -
5 camere
kW

k
S
1 8 12 20 1
2 16 24 40 0,90
3 24 36 60 0,90
4 32 48 80 0,83
5 40 60 100 0,83
6 48 72 120 0,83
7 56 84 140 0,72
8 64 96 160 0,72
9 72 108 180 0,72
10 80 120 200 0,66
11 88 132 220 0,62
12 96 144 240 0,62
13 104 156 260 0,55
14 112 168 280 0,55
15 120 180 300 0,55
16 128 192 320 0,52
17 136 204 340 0,50
18 144 216 360 0,50
19 152 228 380 0,48
20 160 240 400 0,48





28 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


27
Tabelul 3.5.
Valorile puterii instalate yi a factorului de utilizare pentru
consumatori edilitari
Nr.
crt.

Destinaia consumatorului
Puterea instalat (orientativ)
k
u

Specific Total
U.M. Valoare kW
1 Magazine, spa|ii comerciale, servicii
(inclusiv reclame)
W/m
2
75 ... 100 - 0,80
2 Hoteluri
- camer kW/cam 1 - 0,70
- restaurant - - 15 ... 100 0,90
3 Sedii administrative, politice, economice etc. W/m
2
120 ... 200 - 0,90
4 Policlinici - - 20 ... 140 0,65
5 Spitale, clinici, sanatorii W/pat 500... 1000 - 0,70
6 Crese, grdini|e, cmine W/m
2
20 ... 50 - 0,75
7 Scoli generale licee W/m
2
20 ... 50 - 0,75
8 Facult|i, institute de nv|mnt superior W/m
2
50 ... 75 - 0,80
9 Teatre, filarmonici, muzee, sli de expozi|ie, etc W/m
2
50 ... 75 - 0,60 0,75
10 Cinematografe - - 50 ... 70 0,70
11 Puncte termice - - 80 ... 120 0,85


3.3. Tipuri de reele de distribuie
3.3.1 Generaliti

3.3.1.1 Tipurile de re|ele se clasific n func|ie de :
- numrul conductoarelor active si
- moduri de legare la pmnt.

3.3.1.2 Tipurile de re|ele n func|ie de conductorul activ sunt pentru:
Tensiune alternativ monofazat cu 2 conductoare;
monofazat cu 3 conductoare;
trifazat cu 3 conductoare ;
trifazat cu 4 conductoare;
trifazat cu 5 conductoare.
Tensiune continu cu 2 conductoare;
cu 3 conductoare.

3.3.1.3. Tipurile de re|ele n func|ie de modul de legare la pmnt pentru tensiune alternativ si
tensiune continu sunt: TN, TT si IT.


3.3.2. Legarea la pmnt a reelelor de tenisune alternativ.

3.3.2.1 Legarea la pmnt poate fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate
pentru notarea lor avnd urmtoarele semnifica|ii:
- prima liter, se refer la situa|ia re|elei de alimentare n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a unui punct activ punctul neutru, n cazul n care acesta este accesibil
sau a unui conductor de faz, n cazul n care punctul neutru nu este accesibil;
I izolarea tuturor pr|ilor active fa| de pmnt, sau legarea la pmnt a unui punct printr-o
impedan| de valoare foarte mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 29


28
- a doua liter, se refer la situa|ia maselor electrice n raport cu pmntul:
T legarea direct la pmnt a maselor instala|iei, independent de eventuala legare la pmnt a unui
punct al alimentrii;
N indic modul de tratare a func|iilor conductoarelor neutru si de protec|ie; poate fi N-C sau N-S;
Alte litere, se refer la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protec|ie n
re|eaua TN:
C n re|eaua TN arat c func|iile pentru conductorul neutru si pentru conductorul de protec|ie pot fi
combinate ntr-un singur conductor (PEN).
S n re|eaua TN arat c func|ia de protec|ie este asigurat printr-un conductor PE separat de
conductoarele active, legat la pmnt (n curent alternativ).

3.3.2.2 Simbolurile grafice care se utilizeaz n schemele de legare la pmnt sunt conform celor
indicate n tabel 3.6.

Tabelul 3.6.
Simbolurile utilizate n schemele de legare la pmnt.

Conductor neutru (N)

Conductor de protec| ie (PE)

Conductor comun de protec| ie s i neutru
(PEN)


3.3.2.3 Reeaua TN are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele instala|iei fiind legate la
acest punct prin conductoare de protec|ie. n acest tip de re|ea, curentul de defect ntre faz si mas
este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de re|ele TN n func|ie de dispunerea conductorului
neutru si a conductorului de protec|ie.

3.3.2.4 Reeaua TN-S, n care un conductor de protec|ie distinct este folosit pentru ntreaga re|ea (fig.
3.1.). Se utilizeaz:
- cnd trebuie separate PE si N pentru asigurarea func|ionrii protec|iei;
- de la ultimul tablou legat la pmnt spre receptor.


30 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


29

Fig.3.1. Sistem TN-S ,trifazat cu 5 conductoare,cu conductorul de protec|ie (PE) separat de conductorul neutru (N).



3.3.2.5 Reeaua TN-C, n care func|iile pentru conductorul neutru si conductorul de protec|ie sunt
combinate ntr-un singur conductor pentru ntreaga re|ea (fig. 3.2.).
Se men|ioneaz c n aceast re|ea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizeaz
ntotdeauna n sistem TN-S, adic cu conductoare separate PE si N sau numai PE , dup necesit|ile
receptorului.

Fig.3.2. Schema re|elei TN-C trifazat cu 4 conductoare, cu conductor comun de protec|ie (PE) si neutru (N).
Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
PE
N
Mase
Priza de pmnt a
instala|iei consumatorului
Priza de pmnt a sursei



Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
Mase
Priza de pmnt a
instala|iei
consumatorului
Priza de pmnt a
sursei

PEN
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 31


30
3.3.2.6 Reeaua TN-C-S, n care func|iile pentru conductorul de neutru si conductorul de protec|ie
sunt combinate ntr-un singur conductor pe o por|iune a re|elei (fig. 3.3).
Sistemul TN-C este ntotdeauna naintea celui TN-S. Este interzis, n aceiasi re|ea, realizarea unui
conductor PEN (TN-C) dup ce acesta a fost separat n PE si N (TN-S), ntr-un punct n amonte.


Fig.3.3. Schema re|elei TN-C-S trifazat ,n care conductorul de protec|ie (PE) este separat de conductorul neutru(N).


3.3.2.7 In toate re|elele TN, atunci cnd exist un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la
pmnt ct mai des posibil si obligatoriu cnd acestea fac parte din componen|a tablourilor de
distribu|ie.

3.3.2.8 Reeaua TT (fig. 3.4 si fig. 3.5) are un punct al alimentrii legat direct la pmnt, masele
instala|iei electrice fiind legate la prize de pmnt independente fa| de priza de pmnt a alimentrii.
n aceast re|ea curen|ii de defect faz mas, pentru intensit|i chiar mai mici dect ale unui curent
de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apari|ia unei tensiuni de atingere periculoas.

PEN
Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
PE
N
Mase Priza de pmnt a
instala|iei
consumatorului
Priza de pmnt a
sursei
PEN
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


31

Fig.3.4. Schema re|elei TT trifazat cu 5 conductoare, cu conductorul neutru distribuit, cu PE si N.




Fig.3.5. Schema re|elei TT trifazat cu 4 conductoare, cu conductorul neutru nedistribuit.


3.3.2.9 n reeaua IT (fig. 3.5 si fig. 3.6) toate pr|ile active ale alimentrii sunt izolate fa| de
pmnt sau legate la pmnt prin intermediul unei impedan|e Z de valoare mare, masele instala|iei
electrice fiind legate la pmnt. n aceast re|ea, un curent rezultat dintr-un prim defect faz-mas are o
intensitate suficient de mic nct nu poate provoca o tensiune de atingere periculoas. Se utilizeaz
Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
PE
Mase
Priza de pmnt a
sursei

Legarea la pmnt de
protec|ie a instala|iei

Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
PE
N
Mase
Priza de pmnt a
sursei
Legare la pmnt de
protec|ie a instala|iei
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 33


32
numai cu dispozitiv de control permanent al izola|iei conductorului neutru fa| de pmnt si/sau
declansarea automat n caz de defect.
Se recomand ca n acest sistem conductorul neutru s nu fie distribuit.

3.3.2.10 n re|eaua IT limitarea curentului rezultat n cazul unui singur defect se ob|ine fie prin
absen|a legturii la pmnt a alimentrii, fie prin intercalarea unei impedan|e ntre un punct al
alimentrii (n general neutrul re|elei) si pmnt suficient de mari care s limiteze curentul de defect la
valori cuprinse ntre 150230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.


1 impedan|a foarte mare sau lipsa legturii.
2 conductorul neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandat.
Fig.3.6. Schema re|elei IT, trifazat, cu 4 conductoare.


3.3.2.11. Condiii pentru conductoarele PEN,PE n reelele TN,TT yi IT.

3.3.2.11.1 Se admite n re|elele TN, n instala|iile fixe, ca func|iunile de conductor de protec|ie si de
conductor neutru s fie ndeplinite de un singur conductor (PEN), cu condi|ia ca sec|iunea lui s fie cel
pu|in egal cu 10 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al si por|iunea comun s nu se gseasc n aval de un
dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual. Conductorul PEN exista numai n re|eaua TN-C.

3.3.2.11.2 Conductoarele de protec|ie trebuie s aib sec|iunile cel pu|in egale cu acelea prevzute n
tabelul 5.17 .

3.3.2.12. Recomandri pentru utilizarea reelelor TN,TT yi IT
Pentru alegerea tipului de re|ea pentru alimentarea diversilor consumatori se pot utiliza recomandrile
din tabelul 3.7.
Legarea la pmnt de protec|ie n instala|ie poate s fie
asigurat fie ca o alternativ la legarea la pmnt de protec|ie
a re|elei fie ca o msur de protec|ie complementar. Aceast
legare la pmnt n instala|ie nu trebuie s fie realizat la
originea instala|iei.
Impedan|
1)

Legare la pmnt de
protec|ie a re|elei
Instala|ie Surs
Distribu|ie (dac exist)
L1
L2
L3
PE
N
2)

Mas
Priza de pmnt a
sursei

Mas
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


33
Tabelul 3.7.
Recomandri pentru utilizarea diferitelor tipuri de reea
Tipul de re|ea Recomandate Posibile Nerecomandate

Re|ea cu fider de alimentare, cu lungime
foarte mare si rezisten| redus a prizei de
pmnt (mai mic de 10 O)
- TT
TN
IT
-
Re|ea cu fider de alimentare, cu lungime
foarte mare si rezisten| mare a prizei de
pmnt (peste 30 O)
TN TT IT
Re|ea cu perturba|ii electromagnetice
frecvente (exemplu: emiterea de unde radio
si televiziune)
TN TT IT
Re|ea exterioar cu conductoare aeriene TT TN IT
Sarcini sensibile la curen|i de defect
importan|i (exemplu: motoare electrice)
IT TT TN
Re|ea cu nivel redus de izola|ie (cuptoare
electrice, instala|ii de sudare, elemente de
nclzire, echipamente din buctrie)
TN TT IT
Re|ea cu sarcini cuprinznd receptoare cu
risc n serviciu si cu defec|iuni frecvente
(poduri rulante, macarale, convertoare)
TN TT IT
Re|ea cu numeroase echipamente
electronice
TN-S TT TN-C
Re|ea care necesit continuitate de
alimentare n serviciu (sli de opera|ie, sli
de dirijare a zborurilor)
IT - TN
TT

3.3.3 Legarea la pmnt a reelelor de tensiune continu (TN, TT yi IT)

3.3.3.1 Legarea la pmnt poate fi de trei tipuri principale: TN, TT yi IT, simbolurile literare
utilizate pentru notarea lor avnd aceleayi semnificaii ca la reelele de tensiune alternativ.

3.3.3.2 Reeaua TN-S
Un conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pmnt si separat de
conductorul de protec|ie (PE) n ntreaga instala|ie (fig. 3.7).


Fig.3.7 Schema re|elei TN-S, ntensiune continu, cu conductorul
L- legat la pmnt separat de conductorul de protec|ie PE.
PEL
~

L+
L
PE
Instala|ie Surs
Mase
Aplicarea
op|ional a unei
baterii
Priza de pmnt a instala|iei
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 35


34
3.3.3.3 Reeaua TN-C
Func|iile de conductor activ legat la pmnt (de exemplu L-) si de protec|ie sunt reunite intr-un singur
conductor PEL n toata instala|ia ( Fig.3.8.).


Fig.3.8. Schema re|elei TN-C n tensiune continu. Conductorul activ (L-) si cel de protec|ie sunt uni|i ntr-un singur
conductor PEL n toata instala|ia.


3.3.3.4 Reeaua TN-C-S
Func|iile de conductor activ legat la pmnt (de exemplu L-) si de conductor de protec|ie PE sunt
reunite ntr-un singur conductor PEL n prima parte a instala|iei (fig.3.9.).


Fig.3.9. Schema TN-C-S n tensiune continu. Conductorul activ legat la pamant (L-) si cel de protectie PE sunt uniti intr-
un singur conductor PEL n prima parte a instalatiei.

3.3.3.5 Reeaua TT
Punctul de legare la pmnt al conductorului activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare
la pmnt al conductorului de protec|ie PE n toat instala|ia (fig.3.10.).
~

L
Schem TN-S
Schem TN-C-S n curent continuu
Schem TN-C
PE
L+
Instala|ie Surs
Mase
Aplicare
op|ional a
unei baterii
Priza de pmnt a instala|iei

Mase
PEL
~
PEL
L+
Instala|ie Surs
Mase
Aplicare op|ional
a unei baterii
Priza de pmnt a instala|iei

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


35

Fig.3.10. Schema TT ntensiune continu


3.3.3.6 Reeaua IT
Un conductor activ (de ex.L-) este legat la pmnt printr-o impedan| relativ mare (sau izolat), separat
de punctul de legare la pmnt al conductorului de protec|ie (fig.3.11.).


Fig.3.11. Schema IT n tensiune continu
1) Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la pmnt printr-o impedan| mare.


3.4. Instalaii de securitate

3.4.1 Prevederea alimentrii de securitate cu energie electric pe lng alimentarea normal cu energie
electric, la consumatori, este obligatorie n urmtoarele cazuri:
- la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie s func|ioneze fr ntrerupere, n
condi|iile date n Ord. ANRE 129/2008.
- la consumatori echipa|i cu instala|ii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate
la incendiu si la consumatori prevzu|i cu iluminat de siguran|, n condi|iile date n acest
normativ (subcapitolul 7.22 si 7.23).
Se poate prevedea la consumator alimentare de rezerv, pe lng alimentarea normal si n alte
cazuri dect cele men|ionate mai sus, n condi|iile prevzute n Ord. ANRE 129/2008, cu acordul
investitorului.
1)
~

Aplicare
op|ional a
unei baterii
Priza de pmnt a
instala|iei
Mase
L+
L
Priza de pmnt a
maselor
PE
Instala|ie Surs
Aplicare
op|ional a
unei baterii
Priza de
pmnt a
instala|iei
Mase
~

L+
L

Priza de pmnt a maselor
PE
Surs Instala|ie
1)
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 37


36
3.4.2 Alimentarea de securitate se realizeaz cu:
- baterii de acumulatoare;
- surse nentreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentarea din SEN;

3.4.3 Trecerea la alimentarea de securitate se face n func|ie de durata de comutare.
Comanda se poate face:
- manual, comutarea fiind fcut de un operator sau;
- automat, fr interven|ia unui operator.

3.4.4 Alimentarea de securitate cu comutare automat, dup durata de comutare poate fi:
- fr ntrerupere, alimentare automat care poate fi asigurat n mod continuu, n condi|ii
specifice privind perioada de tranzi|ie (de ex. varia|ii de tensiune si frecven|);
- cu o ntrerupere foarte scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,15 s;
- cu o ntrerupere scurt, durata de comutare fiind mai mic de 0,5 s;
- cu o ntrerupere medie, durata de comutare fiind mai mic de 15 s;
- cu o ntrerupere lung, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.

3.4.5 Atunci cnd ntreruperea alimentrii cu energie electric poate avea consecin|e foarte grave,
punnd n pericol via|a oamenilor (de ex. n blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor
etc.), se recomand ca alimentarea de securitate s se fac n sistemul IT (fig. 3.6.).

3.4.6 Alegerea caracteristicilor alimentrii de securitate cu energie electric (surs, comutarea, durata
de comutare) se face de ctre proiectant mpreun cu tehnologul si investitorul astfel nct s fie
respectate condi|iile de siguran| impuse.


3.5. Separarea instalaiilor

3.5.1 Toate instala|iile trebuie s fie separate n mai multe circuite, dup necesit|i, n scopul:
- evitrii tuturor pericolelor si limitrii consecin|elor n eventualitatea unui defect;
- facilitrii verificrilor, ncercrilor si ntre|inerii;
- evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit .

3.5.2 Trebuie prevzute circuite distincte de distribu|ie pentru pr|i ale instala|iei care trebuie
comandate separat, astfel nct aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite.


3.6 Compatibilitatea

3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru micsorarea influen|elor pe care anumite echipamente
electrice le pot avea asupra altor instala|ii electrice, asupra surselor de alimentare si asupra re|elei de
distribu|ie public.
Aceste perturba|ii pot fi:
perturba|ii de tensiune din care:
varia|ii de tensiune;
goluri de tensiune;
ntreruperi de tensiune de scurt durat;
ntreruperi de tensiune de lung durat;
supratensiuni temporare ntre faze si pmnt;
supratensiuni tranzitorii ntre faze si pmnt;
nesimetrii de tensiune;
tensiuni si curen|i electrici armonici.
componente continue;
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


37
oscila|ii de nalt frecven|;
curen|i de fug.


3.7 Mentenabilitatea

3.7.1 Trebuie realizat o frecven| si o calitate a ntre|inerii instala|iei care sunt necesare pe toat
durata de via| normat, conform cap. 8 si 9 Trebuie luate n considera|ie acele caracteristici ale
instala|iei ce |in seama de frecven|a si de calitatea ntre|inerii:
- s poat fi efectuat orice verificare periodic, ncercare, ntre|inere si repara|ie necesare pe
durata de via| normat;
- s se respecte msurile de protec|ie pentru asigurarea securit|ii si snt|ii n munc
(conform Legii nr. 319/2006);
- s se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care s permit func|ionarea corect a
instala|iei pe toat durata de via| normat.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 39


38
CAPITOLUL 4.
PROTEC|II PENTRU ASIGURAREA SECURIT|II

4.1. Protecia mpotriva yocurilor electrice
4.1.1. Generaliti

4.1.1.1. Regula fundamental (conform cu recomandrile din SR EN 61140). Regula
fundamental a protec|iei mpotriva socurilor electrice const n aceea c:
a. pr|ile active periculoase nu trebuie s fie accesibile n condi|ii normale de func|ionare.
Aceasta se realizeaz prin protec|ia de baz (vechea denumire era protec|ie la atingere direct) si
b. pr|ile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune s nu devin pr|i active
periculoase n caz de simplu defect. Aceasta se realizeaz prin protec|ia la defect (vechea denumire
era protec|ie la atingere indirect).

4.1.1.2. O msur de protec|ie trebuie s se realizeze astfel :
1. O combina|ie corespunztoare dintre o msur pentru protec|ia de baz (la atingere direct)
si o msur tehnic pentru protec|ia n caz de defect (la atingere indirect), cum ar fi :
- protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii ;
- utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS si TFJP) ;
- separarea electric pentru alimentarea unui singur receptor electric.
2. O izola|ie dubl sau ntrit clasa II de izola|ie ntruct asigur att protec|ia de baz (la
atingere direct) ct si protec|ia n caz de defect (la atingere indirect) .

4.1.2. Msuri tehnice yi organizatorice pentru protecia de baz (protecia mpotriva atingerilor
directe).

4.1.2.1. A. Msurile tehnice de protec|ie sunt:
- izola|ia de baz a pr|ilor active ;
- bariere sau carcase ;
- obstacole (destinate protejrii persoanelor calificate sau instruite nu
sunt destinate persoanelor obisnuite) ;
- amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere ;
- limitarea tensiunii de alimentare, care s nu depseasc limitele TFJ
(conform recomandrilor din SR CEI / TS 61201) ;
- folosirea mijloacelor individuale de protec|ie electroizolante certificate;
- alte msuri ce respect regula fundamental.
Ca msur tehnic suplimentar se utilizeaz protec|ia cu dispozitive de curent diferen|ial
rezidual (DDR) de cel mult 30mA.
B. Msurile organizatorice sunt:
- scoaterea de sub tensiune a instala|iei la care se lucreaz ;
- executarea interven|iilor la instala|iile electrice numai de ctre persoane
calificate ;
- executarea interven|iilor n baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor
Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006;
- elaborarea unor instruc|iuni de lucru;
- alte msuri organizatorice care sunt prevzute n cap. 9.

Msuri tehnice de protecie pentru protecia de baz
4.1.2.2. Izolaie de baz pentru prile active
Pr|ile active trebuie s fie acoperite complet cu o izola|ie care se poate ndeprta numai prin
distrugere. Pentru echipament izola|ia trebuie s ndeplineasc prescrip|iile din standardele relevante
pentru echipamentul electric.


40 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


39
4.1.2.3. Bariere sau carcase
4.1.2.3.1 Pr|ile active trebuie s fie instalate n interiorul carcaselor sau n spatele barierelor care
asigur un grad de protec|ie cel pu|in IPXXB sau IP 2X, cu excep|ia cazului n care sunt necesare
deschideri mai mari n timpul nlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de nlocuire ale
siguran|elor fuzibile sau a cazurilor n care sunt necesare deschideri mari pentru a permite func|ionarea
corect a echipamentului :
- msuri suplimentare trebuiesc luate pentru a mpiedica persoanele sau animalele domestice s
ating neinten|ionat pr|ile active;
- exist asigurarea c persoanele s fie informate despre pr|ile active care pot fi atinse
inten|ionat, prin deschiderea barierelor sau carcaselor;
- deschiderea s fie asa de mic nct s corespund prescrip|iilor pentru o func|ionare corect.
Suprafe|ele orizontale de sus ale carcaselor, care pot fi usor accesibile, trebuie s aib un grad
de protec|ie de cel pu|in IPXXD sau IP4X.

4.1.2.3.2 Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm si s aib suficient stabilitate si durabilitate
pentru men|inerea gradelor de protec|ie prescrise si de separare corespunztoare de pr|ile active n
condi|ii de func|ionare normal, |innd seama de influentele externe.
Dac o carcas este necesar s fie ndeprtat, aceast opera|ie trebuie efectuat numai:
- prin ajutorul unei chei sau unei scule sau
- dup ntreruperea alimentarii pr|ilor active fa| de care barierele sau carcasele asigur
protec|ia, restabilirea alimentrii fiind posibil numai dup reasezarea barierelor sau
renchiderea barierelor sau carcaselor sau
- dac o barier intermediar, care asigur un grad de protec|ie de cel pu|in IPXXB sau IP2X,
previne atingerea cu pr|ile active, ndeprtarea acestei bariere intermediare este posibil,
numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.

4.1.2.3.3 Dac n spatele unei bariere sau a unei carcase sunt instalate elemente ale echipamentului
care pot avea sarcini electrice periculoase, dup ntreruperea alimentrii, este necesar o plcu| de
avertizare. Condensatoarele mici care sunt utilizate pentru temporizarea releelor nu trebuie considerate
periculoase.

4.1.2.4. Obstacole
Acestea sunt destinate protejrii persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protejrii
persoanelor obisnuite.

4.1.2.4.1. Obstacolele trebuie s previn:
- atingerea neinten|ionat a corpului de pr|ile active;
- atingerea neinten|ionat cu pr|ile active pe durata func|ionrii echipamentului sub tensiune n
func|ionare normal.

4.1.2.4.2. Obstacolele pot fi ndeprtate fr utilizarea unor chei sau scule, ns trebuie asigurate astfel
nct s previn ndeprtarea neinten|ionat.


4.1.2.5. Amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere
4.1.2.5.1 Pr|i simultan accesibile care sunt la poten|iale diferite nu trebuie s fie n zona de
accesibilitate la atingere.
Dou pr|i sunt considerate simultan accesibile dac sunt la distan| mai mic de 2.5 m
(dimensiunea de accesibilitate este determinat de lungimea mini fr o scul de ajutor) .

4.1.2.5.2 Dac o suprafa| orizontal este restric|ionat de un obstacol (balustrad sau ecran de plas
de srm) cu un grad de protec|ie mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie s nceap
de la acest obstacol. n direc|ie vertical (n sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafa|a S,
ne|innd seama de nici un obstacol intermediar care asigur un grad de protec|ie mai mic de IPXXB
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 41


40
sau IP2X.





















Fig. 4.0. Zon de accesibilitate la atingere

4.1.2.5.3. n locurile n care, n mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi si
voluminoase, distan|ele de la art.4.1.2.5.1 si 4.1.2.5.2 trebuie mrite |innd seama de dimensiunile
acestor obiecte.


4.1.3. Msuri tehnice pentru protecia la defect (protecia mpotriva atingerilor indirecte)
4.1.3.1. Protec|ia la defect (mpotriva atingerii indirecte) se realizeaz printr-o msur de protec|ie
principal, care s asigure protec|ia n orice condi|ii si o msur de protec|ie suplimentar, care s
asigure protec|ia n cazul defectrii protec|iei principale. Cele dou msuri de protec|ie trebuie alese
astfel nct s nu se anuleze una pe cealalt.

4.1.3.2. Protec|ia n caz de defect (protec|ia la atingere indirect) se realizeaz numai prin
msuri tehnice. Acestea sunt :
- msuri tehnice principale :
- legarea la pmnt a pr|ilor conductoare accesibile (ce accidental ar
putea fi puse sub tensiune) n condi|iile specifice fiecrui sistem de
alimentare : TN, TT, IT;
- utilizarea tensiunilor reduse TFJS si TFJP ;
- separarea de protec|ie, pentru un singur receptor ;
- izolarea dubl sau ntrit a echipamentelor electrice clas II de
izola|ie;
- msuri tehnice suplimentare :
- deconectarea automat la apari|ia unui curent electric de defect
periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferen|ial rezidual DDR ;
- legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar;
- izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);
- deconectarea automat la apari|ia tensiunii de atingere ;
- folosirea mijloacelor individuale de protec|ie electroizolante certificate;
- alte msuri tehnice suplimentare ce respect regula fundamental.
Msurile suplimentare nso|esc ntotdeauna o msur tehnic principal si se prevd n :

Vedere din fa|
Vedere de sus
Vedere lateral
2,5 m
S
1,25 m 1,25 m
2,5 m
S
0,75 m 0,75 m
S
1,25 m
Limita zonei de accesibilitate
la atingere

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


41
- instala|iile electrice din mediile periculoase si foarte periculoase ;
- anumite condi|ii de influen|e ale condi|iilor externe si amplasamente speciale, asa cum sunt
men|ionate n cap.7 ;
- cazurile n care se utilizeaz conductoare din aluminiu cu sec|iunea mai mic de 16 mm
2
.
Protec|ia n caz de defect poate fi omis pentru un echipament cu pr|i conductoare accesibile
de dimensiuni sub 5050 mm
2
sau dac sunt amplasate astfel nct nu pot veni n contact semnificativ
cu o parte a corpului uman si dac racordarea cu un conductor de protec|ie se realizeaz cu dificultate
sau este nesigur .

4.1.3.3. Msurile de protec|ie diferite aplicate n aceeasi instala|ie pentru protec|ie la defect (la atingere
indirect) nu trebuie s se influen|eze sau s se anuleze reciproc.

4.1.3.4. Msurile tehnice de protec|ie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) men|ionate depind de
tipul re|elei de alimentare si condi|iile de defect. Acestea sunt detaliate n cadrul msurilor de protec|ie
din subcap. 4.1.4.


4.1.4. Msur de protecie
Se admit, n general, urmtoarele msuri :
1 ntreruperea automat a alimentrii ;
2 izolarea dubl sau ntrit ;
3 utilizarea tensiunilor foarte joase TFJS si TFJP ;
4 - separarea electric pentru alimentarea unui singur receptor.

4.1.4.1. ntreruperea automat a alimentrii
4.1.4.1.1. Este cea mai utilizat msur de protec|ie n instala|iile electrice, n care:
- protec|ia de baz (la atingere direct) este asigurat printr-o :
- izola|ie de baz a pr|ilor active sau
- bariere sau
- carcase ;
- protec|ia la defect (la atingerea indirect) este asigurat prin legturi de echipoten|ializare de
protec|ie (care s asigure ntreruperea automat) ca msur principal. Protec|ia suplimentar
se adopt conform cu 4.1.2.1.

4.1.4.1.2. Un dispozitiv de protec|ie trebuie s ntrerup automat alimentarea conductorului de linie a
circuitului sau a echipamentului n cazul unui defect cu impedan|a neglijabil ntre conductorul de linie
si o parte conductoare accesibil sau un conductor de protec|ie din circuit sau un echipament n timpul
maxim de ntrerupere indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.
Valori ale timpului de ntrerupere mai mari dect cele indicate n aceste articole, pot fi admise
n re|elele publice de distribu|ie a energiei electrice pentru producerea si transportul energiei electrice.
Pentru re|elele IT, ntreruperea automata nu este n mod obisnuit necesar la apari|ia primului
defect. Prescrip|iile privind ntreruperea dup primul defect vor fi enun|ate n cursul acestui capitol la
art. 4.1.4.1.21.

4.1.4.1.3. Timpul maxim de ntrerupere stabilit n tabelul 4.1. trebuie aplicat circuitelor finale din
cldiri care nu depsesc 32 A.








MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 43


42
Tabelul 4.1
Timpul maxim de ntrerupere
1)
Re|eaua
(schema)
50 V<Uo_120 V
s
120 V<Uo_230 V
s
230 V<Uo_400 V
s
Uo>400 V
s
c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c.
TN 0,8 Nota 1 0,4 5 0,2 0,4 0,1 0,1
TT 0,3 Nota 1 0,2 0,4 0,07 0,2 0,04 0,1
Dac n re|elele TT ntreruperea se realizeaz de un dispozitiv de protec|ie la supracurent si legtura de
echipoten|ializare de protec|ie este conectat cu toate pr|ile conductoare strine n cadrul instala|iei,
pot fi utiliza|i timpii maximi de ntrerupere aplicabil pentru re|elele TN.
Uo este tensiunea nominal n c.a sau c.c. ntre linie si pmnt.
Nota 1 - ntreruperea poate fi necesar pentru alte motive dect protec|ia mpotriva socului electric.
Nota 2 - Dac ntreruperea este asigurat de un DDR a se vedea art.4.1.5.2.
1)
Timpul maxim de ntrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere U
L
= 50V

4.1.4.1.4. n re|eaua TN un timp de ntrerupere care nu depseste 5 s este permis pentru circuite de
distribu|ie si pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.

4.1.4.1.5. n re|eaua TT un timp de ntrerupere care nu depseste 1 s este permis pentru circuite de
distribu|ie si pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.

4.1.4.1.6. Pentru alimentri cu tensiunea nominal Uo mai mare de 50 V (tensiune alternativ) sau
120V (tensiune continu), nu este cerut ntreruperea automat n timpul indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4.
sau 4.1.4.1.5, dac n cazul unui defect, tensiunea de iesire a sursei este redus ntr-un timp care nu
este mai mare dect valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (dup caz) la 50 V tensiune
alternativ sau 120 V tensiune continu. n asemenea cazuri trebuie luat n considera|ie ntreruperea
din alte motive dect socul electric.

4.1.4.1.7. Dac ntreruperea automat conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizat n timpul indicat
aplicabil la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prevzut o legtur de echipoten|ializare de
protec|ie suplimentar conf. 4.1.3.2.

Msuri ce se iau n reelele TN
4.1.4.1.8.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pmnt. Dac
punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la
pmnt.
Pr|ile conductoare accesibile ale instala|iei trebuie conectate printr-un conductor la bara
principal de legare la pmnt a instala|iei (PEN, PE) care trebuie conectat la punctul de legare la
pmnt a sistemului electric de alimentare.
Dac exist alte legri la pmnt se recomand, dac este posibil, conectarea conductoarelor de
protec|ie la astfel de puncte. Legarea la pmnt la puncte suplimentare, distribuite ct se poate de
uniform, poate fi necesar pentru a se asigura ca poten|ialele conductoarelor de protec|ie rmn, n caz
de defect, ct se poate de aproape de cel al pmntului.
n cldirile nalte si cldirile foarte nalte, definite potrivit reglementrilor tehnice n vigoare,
legarea la pmnt suplimentara a conductoarelor de protec|ie nu este practic posibila din motive
practice. In astfel de cldiri legtura de protec|ie de echipoten|ializare ntre conductoarele de protec|ie
si pr|ile conductoare accesibile are o func|ie similar.
Se recomand ca legarea la pmnt a conductoarelor de protec|ie (PE si PEN) s se fac acolo
unde acestea intr n cldire sau dependin|e, |innd seama de orice posibili curen|i electrici deriva|i
prin conductorul neutru.

4.1.4.1.9. n instala|iile fixe, un singur conductor poate avea att func|ia de conductor de protec|ie ct
si pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductorul PEN nu trebuie montat nici un
dispozitiv de protec|ie sau separare (sec|ionare).
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


43

4.1.4.1.10. Caracteristicile dispozitivului de protec|ie si impedan|ele circuitului trebuie s
ndeplineasc urmtoarea condi|ie:
0
U Ia Zs s
unde:
Zs - impedan|a, n ohmi, a buclei de defect care include:
- sursa;
- conductorul de faz pn la punctul de defect si
- conductorul de protec|ie ntre punctul de defect si surs.
Ia - curentul electric, n amperi, care produce func|ionarea automat a dispozitivului de protec|ie n
timpul specificat la art.4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. Atunci cnd se utilizeaz un dispozitiv de protec|ie la
curent diferen|ial rezidual (DDR) acest curent electric este curentul diferen|ial rezidual de func|ionare
care asigur ntreruperea n timpul specificat men|ionat n tabelul 4.1.
o
U - este tensiunea nominala n tensiune continu sau alternativ ntre faz si pmnt, n vol|i.
Acolo unde conformitatea cu acest articol se realizeaz printr-un DDR, timpii de ntrerupere n
conformitate cu tabelul 4.1 se refer la curen|ii diferen|iali reziduali de defect prezuma|i, semnificativ
mai mari dect curentul nominal diferen|ial rezidual de func|ionare al DDR (de regul
n
I 5
A
) .

4.1.4.1.11. n re|elele TN pot fi utilizate urmtoarele dispozitive de protec|ie pentru protec|ia la
defect ( protec|ie mpotriva atingerii indirecte):
- dispozitive de protec|ie la supracurent ;
- dispozitive de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR).
Dac se utilizeaz un DDR pentru protec|ie n caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un
dispozitiv de protec|ie la supracurent conform 4.3.
Un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat n re|elele
TN-C.
Dac se utilizeaz un DDR ntr-o re|ea TN-C-S, montarea DDR se face numai pe partea re|elei
TN-S.

Msuri ce se iau n reelele TT
4.1.4.1.12. Toate pr|ile conductoare accesibile protejate mpreun prin acelasi dispozitiv de protec|ie
trebuie conectate prin conductoarele de protec|ie la o priz de pmnt comun tuturor acestor pr|i.
Dac sunt utilizate mai multe dispozitive de protec|ie n serie, aceasta prescrip|ie se aplic separat la
toate pr|ile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.
Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electric trebuie legat
la pmnt. Dac un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la
pmnt un conductor de faz.

4.1.4.1.13. n general n re|elele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protec|ia la
defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte). Ca alternativ, pot fi utilizate dispozitive de protec|ie la
supracurent pentru protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte), numai dac este
asigurat o valoare a impedan|ei Zs conform art. 4.1.4.1.15.
Dac este utilizat un DDR pentru protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte)
circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protec|ie la supracurent conform subcap.
4.3.

4.1.4.1.14. Dac este utilizat un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) pentru
protec|ia la defect (protec|ia mpotriva atingerii indirecte) trebuie ndeplinite urmtoarele condi|ii:
- timpul de ntrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4 , si

V I R
n a
50 s
A



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 45


44
unde:
a
R - este suma rezistentei (n O) a prizei de pmnt si a conductorului de protec|ie pentru pr|ile
conductoare accesibile,
n
I
A
- este curentul nominal diferen|ial rezidual de func|ionare (n A), a DDR.
Protec|ia la defect este asigurat n acest caz de asemenea dac impedan|a de defect nu este
neglijabil.
Acolo unde rezisten|a electric
a
R nu este cunoscut poate fi nlocuit prin impedan|
s
Z .
Timpii de ntrerupere n conformitate cu tabelul 4.1 se refer la curen|ii diferen|iali reziduali
de defect prezuma|i, semnificativ mai mari dect curentul nominal diferen|ial rezidual de func|ionare
a DDR (de regula
n
I
A
5 ) .
4.1.4.1.15. Dac este utilizat un dispozitiv de protec|ie la supracurent trebuie ndeplinit urmtoarea
condi|ie:
0
U I Z
a s
s
unde:
s
Z - este impedan|a (n O) buclei de defect care cuprinde:
- sursa;
- conductorul de faz pn la punctul de defect;
- conductorul de protec|ie a pr|ilor conductoare accesibile;
- conductorul de legare la pmnt;
- priz de pmnt a instala|iei si
- priz de pmnt a sursei.
a
I - curentul (n A) care produce func|ionarea dispozitivului de ntrerupere automat n timpul
specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4;
0
U - tensiunea nominal alternativ sau continu ntre faz si pmnt, (n V).

Msuri ce se iau n reelele IT
4.1.4.1.16. n re|elele IT pr|ile active trebuie izolate fa| de pmnt sau legate la pmnt printr-o
impedan| suficient de mare. Aceast conectare poate fi realizat fie la punctul neutru sau median al
sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urm poate fi conectat direct la pmnt dac
impedan|a rezultant fa| de pmnt este suficient de mare la frecven|a sistemului. Acolo unde nu
exist nici un punct neutru sau punct median, conductorul de linie poate fi conectat la pmnt printr-o
impedan| mare.
Curentul electric de defect este mic n cazul unui defect simplu la o parte conductoare
accesibil sau la pmnt si ntreruperea automat conform 4.1.4.1 nu este imperativ dac este
ndeplinit condi|ia de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate msuri de nlturare (ct mai curnd posibil) a
primului defect pentru a preveni posibilitatea de soc electric la apari|a celui de al doilea defect.
Pentru a reduce supratensiunea sau pentru atenuarea oscila|iilor de tensiune, poate fi necesar
realizarea legrii la pmnt prin impedan|e sau puncte neutre artificiale.

4.1.4.1.17. Pr|ile conductoare accesibile trebuie legate la pmnt individual, n grup sau colectiv.
Trebuie ndeplinite urmtoarele condi|ii:
- n sisteme de tensiune alternativ V I R
d a
50 s
- n sisteme de tensiune continu V I R
d a
120 s
unde:
a
R - este suma rezisten|elor (n O) a prizei de pmnt si a conductorului de protec|ie la pr|ile
conductoare accesibile;
d
I - este curentul de defect (n A) al unui prim defect cu impedan|a neglijabil ntre un
conductor de faz si o parte conductoare accesibil. Valoarea curentului electric
d
I |ine seama de
curen|ii electrici de scurgere de suprafa| si de impedan|a total a instala|iei electrice.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


45
4.1.4.1.18. n re|elele IT pot fi utilizate urmtoarele dispozitive de monitorizare si de protec|ie:
- dispozitive de monitorizare a izola|iei (MI) ;
- dispozitive de monitorizare a curentului diferen|ial rezidual (MDR) ;
- sisteme de localizarea defectului izola|iei ;
- dispozitiv de protec|ie la supracurent ;
- dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR).
Dac se utilizeaz un dispozitiv ac|ionat la curent diferen|ial rezidual (DDR), declansarea unui
DDR n cazul unui prim defect nu poate fi exclus datorit curen|ilor electrici capacitivi de scurgere
de suprafa|.

4.1.4.1.19. n cazurile cnd se adopt o re|ea IT din motive de continuitate a alimentrii, trebuie
prevzut un dispozitiv de monitorizare a izola|iei pentru a indica apari|ia unui prim defect de la o parte
activ la pr|ile conductoare accesibile sau la pmnt. Acest dispozitiv trebuie s produc un semnal
acustic si/sau optic care trebuie s continue att timp ct defectul persist.
Dac exist att semnal acustic ct si optic, este permis ca semnalul acustic s fie anulat.
Se recomand ca primul defect s fie eliminat ct mai curnd posibil.

4.1.4.1.20. Cu excep|ia cazului n care este instalat un dispozitiv de protec|ie pentru ntreruperea
alimentrii n cazul unui prim defect de punere la pmnt, poate fi prevzut un MDR sau un sistem de
localizare a defectului izola|iei pentru a indica apari|ia unui prim defect de la o parte activ la pr|ile
conductoare accesibile sau la pmnt. Acest dispozitiv trebuie s produc un semnal acustic si/sau
optic, care trebuie s se men|in att timp ct defectul persist.
Se recomand ca primul defect s fie eliminat ct mai curnd posibil.

4.1.4.1.21. Dup apari|ia unui prim defect, condi|iile pentru o ntrerupere automat a alimentrii n
cazul unui al doilea defect aprut la un conductor activ trebuie s fie urmtoarele:
a) dac pr|ile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protec|ie legat
colectiv la pmnt la acelasi sistem de legare la pmnt, se aplica condi|ii similare re|elelor TN si
trebuie ndeplinite urmtoarele condi|ii cnd n re|elele de tensiune alternativ conductorul neutru nu
este distribuit si respectiv n re|elele de tensiune continu dac conductorul median nu este distribuit:
U Z I
s a
s 2
sau unde conductorul neutru sau respectiv median este distribuit:

0
2 U Z I
s a
s '
unde:
U - este tensiunea nominal alternativ sau continu (n V) ntre conductoarele de linie;
0
U - tensiunea nominala alternativ sau continu (n V) ntre conductorul de linie si
conductorul neutru sau conductorul median;
s
Z - impedan|a (n O) a buclei de defect care cuprinde conductorul de linie si conductorul de
protec|ie al circuitului;
s
Z' - impedan|a (n O) buclei de defect care cuprinde conductorul de linie si conductorul
neutru respectiv median al circuitului;
a
I - curentul (n A) care produce func|ionarea dispozitivului de protec|ie n intervalul de timp
prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru re|elele TN.
Timpul stabilit n tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru re|elele TN se aplic la re|elele IT cu
conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit.
Factorul 2 n ambele rela|ii, ia n considerare faptul ca n cazul apari|iei simultane a dou
defecte, acestea pot aprea n circuite diferite.
Pentru impedan|a buclei de defect trebuie luat n considerare cazul cel mai defavorabil, de
exemplu un defect la conductorul de faz la surs si simultan un alt defect la conductorul neutru al
unui echipament de utilizare curent al circuitului considerat.
b) dac pr|ile conductoare sunt legate la pmnt n grup sau individual se aplic urmtoarea condi|ie:
V I R
a a
50 s
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 47


46
unde:
a
R - este suma rezisten|elor (n O) prizei de pmnt si a conductorului de protec|ie la pr|ile
conductoare accesibile;
a
I - este un curent electric (n A) care produce ntreruperea automat a dispozitivului de
protec|ie n timpul corespunztor cu cel pentru re|elele TT din tabelul 4.1 de la 4.1.4.1.3. sau n timpul
corespunztor de la 4.1.4.1.4.
Dac ndeplinirea prescrip|iilor de la b) este asigurat printr-un dispozitiv de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual (DDR) respectarea timpilor de ntrerupere ceru|i pentru re|elele TT n tabelul 4.1
poate necesita curen|i diferen|iali reziduali semnificativ mai mari dect curentul diferen|ial rezidual
nominal de func|ionare
n
I
A
al DDR (de regul
n
I
A
5 ).

4.1.4.2. Izolarea dubl sau ntrit
4.1.4.2.1. Generaliti

4.1.4.2.1.1. Izolarea dubl sau ntrit este o msur de protec|ie prin care :
- protec|ia de baz este asigurat printr-o izola|ie de baz si protec|ia la defect este asigurat
printr-o izola|ie suplimentar;
- protec|ia de baz si protec|ia la defect sunt asigurate printr-o izola|ie ntrit ntre pr|ile
active si pr|ile accesibile.
Aceast msur de protec|ie este destinat s previn apari|ia de tensiuni periculoase la pr|ile
accesibile ale echipamentului electric printr-un defect al izola|iei de baz.

4.1.4.2.1.2. Msura de protec|ie prin izolarea dubl sau ntrit este aplicabil n toate situa|iile, cu
excep|iile unor limitri indicate n cap. 7.

4.1.4.2.2. Prevederi pentru echipamentul electric
4.1.4.2.2.1. Dac se utilizeaz msura de protec|ie izolarea dubl sau ntrit pentru toat instala|ia sau
o parte a ei, echipamentul electric trebuie s corespund unuia din urmtoarele articole:
- 4.1.4.2.2.2. sau
- 4.1.4.2.1.2 si 4.1.4.2.2.4. sau
- 4.1.4.2.3.

4.1.4.2.2.2. Echipamentul electric trebuie s fie dintre tipurile urmtoare si ncercat si marcat conform
standardelor relevante:
- echipament electric avnd o izola|ie dubl sau ntrita (clasa II) ;
- echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum si ansamblurile de
echipamente electrice avnd o izola|ie total (vezi SR EN 60439-1).
Acest echipament este identificat prin simbolul conform recomandrii din CEI 60417
DB, pentru echipament de clasa II de izola|ie.

4.1.4.2.2.3. Echipamentul electric avnd numai izola|ie de baz trebuie s aib o izolare suplimentar
aplicat n timpul montrii instala|iei electrice, asigurnd un grad de securitate echivalent
echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. si respectnd 4.1.4.2.3.1. pn la 4.1.4.2.3.3.
Simbolul trebuie amplasat ntr-o pozi|ie vizibil la exteriorul si interiorul carcasei,
conform recomandrilor din CEI 60417 DB-5019.

4.1.4.2.2.2.4. Echipamentul electric avnd pr|ile active neizolate trebuie s aib o izola|ie ntrit
aplicat n timpul procesului de montare a instala|iei electrice, asigurnd un grad de protec|ie
echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. si respectnd 4.1.4.2.3.1. pn la 4.1.4.2.3.3. O
astfel de izola|ie se aplic numai unde caracteristicile constructive mpiedic aplicarea izola|iei duble.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


47
Simbolul trebuie amplasat ntr-o pozi|ie vizibil la exteriorul si interiorul carcasei,
conform recomandrilor din CEI 60417 DB - 5019.

4.1.4.2.3. Prevederi pentru carcase
4.1.4.2.3.1. Echipamentul electric fiind pregtit pentru punerea n func|iune, avnd toate pr|ile active
separate numai printr-o izola|ie de baz, acestea trebuie s fie instalate n interiorul unei carcase
electroizolante care asigur cel pu|in un grad de protec|ie IPXXB sau IP 2X.

4.1.4.2.3.2. Carcasele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- nu trebuie traversat de pr|i conductoare care pot transmite un poten|ial;
- nu trebuie s con|in niciun surub sau alte mijloace de fixare electroizolante care trebuie
ndeprtate la montare sau ntre|inere si care ar putea fi nlocuite cu altele metalice care ar putea
deteriora izola|ia carcasei;
- dac carcasa trebuie traversat de elemente metalice (de exemplu pentru manetele de ac|ionare
a aparatelor ncastrate), acestea trebuie s fie amplasate astfel nct protec|ia mpotriva socului
electric s nu fie deteriorat.

4.1.4.2.3.3. Acolo unde capacele sau usile carcasei electroizolante pot fi deschise fr utilizarea unei
scule sau a unei chei, toate pr|ile conductoare accesibile trebuie s fie n spatele unei bariere izolante
(cu un grad de protec|ie cel pu|in IPXXB sau IP 2X). Aceast barier poate fi ndeprtat numai prin
utilizarea unei scule sau a unei chei.

4.1.4.2.3.4. Pr|ile conductoare nchise ntr-o carcas electroizolant nu trebuie legate la conductorul
de protec|ie. O excep|ie trebuie fcut pentru conductoarele de protec|ie care n mod necesar trec prin
carcas pentru a proteja alte elemente ale echipamentului electric al crui circuit de alimentare trece
prin carcas. Elementele conductoare de protec|ie se vor izola ca si pr|ile active si vor fi marcate cu
simbolul PE.

4.1.4.2.3.5. Carcasa nu trebuie s afecteze func|ionarea echipamentului protejat n acest fel.

4.1.4.2.4. Prevederi pentru sisteme de pozare
4.1.4.2.4.1. Sistemul de pozare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- tensiunea nominal a sistemului de pozare nu este mai mic dect tensiunea nominal a
sistemului, dar cel pu|in 300/500V;
- protec|ia mecanic adecvat a izola|iei de baz este asigurat prin una sau mai multe dintre
urmtoarele metode:
a) prin mantaua nemetalic a cablului sau
b) jgheaburi nchise si tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe pr|i CEI
61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386.

4.1.4.3. Msura de protecie prin utilizarea tensiunilor foarte joase de securitate (TFJS) yi foarte
joase de protecie (TFJP).
4.1.4.3.1. Generaliti

4.1.4.3.1.1. Protec|ia prin utilizarea tensiunii foarte joas este o msur de protec|ie care const din
unul dintre cele dou circuite de tensiune foarte joas:
- TFJS;
- TFJP.
Aceast msur de protec|ie necesit :
- limitarea tensiunii n circuitele TFJS sau TFJP la limita superioar a tensiunii pentru
domeniul I de tensiune, 50Vtensiune alternativ sau 120 V tensiune continu (a se vedea
SR HD 193S2);
- separarea de protec|ie a circuitelor TFJS sau TFJP de toate celelalte circuite;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 49


48
- izola|ie de baz ntre circuitele TFJS sau TFJP ;
- numai pentru circuitele TFJS, izola|ie de baz ntre circuitele TFJS si pmnt.

4.1.4.3.1.2. Utilizarea TFJS sau TFJP este considerata ca o msur de protec|ie n toate situa|iile.
n anumite amplasamente speciale standardele pe pr|i SR HD 60364-7 sau HD 384.7
limiteaz valoarea tensiunii foarte joase la o valoare mai mica de 50V tensiune alternativ sau 120 V
tensiune continu (vezi cap.7).

4.1.4.3.2. Prevederi pentru protecia mpotriva atingerii directe yi protecia mpotriva atingerii
indirecte.
Protec|ia de baz si protec|ia la defect se considera a fi ndeplinit cnd:
- tensiunea nominala nu poate depsi limita superioar n domeniul I de tensiune;
- alimentarea provine de la una din sursele de la 4.1.4.3.3.;
- sunt ndeplinite condi|iile de la 4.1.4.3.4.
Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesit
un circuit intern de tensiune alternativ care depseste tensiunea continu din motive fizice. Acest
circuit intern de tensiune alternativ nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare n sensul
acestui articol. ntre circuitele interne si circuitele externe este necesar separarea de protec|ie.
n re|elele de tensiune continu cu baterii, tensiunile pentru ncrcarea bateriei si tensiunile n
regim flotant depsesc tensiunea nominal a bateriei. Aceast tensiune nu necesit nici o msur de
protec|ie suplimentar, dac nu depseste 75 V n tensiune alternativ. sau 150V n tensiune continu.

4.1.4.3.3. Surse pentru TFJS yi TFJP
Urmtoarele surse pot fi utilizate pentru re|elele TFJS si TFJP :
- un transformator de securitate (conform cu recomandrile din SR EN 61558-2-6:2002).
- surs de tensiune care asigur un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de
securitate (de exemplu motor generator cu nfsurri asigurnd o separare echivalent).
- surs electrochimic (de exemplu o baterie) sau alt surs independent a unui circuit cu
tensiune mai mare (de exemplu un generator antrenat de un motor Diesel).
- unele dispozitive electronice unde au fost stabilite msuri de prevedere pentru a se asigura
c, si n cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de iesire nu poate depsi valorile de la
4.1.4.3.1.1.
Exemple de astfel de dispozitive includ echipamentul de ncercarea izola|iei si dispozitivele de
monitorizare.
Dac exist tensiuni mai mari la bornele de iesire, conformitatea cu acest articol poate fi
realizat, dac tensiunea de iesire este n limitele de la art.4.1.4.3.1.1. cnd este msurat cu un
voltmetru cu o rezisten| intern de cel pu|in 3000 O.
- sursele mobile de alimentare la joas tensiune, trebuie alese si montate conform cu
prescrip|iile pentru protec|ie prin utilizarea unei izola|ii duble sau ntrite.

4.1.4.3.4. Prevederi pentru circuitele TFJS yi TFJP
4.1.4.3.4.1. Circuitele TFJS si TFJP trebuie s aib:
- izola|ie ntrit ntre pr|ile active si alte circuite TFJS sau TFJP;
- separare de protec|ie intre pr|ile active ale circuitelor care nu sunt TFJS sau TFJP, asigurat
prin izola|ie dubl sau ntrit sau izola|ie de baz si de ecran de protec|ie pentru tensiunea cea mai
nalt prezent.
Circuitele TFJS trebuie s aib izola|ie de baz ntre pr|ile active si pmnt.
Circuitele TFJP si/sau pr|ile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite
TFJP pot fi legate la pmnt.
Legarea la pmnt a circuitelor TFJP poate fi realizat printr-o conectare la pmnt sau la un
conductor de protec|ie din interiorul sursei.

4.1.4.3.4.2. Separarea de protec|ie a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de pr|ile active
a altor circuite, care are cel pu|in izola|ie de baz, poate fi realizat astfel:
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


49
- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie s fie nchise ntr-o manta nemetalic sau
o carcasa electroizolanta, suplimentar fa| de izola|ia de baz;
- conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie separate de conductoarele circuitelor cu
tensiuni mai mari dect cele din domeniul I printr-o manta metalic legat la pmnt sau
ecran metalic legat la pmnt;
- conductoarele circuitului la tensiuni mai mari dect domeniul I pot fi incluse n cabluri
multiconductoare sau alte grupri de conductoare dac conductoarele TFJS sau TFJP sunt
izolate pentru cea mai mare tensiune prezent;
- prin separare fizic;
- sistemul de pozare al altor circuite este cu izola|ie dubl sau ntrit (conform art.
4.1.4.2.4.1).

4.1.4.3.4.3. Prizele si fisele n re|elele TFJS si TFJP trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- fisele s nu permit introducerea n prize pentru alte sisteme de tensiune;
- prizele nu trebuie s permit introducerea fiselor pentru alte sisteme de tensiune;
- fisele si prizele n sistem TFJS nu trebuie s aib contact pentru conductor de protec|ie.

4.1.4.3.4.4. Pr|ile conductoare accesibile n circuitele TFJS nu trebuie legate la pmnt sau la
conductoare de protec|ie sau pr|i conductoare accesibile ale altui circuit.

4.1.4.3.4.5. Dac tensiunea nominal depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune continu
sau dac echipamentul este imersat, protec|ia de baz (protec|ia mpotriva atingerii directe) pentru
circuite TFJS sau TFJP trebuie asigurat prin:
- izola|ie de baz a pr|ilor active;
- bariere sau carcase.
Protec|ia de baz (mpotriva atingerii directe) nu este necesar, n general, n condi|ii de mediu
uscat (AD1) pentru:
- circuite TFJS unde tensiunea nominal nu depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V
tensiune continu;
- circuite TFJP unde tensiunea nominal nu depseste 25 V tensiune alternativ sau 60 V
tensiune continu si pr|ile conductoare accesibile si/sau pr|ile active sunt conectate prin
conductor de protec|ie la borna principal de legare la pmnt.
n toate celelalte cazuri protec|ia de baz nu este necesar dac tensiunea nominal a circuitelor
TFJS sau TFJP nu depseste 12 V tensiune alternativ sau 30 V tensiune continu.

4.1.4.4. Msura de protecia prin separarea electric
4.1.4.4.1. Generaliti

4.1.4.4.1.1. Separarea electric este o msur de protec|ie prin care:
- protec|ia de baza este asigurata prin izola|ia de baz a pr|ilor active sau prin bariere sau
carcase conform art. 4.1.2.3;
- protec|ia la defect este asigurat prin separarea simpl a circuitului de alte circuite sau fa| de
pmnt.

4.1.4.4.1.2. Aceast msur de protec|ie trebuie limitat la alimentarea unui singur echipament de
utilizare curent, de la o surs nelegat la pmnt cu separare simpl.
Atunci cnd este utilizat aceast msur de protec|ie, este necesar s existe conformitatea
izola|iei de baz cu standardul de produs.

4.1.4.4.1.3. Dac mai multe echipamente de utilizare curent sunt alimentate dintr-o surs de separare
trebuiesc ndeplinite condi|iile de la art. 4.1.4.4.1.4. pn la 4.1.4.4.1.11.

4.1.4.4.1.4. Toate echipamentele trebuie s fie conform prevederilor protec|iei de baz (mpotriva
atingerilor directe) de la art.4.1.2.1.A) si 4.1.4.2.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 51


50

4.1.4.4.1.5. Protec|ia prin separarea electric a alimentrii pentru mai multe echipamente (receptoare)
trebuie s fie asigurat de ndeplinirea condi|iilor din art.4.1.4.4.1.1.

4.1.4.4.1.6. Trebuie luate msuri de prevedere pentru a proteja circuitul separat (rezultat prin separare
electric) de deteriorarea si defectarea izola|iei (de exemplu prin alegerea sistemului de pozare).

4.1.4.4.1.7. Pr|ile conductoare accesibile ale circuitelor separate trebuie conectate prin legturi de
echipoten|ializare nelegate la pmnt. Acestea nu trebuie conectate la conductoare de protec|ie sau
pr|i conductoare accesibile ale altor circuite.

4.1.4.4.1.8. Toate prizele trebuie s aib contacte de protec|ie conectate la sistemul de
echipoten|ializare prevzut la art.4.1.4.4.1.7.

4.1.4.4.1.9. Toate cablurile utilizate trebuie s con|in un conductor de protec|ie pentru a fi utilizat
drept conductor de echipoten|ializare conform art.4.1.4.4.1.7. Aceast condi|ie nu este necesar cnd
se alimenteaz un echipament cu izola|ie dubl sau ntrit.

4.1.4.4.1.10. Trebuie s existe asigurarea c la apari|ia a dou defecte simultane, pe dou conductoare
de polarit|i diferite, un dispozitiv de protec|ie va ntrerupe alimentarea ntr-un timp mai mic dect cel
din tabelul 4.1.

4.1.4.4.1.11. Se recomand ca produsul dintre tensiunea nominal a circuitului (n V) si lungimea (n
m) a unui sistem de separare s nu depseasc 100.000 Vm si ca lungimea re|elei s nu fie mai mare de
500m.

4.1.4.4.2. Prevederi pentru protecia de baz mpotriva atingerii directe
Toate echipamentele electrice trebuie s fie prevzute cu una din prevederile protec|iei de baza
de la subcap. 4.1.2. sau din msurile de protec|ie de la subcap.4.1.4.

4.1.4.4.3. Prevederi pentru protecie n caz de defect mpotriva atingerilor indirecte

4.1.4.4.3.1. Circuitul separat trebuie alimentat de la o surs cu cel pu|in separare simpl si tensiunea
circuitului separat s nu depseasc 500V.

4.1.4.4.3.2. Pr|ile active separate nu trebuie conectate la nici un punct al altui circuit, la pmnt sau la
un conductor de protec|ie. ntre circuite se va asigura izola|ia de baz.

4.1.4.4.3.3.Cablurile flexibile sau cordoanele folosite vor fi vizibile pe tot traseul pentru prevenirea
deteriorrilor mecanice sau de orice alt natur.

4.1.4.4.3.4. Pentru circuitele separate se recomand trasee diferite de ale altor circuite. Dac sunt n
acelasi sistem de pozare, trebuie utilizate cabluri fr acoperiri metalice, conductoare izolate n tuburi
electroizolante, tuburi profilate izolante sau jghiaburi izolante, n urmtoarele condi|ii:
- tensiunea nominal nu este mai mic dect cea mai mare tensiune nominal;
- fiecare circuit este protejat mpotriva supracurentului electric.

4.1.4.4.3.5. Pr|ile conductoare accesibile ale circuitelor de separare nu trebuie conectate la nici una
din pr|ile conductoarele accesibile ale altui circuit, la pmnt sau la un conductor de protec|ie.





52 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


51
4.1.5. Msuri tehnice suplimentare de protecie
4.1.5.1. Generaliti

4.1.5.1.1. O msur suplimentar de protec|ie nso|este ntotdeauna :
- o msur tehnic de protec|ie pentru protec|ia de baz (conform 4.1.2.1.) sau
- o msur tehnic principal pentru protec|ia n caz de defect (conform 4.1.3.2.)

4.1.5.1.2. O msur suplimentar de protec|ie nu trebuie s mpiedice nici una din msurile de
protec|ie men|ionate la 4.1.2. si 4.1.3.


4.1.5.2. Protecia suplimentar prin deconectarea automat la apariia unui curent de defect
periculos prin utilizarea dispozitivelor de protecie la curent diferenial rezidual (DDR)

4.1.5.2.1. n sistemele de tensiune alternativ trebuie prevzut o protec|ie suplimentar printr-un
dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) care nu depseste 30 mA pentru (conform
cu recomandrile din SR HD 60364-4-41) :
- prize de utilizare general cu un curent nominal care nu depseste 20A, folosite de obicei
de persoane obisuite ;
- excep|ii pot fi fcute pentru prize utilizate sub supravegherea unor persoane calificate (de
exemplu n unele amplasamente comerciale sau industriale) si a prizelor dedicate pentru
conectarea unui anumit tip de echipament ;
- echipamente mobile cu un curent nominal care nu depseste 32 A pentru utilizri n
exterior.

4.1.5.2.2. Utilizarea DDR avnd un curent diferen|ial rezidual nominal care nu depseste 30 mA, este
recunoscut ca protec|ie suplimentar n cazul protec|iei de baz si/sau a protec|iei la defect sau din
neaten|ia utilizatorilor .

4.1.5.2.3. Utilizarea unor astfel de dispozitive nu este recunoscut ca un mijloc unic de protec|ie si nu
trebuie s mpiedice aplicarea uneia dintre msurile de protec|ie specificate de la art. 4.1.1.1.

4.1.5.2.4. Curen|ii electrici nominali ai dispozitivului de protec|ie la curent diferen|ial rezidual S
pentru utilizri casnice si similare conform recomandrilor din SR EN 61008-1 si SR EN 61009-1 sunt
: 6-10-30-100-300-500 mA si 1 A.

4.1.5.2.5. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri casnice si similare, conform recomandrilor
SR EN 61008-1 si SR EN 61009-1, este :
- de tip AC pentru care declansarea este dat de curentul rezidual sinusoidal alternativ
aplicat brusc sau care creste lent ;
- de tip A pentru care declansarea este dat att de curentul rezidual sinusoidal alternativ
ct si de curentul rezidual continuu (pulsatoriu) aplica|i brusc sau care cresc lent .

4.1.5.2.6. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri industriale, conform recomandrilor din SR
EN 60947-2, este :
- de tip AC si A si suplimentar
- de tip B pentru care declansarea este dat de :
- curen|i reziduali sinusoidali;
- curen|i reziduali pulsatorii ;
- curen|i reziduali pulsatorii cu o component continu de 6 mA;
- pentru curen|i reziduali care pot proveni de la circuite redresoare cum ar fi :
redresor simpl alternan| cu sarcina capacitiv care produce un curent
continuu neted ;
punte redresoare trifazat n stea sau punte hexafazat ;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 53


52
punte redresoare dubl alternan| .
Dispozitivele DDR sunt cu sau fr controlul unghiului de faz, independen| de polaritate,
pentru curen|i electrici care se aplic brusc sau cu cestere lent.

4.1.5.2.7. Clasificarea dispozitivelor DDR pentru utilizri casnice si similare si industriale conform
recomandrilor din SR EN 61008-1, SR EN 61009-1 si SR EN 60947-2 n func|ie de existen|a
temporizrii este :
- fr temporizare, de uz general, cu timpi de declansare ntre 40...300 ms n func|ie de
valoarea curentului diferen|ial rezidual de defect comparativ cu curentul diferen|ial rezidual
nominal al dispozitivului ;
- cu temporizare tip S pentru asigurarea selectivit|ii, cu timpi de declansare ntre 150...500
ms, n func|ie de valoarea curentului diferen|ial rezidual de defect comparativ cu curentul
diferen|ial rezidual nominal al dispozitivului .

4.1.5.2.8. Dac dispozitivele diferen|iale reziduale se monteaz, selectivitatea, conform recomandrilor
din SR CEI 61200-53, se realizeaz ca n fig. 4.1 sau fig. 4.2.
- n fig. 4.1. se prezint o schem unde sunt realizate 2 niveluri de selectivitate utiliznd
dispozitive diferen|iale reziduale de tip general, conform recomandrilor din SR EN 61008-
1, cu curent nominal _100 mA si de tip S avnd un curent diferen|ial rezidual nominal
_300 mA;
- n fig. 4.2. se prezint o schem unde sunt realizate 3 niveluri de selectivitate utiliznd un
dispozitiv diferen|ial rezidual de tip general cu un curent nominal de 30 mA. n amonte
este instalat un dispozitiv diferen|ial rezidual de tip S cu un curent nominal de 300 mA,
iar n amonte de aceasta un dispozitiv diferen|ial rezidual cu temporizare definit conform
recomandrilor din SR EN 60947-2, cu un curent nominal de 1A;
- selectivitatea ntre un dispozitiv de tip S si un altul de tip general n serie poate fi
considerat ca realizat dac raportul ntre curen|ii diferen|iali reziduali nominali respectivi
este de cel pu|in 3;
- n re|eaua TT, rezisten|a prizei de pmnt trebuie s fie conform cu prevederea art.
4.1.4.1.14.





















Fig. 4.1. Exemplu de circuite cu dou niveluri Fig. 4.2. Exemplu de circuite cu trei niveluri
de selectivitate de selectivitate



I
d I
d
I
d
Tip S - 500mA
sau tip general 300mA

Tip general
100mA

Tip general
30mA

I
d
Tip cu temporizare 1A
(timp maximal de ntrerupere)

I
d
Tip S - 300mA
I
d
Tip general
30mA

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


53
4.1.5.3. Protecia suplimentar folosind legtura de echipotenializare de protecie suplimentar
4.1.5.3.1.Legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar este considerat ca protec|ie
suplimentar pentru protec|ia la defect (mpotriva atingerii indirecte).

4.1.5.3.2. Utilizarea legturii de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar nu trebuie s exclud
necesitatea ntreruperii alimentrii din alte motive (de exemplu, protec|ia mpotriva focului, solicitrii
termice a echipamentului etc.).

4.1.5.3.3. Legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar poate implica ntreaga instala|ie, o
parte a acesteia sau un amplasament.

4.1.5.3.4. Legtura de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar trebuie s includ toate pr|ile
conductoare simultan accesibile ale echipamentului fix si pr|ile conductoare strine inclusiv dac se
utilizeaz armtura metalic a betonului armat. Sistemul trebuie conectat la conductoarele de protec|ie
ale ntregului echipament inclusiv cele ale prizelor.

4.1.5.3.5. Dac exist incertitudini referitoare la eficienta legturii de echipoten|ializare de protec|ie
suplimentar, trebuie s se confirme ca rezisten|a R ntre pr|ile conductoare simultan accesibile si
pr|ile conductoare strine ndeplineste condi|ia:

a
I V R / 50 s n sisteme de tensiune alterativ

a
I V R / 120 s n sisteme de tensiune continu
unde:
a
I este curentul electric de func|ionare n A, a dispozitivului de protec|ie :
- pentru dispozitive de curent diferen|ial rezidual (DDR),
n
I
A

- pentru dispozitive de supracurent, curentul electric de func|ionare la 5 s.

4.1.5.3.6. Conductorul pentru legturi principale de egalizare a poten|ialelor trebuie s aib sec|iuni cel
pu|in egale cu jumtate din sec|iunea cea mai mare a conductorului de protec|ie din instala|ie, dar
minim 10 mm
2
Cu; sec|iunea lui se poate limita la maximum 25 mm
2
Cu sau o sec|iune echivalent
pentru alt material.
Conductorul pentru legturi suplimentare de egalizare a poten|ialelor ntre dou mase trebuie s
aib sec|iunea cel pu|in egal cu cea mai mic sec|iune a conductoarelor de protec|ie legate la acele
mase.
Legturile suplimentare se vor realiza prin elemente conductoare nedemontabile (de ex.
sarpante metalice), prin conductoare suplimentare sau prin combinarea acestor dou solu|ii.

4.1.5.3.7. Elementele conductoare ale construc|iei sau din construc|ii (cum sunt de exemplu sarpantele
metalice, cile de rulare ale utilajelor de ridicat si transport) pot fi utilizate drept conductoare de
protec|ie dac ndeplinesc simultan urmtoarele condi|ii:
a) continuitatea lor electric este asigurat fie prin construc|ie fie prin mijloace adecvate
realizndu-se astfel nct s fie protejat mpotriva deteriorrilor mecanice, chimice, electrochimice,
termice sau de alt natur;
b) sec|iunea lor este cel pu|in aceea determinat conform subcapitolului 5.5.;
c) demontarea lor nu se poate face dect dac au fost prevzute msuri de compensare.

4.1.5.3.8. Dac instala|iile electrice sunt n distribu|ie prefabricat n nvelisuri metalice (cutii,
carcase), aceste nvelisuri pot fi utilizate drept conductoare de protec|ie dac satisfac urmtoarele trei
condi|ii:
a) continuitatea lor electric este asigurat si men|inut n timp prin msuri de protec|ie
corespunztoare mpotriva solicitrilor mecanice, chimice, electrochimice, termice sau de alt natur.;
b) sec|iunea lor este cel pu|in egal cu aceea rezultat din subcapitolul 5.5.;
c) permit racordarea pe traseul lor a altor conductoare de protec|ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 55


54
4.1.5.3.9. Structura metalic de sus|inere a cablurilor poate fi utilizat drept conductor de protec|ie
dac se iau msuri n vederea satisfacerii condi|iilor de la art. 4.1.5.3.8.

4.1.5.4. Protecia suplimentar folosind legtura local de echipotenializare nelegat la pmnt.
4.1.5.4.1. Legtura local de echipoten|ializare nelegat la pmnt este prevzut pentru a preveni
apari|ia unei tensiuni de atingere periculoase.


4.1.5.4.2. Toate echipamentele electrice trebuie s corespund prevederilor de protec|ie de baza
(mpotriva atingerilor directe) descrise la subcapitolul 4.1.2.

4.1.5.4.3. Conductoarele legturii de echipoten|ializare trebuie s interconecteze toate pr|ile
conductoare simultan accesibile si pr|ile conductoare strine.

4.1.5.4.4. Sistemul local de legturi de echipoten|ializare nu trebuie s fie n contact electric cu
pmntul, nici direct, nici prin pr|ile conductoare simultan accesibile ori prin pr|i conductoare
strine. Dac aceast condi|ie nu poate fi ndeplinit se aplic protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii .

4.1.5.4.5. Trebuie luate msuri de prevedere astfel nct orice persoan care intr n zona de
echipoten|ializare s nu poat fi expus la o diferen| de poten|ial periculoas, n special dac planseul
conductor, izolat fa| de pmnt, este conectat la sistemul de echipoten|ializare nelegat la pmnt.

4.1.5.5. Protecia suplimentar prin izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea
amplasamentului)
4.1.5.5.1. Aceast msur de protec|ie este destinat prevenirii atingerii simultane cu pr|ile
conductoare care pot fi la poten|iale diferite prin defectarea pr|ilor active.

4.1.5.5.2. Orice echipament electric trebuie s corespund unei prevederi privind protec|ia de baz
(mpotriva atingerii directe) descrisa la cap.4.1.2.

4.1.5.5.3. Pr|ile conductoare accesibile trebuie dispuse astfel nct n mprejurri obisnuite o persoan
s nu vin simultan n atingere cu:
- dou pr|i conductoare accesibile ;
- o parte conductoare accesibil si orice parte conductoare strin, dac aceste pr|i pot avea
poten|iale diferite prin defectarea izola|iei de baz a pr|ilor active.

4.1.5.5.4. n amplasamente neconductoare nu trebuie s existe nici un conductor de protec|ie.

4.1.5.5.5. Conformitatea cu art. 4.1.5.5.3. este realizat dac amplasamentul are un planseu si pere|i
izolan|i si n plus se aplic una sau mai multe din urmtoarele msuri:
a) distan|area relativ a pr|ilor conductoare accesibile si a pr|ilor conductoare strine.
Condi|ia este ndeplinit dac distan|a ntre dou pr|i este mai mare de 2.5 m. Aceast distant poate
fi redusa la 1,25 m n afara zonei de accesibilitate la atingere;
b) interpunerea de obstacole efective ntre pr|ile conductoare accesibile si pr|ile conductoare
strine. Obstacolele nu trebuie legate la pmnt sau la pr|i conductoare accesibile si pe ct posibil s
fie din materiale electroizolante;
c) izolarea si msurile de izolare a pr|ilor conductoare strine. Izola|ia trebuie s aib
suficient rezisten| mecanic si s reziste la o tensiune de ncercare de cel pu|in 2000 V. Curentul
electric de fug nu trebuie s depseasc 1 mA, n condi|ii normale de utilizare.

4.1.5.5.6. Rezisten|a de izola|ie a pardoselii si pere|ilor n fiecare punct de msurare n condi|iile
specificate n SR EN 61140 si verificate printr-o metoda recomandat n Anexa 8.1 nu trebuie s fie
mai mic de:
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


55
- 50 kO, dac tensiunea nominal a instala|iei nu depseste 500 V n tensiune continu sau
alternativ;
- 100 kO, dac tensiunea nominal a instala|iei depseste 500 V n tensiune continu sau
alternativ si mai mica de 1000V n tensiune alternativ si 1500 V n tensiune continu.
Dac n orice punct rezisten|a este mai mic dect valoarea specificat, pardoseala si pere|ii se
consider pr|i conductoare strine din punct de vedere al protec|iei mpotriva socurilor electrice.


4.1.5.5.7. Msurile trebuie s fie permanente si s nu poat fi fcute inactive. Acestea trebuie s fie
sigure si n cazul utilizrii unui echipament mobil sau portabil.

4.1.5.5.8. Se vor respecta condi|iile de la art. 4.1.5.4.4. si art. 4.1.5.4.5.

4.1.5.6. Protecia suplimentar prin deconectarea automat la apariia tensiunii de atingere
4.1.5.6.1. Se vor utiliza numai echipamente agrementate pentru ca deconectarea alimentrii s se
produc n timpi mai mici dect timpii maximi indica|i n tabelul 4.1 pentru tensiuni de atingere de
50V. Aceste echipamente vor fi prevzute cu sisteme de simulare a defectului, obligatorii de a fi puse
n func|iune la nceputul fiecrui serviciu.

4.1.5.6.2. Echipamentele pentru deconectarea automat la apari|ia tensiunii de atingere se vor conecta
ntre pr|ile conductoare ce accidental ar putea fi puse sub tensiune si priza de pmnt prin
conductoarele (bara) de echipoten|ializare legate la pmnt.

4.1.5.7. Protecia suplimentar prin folosirea mijloacelor individuale de protecie
4.1.5.7.1. Se vor utiliza numai mijloace individuale de protec|ia certificate .


4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al yocului electric
4.1.6.1. Clasele de protec|ie ale echipamentelor electrice sunt:

Clas 0 (fr marcaj): echipament la care izola|ia de baz constituie msur tehnic de
protec|ie de baz (la atingerea direct) si nu are prevederi pentru protec|ia n caz de defect (atingere
indirect). Msurile de protec|ie n caz de defect trebuie prevzute de proiectant.

Clas I : echipament la care izola|ia de baz constituie msur tehnic de protec|ie de
baz (la atingere direct) si conectarea la o legtur de echipoten|ializare constituie msur tehnic
pentru protec|ie n caz de defect (atingere indirect).

Clas II : echipamentul la care izola|ia de baz constituie msur tehnic de protec|ie de
baz (la atingere direct) si izola|ia suplimentar constituie msur tehnic de protec|ie n caz de defect
(atingere indirect) sau echipamentul la care izola|ia ntrit constituie msur tehnic de protec|ie de
baz (la atingere direct) si msur tehnic de protec|ie n caz de defect (atingere indirect) .

Clas III : echipamentul la care utilizarea tensiunilor TFJP si TFJS constituie protec|ie
de baz (la atingere direct) si nu sunt necesare prevederi pentru protec|ie n caz de defect (atingere
indirect) .

4.1.6.2. Clasele de protec|ie ale echipamentelor electrice permise n func|ie de msurile de protec|ie
mpotriva atingerilor directe si indirecte aplicate, sunt indicate n tabelul 4.2.

4.1.6.3. Tensiunile maxime si msurile specifice de protec|ie mpotriva socurilor electrice pentru
corpuri de iluminat fixe, mobile si portabile, utilizate trebuie s fie cele din tabelul 4.3.
n locuri pu|in periculoase, valoarea maxim a tensiunii de lucru admis pentru corpuri de
iluminat, amplasate n afara zonei de accesibilitate, este 230 V.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 57


56
Pentru corpurile de iluminat amplasate n zona de accesibilitate (sub 2,5 m) se iau masurile din
coloana 2) a tabelului 4.3.

Tabelul 4.2.
Clasele de protecie ale echipamentelor electrice

Msura de protecie
Clasa de protecie a
echipamentelor
Art. nr.
0
1)
I
2)
II
3)
III
Fr ntreruperea alimentrii
- folosirea materialelor si
echipamentelor de clasa II
sau echivalente;
- - A A 4.1.4.2.1.1.
-amplasamente
neconductoare (izolante)
A A(a) A - 4.1.5.5.
- separarea de protec|ie; A(b) A(b) A(b) - 4.1.4.4.
- distan|area sau intercalarea
de obstacole;
A A(a) A - 4.1.2.4.
- legturi locale de egalizare
a poten|ialelor fr legarea la
pmnt
A A(a) A - 4.1.5.4.
Cu ntreruperea automat a
alimentrii

- dispozitive automate de
protec|ie
A(a) A A - 4.1.4.1.
Alimentarea la tensiune
foarte joas de securitate
(TFJS, TFJP)
- - - A 4.1.4.3.
A admis, numai n condi|iile precizate la articolele respective;
A(a) masele echipamentelor nu trebuie legate nici la pmnt, nici la un conductor de
protec|ie;
A(b) dac sursa alimenteaz un singur echipament, masa nu trebuie legat nici la pmnt, nici
la un conductor de protec|ie.
1) Echipamentele de clas 0 nu sunt admise fr msuri de protec|ie.
2) Echipamentele de clasa I pot fi utilizate n condi|iile aplicrii de msuri de protec|ie cu
deconectare automat a alimentrii.
3) Echipamentele de clasa II pot fi utilizate n condi|iile aplicrii de msuri de protec|ie fr
deconectare automat a alimentrii.













58 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


57
Tabelul 4.3
Tensiuni admise yi msurile specifice de protecie mpotriva yocurilor electrice pentru corpuri de
iluminat fixe, mobile yi portabile
Tensiune maxim de lucru
Tipul corpurilor de iluminat
Msuri de protec|ie
1)2)

Condi|ii de aplicare
1 2
230 V
- fixe
- fluorescente
- Legarea maselor la un conductor de protec|ie (re|ea TN sau
TT) si prevederea unui dispozitiv DDR;
- Corpuri de iluminat clasa II
- incandescente

- cu vapori de mercur

- cu vapori de sodiu

(sau alte lmpi cu soclu Edison)
- Corpuri de iluminat clasa II
- Legarea maselor la conductorul de protec|ie sau la pmnt
printr-un conductor (re|ea TN sau TT) si una din urmtoarele
msuri suplimentare:
- prevederea unui dispozitiv DDR
- o blocare care s nu permit deschiderea
corpului de iluminat dect cu scule speciale sau
dup scoaterea de sub tensiune;
- un dispozitiv de deconectare a alimentrii lmpii
la scoaterea globului de protec|ie
- mobile - Legarea maselor la un conductor de protec|ie (re|ea IT)
asigurndu-se limitarea tensiunilor de atingere la valorile
limit admise.
24 V
- portabile TFJS
- fixe si mobile Se va controla periodic izola|ia fa| de pmnt a circuitului
TFJS si transformatorului de protec|ie
1) n cazul amplasrii n zona de accesibilitate conform art.4.1.6.3.
2) Msurile de protec|ie pentru corpurile de iluminat din medii speciale conform cap. 7.

4.1.6.4. Msurile specifice de protec|ie mpotriva socurilor electrice la echipamentele
electromedicale utilizate n vecintatea pacientului trebuie alese si aplicate n condi|iile prevzute n
SR EN 60601-1-1 si n capitolul 7 al prezentului normativ.

4.1.6.5. Tensiunile maxime admise de alimentare si msurile specifice de protec|ie la soc electric
care se iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform STAS 2612), trebuie s
fie cele din tabelul 4.4.
Tabelul 4.4
Tensiunile maxim admise de alimentare yi msurile specifice de protecie la yoc electric care se
iau la folosirea utilajelor mobile pentru sudare cu arc electric (conform recomandrilor din
STAS 2612)
Tensiuni maxime admise de
alimentare
Msuri de protecie
n tensiune alternativ:
500 V, pentru alimentarea nfsurrii
primare a transformatorului de sudare
Transformatoarele pentru sudare vor fi echipate cu dispozitiv de
protec|ie pentru realizarea, fie a deconectrii de la re|ea la
ntreruperea arcului electric, fie pentru limitarea tensiunii de mers
n gol la o valoarea de max. 24 V sau cu alte msuri care asigur
condi|ii nepericuloase pentru operator n cazul atingerii
accidentale a por|iunilor neizolate a circuitului de sudur.
75 V, pentru nfsurarea secundar a
transformatorului de sudare, la mers
n gol (la bornele de sudare)
n tensiune continu la bornele de
sudare pentru generatoare si
convertoare:
100 V, la suprafa|;
65 V, n subteran
Protec|ie mpotriva atingerilor directe si indirecte.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 59


58
4.2.Protecia mpotriva efectelor termice (din SR HD 384.4.42 S1)

4.2.1 Generaliti
Persoanele, echipamentele fixe si obiectele fixe din apropierea echipamentelor electrice, trebuie
protejate mpotriva efectelor termice periculoase datorate func|ionarii echipamentelor electrice sau
mpotriva efectelor radia|iilor termice si anume:
- arderea ,aprinderea sau degradarea materialelor;
- riscul de arsuri;
- reducerea siguran|ei func|ionarii echipamentelor electrice instalate.

4.2.2. Protecia mpotriva producerii incendiului de ctre echipamentele electrice.

4.2.2.1. Echipamentul electric n func|ionare normal, de avarie sau manevrare gresit, nu trebuie s
prezinte pericol de incendiu pentru materialele din apropiere.
n plus fa| de prevederile normativului trebuiesc respectate instruc|iunile relevante ale
productorului.

4.2.2.2. Dac temperaturile exterioare ale echipamentelor fixe pot atinge valori susceptibile de a
provoca incendierea materialelor din apropiere, echipamentele trebuie s fie:
- montate pe sau n interiorul materialelor care rezist la astfel de temperaturi si care au o
conductivitate termic redus;
- separate de elementele de construc|ie prin materiale care rezist la astfel de temperaturi si
au o conductivitate termic redus;
- montate la o distan| suficient fa| de orice material pe care astfel de temperaturi pot s le
deterioreze, permi|nd o disipare sigur a cldurii, suporturile echipamentelor avnd o
conductivitate termic redus.

4.2.2.3. Echipamentele conectate permanent, care pot produce arc electric sau scntei n func|ionare
normala trebuie:
- complet nchise n materiale rezistente la arcul electric;
- separate de elemente constructive, asupra crora arcul electric poate avea efecte
distructive, prin ecrane din material rezistent la arcul electric;
- instalate la o distan| suficient de mare de elementele constructive asupra crora arcul
electric ar avea efecte distructive, permi|nd o stingere sigur a arcului electric si al
scnteilor.
n cazul arcului electric, materialele rezistente la efectele acestuia, trebuie s fie necombustibile
si cu o conductivitate termic redus si o grosime corespunztoare, pentru stabilitatea mecanic.

4.2.2.4 Echipamentele fixe care prezint efect de focalizare sau de concentrare a cldurii trebuie s fie
suficient de departe de orice obiect fix si de orice element de construc|ie, astfel nct aceste elemente
sau obiecte s nu poat fi supuse, n condi|ii normale, la o temperatur periculoas.

4.2.2.5.Atunci cnd echipamentele instalate n acelasi loc con|in o cantitate important de lichid
inflamabil (ulei), trebuie luate masuri care s mpiedice ca lichidul aprins si produsele de combustie ale
lichidului (flacr, fum, gaz toxic) s se propage n alte pr|i ale construc|iei.
1. Exemple de astfel de msuri sunt:
- prevederea unei cuve de colectare n care s se strng lichidul (uleiul) scurs si care s
asigure stingerea lui n caz de incendiu;
- instalarea echipamentului ntr-o ncpere cu pere|i si plansee din clasa de reac|ie la foc
A1, A2 s1 do, rezistente la foc (EI), corespunztor nivelului densit|ii sarcinii termice
prevzut de reglementrile specifice referitoare la securitatea la incendiu a
construc|iilor, prevzut cu praguri sau alte mijloace care s previn propagarea
lichidului (uleiului) aprins n alte pr|i ale construc|iei, avnd o instala|ie de ventila|ie
proprie, direct la exterior.
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


59
2. O cantitate important este o cantitate egal sau mai mare de 25 litri. Pentru lichide izolante
combustibile (uleiuri), limita poate fi mrit la 60 litri.
3.Pentru cantit|i mai mici de 25 litri este suficient s se ia masuri de prevenire a scurgerii
lichidului.
4. Se recomand scoaterea de sub tensiune a echipamentului, automat sau manual, la nceputul
unui incendiu.

4.2.2.6. Materialele carcaselor care acoper echipamentele electrice, n timpul punerii n func|iune,
trebuie s poat suporta temperaturile cele mai ridicate susceptibile s fie produse de echipamentele
electrice.
Materialele combustibile nu pot fi utilizate pentru construc|ia acestor carcase, n afara cazului
cnd sunt luate msuri de prevenire a incendiilor, cum ar fi acoperirea cu material incombustibil si de
conductivitate termic redus.

4.2.2.7. Dispozitivele de protec|ie, n caz de incendiu, trebuie s se gseasc la nivelul echipamentelor
de protejat, iar organul de manevr trebuie s fie usor de recunoscut si usor accesibil.

4.2.2.8. Pentru diminuarea riscului de incendiu trebuie utilizat un dispozitiv de protec|ie cu curent
diferen|ial rezidual (DDR) cu curentul nominal de func|ionare mai mic sau cel mult egal cu 300 mA
amplasat la bransament sau punct de alimentare. Prevederea este obligatorie pentru cldiri de
nv|mnt, sntate, comer|, construc|ii de turism, construc|ii din lemn, unit|i de mic produc|ie sau
service cu ncperi cu umiditate ridicat, depozite de mrfuri combustibile, discoteci, sli de dans,
ncperi cu aglomerri de persoane si sli aglomerate, cldiri nalte si foarte nalte, cldiri de cult si
cultur cu caracter de monument istoric la care se efectueaz modernizri sau schimbri de destina|ie.

4.2.2.9. Se prevd obligatoriu cu protec|ie diferen|ial circuitele destinate alimentrii receptoarelor
electronice care trebuie s func|ioneze nesupravegheate (telefax, computere, televiziune cu circuit
nchis, instala|ii antiefrac|ie etc.).


4.2.3. Protecia mpotriva incendiului n amplasamentele cu risc mare de incendiu BE2 (din SR
HD 384.4.42 S1)
4.2.3.1. Generaliti

4.2.3.1.1. Prescrip|iile acestei pr|i trebuie respectate suplimentar fa| de cele de la 4.2.2.

4.2.3.1.2. Obiectul acestui capitol se refer la alegerea si montarea instala|iilor electrice n
amplasamente cu risc de incendiu datorate naturii materialelor prelucrate sau depozitrii materialelor
inflamabile pentru fabrica|ie sau prelucrare, prezen|a prafului n hambare, n fabrici de prelucrare a
lemnului, n fabrici de textile sau similare (medii BE2) .
Pentru medii cu pericol de explozie (BE3) se va utiliza NP-099-04.

4.2.3.1.3. Echipamentele electrice trebuie alese si montate astfel nct n func|ionare normal,
temperaturile lor si nclzirile previzibile n caz de defect s nu poat produce un incendiu, |innd
seama de influentele externe.
Acestea se pot realiza prin masuri constructive corespunztoare sau prin msuri suplimentare la
montarea lor,
Nu sunt necesare msuri suplimentare dac temperatura suprafe|ei acestor echipamente nu
poate provoca aprinderea materialelor combustibile din vecintate.


4.2.3.2. Amplasamente cu risc de incendiu datorat naturii materialelor prelucrate sau depozitate
4.2.3.2.1. n amplasamente unde n vecintatea echipamentelor electrice pot exista cantit|i periculoase
de materiale combustibile, instala|iile trebuie limitate, pe cat posibil, numai la cele strict necesare
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 61


60
pentru aceste amplasamente.
4.2.3.2.2. Cnd praful se poate acumula pe carcasele acestor echipamente electrice n cantitate
suficient pentru a produce un risc de incendiu, trebuie luate msuri corespunztoare pentru ca aceste
carcase s nu ajung la temperaturi periculoase si s se ndeprteze periodic depunerile combustibile.

4.2.3.2.3. Echipamentele electrice trebuie s fie corespunztoare pentru aceste amplasamente. n cazul
prezen|ei prafului, carcasele lor trebuie s prezinte un grad de protec|ie de cel pu|in IP5X.

4.2.3.2.4. n principiu sunt aplicate regulile generale referitoare la sistemele de pozare. Totodat,
sistemele de pozare care nu sunt ncastrate n materiale necombustibile precum tencuiala, betonul sau
un material similar, trebuie s aib caracteristicile de nepropagare a flcrii.
Atunci cnd riscul de propagare a incendiului este ridicat, de exemplu pe trasee lungi verticale
sau n grupri de cabluri , cablurile trebuie s corespund caracteristicilor de ntrziere la propagarea
flcrii pozate n mnunchi cum sunt definite n SR EN 50266.

4.2.3.2.5. Sistemele de pozare electric care traverseaz aceste amplasamente, dar care nu sunt
destinate alimentarii acestor amplasamente, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
- s nu aib nici o conexiune pe traseul lor n interiorul acestor amplasamente, cu excep|ia
cazului n care
- aceste conexiuni sunt amplasate ntr-o carcas care corespunde la ncercri la foc pentru
cofrete definite n SR EN 60670.

4.2.3.2.6. Sistemele de pozare care traverseaz aceste amplasamente trebuie protejate mpotriva
suprasarcinilor si scurtcircuitelor prin dispozitive situate n afara amplasamentelor.
Sistemele de pozare care au originea n aceste amplasamente trebuie protejate mpotriva
suprasarcinilor si scurtcircuitelor prin dispozitive situate la originea acestor circuite.

4.2.3.2.7. Alte sisteme de pozare dect cele care au cabluri cu izola|ie mineral si sistemele de pozare
prefabricate trebuie protejate mpotriva defectelor de izola|ie:
a) n re|elele TN sau TT, prin dispozitive de curent diferen|ial rezidual mai mic sau egal cu
300 mA .
Dac un defect rezistiv poate constitui un risc de incendiu, de exemplu nclzirea n plafon cu
plci nclzitoare, curentul diferen|ial rezidual nominal trebuie s fie mai mic sau egal cu 30 mA.
b) n re|elele IT, trebuie prevzute dispozitive de control permanent al izola|iei echipate cu
alarme sonore si vizuale. n cazul unui al doilea defect, timpul de ntrerupere a dispozitivului de
protec|ie mpotriva supracuren|ilor nu trebuie s fie mai mare de 5 s. Trebuiesc prevzute instruc|iuni
prin care s se prevad o ntrerupere manual ct se poate de repede dup producerea primului defect.
Se recomand utilizarea cablurilor cu manta metalic. Aceste mantale trebuie conectate la
conductorul de protec|ie.

4.2.3.2.8. Nu sunt admise conductoare PEN , cu excep|ia celor care apar|in sistemelor de pozare care
traverseaz aceste amplasamente.

4.2.3.2.9. Fiecare conductor neutru trebuie s poat fi sec|ionat printr-un dispozitiv asociat conform cu
5.3.4.5.1.

4.2.3.2.10. Nu sunt admise conductoare neizolate. Trebuiesc luate msuri pentru prevenirea arcurilor
electrice, scnteilor sau particulelor fierbin|i care pot aprinde materiale combustibile situate n
vecintate.


4.2.3.2.11. Pentru cablurile flexibile trebuie alese cabluri si cordoane conform recomandrilor din SR
HD 516.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


61
4.2.3.2.12. Aparatajul trebuie amplasat n exteriorul acestor amplasamente, cu excep|ia cazului cnd
este montat n carcase cu grad de protec|ie conform art.4.2.3.2.3.
4.2.3.2.13. Motoarele comandate automat sau de la distan|, sau care nu sunt supravegheate n
permanen|, trebuie protejate mpotriva temperaturilor excesive prin dispozitive de protec|ie mpotriva
supracuren|ilor cu rearmarea manual a releului termic sau prin dispozitive similare.
Motoarele cu pornire stea-triunghi trebuie protejate mpotriva temperaturilor excesive n
nfsurarea stea.

4.2.3.2.14. n amplasamente cu risc de incendiu datorita prafului si /sau fibrelor, temperatura la
suprafa|a corpurilor de iluminat, n caz de defect, s fie limitat si fibrele sau praful s nu se poat
acumula ntr-o cantitate periculoas:
- n condi|ii normale : 90 C
- n caz de defect : 115 C
n absen|a informa|iilor din partea constructorului, proiectoarele mici si spoturile trebuie situate
fa| de materialele combustibile la distanta de:
- 0.5 m pn la 100 W;
- 0.8 m de la 100 W pn la 300W;
- 1m de la 300 W pn la 500 W.

4.2.3.2.15. Lmpile si elementele corpurilor de iluminat trebuie protejate mpotriva deteriorrilor
mecanice care se pot produce.
Componentele integrate, de exemplu lmpile si elementele calde ale lmpilor, nu trebuie s
cad din corpul de iluminat.

4.2.3.2.16. Dac ntr-un amplasament se utilizeaz sisteme electrice de nclzit sau de ventila|ie,
prezen|a prafului si temperatura aerului nu trebuie s creeze risc de incendiu. Dispozitivele de limitare
a temperaturii trebuie s fie cu rearmare manual.

4.2.3.2.17. Aparatele electrice de nclzit trebuie montate pe suporturi care nu sunt combustibile.

4.2.3.2.18. Aparatele de nclzit situate n vecintatea materialelor combustibile trebuie prevzute cu
bariere corespunztoare care s mpiedice aprinderea acestor materiale.
Aparatele de nclzit cu acumulare trebuie s fie astfel realizate nct s mpiedice ca aerul s
transporte praf sau fibre ctre elementele rezistive nclzitoare.

4.2.3.2.19. Carcasele si rezisten|ele aparatelor de nclzit nu trebuie s aib temperaturi mai mari dect
cele specificate la art.4.2.3.2.14. Carcasele trebuie proiectate pentru acest scop sau instalate astfel nct
s se evite depunerea de materiale care pot afecta disiparea cldurii.

4.2.3.4. Amplasamente cu materiale de construcie combustibile
4.2.3.4.1 Pentru ca echipamentele electrice s nu poat provoca aprinderea unei pr|i a cldirii trebuie
luate msuri de prevedere. Aceasta poate fi realizat prin:
- prevenirea incendiului provocat de defecte de izola|ie;
- proiectare, alegere si montare corespunztoare a echipamentelor electrice.

4.2.3.4.2. Alegerea yi montarea echipamentelor n perei cu alveole
4.2.3.4.2.1. Echipamentele electrice, de exemplu cofrete sau tablouri de distribu|ie, instalate n pere|i
cu alveole care sunt combustibili, trebuie s fie conform prevederilor standardelor corespunztoare.

4.2.3.4.2.2. Dac echipamentele electrice instalate n pere|i cu alveole nu ndeplinesc prevederile de la
art. 4.2.3.4.2.1, ele trebuie protejate cu fibr de sticl sau material similar necombustibil de 12 mm
grosime, sau cu vat mineral de 100 mm grosime. Dac se utilizeaz aceste materiale, trebuie luate n
considerare efectele lor asupra disiprii cldurii echipamentelor electrice.
Aceste msuri se aplic, de asemenea, pere|ilor cu alveole construi|i din materiale
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 63


62
necombustibile dac n pere|i sunt ncorporate materiale de izolare combustibile, de exemplu materiale
de izolare termic sau fonic.

4.2.3.4.2.3. Echipamentele electrice cum sunt prizele de curent si ntreruptoarele nu trebuie fixate prin
cleme.

4.2.3.4.2.4. Cablurile si cordoanele trebuie s ndeplineasc prevederile din SR EN 50266.

4.2.3.4.2.5. Tuburile si jgheaburile de cabluri care nu propag flacr, trebuie s respecte
recomandrile din SR EN 50085 si SR EN 61386.


4.2.4. Protecia mpotriva arsurilor
4.2.4.1. Pr|ile accesibile ale echipamentelor electrice amplasate n zona de accesibilitate nu trebuie s
ating temperaturi care pot provoca arsuri persoanelor si nu trebuie s depseasc valorile indicate n
tabelul 4.5.
Toate pr|ile accesibile care pot atinge, n regim normal de func|ionare, chiar si pentru scurt
durat, temperaturi superioare celor din tabelul 4.5, trebuie protejate mpotriva oricrui contact
accidental.

Tabelul 4.5
Temperaturile maxime admise pentru prile accesibile ale echipamentelor electrice
Pri accesibile
Materialul
prilor
accesibile
Temperaturi
maxime [
o
C]
Elemente de comand manual
Metalic 55
Nemetalic 65
Pr|i destinate pentru a fi atinse
dar care nu sunt destinate s fie
manevrate manual
Metalic 70
Nemetalic 80
Pr|i care nu sunt destinate s fie
atinse n func|ionare normal
Metalic 80
Nemetalic 90


4.2.5. Protecia mpotriva supranclzirilor
4.2.5.1. Instalaie de nclzire prin ventilare artificial

4.2.5.1.1. Instala|iile de nclzire prin ventilare artificial, cu excep|ia nclzitoarelor cu acumulare,
trebuie concepute astfel nct elementul de nclzire s nu poat fi pus sub tensiune dect dup
stabilirea debitului de aer si s fie deconectat cnd debitul de aer este oprit. n plus ele trebuie
prevzute cu dou limitatoare de temperatur independente, unul de altul, care s mpiedice orice
depsire a temperaturilor admisibile n conductele de aer.

4.2.5.1.2. Carcasele corpurilor de nclzire trebuie s fie executate din materiale incombustibile.

4.2.5.2. Aparate productoare de apa cald sau vapori
4.2.5.2.1. Orice aparat care produce ap cald sau vapori trebuie protejat prin proiectare sau instalare,
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


63
mpotriva temperaturilor excesive, n toate condi|iile de func|ionare. n caz de nerespectare a
standardelor europene (CENELEC), protec|ia trebuie asigurat printr-un dispozitiv fr reanclansare
automat, care s func|ioneze independent de termostat.
Dac aparatul nu are scurgere liber, el trebuie prevzut n plus, cu un dispozitiv de limitare a presiunii
apei.


4.3. Protecia mpotriva supracurenilor electrici (din SR HD 384.4.43-S2 yi SR HD 384.4.473-S1)
4.3.1. Generaliti

4.3.1.1. Conductoarele active ale circuitelor electrice trebuie protejate mpotriva supracuren|ilor
datora|i suprasarcinilor sau scurtcircuitelor.
a) Protec|ia mpotriva suprasarcinilor.
Un circuit electric trebuie s fie protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n circuit
dac unul sau mai multe dintre conductoarele sale sunt parcurse de un curent ce depseste valoarea
curentului maxim admisibil si care, n cazul unei durate prea lungi, ar putea produce deteriorarea
izola|iei conductoarelor.
b) Protec|ia mpotriva scurtcircuitelor.
Un circuit trebuie s fie protejat prin dispozitive care s ntrerup curentul n acest circuit dac
unul sau mai multe dintre conductoarele lui sunt parcurse de un curent de scurtcircuit. ntreruperea
trebuie s se produc ntr-un timp destul de scurt pentru a fi evitat deteriorarea conductoarelor.
Protec|ia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie coordonat cu protec|ia la scurtcircuit n
condi|iile prevzute la art. 4.3.6.1 si 4.3.6.2.

4.3.1.2. Trebuie folosite urmtoarele tipuri de dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor
electrici:
- dispozitive care protejeaz la curen|i de suprasarcin, relee de protec|ie la suprasarcin (relee
termice, disjunctoare, relee de protec|ie la supracuren|i, siguran|e fuzibile);
- dispozitive care protejeaz la curen|i de scurtcircuit (disjunctoare echipate cu declansatoare
rapide la scurtcircuit, siguran|e fuzibile);
- dispozitive care protejeaz att la curen|i de suprasarcin ct si la curen|i de scurtcircuit
(disjunctoare echipate cu relee de protec|ie la supracuren|i si cu declansatoare rapide la
scurtcircuit, siguran|e fuzibile).


4.3.2. Protecia mpotriva curenilor electrici de suprasarcin
4.3.2.1. Amplasarea dispozitivelor de protecie la suprasarcin

4.3.2.1.1. Dispozitivul care asigur protec|ia la suprasarcin trebuie s fie amplasat n locul unde o
schimbare antreneaz o reducere a valorii curentului admisibil n conductoare, de exemplu o schimbare
de sec|iune, un mod de pozare sau de alctuire, cu excep|ia cazurilor de la art.4.3.2.1.2 si 4.3.2.2.

4.3.2.1.2. Dispozitivul de protec|ie la suprasarcin a unui circuit electric poate fi amplasat pe traseul
acestui circuit dac pe partea de circuit dintre punctul unde apare schimbarea (de sec|iune, de natura
materialului, de modul de pozare sau de alctuire) si pozi|ia dispozitivului de protec|ie nu sunt
conectate alte circuite sau prize si dac este ndeplinit una din urmtoarele condi|ii:
a) circuitul este protejat mpotriva curentului de scurtcircuit conform prevederilor de la
art.4.3.3.
b) lungimea traseului nu depseste 3 m si este realizat astfel nct s reduc la minimum
riscurile unui scurtcircuit si nu este amplasat n apropierea materialelor combustibile (a se vedea art .
4.3.2.2).

4.3.2.1.3 . Caracteristica de func|ionare a unui dispozitiv pentru protec|ia unei distribu|ii mpotriva
suprasarcinilor si caracteristicile de func|ionare a distribu|iei respective trebuie s fie coordonate astfel
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 65


64
nct s fie ndeplinite condi|iile exprimate prin rela|iile urmtoare:
- pentru disjunctoare:
1)
adm N c
I I I s s
2)
adm
I I s 45 , 1
2

n care:
c
I
curentul de calcul al distribu|iei (circuitului), n A;
N
I curentul nominal al dispozitivului de protec|ie (pentru dispozitive de protec|ie reglabile, I
N

este curentul de reglaj ales Ir), n A;
adm
I curentul admisibil n conductorul distribu|iei, |innd cont de coeficien|ii de corec|ie.
2
I curentul care asigur efectiv declansarea dispozitivelor de protec|ie (I
declansare
) n condi|iile
stabilite n normele sau n prospectele pentru aparate (cel mai mare curent de ncercare curent
conven|ional), n A ;
- pentru siguran|e fuzibile :

N
I I
C
s ;

adm N
I I k s

Factorul k

are valorile urmtoare:
k
= 1,31 pentru siguran|e fuzibile gG cu A I
N
16 s

k
= 1,1 pentru siguran|e fuzibile cu A I
N
16 s

n cazurile n care suprasarcinile sunt de lung durat si valorile curen|ilor de suprasarcin sunt
superioare valorii curentului conven|ional al dispozitivului de protec|ie, este asigurat protec|ia
complet.


4.3.2.2. Exceptarea de la protecia de suprasarcin
4.3.2.2.1. Cazurile men|ionate n acest paragraf nu trebuie aplicate n instala|iile situate n locuri ori
amplasamente care prezint riscuri de incendiu sau de explozie si acolo unde sunt specificate condi|ii
diferite n reglementrile speciale stipulate n cap.7.
Se admite s nu fie prevzut protec|ia mpotriva suprasarcinilor:
a) pe un circuit electric situat n aval de o schimbare de sec|iune, de natura materialului, de
modul de pozare si de alctuire si care este protejat mpotriva suprasarcinilor printr-un
dispozitiv de protec|ie amplasat n amonte ;
b) pe un circuit electric care nu este susceptibil de a fi parcurs de curen|i de suprasarcin, cu
condi|ia ca acest circuit s fie protejat mpotriva scurtcircuitelor conform regulilor enun|ate
la sec|iunea 4.3.3.
c) n instala|iile de telecomunica|ii, comanda, semnalizare si similare.


4.3.2.3. Prevederea sau lipsa proteciei mpotriva suprasarcinilor n reelele IT
4.3.2.3.1. Posibilitatea de a prevede sau de a nu prevede un dispozitiv de protec|ie mpotriva
suprasarcinilor de la art. 4.3.2.1.2 si 4.3.2.2. nu sunt aplicate la re|elele IT, cu excep|ia cazului n care
fiecare circuit neprotejat mpotriva suprasarcinilor este protejat printr-un dispozitiv de curent
diferen|ial rezidual.

4.3.2.4. Renunarea la protecia de suprasarcin
4.3.2.4.1. Se recomand s nu se prevad protec|ia la suprasarcina pe circuite de alimentare a
aparatelor, dac ntreruperea neasteptat a circuitului poate provoca pericole.
Exemple de astfel de cazuri sunt:
- circuitele de excita|ie ale masinilor rotative;
- circuitele de alimentare a electromagne|ilor de men|inere sau ridicare;
- circuitele secundare ale transformatoarelor de curent;
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


65
- circuitele de alimentare ale dispozitivelor de stingere a incendiilor.
n astfel de cazuri se recomand s se prevad un dispozitiv de avertizare la apari|ia suprasarcinii.


4.3.3. Protecia mpotriva scurtcircuitelor
4.3.3.1.Amplasarea dispozitivelor de protecie mpotriva scurtcircuitelor

4.3.3.1.1.Un dispozitiv de protec|ie mpotriva scurtcircuitelor trebuie s fie amplasat n locul unde o
reducere a sec|iunii conductoarelor sau o alt schimbare antreneaz o modificare a caracteristicilor
definite la 4.3.2.1.1 cu excep|ia cazului de la 4.3.3.1.2 .

4.3.3.1.2. Deplasarea locului de amplasare a proteciei mpotriva scurtcircuitelor
4.3.3.1.2.1 Cazurile men|ionate n acest paragraf nu trebuie aplicate n locurile (sau amplasamentele)
care prezint un risc de incendiu sau de explozie si acolo unde se aplic reglementri speciale sau unde
sunt men|ionate condi|ii diferite.
Se admite s fie amplasate dispozitive de protec|ie mpotriva scurtcircuitelor n alte locuri dect cele
indicate la art.4.3.3.1.1, n condi|iile de la art.4.3.3.1.2.2.

4.3.3.1.2.2. Partea de circuit electric cuprins, pe de o parte, ntre reducerea de sec|iune sau o alt
schimbare si dispozitivul de protec|ie, pe de alt parte, trebuie s ndeplineasc simultan urmtoarele
condi|ii:
a) lungimea s nu fie mai mare de 3 m;
b) s fie realizat astfel nct s se reduc la minim riscul de scurtcircuit;
Aceast condi|ie poate fi ob|inut, de exemplu, printr-o ntrire a protec|iei circuitelor mpotriva
influen|elor externe.
c) s fie instalat astfel nct s se reduc la minimum riscul de foc sau pericol pentru
persoane.

4.3.3.1.2.3.Un dispozitiv de protec|ie amplasat n amonte de reducerea sec|iunii sau de alt schimbare
trebuie s prezinte o caracteristic de func|ionare astfel nct el s protejeze mpotriva scurtcircuitelor,
conform cu regula de la art. 4.3.3.1.2.2 si circuitul situat n aval.

4.3.3.1.3.Renunare la protecia la scurtcircuit
4.3.3.1.3.1. Se permite renun|area la protec|ia la scurtcircuit pentru cazurile enumerate mai jos:
- pe circuitele de conectare a generatoarelor, transformatoarelor, redresoarelor, bateriilor de
acumulatoare, la tablourile de comand corespunztoare, dispozitivele de protec|ie fiind
montate la aceste tablouri;
- pe circuitele a cror deconectare ar putea produce pericole pentru func|ionarea unor
instala|ii ca cele artate la art.4.3.2.4.1;
- anumite circuite de msurare cu rezerva c sunt ndeplinite simultan urmtoarele dou
prevederi:
a) circuitul electric este realizat astfel nct s se reduc la minimum riscul de
scurtcircuit ;
b) circuitul electric nu trebuie s fie amplasat n apropierea materialelor combustibile.


4.3.4.Prevederi referitoare la natura circuitelor
4.3.4.1.Protecia conductoarelor de faz

4.3.4.1.1. Protec|ia mpotriva supracuren|ilor electrici trebuie pevzut pe toate conductoarele de faz.
Aceasta trebuie s produc deconectarea conductorului n care este detectat supracurentul, fr a
provoca neaprat deconectarea celorlalte conductoare active, cu excep|ia cazului men|ionat la art.
4.3.4.1.2. si 4.3.4.2.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 67


66

4.3.4.1.2 n re|elele TT, pe circuitele alimentate ntre faze si n care conductorul neutru nu este
distribuit, este posibil ca detectarea supracurentului s nu fie prevzut pe unul din conductoarele de
faz, sub rezerva ndeplinirii simultane a prescrip|iilor urmtoare:
a) exist, pe acelasi circuit sau n amonte, o protec|ie diferen|ial prevzut s produc
deconectarea tuturor conductoarelor de faz;
b) conductorul neutru nu este distribuit pe circuitele situate n aval de dispozitivul de protec|ie
diferen|ial men|ionat la punctul a).
Dac deconectarea unei singure faze poate produce un pericol, de exemplu, n cazul motoarelor
trifazate, trebuie luate msuri de deconectare trifazat.


4.3.4.2. Protecia conductorului neutru
4.3.4.2.1. Reelele TT sau TN
a) Atunci cnd sec|iunea conductorului neutru este cel pu|in egal sau echivalent cu a
conductorului de faz, nu este necesar s se prevad o protec|ie de supracurent pe conductorul neutru.
b) Atunci cnd sec|iunea conductorului neutru este mai mica dect cea a conductoarelor de
faz, este necesar s se prevad o protec|ie de supracurent pe conductorul neutru, corespunztoare
sec|iunii acestui conductor. Aceast protec|ie trebuie s produc deconectarea conductoarelor de faz
si a conductorului neutru.
Totusi este admis s nu se prevad protec|ie de supracurent pe conductorul neutru dac sunt ndeplinite
simultan urmtoarele condi|ii:
- conductorul neutru este protejat mpotriva scurtcircuitelor de un dispozitiv de protec|ie
pentru conductoarele de faza din circuit;
- curentul maxim care ar putea s parcurg conductorul neutru este, n func|ionare normal,
net inferior valorii curentului admisibil prin acest conductor.
Acest a doua condi|ie este ndeplinit dac puterea transportata este repartizata cat mai
uniform posibil ntre diferite faze, de exemplu, dac suma puterilor absorbite de receptoarele
alimentate ntre fiecare faza si neutru (iluminat, prize de curent) este mult mai mic dect puterea
total transportata prin circuitul respectiv.
n re|elele TN-C, conductorul PEN nu trebuie niciodat deconectat.
c) Deconectarea conductorului neutru este in conformitate si cu recomandarile SR EN 60898-
1b privind separarea circuitelor si cu prevederile art.5.3.4.0.3 al.2. din prezentul normativ.

4.3.4.2.2. Reelele IT
n schemele IT, se recomanda, n special, s nu se distribuie conductorul neutru.
Totusi, acolo unde conductorul neutru este distribuit, este cazul s se prevad un dispozitiv de
protec|ie de supracurent pe conductorul neutru al ntregului circuit, protec|ie care trebuie s produc
deconectarea conductoarelor active din acest circuit, inclusiv a conductorului neutru. Aceast msur
nu este necesar dac:
- conductorul neutru considerat este efectiv protejat mpotriva scurtcircuitelor printr-un
dispozitiv de protec|ie amplasat n amonte, de exemplu la tabloul de alimentare, conform
regulilor enun|ate la art.4.3.3.
- sau dac circuitul considerat este protejat printr-un dispozitiv de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual, al crui curent diferen|ial rezidual nominal este cel mult egal cu 0,15
din curentul admisibil prin conductorul neutru corespondent. Acest dispozitiv trebuie s
deconecteze toate conductoarele active din circuitul corespondent, inclusiv conductorul
neutru.

4.3.4.3. Deconectarea yi reconectarea conductorului neutru
Deconectarea si reconectarea conductorului neutru trebuie s se fac astfel nct conductorul
neutru s nu fie deconectat naintea conductoarelor de faz si s fie reconectat n acelasi timp sau
naintea conductoarelor de faz.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


67
4.3.4.4. Protecia la scurtcircuit a conductoarelor n paralel
Un singur dispozitiv de protec|ie poate proteja mai multe conductoare n paralel mpotriva
curen|ilor de scurtcircuit dac caracteristica sa de func|ionare asigur func|ionarea efectiv a
dispozitivului n cazul apari|iei unui defect n punctul cel mai dificil al conductoarelor n paralel.
Trebuie s se tina cont de mpr|irea curentului de scurtcircuit ntre conductoarele n paralel. Un defect
poate fi alimentat din ambele capete ale conductoarelor n paralel.
Dac func|ionarea unui singur dispozitiv de protec|ie poate s nu fie asigurat atunci se poate
lua una sau mai multe dintre urmtoarele msuri:
a) poate fi utilizat un singur dispozitiv de protec|ie dac:
- sistemul de pozare este realizat astfel nct s reduc riscul de scurtcircuit n
conductoarele n paralel la minimum, de exemplu prin mijloace de protec|ie mecanic;
- sistemul nu trebuie s fie amplasat n apropierea materialelor combustibile.
b) pentru dou conductoare n paralel un dispozitiv de protec|ie mpotriva scurtcircuitelor este
prevzut la originea fiecrui conductor n paralel;
c) pentru mai mult de dou conductoare n paralel, dispozitivele de protec|ie se vor prevedea
la captul de alimentare si la cellalt capt al conductoarelor n paralel.

4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecie la scurtcircuit
Fiecare dispozitiv de protec|ie la scurtcircuit trebuie s respecte simultan condi|iile de la 4.3.5.1 si
4.3.5.2.

4.3.5.1. Capacitatea de rupere trebuie s fie cel pu|in egal cu cea a curentului de scurtcircuit prezumat,
la locul de instalare, cu excep|ia urmtoare:
- este admis o capacitate de rupere mai mic, dac alt dispozitiv de protec|ie avnd o
capacitate de rupere necesar, este instalat n amonte. n acest caz, trebuie coordonate caracteristicile
acestora, astfel ca energia care trece prin dispozitivul din amonte s fie inferioar capacit|ii celui din
aval.
n anumite cazuri trebuie s se |in seama de capacitatea de rezisten| dinamic si capacitatea de
rupere a dispozitivului din aval (pe partea sarcinii). Detaliile caracteristicilor celor dou dispozitive ce
trebuie coordonate vor fi date de productorii acestora.

4.3.5.2. Curen|ii de scurtcircuit care pot aprea ntr-un punct de defect trebuie s fie ntrerup|i ntr-un
timp mai mic dect timpul admis pentru stabilitatea termic a conductorului. Pentru un timp mai mic
de 5 s, timpul t n care un conductor ajunge de la temperatura maxim admisibil n regim normal la
temperatura maxim admisibil n caz de scurcircuit poate fi calculat cu rela|ia:
I S k t / =
unde:
t - este durata eliminrii defectului n secunde;
S - sec|iunea conductorului n mm;
I - curentul de scurtcircuit, n A, valoare efectiv ;
k - un factor care |ine sama de rezistivitatea si coeficientul de temperatur a materialului
conductorului precum si de temperaturile ini|ial si final admisibil a acestuia. Pentru materialele
uzuale folosite ca izola|ii si conductoarele uzuale coeficientul k este dat n tabelul 5.13.


4.3.6. Coordonarea ntre protecia la suprasarcini yi protecia la scurtcircuit.
4.3.6.1. Protecia asigurata printr-un singur dispozitiv
Dac un singur dispozitiv de protec|ie la suprasarcina ndeplineste condi|iile de la art.4.3.3 si
are o putere de rupere cel pu|in egal cu curentul de scurtcircuit prezumat la locul de instalare (vezi art.
4.3.5.1), se consider ca acesta va asigura att protec|ia la suprasarcin ct si cea de scurtcircuit.

4.3.6.2. Protecia asigurat prin dispozitive separate
Se aplic prevederile de la 4.3.2 si 4.3.3 privind protec|ia la suprasarcin si la scurtcircuit.
Caracteristicile celor dou dispozitive trebuie coordonate astfel nct curentul de scurtcircuit
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 69


68
lsat s treac de dispozitivul de protec|ie la scurtcircuit s nu fie mai mare dect cel de stabilitate
dinamic si termic a dispozitivului de protec|ie la suprasarcin.
Aceste cerin|e nu exclud tipul de coordonare recomandat de SR EN 60 947-4-1.

4.3.6.3. Limitarea supracurentului electric de ctre caracteristicile sursei de alimentare
Conductoarele sunt considerate a fi protejate mpotriva curen|ilor de suprasarcin si de
scurtcircuit acolo unde ele sunt alimentate dintr-o surs incapabil de a furniza un curent mai mare
dect curentul admisibil al conductoarelor (de exemplu n cazul unor transformatoare de sudare, a unor
grupuri motor-generator etc.).


4.3.7. Selectivitatea proteciei
4.3.7.1 n cazurile n care mai multe dispozitive de protec|ie se inseriaz ntr-o distribu|ie,
caracteristicile lor se aleg astfel nct s fie asigurat selectivitatea protec|iei . n cazul unei avarii
trebuie s func|ioneze protec|ia cea mai apropiat de aceasta, izolnd doar por|iunea respectiv, fr a
scoate din func|iune ntreaga instala|ie (de ex. ntre curen|ii nominali ale fuzibilelor a dou siguran|e
consecutive, diferen|a s fie de cel pu|in dou trepte).
Trebuie asigurat corelarea protec|iei la supracuren|ii din instala|ia electric de la consumator,
cu protec|ia instala|iei electrice de racord a furnizorului de energie electric, astfel nct s fie realizate
condi|iile de selectivitate a protec|iei.


4.4. Protecia mpotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate trsnetului yi transmise prin
reele yi supratensiuni de comutaie)

4.4.1. Generaliti
4.4.1.1. Apari|ia supratensiunilor n instala|iile electrice de joas tensiune sunt determinate de
urmtoarelor fenomene:
propagarea supratensiunilor prin conductoarele re|elei electrice de alimentare;
cderea trsnetului pe instala|ia de protec|ie mpotriva loviturilor de trsnet;
comuta|ii n instala|ii proprii;
tensiuni induse datorate unor circuite din apropiere;
defecte n instala|iile proprii sau n re|eaua de alimentare;
descrcri electrostatice.
Durata si amplitudinea supratensiunilor depind de fenomenul care a determinat apari|ia
supratensiunii si de distan|a la care a avut loc evenimentul.


70 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


69
4.4.1.2. Supratensiunile datorate loviturilor de trsnet n obiective sau n apropierea acestora au valori
ridicate, o crestere rapid a tensiunii, dar o durat redus (circa 100 s) si determin, n mod obisnuit,
cele mai mari pagube n instala|iile electrice de joas tensiune (fig. 4.3). Caracteristicile
supratensiunilor datorate loviturilor de trsnet sunt indicate n SR CEI/TR 62066.
4.4.1.3. Supratensiunile induse prin cuplaj inductiv, capacitiv sau rezistiv sunt datorate unor
evenimente din circuitele aflate n apropierea instala|iilor electrice de joas tensiune. n figura 4.4 este
indicat modul de apari|ie a supratensiunilor n re|eaua de joas tensiune prin cuplaj rezistiv (curentul
electric de trsnet care parcurge rezisten|a prizei de pmnt a obiectivului).

4.4.1.4. Supratensiunile datorate comuta|iilor, n instala|iile proprii sau n sistemul de alimentare si
care se propag prin conductoarele de alimentare, au o crestere relativ redus a tensiunii, amplitudine
redus, dar pot avea durate relativ mari. Sunt datorate fenomenelor tranzitorii care apar la modificarea
configura|iei unei re|ele electrice. n figura 4.5 este indicat cazul simplu al deconectrii unui circuit
RLC. Caracteristicile supratensiunilor de comuta|ie sunt indicate n SR CEI/TR 62066.


4.4.1.5. Supratensiunile datorate defectelor din re|eaua electric proprie sau din re|eaua electric de
alimentare sunt datorate, n general, ntreruperii conductorului neutru si cresterea tensiunii de faz
pn la valori apropiate tensiunii ntre faze. Pentru limitarea efectelor acestor supratensiuni, sistemul
de protec|ie trebuie setat la valoarea de 270 V (n sistemele de joas tensiune de 3x230/400 V).















a) b)
c) d)
Fig. 4.3 Supratensiuni datorate propagrii prin conductoarele
electrice de alimentare, la cderea trsnetului n liniile electice
aeriene (a) sau n apropierea acestora (b) si datorate cderea
trsnetului pe instala|ia de protec|ie mpotriva loviturilor de
trsnet (c) sau n apropierea obiectivului (d).
Fig. 4.4 Supratensiuni datorate
cuplajului rezistiv la cderea
trsnetului n instala|ia proprie de
protec|ie.
A
B
C
N


PE
SPD
R
p
i
t
i
t
i
t
U
S
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 71


70










4.4.1.6. Descrcrile electrostatice sunt determinate de acumularea de sarcini electrice pe corpuri bune
conductoare si amorsarea descrcrii electrice la apropierea de instala|ia electric de joas tensiune.

4.4.1.7. Caracteristici ale supratensiunilor care pot s apar n re|elele de joas tensiune sunt indicate n
tabelul 4.6.

Tabelul 4.6
Caracteristici ale supratensiunilor
Tipul
supratensiunii
Factorul de
supratensiune
Durata Forma Observa|ii
De trsnet > 4
*)
foarte
scurt
1100 s
impuls cu pant
foarte mare
11000 kV/s

De comuta|ie 24
*)
redus
1100 ms
oscilatorie
amortizat cu
frecven|a medie
de 1200 kHz

Electrostatice > 4
foarte
scurt
front de
ns
impuls foarte scurt
Energia depinde de
capacitatea obiectului
ncrcat
De frecven|
industrial
s1,73
**)
mare
sinusoidal
neamortizat
Durata depinde de
sistemul de protec|ie
*)
raportat la valoarea de vrf a tensiunii de faz, de frecven| industrial;
**)
raportat la valoarea efectiv a tensiunii de faz, de frecven| industrial.


4.4.1.8. Supratensiunile care apar n instala|iile de joas tensiune pot determina solicitri inadmisibile
ale izola|iei electrice fa| de pmnt sau ntre faze, cu deteriorarea acesteia si apari|ia de scurtcircuite,
nso|ite de importante daune (incendiu, distrugere echipamente, pericole pentru oameni, ntreruperea
alimentrii cu energie electric).

4.4.2. Protecia instalaiilor electrice din cldiri mpotriva supratensiunilor
4.4.2.1. Protec|ia mpotriva supratensiunilor a instala|iilor din interiorul cldirilor se realizeaz n
trepte, ncepnd de la intrarea n cldire si pn la echipamentele sensibile. Problemele legate de
coordonarea sistemelor de protec|ie conectate n trepte sunt prezentate n detaliu n SR CEI / TR62066.

4.4.2.2. Utilizarea protec|iei n trepte mpotriva supratensiunilor face ca izola|ia echipamentelor
conectate direct la re|eaua electric s fie cea mai solicitat, iar izola|ia echipamentelor din interiorul
cldirii s fie mai pu|in solicitat. n acest sens, echipamentele de joas tensiune se mpart n patru
clase de ncercare (tabelul 4.7), conform SR HD 60364-4-443.




R L
C
1 2
u
t
u
1
u
2
Fig. 4.5 Supratensiuni la nchiderea unui ntreruptor ntr-un
circuit RLC.
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


71
Tabelul 4.7
Clasificarea echipamentelor din punctul de vedere al tensiunii de inere
Categoria
echipamentului
Caracteristici Observa|ii
IV
Echipamente conectate n imediata apropiere a
intrrii instala|iei electrice n cldire. Sunt
caracterizate de un nivel ridicat al tensiunii de
|inere si fiabilitate mare.
Exemple: bloc de msurare
si protec|ie, sisteme de tele-
msurare
III
Echipamente conectate n instala|ia electric
fix, n avalul echipamentelor din clasa IV.
Sunt caracterizate de un nivel de |inere mai
redus fa| de echipamentele din categoria de
supratensiuni IV si au o fiabilitate ridicat.
Exemple: dulapuri de
distribu|ie, ntreruptoare,
motoare electrice conectate
permanent la instala|ia fix
II
Echipamente conectate n avalul instala|iilor
fixe ale cldirii, inclusiv a tabloului de
distribu|ie. Au un nivel normal de fiabilitate.
Exemple: aparate electro-
casnice, scule portabile
I
Echipamente conectate n cldire, dac
msurile de protec|ie adecvate sunt adoptate n
exteriorul echipamentului.
Exemple: aparate electro-
casnice cu circuite
electronice sensibile la
supratensiuni.

4.4.2.3. n cazul instala|iilor de joas tensiune alimentate dintr-o re|ea electric n cablu, subteran n
ntregime, nu este necesar protec|ia contra supratensiunilor de trsnet, determinate de propagarea pe
conductoarele de alimentare.


4.4.3. Dispozitivede protecie la supratensiuni (SPD)
4.4.3.1. Dispozitivele de protec|ie luate n considera|ie sunt cele amplasate n exteriorul
echipamentelor de protejat.

4.4.3.2. Realizarea sistemului de protec|ie la supratensiuni pentru a se asigura limitarea perturba|iilor si
avariilor la supratensiuni a echipamentelor electrice si electronice trebuie s aib n vedere
recomandrile standardului SR EN 61643-11. Alegerea si utilizarea SPD se face pe baza conceptului
de Zon de Protec|ie mpotriva Trsnetului (ZPT). Aceste zone se refer la volumele care cuprind
elementele de protejat.
Se definesc urmtoarele ZPT (a se vedea SR EN 62305-1) figura 4.6:

Zone exterioare
- ZPT 0 Zon pus n pericol de cmpurile electrice si magnetice neatenuate ale trsnetului si unde
re|elele interioare pot fi supuse curen|ilor electrici de trsnet integrali sau par|iali. O zon ZPT 0 se
subdivide n:
- ZPT 0
A
: zon expus la cderile directe ale trsnetului si la cmp electromagnetic integral.
Sistemele interioare pot suporta ac|iunea curentului electric de trsnet integral sau a unor pr|i
din acesta;
- ZPT 0
B
: zon protejat mpotriva cderilor directe ale trsnetului, n care pericolul este
reprezentat de cmpul electromagnetic integral. Sistemele interioare pot fi supuse la curen|i
electrici de trsnet par|iali.

Zone interioare (protejate mpotriva cderilor directe ale trsnetului)
- ZPT 1 Zon unde curentul electric de trsnet este limitat prin divizare si prin SPD instalate
la frontierele acestei zone. Ecranele metalice pot atenua cmpul electromagnetic generat de
trsnet.
- ZPT 2...n Zon unde curentul electric de trsnet poate fi limitat n continuare prin divizare
si prin SPD suplimentare instalate la frontierele acestei zone. Ecrane metalice suplimentare
pot fi utilizate pentru a ob|ine atenuarea suplimentar a cmpului electromagnetic generat de
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 73


72
trsnet.

Caracteristicile ZPT pot fi mbunt|ite prin instalarea de protec|ii cu SPD coordonate si/sau
ecrane magnetice. n func|ie de numrul, de tipul, si de nivelul de |inere al echipamentului de protejat,
poate fi definit o ZPT corespunztoare. Acestea pot include zone mici locale (de exemplu carcasele
echipamentelor) sau zone mari n ntregime (de exemplu volumul ntregii structuri).
Interconectarea ZPT de acelasi nivel poate fi necesar dac dou structuri separate sunt
conectate prin linii electrice de alimentare sau de comunica|ii, ori poate fi redus numrul necesar de
SPD.
Frontiera unei ZPT este definit prin msurile de protec|ie care se utilizeaz.



4.4.3.3. n func|ie de caracteristicile si solicitrile la care sunt supuse, dispozitivele de protec|ie sunt
mpr|ite n trei tipuri de ncercare:
SPD tipul 1 (SPD1) cuprind descrctoare cu rezisten| variabil, supuse celor mai intense
solicitri si avnd capacitatea de a conduce curen|i electrici datora|i loviturilor se trsnet (fig. 4.7). Au
rolul de a limita ptrunderea n instala|iile electrice a unor curen|i electrici de impuls datora|i
loviturilor de trsnet. Alegerea descrctoarelor se face conform SREN62305-1. Descrctoarele cu
rezisten| variabil sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist
) si pmnt.
SPD de tipul 2 (SPD2) cuprind limitatoare de supratensiuni amplasate n aval de dispozitivele
de tipul 1. Alegerea sistemului de protec|ie se face conform standardului SR HD 60364-4-443.
Limitatoarele de supratensiune sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru
dac exist ) si pmnt.
SPD de tipul 3 (SPD3) sunt destinate protejrii la supratensiuni a echipamentelor receptoare care
sunt conectate, n general, ntre o faz si conductorul neutru. Alegerea sistemului de protec|ie se face
conform standardelor SR HD 60364-4-443 si SR HD 60364-5-534. Limitatoarele de supratensiune
sunt conectate ntre conductoarele active (inclusiv conductorul neutru dac exist ) si pmnt.
Coordonarea sistemelor de protec|ie SPD montate n cascad se va efectua de proiectant n
func|ie de caracteristicile echipamentelor productorului (care trebuie s pun la dispozi|ie toate
informa|iile necesare).
La cldirile fr instala|ii exterioare de protec|ie la trsnet nu se monteaz SPD de tipul 1
(acesta avnd rolul de deviere la pmnt a curentului de trsnet) .

4.4.3.4. Nivelul de protec|ie al SPD de tipul 1 nu trebuie s depseasc nivelul de |inere al
echipamentelor din tipul II de |inere la impuls, conform tabelului 4.8 (SR HD 60364-4-443).
ZPT 0
B
ZPT 0
A
ZPT 0
B
ZPT 0
A
ZPT 0
B
ZPT 1
ZPT 3

ZPT 2
M
Priz de pmnt de
funda|ie
Ecran metalic

Dulapuri metalice

Receptor final
Conductor de
coborre

Tij paratrsnet

Instala|ie de protec|ie
Fig. 4.6 Zonele de protec|ie la supratensiuni de trsnet.

74 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


73

Tabelul 4.8

Tensiuni de inere la impuls prescrise pentru echipamente [kV]
Tensiunea
nominal a
re|elei trifazate
Categoria de |inere la impuls
IV III II I
400 V 6,0 4,0 2,5 1,5
*)
Tensiunea de |inere se refer la izola|ie ntre faz si conductorul de protec|ie PE.

OCPD1
5
PE
2
3
1
OCPD1
OCPD3
4
7
OCPD2
8
9
6
PEN
N
L3
L2
L1
10 10
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D
S
P
D

Fig. 4.7 Instalarea SPD-urilor de tipurile 1, 2 yi 3
Legend :
1 Origine a instala|iei 7 Echipament fix de protejat
2 Tablou de distribu|ie 8 Dispozitiv de protec|ie la supratensiuni de Tip 2
3 Priz de curent 9 Dispozitiv de protec|ie la supratensiuni de Tip 2
sau 3
4 Born sau bar principal de legare la pmnt 10 Element de decuplare sau lungimea liniei
5 Dispozitiv de protec|ie la supratensiuni de Tip
1
OCPD1, OCPD 2, OCPD 3: Dispozitive de
protec|ie mpotriva supracuren|ilor
6 Legarea la pmnt (conductor de legare la
pmnt) a dispozitivului de protec|ie la
supratensiuni
11 Legtur extern IPT (conductor de coborre)
NOTA: - SPD 5 (de Tip 1) pe partea furnizorului de energie electric se alege numai cu acordul
acestuia sau de ctre acesta ;
SPD 5 si 8 pot fi combinate ntr-un singur SPD.


4.4.4. Msuri de protecie fundamentale
4.4.4.1. Msurile de protec|ie fundamentale mpotriva supratensiunilor includ:
- Legarea la pmnt si echipoten|ializarea. Sistemul de legare la pmnt conduce si disperseaz
curentul electric de trsnet n pmnt. Legtura de echipoten|ializare minimizeaz diferen|ele de poten|ial si
poate reduce cmpul magnetic.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 75


74
- Ecranare magnetic si traseul liniilor. Ecranarea tridimensional atenueaz cmpul magnetic, n
interiorul ZPT, datorat cderii directe a trsnetului pe structur sau lng aceasta si reduce
supratensiunile si/sau supracuren|ii electrici din interior. Ecranarea liniilor interioare, utiliznd cabluri
ecranate sau canale ecranate pentru cabluri, minimizeaz supratensiunile si/sau supracuren|ii electrici
interiori indusi. Traseul liniilor interioare poate minimiza buclele de induc|ie si reduce supratensiunile
si/sau supracuren|ii electrici interiori.
- Ecranarea tridimensional, ecranarea si traseul liniilor interioare pot fi combinate sau utilizate separat.
- Ecranarea liniilor exterioare care ptrund n structur reduce supratensiunile si/sau supracuren|ii
electrici care sunt transmisi prin acestea re|elelor interioare.

- Protec|ia cu SPD coordonate limiteaz efectele supratensiunilor/supracuren|ilor electrici.
Trebuie ca legarea la pmnt si echipoten|ializarea s fie ntotdeauna asigurat.
O legtur echipoten|ial (EB), conform recomandrilor din SR EN 62305-3, protejeaz numai
mpotriva supratensiunilor periculoase. Protec|ia re|elelor interioare mpotriva
supratensiunilor/supracuren|ilor electrici necesit o protec|ie cu SPD coordonate conform acestui
standard.
- Alte msuri de protec|ie mpotriva supratensiunilor pot fi utilizate singure sau n combina|ie.
Msurile de protec|ie mpotriva supratensiunilor trebuie s reziste la solicitrile prevzute n
func|ionare n locul unde sunt instalate (de exemplu solicitrilor de temperatur, de umiditate, de
atmosfer coroziv, de vibra|ii, de tensiune si de curent electric).
Alegerea celor mai indicate msuri de protec|ie mpotriva supratensiunilor trebuie realizat utiliznd o
evaluare a riscului n conformitate cu recomandrile din SR EN 62305-2 lund n considerare factori
tehnici si economici (a se vedea cap.6).
Informa|ii practice privind implementarea msurilor de protec|ie mpotriva supratensiunilor pentru
sistemele electronice din structuri existente sunt indicate n standardul SR EN 62305-4.

4.4.4.2. Alegerea SPD se face pe baza urmtoarelor caracteristici:
tensiunea maxim pentru echipament si curentul electric maxim de func|ionare;
nivelul de |inere la supratensiuni temporare;
curentul electric de impuls nominal (pentru categoriile de ncercare);
nivelul de protec|ie;
stabilitatea la scurtcircuit.

4.4.4.3. Procedura de alegere a SPD este indicat n SR CEI/TR 62066. Conectarea SPD, n func|ie de
modul de legare la pmnt, precum si tensiunea de func|ionare a acestora n regim permanent trebuie
fcut n conformitate cu recomandrile din SR 60364-5-534.

4.4.4.4. SPD alese trebuie s fie verificate la supratensiunile temporare datorate defectelor din re|eaua
electric de joas tensiune, n conformitate cu recomandrile din SR CEI 60364-4-44.

4.4.4.5. Conectarea SPD n circuitul de protejat se face astfel nct s rezulte conductoare ct mai
scurte (n mod obisnuit sub 0,5 m), avnd n vedere faptul c lungirea legturii determin reducerea
eficien|ei sistemului de protec|ie. Conductoarele de legtur la pmnt a SPD trebuie s aib o arie a
sec|iunii transversale de cel pu|in 4 mm
2
Cu sau o arie echivalent la utilizarea unui alt material. n
cazul n care sunt utilizate SPD pentru protec|ia contra supratensiunilor de trsnet, conform categoriei
IV de ncercare, conductoarele de legare la pmnt trebuie s aib o arie a sec|iunii transversale de
minimum 16 mm
2
Cu sau o arie echivalent la utilizarea unui alt material.

4.4.4.6. Pr|ile conductoare (de exemplu dulapuri, carcase, sertare) si conductorul de legare la pmnt
de protec|ie (PE) ale sistemelor interioare trebuie conectate la re|eaua de echipoten|ializare.

4.4.4.7. Dac se utilizeaz o configura|ie S (fig. 4.8), toate componentele de metal (de exemplu
dulapuri, carcase, sertare) ale re|elelor interioare trebuie izolate fa| de sistemul de legare la pmnt.
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


75
Configura|ia S trebuie integrat n sistemul de legare la pmnt numai printr-o singur bar de
echipoten|ializare care ac|ioneaz ca un punct de referin| de legare la pmnt (ERP) rezultnd de tip
S
s
. Dac se utilizeaz configura|ia S toate conductoarele ntre echipamente trebuie s fie dispuse pe
trasee paralele cu conductoarele de echipoten|ializare urmrind configura|ia n stea pentru a se evita
buclele de induc|ie. Configura|ia S poate fi utilizat atunci cnd sistemele interioare sunt amplasate n
zone relativ mici si toate liniile ptrund n zon numai printr-un singur punct.

4.4.4.8. Dac se utilizeaz o configura|ie M, toate componentele din metal (de exemplu dulapuri,
carcase, sertare) ale re|elelor interioare nu sunt izolate de sistemul de legare la pmnt, dar trebuie
integrate n acesta prin puncte de echipoten|ializare multiple, rezultnd un tip M. Configura|ia M este
de preferat pentru sistemele interioare extinse sau pentru structuri n ansamblu, cu numeroase
interconexiuni ntre echipamente si unde liniile intr n structur prin mai multe puncte.

4.4.4.9. n sistemele complexe, avantajele ambelor configura|ii (configura|ia M si S) pot fi combinate
asa cum se prezint n figura 4.9, rezultnd configura|ia 1 (S
s
combinat cu M) sau configura|ia 2 (M
s

combinat cu M).



Configura|ia tip stea
S
Configura|ia tip re|ea
M
Configura|ie
de baz









Integrare n
re|eaua de
echipoten|ializare













Re|ea de echipoten|ializare


Conductor de echipoten|ializare


Echipament
Punct de racordare la re|eaua de echipoten|ializare
ERP Punct de referin| de legare la pmnt
S

Configura|ie tip stea integrat printr-un punct de stea
M

Configura|ie tip re|ea integrat printr-un ochi de
re|ea




S
M
M
s
S
s
ERP
Fig. 4.8. Integrarea echipamentelor electrice n re|eaua de echipoten|ializare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 77


76

Configura|ia 1 Configura|ia 2





Integrare n
re|eaua de
echipoten|ializare














Re|ea de echipoten|ializare
Conductor de echipoten|ializare
Echipament
Punct de racordare la re|eaua de echipoten|ializare
ERP Punct de referin| de legare la pmnt
S

Configura|ie tip stea integrat printr-un punct de stea
M

Configura|ie tip re|ea integrat printr-un ochi de
re|ea



4.4.5. Legarea la pmnt yi echipotenializare
4.4.5.1. O legare la pmnt si o echipoten|ializare corespunztoare se bazeaz pe un sistem de legare la
pmnt care cuprinde:
priza de pmnt (care asigur dispersarea curentul electric de trsnet n pmnt);
re|eaua de echipoten|ializare (care minimizeaz diferen|ele de poten|ial si reduce cmpul
electromagnetic).

4.4.5.2. Priza de pmnt a structurii trebuie s fie conform cu subcap 5.5. n structuri n care exist
numai re|ele electrice poate fi utilizat o dispunere de tip A a prizei la pmnt, dar este de preferat o
dispunere de tip B. n structuri cu sisteme electronice se recomand o dispunere de tip B a prizei de
pmnt (a se vedea cap. 6).

4.4.5.3. Priza de pmnt n bucl n jurul structurii sau priza de pmnt n bucl, n beton, la perimetrul
funda|iei trebuie s fie integrate ntr-o re|ea cu ochiuri sub structur (atunci cnd este posibil de
exemplu la halele industriale, depozite mari etc.) si mprejurul acesteia. Aceasta mbunt|este mult
performan|a prizei de pmnt. Dac armturile din betonul funda|iei planseului formeaz o re|ea
interconectat bine definit si conectat la priza de pmnt, asigur aceleasi performan|e.

4.4.5.3. O re|ea de echipoten|ializare, cu impedan| mic, este necesar pentru a se evita diferen|ele de
poten|ial periculoase ntre toate echipamentele din interiorul ZPT. Mai mult, o astfel de re|ea de
echipoten|ializare reduce de asemenea si intensitatea cmpului magnetic.

4.4.5.4. Re|eaua de echipoten|ializare poate fi realizat din elemente care con|in pr|i conductoare ale
structurii, sau pr|i ale re|elelor interioare si prin echipoten|ializarea pr|ilor metalice sau ale
conductoarelor serviciilor de la frontiera fiecrei ZPT, n mod direct sau n mod indirect prin utilizarea
de SPD corespunztoare.

4.4.5.5. Re|eaua de echipoten|ializare poate fi realizat si ca o re|ea cu ochiuri tridimensional.
Aceasta necesit interconectri multiple ale componentelor din metal din interiorul si din exteriorul
Fig. 4.9. Combina|ii ale metodelor de integrare a echipamentelor electrice
n re|eaua de echipoten|ializare.
M
S
s
ERP
M
s
M
ERP

78 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


77
structurii (cum ar fi armtura betonului, glisierele lifturilor, macarale, acoperisuri metalice, fa|ade
metalice, cadrele metalice ale ferestrelor si usilor, cadrele metalice ale planseelor, conducte ale
serviciilor si suporturi metalice de sus|inere pentru cabluri). Trebuie integrate n acelasi mod, barele de
echipoten|ializare (de exemplu centuri de echipoten|ializare, mai multe bare de echipoten|ializare la
niveluri diferite ale structurii) si ecranele magnetice ale ZPT.

4.4.5.6. Barele de echipoten|ializare trebuie s fie instalate pentru echipoten|ializarea:
- tuturor serviciilor conductoare racordate la ZPT (direct sau prin intermediul de SPD
corespunztoare);
- conductorului de protec|ie PE,
- elementelor metalice ale sistemelor interioare (de exemplu, dulapuri, carcase, sertare);
- ecranele metalice ale ZPT de la periferia si din interiorul structurii.

4.4.5.7. Pentru o echipoten|ializare eficient, sunt importante urmtoarele reguli de instalare:
- realizarea unei re|ele de echipoten|ializare cu impedan| redus;
- barele de echipoten|ializare trebuie conectate la sistemul de legare la pmnt utiliznd
traseul cel mai scurt posibil;
- materialele si dimensiunile barelor de echipoten|ializare si ale conductoarelor de
echipoten|ializare trebuie s fie conforme cu datele din subcap 5.5 (a se vedea si SR EN
62305-3;
- pentru SPD trebuie utilizate cele mai scurte legturi posibile la bara de echipoten|ializare
si la conductoarele active minimiznd astfel cderile de tensiune inductive;
- pe partea protejat a unui circuit (dup un SPD), efectele induc|iei mutuale pot fi
minimizate, fie diminund aria suprafe|ei buclei, fie utiliznd cabluri ecranate sau
canale de cabluri ecranate.

4.4.5.8. Echipoten|ializarea la frontiera unei ZPT, definit, trebuie asigurat pentru toate pr|ile
metalice si serviciile (de exemplu conducte metalice, linii de alimentare cu energie electric sau linii
de comunica|ii) care penetreaz frontiera ZPT.
Echipoten|ializarea serviciilor care se racordeaz la ZPT 1 trebuie conceput mpreun cu
operatorii re|elelor implicate (de ex. autorit|ile re|elelor electrice sau ale re|elelor de telecomunica|ii),
deoarece pot exista prescrip|ii conflictuale.

4.4.5.9. Echipoten|ializarea trebuie realizat prin bare si/sau conductoare de echipoten|ializare care se
instaleaz ct mai aproape posibil de punctul de intrare la frontier. Atunci cnd este posibil, se
recomand ca racordarea serviciilor la ZPT s se realizeze n acelasi loc si s fie conectate la aceeasi
bar de echipoten|ializare. Dac serviciile se racordeaz la ZPT prin zone diferite, fiecare serviciu
trebuie s fie conectat la o bar de echipoten|ializare si aceste bare de echipoten|ializare trebuie
conectate mpreun. Pentru acesta din urm, se recomand echipoten|ializarea la centura de
echipoten|ializare (conductor n bucl).

4.4.5.10. Cabluri ecranate sau canale de cabluri ecranate interconectate, echipoten|ializate la fiecare
frontier a ZPT, pot fi utilizate fie pentru interconectarea mai multor ZPT de acelasi ordin la o ZPT
apropiat, sau de extindere a unei ZPT la frontiera urmtoare.

4.4.5.11. Elementele de fixare trebuie dimensionate n func|ie de valorile curen|ilor de trsnet si de
factorii care influen|eaz divizarea curentului

4.4.6. Ecrane magnetice yi trasee pentru linii
4.4.6.1. Ecranele magnetice pot reduce cmpul electromagnetic precum si amplitudinea
supratensiunilor si/sau supracuren|ilor electrici interiori indusi. Alegerea unor trasee corespunztoare
pentru circuitele interioare poate s reduc, de asemenea, amplitudinea supratensiunilor si/sau a
supracuren|ilor electrici interiori, indusi Ambele msuri sunt eficiente privind reducerea numrului de
defectri permanente al re|elelor interioare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 79


78

4.4.6.2. Ecranele tridimensionale definesc zone protejate care pot acoperi ntreaga structur, o parte a
acesteia, o singur ncpere sau numai carcasa unui echipament. Acestea pot fi tip gril, sau ecrane
metalice continui sau s con|in componente naturale ale structurii nssi (a se vedea recomandrile
din SR EN 62305-3).

4.4.6.3. Ecranele tridimensionale sunt recomandate atunci cnd este practic si util s se protejeze o
zon definit a structurii dect mai multe pr|i individuale ale unor echipamente. Ecranele
tridimensionale ar trebui prevzute nc din fazele ini|iale ale unui studiu preliminar pentru o structur
nou sau pentru un sistem interior nou. Retehnologizarea instala|iilor existente poate conduce la
costuri mai mari si la dificult|i tehnice mai mari.

4.4.6.4. Ecranarea liniilor interioare poate fi limitat la protec|ia cablajului si a echipamentului
sistemelor de protejat prin: ecranele metalice ale cablurilor, canalele metalice nchise ale cablurilor si
carcasele metalice ale echipamentelor sunt utilizate n acest scop.

4.4.6.5. Traseele adecvate ale liniilor interioare minimizeaz buclele de induc|ie si reduc producerea de
supratensiuni n interiorul structurii. Aria suprafe|ei unei bucle poate fi redus printr-un traseu de
cabluri adiacent la componentele naturale ale structurii care au fost legate la pmnt si/sau printr-un
traseu comun pentru liniile electrice si de comunica|ii.

4.4.6.6. Ecranarea liniilor exterioare care se racordeaz la structur cuprinde ecranele cablurilor,
canalele metalice nchise ale cablurilor si canalele de cabluri din beton, cu armturi din o|el,
interconectate. Ecranarea liniilor exterioare este util, dar adesea este n afara responsabilit|ii unui
proiectant al sistemului de protec|ie (deoarece proprietarul liniilor exterioare este n mod normal
operatorul re|elei).

4.4.6.7. La frontiera ZPT 0
A
si ZPT 1, materialele si dimensiunile ecranelor magnetice (de exemplu
ecrane tridimensionale tip gril, ecranele cablurilor si carcasele echipamentelor) trebuie s fie
conforme cu recomandrile din SR EN 62305-3 pentru conductoarele dispozitivelor de captare si/sau
conductoarele de coborre.

4.4.6.8. Pentru ecranele magnetice care nu sunt prevzute pentru circula|ia curen|ilor electrici de
trsnet, nu este necesar dimensionarea acestor ecrane conform recomandrilor din SR EN 62305-3:
- la frontiera zonelor ZPT 1/2 sau mai mare, cu condi|ia ca distan|a de separare s ntre ecranele
magnetice si SPT s fie respectat (a se vedea cap.6).
- la frontiera oricrei ZPT, atunci cnd componenta de risc RD datorit cderii trsnetului pe
structur este neglijabil (a se vedea cap.6).

4.4.7. Protecia mpotriva supratensiunilor de frecven industrial
4.4.7.1. n mod obisnuit, supratensiunile temporare, de frecven| industrial, sunt determinate
de ntreruperea conductorului neutru.

4.4.7.2. Protec|ia mpotriva supratensiunilor de frecven| industrial se face cu releu de
protec|ie maximal de tensiune, conectat ntre fiecare faz si conductorul neutru, setat la
tensiunea de 270 V.

4.4.7.3. Timpul de declansare al dispozitivului de protec|ie trebuie s fie mai mic sau egal cu
0,2 s. Dispozitivul trebuie s conduc la deconectarea de ctre ntreruptorul automat a sec|iunii
corespunztoare a circuitului electric si va fi plasat totdeauna n aval de ntreruptorul pe care
l ac|ioneaz.
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


79
CAPITOLUL 5.
ALEGEREA $I MONTAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

5.1. Reguli generale
5.1.1. Condiii de funcionare ( din SR HD 60364-5-51 yi SR HD 384.3 S2)

5.1.1.1. Tensiune
Echipamentele trebuie s corespund la valoarea maxim a tensiunii (valoarea efectiv n
tensiune alternativ) la care ele sunt alimentate n regim normal, ca si la supratensiunile susceptibile de
a se produce.
Pentru anumite echipamente poate fi necesar s se |in seama de tensiunea cea mai sczut care
poate s apar n regim normal.
n instala|iile n care se utilizeaz schema IT, cu conductorul neutru distribuit, echipamentele
conectate ntre o faz si neutru trebuie izolate pentru tensiunea dintre faze.

5.1.1.2. Curent electric
Echipamentele trebuie alese |innd seama de curentul de utilizare (valoarea efectiv n cazul
curentului alternativ) care le strbate n func|ionare normal.
Trebuie de asemenea s fie luat n considerare curentul electric susceptibil s le parcurg n
condi|ii normale, |innd seama de durata de trecere a unui astfel de curent n func|ie de caracteristicile
de func|ionare ale dispozitivelor de protec|ie (de exemplu curentul de scurtcircuit).

5.1.1.3. Frecvena
Dac frecven|a are o influen| asupra caracteristicilor echipamentelor, frecven|a nominal a
echipamentelor trebuie s corespund frecven|ei tensiunii din circuitul respectiv.

5.1.1.4. Putere
Echipamentele alese pe baza caracteristicilor de putere trebuie s poat fi utilizate la puterea
maxim absorbit n func|ionare, |innd seama de condi|iile nominale de func|ionare si de factorii de
utilizare.

5.1.1.5. Compatibilitate
Echipamentele trebuie alese astfel nct s nu produc efecte duntoare asupra altor
echipamente si asupra re|elei de alimentare, n func|ionare normal, inclusiv n timpul manevrelor, n
afara cazului n care se iau msuri corespunztoare n timpul montajului.
n acest context, printre factorii care pot avea influen| se pot enumera: factor de putere,
sarcin asimetric, curent absorbit, armonici, supratensiuni tarnzitorii generate de echipamentele
instala|iei.

5.1.1.6. inere la tensiunea de impuls (oc)
Echipamentele trebuie alese astfel nct |inerea lor la tensiunea de impuls (soc) s fie cel
pu|in egal cu supratensiunea prezumat n punctul de instalare asa cum este definit n subcap. 4.4.

5.1.2. Influene externe yi condiii de instalare
5.1.2.1. Echipamentele trebuie alese, montate si utilizate nct s suporte n deplin siguran|
solicitrile si influen|ele externe la care pot fi supuse, specifice locului unde aceste echipamente sunt
instalate, conform prevederilor productorului.
Caracteristicile echipamentelor trebuie determinate fie printr-un grad de protec|ie, fie prin
conformitatea cu ncercrile.

5.1.2.2. Atunci cnd un echipament nu con|ine, prin construc|ie, caracteristici corespunztoare
influen|elor externe ale locului (sau amplasamentului), el poate fi totusi utilizat cu condi|ia s fie
prevzut cu o protec|ie suplimentar corespunztoare la realizarea instala|iei. Aceast protec|ie nu
trebuie s mpiedice func|ionarea echipamentului astfel protejat.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 81


80

5.1.2.3. Atunci cnd diferitele influen|e externe se produc simultan efectele lor pot fi independente sau
s influen|eze mutual. Gradele de protec|ie trebuie alese n consecin|.

5.1.2.4. Alegerea caracteristicilor echipamentelor n func|ie de influen|ele externe este necesar pentru
func|ionarea lor corect si pentru garantarea fiabilit|ii msurilor de protec|ie pentru asigurarea
securit|ii, conform reglementrilor din cap. 3 si 4.

5.1.2.5. Clasificarea yi codificarea influenelor externe (din SR HD 60364-5-51 yi SR HD 384. 3 S2.

5.1.2.5.1. Clasificarea si codificarea influen|elor externe se folosesc pentru alegerea si montarea
instala|iilor electrice.

5.1.2.5.2. Codificarea nu este destinat utilizrii pentru marcarea echipamentelor.

5.1.2.5.3. Clasificarea
Fiecare condi|ie de influen| extern este determinat printr-un cod care con|ine totodeauna un grup de
dou litere majuscule si o cifr dup cum urmeaz:
Prima liter se refer la categoria general a influen|elor externe :
A caracteristici de mediu
B utilizri
C caracteristici constructive ale cldirilor
A doua liter reprezint natura influen|ei externe.
Cifra reprezint clasa fiecrei influen|e externe.

De exemplu codul AC2 nseamn
A = caracteristic de mediu
AC = caracteristic de mediu altitudine
AC2 = caracteristic de mediu altitudine > 2000m

5.1.2.5.4. Influen|ele externe ntocmite conform recomandrilor din SR HD 384.3S2, SR HD 60364
5 51 sunt prezentate n:
- anexa 5.1. Lista de abrevieri ale influen|elor externe;
- anexa 5.2.Caracteristici ale influen|elor externe.

5.1.3. Accesibilitatea
Echipamentele, inclusiv sistemele de pozare, trebuie dispuse astfel nct s permit
manevrarea, inspectarea, ntre|inerea si accesul la conexiunile lor. Aceste posibilit|i nu trebuie reduse
semnificativ pentru montarea echipamentelor n carcase sau compartimente.

5.1.3.1. La montarea n zidrie, atunci cnd este necesar accesul la cablul electric, acesta se monteaz
n tub de protec|ie .

5.1.3.2. Culoarele de acces pentru tablourile de distribu|ie sunt conform subcapitolul 5.3.3.

5.1.4. Identificarea
5.1.4.1. Plcuele indicatoare sau alte mijloace corespunztoare de identificare trebuie s permit
recunoasterea destina|iei echipamentului, n afara cazurilor cnd nu exist nici o posibilitate de
confuzie.
Dac func|ionarea echipamentului nu poate fi observat de operator si acesta ar putea conduce
la un pericol trebuie amplasat un dispozitiv de semnalizare astfel nct s fie vizibil de la operator.



82 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


81
5.1.4.2. Sisteme de pozare
Sistemele de pozare trebuie realizate sau marcate astfel nct s poat fi identificate pentru verificri,
ncercri, repara|ii sau modificri ale instala|iei.


5.1.4.3. Identificarea conductoarelor
5.1.4.3.1. Identificarea conductoarelor de protec|ie si neutru :
a) conductor de protec|ie (PE); marcarea se face prin culori verde/galben si aceast combina|ie
nu trebuie folosit pentru nici o alt utilizare;
b) conductor (PEN) care asigur simultan func|ia de protec|ie si de conductor neutru;
marcarea se face prin culori verde/galben pe toat lungimea si suplimentar marcare cu
culoarea bleu la fiecare extremitate;
c) conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toat
lungimea.

5.1.4.3.2. Identificarea conductoarelor de faz din cablurile multiconductoare :
a) culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit si alte culori: rosu, galben,
albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz;
b) din motive de securitate se recomand s nu se utilizeze culoarea verde sau galben dac
exist confuzia cu combina|ia bicolor verde/galben;
c) identificarea prin numere se utilizeaz pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare;
conductorul de protec|ie trebuie identificat si prin combina|ia bicolor verde/galben la
fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare
extremitate.

5.1.4.3.3. Identificarea cablurilor cu un conductor si a conductoarelor izolate
Conductoarele se marcheaz pe toat lungimea lor prin culorile recomndate la art. 5.1.4.3.1. si
5.1.4.3.2.
Este permis utilizarea unei singure culori pentru toate conductoarele de faz ale unui circuit,
cu marcarea corespunztoare la cele dou extremit|i
Cablurile cu un singur conductor cu manta si conductoarele izolate conform standardelor lor si
care nu au nici o izola|ie bicolar verde/galben sau bleu, de exemplu n cazul unei sec|iuni mai mari de
16 mm
2
, ele pot fi utilizate pentru:
a) conductor de protec|ie (PE) dac marcarea verde/galben, este prevzut la fiecare
extremitate pe cel pu|in 15mm pn la 100mm;
b) conductor PEN, dac marcarea verde/galben si o marcare bleu este prevzut la fiecare
extremitate pe cel pu|in 15mm pn la 100mm;
c) conductor neutru (N) dac marcarea bleu este prevzut la fiecare extremitate, pe cel pu|in
15mm pn la 100mm.

5.1.4.3.4. Situa|ia n care identificarea nu este necesar
Identificarea prin culoare sau prin numerotare nu este necesar pentru:
a) conductoarele concentrice ale cablurilor;
b) mantalele metalice ale cablurilor armate utilizate drept conductoare de protec|ie .
Identificarea prin culoare nu este necesar pentru cabluri care au o izola|ie care nu permite
identificarea prin culoare, de exemplu cabluri cu izola|ie mineral. Pentru aceste tipuri de cabluri,
conductoarele utilizate pentru conductoare de protec|ie (PE, PEN) sau conductor neutru (N), trebuie
identificate prin culoarea corespunztoare conform art. 5.1.4.3.1. la fiecare extremitate.

5.1.4.4. Identificarea barelor i conductoarelor neizolate conform prevederilor reglementrilor
tehnice specifice referitoare la proiectarea si executarea instala|iilor de conexiuni si distribu|ie cu
tensiuni pn la 1000V tensiune alternativ n unit|ile energetice
a) sistemele de bare de tensiune alternativ:
- rosu, pentru faza L
1
;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 83


82
- galben, pentru faza L
2
;
- albastru, pentru faza L
3
;
- negru pentru bara PEN sau PE ;
- negru cu dungi albe pentru bara N .

b) sistemele de bare de tensiune continu:
- rosu, bara pozitiv (+);
- albastru, bara negativ (-);
- cenusiu deschis, bara median (0).
c) la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete.

5.1.4.5. Trebuie men|inut aceeasi culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce apar|in
aceleiasi faze, cel pu|in pentru toate circuitele electrice ale aceluiasi tablou de distribu|ie.

5.1.4.6. Schemele, diagramele sau tabelele se recomand s se ntocmeasc conform SR EN 61346 1
si SR EN 61082-1, nct s indice, cel pu|in :
a) tipul si componen|a circuitelor :
- puncte de utilizare deservite ;
- tipul si sec|iunea conductoarelor;
- tipul sistemelor de pozare;
- lungimea circuitelor;
- curentul electric nominal si reglajul dispozitivelor de protec|ie;
- curen|ii electrici de scurtcircuit prezuma|i si puterea de rupere a dispozitivelor de
protec|ie .
b) caracteristicile necesare identificrii dispozitivelor care asigur func|iile de protec|ie, de
sec|ionare si de comand si amplasarea lor;
c) datele susmen|ionate ce trebuie s fie furnizate pentru fiecare circuit al instala|iei si s fie
actualizate dup fiecare modificare a instala|iei;
d) simbolurile utilizate care se recomand s fie alese din standardul CEI 60617 DB .

5.1.5. Independena echipamentelor
5.1.5.1. Echipamentele trebuie alese si montate astfel nct s fie mpiedicat influen|a duntoare ntre
instala|iile electrice si instala|iile neelectrice.
Echipamentele care nu sunt prevzute cu o plac pe partea din spate nu trebuie instalate pe
peretele unei construc|ii dect dac sunt ndeplinitre urmtoarele prescrip|ii:
- orice transfer de poten|ial la peretele cldirii este mpiedicat ;
- este prevzut o separare mpotriva focului ntre echipament si suprafa|a combustibil a
peretelui .
Dac peretele cldirii este incombustibil nu sunt necesare msuri suplimentare. n caz contrar,
aceste prescrip|ii pot fi ndeplinite prin una din urmtoarele msuri:
- dac suprafa|a de montare este metalic ea trebuie legat la conductorul de protec|ie (PE)
sau la conductorul de echipoten|ializare a instala|iei ;
- dac suprafa|a de montare este combustibil, echipamentul trebuie separat printr-un strat
intermediar de material incombustibil conf. art. 3.0.3.8.

5.1.5.2. Atunci cnd echipamentele parcurse de curen|i electrici de tipuri sau de tensiuni diferite sunt
grupate n acelasi ansamblu (tablou, dulap, pupitru de comand, cutie de ac|ionare etc), toate
echipamentele func|ionnd cu acelasi tip de curent sau la aceeasi tensiune trebuie separate efectiv
pentru evitarea oricrei influen|e mutuale duntoare.

5.1.6. Montarea instalaiilor electrice
5.1.6.1. Pentru realizarea instal|iilor electrice sunt esen|iale:
- o execu|ie corect de ctre personal calificat ;
- utilizarea echipamentelor corespunztoare .
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


83

5.1.6.2. Caracteristicile echipamentelor electrice nu trebuie compromise n timpul montajului.

5.1.6.3. Echipamentele trebuie s fie identificate conform cu 5.1.4.

5.1.6.4. Conexiunile conductoarelor ntre ele si cu alte echipamente electrice trebuie fcute astfel nct
s fie asigurat siguran|a si fiabilitatea contactului.

5.1.6.5. Echipamentele electrice trebuie instalate conform recomandrilor productorului astfel nct s
asigure condi|iile de rcire prevzute.

5.1.6.6. Echipamentele electrice care pot produce temperaturi ridicate sau arc electric trebuie
amplasate sau protejate astfel nct s se elimine total riscul de aprindere a echipamentelor
inflamabile. Toate pr|ile externe ale echipamentelor electrice a cror temperatur poate produce
vtmri persoanelor trebuie amplasate sau protejate nct s se previn orice contact accidental.

5.1.6.7. Alegerea gradului de protec|ie al echipamentelor, inclusiv a racordurilor acestora, n func|ie de
categoria de influen|e externe n care se ncadreaz ncperea sau spa|iul respectiv, se va face pe baza
prevederilor generale din anexa 5.2, standardul SR EN 60529 (grade de protec|ie asigurate prin carcase
cod IP)si standardul SR EN 62262 (grade de protec|ie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
mpotriva impacturilor mecanice de exterior cod IK) anexele 5.3. si 5.4.

5.1.6.8. n ncperi cu risc mare de incendiu (categoria BE2) se vor respecta si prevederile din subcap.
4.2.

5.1.6.9. n ncperi din clasa AA5 si clasa AA6 (anexa 5.2) se vor utiliza echipamente n execu|ie
rezistent la temperaturile respective sau se vor prevedea msuri suplimentare de rcire (de ex.
ventila|ie for|at etc).

5.1.6.10. n ncperi din clasa AD3, AD4, AF2b, AF3 si AF4 n exterior si n zona litoralului AF2a, se
utilizeaz echipamente n execu|ie rezistent la coroziune, n func|ie de natura agen|ilor corozivi.
Se admite si utilizarea de echipamente n execu|ie normal cu condi|ia lurii de msuri la
montarea lor prin care s li se asigure protec|ia mpotriva agen|ilor corozivi (de ex. acoperirea cu
vopsea rezistent la agen|ii corozivi respectivi, capsulri) si care s nu afecteze buna lor func|ionare.

5.1.6.11. Echipamentele electrice nu trebuie amplasate n locuri n care ar putea fi expuse la ap, ulei,
substan|e corozive, cldur, vapori sau socuri mecanice, dac aceast amplasare poate fi evitat prin
montare la distan|.
n cazurile n care nu se poate evita amplasarea n pozi|ii expuse, trebuie luate msuri
corespunztoare de protec|ie (grade de protec|ie corespunztoare, protec|ii anticorozive, capsulri etc).

5.1.6.12. Echipamentele electrice care con|in mai mult de 60 litri de lichid combustibil pe unitatea de
echipament si care n timpul func|ionrii produc fum, gaze toxice etc. (de ex. grupuri electrogene)
trebuie instalate n condi|iile prevzute n normele specifice, respectndu-se si condi|iile din normele
referitoare la securitatea de incendiu.

5.1.6.13. Se admite montarea n contact direct cu elementele de construc|ie din materiale combustibile,
a echipamentelor electrice, dac sunt protejate n carcase metalice cu grad de protec|ie minim IP54 sau
sunt omologate pentru a fi montate pe elemente combustibile.

5.1.6.14. Trebuie evitat amplasarea ncperilor din clasa BA5 destinate echipamente electrice lng
ncperi din categoriile BE2, BE3a si BE3b.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 85


84
n cazul n care aceast condi|ie nu poate fi respectat, trebuie s se ia msuri constructive de
protec|ie conform prevederilor din reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a
construc|iilor si NP-099-04.

5.1.6.15. Se interzice traversarea ncperilor din clasa BA5, destinate echipamentelor electrice, cu
conducte pentru fluide de orice natur, cu excep|ia conductelor de nclzire sau ventilare aferente
ncperilor respective, cu condi|ia ca acestea s nu con|in flanse, ventile etc.

5.1.7. Materiale
5.1.7.1. n instala|iile electrice ale construc|iilor se utilizeaz, conductoare izolate si neizolate din
cupru sau aluminiu, cabluri cu conductoare din cupru sau aluminiu si conductoare neizolate rigide
(bare), din cupru, aluminiu sau o|el.

5.1.7.2. n mod special se prevd conductoare din cupru n urmtoarele situa|ii:
a) la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importan| deosebit (de
exemplu: receptoarele din blocul operator, din ncperi pentru reanimare din ncperile
pentru servicii de urgen| din cldiri de spitale si similare, circuitele iluminatului de
siguran| (alimentate de la o surs central) sisteme si instala|ii de prevenire si stingere a
incendiilor etc., atunci cnd sec|iunea conductoarelor din aluminiu ar rezulta mai mic de
10 mm
2
;
b) n ncperi, zone sau spa|ii din exterior, cu mediu coroziv, n cazurile n care stabilitatea
chimic a aluminiului sau a o|elului nu este corespunztoare, dac instala|iile nu se pot
executa cu acoperiri de protec|ie sau carcasri etanse la agen|ii corozivi respectivi ;
c) la instala|iile electrice de pe echipamentele supuse vibra|iilor permanente sau socurilor
mecanice (de exemplu: pe cablajele laminoarelor, pe vibratoare, macarale, poduri rulante
etc) dac aceste solicitri pot fi transmise instala|iilor respective;
d) la conductoarele de protec|ie mpotriva socurilor electrice n cazurile prevzute la subcap.
5.5.;
e) la circuitele electrice de comand, automatizare, msurare si semnalizare;
f) la circuitele electrice pentru alimentarea echipamentelor care nu au borne speciale de racord
pentru conductoare de aluminiu conform art. 5.2.6.8. (prize de utilizare general,
ntreruptoare de lumin etc).


5.2. Sisteme de pozare, alegerea seciunii conductoarelor
*)

*)
Prin sec|iunea conductoarelor se n|elege aria transversal a conductorului metalic neizolat

Reguli generale
Prevederile din acest subcapitol sunt conform cu recomandrile din SR HD 384.5.52.S1 .
Alegerea sistemelor de pozare si a metodelor de instalare depind de:
- natura locurilor de amplasare;
- natura pere|ilor sau a altor pr|i ale cldirii pe care se face pozarea;
- accesibilitatea la sistemul de pozare a persoanelor si animalelor domestice;
- tensiune;
- solicitrile electromecanice care se pot produce n caz de scurtcircuit;
- alte solicitri (de exemplu: mecanice, termice si asociate cu incendiu, etc) la care pot fi
supuse pozrile n func|ionare.

5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare
5.2.1.1. Sistemele de pozare n func|ie de tipurile de conductoare sau de cabluri se aleg din tabelul 5.1,
cu condi|ia ca influen|ele externe s fie conform subcap. 5.2.2.

5.2.1.2. Sistemele de pozare n func|ie de situa|iile de amplasare trebuie s fie n conformitate cu
tabelul 5.2
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


85
Sunt permise si alte metode de pozare nedefinite n tabelul 5.2. dac satisfac prescrip|iile acestui
capitol.

5.2.1.3. Exemple de sisteme de pozare sunt prezentate n anexele 5.5. si 5.6.
Alte tipuri de sisteme de pozare, necuprinse n acest capitol, pot fi utilizate cu condi|ia
satisfacerii prescrip|iilor generale ale acestui capitol.

5.2.1.4. Sisteme de bare prefabricate
Sistemele de bare prefabricate trebuie s fie confec|ionate conform recomandrilor din SR EN 60439-2
si trebuie montate conform instruc|iunilor productorului:
Instalarea lor trebuie s satisfac prescrip|iile din 5.2.2 (cu excep|ia 5.2.2.1.1., 5.2.2.3.3.), 5.2.5, 5.2.6,
5.2.7 si 5.2.8.


5.2.1.5. Circuite de tensiune alternativ
Conductoarele si cablurile monoconductoare ale circuitelor de tensiune alternativ instalate n carcase
din materiale feromagnetice trebuie instalate n asa fel nct toate conductoarele fiecrui circuit s se
gseasc n aceeasi carcas.
Dac aceast condi|ie nu este ndeplinit, se pot produce supranclziri si cderi de tensiune excesive,
datorate fenomenelor de induc|ie.


Tabelul 5.1
Alegerea sistemelor de pozare n funcie de tipurile de conductoare sau cabluri

Conductoare si cabluri
Mod de pozare
F


f
i
x
a
r
e

F
i
x
a
r
e

d
i
r
e
c
t


T
u
b
u
r
i

J
g
h
e
a
b
u
r
i

(
i
n
c
l
u
s
i
v

p
l
i
n
t
e

s
i












p
r
o
f
i
l
e

l
a

n
i
v
e
l
u
l

s
o
l
u
l
u
i
)

T
u
b
u
r
i

p
r
o
f
i
l
a
t
e


P
a
t
u
r
i

d
e

c
a
b
l
u
r
i

t
i
p

s
c
a
r

,

t
a
b
l
e
,
c
o
n
s
o
l
e

P
e

i
z
o
l
a
t
o
a
r
e

P
e

f
i
r

p
u
r
t
a
t
o
r

Conductoare neizolate
- - - - - - + -
Conductoare izolate
- - + + * + - + -
Cabluri n manta
(inclusiv cabluri armate
si conductoare cu
izola|ie mineral)
Multiconductor + + + + + + 0 +
Cu un conductor 0 + + + + + 0 +
+ Admis
- Neadmis
0 Neaplicabil sau neutilizat n practic

* Conductoarele izolate sunt admise n cazul n care capacul
poate fi nlturat numai cu ajutorul unei scule sau numai
depunnd un efort important cu mna si jgheabul are un
grad de protec|ie IP 4X sau IP XX D


5.2.1.6. Pozarea n sisteme de tuburi de protecie yi paturi de cabluri
5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protecie
Sistemele de tuburi de prote|ie care includ tuburi de protec|ie si fitinguri se utilizeaz pentru protec|ia
si pozarea conductoarelor si/sau cablurilor din instala|iile electrice.
Sistemele de tuburi de protec|ie prefabricate, conform recomandrilor din standardele SR EN 61386
1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 si SR EN 50086 2 4, asigur protec|ia fiabil pentru
utilizatori si spa|iile nvecinate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 87


86
Caracteristicile generale inclusiv marcarea tuburilor de protec|ie si fitingurilor, conform standardelor
susmen|ionate sunt prezentate n anexa 5.7.

TABELUL 5.2
Montarea sistemelor de pozare n funcie de situaia de amplasare
Conductoare si cabluri
Mod de pozare conform anexei 5.6.
F


f
i
x
a
r
e

F
i
x
a
r
e

d
i
r
e
c
t


T
u
b
u
r
i

J
g
h
e
a
b
u
r
i


T
u
b
u
r
i

p
r
o
f
i
l
a
t
e


P
a
t
u
r
i

d
e

c
a
b
l
u
r
i

t
i
p

s
c
a
r

,

t
a
b
l
e
,
c
o
n
s
o
l
e

P
e

i
z
o
l
a
t
o
a
r
e

P
e

f
i
r

p
u
r
t
a
t
o
r

n goluri ale
construc|iei
accesibile
4
0

3
3

4
1
;
4
2

6
;
7
;
8
;

9
;
1
2
;
1
3
;
1
4

4
3
;
4
4

3
0
;
3
1
;
3
2
;

3
3
;
3
4

-

0

neaccesibile
4
0

0

4
1
;
4
2

0

4
3

0

-

-

n canale pentru cabluri
5
6

5
6

5
4
;
5
5

0


3
0
;
3
1
;
3
2
;

3
4


-

-

ngropat n pmnt
7
2
;
7
3

0

7
0
;
7
1

-

7
0
;
7
1

0

-

-

ncastrat n structur
5
7
;
5
8

3

1
;
2
;
5
9
;
6
0

5
0
;
5
1
;
5
2
;
5
3

4
6
;
4
5

0

-

-

Aparent
-

2
0
;
2
1
;
2
2
;
2
3
;
3
3

4
;
5

6
;
7
;
8
;
9
;
1
2
;
1
3
;

1
4

6
;
7
;
8
;
9

3
0
;
3
1
;

3
2
;
3
4

3
6

-

Aerian
-

3
3

0

1
0
;
1
1

1
0
;
1
1

3
0
;
3
1
;

3
2
;

3
4

3
6

3
5

Tocul ferestrelor
1
6


1
6


Tocul usilor
1
5


1
5


Imersat

0



Numrul din csu| indic numrul de referin| si modul de pozare din anexa 5.6. :
- neadmis ;
0 neaplicabil sau neutilizat n practic.

5.2.1.6.2. Sisteme de jgheaburi (SJ) yi tuburi profilate (STP)
Sisteme de jgheaburi (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instala|ii electrice se utilizeaz pentru
protec|ia si pozarea conductoarelor izolate, cablurilor, cordoanelor flexibile, aparate (ntreruptoare,
prize, etc) si dac este cazul pentru separarea lor.
Sistemele (SJ) si (STP) se pot poza orizontal sau vertical pe pere|i, suspendate de tavan, ncastrate n
pere|i si plafon, ncastrate pe sol si sub form de coloan ntre planseu si tavan etc.
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


87
Sistemele (SJ) si (STP), fabricate conform cu recomandrile din standardul SR EN 50085-1 asigur
protec|ia fiabil pentru utilizatori si spa|iile nvecinate.
Caracteristicile generale, inclusiv marcarea sistemelor (SJ) si (STP), conform standardului SR EN
50085-1 sunt prezentate n anexa 5.8.

5.2.1.6.3. Sisteme de suporturi tip scar
Sistemele trasee de cabluri si sistemele scar de cabluri pentru pozi|ionarea cablurilor sunt prezentate
n anexa 5.9.

5.2.2. Alegerea yi montarea n funcie de influenele externe
Influen|ele externe la care pot fi expuse sistemele de pozare sunt urmtoarele:
- temperatura ambiant ;
- surse externe de cldur ;
- prezen|a apei ;
- prezen|a corpurilor solide strine ;
- prezen|a substan|elor corozive sau poluante ;
- socuri mecanice ;
- vibra|ii ;
- alte solicitri mecanice ;
- prezen|a florei sau mucegaiului ;
- prezen|a faunei ;
- radia|ii solare ;
- efecte seismice ;
- vnt ;
- structura cldirilor .

5.2.2.1. Temperatura ambiant (AA)
5.2.2.1.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s corespund celei mai nalte sau
celei mai sczute temperaturi ambiante locale astfel ca temperatura limit indicat n tabelul 5.3. s nu
fie depsit.

5.2.2.1.2. Componentele sistemelor de pozare, inclusiv cablurile si accesoriile lor, se instaleaz si
manipuleaz numai n limitele de temperatur stabilite n normele de produs corespunztoare sau
indicate de productori.

5.2.2.1.3. Atunci cnd cablurile prezint caracteristici diferite de temperatur si sunt dispuse n acelasi
sistem de pozare, acesta se alege pentru condi|iile cele mai severe.

Tabelul 5.3.
Temperaturi maximale n funcionare conform tipurilor de izolaie
Tip de izolaie Temperatura limit
[
0
C]
Policlorul de vinil (PVC)
Polietilen reticular (XLPE)
Mineral (cu manta de PVC sau neizolat si accesibil)
Conductor : 70
Conductor : 90
Manta : 70
Nota 1 Dac un conductor func|ioneaz la o temperatur mai mare de 70
0
C, trebuie s existe
asigurarea c echipamentele conectate la acest conductor sunt indicate pentru temperatura care
rezult la conexiune
Nota 2 Pentru anumite tipuri de izola|ii, pot fi admise temperaturi de func|ionare mai ridicate
func|ie de natura cablului, termina|iile sale, condi|iile de mediu si alte influen|e externe




MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 89


88
5.2.2.2 Surse externe de cldur
5.2.2.2.1. Pentru a evita efectele cldurii emise de surse externe, una sau mai multe din urmtoarele
metode sau o alt metod la fel de eficient trebuie utilizat pentru protejarea sistemelor de pozare:
- ecrane de protec|ie;
- amplasarea la distan| de sursele de cldur, indicat n tabelele 3.1 si 3.2 ;
- alegerea unui sistem |innd seama de nclzirea suplimentar care poate apare;
- ntrirea local a izola|iei sau nlocuirea materialului izolant.

5.2.2.2.2. Cldura emis de sursele exterioare poate fi transmis prin radia|ie, convec|ie sau prin
conduc|ie si poate proveni:
- de la re|elele de distribu|ie ap cald;
- de la utilaje si corpuri de iluminat;
- din procesul de fabrica|ie;
- prin materiale termoconductoare;
- de la cldura solar sau a mediului nconjurtor.

5.2.2.3. Prezena apei (AB yi AD)
5.2.2.3.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s nu permit acumularea apei sau
s asigure, dup instalare, gradul de protec|ie IP corespunztor amplasamentului considerat.

5.2.2.3.2. nvelisul izolant al cablurilor pentru instala|ii fixe este considerat, atunci cnd nu este
deteriorat, ca protec|ie mpotriva ptrunderii umezelii.
Cablurile ce se monteaz n spa|ii umede frecvent (de exemplu spltorii auto etc.) se aleg conform SR
HD 21.13 S1.
Cablurile ce alimenteaz receptoare submersibile (de exemplu pompe, corpuri de iluminat etc.) se aleg
conform SR HD 21.16 S1 .

5.2.2.3.3. Acolo unde se poate acumula ap sau condens pe sistemele de pozare trebuie luate msuri de
evacuare.

5.2.2.4. Prezena corpurilor solide strine (AZ)
5.2.2.4.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s limiteze pericolele ce provin de la
ptrunderea de corpuri solide strine. Sistemele de protec|ie trebuie s asigure dup montaj gradul de
protec|ie IP corespunztor amplasamentului considerat.

5.2.2.4.2. n amplasamentele unde sunt prezente cantit|i mari de praf (mediu BE2) trebuie luate
msuri suplimentare pentru mpiedicarea acumulrii prafului sau altor substan|e n cantit|i ce ar putea
afecta disiparea cldurii de la sistemul de pozare. Este necesar un mod de pozare ce faciliteaz
ndeprtarea prafului (subcap. 5.2.9) .Pentru prafuri combustibile trebuie s se respecte prevederile din
subcap. 4.2.

5.2.2.5. Prezena substanelor corozive sau poluante (AF)
5.2.2.5.1. Acolo unde prezen|a substan|elor corozive sau poluante, inclusiv apa, poate provoca
coroziuni sau degradri, pr|ile sistemelor de pozare ce sunt afectate trebuie protejate corespunztor
sau executate dintr-un material rezistent la aceste substan|e, cum ar fi : benzi protectoare, vopsele sau
unsori.

5.2.2.5.2. Nu trebuie puse n contact unul cu altul metale diferite ce pot ini|ia o ac|iune electrolitic,
dect dac sunt luate msuri speciale pentru evitarea consecin|elor acestor contacte.

5.2.2.5.3. Materialele ce pot provoca deteriorri reciproce sau individuale sau degradri periculoase nu
trebuie puse n contact.


90 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


89
5.2.2.6. $ocuri mecanice (AG)
5.2.2.6.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s se limiteze pagubele provenite din
solicitrile mecanice, ca socuri, penetrri sau compresiuni n timpul montajului, utilizrii si ntre|inerii.

5.2.2.6.2. n instala|iile fixe n care se pot produce socuri mecanice medii sau mari (conform anexei
5.2), protec|ia trebuie asigurat printr-unul din urmtoarele mijloace:
- caracteristicile mecanice ale sistemelor de pozare;
- amplasamentul ales;
- prevederea unei protec|ii mecanice suplimentare, locale sau generale sau
- prin combinarea acestora.

5.2.2.7. Vibraii (AH)
Sistemele de pozare sprijinite sau fixate pe structuri sau echipamentele supuse vibra|iilor medii sau
mari (conform anexei 5.2) trebuie s corespund acestor condi|ii, n special cablurile si conexiunile lor.
Trebuie acordat o aten|ie special conexiunilor echipamentelor vibratoare. Pot fi adoptate msuri
locale, cum ar fi utilizare de cabluri flexibile.

5.2.2.8. Alte solicitri mecanice
5.2.2.8.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate astfel nct s mpiedice, n timpul montajului,
utilizrii sau ntre|inerii, orice distrugere a mantalei si a izola|iei conductoarelor izolate, a cablurilor si
a capetelor acestora.

5.2.2.8.2. Tuburile si canalele pentru cabluri ncastrate n pere|i trebuie montate integral pentru fiecare
circuit naintea tragerii conductoarelor sau cablurilor.

5.2.2.8.3. Raza de curbur a unui sistem de pozare trebuie s fie astfel nct s nu cauzeze deteriorri
conductoarelor si cablurilor. Este necesar s se respecte prevederile productorului.

5.2.2.8.4. Sistemele de pozare fixate rigid si nglobate n pere|i trebuie s fie orizontale sau verticale,
sau paralele cu muchiile pere|ilor, cu excep|ia sistemelor de pozare nglobate n plafoane sau plansee
care pot urma cel mai scurt traseu.

5.2.2.8.5. Cablurile flexibile trebuie instalate astfel nct s se evite eforturile excesive de trac|iune
asupra conductoarelor si conexiunilor.

5.2.2.8.6. Suporturile pentru cabluri si carcasele nu trebuie s prezinte muchii ascu|ite.

5.2.2.8.7. Acolo unde conductoarele si cablurile nu sunt sus|inute pe toat lungimea lor de supor|i sau
prin modul de pozare, ele trebuie sus|inute prin mijloace adecvate la intervale indicate de productor.
n lipsa acestora se vor respecta recomandrile din NTE 007 / 08 / 00 .

5.2.2.8.8. Acolo unde sistemele de pozare sunt supuse unei ntinderi permanente (de exemplu de ctre
propria greutate pe traseu vertical) trebuie ales un tip adecvat de cablu sau conductor, cu o sec|iune si
un mod de pozare potrivit, astfel nct s se evite orice deteriorare a cablurilor si supor|ilor acestora.

5.2.2.9. Prezena florei sau mucegaiului (AK)
Acolo unde exist riscul prezen|ei florei sau mucegaiului, sistemele de pozare trebuie alese astfel nct
s previn formarea acestor sau s asigure ndeprtarea lor.

5.2.2.10. Prezena faunei (AL)
Acolo unde condi|iile cunoscute sau preconizate constituie un risc, sistemele de pozare trebuie alese
corespunztor influen|elor externe AL2 sau trebuie luate msuri speciale de protec|ie, cum ar fi:
- caracteristici mecanice adecvate pentru sistemele de pozare;
- alegerea amplasamentului;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 91


90
- prevederea unei protec|ii mecanice suplimentare, locale sau generale sau
- orice combina|ie a acestor msuri.


5.2.2.11. Radiaii solare (AN)
Acolo unde se stie c exist, sau se presupune c pot exista, radia|ii solare, trebuie ales si montat un
sistem de pozare adecvat, sau trebuie s se prevad un ecran corespunztor, conform prevederilor din
5.2.2.2.1.

5.2.2.12. Efecte seismice (AP)
5.2.2.12.1. Sistemele de pozare trebuie alese si montate |innd seama de condi|iile seismice din locul
de instalare.

5.2.2.12.2. Acolo unde se cunoaste c riscurile seismice sunt importante (conform prevederilor
reglementrilor specifice referitoare la proiectarea antiseismic a construc|iilor) o aten|ie special se va
acorda:
- fixrii sistemelor de pozare de structura cldirii ;
- conexiunile dintre sistemele de pozare fixe si toate echipamentele esen|iale, cum sunt cele
pentru serviciile de securitate, care trebuie alese avndu-se n vedere calit|ile lor elastice.

5.2.2.13. Vnt (AR)
A se vedea paragrafele 5.2.2.7 si 5.2.2.8.

5.2.2.14. Structura cldirilor (CB)
5.2.2.14.1. Atunci cnd structura cldirilor prezint riscuri de miscare, suporturile pentru cabluri si
sistemele de protec|ie trebuie s permit o deplasare relativ astfel nct conductoarele si cablurile s
nu fie supuse la solicitri mecanice excesive.

5.2.2.14.2. n structurile flexibile sau instabile, trebuie folosite sisteme de pozare flexibile, conform cu
5.2.2.7., 5.2.2.8. si 5.2.2.12 .


5.2.3. Cureni admisibili n sisteme de pozare
5.2.3.0. Prescripii generale

5.2.3.0.1. Prescrip|iile din acest capitol sunt destinate s determine curen|ii admisibili n sistemele de
pozare specifice pentru cldiri, n scopul asigurrii unei durate de via| satisfctoare pentru
conductoarele si izola|iile supuse efectelor termice ale curen|ilor admisibili pe perioade prelungite n
func|ionare normal.

5.2.3.0.2. Alegerea sec|iunii conductoarelor si cablurilor n func|ie de curentul maxim admisibil pentru
anumite condi|ii de pozare se face n conformitate cu prescrip|iile productorului. n situa|ia n care nu
se dispune de prescrip|iile productorului, valorile curen|ilor admisibili pot fi determinate conform
metodelor descrise n SR CEI 60287, sau se poate proceda astfel :
a) utiliznd recomandrile din standardul SR HD 384.5.523 S2 pentru curen|ii admisibili n
sistemele de pozare n cldiri, pentru conductoare izolate si cabluri (fr armtur si armate
multifilare), cu tensiunea nominal mai mic de 1kV n tensiune alternativ sau 1,5 kV n
tensiune continu, conform subcap. 5.2.3.1. si anexele 5.10 5.17 ;
Pentru cablurile armate monofilare pozate n cldiri, curentul maxim admisibil se stabileste conform cu
recomandrile din SR CEI 60287
b) utiliznd datele din normativul NTE007/08/00 pentru curen|ii admisibili n sistemele de
pozare pentru cabluri ngropate direct sau n tuburi n pmnt, conform subcap. 5.2.3.2 si
anexa 5.22.

92 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


91
5.2.3.0.4. Temperatura ambiant
5.2.3.0.4.1. Valoarea temperaturii ambiante utilizat este temperatura mediului nconjurtor atunci
cnd conductoarele cablurilor izolate nu sunt n sarcin.

5.2.3.0.4.2. Valoarile curen|ilor admisibili din tabelele din aceast sec|iune, sunt date n func|ie de
temperatura de referin| a mediului ambiant :
- pentru conductoare izolate si cabluri n aer, oricare ar fi modul de pozare..30
o
C ;
- pentru cabluri ngropate direct n pmnt sau n tuburi ngropate. 20
o
C.
Dac temperatura ambiant a amplasamentului conductoarelor sau cablurilor este diferit de
temperatura ambiant de referin|, pentru stabilirea curentului maxim admisibil trebuie aplica|i factori
de corec|ie corespunztori din anexa 5.18 si 5.23 .

5.2.3.0.5. Grupri de mai multe circuite
Factorii de corec|ie pentru curen|ii maxim admisibili sunt aplicabili gruprilor de circuite care au
aceeasi temperatur maxim de func|ionare.
Pentru gruprile care au cabluri sau conductoare izolate care prezint temperatur maxim si
func|ionri diferite, curen|i admisibili ai tuturor cablurilor sau conductoarelor izolate ale gruprii
trebuie s se bazeze pe cea mai sczut temperatur de func|ionare a unui cablu din grupare cu factorul
de corec|ie corespunztor (anexele 5.19 5.21 si anexele 5.24 5.28).
Dac, pentru condi|ii cunoscute de func|ionare, un cablu sau un conductor izolat este susceptibil s
transporte un curent mai mic de 30% din curentul nominal, acest cablu sau conductor poate fi omis la
stabilirea factorului de corec|ie pentru toat gruparea.

5.2.3.0.6. Grupri constituite din cabluri de dimensiuni diferite.
Gruprile constituite din cabluri de dimensiuni diferite pot fi asimilate cu o grupare de referin| dac :
- toate cablurile au aceeasi temperatur maxim admisibil si
- sec|iunile acestora nu difer cu mai mult de trei valori standardizate (dac sec|iunile cablurilor
difer cu mai mult de trei valori standardizate acestea se distan|eaz la cel pu|in 2d unde d este
diametrul cel mai mare).

5.2.3.0.7. Numrul de conductoare ncrcate
5.2.3.0.7.1. Numrul de conductoare considerate ntr-un circuit este cel al conductoarelor parcurse
efectiv de curent.
Atunci cnd ntr-un circuit polifazat curen|ii sunt presupusi aceeasi pe faze, nu este necesar s se ia n
considerare conductorul neutru asociat pentru stabilirea curentului maxim admisibil .

5.2.3.0.7.2. Considera|iile de mai sus nu se aplic n cazul prezen|ei armonicii 3 sau multiplu de 3 mai
mare de 15% (a se vedea 5.2.3.0.7.3.).

5.2.3.0.7.3. Dac ponderea armonicilor de rangul 3 sau multiplu de 3 din curentul electric depseste
15%, conductorul neutru nu trebuie s prezinte o sec|iune mai mic dect cea a conductoarelor de
faz.
Factorii de corec|ie n func|ie de ponderea curen|ilor electrici armonici sunt prezenta|i n anexa 5.29.
n subcap. 5.2.4.6 se trateaz determinarea sec|iunii conductorului neutru.

5.2.3.0.7.4. Conductoarele utilizate numai pentru conductoare de protec|ie (PE) nu sunt luate n
considerare la stabilirea curentului maxim admisibil .

5.2.3.0.8. Variaii ale condiiilor unei instalaii pe un traseu
Dac condi|iile de disipare a cldurii variaz pe o parte a traseului, curen|ii admisibili trebuie
determina|i pentru partea traseului care prezint condi|iile cele mai defavorabile.
n cazurile n care sunt numai condi|ii de rcire diferite, se admite ca dimensionarea s se fac dup
condi|iile de rcire ale traseului cel mai lung, cnd zona cu temperaturi ridicate reprezint cel mult 10
m, dar nu mai mult de 20% din lungimea total a cablului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 93


92

5.2.3.1. Sisteme de pozare n aer
Modurile de pozare de referin| sunt prezentate n anexele 5.5 si 5.6.

5.2.3.1.1. n modurile de pozare A1 si A2, tubul poate fi metalic sau din material plastic montat intr-un
perete cu izola|ie termic .

5.2.3.1.2. n modurile de pozare B1 si B2, tubul poate fi metalic sau din material plastic, fixat pe perete
la distan| mai mic de 0,3 ori diametrul tubului sau montat n perete.

5.2.3.1.3. n modul de pozare C, cablu este fixat pe perete sau montat n perete .
Termenul de perete cuprinde montarea n perete de crmid, beton, ghips sau similar (altele dect
materiale pentru izolare termic).

5.2.3.1.4. n modul de pozare D, cablul poate fi montat n pmnt cu sau fr protec|ie suplimentar .

5.2.3.1.5. n modurile de pozare E, F si G, distan|a liber ntre cablu si orice suprafa| este mai mare de
0,3 din diametrul exterior al cablului.

5.2.3.1.6. Alte metode de pozare ( anexa 5.6.)
- cablu sub plafon, similar cu modul de pozare C
- cablu pe un planseu sau pe tav neperforat similar cu modul de pozare C
- cablu pe tav perforat similar cu modul de pozare E sau F. Tava perforat trebuie s aib
guri a cror suprafa| este de minim 30% din suprafa|a de pozare
- cablu pe suport scar pentru cabluri, la care consolele care sus|in cablurile ocup mai pu|in
de 10% din suprafa|a de pozare

5.2.3.1.7. n anexele 5.10 ... 5.12 curen|ii admisibili (Iz) pentru conductoare izolate si cabluri electrice
pozate n aer prin metodele de pozare A
1
, A
2,
B
1,
B
2
, C, E, F si G se refer la instala|ii fixe ce,
func|ioneaz permanent (factor de ncrcare 100%), la temperatura ambiant de 30
o
C.

5.2.3.1.8. Anexa 5.5. sintetizeaz modurile de pozare de referin|, pentru care au fost determinati
curen|ii admisibili din anexele 5.10 ... 5.17 pentru pozarea n aer si anexa 5.22 pentru pozarea n
pmnt.
n coloanele 8 si 9 sunt indicate anexele care se utilizeaz pentru factorii de corec|ie K1 pentru
temperaturi ambiante diferite de 30
o
C si K2 pentru pozare n grup.

5.2.3.1.9. Anexa 5.6 sintetizeaz modurile de pozare care furnizeaz indica|ii pentru determinarea
curen|ilor admisibili.

5.2.3.1.10. Determinarea curentului admisibil I
Z
(A)
Curentul admisibil I
Z
(A), al conductoarelor/cablurilor dintr-un sistem de pozare n cldiri, n aer, se
determin astfel:
a) se selecteaz modul de pozare, tip A
1
, A
2
, B
1
, B
2
, C, E, F, G din anexele 5.5 si 5.6 .
b) n func|ie de caracteristicile conductoarelor/cablurilor:
- sec|iune si material: cupru sau aluminiu
conductoare sau cabluri: 2 sau 3 conductoare;
- numrul de conductoare active: 2 sau 3;
- izola|ie: PVC, XLPE, mineral si modul de pozare selectat la pct.a), pentru temperatura
ambiant de 30
o
C, se alege curentul admisibil I
Z
(A), din anexele5.10 5.17.
c) n condi|ii diferite de pozare se aplic factorii de corec|ie urmtori:
- K
1
pentru temperatur ambiant diferit de 30
o
C, care se alege din anexa 5.18;
- K
2
pentru pozarea n grup a mai multor circuite, care se alege din anexele 5.19 5.21.
94 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


93
Se men|ioneaz c dou circuite se afl grupate, dac distan|a dintre ele este mai mic dect dublul
diametrului celui mai mare dintre ele.
Curentul admisibil se stabileste cu rela|ia:
( ) A K K I I
Z Z 2 1
= ' .

5.2.3.1.11. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curen|ilor admisibili ai conductoarelor
si ai cablurilor n func|ie de modul de pozare n aer sunt date n anexa 5.30.

5.2.3.2. Sisteme de pozare n pmnt
5.2.3.2.1. Regimul de funcionare normal
Curen|ii admisibili (I
Z
) sunt indica|i n anexa 5.22 pentru o sarcin admisibil a cablurilor pozate n
pmnt cu un grad de ncrcare
*)
de 0,7 o temperatur a solului, la adncimea de pozare (ntre 0,7 si
1,2 m) de 20
o
C si o rezisten| termic specific a solului de 1 Km/W.
*)
Gradul de ncrcare reprezint durata de func|ionare ciclic dintr-o zi (24h), la curentul admisibil

Pentru alte valori ale rezisten|ei termice a solului valorile curen|ilor maximi admisibili se vor stabili
conform articolului A.1.4.3.1.3. din NTE 007/08/00.
Exemple de rezisten|e specifice ale solurilor, conform NTE 007/08/00 (anexa 7):
- nisip cu 10% umiditate 1Km/W ;
- pmnt argilos 0,65 Km/W ;
- teren nisipos cu hum sau lut 0,65 Km/W ;
- nisip uscat (0% umiditate) 3,00 Km/W ;
- teren obisnuit uscat 3,00 Km/W .

Gradul de ncrcare se poate determina din curba de sarcin zilnic conform NTE/007/08 art.
A.1.4.3.1.1.
Cnd nu se cunoaste curba de sarcin, pentru determinarea gradului de ncrcare, se admite gradul de
ncrcare egal cu 1.

5.2.3.2.2. Condiii de pozare
- adncimea de pozare 0,7 m (pn la adncimea de 1,2 m reducerea sarcinii admisibile este
nensemnat) ;
- felul n care este realizat patul de pozare si modul de acoperire a cablurilor, nu are influen|
asupra corec|iei sarcinii admisibile ;
- dac se utilizeaz plci de acoperire cu o curbur pronun|at, astfel nct nu se elimin
inclusiunile de aer, se recomand un factor de corec|ie de 0,9 .
Diametrul tubului trebuie s permit tragerea cablurilor fr risc de gripare. n cazul tragerii unui
singur cablu n tub, diametrul interior al tubului trebuie s fie mai mare dect 1,5 ori diametrul exterior
la cablului .
n cazul unui circuit trifazat format din trei cabluri unifilare, diametrul interior al tubului de protec|ie
trebuie s fie mai mare dect 2,8 ori diametrul exterior al unuia din cablurile monofilare .

5.2.3.2.3. Condi|ii de mediu :
- temperatura solului la adncimea de pozare : 20
o
C;
- rezisten|a termic specific a solului: 1Km/W .

5.2.3.2.4. Factorii de corecie care trebuie aplicai la pozarea cablurilor n pmnt, n condiii
diferite fa de regimul de funcionare normal de la pct. 5.2.3.2.1.

5.2.3.2.4.1. Factorul de corecie (f
1
) (din anexa 5.23) n func|ie de:
- temperatura solului la adncimea de pozare diferit de 20
o
C;
- rezisten|a termic specific a solului;
- gradul de ncrcare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 95


94
5.2.3.2.4.2. Factorul de corecie (f
2
) din anexele 5.24 ... 5.28 n func|ie de:
- numrul de sisteme pozate alturat;
- tipul cablurilor;
- distan|a dintre cabluri;
- rezisten|a termic specific a solului;
- gradul de ncrcare.

5.2.3.2.4.3. Factorul de corecie (f
x
) :
- 0,85 pentru pozarea n tub de protectie ;
- 0,90 dac se utilizeaz plci de acoperire a cablului (cablurilor) cu o curbur pronun|at astfel
nct nu se elimin incluziunile de aer .

5.2.3.2.5. Determinarea curentului admisibil I
Z
(A)
Curentul admisibil I
Z
(A), al cablurilor pozate direct n pmnt, sau n tub de protec|ie n pmnt se
determin astfel:
a) se alege curentul admisibil I
Z
(A), pentru condi|ii de func|ionare normale din anexa 5.22 n
func|ie de caracteristicile cablurilor:
- sec|iune si material: cupru sau aluminiu si numrul de conductoare active 1,2 sau 3;
- izola|ie: PVC sau XLPE.
b) n condi|ii diferite de pozare se aplic factorii de corec|ie f1, f2 din anexele 5.23 ... 5.28 si
factorii de reducere fx prevzu|i la art. 5.2.3.2.4.3. si 5.2.3.2.4.4.
Curentul admisibil se stabileste cu rela|ia :
x Z Z
f f f I I = '
2 1
(A)

5.2.3.2.6. Exemple de folosire a tabelelor pentru determinarea curen|ilor admisibili a cablurilor pozate
n pmnt, sunt date n anexa 5.31.


5.2.4. Alegerea seciunii conductoarelor izolate yi neizolate rigide
5.2.4.1. Sec|iunea conductoarelor active trebuie determinate pentru func|ionarea normal (regim
permanent sau intermitent, n func|ie de regimul de lucru al receptoarelor) si pentru condi|ii de defect
n func|ie de:
a) sarcina admisibil;
b) temperatura maxim admisibil;
c) sistemul de pozare;
d) solicitri termice susceptibile s apar datorit curen|ilor de punere la pmnt si
scurtcircuit;
e) alte solicitri mecanice la care pot fi supuse conductoarele;
f) valoarea maxim a impedan|ei care permite asigurarea func|ionrii protec|iei mpotriva
defectelor si scurtcircuitelor.

5.2.4.1.1. Punctele a f se refer, n primul rnd, la securitatea instala|iilor electrice
Pentru exploatarea economic din re|elele de distribu|ie pot rezulta sec|iuni mai mari dect cele
pentru securitate, conform prevederilor reglementrilor tehnice referitoare la determinarea sec|iunii
economice a conductoarelor n instala|iile electrice de distribu|ie avnd 1-110kV.

5.2.4.1.2. Sec|iunea conductoarelor se alege din condi|ia :

'
z c
I I s
unde :

c
I este curentul de calcul

'
z
I - curentul maxim admisibil corectat (n func|ie de temperatura mediului ambiant, sistem de
pozare, natura conductoarelor si izola|iei) al sec|iunii n regimul de func|ionare .

96 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


95
5.2.4.1.3. Sec|iunea determinat conform art. 5.2.4.1. se verific:
a) la stabilitatea termic datorat curentului de scurtcircuit, potrivit prevederilor cuprinse n
reglementrile tehnice specifice referitoare la dimensionarea si verificarea instala|iilor
electroenergetice la solicitri mecanice si termice n condi|iile curen|ilor de scurtcircuit.
b) la cderea de tensiune (valorile admisibile sunt indicate n subcap. 5.2.5).
c) la alimentarea cu energie electric a motoarelor, verificarea la condi|ia de stabilitate termic
n regim de scurt durat la pornire, pe baza urmtoarelor valori pentru densitatea de curent
maxim admis:
- pentru conductoarele din cupru de 35A/mm
2
;
- pentru conductoarele din aluminiu de 20A/mm
2
.
n cazul motoarelor asincrone cu pornire controlat, utiliznd soft-starter, sec|iunea se verific n
func|ie de valoarea setat a curenului electric de pornire.
Conform prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice specifice referitoare la dimensionarea si
verificarea instala|iilor electroenergetice la solicitri mecanice si termice n condi|iile curen|ilor de
scurtcircuitnu este obligatorie verificarea la stabilitatea termic la scurtcircuit a urmtoarelor elemente:
- cile de curent electric de orice tensiune care alimenteaz nfsurarea primar a
transformatoarelor de tensiune sau care fac legtura la descrctoare ;
- circuitele de joas tensiune protejate prin sigurante fuzibile (dac este ndeplinit condi|ia :
'
3
z F
I I s unde I
F
este valoarea nominal a fuzibilului si
'
Z
I este curentul maxim admisibil
corectat al sec|iunii circuitului)

Conform recomandrilor din SR HD 603 si SR CEI 60502-1 nu este obligatorie varificarea la
stabilitaea termic la scurtcircuit a cablurilor multiconductoare de joas tensiune pentru curen|ii de
scurtcircuit mai mici sau egali cu 40 kA.

5.2.4.2. Sec|iunea conductoarelor neizolate rigide (bare), se determin si se verific conform
prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice referitoare la proiectarea sta|iilor de conexiuni si
transformare utiliznd conductoare neizolate rigide si ale standardului STAS 7944/79.

5.2.4.3. Alegerea sec|iunii conductoarelor si cablurilor pentru bransamente se face conform
recomandrilor din standardul SR 234/2008 si cerin|elor operatorului de re|ea.

5.2.4.4. Sec|iunea conductorului de faz n circuitele de tensiune alternativ si a conductoarelor active
din circuitele de tensiune continu nu trebuie s fie mai mic dect valorile din anexa 5.32.

5.2.4.5. Sec|iunea conductoarelor si barelor de protec|ie (PE) si ale conductoarelor si barelor folosite
simultan pentru protec|ie si neutru (PEN) se dimensioneaz conform prevederilor din subcap. 5.5.


5.2.4.6. Seciunea conductorului neutru (N)
5.2.4.6.1. Sec|iunea conductorului neutru, dac exist, trebuie s fie egal cu sec|iunea conductoarelor
de faz n urmtoarele cazuri:
a) n circuitele monofazate cu dou conductoare, indiferent de sec|iunea conductoarelor;
b) n circuitele polifazate ale cror conductoare de faz au o sec|iune mai mic sau egal cu 16
mm
2
cupru sau 25 mm
2
aluminiu;
c) n circuitele trifazate care ar putea fi parcurse de curen|i avnd armonici de rangul 3 si
multiplu de 3 cu nivelul cuprins ntre 15% si 33%. (acest nivel de armonici se poate ntlni,
de exemplu, n circuitele de alimentare pentru iluminat cu lmpi cu descrcri si
fluorescente);
d) n func|ionare normal nu este asigurat echilibrarea ntre faze si neutru (de exemplu
tablourile de iluminat si prize)

5.2.4.6.2. Atunci cnd nivelul armonicelor de rangul 3 si multiplu de 3 este mai mare de 33%, este
necesar alegerea unei sec|iuni a neutrului mai mare dect a conductorului de faz.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 97


96
Acest nivel de armonice apare n circuitele de alimetare a echipamentelor electrice, cum ar fi
:calculatoare, ac|ionri cu vitez variabil etc.
Factorii de corec|ie pentru curen|ii de faz necesari determinrii sec|iunilor conductoarelor de faz si
neutru, n prezen|a armonicilor de rangul 3 si multiplu de 3 n conductoarele de faz, sunt da|i n anexa
5.29 .

5.2.4.6.3. n circuitele polifazate unde conductoarele de faz cu sec|iunea mai mare de 16 mm
2
cupru
sau 25mm
2
aluminiu, sec|iunea conductorului neutru poate fi mai mic dect a conductoarelor de faz,
dac sunt ndeplinite condi|ile :
a) sarcina transportat prin circuit n serviciu normal este repartizat echilibrat pe faze si
nivelul armonicilor de rangul 3 si multiplu de 3 nu depsesc 15% n conductorul de faz;
b) conductorul neutru este protejat contra supracuren|ilor (a se vedea subcap. 4.3.2)
Sec|iunea conductorului neutru nu poate fi mai mic dect cea prevzut n anexa 5.32.

5.2.4.6.4. Un conductor neutru nu pote fi comun pentru mai multe circuite .


5.2.5 Cderi de tensiune maxime admisibile
5.2.5.1. n cazul n care alimentarea consumatorului se face din cofretul de bransament de joas
tensiune, valorile cderilor de tensiune, n regim normal de func|ionare fa| de tensiunea nominal a
re|elei, trebuie s fie de cel mult:
- 3% pentru receptoarele din instala|iile electrice de iluminat;
- 5% pentru restul receptoarelor de putere.
Cderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, la care se dimensioneaz
coloanele si circuitele electrice n cauz, pe traseul cel mai lung si mai ncrcat dintre tabloul general
(respectiv cofretul de bransament sau contorul, la cldiri de locuit) si receptorul electric cel mai
ndeprtat.

5.2.5.2. n cazul n care alimentarea consumatorului se face dintr-un post de transformare sau din
centrala proprie, valorile cderilor de tensiune n regim normal de func|ionare a acestora trebuie s fie
de cel mult:
- 6% pentru receptoarele din instala|iile electrice de iluminat;
- 8% pentru restul receptoarelor de putere.
Cderile de tensiune se vor stabili pentru puterea maxim absorbit, n regim normal de func|ionare
pentru care s-a dimensionat ansamblul distribu|iei, pe traseul dintre postul de transformare sau central
si receptorul electric cel mai ndeprat.

5.2.5.3. n cazul instal|iilor electrice de alimentare a motoarelor electrice cderea de tensiune, la
pornire, fa| de tensiunea nominal trebuie s fie cel mult egal cu aceea specificat de productor
pentru motorul si aparatele de comand respective, dar de maxim 12% dac nu se dispune de alte date.

5.2.6. Conexiuni electrice
5.2.6.1. Conexiunile ntre conductoare si ntre conductoare si alte echipamente trebuie s asigure
continuitatea electric. Aceasta trebuie s fie durabil, cu rezisten| si protec|ie mecanic
corespunztoare.

5.2.6.2. Alegerea mijloacelor de conexiuni trebuie s |in seama de:
- materialul conductoarelor si izola|ia acestora;
- numrul si forma firelor ce formeaz conductoarele;
- sec|iunea conductoarelor ;
- numrul conductoarelor ce vor fi conectate mpreun .

5.2.6.3. Conexiunile trebuie s fie accesibile pentru verificare, ncercare si ntre|inere, cu excep|ia
cazurilor urmtoare:
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


97
- mbinri de cabluri ngropate;
- mbinri umplute cu mas izolant sau capsulate;
- conexiunile ntre racordurile reci si elemente nclzitoare din sistemele de nclzire din
plafon si plansee.


5.2.6.4. Legturile electrice ntre conductoare izolate pentru mbinri sau deriva|ii se fac numai n
accesoriile special prevzute n acest scop (doze, cutii de legtur etc).

5.2.6.5. Se interzice executarea legturilor electrice ntre conductoare n interiorul tuburilor sau |evilor
de protec|ie, golurilor din elementele de construc|ie si trecerilor prin elemente de construc|ie.

5.2.6.6. Se interzice supunerea legturilor electrice la eforturi de trac|iune. Fac excep|ie de la aceast
prevedere legturile liniilor de contact ce alimenteaz receptoarele mobile si legturile conductelor
electrice instalate liber, pe suporturi corespunztor alctuite si dimensionate.

5.2.6.7. Legturile conductoarelor izolate se acoper cu material electroizolant (de ex. tub varnis,
band izolant, capsule izolante etc).

5.2.6.8. Legturile pentru mbinri sau deriva|ii ntre conductoare de aluminiu si ntre conductoare si
aparate trebuie s se fac numai prin cleme speciale cu suprafe|e de strngere striate si elemente
elastice), prin presare cu scule adecvate si elemente de racord speciale, prin metalizare asociat cu
lipire sau prin sudare.
nainte de executarea legturii, capetele conductoarelor din aluminiu se cur| de oxizi.

5.2.6.9. Legturile ntre conductoare din cupru si conductoare din aluminiu se fac prin legturi speciale
omologate.

5.2.6.10. Legturile barelor se execut cu ajutorul suruburilor, clemelor sau prin sudare.

5.2.6.11. Legarea conductoarelor din cupru la aparate, echipamente, masini, elemente metalice etc., se
face (de regul) prin strngere mecanic cu suruburi, n cazul conductoarelor cu sec|iuni mai mici sau
egale cu 10 mm
2
si direct sau prin intermediul pieselor speciale de prindere n cazul conductoarelor cu
sec|iuni egale sau mai mari de 16 mm
2
. Conductoarele care se leag la elemente mobile se prevd din
elemente elastice.

5.2.6.12. Legturile conductoarelor de protec|ie trebuie executate prin sudare sau nsurubri, astfel,
nct s se asigure mpotriva desurubrii n func|ionare (contrapiuli|, saib elastic etc.).


5.2.7. Alegerea yi montarea pentru limitarea propagrii focului
5.2.7.1. Msuri n interiorul unui compartiment nchis

5.2.7.1.1. Riscul propagrii focului trebuie limitat prin alegerea materialelor si montarea instala|iilor
electrice .
Echipamentele electrice se aleg n func|ie de riscul la foc conform recomandrilor din standardul pe
pr|i SR EN 60695.

5.2.7.1.2. Sistemele de pozare trebuie instalate astfel nct s nu reduc performan|ele de rezisten| ale
cldirii si de rezisten| la foc a elementelor de construc|ii.

5.2.7.1.3. Cablurile cu ntrziere la propagarea flcrii (ncercate conform procedurilor din seria de
standarde SR EN 60332) si sistemele de tuburi, jgheaburi si tuburi profilate care nu propag flacra
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 99


98
(ncercate conform procedurilor din seria de standarde SR EN 61386, SR EN 50085 si SR EN 61537)
pot fi instalate fr precau|ii speciale n instala|ii cu influen|e externe normale (BE1, CA1, CB1 etc.).

5.2.7.1.4. Atunci cnd ntr-o instala|ie se prevede un risc specific (vezi anexa 5.2) trebuie utilizate
cabluri care s ndeplineasc cele mai severe condi|ii de ncercri din seria de standarde SR EN 50266
(cabluri cu ntrziere la propagarea flcrii pozate n mnunchi).

5.2.7.1.5. Cablurile, inclusiv sistemul de pozare care trebuie s asigure func|ionarea temporar a unor
instala|ii n condi|ii de foc, trebuie s fie din categoria cu rezisten| la foc, corespunztor cu ncercrile
din standardele SR EN 50200 si SR EN 50362.
Materialele sistemului trebuie s fie fr halogeni si cu emisie redus de fum.

5.2.7.1.6. Clasificarea cablurilor privind comportarea la foc este prezentat n anexa 5.33 .

5.2.7.1.7. Cablurile care nu satisfac cel pu|in prevederile de ntrziere la propagarea flacrii trebuie,
dac sunt utilizate, limitate la legturi scurte pentru conectarea aparatelor la sistemele de pozare fixe si
n nici un caz s nu treac dintr-un compartiment ntr-altul.

5.2.7.1.8. Pr|i ale sistemului de pozare, altele dect cablurile (de exemplu tuburi si jgheaburi din
materiale plastice), care nu satisfac prescrip|iile de ntrziere la propagarea flacrii trebuie, dac se
utilizeaz, s fie complet nchise n construc|ii corespunztoare din materiale incombustibile.

5.2.7.1.9. Pe fluxurile care con|in cabluri cu ntrziere la propagarea flacrii, care n mnunchi nu
satisfac condi|iile din standardul SR EN 50266, se prevd separri (transversale) rezistente la foc,
omologate pentru cel pu|in 20 minute pentru limitarea propagrii flcrii, dispuse la distan|a de cel
mult 25 m si la ramifica|iile din fluxurile principale.
Se admite s se renun|e la prevederea separrilor transversale men|ionate mai sus, dac se prevd alte
msuri mpotriva propagrii flacrii (de exemplu, acoperiri cu vopsele omologate care mresc
rezisten|a la foc).

5.2.7.1.10. n cazul pozrii n pmnt nu se impun condi|ii speciale privind caracteristicile de
propagare a flacrii sau rezisten|a la foc a cablurilor.

5.2.7.2. Etanyarea traversrilor traseelor electrice
5.2.7.2.1. Atunci cnd un sistem de pozare traverseaz elemente de construc|ie cum sunt plansee,
pere|i acoperi|i, plafoane, ziduri etc. golurile rmase dup trecerea traseului electric trebuie etansate
conform rezisten|ei la foc prevzut pentru elementul de construc|ie respectiv nainte de strpungere.

5.2.7.2.2. Sistemele de pozare cum sunt tuburile, canalele, jgheaburile sau sistemele de pozare
prefabricate, care strpung elemente de construc|ie avnd o anumit rezisten| la foc, trebuie etansate
conform rezisten|ei la foc a elementului respectiv.

5.2.7.2.3. Tuburile si jgheaburile din materiale cu ntrzierea la propagarea flcrii care au sec|iunea
interioar de cel mult 710 mm
2
nu necesit etansare interioar dac:
- tuburile si jgheaburile au grad de protec|ie IP33;
- extremit|ile tuburilor si jgheaburilor (deoparte si de alta a elementului de construc|ie
strpuns) au gradul de protec|ie IP33.

5.2.7.2.4. Trecerea conductoarelor si barelor electrice prin elemente de construc|ie din materiale
incombustibile, se execut n urmtoarele condi|ii:
a) n cazul conductoarelor neizolate libere trecerea se face folosind materiale electroizolante
de trecere executate din materiale incombustibile sau canale prefabricate de bare din
materiale incombustibile conform recomandrilor din SR EN 60439-2, ncastrate etans n
zid.
100 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


99
b) n cazul conductoarelor izolate libere, trecerea se face protejndu-se n tuburi de protec|ie
incombustibile pe por|iunea de trecere.
Capetele tuburilor se prevd cu tile din por|elan sau din alte materiale electroizolnate n ncperi uscate
sau umede cu intermiten| (categoriile AD
1
, AD
2
) si cu pipe ndreptat n jos cnd ies n ncperi umede
sau ude (categoriile AD
3
, AD
4
).
Tilele si pipele se monteaz astfel nct s ias complet din elementele de construc|ie. La trecerea ntre
interior si exterior sau ntre ncperi cu umidit|i, temperaturi sau agen|i corozivi diferi|i, tilele si
pipele se umplu cu mas izolant (mas izolant pentru cabluri, mastic etc.), n ncperea cu umiditatea
cea mai mare, cu temperatura cea mai ridicat sau cu mediul coroziv cel mai agresiv. Tuburile de
protec|ie se monteaz nclinat cu partea descendent spre ncperea cu condi|iile cele mai grele.
c) n cazul conductoarelor sau cablurilor electrice instalate n tuburi, nu este necesar o alt
protec|ie. Fac excep|ie traversrile prin rosturi de dilata|ie, caz n care conductoarele se
protejeaz n tuburi flexibile pe por|iunea de trecere. Dac trecerea se face ntre ncperi cu
medii diferite, tuburile de protec|ie se instaleaz nclinat spre ncperile cu condi|iile cele
mai grele.
Etansarea golurilor dintre tub si elementul de construc|ie se face cu etansare omologat .

5.2.7.2.5. Trecerea conductoarelor electrice prin elemente de construc|ie din materiale combustibile
trebuie s se fac n urmtoarele condi|ii:
a) n cazul conductoarelor neizolate libere, se aplic prevederile de la art. 5.2.7.2.4.a) si se
etanseaz golurile cu materiale incombustibile si electroizolante, cu dopuri din vat de
sticl, vat de sticl cu ipsos etc;
b) n cazul conductoarelor izolate instalate n tuburi care sunt omologate pentru pozarea pe
elemente combustibile se protejeaz pe por|iunea de trecere prin tuburi din materiale
incombustibile. Golurile dintre tuburi si tub si elementul de construc|ie se etanseaz cu
materiale incombustibile (de exemplu: vat de sticl, vat de sticl cu ipsos etc.) .

5.2.7.2.6. Se admit treceri prin elemente de construc|ie rezistente la foc sau rezistente la explozie, n
mod justificat tehnic, numai cu respectarea simultan a urmtoarelor condi|ii:
- pe por|iunea de trecere, conductoarele, tuburile etc. nu trebuie s aib materiale
combustibile, cu excep|ia izola|iei conductoarelor;
- spa|iile libere din jurul conductoarelor electrice, tuburilor etc. inclusiv n jurul celor pozate
n canale, galerii, estacade etc., s fie nchise pe por|iunea de trecere pe toat grosimea
elementului de construc|ie, cu materiale incombustibile (de exemplu beton, zidrie) care s
asigure rezisten|a la foc egal cu aceea a elementului de construc|ie respectiv;
- trecerea cu conductoare, tuburi etc. s se fac astfel nct s nu fie posibil dislocarea unor
por|iuni din elementul de construc|ie ca urmare a dilatrii elementelor de instala|ii electrice;
- etansarea s fie omologat .

5.2.7.2.7. n interiorul si exteriorul ghenelor si canalelor verticale si orizontale n care se gsesc
conductoare n tuburi, cabluri sau bare electrice, golurile din jurul acestora se etanseaz astfel nct s
asigure aceeasi rezisten| la foc, cel pu|in egal, cu cea a elementului de construc|ie strpuns.

5.2.7.2.8. Se interzice traversarea cosurilor si canalelor de fum cu cabluri si tuburi de protec|ie sau cu
alte elemente ale instala|iilor electrice.

5.2.7.2.9. n scopul asigurrii condi|iilor de evacuare n caz de incendiu, conform recomandrilor din
SR HD 60364-5-51, trebuie s se utilizeze pentru instala|iile electrice echipamente executate cu
materiale cu ntrziere la propagarea flacrii la cldirile neaglomerate cu evacuare dificil (BD
2
) si cu
materiale cu ntrziere la propagarea flcrii, cu emisie redus de fum si fr halogeni la cldirile
aglomerate cu evacuare usoar sau dificil (BD
3
, BD
4
).
n cazurile BD
3
si BD
4
pot s se aleag traseele cablurilor numai cu ntrziere la propagarea flcrii
astfel nct emisia care provine de la cablurile supuse la foc s nu incomodeze evacuarea .

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 101


100




5.2.8. Apropieri de alte trasee
5.2.8.1. Apropieri de trasee electrice
Circuitele din domeniul de tensiuni I si II nu trebuie instalate n acelasi sistem de pozare, n afar de
cazul n care se adopt una din urmtoarele metode:
- fiecare cablu este izolat pentru cea mai mare tensiune existent;
- fiecare conductor al unui cablu multiconductor este izolat pentru cea mai mare tensiune
existent n cablu;
- cablurile sunt izolate pentru tensiunea lor de sistem si instalate ntr-un compartiment
separat printr-un tub profilat sau jgheab;
- cablurile sunt pozate pe pat de cabluri cu separarea fizic ;
- se utilizeaz un tub sau un jgheab separat ;
- pentru circuitele TFJS si TFJP trebuie satisfcute prescrip|iile din cap.4.
n cazul apropierii de sistemul de paratrsnet se vor aplica suplimentar prevederile din SR EN 62305 .

5.2.8.3. Apropierea de trasee neelectrice

5.2.8.2.1. Sistemele de pozare nu trebuie amplasate n vecintatea traseelor care degaj cldur, fum
sau vapori care pot duna traseului electric, n afar de cazul n care sunt protejate prin ecrane sau
dispuse astfel nct s nu fie afectate de disiparea cldurii generate .

5.2.8.2.2. Atunci cnd un sistem de pozare se afl dedesubtul traseelor care pot produce condens (cum
sunt traseele de ap, abur sau gaze) trebuie luate msuri pentru protejarea traseului electric de efectele
duntoare ale condensului.
5.2.8.2.3. Atunci cnd sistemele de pozare sunt instalate n vecintatea traseelor neelectrice
ele trebuie dispuse astfel nct interven|iile previzibile la un traseu s nu provoace defec|iuni celorlalte
si reciproc. Aceasta se poate realiza prin:
- un spa|iu corespunztor ntre trasee, sau
- folosirea de ecrane mecanice sau termice .


5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber n exteriorul cldirilor
5.2.9.1. Montarea liber a conductoarelor electrice pe cldiri, la exterior, se admite numai n cazurile n
care pot fi ndeplinite simultan urmtoarele condi|ii:
- pere|ii exteriori ai cldirii sunt din materiale incombustibile;
- conductoarele electrice sunt instalate astfel nct atingerea lor s nu fie posibil dect cu
ajutorul unor mijloace speciale;
- distan|ele minime dintre conductoarele electrice libere si elementele de pe traseul lor sunt
cel pu|in egale cu acelea specificate pentru conductoarele izolate din tabelul 5.4
Se admite montarea conductoarelor electrice izolate pe pere|i combustibili cu respectarea condi|iilor de
la art. 3.0.3.7 si 3.0.3.8.

5.2.9.2. Conductoarele izolate folosite la exterior, trebuie s aib izola|ia corespunztoare mediului n
care se utilizeaz.

5.2.9.3. Conductoarele electrice se instaleaz liber la exterior pe pere|ii exteriori ai cldirilor, pe
suporturi de acoperis si pe stlpi conform recomandrilor din SR 234/2008.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductoarele electrice libere.



102 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


101
Tabelul 5.4
Distane minime dintre conductoarele electrice libere yi elementele de pe traseul lor
Elemente fa| de care se
msoar distan|a minim
Distan|e minime, [m]
Conductoare izolate
Pe vertical Pe orizontal
Sol 4,0 -
Acoperisuri circulabile,
terase, balcoane

3,0

1
Usi, ferestre 0,3 0,3
Elemente ale instala|iilor
si utilajelor cu manipulare
sau ntre|inere frecvent

1,2

1,0
Elemente ale instala|iilor
si utilajelor fr manipulare
sau ntre|inere frecvent

1,0

0,8


5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe izolatoare n interiorul cldirilor
5.2.10.1. Conductoare neizolate se utilizeaz montate pe izolatoare numai n ncperi din categoriile
BE1a sau BE1b din cldiri de produc|ie n urmtoarele cazuri:
- la linii de contact pentru masini de ridicat si de transportat;
- la magistrale de distribu|ie de JT;
- n medii corozive pentru izola|ia conductoarelor;

5.2.10.2. Conductoarele izolate se pot monta pe izolatoare n ncperi de categoria BE 1a sau BE 1b
din cldiri de produc|ie sau din construc|ii care fac parte din organizri de santier.

5.2.10.3. Se interzice montarea pe izolatoare a conductoarelor electrice active n ncperi de categoria
BE2, n podurile cldirilor si n construc|ii executate din materiale combustibile.

5.2.10.4. Conductoarele electrice se monteaz pe izolatoare n interior numai n locuri n care sunt
ndeplinite urmtoarele condi|ii:
- atingerea lor de ctre oameni, direct sau prin manevrarea unor scule, obiecte sau dispozitive
de lucru sau de ctre utilaje n miscare, s nu fie posibil, cu excep|ia conductoarelor
electrice folosite drept conductoare de protec|ie;
- nu exist pericol de deteriorare mecanic .

5.2.10.5. Conductoarele electrice se monteaz n cldiri pe izolatoare sau alte elemente speciale de
fixare sau sus|inere executate din materiale incombustibile.

5.2.10.6. Distan|ele maxime dintre punctele de sus|inere a conductoarelor electrice montate n cldiri
pe izolatoare se stabileste n func|ie de sec|iunea conductoarelor respectndu-se valorile specificate de
tabelul 5.5. cu excep|ia liniilor de contact.


Tabelul 5.5.
Distane maxime ntre punctele de susinere a conductoarelor libere
Tipul
conductoare lor
Distan|e maxime ntre punctele de sus|inere pe un
traseu rectiliniu la conductoare electrice montate n interior [m]
Sec|iunea conductoarelor [mm
2
]
1..2,5 4.25 35..70 95120
neizolate 0,4 0,6 0,8 1,1
izolate 0,5 0,8 1,1 1,5
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 103


102
5.2.10.7. Distan|ele minime dintre conductoarele electrice montate pe izolatoare n cldiri si suprafe|e
de circula|ie (de exemplu pardoselile ncperilor, platforme, pasarele etc.) se stabilesc n func|ie de
tipul conductorului, neizolat sau izolat, conform tabelului 5.6.
Se admite montarea conductoarelor electrice la distan|e mai mici dect cele specificate n tabelul 5.6.
cu condi|ia lurii de msuri prin care s se asigure inaccesibilitatea la aceste conductoare, astfel nct
s fie evitat pericolul atingerilor directe si pericolul de deteriorare mecanic (de ex. prin ngrdiri,
acoperiri etc.).

Tabelul 5.6.
Distane minime ntre conductoare yi suprafeele de circulaie
Tipul conductoarelor
Distan|a minim pn la suprafe|ele de circula|ie [m]
pe vertical pe orizontal
neizolate 3,5 2
izolate 2,5 1,5


5.2.10.8. Coborrile din distribu|iile cu conductoare neizolate spre masini electrice, aparate etc. trebuie
executate cu conductoare izolate. Sub nl|imea de 2,5 m de la pardoseal, conductoarele electrice
trebuie protejate mecanic si mpotriva atingerilor directe.

5.2.10.9. Ramifica|iile se fixeaz astfel nct s nu solicite la trac|iune conductoare electrice din traseul
principal.

5.2.11. Pozarea barelor electrice
5.2.11.1. La alegerea materialului barelor si montarea lor, trebuie respectate, pe lng prevederile din
acest normativ si recomandrile din STAS 7944.

5.2.11.2. Barele electrice se instaleaz, conform prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice
specifice referitoare la proiectarea si executarea instala|iilor de conexiuni si distribu|ie cu tensiuni pn
la 1000V c.a. n unit|ile energetice, precum si n cele referitoare la proiectarea sta|iilor de conexiuni si
transformare utiliznd conductoare neizolate rigide:
- n execu|ie deschis liber, numai n condi|iile prevzute la subcap. 5.2.10.
- n execu|ie nchis;
- n execu|ie capsulat
Gradul de protec|ie (IP) al sistemului de execu|ie se alege n func|ie de categoria si clasa de influen|e
externe n care se ncadreaz ncperea sau spa|iul n care acestea se instaleaz.

5.2.11.3. n ncperi de clasa BE2 fr praf combustibil, barele se instaleaz n cutii capsulate
executate din materiale incombustibile. Se admite instalarea deschis numai a barelor utilizatate drept
conductoare de protec|ie.

5.2.11.4. n execu|ia nchis, barele se instaleaz n canale, n ghene n pere|i sau cutii din materiale
incombustibile sau cu ntrziere la propagarea flcrii.
Se admite instalarea barelor neizolate la linii de contact si pentru utilaje speciale. n canale speciale sub
pardoseal numai n ncperi de clasa BA 5 pe por|iuni scurte.
Canalele sub pardoseal se amplaseaz n locuri n care nu este posibil ptrunderea materilelor cu
ac|iune distructiv asupra barelor (de ex. ap, ulei, pcur, materiale topite etc.).
Acoperirea canalelor pentru bare se execut cu plci din materiale incombustibile sau care nu propag
flacra .

5.2.11.5. Barele se monteaz pe izolatoare sau pe suporturi de izolatoare executate din materiale
incombustibile sau care nu propag flcra .

104 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


103
5.2.11.6. Distan|ele libere ntre bare sau pachete de bare trebuie stabilite conform recomandrilor din
STAS 7944.

5.2.11.7. Distan|a dintre izolatoarele supor|ilor barelor se determin pe baz de calcul mecanic,
respectndu-se recomandrile din STAS 7944 si din reglementrile tehnice referitoare la proiectarea
sta|iilor de conexiuni si transformare utiliznd conductoare neizolate rigide.

5.2.11.8. Elementele de dilatare se vor prevedea conform cu instruc|iunile date de productor.

5.2.11.9. Ramifica|iile de la bare spre receptoare, aparate de conectare etc., se execut cu bare,
conductoare izolate sau cabluri si se protejeaz mpotriva deteriorrilor mecanice.

5.2.11.10. Dispozitivele pentru separarea si protec|ia barelor trebuie instalate n cutii nchise sau
capsulate cu grad de protec|ie (IP) corespunztor categoriilor si claselor n care se ncadreaz
ncperea.

5.2.11.11. Pentru sisteme prefabricate se vor respecta prevederile din art. 5.2.1.4.

5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate n sisteme de tuburi, evi, sisteme de
jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaii electrice yi goluri ale elementelor de construcii.
5.2.12.1. Reguli generale

5.2.12.1.1. n instala|ii electrice pentru protec|ia conductoarelor si cablurilor electrice trebuie s se
utilizeze numai sisteme de tuburi, din materiale plastice sau metal, rigide sau flexibile, sisteme SJ/STP
din materiale plastice sau metal, speciale pentru instala|ii electrice.
Atunci cnd sunt necesare dimensiuni mai mari dect dimensiunea maxim a tubului de protec|ie
pentru instala|ii electrice se folosesc pentru protec|ie |evi de instala|ii.

5.2.12.1.2. Caracteristicile generale ale sistemelor de tuburi de protec|ie, a sistemelor de jgheaburi
(SJ), tuburi profilate (STP) si a modului de marcare si codificare sunt prevzute n subcap. 5.2.1.6.

5.2.12.1.3. n sisteme de tuburi, |evi, sisteme de jgheaburi si tuburi profilate SJ/STP, trebuie instalate
numai conductoare izolate si/sau cabluri.

5.2.12.1.4. Se interzice instalarea conductoarelor electrice n tuburi sau |evi pozate n pmnt.

5.2.12.1.5. Conductoarele electrice care apar|in aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorul de
protec|ie, trebuie instalate n acelasi element de protec|ie (tub, |eav SJ/STP, gol n elemente de
construc|ie).
Se admite instalarea separat a conductorului de protec|ie n cazurile si n condi|iile prevzute n
subcapitolul 5.5.

5.2.12.1.6. Se admite instalarea n acelasi element sau gol a conductoarelor electrice care apar|in mai
multor circuite numai dac sunt ndeplinite simultan urmtoarele condi|ii:
- toate conductoarele sunt izolate pentru cea mai mare tensiune de lucru;
- ntre sec|iunile conductoarelor este o diferen| de cel mult 3 trepte;
- fiecare circuit este protejat mpotriva supracuren|ilor;
- ntre circuite nu pot s apar influen|e electromagnetice.
Fac excep|ie si nu se instaleaz n acelasi element de protec|ie sau n golul cu conductoarele altor
circuite electrice, circuitele iluminatului de siguran| si conductoarele instala|iilor electrice pentru
alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.
Circuitele din domeniul tensiunilor I si II se instaleaz n acelasi sistem de pozare numai n condi|iile
prevzut de art. 5.2.8.1.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 105


104
5.2.12.1.7. Conductoarele electrice trebuie instalate n tuburi de protec|ie cu diametre alese
corespunztor tipului, sec|iunii si numrului de conductoare conform prevederilor din tabelul 5.7.,
unde :

c
s

- este aria transversal a conductorului (metal si izola|ie);

c
S

- este aria total a conductoarelor montate n tub (
c c
s n S = );

i
S

- este aria interioar minim pentru tubul de protec|ie;

i
D si
e
D

- diametrele (minime) interior si exterior pentru tubul de protec|ie.

Tabelul 5.7.
Alegerea diametrului interior al tubului de protec|ie pentru conductoare
FY, HO7V-U, HO7V-R si AFY
1)
Nr.
crt.
Conductor FY (HO7V-U, HO7V-R) si AFY Tub de protec|ie
Sec|iunea
unui
conductor
mm
Diametru
exterior
de/mm
Sec|iune
s
c
/ mm
2

Conductoa
re n tub
n
Sec|iune
S
c
=ns
c
3)
mm
2

Sec|iune
S
i

>3.S
c
5)
mm
2

Diametru
interior
Di
4)
mm
Diametru
exterior
De/mm
6)
informativ
1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

1,5 3,2 (3,3)
2)

8
2 16 48 7,8 (8,1) 12
3 24 72 9,6 (9,9) 12
4 32 96 11 (11,4) 16
5 40 120 12,3 (12,8) 16

2

2,5

3,9 (4)

11,94
2 23,9 71,7 9,6 (9,8) 12
3 35,8 107,4 11,7 (12) 16
4 47,7 143,1 13,5 (13,9) 20
5 59,7 179,1 15,1 (15,5) 20

3

4

4,4 (4,6)

15,2
2 30.4 91,2 10,8 (11.3) 16
3 45,6 136,8 13,2 (13,8) 16
4 60,8 182,4 15,2 (15,9) 20
5 76 228 17 (17,8) 25

4

6

5 (5,2)

19,62
2 39,2 117,6 12,2 (12,7) 16
3 58,9 176,7 15 (15,6) 20
4 78,5 235,5 17,3 (18) 25
5 98,1 294,3 19,4 (20,1) 25

5

10

6,4 (6,7)

32,15
2 64,3 192,9 15,7 (16,4) 20
3 96,4 289,2 19,2 (20,1) 25
4 128,6 385,8 22,2 (23,2) 32
5 160,8 482,4 24,8 (26) 32

6

16

7,8

47,76
2 95,5 286,5 19,1 25
3 143,3 430 23,4 32
4 191 573 27 32
5 238,8 716,4 30,2 46

7

25

9,7

73,86
2 147,7 443 23,7 32
3 221,6 664,8 29,1 40
4 295,4 886,2 33,6 40
5 369,3 1108 37,6 50

8

35

10,9

93,27
2 186,5 559,5 26,7 32
3 279,8 839,4 32,7 40
4 373,1 1119,3 37,8 50
5 466,4 1399,2 42,2 50

9

50

12,8

128,6
2 257,2 771,6 31,3 40
3 385,8 1157,4 38,4 50
4 514,4 1543,2 44,3 50
5 643 1929 49,6 63

10

70

14,6

167,33
2 334,7 1004 35,8 50
3 502 1506 43,8 50
4 669,3 2008 50,6 63
5 836,7 2510 56,5 63

11

95

17,1

229,54
2 459,1 1377,3 41,9 50
3 688,6 2065,8 51,3 63
4 918,2 2754,6 59,2 63
5 1147,7 3443 66,2 75
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


105

1. Caracteristicile conductoarelor FY, HO7V-U, HO7V-R
- conductor din cupru cu izola|ie din PVC;
- standard de produs dup SR HD 21.3S3;
- tensiune nominal V U U 750 / 450 /
0
= ;
- temperatura maxim admis pe conductor n condi|ii normale de func|ionare : 70
0
C;
- conductor din cupru masiv - clasa 1- cu sec|iuni de la 1,5 la 10 mm
2
; FY clasa1 este
echivalent cu HO7V- U;
- conductor din cupru multifilar (5 toroane) clasa 2- cu sectiuni de la 16 mm
2
la 400 mm
2
;
FY clasa 2 este echivalentul cu HO7V-R;
- izola|ia cu ntrziere la propagarea flcrii conform SR EN 60332 1 - 2.

Caracteristicile conductoarelor AFY .
- conductoare din aluminiu cu izolatie PVC cu sectiunea minim de 4 mm
2
;
- standard de produs STAS 6865-89
- tensiunea nominala V U U 750 / 450 /
0
= .
- temperatura maxim admis pe conductor 70
0
C.

2. Valorile din parantez sunt pentru conductoare FY clasa 2 si HO7V-R .
3. Alegerea diametrului interior Di (mm) al tubului de protec|ie se face n func|ie de sec|iunea
s
c
(mm
2
) a conductorului si numrul de conductoare din tub .
4. Mrimea diametrului interior Di (mm) al tubului de protec|ie din coloana 8 este valabil n
urmtoarele condi|ii:
-
i
S >3
c
S unde
i
S (mm
2
) este aria sec|iunii interioare transversale a tubului si
c
S (mm
2
)
este aria ocupat de conductoare;
- pe trasee cu lungime de maximum 15 m, cu cel mult 3 curbe ntre dou doze;
- pentru curbe executate cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al
tubului la montajul aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montajul ngropat;
- tragerea conductoarelor n tub se face folosind materiale pentru lubrifierea conductoarelor.

5. n cazul n care aria
c
s (mm
2
) difer de cea din coloana 4, diametrul interior Di (mm) al
tubului se recalculeaz cu formula
i
S >3
c
S .
n standardul pe pr|i SR EN 61386 pentru tuburi de protec|ie nu sunt tipizate diametrele interioare si
exterioare pentru tuburile folosite n instala|ii electrice, deoarece acestea depind de natura tubului si de
productor.
Sunt tipizate diametrele exterioare
e
D (mm), n standardul SR CEI 60423 astfel: 6, 8, 10, 12, 16, 20,
25, 32, 40, 50, 63, 75, dar nu sunt tipizate diametrele interioare.
6. n col. 9 diametru exterior
e
D (mm) este dat informativ, urmnd ca acesta s fie ales din
catalogul productorului n func|ie de diametrul interior Di (mm) din col 8.

5.2.12.1.8. La instalarea conductoarelor electrice n golurile prevzute n elemente de construc|ie, n
profile etc., dimensiunile golurilor se aleg prin asimilare cu sec|iunile tuburilor.

5.2.12.1.9. Tragerea conductoarelor electrice n tuburi trebuie executat dup montarea tuburilor sau
|evilor si dup uscarea tencuielii, dac acestea au fost montate n tencuial.

5.2.12.2. Pozarea tuburilor yi evilor de protecie
5.2.12.2.1. Tuburile si |evile de protec|ie din metal sau din material plastic, se monteaz aparent,
ngropat, nglobate n elemente de construc|ie din materiale incombustibile sau n golurile acestora
(vezi tabelul 5.8) .

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 107


106
Tabelul 5.8
Alegerea tuburilor de protecie pentru instalaii electrice
n funcie de modul de instalare (caracteristici minime)
Starea
Caracteristicile n acord cu SR EN 61386
Rezisten|a
la
compresiune
Rezisten|a la
impact
Rezisten|a la
temperatura
minim
Rezisten|a la
temperatura
maxim
Instalare n
exterior Instalare aparent 3 3 4 1
I
n
s
t
a
l
a
r
e

i
n

i
n
t
e
r
i
o
r

Instalare aparent 2 2 2 1
Instalare sub pardoseal 2 3 2 1
beton 3 3 2 1
I
n
g
r
o
p
a
t
goluri (cavit|i n perete)
2 2 2 1
n zidrie
goluri n cldire
goluri n plafon
Montare aerian 4 3 3 1
1 :Tuburile de protectie care sunt executate din materiale care propag flacra trebuie s fie de culoare
portocalie si sunt permise numai pentru instalare n beton
2: Productorul trebuie s men|ioneze compatibilitatea tuburilor de protec|ie n functie de influen|ele externe si
codul de clasificare (conform anexei 5.7).


5.2.12.2.2. Se admite montarea tuburilor si |evilor pe/sau n structura de rezisten| a construc|iilor
numai n condi|iile prevzute n reglementrile specifice referitoare la proiectarea antiseismic a
construc|iilor.

5.2.12.2.3. Tuburile si |evile montate aparent n ncperile din clasele de mediu AE4, AE5, AE6
trebuie dispuse astfel nct depunerile de praf, scame, fibre etc. pe tuburi si pe elemente lor de
sus|inere s fie minime si cur|irea lor de praf s fie posibil si usoar.

5.2.12.2.4. Se recomand ca n ncperile de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pere|i s
fi distan|ate la circa 0,3 m de plafon.

5.2.12.2.5. Trebuie evitat montarea tuburilor pe pardoseala combustibil a podurilor. Dac tuburile se
monteaz totusi pe pardoseala combustibil a podurilor, ele trebuie s fie metalice.

5.2.12.2.6. Tuburile si |evile montate nglobat ntr-un sli| n elementul de construc|ie trebuie acoperite
cu un strat de tencuial de min 1 cm.

5.2.12.2.7. Tuburile si |evile trebuie fixate pe elementele de construc|ie cu accesorii de montare prin
care s se realizeze o prindere sigur n timp

5.2.12.2.8. Distan|a dintre punctele de fixare pe por|iunile drepte ale traseului tuburilor si |evilor, se
stabileste pe baza datelor din tabelul 5.9.










108 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


107
Tabelul 5.9
Distane ntre punctele de fixare

Tipul tubului, |evii
Distana ntre punctele de fixare [m]
Montaj aparent
pe orizontal pe vertical
Tub din material plastic 0,6.0,8 0,70,9
Tub metalic 1,0.1,3 1,2.1,6
eav metalic sau din material
plastic
1,5.3,0 1,5..3,0

Limitele inferioare ale distan|elor corespund celui mai mic diametru, iar cele superioare celui mai mare
diametru ale tubului sau |evii.
Se prevd elemente de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor fa| de dozele de aparat,
dozele de tragere, echipamente si deriva|ii.

5.2.12.2.9. Tuburile instalate n cofraje n vederea nglobrii n beton trebuie fixate astfel nct n
timpul turnrii si vibrrii betonului s nu si modifice pozi|ia (de ex. se leag cu srm de armtur),
amplasate la distan|a minim egal cu diametrul cel mai mare a tubului;

5.2.12.2.10. Pe suprafa|a cosurilor de fum, a panourilor radiante sau pe alte suprafe|e similare (n
spatele sobelor, a corpurilor de nclzire etc.) se vor monta numai tuburi de protec|ie rezistente la
temperatura respectiv. Conductoarele electrice din aceste tuburi vor fi cu izola|ie rezistent la aceeasi
temperatur .

5.2.12.2.11. n ncperile din clasele AD3, AD4, AF2b, AF3 si AF4, tuburile si |evile metalice montate
aparent se instaleaz distan|at la minim 3 cm fa| de elementul de construc|ie.

5.2.12.2.12. Tuburile si |evile metalice se pot monta direct pe elementele de construc|ie din materialele
combustibile .

5.2.12.2.13. Tuburile din materiale plastice, cu ntrziere la propagarea flacrii, se vor monta pe
elemente din materiale combustibile, n condi|iile prevzute la art. 3.0.3.7.

5.2.12.3. Condiii pentru montarea accesoriilor pentru tuburi yi evi
5.2.12.3.1. mbinarea tuburilor si |evilor precum si racordarea lor la doze, aparate, echipamente sau
utilaje electrice se face cu accesorii corespunztoare tipului respectiv de tub sau |eav.
Acestea trebuie s asigure cel pu|in rezisten|a mecanic, izolarea electric, etansarea, rezisten|a la
coroziune, la cldur etc. ca si tuburile si |evile respective.

5.2.12.3.2. Accesoriile tuburilor si |evilor trebuie montate respectndu-se condi|iile impuse de ctre
productor pentru tuburile si |evile pentru care se folosesc,.

5.2.12.3.3. mbinrile ntre tuburi sau |evi si accesoriile de racordare la doze, la aparate, la
echipamente, trebuie executate astfel nct s corespund gradului de protec|ie impus de clasele de
influen|e externe din ncperea respectiv.

5.2.12.3.4. Se interzice mbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construc|ii.

5.2.12.3.5. Curbarea tuburilor se execut cu raza interioar egal cu minim de 5-6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egal cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la
montaj ngropat (trebuie s se respecte si prescrip|iile productorului).

5.2.12.3.6. Legturile sau deriva|iile la conductoarele montate n tuburi trebuie s se fac n doze sau
cutii de deriva|ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 109


108

5.2.12.3.7. Dozele de deriva|ie se instaleaz cu prioritate pe suprafe|ele verticale ale elementelor de
construc|ii.

5.2.12.3.8. Se admite montarea dozelor pe sau n pardoseal numai dac sunt omologate, pentru
aceasta.

5.2.12.3.9. Se admite folosirea ca doze de deriva|ie a pr|ilor fixe special prevzute n corpurile de
iluminat .

5.2.12.3.10. Dozele de tragere a conductoarelor electrice n tuburi se prevd pe trasee drepte la distan|a
de maxim 25 m si pe traseele cu cel mult 3 curbe la distan|a de cel mult 15 m.
n cazurile n care distan|ele dintre doze sunt mai mari, trebuie s se utilizeze tuburi cu diametre mai
mari cu o treapt fa| de cele necesare.

5.2.12.3.11. Dozele de deriva|ie instalate sub tencuial sau nglobate n beton trebuie montate n asa fel
nct capacul lor s se gseasc la nivelul suprafe|ei finite a elementului de construc|ie respectiv.

5.2.12.3.12. Dozele si accesoriile metalice de montaj trebuie protejate contra coroziunii n aceleasi
condi|ii ca si tuburile si |evile pentru care sunt folosite.

5.2.12.3.13. Izola|ia conductoarelor la capetele libere ale tuburilor si |evilor metalice care intr n
corpurile de iluminat sau n echipamentele electrice se protejeaz .

5.2.12.14. Distribuii n sisteme de jgheaburi (SJ) yi tuburi profilate (STP)
Alegerea si montarea sistemelor de jgheaburi (SJ) si tuburi profilate (STP) se face conform
prevederilor de la art. 5.2.1.6.2.

5.2.12.4.1. Sisteme SJ/STP si accesoriile lor (doze, piese de col|, piese de capt, piese de mbinare etc.)
pentru instala|iie electrice trebuie s fie executate din materiale incombustibile sau care nu propag
flacra conform recomandrilor din SR EN 50085-1.

5.2.12.4.2. Se admite pozarea n sisteme SJ/STP att a circuitelor de iluminat si de prize, ct si a
circuitelor de curen|i electrici slabi (radio, TV, telefonie, comand-control etc.), dac sunt montate n
goluri distincte si separate prin ecran.

5.2.12.4.3. Sec|iunea si numrul minim de conductoare ce se pozeaz n golul unui sistem SJ/STP se
stabilesc, fie pe baza datelor productorului, fie pe baza asimilrii sec|iunii golului, canalului sau
profilului cu sec|iunile tuburilor.

5.2.12.4.4. Sistemele SJ/STP din PVC se recomand s fie montate la distan|e de minim 3cm de
locurile din materiale combustibile a usilor si ferestrelor si de 10 cm de pardoseal.

5.2.12.4.5. Accesoriile sistemelor SJ/STP, inclusiv capacele dozelor, cu excep|ia elementelor de
adaptare pentru aparate, se monteaz dup tragerea sau pozarea conductoarelor electrice si verificarea
circuitelor.

5.2.13. Pozarea cablurilor electrice
5.2.13.1. La alegerea si pozarea cablurilor electrice trebuie s se |in seama de instruc|iunile
productorului, de prevederile specifice pentru cldiri din prezentul normativ si de normativul NTE
/007/08/00 pentru proiectarea si executarea re|elelor de cabluri electrice.

5.2.13.2. Clasificarea si simbolizarea cablurilor se face conform standardelor men|ionate n Anexa
5.33.
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


109

5.3.Instalaii electrice de putere
5.3.1. Generaliti

5.3.1.1. Alimentarea cu energie electric a fiecrui receptor electric de putere trebuie s se fac prin
circuit separat.
Se admite alimentarea mai multor receptoare electrice de putere de aceeasi natur si destina|ie (de ex.
motoare etc.) printr-un circuit prevzut cu protec|ie comun la scurtcircuit, dac puterea total instalat
a acestor receptoare nu depseste 15 kW.
5.3.1.2. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor
dispozitivelor de protec|ie se face conform condi|iilor de la subcap. 5.2 si respectiv de la subcap. 4.3,
|inndu-se seama de simultaneitatea sarcinilor n regim normal si la pornire (de exemplu n cazul
motoarelor).

5.3.1.3. n cazul consumatorilor racorda|i direct la re|eaua de joas tensiune a furnizorului, pornirea
motoarelor electrice:
a) se poate face direct, pentru:
- motoare monofazate (cu tensiunea de 230V) cu puteri pn la 4 kW inclusiv;
- motoare trifazate (cu tensiunea ntre faze de 400V) cu puteri pn la 5,5 kW inclusiv
b) se face cu aparate de pornire cu curent electric de pornire prestabilit (pentru motoare cu puteri
mai mari dect cele de la punctul a), la tensiunile respective.

5.3.1.4. La consumatorii alimenta|i din posturi de transformare proprii, puterea celui mai mare motor
care poate porni direct se determin prin calcul pe baza verificrii stabilit|ii termice si electrodinamice
a transformatoarelor de alimentare, dar nu se va depsi 20% din puterea transformatoarului din care
este alimentat si va fi racordat direct la tablou general.

5.3.1.5. La consumatorii alimenta|i din surse proprii de energie electric, puterea motoarelor care pot fi
pornite direct se determin pe baz de calcul, verificndu-se satisfacerea condi|iei de cdere de
tensiune admis.

5.3.1.6. Echipamentul electric ac|ionat cu motor electric trebuie s asigure protec|ia persoanelor
mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor directe si atingerilor indirecte conform prevederilor
din subcap. 4.1

5.3.1.7. SR EN 60204-1 recomand s fie luate msuri de protec|ie, pentru motoare, mpotriva
urmtoarelor efecte, n func|ie de condi|ile tehnologice :
- supracuren|i care rezult de la un scurtcircuit;
- suprasarcin;
- temperaturi anormale;
- pierderea sau micsorarea tensiunii de alimentare;
- depsirea vitezei de rota|ie normate a masinilor/elementelor masinii;
- defectele de punere la pmnt/curen|i reziduali;
- secven|a de faz incorect;
- supratensiuni de trsnet sau datorit manevrelor de comuta|ie.

5.3.1.7.1. Protecia motoarelor mpotriva supracurenilor.
Protec|ia mpotriva supracuren|ilor se face conform subcap. 4.3.

5.3.1.7.2. Protecia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale
Protec|ia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale trebuie s fie asigurat pentru fiecare motor a
crui putere nominal este mai mare de 0,5 kW.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 111


110
Excep|ii: pentru aplica|ii unde o ntrerupere automat a func|ionrii unui motor nu este admis (de
exemplu pompele pentru incendiu), mijloacele de detec|ie trebuie s emit un semnal de avertizare la
care operatorul poate rspunde.
Protec|ia motoarelor mpotriva nclzirilor anormale poate fi realizat prin:
- o protec|ie contra suprasarcinilor;
- o protec|ie contra temperaturilor excesive;
- o protec|ie prin limitarea curentului.
Punerea n func|iune automat a unui motor dup func|ionarea unei protec|ii contra nclzirii anormale
trebuie s fie mpiedicat, dac aceasta poate provoca o situa|ie periculoas sau o avarie a masinii sau a
lucrrilor n curs.

5.3.1.7.2.1. Protecia mpotriva suprasarcinilor
Protec|ia mpotriva suprasarcinilor trebuie s fie prevzut pe fiecare conductor activ cu excep|ia
conductorului neutru.
Pentru motoarele monofazate sau alimentate la tensiune continu, protec|ia se face cel pu|in pe
conductorul activ care nu este legat la pmnt.
Dac protec|ia contra suprasarcinilor este realizat cu ntrerupere, dispozitivul de comuta|ie trebuie s
ntrerup toate conductoarele active. ntreruperea conductorului neutru pentru protec|ia contra
suprasarcinilor nu este obligatorie.
Protec|ia motoarelor trifazate se realizeaz cu un dispozitiv dependent de curent, cu temporizare, care
monitorizeaz toate cele trei faze, reglat la cel mult valoarea curentului nominal al motorului. Acesta
va ac|iona n 2 ore sau mai pu|in la o valoare de 1,20 ori curentul reglat si nu va ac|iona ntr-un interval
de 2 ore la o valoare de 1,05 ori curentul reglat.

5.3.1.7.2.2. Protecia mpotriva depyirii temperaturii admisibile pentru izolaie
Protec|ia mpotriva temperaturilor excesive este recomandat n cazurile unde rcirea este defectuoas
(de exemplu n medii cu praf). n func|ie de tipul motorului, protec|ia mpotriva blocrii rotorului sau a
lipsei tensiunii pe una din faze nu este totodeauna asigurat de o protec|ie mpotriva temperaturilor
excesive este necesar s se prevad o protec|ie suplimentar.
Protec|ia se realizeaz cu controlul direct al temperaturii prin senzori de temperatur ncorpora|i n
nfsurarea motorului (de exemplu termistoare).

5.3.1.7.3. Protecia mpotriva ntreruperii sau scderii tensiunii de alimentare yi restabilirea ei
ulterioar.
Dac o ntrerupere a sursei de alimentare sau o scdere a tensiunii poate produce o condi|ie
periculoas, o deteriorare a masinii sau afectarea activit|ii n curs de desfsurare, trebuie s fie
prevzut o protec|ie cum ar fi deconectarea masinii cnd este atins un nivel predeterminat al tensiunii
(prin reglarea tensiunii minime).
Dac func|ionarea masinii permite o ntrerupere sau o scdere a tensiunii pe durata unei scurte
perioade de timp (perioada necesar func|ionrii automaticii de sistem de cca 3 sec), poate fi prevzut
o protec|ie cu temporizare mpotriva ntreruperii sau scderii tensiunii. Func|ionarea dispozitivului de
protec|ie la tensiune minim nu trebuie s compromit func|ionarea nici uneia dintre comenzile de
oprire a masinii.

5.3.1.7.4. Protecia mpotriva depyirii vitezei de rotaie normate
Protec|ia motoarelor la depsirea vitezei de rota|ie normate trebuie prevzut cu un limitator de vitez
de rota|ie. Protec|ia la depsirea vitezei de rota|ie normate trebuie s interzic o repornire automat.

5.3.1.7.5. Protecia mpotriva punerii la pmnt accidentale yi a curenilor reziduali
Suplimentar fa| de folosirea protec|iei mpotriva supracuren|ilor prin deconectarea automat, protec|ia
mpotriva punerii la pmnt accidentale si a curen|ilor reziduali trebuie prevzut pentru evitarea
deteriorrilor echipamentului produse de curen|ii de punere la pmnt accidentali mai mici dect
nivelul de detec|ie al protec|iei la spracurent.
Reglajul dispozitivelor de protec|ie trebuie fcut la cel mai jos nivel de operare a echipamentului.
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


111


5.3.1.7.6. Protecia la succesiunea fazelor
Dac o succesiune incorect a fazelor unei tensiuni de alimentare poate genera o situa|ie
periculoas sau o deteriorare a masinii, trebuie s se prevad o protec|ie la succesiunea fazelor. De
exemplu: un motor transferat de la o surs de alimentare la alta nesincron .

5.3.1.7.7. Protecia mpotriva supratensiunilor de trsnet sau a supratensiunilor de comutaie
Aceste protec|ii se realizeaz, de regul, n tabloul de distribu|ie conform subcap. 4.4.

5.3.2 Receptoare electrice
5.3.2.1. La alimentarea cu energie electric si montarea receptoarelor electrice trebuie s se respecte
prevederile din capitolele 4 si 5 si instruc|iunile productorului.
Suplimentar se vor respecta prevederile din cap.7 pentru receptoarele montate n spa|ii speciale

5.3.2.2. n cazul receptoarelor care n timpul func|ionrii pot produce perturba|ii electromagnetice n
re|eaua furnizorului de energie electric (de ex. regim deformant), trebuie luate msuri pentru limitarea
acestor perturba|ii conform normelor SR EN 50160.

5.3.2.3. Este admis racordarea prin prize a receptoarelor electrice cu putere nominal pn la 2 kW.
Receptorele cu puteri peste 2 kW se pot racorda prin prize dedicate ( numai pentru un singur receptor)
sau prin racorduri fixe. Pentru conectarea si deconectarea acestora receptoarele se prevd cu
dispozitive de ac|ionare pe circuitul fix de alimentare, dac receptorul nu este echipat cu ntreruptor de
ctre productor.

5.3.2.4. Alimentarea receptoarelor electrice din clasele 0, II si III de protec|ie mpotriva socurilor
electrice (definite conform SR EN 61140) se face din circuite fr conductor de protec|ie, iar a
receptoarelor din clasa I de protec|ie, din circuite cu conductor de protec|ie.

5.3.2.5. Distan|ele dintre receptoarele electrice fixe precum si distan|ele dintre acestea si elementele de
construc|ie, obiecte fixe din ncperi etc. trebuie alese astfel nct manevrarea, ntre|inerea, verificarea
si repararea acestora s se poat defsura n condi|ii corespunztoare, respectndu-se si prevederile din
Legea nr. 319/2006.

5.3.2.6. Protec|ia receptoarelor electrice mpotriva supracuren|ilor si protec|ia mpotriva socurilor
electrice trebuie asigurate n condi|iile prevzute n subcapitolele 4.3. si 4.1.


5.3.3. Tablouri de distribuie
5.3.3.1. Tabloul de distribu|ie de aparataj de joas tensiune conform defini|iei din SR EN 60439, este
combina|ia unuia sau mai multor aparate de comuta|ie de joas tensiune cu aparate de comand,
msurare si reglare, complet asamblate sub responsabilitatea productorului, avnd toate legturile
electrice si mecanice interioare si elementele lor constructive.

5.3.3.2. Tablourile de distribu|ie prefabricate se execut si verific conform recomandrilor din
standardul pe pr|i SR EN 60439 si a standardului SR EN 50274 .

5.3.3.3. Clasificarea tablourilor de distribuie conform SR EN 60439
Tablourile de distribu|ie sunt clasificate dup:
- aspect exterior;
- loc de instalare;
- condi|ii de instalare |innd cont de posibilitatea de amplasare;
- grad de protec|ie;
- tip carcas;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 113


112
- metod de montare, de exemplu parte fix sau parte mobil;
- msuri pentru protec|ia personalului;
- forma de separare intern;
- tipuri de legturi electrice ntre unit|i func|ionale.

5.3.3.3.1. Aspect exterior
a. ansamblu deschis: ansamblu care const dintr-un sasiu care sus|ine echipamentul electric,
pr|ile active ale echipamentului electric fiind accesibile;
b. ansamblu deschis protejat frontal: ansamblu deschis prevzut cu un panou frontal care
asigur un grad de protec|ie minim IP2X pentru aceast direc|ie. Pr|ile active sunt
accesibile din celelalte direc|ii;
c. ansamblu n carcas: ansamblu prevzut cu cte un panou pe fiecare fa|, mai pu|in,
eventual, pe suprafa|a de montare si care i asigur un grad de protec|ie cel pu|in IP2X;
d. ansamblu montat n dulap: ansamblu n carcas amplasat, n principiu, pe pardoseal
putnd fi compus din mai multe coloane;
e. ansamblu montat n dulapuri multiple: combina|ie de mai multe dulapuri fixate rigid ntre
ele;
f. ansamblu montat n pupitru: ansamblu n carcas care con|ine un pupitru de comand
orizontal, nclinat sau o combina|ie a acestora, echipat cu aparate de comand, msurare,
semnalizare etc.;
g. ansamblu montat n cofret: ansamblu n carcas prevzut pentru a fi montat, n principiu pe
un plan vertical;
h. ansamblu multimodular: combina|ie de mai multe cofrete fixate mecanic ntre ele montate
sau nu pe un cadru comun, legturile ntre dou cofrete alturate trecnd prin deschideri
speciale fcute pe fe|ele adiacente.

5.3.3.3.2. Loc de instalare
a. ansamblu pentru instalarea interioar: ansamblu destinat a fi utilizat n locuri n care
temperatura aerului ambiant nu depseste + 40
o
C, iar media sa, msurat pe o perioad de
24 h nu depseste + 35
o
C. Limita inferioar a temperaturii aerului ambiant este de -5
o
C;
b. ansamblu pentru instalarea exterioar: ansamblu destinat a fi utilizat n locuri n care
temperatura aerului ambiant nu depseste + 40
o
C, iar media sa, msurat pe o perioad de
24 h nu depseste + 35
o
C. Limita inferioar a temperaturii aerului ambiant este de 25
o
C.

5.3.3.3.3. Condiii de instalare innd seama de posibilitatea de amplasare
a. ansamblu fix: ansamblu destinat a fi fixat la locul su de montare, de exemplu pe
pardoseal sau pe un perete, si a fi utilizat pe acest amplasament
b. asamblu mobil: ansamblu prevzut a fi mutat cu usurin| dintr-un loc de montare n altul .

5.3.3.3.4. Grad de protecie
Gradul de protec|ie asigurat de orice ansamblu mpotriva atingerii pr|ilor active, a ptrunderii
corpurilor strine, solide si lichide. Acesta este indicat prin codul IP conform SR EN 60529.
Gradul de protec|ie al unui tablou n carcas trebuie s fie de cel pu|in IP2X, dup montarea conform
instruc|iunilor productorului.
Pentru tablourile destinate utilizrii n exterior care nu au o protec|ie suplimentar a doua cifr
caracteristic trebuie s fie minim 3 (exemplu: protec|ia suplimentar poate fi un acoperis protector sau
ceva similar).

5.3.3.3.5. Metod de montare
a. montaj fix;
b. montaj debrosabil.



114 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


113
5.3.3.3.6. Msuri pentru protecia personalului
a. protec|ia mpotriva atingerilor directe;
b. protec|ia mpotriva atingerilor indirecte;
c. descrcarea sarcinilor electrice (unde sunt echipamente care permit acumularea unei sarcini
electrice periculoase dup conectarea acestora);
d. culoare de lucru si de ntre|inere n interiorul ansamblurilor;
e. prescrip|ii referitoare la accesibilitatea personalului autorizat n timpul utilizrii.

5.3.3.3.7. Forma de separare intern
Separarea interiorului unui tablou prin bariere sau pere|i despr|itori se face pe urmtoarele criterii
principale:
a. nici o separare;
b. separarea barelor colectoare de unit|ile func|ionale;
c. separarea barelor colectoare de unit|ile func|ionale si separarea tuturor unit|ilor
func|ionale ntre ele. Separarea bornelor pentru conductoarele exterioare de unit|ile
func|ionale dar nu si separarea bornelor ntre ele;
d. separarea barelor colectoare de unit|ile func|ionale si separarea tuturor unit|ilor
func|ionale ntre ele, inclusiv a bornelor pentru conductoarele exterioare, care fac parte
integrant din unitatea func|ional.

5.3.3.3.8. Tipuri de legturi electrice ntre uniti funcionale
a. legrur fix, care este conectat sau deconectat cu ajutorul unei scule;
b. legtur deconectabil, care este conectat sau deconectat manual, fr ajutorul unei scule;
c. legtur debrosabil, care este conectat sau deconectat prin aducerea unit|ii func|ionale
n situa|ia de serviciu sau de separare.

5.3.3.4. La amplasarea tablourilor electrice este necesar s se |in seama de recomandrile din
reglementrile tehnice specifice referitoare la proiectarea si executarea instala|iilor de conexiuni si
distribu|ie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unit|ile energetice si anume:
a. condi|iile de influen|e externe;
b. s nu mpiedice circula|ia pe coridoare n special la cele utilizate pentru evacuare n caz de
incendiu;
c. s permit exploatarea, ntre|inerea si verificarea .

5.3.3.5. Tablourile de distribu|ie se vor executa n construc|ie deschis sau nchis (protejat) n func|ie
de condi|iile de influen|e externe si grad de protec|ie .

5.3.3.6. Tablourile de distribu|ie n execu|ie deschis se instaleaz n ncperi din clasa BA5.
Se admite instalarea lor si n ncperi din clasa AD1 dac acestea corespund si categoriilor BE1a si
BE1b, cu condi|ia ca pr|ile aflate sub tensiune s nu fie accesibile personalului obisnuit (neautorizat).

5.3.3.7. Se interzice amplasarea tablourilor de distribu|ie n poduri si n subsoluri de cabluri, cu
excep|ia cazurilor prevzute n normativul NTE 007/08/00.

5.3.3.8 Se recomand s nu se amplaseze tablouri de distribu|ie care con|in aparate de msurare, n
ncperi cu temperaturi sub 0
o
C si peste +40
o
C, sau n alte condi|ii dect n acelea permise de
productorul aparatelor respective. n cazul n care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus,
productorul tabloului trebuie s ia msuri pentru a asigura func|ionarea corect a aparatelor de
msurare (de exemplu, realizarea unei nclziri locale, ventila|ie natural sau for|at) sau utilizatorul
trebuie s asigure climatizarea ncperii.

5.3.3.9. Tablourile de distribu|ie trebuie amplasate la distan|a de cel pu|in 3 cm fa| de elementele din
materiale combustibile sau n condi|iile prevzute la art. 3.0.3.8.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 115


114
Fac excep|ie tablourile n carcas metalic cu grad de protec|ie IP54 care pot fi montate direct pe
elemente din materiale combustibile.

5.3.3.10. Trebuie evitat instalarea tablourilor de distribu|ie n ncperi din categoria BE2.
n cazurile n care se impune totusi o asfel de amplasare, trebuie luate msuri pentru prevenirea si
protec|ia mpotriva propagrii incendiilor, utilizndu-se tablouri de distribu|ie din materiale
incombustibile, cu gradul de protec|ie IP indicat n subcap. 4.2.

5.3.3.11. Tablourile de distribu|ie se prevd cu dispozitiv de sec|ionare, ntrerupere si comand
conform subcap. 5.3.4.

5.3.3.12. La cldirile cu sli aglomerate, tabloul de distribu|ie al acestora trebuie prevzut cu
posibilitatea de ntrerupere a alimentrii cu energie electric a instala|iilor electrice aferente (cu
excep|ia celor de siguran|).
ntreruperea alimentrii cu energie electric trebuie s se fac dintr-un loc n care nu are acces
publicul, marcat si usor accesibil pentru interven|ii n caz de incendiu.

5.3.3.13. Pentru depozite de materiale combustibile si depozite apreciate de beneficiar si comunicate
proiectantului ca avnd importan| deosebit sau care adpostesc valori importante, precum si n toate
cazurile cu risc de incendiu, fr personal permanent de exploatare, tabloul general de distribu|ie
trebuie prevzut cu posibilitatea de ntrerupere si din exteriorul cldirii respective. ntreruperea
alimentrii cu energie electric trebuie s se fac dintr-un loc marcat, protejat si accesibil pentru
interven|ii n caz de incendiu.

5.3.3.14. La confec|ionarea carcaselor tablourilor de distribu|ie trebuie s se foloseasc materiale
incombustibile sau nehigroscopice si cu ntrziere la propagarea flcrii.

5.3.3.15. La alegerea si instalarea tablourilor pentru receptoare de siguran| si a tabloului sta|iei
pompelor de incendiu se va |ine seama si de prevederile din subcap. 7.22.

5.3.3.16. Alegerea sec|iunii conductoarelor si barelor din interiorul unui tablou este responsabilitatea
productorului.
Alegerea acestor conductoare se face |innd sema, n afar de curentul admisibil indicat n schema
monofilar din proiect, de solicitrile mecanice la care tabloul este supus, de modul de pozare, de tipul
izola|iei si, dac este cazul, de tipul elementelor racordate .

5.3.3.17. Se recomand evitarea gruprii n acelasi tablou a aparatelor de tensiune alternativ mpreun
cu aparatele de tensiune continu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite ntre faz si pmnt. n
cazurile n care nu se pot respecta aceste condi|ii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi
tensiuni trebuie instalate separat si marcate distinct. Fac excep|ie aparatele care necesit pentru
func|ionarea lor, tensiuni de natur diferit sau tensiuni de valori diferite, pentru care nu se impune
respectarea condi|iilor de mai sus.

5.3.3.18. Se interzice instalarea n tablourile de distribu|ie a aparatelor cu dielectrici combustibili (de
exemplu ulei).

5.3.3.19. Distane minime de protecie pentru tablouri de distribuie cu bare neizolate montate
deasupra tabloului (conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice referitoare la proiectarea
si executarea instala|iilor de conexiuni si distribu|ie cu tensiuni pn la 1000V c.a. n unit|ile
energetice).

5.3.3.19.1. ntre pr|ile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou precum si ntre acestea si
elemente si pr|i metalice legate la pmnt, trebuie prevzut o distan| de conturnare de minimum 30
mm si o distan| de izolare n aer de 15 mm.
116 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


115

5.3.3.19.2. Distan|a liber ntre bare n tablouri se stabileste conform STAS 7944.

5.3.3.19.3. Distan|a de izolare n aer ntre pr|ile neizolate aflate sub tensiune ale tabloului trebuie s
fie de cel pu|in:
- 50 mm, pn la elementele de construc|ie (usi pline, pere|i etc.);
- 100 mm, pn la ngrdiri sau usi din plas metalic.
- 200 mm pn la bariere de protectie.
Pere|ii si ngrdirile de protec|ie si usile pline sau din plas se execut cu nl|imea de minimum 1,7 m,
iar barierele cu nl|imea de minimum 1,2 m.

5.3.3.20. Distan|ele de izolare n aer, de conturnare si de protec|ie mpotriva socurilor electrice n cazul
tablourilor de distribu|ie prefabricate, se stabilesc conform prevederilor din standardul pe pr|i SR EN
60439.

5.3.3.21. Tablourile de distribu|ie se instaleaz astfel nct nl|imea laturii de sus a tablourilor fa| de
pardosela finit s nu depseasc 2,3 m.
Fac excep|ie tablourile din locuin|e pentru care se admite o nl|ime de cel mult 2,5 m.

5.3.3.22. La tablourile capsulate, nl|imea laturii de jos a tabloului fa| de pardoseala finit se
stabileste avndu-se n vedere posibilitatea de realizare a razei de curbur admis pentru cablul cu cel
mai mare diametru care se racordez la tablou.

5.3.3.23. Aparatele de msurare ale tablourilor cu nregistrare sau citire direct se amplaseaz pe usa
acestora |inndu-se seama de recomandrile din reglementrile tehnice referitoare la proiectarea
sta|iilor de conexiuni si transformare privind reprezentarea si marcarea instala|iilor electrice.

5.3.3.24. Coridorul de acces din fa|a sau din spatele unui tablou, se prevede cu o l|ime de cel pu|in 0,8
m msurat ntre punctele cele mai proeminente ale tabloului si elementele neelectrice de pe traseul
coridorului (pere|i, balustrade de protec|ie etc.).
Se admit ngustri locale de la 0,8 m la 0,6 m, cu condi|ia ca usa tabloului s se poat deschide
complet.

5.3.3.25. Coridorul de acces ntre dou tablouri de distribu|ie si coridorul dintre tablou si pr|i metalice
proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui alt echipament sau receptor electric, trebuie s aib o
l|ime de cel pu|in 1 m.

5.3.3.26. n ncperi de clasa BA5 ntre elementele sub tensiune neizolate si protejate mpotriva
atingerilor directe ale tablourilor asezate pe ambele pr|i ale unui coridor de acces si alte elemente si
utilaje electrice, trebuie asigurat o distan| de cel pu|in 1,4 m.

5.3.3.27. n ncperi de clasa BA5 ntre elementele sub tensiune neizolate din spatele unui tablou de
distribu|ie si elementele neelectrice de pe peretele opus, trebuie asigurat o distan| de cel pu|in 1 m.

5.3.3.28. ntre pardoseala finit a coridorului din fa|a sau din spatele tabloului de distribu|ie, plafonul
ncperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curen|ilor de lucru, se prevede o
distan| liber pe vertical de cel pu|in 1,9 m. Distan|a dintre aceste elemente si elementele care fac
parte din circuitele curen|ilor de lucru, care n exploatare se gsesc sub tensiune si nu sunt protejate
mpotriva atingerilor, trebuie s fie de cel pu|in 2,5 m. Aceste elemente se protejeaz mpotriva
atingerilor directe si trebuie sa fie de cel pu|in de 2,5 m de la pardoseal.

5.3.3.29. La coridoarele de acces ale tablourilor de distribu|ie, formate din mai multe panouri cu o
lungime total mai mare de 10 m, se prevede accesul pe la ambele capete.
n cazul coridoarelor cu o l|ime mai mare de 3 m, prevederea a dou ci de acces nu este obligatorie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 117


116

5.3.3.30. Tablourile cu acces prin spate si care nu sunt instalate n ncperi de clasa BA5 se prevd cu
ngrdiri de protec|ie pe partea lateral a tablourilor. ngrdirile de protec|ie se execut din panouri
pline din materiale incombustibile sau din rame cu plas cu ochiuri de cel mult 20x20 mm, amplasate
astfel nct s nu fie posibil atingerea pr|ilor sub tensiune.

5.3.3.31. Aparatele de protec|ie, de comand, de separare, de conectare etc, ct si circuitele de intrare
si de iesire din tablourile de distribu|ie, se eticheteaz clar si vizibil astfel nct s fie usor de
identificat pentru manevre, repara|ii si verificri. Pe etichetele siguran|elor fizibile se men|ioneaz si
curen|ii nominali ale acestora.

5.3.3.32. Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate n caz de incendiu, calamitate natural etc.,
se marcheaz distinct, vizibil si clar astfel nct s poat fi identificate rapid la necesitate.

5.3.3.33. Tablourile de distribu|ie trebuie montate vertical si fixate sigur pentru a corespunde cerin|elor
Legii nr. 10/1995 privind rezisten|a si stabilitatea att static ct si dinamic (la vibra|ii).

5.3.3.34. Tablourile destinate instalrii n locuri accesibile persoanelor obisnuite n timpul utilizriilor
trebuie s respecte si recomandrile din standardul SR EN 60439-3+A1 + A2 si anume :
- tablourile de distribu|ie, conform standardului SR EN 60439-3+A1+A2 sunt destinate utilizrii la
tensiune alternativ, la o tensiune nominal faz/pmnt care s nu depseasc 300 V;
- circuitele de iesire cuprind dispozitivele de protec|ie la scurtcircuit, fiecare avnd un curent
nominal care s nu depseasc 125 A cu un curent total la intrare care s nu depseasc 250 A:
a) gradul de protec|ie al tabloului n carcas trebuie s fie de cel pu|in IP2X, dup montare
conform instruc|iunilor productorului;
b) tablourile cu protec|ie prin izolare total (clasa II), trebuie s asigure cel pu|in gradul de
protec|ie IP3X;
c) carcasa trebuie s |in la impact 0,75 J;
d) fuzibilele pentru circuitele de iesire trebuie s fie conform prescrip|iilor din standardul SR
EN 60269;
e) pr|ile debrosabile nu sunt permise n tablouri destinate a fi instalate n locuri n care
persoane obisnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizrii acestora.

5.3.3.35. Tablourile destinate utilizrii pe santier trebuie s respecte si recomandrile din standardul
SR EN 60439-4- (Prescrip|ii particulare pentru ansambluri utilizate pe santiere) si anume:
a) curentul nominal al tabloului trebuie respectat de ctre productor ca fiind curentul nominal
al circuitului de alimentare;
b) toate conexiunile cablurilor externe trebuie s fie demontabile sau s se fac prin
intermediul prizelor de curent;
c) prizele trebuie s fie conform standardelor corespunztoare si trebuie s aib un curent
nominal de cel pu|in 16A;
d) rezisten|a mecanic a carcasei la impact trebuie s fie mai mare sau egal cu 6 J;
e) gradul de protec|ie al tuturor pr|ilor tabloului trebuie s fie cel pu|in IP44;
f) soclurile prizelor de curent neprotejate de carcasa tabloului trebuie s asigure un grad de
protec|ie de cel pu|in IP44, indiferent dac fisa este introdus n priz sau nu;
g) pr|i accesibile ale tabloului sunt:
- numai soclurile prizelor de curent, manetele opera|ionale si butoanele de comand care
pot fi accesibile fr utilizarea unei chei sau a unei scule;
- si organul de comand al ntreruptorului principal ce trebuie s poat fi ac|ionat cu
usurin|;
h) tabloul trebuie prevzut cu urechi de ridicare si manete de manipulare;
i) atunci cnd se utilizeaz socluri de prize de curent si fise, este necesar ca un conductor de
protec|ie corespunztor s fie conectat ntre bornele principale de legare la pmnt ale
tabloului si bornele de legare la pmnt ale soclurilor prizelor;
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


117
j) sec|iunea fiecrui conductor de protec|ie situat n interiorul tabloului nu trebuie s fie mai
mic de 2,5 mm
2
din cupru;
k) prizele care au curen|i sau tensiuni nominale diferite nu trebuie s fie interschimbabile
pentru a se evita erorile de conectare (a se vedea SR EN 60309-1 si SR EN 60309-2).

5.3.4. Dispozitive de protecie, separare (secionare), ntrerupere yi comand
5.3.4.0. Prescripii comune

5.3.4.0.1 Prescrip|iile din prezentul subcapitol sunt conform cu recomandrile din standardele SR EN
61140/A1, SR CEI 60364-5-53 si SR HD 384.5.537S2.

5.3.4.0.2 Contactele mobile ale tuturor polilor aparatelor multipolare trebuie cuplate mecanic n asa fel
nct se deschid si se nchid mpreun, cu excep|ia acelor contacte destinate numai pentru neutru (N)
care pot s se nchid nainte si s se deschid dup celelalte contacte.

5.3.4.0.3. n circuitele monofazate se prevd dispozitive bipolare (2P sau 1P+N).
n circuitele monofazate din locuin|e (cu personal obisnuit) se prevd ntreruptoare bipolare cu
protec|ie la suprasarcin si scurtcircuit cel pu|in pe conductorul de faz (1P+N).

5.3.4.0.4. Dispozitivele care asigur mai multe func|iuni trebuie s satisfac toate prescrip|iile
corespunztor pentru fiecare din aceste func|iuni.

5.3.4.0.5. Dispozitivele de protec|ie trebuie s func|ioneze la valori de curent, tensiune si timp adaptate
caracteristicilor circuitelor si pericolelor posibile.


5.3.4.1. Dispozitive de protecie mpotriva atingerii indirecte prin ntreruperea automat a
alimentrii
5.3.4.1.1. Dispozitive de protecie la supracurent
Se aleg si se monteaz conform condi|iilor specificate n subcap.4.3 si subcap. 5.3.4.3.

5.3.4.1.2. Dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual
5.3.4.1.2.1. Condi|ii generale de instalare
a) dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual n re|elele de tensiune continu
trebuie s fie destinate n mod special pentru detectarea curen|ilor reziduali n curent
continuu si pentru ntreruperea curen|ilor din circuit n condi|ii normale si n situa|ii de
defect
b) un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual trebuie s fie instalat astfel nct s
asigure ntreruperea tuturor conductoarelor active ale circuitului protejat.
c) nici un conductor de protec|ie nu trebuie s treac prin circuitul magnetic al dispozitivului
de protec|ie la curent diferen|ial rezidual.
n cazul cablurilor unde conductorul de protec|ie este cuprins n mantaua comun mpreun cu
conductoarele de faz, dac torul dispozitivului diferen|ial rezidual se monteaz pe cablu, conductorul
de protec|ie se trece din nou n sens invers prin tor.
Dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual trebuie alese si circuitele electrice mpr|ite
astfel nct curentul de scurgere la pmnt, susceptibil s apar n timpul func|ionrii normale a
sarcinii (sarcinilor) s nu produc ntreruperea inutil a dispozitivului.

5.3.4.1.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protecie la curent diferenial rezidual conform reelei de
alimentare .
5.3.4.1.2.2.1. Dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual pot sau nu pot s aib o surs
auxiliar, lund n considerare prescrip|iile de la 5.3.4.1.2.2.2.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 119


118
5.3.4.1.2.2.2. Utilizarea dispozitivelor de protec|ie la curent diferen|ial rezidual cu o surs auxiliar,
care nu se deschide automat n cazul defectrii sursei auxiliare, este permis numai dac una din
urmtoarele dou condi|ii este ndeplinit:
- protec|ia mpotriva contactului indirect este asigurat chiar si n cazul defectrii sursei
auxiliare
- dispozitivele sunt instalate n instala|ii exploatate, ncercate si verificate de ctre persoane
instruite (BA4) sau persoane calificate (BA5)

5.3.4.1.2.3. Reeaua TN
n re|elele TN-S dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial (DDR) rezidual pot fi utilizate ca
msur de protec|ie suplimentar .
n circuitele electrice din locuin|e utilizarea DDR-urilor este msur tehnic principal de protec|ie
(conform HG nr. 1146/2006) .
Dac pentru un anumit echipament sau pentru anumite pr|i ale instala|iei, una sau mai multe dintre
condi|iile men|ionate la 4.1.3.1. nu pot fi satisfcute, acele pr|i pot fi protejate printr-un dispozitiv de
protec|ie la curent diferen|ial rezidual.
De exemplu: circuitele cu impedan|a buclei de defect foarte mare, astfel nct dispozitivul de protec|ie
la scurtcircuit nu ac|ioneaz .
Dispozitivele de curent diferen|ial rezidual se pot monta pe circuitele fr conductor de
protec|ie ) (PE ca o msur tehnic de protec|ie la defect (mpotriva atingerii indirecte) cu condi|ia de a
fi de cel mult 30 mA.

5.3.4.1.2.4. Reea TT
n re|elele TT dispozitivele de protec|ie la curent diferen|ial rezidual pot fi utilizate ca msur de
protec|ie suplimentar .
Dac o instala|ie este protejat printr-un singur dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual,
acesta trebuie amplasat la originea instala|iei (racordul de alimentare)

5.3.4.1.2.5. Reea IT
Acolo unde protec|ia este prevzut cu un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual si nu
este prevzut deconectarea ca urmare a primului defect, curentul diferen|ial trebuie s fie cel pu|in
egal cu valoarea dublului curentului care circul de la primul defect la pmnt .

5.3.4.1.3. Dispozitive pentru controlul izolaiei
Dispozitivul pentu controlul izola|iei monitorizeaz continuitatea izola|iei unei instala|ii electrice.
Acesta este destinat s semnalizeze o diminuare a nivelului de izola|ie al instala|iei n scopul de a
permite gsirea cauzei acestei diminuri, nainte de apari|ia unui al doilea defect. n acest mod se
previne ntreruperea alimentrii.
Dispozitivele pentru controlul izola|iei trebuie astfel concepute sau montate nct s fie posibil
modificarea setrii numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.

5.3.4.2. Dispozitive de protecie mpotriva efectelor termice
Prescrip|iile de protec|ie mpotriva efectelor termice sunt prevzute n subcap. 4.2.

5.3.4.3. Dispozitive de protecie mpotriva supracurenilor
Alegerea dispozitivelor de protec|ie, mpotriva supracuren|ilor (suprasarcin si scurtcircuit) se face
conform subcap 4.3., recomandrilor din standardul pe pr|i SR EN 60269 pentru siguran|e si
recomandrilor din standardele pe pr|i SR EN 60896 si SR EN 60947 pentru ntreruptoare.

5.3.4.3.1. Prescripii generale de montaj yi utilizare

5.3.4.3.1.1. Dispozitivele trebuie montate si utilizate conform indica|iilor productorului.

120 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


119
5.3.4.3.1.2. La montarea siguran|elor cu filet, conductorul de faz se leag la contacul central al
soclului.

5.3.4.3.1.3. Siguran|ele fuzibile ale cror elemente de nlocuire sunt susceptibile a fi nlocuite sau
conectate de ctre alte persoane dect cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie s fie conform
recomandrilor din standardul SR EN 60269-3.
Siguran|ele fuzibile sau ansamblurile de elemente de nlocuire susceptibile de a fi conectate sau
nlocuite de ctre alte persoane dect cele instruite (BA4) sau calificate (BA5), trebuie montate n asa
fel nct s se asigure c elementele de nlocuire (de exemplu, port-fuzibilele) pot fi nlocuite sau
conectate fr riscul unui contact neinten|ionat cu pr|ile active.

5.3.4.3.1.4. Acolo unde ntreruptoarele pot fi manevrate de ctre alte persoane dect cele instruite
(BA4) sau calificate (BA5), ele trebuie s fie de un model sau montate n asa fel nct s nu fie posibil
modificarea reglrii releelor de supracurent, fr ac|ionare voluntar, prin utilizarea unei chei sau scule
si men|innd o indica|ie vizibil a reglrii sau calibrrii.

5.3.4.3.2. Alegerea dispozitivelor de protecie mpotriva supracurenilor n funcie de sistemele
de pozare .
Curentul nominal (sau curentul de reglaj) al dispozitivului de protec|ie trebuie ales n conformitate cu
subcap. 4.3.
n cazul sarcinilor ciclice, valorile
n
I si
2
I trebuie alese la valorile de baz
c
I si
z
I (sau
'
z
I ) pentru
sarcin constant echivalent termic unde:

c
I este curentul de calcul pentru care s-a proiectat circuitul n regim continuu de
func|ionare. Curentul de calcul corespunde celei mai mari puteri electrice pe care o suport circuitul n
regim normal.

z
I (sau
'
z
I ) este curentul admisibil al instala|iei de conectare

n
I este curentul nominal al dispozitivului de protec|ie

2
I este curentul care asigur func|ionarea efectiv a dispozitivului de protec|ie

5.3.4.4. Dispozitive de protecie mpotriva perturbaiilor electromagnetice.
Alegerea dispozitivelor de protec|ie mpotriva perturba|iilor electromagnetice se face conform subcap.
4.4.


5.3.4.5. Dispozitive de separare (secionare), ntrerupere yi comand
5.3.4.5.0. Generaliti

5.3.4.5.0.l Msurile de separare (sec|ionare), ntrerupere si comand neautomat, local sau de la
distan| sunt utilizate n scopul prevenirii sau evitarea pericolelor de accidentare a persoanelor sau
deteriorarea (distrugerea) echipamentelor din instala|iile electrice.

5.3.4.5.0.2 Dispozitivele de separare trebuie s poat permite deconectarea instala|iei electrice, a
circuitelor si a aparatelor individuale pentru a se permite ntre|inerea, verificarea, detectarea defectelor
si efectuarea repara|iilor.

5.3.4.5.0.3 Dispozitivele de ntrerupere de urgen| (inclusiv oprirea de urgen|), trebuie instalate, dac
este necesar n caz de pericol, astfel ca tensiunea s fie ntrerupt imediat printr-o menevr rapid si
usor recunoscut.

5.3.4.5.0.4 Dispozitivele de comand func|ional trebuie prevzute pentru fiecare element al
circuitului, care poate s fie comandat independent de celelalte pr|i ale instala|iei electrice.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 121


120
5.3.4.5.1. Dispozitive de separare (secionare)
5.3.4.5.1.1. Dispozitivele de separare (sec|ionare) din tablourile de distribu|ie trebuie s separe n mod
efectiv toate conductoarele active de alimentare de circuitul considerat, inclusiv conductorul neutru
(N).
Pot fi luate msuri pentru separarea (sec|ionarea) unui ansamblu de circuite prin acelasi dispozitiv,
dac condi|iile de serviciu permit aceasta.

5.3.4.5.1.2. n re|elele TN-C, conductorul (PEN) nu trebuie ntrerupt, iar n re|elele TN-S, conductorul
de protec|ie (PE) nu trebuie ntrerupt.
n toate re|elele conductoarele de protec|ie nu trebuie s fie ntrerupte.

5.3.4.5.1.3 Dispozitivele de separare (sec|ionare) trebuie s corespund urmtoarelor condi|ii:
a) s suporte n stare nou, curat si n condi|ii uscate, n pozi|ia deschis, ntre bornele fiecrui
pol, tensiunea de impuls la valoarea indicat n tabelul 5.10 n func|ie de tensiunea
nominal a instala|iei.
b) s aib un curent de scurgere transversal pe poli n pozi|ia deschis care nu depseste:
- 0,5 mA pe pol, n stare nou, curat si n condi|ii uscate si
- 6 mA pe pol la sfrsitul duratei de via| conven|ional, determinat prin standardele
corespunztoare (atunci cnd se aplic ntre bornele fiecrui pol o tensiune de ncercare
egal cu 110% din tensiunea nominal ntre faz si neutrul instala|iei). n cazul
ncercrii n tensiune continu valoarea tensiunii trebuie s fie egal cu valoarea
efectiv a tensiunii alternative de ncercare.


Tabelul 5.10
Tensiunea de inere la impuls n funcie de tensiunea nominal
Tensiunea nominal a instala|iei

Tensiunea de |inere la impuls (kV)
pentru dispozitivele de sec|ionare
Re|ea trifazat (V) Re|ea monofazat
cu punct median
(V)
Supratensiune de
categoria III
Supratensiune
de
categoria IV
230/400
277/480
400/690
1.000
120 240 3
5
8
10
5
8
10
15
1 Din punct de vedere al supratensiunilor de trsnet nu se face nici o distinc|ie,
ntre re|elele legate la pmnt si cele care nu sunt legate la pmnt
2 Tensiunile de |inere la impuls se refer la o altitudine de pn la 2000 m.


5.3.4.5.1.4. Distan|a deschiderii ntre contactele dispozitivului n pozi|ia deschis trebuie s fie vizibil
sau n mod clar si sigur indicat prin marcarea "nchis" sau "Deschis".
Marcarea poate fi realizat prin utilizarea simbolurilor "0" si "I" care s indice pozi|ia "Deschis"
respectiv "nchis", acolo unde utilizarea acestor simboluri este permis prin standardele de echipament
corespunztoare.

5.3.4.5.1.5. Dispozitivele cu semiconductoare nu trebuie utilizate ca dispozitive de sec|ionare.

5.3.4.5.1.6. Dispozitivele de sec|ionare trebuie concepute si/sau instalate astfel nct s previn
nchiderea neinten|ionat provocat, de exemplu prin socuri si vibra|ii sau adoptarea de alte msuri,
dup cum urmeaz: ncuietori cu lact, amplasare n locuri ncuiate cu cheie sau sub carcase si panouri
de avertizare.
Legarea n scurtcircuit si la pmnt pot fi utilizate ca msuri suplimentare.

122 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


121
5.3.4.5.1.7. Trebuie prevzute msuri pentru protejarea dispozitivelor de sec|ionare fr rupere n
sarcin, mpotriva deschiderii accidentale sau nepermise.
Aceasta poate fi realizat prin amplasarea dispozitivului ntr-un spa|iu sau carcas care poate fi
ncuiat. Ca alternativ, dispozitivul fr sarcin poate fi interblocat cu un ntreruptor de sarcin.

5.3.4.5.1.8. Mijloacele de separare (sec|ionare) trebuie prevzute s deconecteze to|i polii de
alimentare corespunztori .
Sec|ionarea poate fi realizat, de exemplu, cu ajutorul:
- separatoarelor, ntreruptoarelor - separatoare multipolare sau unipolare;
- ntreruptoarelor garantate prin norme pentru separare (sec|ionare);
- prizelor si fiselor;
- siguran|elor fuzibile n distribu|iile n care nu exist conductor neutru sau acesta nu trebuie
ntrerupt (de exemplu: alimentarea motoarelor trifazate, n re|ele TNC);
- bornelor special concepute care mpiedic deplasarea conductorului.

5.3.4.5.1.9. Toate dispozitivele utilizate pentru sec|ionare trebuie s fie n mod clar identificate, de
exemplu, prin marcarea circuitului pe care-l separ.

5.3.4.5.1.10. Aptitudinea de separare a ntreruptoarelor automate, este indicat prin simbolul
marcat pe aparat, (din SR EN 60898 si SR EN 60947).
Pentru ntreruptoarele automate, altele dect cele ac|ionate prin buton de comand, pozi|ia deschis
trebuie s fie indicat prin simbolul 0 (un cerc) si pozi|ia nchis prin simbolul I (o linie scurt
vertical).
Pentru ntreruptoarele automate ac|ionate cu ajutorul a dou butoane, butonul de comand prevzut
numai pentru comanda de deschidere trebuie s fie rosu si/ sau marcat cu simbolul 0.

5.3.4.5.2. Dispozitive de ntrerupere de urgen (inclusiv oprirea de urgen)
5.3.4.5.2.1.Dispozitivele de ntrerupere de urgen| trebuie s poat ntrerupe curentul de plin sarcin a
pr|ii respective din instala|ie .

5.3.4.5.2.2. Mijloacele pentru ntreruperea de urgen| pot fi compuse:
- dintr-un dispozitiv de ntrerupere capabil s ntrerup n mod direct alimentarea respectiv;
- dintr-o combina|ie de echipamente puse n func|iune printr-o singur ac|ionare pentru
ntreruperea alimentrii respective.
Prizele si fisele nu trebuie prevzute pentru a fi utilizate ca mijloace de ntrerupere de urgen|.
Pentru oprirea de urgen| men|inerea alimentrii poate fi necesar, de exemplu, pentru frnarea pr|ilor
aflate n miscare.

5.3.4.5.2.3 ntreruperea de urgen| poate fi realizat, de exemplu, cu ajutorul:
- ntreruptoarelor din circuitul principal;
- butoane de comand si aparate similare din circuitele de comand (auxiliare)

5.3.4.5.2.4 Dispozitivele de ntrerupere cu ac|ionare manual pot fi alese pentru ntreruperea direct a
circuitului principal acolo unde acesta se poate efectua.
ntreruptoarele automate, contactoarele etc. se deschid de la distan| prin butonul (comutatorul) care
ac|ioneaz n circuitul de declansare al bobinei.

5.3.4.5.2.5 Mijloacele de comand (butoane de comand, comutatoare etc.) ale dispozitivelor de
ntrerupere de urgen| trebuie s fie identificate n mod clar, de preferin| prin culoarea rosie care s
contrasteze cu fondul.

5.3.4.5.2.6 Mijloacele de comand trebuie s fie usor accesibile n locurile unde poate s apar
pericolul, eventual, n toate locurile suplimentare de unde pericolul poate fi ndeprtat de la distan|.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 123


122
5.3.4.5.2.7 Mijloacele de comand ale unui dispozitiv de ntrerupere de urgen| trebuie s poat fi
zvorte sau blocate n pozi|ia de ntrerupere a func|ionrii "nchis" sau "Oprit", n afar de cazul n
care mijloacele de comand ale unui dispozitiv de ntrerupere de urgen| si cele pentru realimentare
sunt sub comanda aceleiasi persoane.
Decuplarea unui dispozitiv de ntrerupere de urgen| nu trebuie s permit realimentarea pr|ii
respective a instala|iei.
Dispozitivele de oprire de urgen| cu zvorre mecanic trebuie s respecte standardul SR EN 60947-
5-5.


5.3.4.5.2.8. Exemple de instala|ii unde se utilizeaz ntreruperi de urgen|:
- sisteme de pompare pentru lichide inflamabile;
- sisteme de ventila|ie normal;
- laboratoare electrice si platforme de ncercri;
- buctrii mari.

5.3.4.5.2.9. Exemple de instala|ii unde se utilizeaz opriri de urgen|:
- scri rulante;
- ascensoare;
- elevatoare;
- transportoare;
- masini - unelte.

5.3.4.5.2.10. Pentru masinile cu motor electric, suplimentar, se vor aplica si recomandrile din
standardul SR EN 60204-1.

5.3.4.5.3. Dispozitive de ntrerupere (comand) funcional
5.3.4.5.3.1 Dispozitivele de ntrerupere func|ional, trebuie s corespund celor mai severe condi|ii
pentru care ele pot fi solicitate s func|ioneze.

5.3.4.5.3.2 Dispozitivele de ntrerupere func|ional pot ntrerupe curentul electric fr s fie necesar
deschiderea polilor coresponden|i :
a) dispozitivele de comand cu semiconductoare sunt exemple de dispozitive capabile s
ntrerup curentul din circuit dar nu deschid polii coresponden|i.
b) ntreruperea func|ional poate fi realizat prin intermediul unor ntreruptoare, dispozitive
semiconductoare, contactoare, relee, prize de curent nominal de cel mult 16 A.

5.3.4.5.3.3 Separatoarele, siguran|ele fuzibile si elementele de conectare nu trebuie utilizate pentru
ntreruperea func|ional.


5.4 Instalaii electrice pentru prize yi iluminat normal
5.4.1. Circuitele iluminatului normal trebuie s fie distincte de circuitele de prize.

5.4.2. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal, de prize, de comand si de
semnalizare, dac circuitele respective func|ioneaz la aceeasi tensiune.

5.4.3. Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie s fie distincte de cele ale iluminatului de
siguran|. Excep|iile sunt men|ionate n cap. 7.

5.4.4. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal se face respectnd prevederile din
subcap. 5.4 si sec|iunile minime din anexa 5.32.

124 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


123
5.4.5. Se recomand ca la stabilirea numrului circuitelor de iluminat normal s nu se depseasc o
putere total instalat de 3 kW pe un circuit monofazat si de 8 kW pe un circuit trifazat.

5.4.6. Dimensionarea conductoarelor circuitelor de priz monofazate se face respectndu-se
prevederile din subcap. 5.2.4. si sec|iunile minime din anexa 5.32.

5.4.7. Puterea instalat pe un circuit monofazat de prize din cldirile de locuit si social - culturale este
de 2kW.
n locuin|e, pentru receptoare cu puteri de peste 2 kW (de ex. masini de splat, aparate de climatizare
etc.), trebuie prevzute circuite de priz separate.
Sec|iunile conductoarelor se dimensioneaz corespunztor puterii receptorului /receptoarelor dar nu
vor fi mai mici dect cele din anexa 5.32.

5.4.8. Prizele cu tensiunea de 230 V vor fi prevzute cu contact de protec|ie.

5.4.9. Dimensionarea circuitelor de priz trifazate se face respectnd condi|iile din subcap. 5.2.4 si
prevederile din subcap. 5.3.1 referitoare la condi|iile de alimentare a receptoarelor de putere.

5.4.10. Dimensionarea circuitelor care alimenteaz prize de tensiuni reduse prin transformator, se
face pe baza puterii nominale a transformatorului.

5.4.11. Dimensionarea coloanei de alimentare a tablourilor de lumin si prize se face conform
prevederilor din subcap.5.2.4 si prevederilor recomandate de SR 234.

5.4.12. Trebuie evitat traversarea ncperilor din clasele de mediu AD 2, AD 3, AD 4, AF 2, AF 3,
AF 4, AA 5 si din categoria BE 2 cu circuite electrice care deservesc alte ncperi.
Fac excep|ie ncperile pentru buctrii si bi din locuin|e, precum si alte cazuri justificate de ctre
proiectant, n care se admit astfel de traversri, cu luarea de msuri de protec|ie corespunztoare
influen|elor externe .

5.4.13. Alimentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de 220 V se face dintr-un circuit de
iluminat normal, dintr-un circuit de prize sau direct din tabloul de distribu|ie.

5.4.14. La instalarea conductoarelor unui circuit sau mai multor circuite n acelasi element de protec|ie
(tuburi, jgheaburi etc.) trebuie se respect si prevederile din subcap. 5.2.12.

5.4.15. Corpurile de iluminat se aleg si se monteaz respectndu-se pe lng prevederile din acest
normativ, precum si condi|iile din reglementrile specifice referitoare la proiectarea si executarea
sistemele de iluminat artificial.
Pentru corpurile de iluminat din ncperile cu destina|ii speciale se vor respecta si condi|iile din
capitolul 7.

5.4.16. Alegerea corpurilor de iluminat si a surselor de lumin se face n func|ie de :
- influen|ele externe (anexa 5.2);
- destina|iile ncperilor si a construc|iei;
- cerin|ele luminotehnice;
- msurile de protec|ie mpotriva socurilor electrice (subcap.4.1);
- regimul de func|ionare;
- criteriile economice.

5.4.17. n ncperi cu aglomerri de persoane si sli aglomerate se folosesc corpuri de ilumint
executate din materiale incombustibile sau cu ntrziere la propagarea flcrii.

5.4.18. n ncperi din clasa BE2 corpurile de iluminat se aleg conform subcap. 4.2.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 125


124

5.4.19. Corpurile de ilumint echipate cu lmpi incandescente, fluorescente sau cu descrcri n vapori
metalici care se instaleaz n depozite cu materiale combustibile, categoria BE 2, trebuie s fie
prevzute cu glob, respectiv cu difuzor si dac exist si pericol de socuri mecanice, vor avea si grtar
protector.
Conductorul de faz se leag n dulia lmpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna
conectat la partea filetat a duliei, iar conductorul de protec|ie (PE) la borna marcat pentru acesta .

5.4.20. Corpurile de iluminat echipate cu lmpi cu descrcri se prevd cu dispozitive pentru
mbunt|irea factorului de putere.

5.4.21. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (crlige de tavan, bol|uri, dibluri etc.)
se aleg astfel nct s poat suporta fr deformri o mas egal cu de 5 ori masa corpului de iluminat
respectiv, dar nu mai pu|in de 10 kg.

5.4.22. ntreruptoarele si butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe
conductoarele de faz.
Se recomand ca ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele s se monteze la nl|imea de 0,6 ... 1,5m,
msurat de la aparat pn la nivelul pardoselii finite.

5.4.23. Butonul de sonerie din locuin|e se monteaz pe circuitul secundar al transformatorului ce
asigur alimentarea cu TFJS.

5.4.24. n cldirile de locuit se prevd n fiecare ncpere prize dup necesit|i.

5.4.25. Se recomand ca prizele s fie montate pe pere|i la urmtoarele nl|imi msurate de la axul
aparatului pn la nivelul pardoselii finite:
- peste 2,0 m , la scoli, n clase;
- peste 1,5 m n camerele de copii din crese, grdini|e, cmine, spitale de copii si alte cldiri
similare;
- peste 0,1 m n alte ncperi dect grupuri sanitare, dusuri, bi, spltorii si buctrii,
indiferent de natura pardoselii

5.4.26. n cazul instalrii prizelor n pardoseli sau pe pardoseli trebuie s se foloseasc fie prize n
execu|ie special, omologate pentru acest scop, fie prize n execu|ie normal, protejate n cutii speciale
care asigur gradul de protec|ie (la ptrunderea corpurilor solide, a apei si la socurile mecanice
(conform recomandrilor din SR EN 60529) necesar n scopul respectiv.

5.4.27. Prizele dintr-o instala|ie electric utilizate pentru diferite tensiuni nominale, trebuie s fie
distincte ca form sau s se marcheze distinct n mod vizibil.

5.4.28. Se admite instalarea prizelor n depozitele cu materiale combustibile categoria BE2 cu condi|ia
ca acestea s fie prevzute cu dispozitiv de protec|ie diferen|ial. (curentul diferen|ial rezidual nominal
trebuie s fie s 30 mA) si amplasate la min. 1 m de materialele combustibile.

5.4.29. n ncperi n care se impun condi|ii speciale de protec|ie datorit utilizatorilor (copii, bolnavi
mintal etc.), prizele trebuie s fie de tip special (de ex. cu obturatori) si prevzute cu dispozitive de
protec|ie diferen|ial s 30 mA.

5.4.30. Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comuta|ie pentru montaj ngropat n
elemente de construc|ie se monteaz n doze de aparat.

5. 4.31. ntreruptoarele, comutatoarele, butoanele si prizele din ncperi pentru bi, grupuri sanitare si
piscine, se instaleaz respectndu-se condi|iile din subcap. 7.1 si 7.2.
126 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


125

5.5. Sisteme de legare la pmnt
5.5.1.Generaliti

5.5.1.1.Sistemele de legare la pmnt au drept scop:
a) asigurarea poten|ialului pmntului pentru:
- conductorul PEN, n re|elele TN-C. Conductorul PEN, la consumator, este conectat la
borna (bara) principal de legare la pmnt a instala|iei (fig. 5.1.), care ofer posibilitatea
conectrii electrice a unui numr de conductoare n scopul legrii la pmnt;
- conductorul neutru (N), n re|elele TN-S pentru a permite conectarea la re|ea a
receptoarelor monofazate sau trifazate legate n stea si neuniform ncrcate pe faze;
- conductorul de protec|ie (PE), n re|elele TN-S, pentru a asigura protec|ia persoanelor si a
animalelor mpotriva socurilor electrice;
- masele metalice, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune, n schemele IT, TT sau n
re|elele TN-C si TN-S atunci cnd se impune.
b) limitarea influen|elor electroenergetice datorate unor supratensiuni (a se vedea 4.4);
c) disiparea sarcinilor electrice n sol, datorate supratensiunilor de trsnet, loviturilor de
trsnet directe (cap.6).

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 127


126
Fig. 5.1 Sistem de legare la pmnt . Conductoare de protec|ie si conductoare de echipoten|ializare
Legend :
M mas; C parte conductoare strin; parte conductoare care nu face parte din instala|ia electric si care poate introduce
un poten|ial electric, n general poten|ialul electric al pmntului local; C1 conduct metalic de ap, din exterior; C2 -
conduct metalic de ap uzat, din exterior; C3 conduct metalic de gaz racord electroizolant, din exterior; C4 aer
condi|ionat; C5 sistem de nclzire; C6 conduct metalic de ap, de exemplu, ntr-o baie; C7 pr|i conductoare
strine n zona de accesibilitate la atingere a pr|ilor conductoare; B born principal de legare la pmnt (bar colectoare
principal de legare la pmnt); T priz de pmnt, (electrod de pmnt); T1 priz de pmnt (electrod de pmnt) n
funda|ie; T2 priz de pmnt, (electrod de pmnt) pentru IPT dac este necesar; IPT - instala|ie de protec|ie mpotriva
trsnetului; PE bar pentru conectarea conductoarelor de prote|ie; 1 conductor de protec|ie; 2 conductor de
echipoten|ializare; 3 conductor de echipoten|ializare pentru echipoten|ializare suplimentar; 4 conductor de coborre
pentru o instala|ie de protec|ie mpotriva trsnetului (IPT); 5 conductor de legare la pmnt

5.5.1.2. Un sistem de legare la pmnt se compune din:
- borna (bara) principal de legare la pmnt;
- conductoare de protec|ie (PE);
- conductoare pentru legtur de echipoten|ializare (conductoare principale de legare la
pmnt) ;
- conductoare de ramifica|ii;
- conductoare de legare la priza de pmnt;
- priza de pmnt.
128 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


127

5.5.1.3. Sistemul de legare la pmnt trebuie:
- s fie sigur si corespunztor pentru prescrip|iile de protec|ie;
- s fie stabil termic la curentii de defect .
Acesta nu trebuie s conduc la solicitri termice, termomecanice, electromecanice si socuri electrice.
- s asigure robuste|e, protec|ie mecanic si rezisten| corespunztoare la coroziune fa| de
influen|ele externe la care ar putea fi supus.

5.5.2. Born /bara principal de legare la pmnt
5.5.2.1. n fiecare instala|ie la nivelul tabloului general trebuie prevzut o born /bar principal de
legare la pmnt, la care trebuie conectate urmtoarele conductoare:
- conductorul PEN din racordul de alimentare;
- conductorul (conductoarele) PEN, ce se distribuie la consumator atunci cnd re|eaua de
distribu|ie este TN-C;
- conductorul PE, ce se distribuie la consumator n cazul n care alimentarea receptoarelor se
face n sistem TN-S;
- conductorul N, ce se distribuie la consumator n cazul n care alimentarea receptoarelor se
face n sistem TN-C-S;
- conductoare pentru legtur de echipoten|ializare;
- conductoare de legare la pmnt.

5.5.2.2. Nu se conecteaz fiecare conductor de protec|ie n parte direct la born /bara principal de
legare la pmnt dac sunt conectate prin alte conductoare principale de protec|ie .

5.5.2.3. Fiecare conductor conectat la born /bara principal de legare la pmnt trebuie s poat fi
deconectat individual. Aceast conectare trebuie s fie sigur si deconectabil numai prin intermediul
unei scule.


5.5.3. Conductoare de protecie
5.5.3.1. Conductoarele de protec|ie (PE) pot fi:
- conductoare n cabluri multiconductoare;
- conductoare neizolate sau izolate instalate fix;
- conductoare izolate sau neizolate ntr-o incint comun cu conductoarele active;
- mantaua metalic a cablului, ecranul cablului, armtura cablului, tresa metalic, conductorul
concentric, conducta metalic de protec|ie, jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare,
carcasele aparatajului de joas tensiune sau suporturi metalice ale echipamentelor, dac sunt
ndeplinite simultan urmtoarele prescrip|ii:
- continuitatea lor electric este asigurat prin construc|ie sau printr-o conectare
corespunztoare astfel nct s se asigure protec|ia mpotriva deteriorri mecanice,
chimice sau electrochimice;
- trebuie s permit conectarea altor conductoare de protec|ie la fiecare punct de
conectare predeterminat.

5.5.3.2. Nu este permis utilizarea urmtoarelor pr|i metalice drept conductoare de protec|ie:
- conducte pentru ap;
- conducte pentru gaze si/sau lichide inflamabile;
- pr|i constructive supuse solicitrilor mecanice n func|ionare normal;
- pr|i metalice flexibile;
- conducte metalice flexibile sau pliabile, numai dac nu sunt destinate pentru acest scop;
- suporturi pentru conducte;
- tvi de cabluri si scri pentru cabluri, dac nu se asigur continuitatea electric a acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 129


128
5.5.3.3. Conductoarele de protec|ie trebuie protejate corespunztor mpotriva deteriorrilor mecanice,
chimice sau electrochimice, mpotriva for|elor electrodinamice si termodinamice.

5.4.3.4. mbinrile conductoarelor de protec|ie trebuie s fie accesibile pentru verificare si ncercare cu
urmtoarele excep|ii:
- mbinri umplute cu mas izolant;
- mbinri capsulate;
- jgheaburi pentru sisteme de bare colectoare;
- mbinri care formeaz parte a unui echipament, care respect standardele echipamentului.

5.5.3.5. Nici un dispozitiv de comuta|ie nu trebuie nseriat pe conductorul de protec|ie, dar trebuie
prevzute mbinri care pot fi deconectate n scopuri de ncercare, prin utilizarea unei scule.

5.5.3.6. Unde se utilizeaz monitorizarea legrii la pmnt, nici un dispozitiv specializat (de exemplu
senzori de ac|ionare, bobine) nu trebuie conectat, n serie, n conductoarele de protec|ie.

5.5.3.7. Sec|iunea minim a conductoarelor de protec|ie :
a. sec|iunea minim a fiecrui conductor de protec|ie trebuie s ndeplineasc condi|iile
ntreruperii automate a alimentrii (de vzut 4.1.3.1) si trebuie s fie capabil s reziste la
curentul de defect prezumat.
b. sec|iunea conductoarelor de protec|ie nu trebuie s fie mai mic dect valoarea indicat de
tabelul 5.17 sau de valoarea determinat de rela|ia de mai jos, atunci cnd timpii de
ntrerupere, n caz de defect, nu depsesc 5s:
k
t I
S =
unde:
- S - este sec|iunea n mm
2
;
- I - este valoarea efectiv, n A a curentului de defect prezumat, pentru un defect cu
impedan| neglijabil, care poate trece prin dispozitivul de protec|ie;
- t - este timpul de ac|ionare, n secunde, a dispozitivului de protec|ie pentru ntrerupere
automat;
- k - este factorul care depinde de materialul conductorului de protec|ie, de izola|ie si de
temperaturile ini|iale si finale.
Valorile coeficientului k sunt date de relatia:

i
f
c
C Q
k
u |
u |

|
+
+
+
= ln
) 20 (
20
0

unde:
c
Q

- este capacitatea caloric volumetric a materialului conductorului (J/
0
C mm
3
) la 20
0
C .
| este inversul coeficientului de temperatur a rezistivit|ii la 0
0
C pentru conductor (
0
C);
20
- rezistivitatea electric a materialului conductorului la 20
0
C (Omm);
i
u - temperatura ini|ial a conductorului (
0
C);
f
u - temperatura final a conductorului (
0
C);

Valorile parametrilor | ,
c
Q si
20
sunt date n tabelul 5.11 pentru principalele materiale
conductoare .






130 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


129
Tabelul 5.11.
Valoarea parametrilor pentru diferite materiale
Material
|
0
C
c
Q
J/
0
C mm
3

20

Omm
20
0
) 20 (

| C Q
c
+
( )
2
mm
s A

Cupru 234,5 3,45 10
-3
17,241 10
-6
226
Aluminiu 228 2,5 10
-3
28,264 10
-6
148
Plumb 230 1,45 10
-3
214 10
-6
41
O|el 202 3,8 10
-3
138 10
-6
78

Utiliznd formula de mai sus si date din tabelul 5.11 valorile coeficientului k pentru conductorul de
protec|ie, n func|ie de natura acestuia (solu|iile cele mai utilizate n tehnica de proiectare) sunt date n
tabelele 5.12 5.16.


Tabelul 5.12.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie izolate nencorporate n cabluri yi
nici n mnunchi cu alte cabluri
Izola|ia conductorului
Temperatura
0
C
b
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu O|el
Ini|ial Final Valori pentru k
70
0
C PVC 30 160/140
a
143/133
a
95/88
a
52/49
a

90
0
C PVC 30 160/140
a
143/133
a
95/88
a
52/49
a

90
0
C materiale termo-
rigide (XLPE, EPR)
30 250 176 116 64
60
0
C cauciuc 30 200 159 105 58
85
0
C cauciuc 30 220 166 110 60
Cauciuc siliconic 30 350 201 133 73
a - Valoarea cea mai mic se aplic conductoarelor izolate cu PVC cu sec|iune mai mare
de 300 mm
2

b - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt indicate n CEI 60724


Tabelul 5.13.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie neizolate n contact cu canalul unui
cablu dar nu n mnunchi cu alte cabluri
Acoperirea cablului
Temperatura
0
C
a
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu O|el
Ini|ial Final Valori pentru k
PVC 30 200 159 105 58
Polietilen 30 150 138 91 50
CSP (cauciuc rezistent la
ulei)
30 220 166 110 60
a - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt indicate n CEI 60724







MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 131


130
Tabelul 5.14.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie ca un conductor izolat ncorporat
ntr-un cablu sau n mnunchi cu alte cabluri sau conductoare izolate
Izola|ia conductorului
Temperatura
0
C
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu O|el
Ini|ial Final Valori pentru k
70
0
C PVC 70 160/140
a
115/103
a
76/68
a
42/37
a

90
0
C PVC 90 160/140
a
100/86
a
66/57
a
36/31
a

90
0
C materiale termo-
rigide (XLPE, EPR)
90 250 143 94 52
60
0
C cauciuc 60 200 141 93 51
85
0
C cauciuc 85 220 134 89 48
Cauciuc siliconic 180 350 132 87 47
a - Valoarea cea mai mic se aplic conductoarelor izolate cu PVC cu sec|iune mai mare
de 300 mm
2

b - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt indicate n CEI 60724


Tabelul 5.15.
Valori ale coeficientului k pentru conductoare de protecie ca strat metalic al cablului de
exemplu armtur, manta metalic, conductor concentric etc.
Izola|ia conductorului
Temperatura
0
C
a
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu Plumb O|el
Ini|ial Final Final Valori pentru k
70
0
C PVC 60 200 141 93 26 51
90
0
C PVC 80 200 128 85 23 46
90
0
C materiale termo-
rigide (XLPE, EPR)
80 200 128 85 23 46
60
0
C cauciuc 55 200 144 95 26 52
85
0
C cauciuc 75 220 140 93 26 51
Acoperire cu material
PVC
70 200 135 - - -
Neizolat n manta
mineral
105 250 135 - - -
a - Limite de temperatur pentru diferite tipuri de izola|ie sunt prezentate n CEI 60724


Tabelul 5.16.
Valorile ale coeficientului k pentru un conductor activ
Materialul conductorului
Cupru Aluminiu Plumb
Condi|ii Temperatura
ini|ial
0
C
Valoare k Temperatura
maxim
0
C
Valoare
k
Temperatura
maxim
0
C
Valoare
k
Temperatura
maxim
0
C
Vizibil si n
zon
restric|ionat
30 228 500 125 300 82 500
Condi|ii
normale
30 159 200 105 200 58 200
Risc de
incendiu
30 138 150 91 150 50 150



132 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


131
Tabelul 5.17
Seciune minim pentru conductoare de protecie
Sec|iunea conductorului
de faz S mm
2

Sec|iunea minim corespunztoare conductorului de
protec|ie
mm
2

Cnd conductorul de protec|ie
este de acelasi material cu al
conductorului de faz
Cnd conductorul de protec|ie nu
este de acelasi material cu al
conductorului de faz
16 s S S
S
k
k

2
1

35 16 s < S
16
a

16
2
1

k
k

35 > S
2
a
S

2
2
1
S
k
k

unde
1
k este valoarea pentru conductorul de faz, provenit din tabelul 5.13.

2
k este valoarea pentru conductorul de protec|ie, aleas din tabelele de la 5.11 pn la 5.15.
a
Pentru conductorul PEN, reducerea sec|iunii este permis numai cu ndeplinirea regulilor pentru
dimensiuni ale conductorului neutru (a se vedea 5.2.4.6)

Dac aplicarea formulei conduce la o sec|iune nestandardizat, trebuie utilizat un conductor cu
sec|iunea standardizat mai mare cea mai apropiat.
c. atunci cnd se utilizeaz cablu cu izola|ie mineral nu trebuie calculat sec|iunea mantalei
metalice, cnd aceasta este folosit drept conductor de protec|ie, deoarece mantaua metalic
are o capacitate la defect fa| de pmnt mai mare dect a conductoarelor de faz (conf. SR
EN 60702-1).
d. sec|iunea fiecrui conductor de protec|ie care nu face parte din cablu sau care nu este ntr-o
incint cu conductorul de faz, nu trebuie s fie mai mic de:
- 2,5 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al, dac este asigurat protec|ia mpotriva deteriorrilor
mecanice,
- 4 mm
2
Cu sau 16 mm
2
Al, dac nu este prevzut protec|ia mpotriva deteriorrilor
mecanice.
e. dac conductorul de protec|ie face parte dintr-un cablu sau se afl ntr-un tub de protec|ie
mpreun cu conductoarele de faz ale aceluiasi circuit sec|iunea minim pentru aluminiu
este de 4 mm
2
.
f. cnd conductorul de protec|ie este comun pentru unul sau mai multe circuite, sec|iunea
trebuie stabilit dup cum urmeaz:
- calculat cu rela|ia de la punctul c pentru cei mai dezavantajosi curen|i de defect
prezuma|i si timpi de ac|ionare corespunztori acestor circuite, sau
- selectat conform tabelului de la punctul b, dar s corespund conductorului de faz;
- identic cu sec|iunea cea mai mare din circuit.

5.5.3.8. Dac dispozitivele de protec|ie la supracurent sunt utilizate pentru protec|ia mpotriva socului
electric, conductorul de protec|ie trebuie ncorporat n acelasi sistem de pozare ca si conductoarele
active sau amplasate n imediata apropiere a acestuia.


5.5.4. Conductoare PEN
5.5.4.1. Un conductor PEN poate fi utilizat numai n instala|ii electrice fixe si din considerente
mecanice nu trebuie s aib o sec|iune mai mic de:
- 10 mm
2
Cu sau
- 16 mm
2
Al

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 133


132
5.5.4.2. Conductorul PEN trebuie izolat pentru tensiunea nominal a re|elei.

5.5.4.3. Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept conductoare PEN.

5.5.4.4. Dac de la orice punct al unei instala|ii func|iile de conductor neutru (N) si de conductor de
protec|ie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate, nu este permis s se conecteze conductorul
neutru la orice alt parte a instala|iei legat la pmnt.
Este permis s se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un conductor de protec|ie
din conductorul PEN. Se prevd borne sau bare separate pentru conductoarele de neutru si respectiv
conductoarele de protec|ie. n acest caz conductorul PEN, din racordul de alimentare, trebuie conectat
la borna sau bara prevzut pentru conductorul de protec|ie.

5.5.4.5. Pr|ile conductoare strine nu trebuie utilizate drept conductoare PEN n tensiune alternativ si
PEL n tensiune continu.

5.5.4.6. Un conductor de ntoarcere PEL pentru o alimentare n tensiune continu a unui echipament
din tehnologia informatic poate servi drept conductor de legare la pmnt si conductor de protec|ie.


5.5.5. Conductoare de echipotenializare
5.5.5.1. Sec|iunea minim a conductoarelor de echipoten|ializare care sunt conectate la borna (bara)
principal de legare la pmnt este :
- 6 mm
2
Cu sau
- 16 mm
2
Al sau
- 50 mm
2
OL

5.5.5.2. Conductorul de echipoten|ializare pentru echipoten|ializare suplimentar care conecteaz dou
pr|i conductoare accesibile trebuie s aibe sec|iunea egal (sau mai mare) cu sec|iunea cea mai mic a
conductoarelor de protec|ie care au si rol de echipoten|ializare (fig. 5.2).











Fig. 5.2 Conductor pentru echipoten|ializare suplimentar. M1, M2 pr|i conductoare accesibile,
Sb sec|iunea conductorului de legtur pentru echipoten|ializare.

5.5.5.3. Un conductor de echipoten|ializare pentru echipoten|ializare suplimentar care conecteaz
pr|i conductoare accesibile la pr|ile conductoare strine trebuie s aib sec|iunea mai mare sau cel
pu|in egal cu 0,5 din sec|iunea conductorului de protec|ie al pr|ii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu
condi|ia ca S
b
s fie de cel pu|in 2,5 mm
2
Cu dac conductorul este protejat mecanic sau 4 mm
2
Cu
dac conductorul nu este protejat mecanic.
Un conductor de echipoten|ializare se consider protejat mecanic prin introducerea lui ntr-
un tub de protec|ie, ntr-un jgheab pentru cabluri sau dac este protejat similar.




M1 M2
S
b
S
PE2 S
PE1
S
PE1
S
PE2

S
b
S
PE1

134 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


133











Fig. 5.3 Conductor pentru echipoten|ializare suplimentar care corecteaz pr|i conductoare accesibile


5.5.6. Conductoare de legare la pmnt
5.5.6.1. Conductoarele de legare la pmnt fac legtura dintre:
- borna sau bara principal de legare la pmnt,
- bara de egalizare a poten|ialelor,
- pr|i metalice accesibile, ce accidental ar putea ajunge sub tensiune (atunci cnd nu exist o
bar de egalizare a poten|ialelor) si priza de pmnt.

5.5.6.2. Conectarea unui conductor de legare la pmnt la un electrod al prizei de pmnt trebuie
realizat ferm si corespunztor din punct de vedere electric. Conectarea trebuie s fie realizat prin
sudare exotermic, conector cu presiune, cleme sau alte conectoare mecanice. Conectoarele mecanice
trebuie montate conform cu instruc|iunile productorului. Cnd se folosesc cleme acestea nu trebuie s
deterioreze conductorul de legare la pmnt sau electrodul.

5.5.6.3. Sec|iunea minim a conductoarelor de legare la pmnt, cnd nu sunt ngropate n pmnt,
trebuie s corespund condi|iilor de la 5.5.3.7.

5.5.6.4. Sec|iunea minim a conductoarelor de legare la pmnt, cnd sunt ngropate, trebuie s fie
conform cu tabelul 5.18.

Tabelul 5.18
Seciunea minim a conductorului de legare la pmnt ngropat
Conductor de legare la pmnt
Seciunea minim n mm
2

Protejat mpotriva deteriorrilor
mecanice
Seciunea minim n mm
2

Neprotejat mpotriva deteriorrilor
mecanice

C
upru
O|e
l
C
upru
O|el
Protejat mpotriva coroziunii 2
,5
10 1
6
16
Neprotejat mpotriva coroziunii 2
5
50 2
5
50


5.5.7. Prize de pmnt
5.5.7.1. Priza de pmnt este realizat dintr-unul sau mai mul|i electrozi (electrozi de pmnt).

5.5.7.2. Sunt recomandate urmtoarele tipuri de electrozi:
- bare rotunde, |evi sau profil cruce;
- band (panglic) sau cornier;
- plci;
- structur metalic subteran ngropat n funda|ii sau n sol;
- armtura metalic (sudat) a betonului (cu excep|ia betonului precomprimat) ngropat n
pmnt;
M
S
b
S
PE
S
b
0,5 S
PE

Structur din oel
(conduct, cadru, etc.)
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 135


134

5.5.7.3. Nu trebuie utilizate ca electrozi conductele metalice pentru lichide inflamabile sau gaze.
Aceast prescrip|ie nu trebuie s mpiedice legtura de echipoten|ializare a unor astfel de conducte (a
se vedea fig. 5.1) .

5.5.7.4. Obiectele metalice cufundate n ap nu pot fi utilizate ca electrozi.

5.5.7.5. Materialele si dimensiunile electrozilor (electrozilor de pmnt) trebuie alese pentru a rezista
la coroziune si pentru a avea rezisten|a mecanic adecvat.

5.5.7.6. Pentru materialele utilizate n mod obisnuit, dimensiunile minime, din punctul de vedere al
coroziunii si solicitrii mecanice, pentru electrozi, cnd sunt ngropa|i n pmnt, sunt prezentate n
tabelul 5.19.

5.5.7.7. La alegerea tipului si a adncimii de montare a electrodului n sol trebuie acordat aten|ie
condi|iilor locale, stiind c unui sol uscat si nghe|at i creste rezisten|a la o asemenea valoare nct s
influen|eze negativ msurile de protec|ie mpotriva socurilor electrice .

5.5.7.8. Cnd se utilizeaz materiale diferite n sistemul de legare la pmnt, trebuie avut n vedere s
nu se produc coroziune electrolitic care ar duce la ntreruperea continuit|ii electrice.
Electrozii realiza|i din o|el si ncorpora|i n beton (n funda|ie) au acelasi poten|ial electrochimic cu al
cuprului nglobat n pmnt si o|elului inox ngropat n pmnt.

5.5.7.9. Atunci cnd electrodul este ncorporat n beton (armtura din funda|ie), pentru a evita
coroziunea, se recomand o distan| de cel pu|in 5 cm ntre electrod si suprafa|a betonului.

5.5.7.10. Rezisten|a prizei de pmnt, atunci cnd aceasta este folosit pentru protec|ie
mpotriva socurilor electrice, trebuie s fie astfel nct s se ob|in condi|iile necesare pentru
declansare n cel mult timpul men|ionat n 4.1.8.

5.5.7.11. Rezisten|a prizei de pmnt poate fi:
- cel mult 4 O atunci cnd este folosit numai pentru protec|ia mpotriva socurilor electrice ;
- cel mult 1 O atunci cnd aceasta este comun cu priza de pmnt pentru instala|ia de
protec|ie a cldirii mpotriva trsnetelor (vezi cap. 6).


5.5.8. Dimensionarea prizelor de pmnt
Aceasta se face conform anexei 5.34. ntre priza de pmnt a cldirii si priza de pmnt a postului de
transformare (ce alimenteaz cldirea) trebuie s fie o distan| de cel pu|in 20 m. Cnd aceast distan|
nu se poate respecta se prevede o priz de pmnt comun cu rezisten| de cel mult 1 O .














136 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


135
Tabelul 5.19
Dimensiuni minime pentru electrozii de pmnt din material obiynuit din punctul de vedere al
coroziunii yi al solicitrii mecanice, dac sunt ncorporai n pmnt
Materia Suprafaa

Forma
Dimensiune minim


Diametru

mm
Seciune
m
2



Grosime
mm
Grosimi
pentru
acoperire/ma
nta
Valoare
individual
m
Valoare
Medie
m
O|el Galvanizare
la cald sau
o|el
inoxidabil

a,b

Band
c

90
3 63 70
Profilat
90
3 63 70
Bar rotund
pentru electrozi de
pmnt de
adncime
16 63 70
Conductor rotund
pentru electrod cu
extensie orizontal
10 50
e

Bar tubular
(|eav)
25 2 47 55
Profil galvanizat
n cruce
50503 3 63 70
Manta din
cupru
Bar rotund
pentru electrod de
pmnt de
adncime
15 2000
Cu depunere
electrochi-
mic de cupru
Bar rotund
pentru electrod de
pmnt de
adncime
14 90 100
Cupru Neacoperit Band
50
2
Conductor rotund
pentru electrod cu
extensie orizontal
50
f


Cablu torsadat 1,7 pentru
fiecare
toron
50

Bar tubular
(|eav) 20
2
Acoperit
prin stanare
Cablu torsadat 1,7 pentru
fiecare
toron
50
1 5
Acoperit cu
zinc
Band
d

50
2 20 40
a Corespunztor pentru electrozi ncorpora|i n beton
b Nu foloseste acoperire
c Ca band roluit sau o band stan|at crestat cu muchii rotunjite
d Band cu muchii rotunjite
e n cazul unei acoperiri continue n baie galvanic, numai o grosime de 50 m este tehnic posibil n prezent
f Dac experien|a arat c riscul de coroziune si de deteriorare mecanic este foarte sczut, se poate utiliza sec|iune 16 mm
2
.

Calitatea electrozilor trebuie s corespund standardului pe pr|i de SR EN 50164.


5.6. Sisteme de alimentare cu energie electric pentru servicii de securitate
5.6.1. Prescripii generale (din standardele SR HD 60364-5-56, SR HD 60364-5-551 yi SR HD
60364-5-559)

5.6.1.1. Sistemele de alimentare electric pentru servicii de securitate sunt prevzute pentru men|inerea
n func|iune a echipamentelor si instala|iilor necesare:
a) pentru sntatea si securitatea persoanelor si/sau
b) pentru evitarea deteriorrii importante a mediului sau a unor echipamente .

5.6.1.2. Sistemul de alimentare include sursa si circuitele electrice pn la bornele echipamentului (n
anumite cazuri poate s includ si aceste echipamente).

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 137


136
Exemple de servicii de securitate sunt:
- iluminat de siguran|/securitate;
- pompe electrice de incendiu;
- ascensoare pentru pompieri;
- sisteme de alarm, cum ar fi alarme n caz de incendiu, de fum, CO, n cazul scurgerilor de
GPL, pentru efrac|ie;
- sisteme de evacuare (lifturi);
- sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i;
- echipament medical de prim necesitate, conform cap.7.9.

5.6.1.3. Pentru serviciile de securitate care sunt necesare s func|ioneze n condi|ii de foc trebuie
ndeplinite urmtoarele condi|ii:
a) sursa de alimentare de securitate trebuie aleas astfel nct s men|in alimentarea pe o
durat corespunztoare;
b) toate echiapamentele trebuie s prezinte prin construc|ie sau prin amplasare, o rezisten| la
foc pe o durat corespunztoare;
c) sursa de alimentare de securitate, n general, suplimenteaz sursa de alimentare normal
(re|eaua de distribu|ie public).

5.6.1.4. Sunt de preferat msurile de protec|ie mpotriva atingerii indirecte fr deconectarea automat
a alimentrii n cazul unui prim defect.
n schemele IT trebuie prevzut un dispozitiv de control permanent al izola|iei care trebuie s aib o
indica|ie sonor sau vizual a unui prim defect de izola|ie.

5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate
Alimentarea cu energie electric poate fi:
a) neautomat, dac punerea sa n func|iune se face prin interven|ia unui operator;
b) automat, dac punerea sa n func|iune nu depinde de interven|ia unui operator.
Alimentarea cu energie electric automat se clasific dup durata sa de comutare, dup cum
urmeaz:
a) fr ntrerupere: alimentarea automat care poate asigura o alimentare continu n condi|ii
specificate pe o perioad de tranzi|ie, n ceea ce priveste de exemplu, varia|iile de tensiune
si de frecven| (UPS, gr. Diesel no breaker n rota|ie permanent);
b) ntrerupere foarte scurt: alimentare automat disponibil n timp de 0,15 s (UPS);
c) ntrerupere scurt: alimentare automat disponibil n timp de 0,5 s (baterii de acumulatoare
cu AAR);
d) ntrerupere medie: alimentare automat disponibil n timp de 15 s;
e) ntrerupere lung: alimentare automat disponibil dup mai mult de 15 s.

5.6.3. Sisteme de alimentare
5.6.3.1. Surse electrice de securitate

5.6.3.1.1. Sursele de securitate pentru alimentarea instala|iilor de securitate trebuie alese n func|ie de
timpul de rspuns si timpul de func|ionare nominal necesar.
Pot fi folosite urmtoarele surse pentru servicii de securitate :
a) baterii de acumulatoare electrochimice;
b) celule fotoelectrice;
c) surse de alimentare nentreruptibile (UPS);
d) generatoare independente de alimentarea normal;
e) alte surse corespunztoare.

5.6.3.1.2. Sursele electrice de securitate trebuie instalate ca un echipament fix si n asa fel nct s nu
fie afectate prin defectarea sursei normale de alimentare.

138 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


137
5.6.3.1.3. Sursele electrice de securitate trebuie s fie accesibile numai persoanelor calificate sau
instruite (BA5 sau BA4).

5.6.3.1.4. Sursa electric de securitate poate fi utilizat si pentru alte scopuri dect serviciile de
securitate, numai dac alimentarea instala|iilor de securitate nu este prin aceasta perturbat. Un defect
care apare ntr-un circuit utilizat pentru alte scopuri dect serviciile de securitate, nu trebuie s conduc
la ntreruperea nici unui circuit care alimenteaz serviciile de securitate.
Aceasta necesit n general deconectarea n mod automat a sarcinii echipamentului, care nu asigur
servicii de securitate si selectivitatea ntre dispozitivele de protec|ie.

5.6.3.1.5. Starea de func|ionare a unei surse de securitate (func|ionarea normal sau n caz de defect)
trebuie indicat si supravegheat la un punct central care este n permanen| urmrit n condi|ii
precizate. Aceasta nu se aplic n cazul surselor care con|in acumulatoare.

5.6.3.2. Baterii de acumulatoare staionare electrochimice
La alegerea si montarea bateriilor de acumulatoare se vor respecta instruc|iunile furnizorului si
recomandrile din SR EN 50272-2 privind prescrip|iile de securitate pentru acumulatoare si instala|ii
pentru baterii.

5.6.3.3. Surse de alimentare nentreruptibile (UPS)
La alegerea si montarea surselor de alimentare nentreruptibile (UPS) se vor respecta instruc|iunile
furnizorului si recomandrile din SR EN 62040 privind cerin|e generale si de securitate pentru UPS
utilizate n zone de acces pentru operator.

5.6.3.4. Grupuri generatoare de joas tensiune
La alegerea si montarea grupurilor generatoare de joas tensiune se vor respecta instruc|iunile
furnizorului si recomandrile din ISO 8528 si SR EN 12601 privind securitatea pentru grupurile
generatoare .

5.6.3.4.1. Prescrip|ii speciale pentru instala|ii n care grupul generator nu poate func|iona n paralel cu
re|eaua de distribu|ie public (sisteme n asteptare):
a) trebuie luate msuri de prevedere astfel nct generatorul s nu poat func|iona n paralel cu
re|eaua de distribu|ie public, care pot fi:
- o blocare electric, mecanic sau electromecanic ntre mecanismele de func|ionare sau
circuite de comand a dispozitivelor de inversare;
- un dispozitiv automat de comutare cu blocare corespunztoare.
b) protec|ia mpotriva scurtcircuitelor si protec|ia mpotriva atingerii indirecte este asigurat
pentru fiecare dintre surse;
c) n schema TN-S cnd conductorul neutru nu are prevzut echipament de sec|ionare, trebuie
instalat un dispozitiv diferen|ial rezidual pentru evitarea func|ionrii incorecte datorit
existen|ei unei legturi paralele ntre conductorul neutru si pmnt.

5.6.3.4.2. Prescrip|ii speciale pentru instala|iile n care grupul generator poate func|iona n paralel cu
re|eaua de distribu|ie public:
a) la alegerea unui grup generator destinat s func|ioneze n paralel cu re|eaua de distribu|ie
public trebuie luate msurile de prevedere pentru evitarea efectelor nedorite asupra re|elei
de distribu|ie public, fiind necesar s se consulte distribuitorul;
Acesta poate solicita dispozitive speciale, de exemplu o protec|ie de putere invers.
Pentru cuplarea la re|eaua de distribu|ie public prin sincronism, este preferabil s se utilizeze sisteme
automate de sincronizare care s |in seama de frecven|, faz si tensiune.
b) trebuie prevzut o protec|ie pentru decontarea grupului generator de la re|eaua de
distribu|ie public n caz de pierdere a acestei alimentri sau de varia|ii de tensiune sau de
frecven| mai mari dect cele declarate pentru alimentarea normal;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 139


138
c) trebuie prevzute mijloace care s permit grupului generator s fie separat de re|eaua de
distribu|ie public;
d) protec|ia mpotriva scurtcircuitelor si protec|ia mpotriva atingerilor indirecte trebuie
asigurat la fel dac instala|ia este alimentat separat de la una din cele dou surse sau de la
cele dou surse n paralel.

5.6.3.2.3 Alimentrile pentru echipamentul utilizat n comun
Atunci cnd echipamentul electric este alimentat din dou surse diferite, un defect produs ntr-
un circuit al unei surse nu trebuie s afecteze protec|ia mpotriva socurilor electrice si func|ionarea
corect a celuilalt circuit. Dac ntr-un astfel de ehipament este necesar un conductor de protec|ie,
acesta trebuie racordat la conductoarele de protec|ie ale ambelor circuite.


5.6.4. Circuite
5.6.4.1. Circuitele pentu servicii de securitate trebuie s fie independente fa| de alte circuite. Aceasta
nseamn c un defect electric, sau orice interven|ie la un circuit sau modificarea acestuia nu trebuie s
afecteze func|ionarea corect a altuia.
Aceasta poate necesita o separare prin materiale rezistente la foc, trasee diferite sau carcase.

5.6.4.2. Circuitele serviciilor de securitate nu trebuie s traverseze amplasamente care prezint risc
mare de incendiu (BE2), cu excep|ia cazului n care sunt rezistente la foc.
n nici un caz ele nu trebuie s traverseze amplasamente care prezint risc de explozie (BE3).

5.6.4.3. Protec|iile mpotriva scurtcircuitelor si mpotriva socurilor electrice, n condi|i normale de
func|ionare si n cazul unui defect, trebuie asigurate n orice configura|ie a surselor de alimentare
normal.

5.6.4.4. Dispozivele de protec|ie la supracuren|i trebuie alese si puse n func|iune astfel nct s se
evite ca un supracurent ntr-un circuit s afecteze func|ionarea corect a altor circuite ale serviciilor de
siguran|.

5.6.4.5. Protec|ia mpotriva suprasarcinilor poate fi omis atunci cnd pierderea alimentrii cu energie
electric poate cauza un pericol mai mare.

5.6.4.6. Dispozitivele de protec|ie si comand trebuie s fie clar identificate si grupate n
amplasamente accesibile numai persoanelor calificate sau instruite (BA5 sau BA4).

5.6.4.7. Dispozitivele de alarm trebuie clar identificate.

5.6.4.8. Circuitele prevzute pentru serviciile de securitate care sunt necesare s func|ioneze n caz de
incendiu, trebuie s se execute din :
- cabluri cu izola|ie mineral conform cu SR EN 60702-1 si SR EN 60702-2;
- cabluri rezistente la foc conform SR EN 50200, SR EN 50362, CEI 60331-11 si CEI
60331-21;
- si sisteme de pozare care s-si pstreze caracteristicile de protec|ie la foc si mecanice
corespunztoare cablurilor .

5.6.4.9. Sistemele de pozare si cablurile circuitelor de securitate altele dect cele men|ionate la art.
5.6.4.8., trebuie s fie separate n mod adecvat si sigur de celelalte cabluri, inclusiv cablurile altor
circuite de securitate prin distan|are sau prin bariere.

5.6.4.10. Cablurile pentru ncrcarea acumulatoarelor autonome, nu sunt considerate ca pr|i ale
circuitului de siguran|.

140 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


139
CAPITOLUL 6
PROTEC|IA STRUCTURILOR MPOTRIVA TRSNETULUI


6.1 GENERALIT|I
6.1.1 Domeniu de aplicare
Nu exist dispozitive sau metode capabile s modifice fenomenele meteorologice naturale, n msura
n care acestea s previn descrcrile electrice sub form de trsnet. Trsnetul pe/sau lng structur
(sau serviciile/utilit|ile conectate la structur) sunt periculoase pentru persoane, pentru structur n
sine, pentru con|inutul su si instala|iile lor precum si pentru servicii/utilit|i. Din aceste motive
aplicarea msurilor de protec|ie mpotriva trsnetului sunt esen|iale.
Prezentul capitol stabileste principiile generale de care s se |in seama pentru protec|ia mpotriva
trsnetului:
a) a structurilor, inclusiv instala|iile din acestea si tot ceea ce con|in, precum si a persoanelor;
b) a serviciilor dintr-o structur.
Urmtoarele cazuri nu fac parte din domeniul de aplicare al acestui capitol:
a) sisteme feroviare;
b) vehicule, navele maritime si aeriene, instala|ii maritime;
c) conducte de mare presiune ngropate;
d) conducte, linii de alimentare cu energie electric si de telecomunica|ii care nu sunt
racordate la o structur.
n general aceste cazuri fac obiectul unor reglementri speciale emise de autorit|ile competente.
Acest normativ se aplic la:
a) proiectarea, instalarea, inspec|ia si mentenan|a unei instala|ii de protec|ie mpotriva trsnetului
(IPT) pentru structuri fr limitarea nl|imii lor;
b) stabilirea si alegerea msurilor de protec|ie mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorit tensiunilor de
atingere si de pas.

6.1.2 Termeni yi definiii proprii
Pentru scopul acestui normativ se aplic defini|iile si termenii:
avarie fizic
avarie a unei structuri (sau a con|inutului ei) sau a unui serviciu din cauza efectelor mecanice, termice,
chimice si de explozie ale trsnetului
component natural a IPT
component conductoare care nu este instalat n mod special pentru protec|ia mpotriva trsnetului,
dar care poate fi utilizat suplimentar de o IPT sau n unele cazuri poate asigura func|ia unui element
sau a mai multor elemente ale unei IPT.
Exemplele de utilizare a acestui termen includ:
a) element de captare natural;
b) conductor de coborre natural;
c) priz de pmnt natural (electrod de pmnt natural).
conductor de coborre
parte exterioar sau interioar a unei IPT destinat conducerii curentului de trsnet de la dispozitivul
de captare la priza de pmnt
conductor de ecranare
conductor metalic utilizat pentru reducerea avariilor fizice din cauza trsnetelor asupra unui
serviciu/utilit|i
conductor n bucl
conductor care formeaz o bucl n jurul structurii si interconecteaz toate conductoarele de coborre
pentru distribu|ia curentului de trsnet prin ele
defectarea reelelor electrice yi a sistemelor electronice
avarie permanent a re|elelor electrice si a sistemelor electronice din cauza impulsului electromagnetic
generat de trsnet

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 141


140
dispozitiv de captare
parte exterioar a unei IPT care utilizeaz elemente metalice cum ar fi tije, re|ea de conductoare sau
conductoare ntinse destinat captrii trsnetelor
dispozitiv de protecie la supratensiuni yi supracureni - SPD
dispozitiv destinat s limiteze supratensiunile tranzitorii si s devieze supracuren|ii. Acesta con|ine cel
pu|in o component neliniar (descrctor cu rezisten| variabil)
durata trsnetului - T
timp n care exist circula|ie de curent electric prin punctul de impact
ecran magnetic
anvelop metalic tip gril sau continu care mbrac obiectul de protejat sau o parte a acestuia,
utilizat pentru reducerea defectrilor re|elelor electrice si sistemelor electronice
elemente conductoare exterioare
orice fel de element metalic care ptrunde sau iese din structura de protejat cum ar fi conducte,
elementele metalice ale cablurilor, canale metalice etc. care pot transporta o parte a curentului de
trsnet
eveniment periculos
trsnet care cade pe obiectul de protejat sau n apropierea acestuia
impedan convenional de dispersie
raportul dintre valorile de vrf ale tensiunii si curentului din priza de pmnt care, n general, nu apar
simultan
impuls electromagnetic generat de trsnet - IEMT
efecte electromagnetice ale curentului de trsnet
instalaie exterioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
parte a sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului care cuprinde un dispozitiv de captare,
conductoare de coborre si o priz de pmnt
instalaie interioar a sistemului de protecie mpotriva trsnetului (IPT)
parte a sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului care cuprinde legturile de echipoten|ializare
si/sau izola|ia electric a unei instala|ii exterioare a sistemului de protec|ie mpotriva trsnetului
LMPS sistem de protec|ie mpotriva efectelor trsnetului
msuri de protecie
msuri care se adopt pentru obiectul de protejat n scopul reducerii riscului
mediu rural
zon cu o densitate mic a cldirilor.
La |ar este un exemplu de mediu rural.
mediu suburban
zon cu o densitate medie a cldirilor
Periferiile/suburbiile unui oras sunt un exemplu de mediu suburban.
mediu urban
zon cu o densitate mare de cldiri sau comunit|i dens populate cu cldiri nalte
Centrul unui oras este un exemplu de mediu urban.
nivel de protecie mpotriva trsnetului - NPT
valoare asociat unui ansamblu de valori semnificative ale parametrilor curentului de trsnet si
probabilit|ii ca valorile minime si maxime preconizate s nu fie depsite la apari|ia unui trsnet
Nivelul de protec|ie mpotriva trsnetului este utilizat pentru a stabili msurile de protec|ie n func|ie
de ansamblul parametrilor curentului de trsnet
obiect de protejat
structur sau serviciu de protejat mpotriva efectelor trsnetului
protecie coordonat prin SPD
ansamblu de SPD alese n mod corespunztor, coordonate si puse n func|iune pentru a reduce
defectrile re|elelor electrice si sistemelor electronice
punct de impact
punct n care trsnetul loveste pmntul sau un obiect nalt (de exemplu o structur, o instala|ie de
protec|ie mpotriva trsnetului, servicii, copaci etc.). Un trsnet poate s aib mai multe puncte de
impact.
142 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


141
sarcina secvenei de lung durat - Q
long

integrala n raport cu timpul a curentului electric de trsnet pe durata secven|ei de lung durat
secven
o singur descrcare electric din componen|a unui trsnet
secven de scurt durat
parte a trsnetului care corespunde la un impuls de curent
secven de lung durat
parte a trsnetului care corespunde unei circula|ii continue de curent electric
secvene multiple
trsnet care cuprinde n medie 3 sau 4 secven|e, cu o pauz de timp ntre ele n mod tipic de
aproximativ 50 ms. Au fost observate fenomene care au avut cteva zeci de secven|e cu o pauz ntre
ele de la 10 ms pn la 250 ms.
sisteme interioare
re|ele electrice si sisteme electronice din interiorul unei structuri
sistem de protecie mpotriva trsnetului (SPT)
cuprinde o instala|ie interioar si o instala|ie exterioar de protec|ie mpotriva trsnetului
supratensiune/supracurent electric
und tranzitorie care apare ca o supratensiune/supracurent electric din cauza IEMT
Supratensiunile/supracuren|ii electrici din cauza IEMT pot s apar din (frac|iuni de) curen|i de trsnet
prin efectele de induc|ie n buclele instala|iei si ca solicitare remanent n aval de SPD (dispozitiv de
protec|ie la supratensiuni si supracuren|i).
structuri cu riscuri de explozie
structuri care con|in materiale explozibile solide sau zone periculoase ca acelea determinate n
conformitate cu recomandrile din SR EN 60079-10 si SR EN 61241-10
structuri periculoase pentru mediul nconjurtor
structuri care pot fi cauza unor emisii biologice, chimice sau radioactive ca o consecin| a trsnetului
(precum uzine chimice, uzine petrochimice, centrale nucleare etc).
tensiune a prizei de pmnt
diferen|a de poten|ial ntre priza de pmnt si pmntul ndeprtat
trsnet
descrcare electric care se produce ntre nor si pmnt constnd din una sau mai multe secven|e
trsnet descendent
trsnet ini|iat de un precursor descendent care se propag de la nor la pmnt
trsnet ascendent
trsnet ini|iat de un precursor ascendent care se propag de pe o structur de pe pmnt ctre nor
structur de protejat
structur pentru care este necesar protec|ia mpotriva efectelor trsnetului n conformitate cu acest
standard. O structur de protejat poate fi si o parte a unei structuri mai mari.
trsnet pe un obiect
trsnet care loveste un obiect de protejat
trsnet n apropierea unui obiect
trsnet care loveste n vecintatea unui obiect de protejat si care poate provoca supratensiuni
periculoase
vtmarea fiinelor vii
vtmri inclusiv pierderea vie|ii a persoanelor sau animalelor din cauza tensiunilor de atingere si de
pas generate de trsnet
zon de protecie mpotriva trsnetului - ZPT
zon n care mediul electromagnetic al trsnetului este definit
Limitele unei ZPT nu sunt n mod necesar limite fizice ( de exemplu pere|i, planseu sau plafon).

6.1.3 Parametri caracteristici ai curentului de trsnet
Sunt acceptate patru niveluri de protec|ie a construc|iilor/structurilor mpotriva trsnetului:
- ntrit: I si II,
- normal: III si IV.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 143


142
Valorile maxime ale parametrilor curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protec|ie sunt
indicate n tabelul 6.1 si sunt utilizate pentru concep|ia componentelor de protec|ie mpotriva
trsnetului (de exemplu sec|iunea conductoarelor, grosimea foilor din metal, dimensionarea SPD,
distan|ele de separare mpotriva scnteilor periculoase) si pentru definirea parametrilor de ncercare de
simulare a efectelor trsnetului asupra componentelor.
Valorile minime ale amplitudinii curentului de trsnet pentru diferite niveluri de protec|ie sunt utilizate
pentru a se ob|ine raza sferei fictive, cu scopul de a se defini zona de protec|ie mpotriva trsnetului
ZPT 0
B
care nu poate fi atins de o lovitur direct. Valorile minime ale parametrilor curentului de
trsnet mpreun cu raza sferei fictive sunt indicate n tabelul 6.2. Aceste valori sunt utilizate pentru
pozi|ionarea dispozitivului de captare si pentru definirea zonei de protec|ie ZPT 0
B
.

Tabelul 6.1
Valorile maxime ale parametrilor trsnetului corespunztoare nivelului de protecie
mpotriva trsnetului
Prima secven de scurt durat Nivel de protecie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vrf a
curentului
I kA 200 150 100
Sarcina secven|ei de
scurt durat
Q
short
C 100 75 50
Energia specific W/R MJ/O 10 5,6 2,5
Parametrii timp T
1
/T
2
s/s 10 / 350
Secven de scurt durat ulterioar Nivel de protecie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vrf a
curentului
I kA 50 37,5 25
Panta medie di/dt kA/s 200 150 100
Parametrii timp T
1
/T
2
s/s 0,25 / 100
Secven de lung durat Nivel de protecie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Sarcina secven|ei de
scurt durat
Q
long
C 200 150 100
Parametrii de timp T
long
s 0,5
Trsnet Nivel de protecie
Parametrii curentului Simbol Unitate I II III IV
Sarcina trsnetului Q
flash
C 300 225 150


Tabelul 6.2
Valori minime ale parametrilor trsnetului yi raza sferei fictive asociat corespunztoare
nivelului de protecie
Criterii de captare Nivel de protecie
Simbol Unitate I II III IV
Valoare de vrf minim a
curentului
I kA 3 5 10 16
Raza sferei fictive r m 20 30 45 60
Poate fi determinat o probabilitate ponderat astfel nct parametrii curentului de trsnet s fie mai
mici dect valorile maxime si respectiv, mai mari dect valorile minime definite pentru fiecare nivel de
protec|ie (a se vedea tabelul 6.3).

Tabelul 6.3
Probabiliti pentru limitele parametrilor curentului de trsnet
Probabilitatea ca parametrii curentului de trsnet
s fie
Nivel de protecie
I II III IV
Mai mici dect valorile maxime definite n tabelul 6.1 0,99 0,98 0,97 0,97
Mai mari dect valorile minime definite n tabelul 6.2 0,99 0,97 0,91 0,84

144 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


143
Msurile de protec|ie specificate n prezentul normativ sunt eficiente mpotriva trsnetului dac
parametrii curentului de trsnet sunt n domeniul definit pentru nivelul de protec|ie prezumat prin
concep|ie.
Astfel, eficacitatea unei msuri de protec|ie se presupune c este egal cu probabilitatea ca parametrii
curentului de trsnet s fie n interiorul acestui domeniu.


6.2 INSTALA|II DE PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI (IPT)
6.2.1 Stabilirea necesitii prevederii unei IPT pentru o construcie yi alegerea nivelului de
protecie mpotriva trsnetului. Evaluarea riscului.

6.2.1.1 Explicarea termenilor
6.2.1.1.1 Avarii yi pierderi
a. Surse de avarii
Curentul de trsnet este prima surs de avarie. n func|ie de situarea punctului de impact al trsnetului
se disting urmtoarele surse (a se vedea tabelul 6.4):
S1: cderea trsnetului pe o structur;
S2: cderea trsnetului lng o structur;
S3: cderea trsnetului pe un serviciu;
S4:

cderea trsnetului lng un serviciu.
b. Tipuri de avarii
Un trsnet poate cauza avarii n func|ie de caracteristicile obiectului de protejat. Unele dintre cele mai
importante caracteristici sunt: tipul construc|iei, con|inutul si modul de utilizare, tipul de serviciu si
msurile de protec|ie asigurate.
Pentru aplica|iile practice de evaluare a riscului, este util s se fac distinc|ie ntre cele trei tipuri de
baz de avarii care pot aprea ca urmare a cderii trsnetului. Acestea sunt urmtoarele (a se vedea
tabelele 6.4 si 6.5):
D1: vtmarea fiin|elor vii;
D2: avarie fizic;
D3: defectri ale sistemelor electrice si electronice.
Avarierea unei structuri datorit trsnetului poate fi limitat la o parte a structurii sau poate fi extins la
ntreaga structur. Pot fi implicate, de asemenea, structurile nconjurtoare sau mediul nconjurtor (de
exemplu emisii chimice sau radioactive).
Trsnetul care afecteaz un serviciu poate cauza o avariere a mijloacelor fizice ale acesteia linie sau
conduct utilizate pentru furnizarea serviciului, precum si a sistemelor electrice si electronice
asociate. Avarierea poate fi, de asemenea, extins la sistemele interioare conectate la serviciu
c. Tipuri de pierderi
Fiecare tip de avarie, singur sau n combina|ie cu altele, poate s produc pierderi diferite n obiectul
de protejat. Tipul de pierdere care poate aprea depinde de caracteristicile obiectului de protejat si de
con|inutul su. Trebuie luate n considerare urmtoarele tipuri de pierderi (a se vedea tabelul 6.4):
L1: pierderea de vie|i omenesti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unor elemente din patrimoniu cultural;
L4: pierdere economic (structura si con|inutul su, serviciul si pierderea activit|ii lui).
Tipurile de pierderi care pot s apar ntr-o structur sunt urmtoarele:
L1: pierderea de vie|i omenesti;
L2: pierderea unui serviciu public;
L3: pierderea unui element de patrimoniu cultural;
L4: pierdere economic (structura si con|inutul acesteia).
Tipurile de pierderi care pot s apar ntr-un serviciu sunt urmtoarele:
L'2: pierderea serviciului public;
L'4: pierdere economic (serviciu si activitatea lui).
Pentru scopul acestui normativ nu este luat n considerarea pierderea de vie|i omenesti asociat unui
serviciu.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 145


144

Tabelul 6.4
Surse de avarii, tipuri de avarii yi tipuri de pierderi n funcie de punctul de impact al trsnetului
Structur Serviciu
Punct de impact
Surs de
avarie
Tip de
avarie
Tip de
pierdere
Tip de
avarie
Tip de
pierdere

S1

D1

D2

D3
L1, L4
2)

L1,L2, L3, L4

L1
1)
, L2, L4
D2

D3
L`2, L`4

L`2, L`4

S2 D3
L1
1)
, L2 , L4


S3

D1

D2

D3
L1, L4
2)

L1, L2, L3, L4

L1
1)
, L2, L4
D2

D3
L`2, L`4

L`2, L`4

S4 D3 L1
1)
, L2, L4 D3 L`2, L`4
1)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale sau alte structuri n care defectri ale sistemelor
interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.
2)
Numai pentru propriet|i n care pot surveni pierderi de animale.


Tabelul 6.5
Componente de risc ntr-o structur pentru fiecare tip de avarie yi de pierdere
Pierdere

Avarie
L1
Pierdere de viei
omeneyti
L2
Pierdere a unui
serviciu public
L3
Pierdere a unui
element de
patrimoniu cultural
L4
Pierdere
economic
D1
Vtmare a
fiin|elor vii
R
S
_ _ R
S
1)

D2
Avarie
fizic
R
F
R
F
R
F
R
F

D3
Defectare a
sistemelor
electrice si
electronice
R
O
2)
R
O
_ R
O

1)
Numai pentru propriet|i n care pot surveni pierderi de animale
2)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale sau alte structuri n care defectri ale
sistemelor interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.

6.2.1.1.2 Risc yi componentele de risc
a. Risc
Riscul R este o msur a pierderii medii anuale probabile. Pentru fiecare tip de pierdere care poate
aprea ntr-o structur sau ntr-un serviciu trebuie evaluat riscul corespunztor.
146 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


145


Riscurile care pot fi evaluate ntr-o structur pot fi urmtoarele:
R
1
: risc de pierdere de vie|i omenesti;
R
2
: risc de pierdere a unui serviciu public;
R
3
: risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural;
R
4
: risc de pierdere economic.
Riscurile care pot fi evaluate ntr-un serviciu pot fi urmtoarele:
R'
2
: risc de pierdere a serviciului public;
R'
4
: risc de pierdere economic.
Pentru a evalua riscurile, R, trebuie definite si calculate componentele de risc relevante (riscurile
par|iale depind de sursa si de tipul avariei) .
Fiecare risc, R, este suma componentelor sale. Cnd se calculeaz un risc, componentele de risc pot fi
grupate n func|ie de sursa avariei si de tipul avariei.

b. Componente de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului pe structur
R
A
: Component asociat vtmrii fiin|elor vii, produs de tensiunile de atingere si de pas n zonele de
pn la 3 m n afara structurii. Pot s apar pierderi de tip L1 si, n cazul unor structuri care
adpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale.Pentru scopul
acestui normativ componenta de risc asociat tensiunilor de atingere si de pas n interiorul
structurii produse de cderea trsnetului pe structur nu este luat n considerare.
n structuri speciale, oamenii pot fi n pericol datorit cderii directe a trsnetului (de exemplu
partea superioar a unei parcri de masini sau stadioane). Principiile acestui normativ pot fi
utilizate si pentru aceste cazuri.
R
B
: Component de risc asociat avariilor fizice produse de scntei periculoase n interiorul structurii
capabile s ini|ieze un incendiu sau o explozie reprezentnd, la rndul su, un pericol pentru
mediul nconjurtor. Ar putea s apar toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3 si L4) .
R
C
: Component de risc asociat defectelor produse de ac|iunea IEMT asupra sistemelor interioare.
n toate cazurile ar putea s apar pierderi de tipurile L2 si L4 nso|ite de tipul L1 n cazul
structurilor cu risc de explozie si a spitalelor sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme
interioare pune imediat n pericol via|a oamenilor.

c. Component de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului lng structur
R
M
:
Component de risc asociat defectelor produse de ac|iunea IEMT asupra sistemelor interioare.
n toate cazurile ar putea s apar pierderi de tipurile L2 si L4 nso|ite de tipul L1 n cazul
structurilor cu risc de explozie si a spitalelor sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor

d. Component de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului pe un serviciu racordat la o
structur
R
U
: Component de risc asociat vtmrii fiin|elor vii prin ac|iunea tensiunii de atingere n
interiorul structurii datorat curentului de trsnet injectat ntr-o linie racordat la structur. Pot
apare pierderi de tip L1 si, n cazul propriet|ilor agricole, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi
de animale.
R
V
: Component de risc asociat avariilor fizice (ini|ierea unui incendiu sau a unei explozii datorit
unor scntei periculoase ntre o instala|ie exterioar si pr|ile metalice prezente n general n
punctul de ptrundere a unei linii n interiorul structurii) datorit curentului de trsnet circulnd
prin sau n lungul serviciilor care ptrund n structur. Pot s apar toate tipurile de pierderi (L1,
L2, L3, L4).
R
W
: Component de risc asociat defectrii sistemelor interioare, produs prin ac|iunea
supratensiunilor induse pe liniile care ptrund n structur si transmise acesteia. n toate cazurile
ar putea s apar pierderi de tipurile L2 si L4 mpreun cu tipul L1 n cazul structurilor cu risc de
explozie si a spitalelor sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme interioare pune
imediat n pericol via|a oamenilor. Serviciile luate n considerare pentru evaluarea acestei
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 147


146
componente sunt numai liniile care intr n structur. Cderea trsnetului pe conducte sau lng
acestea nu este luat n considerare ca surs de avarie dac conductele sunt conectate la o bar de
echipoten|ializare. Dac nu exist o bar de echipoten|ializare, un astfel de pericol trebuie s fie
de asemenea luat n considerare.
e. Component de risc pentru o structur datorit cderii trsnetului lng un serviciu racordat
la o structur
R
Z
: Component de risc asociat defectrii sistemelor interioare prin ac|iunea supratensiunilor induse
pe liniile care intr n structur si transmise acesteia. n toate cazurile ar putea s apar pierderi
de tipurile L2 si L4 mpreun cu tipul L1 n cazul structurilor cu risc de explozie si a spitalelor
sau a altor structuri n care defectarea unor sisteme interioare pune imediat n pericol via|a
oamenilor. Serviciile luate n considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai liniile
care intr n structur. Cderea trsnetului pe conducte sau lng acestea nu este luat n
considerare ca surs de avarie dac conductele sunt conectate la o bar de echipoten|ializare.
Dac nu exist o bar de echipoten|ializare, un astfel de pericol trebuie s fie de asemenea luat n
considerare.

f. Componente de risc pentru un serviciu datorit cderii trsnetului pe serviciu
R'
V
: Component de risc asociat avariilor fizice produse de efectele mecanice si termice ale
curentului de trsnet. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4;
R'
W
: Component de risc asociat defectrii echipamentului conectat, prin ac|iunea supratensiunilor
produse datorit unui cuplaj rezistiv. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4.

g. Component de risc pentru un serviciu datorit cderii trsnetului lng serviciu
R'
Z
: Component de risc asociat defectrii liniilor si echipamentului conectat produs de
supratensiunile induse pe linii. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4.

h. Componente de risc pentru un serviciu datorit cderii trsnetului pe structura la care este
racordat serviciul
R'
B
: Component de risc asociat avariilor fizice produse prin efectele mecanice si termice ale curentului de trsnet care
circul pe linie. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4;
R'
C
: Component de risc asociat defectrii echipamentului conectat prin ac|iunea supratensiunilor produse datorit unui
cuplaj rezistiv. Ar putea s apar pierderi de tipurile L'2 si L'4.

6.2.1.1.3 Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri
Componentele de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-o structur
sunt:
R
1
: risc de pierdere de vie|i omenesti:
R
1
= R
A
+ R
B
+ R
C
1)
+ R
M
1)
+ R
U
+ R
V
+ R
W
1)
+ R
Z
1)
(6.1)

1)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale cu echipament electric de reanimare sau alte structuri n
care defectarea unor sisteme interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.
R
2
: risc de pierdere a unui serviciu public:
R
2
= R
B
+ R
C
+ R
M
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
(6.2)
R
3
: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural:
R
3
=R
B
+ R
V
(6.3)
R
4
: risc de pierdere economic:
R
4
= R
A
2)
+ R
B
+ R
C
+ R
M
+ R
U
2)
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
(6.4)
2)
Numai pentru domenii n care pot fi pierderi de animale.
Componentele de risc care corespund fiecrui tip de pierdere sunt sintetizate de asemenea n tabelul 6.6.




148 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


147


Tabelul 6.6
Componente de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-o
structur
Surs de avarie
Cderea trsnetului pe
o structur
S1
Cderea
trsnetului
lng o
structur
S2
Cderea trsnetului pe
o linie racordat la o
structur
S3
Cderea
trsnetului lng
o linie racordat
la o structur
S4

Component de risc R
A
R
B
R
C
R
M
R
U
R
V
R
W
R
Z

Risc pentru fiecare
tip de pierdere
R
1



*


*


*1)


*1)


*


*


*1)


*1)

R
2
* * * * * *
R
3
* *
R
4
* 2) * * * * 2) * * *
1)
Numai pentru structuri cu risc de explozie si pentru spitale sau alte structuri n care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat n pericol via|a oamenilor.
2)
Numai pentru domenii n care pot fi pierderi de animale.


Compunerea componentelor de risc n funcie de sursa de avarie
R = R
D
+ R
I
(6.5)
unde
R
D
este riscul asociat cderii trsnetului pe structur (surs S1) definit prin suma:
R
D
= R
A
+ R
B
+ R
C
(6.6)
si
R
I
este riscul asociat trsnetelor care au influen| asupra structurii dar nu cad pe ea (surse: S2,
S3 si S4). Este definit prin suma:
R
I
= R
M
+ R
U
+ R
V
+ R
W
+ R
Z
(6.7)
Pentru componentele de risc si compunerea lor asa cum este prezentat mai sus a se vedea de
asemenea tabelul 6.12.

Compunerea componentelor de risc n funcie de tipul de avarie
R = R
S
+ R
F
+ R
O
(6.8)
unde
R
S
este riscul asociat vtmrii de fiin|e vii (D1) care este definit prin suma:
R
S
= R
A
+ R
U
(6.9)
R
F
este riscul asociat avariilor fizice (D2) care este definit prin suma:
R
F
= R
B
+ R
V
6.10)
R
O
este riscul asociat defectrii sistemelor interioare (D3) care este definit prin suma:
R
O
= R
M
+ R
C
+ R
W
+ R
Z
(6.11)
Pentru componentele de risc si compunerile lor asa cum sunt prezentate mai sus a se vedea si tabelul
6.12.

6.2.1.1.4 Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu
Componentele de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-un serviciu
sunt:
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 149


148
R'
2
: risc de pierdere a serviciului public:
R'
2
= R'
V
+ R'
W
+ R'
Z
+ R'
B
+ R'
C
(6.12)
R'
4
: risc de pierdere economic:
R'
4
= R'
V
+ R'
W
+ R'
Z
+ R'
B
+ R'
C
(6.13)
Componentele de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-un serviciu
sunt indicate n tabelul 6.7.

Tabelul 6.7
Componente de risc care trebuie luate n considerare pentru fiecare tip de pierdere ntr-un
serviciu
Surs de avarie
Cderea trsnetului pe
un serviciu
S3
Cderea trsnetului
lng un serviciu
S4
Cderea trsnetului pe
structur
S1
Component de risc
R'
V
R'
W
R'
Z
R'
B
R'
C

Risc pentru fiecare tip de
pierdere
R'
2

R'
4



*
*


*
*


*
*


*
*


*
*

6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc n funcie de sursa de avarie
R' = R'
D
+ R'
I
(6.14)
unde
R'
D
este riscul asociat cderii trsnetului pe serviciu (surs S3); definit prin suma:
R'
D
= R'
V
+ R'
W
(6.15)
R'
I
este riscul asociat trsnetelor care au influen| asupra serviciului dar nu cad pe el (surse S1 si
S4); definit prin suma:
R'
I
= R'
B
+ R'
C
+ R'
Z
(6.16)
Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu asa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea
si tabelul 6.14.

6.2.1.1.4.2 Compunerea componentelor de risc n funcie de tipul de avarie
R' = R '
F
+ R'
O
(6.17)
unde
R'
F
este riscul asociat avariilor fizice (D2); definit prin suma:
R'
F
= R'
V
+ R'
B
(6.18)
R'
O
este riscul asociat defectrii sistemelor interioare (D3); definit prin suma
R'
O
= R'
W
+ R'
Z
+ R'
C
(6.19)

Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu asa cum s-a prezentat mai sus, a se vedea
si tabelul 6.14.

6.2.1.1.5 Factori care influeneaz componentele de risc
Factori care influeneaz componentele de risc ntr-o structur
Caracteristicile structurii si acele msuri de protec|ie care pot influen|a componentele de risc pentru o
structur sunt indicate n tabelul 6.8.







150 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


149


Tabelul 6.8
Factori care influeneaz componentele de risc ntr-o structur
Caracteristici ale structurii
sau ale sistemelor
interioare
Msuri de protec|ie
R
A
R
B
R
C
R
M
R
U
R
V
R
W
R
Z

Suprafa| echivalent de
expunere
X X X X X X X X
Rezistivitatea de suprafa|
a solului
X
Rezistivitatea planseului X
Restric|ii fizice, izola|ie,
panouri de avertizare,
echipoten|ializarea solului
X X
SPT X
1)
X X
2)
X
2)
X
3)
X
3)

Protec|ie cu SPD
coordonate
X X X X
Ecran tridimensional

X X
Ecranarea liniilor
exterioare
X X X X
Ecranarea liniilor
interioare
X X
Precau|ii pentru trasee X X
Re|ea de echipoten|ializare X
Precau|ii mpotriva
incendiilor
X X
Sensibilitate la foc X X
Pericol special X X
Tensiune de |inere la
impuls
X X X X X X
1)
n cazul unui SPT natural sau standardizat, cu o distan| ntre conductoarele de coborre mai mic de 10 m
sau dac este asigurat o restric|ie fizic, se poate neglija riscul asociat vtmrii fiin|elor vii prin ac|iunea
tensiunilor de atingere si de pas
2)
Numai pentru IPT exterioar tip gril.
3)
Datorit legturii de echipoten|ializare.


6.2.1.1.6 Factori care influeneaz componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristicile serviciului, a structurii la care acesta este racordat si a msurilor de protec|ie care pot
influen|a componentele de risc sunt prezentate n tabelul 6.9.

Tabelul 6.9
Factori care influeneaz componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristici ale serviciului
Msur de protecie
R'
V
R'
W
R'
Z
R'
B
R'
C

Suprafa echivalent de expunere X X X X X
Ecranarea cablurilor X X X X X
Cablu de protecie mpotriva trsnetului X X X X X
Canal de protecie a cablurilor mpotriva trsnetului X X X X X
Conductoare ecranate suplimentare X X X X X
Tensiune de inere la impuls X X X X X
SPD X X X X X
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 151


150
6.2.1.2 Evaluarea riscului
Procedura de baz
Decizia de a proteja o structur sau un serviciu mpotriva trsnetului, precum si alegerea msurilor de
protec|ie se iau dup aplicarea urmtoarei proceduri:
identificarea obiectului de protejat si a caracteristicilor sale;
identificarea tuturor tipurilor de pierderi n obiect si a riscului asociat R (de la R
1
pn la R
4
);
evaluarea riscului R pentru fiecare tip de pierdere (de la R
1
pn la R
4
);
evaluarea necesit|ii protec|iei, prin compararea riscurilor R
1
, R
2
si R
3
pentru o structur (R'
2

pentru un serviciu) cu riscul acceptabil R
T
;
evaluarea eficien|ei tehnice si economice a protec|iei prin compararea costurilor pierderilor totale
cu si fr msuri de protec|ie. n acest caz, evaluarea componentelor de risc R
4
pentru o structur
(R'
4
pentru un serviciu) trebuie realizat n vederea evalurii acestor costuri.
Structura de luat n considerare pentru evaluarea riscului
Structura de luat n considerare include:
structura n sine;
instala|iile din structur;
con|inutul structurii;
persoanele din interiorul structurii sau care stau ntr-o zon de pn la 3 m n partea exterioar a
structurii;
mediul afectat de o avarie a structurii.
Protec|ia poate s nu includ serviciile conectate n afara structurii.
Structura de protejat poate fi divizat n mai multe zone.
Serviciu de luat n considerare pentru evaluarea riscului
Serviciul care se ia n considerare cuprinde mijloacele fizice prin care sunt conectate:
cldirea centralei de telecomunica|ii si cldirea utilizatorului sau dou cldiri de centrale de
telecomunica|ii sau dou cldiri ale utilizatorilor, pentru liniile de telecomunica|ii,
cldirea centralei de telecomunica|ii sau cldirea utilizatorului si un nod de distribu|ie sau ntre
dou noduri de distribu|ie, pentru liniile de telecomunica|ii,
sta|ia de transformare de nalt tensiune si cldirea utilizatorului pentru liniile de alimentare cu
energie electric,
sta|ia principal de distribu|ie si cldirea utilizatorului pentru conducte.
Serviciul considerat cuprinde echipamentul liniei si echipamentul de la extremit|ile liniilor, cum ar fi:
multiplexor, amplificator, optocuplor, contoare, echipamentul de la extremitatea liniei etc.;
ntreruptoare, protec|ii mpotriva supracuren|ilor, contoare etc.;
sisteme de comand, sisteme de securitate, contoare etc.
Protec|ia nu include echipamentul utilizatorului sau oricare alt structur conectat la extremit|ile
serviciului
Risc acceptabil R
T

Identificarea valorii riscului acceptabil este n responsabilitatea unei autorit|i cu competen| juridic.
Valori reprezentative ale riscului acceptabil R
T
, cnd cderea trsnetului poate produce pierderi de
vie|i omenesti sau pierderi de valori sociale sau de valori culturale sunt indicate n tabelul 6.10.

Tabelul 6.10
Valori pentru riscul acceptabil R
T
Tipuri de pierderi
R
T
(y
1
)
Pierderi de vie|i omenesti sau vtmri
permanente
10
5

Pierderea unui serviciu public
10
3

Pierderea unui element de patrimoniu
cultural
10
3


152 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


151
Procedur specific pentru evaluarea necesitii unei protecii
La evaluarea necesit|ii unei protec|ii mpotriva trsnetului pentru un obiect, trebuie luate n
considerare urmtoarele riscuri:
riscurile R
1
, R
2
si R
3
pentru o structur;
riscurile R'
1
si R'
2
pentru un serviciu.
Pentru fiecare risc considerat, trebuie s fie parcurse urmtoarele etape:
identificarea componentelor R
X
care compun riscul;
calculul componentelor de risc identificate R
X
;
calculul riscului total R;
identificarea riscului acceptabil R
T
;
compararea riscului R cu valoarea acceptabil R
T
.
Dac R s R
T
, protec|ia mpotriva trsnetului nu este necesar.
Dac R > R
T
trebuie adoptate msuri de protec|ie n vederea reducerii lui R s R
T
pentru toate riscurile
la care obiectul este supus.
Procedura pentru evaluarea necesit|ii unei protec|ii este prezentat n figura 6.1.



Fig 6.1 Procedur pentru luarea unei decizii privind necesitatea unei protecii




Identificarea structurii de protejat
Identificarea tipurilor de pierderi asociate structurii sau
serviciului de protejat
Pentru fiecare tip de pierdere:
- identificare a riscului acceptabil R
T

- identificarea si calculul tuturor componentelor de risc
relevante R
X

Calculeaz
R = E

R
X

Structur sau serviciu
protejat pentru acest tip
de pierdere
Se prevd msuri de protec|ie adecvate capabile s reduc R
R > R
T

NU
DA

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 153


152
Procedur pentru evaluarea eficienei tehnice yi economice a unei protecii
Pe lng necesitatea unei protec|ii mpotriva trsnetului pentru o structur sau un serviciu, poate fi util
determinarea beneficiilor economice ale instalrii msurilor de protec|ie n vederea reducerii
pierderilor economice L4.

Evaluarea componentelor de risc R
4
pentru o structur

(R
4
pentru un serviciu) permite utilizatorului s
evalueze pierderile economice cu msuri de protec|ie adoptate si fr acestea.
Procedura de determinare a eficien|ei tehnice si economice a unei protec|ii necesit:
identificarea componentelor R
X
care compun riscul R
4
pentru o structur

(R
4
pentru un serviciu);
calculul componentelor de risc identificate R
X
n absen|a unor msuri de protec|ie
noi/suplimentare;
calculul costului anual al pierderii datorit fiecrei componente de risc R
X
;
calculul costului anual C
L
al pierderii totale n absen|a unor msuri de protec|ie;
adoptarea msurilor de protec|ie alese;
calculul componentelor de risc R
X
cu luarea n considerare a msurilor de protec|ie alese;
calculul costului anual al pierderilor reziduale datorit fiecrei componente de risc R
X
n structura
sau serviciul protejat;
calculul costului anual total C
RL
al pierderilor reziduale cu luarea n considerare a msurilor de
protec|ie alese;
calculul costului anual C
PM
al msurilor de protec|ie alese;
compararea costurilor.
Dac C
L
< C
RL
+ C
PM
, protec|ia mpotriva trsnetului nu poate fi considerat eficient economic.
Dac C
L
> C
RL
+ C
PM
, msurile de protec|ie pot realiza economii pe durata de via| a structurii sau a
serviciului.
Procedura de evaluare a eficien|ei tehnice si economice a protec|iei este prezentat sintetic n figura 6.2.
154 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


153

Fig. 6.2 Procedur pentru evaluarea eficienei tehnice yi economice a msurilor de protecie

Msuri de protecie
Msurile de protec|ie sunt destinate s reduc riscul asociat tipurilor de avarii.
Msurile de protec|ie trebuie s fie considerate eficiente numai dac ele sunt conforme cu
recomandrile din urmtoarele standarde importante:
SR EN 62305-3 pentru protec|ia mpotriva vtmrii fiin|elor vii si a avariilor fizice ntr-o
structur;
SR EN 62305-4 pentru protec|ia mpotriva defectrii sistemelor interioare;
CEI 62305-5 pentru protec|ia serviciilor
Alegerea msurilor de protecie
Alegerea celor mai potrivite msuri de protec|ie trebuie s fie fcut de proiectant n func|ie de
ponderea fiecrei componente de risc n riscul total R si n func|ie de aspectele tehnice si economice
ale diferitelor msuri de protec|ie.
Pentru fiecare tip de pierdere, exist un numr de msuri de protec|ie care, individual sau n
combina|ie, realizeaz condi|ia R

s R
T
. Solu|ia care va fi adoptat trebuie s fie aleas |innd seama de
aspectele tehnice si economice. O procedur simplificat pentru alegerea msurilor de protec|ie este
indicat n figura 6.3 pentru structuri si n figura 6.4 pentru servicii. Instalatorul sau proiectantul
trebuie s identifice componentele de risc cele mai critice si s le reduc, lund n considerare de
asemenea aspectele economice.

Identific valoarea:
- structurii si a activit|ilor sale
- instala|iilor interioare
Calculeaz toate componentele de risc R
X
relevante pentru R
4

Calculeaz costul anual C
L
al pierderii totale
si costul C
RL

al pierderii reziduale considernd msurile de protec|ie
(a se vedea anexa 6.7)
Calculeaz costul anual C
PM

al msurilor de protec|ie alese
Nu este eficient tehnic si
economic adoptarea
msurilor de protec|ie
Este eficient tehnic si economic
adoptarea msurilor de protec|ie
NU
DA
C
PM

+ C
RL

>C
L


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 155


154

Fig. 6.3 Procedur pentru alegerea msurilor de protecie ntr-o structur
DA
Este SPT
instalat?
Pentru fiecare tip de pierdere identific si calculeaz
componentele de risc R
A
, R
B
, R
C
, R
M
, R
U
, R
V
, R
W
, R
Z

NU
NU
DA

Structur protejat
NU
DA
Instaleaz un LPMS
corespunztor
Instaleaz alt
msur de protec|ie
DA
R

> R
T

NU
Noile valori calculate
ale componentelor de
risc
Instaleaz un tip
adecvat de SPT
R
B

> R
T

Este LPMS
instalat?

Identific structura de protejat

Identific tipurile de pierderi asociate structurii

156 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


155

Fig. 6.4 Procedur pentru alegerea msurilor de protecie pentru un serviciu

Identific serviciul de protejat

Identific tipurile de pierderi asociate serviciului

Pentru fiecare tip de pierdere identific si calculeaz
componentele de risc R'
B
, R'
C
, R'
V
, R'
W
, R'
Z


Instaleaz un SPD
adecvat
Sunt SPD
instalate?
R'
Z

> R
T

DA

Serviciu protejat
NU
Linia este
ecranat?

Instaleaz un ecran
adecvat

Instaleaz alt msur
de protec|ie
R'

> R
T

Noile valori calculate ale
componentelor de risc
DA DA
NU
NU NU
DA

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 157


156
6.2.1.3 Evaluarea componentelor de risc pentru o structur
Ecuaia de baz
Fiecare component de risc R
A
, R
B
, R
C
, R
M
, R
U
, R
V
, R
W
si R
Z
poate fi exprimat prin rela|ia general
urmtoare

x x x x
L P N R = (6.20)
unde
N
x
este numrul de evenimente periculoase pe an ;
P
x
probabilitatea de avariere a unei structuri ;
L
x
pierderea rezultant.
Numrul N
x

de evenimente periculoase este influen|at de densitatea de trsnete la sol (N
g
) si de
caracteristicile fizice ale obiectului de protejat, vecint|ile sale si de sol.
Probabilitatea de avariere P
x
este influen|at de caracteristicile obiectului de protejat si de msurile de
protec|ie asigurate.
Pierderea rezultant L
x
este influen|at de utilizarea atribuit obiectului, de prezen|a unor persoane, de
tipul serviciului public, de valoarea bunurilor afectate de avarie si de msurile prevzute pentru a
limita valoarea pierderilor.
Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe structur (S1)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate cderii trsnetului pe structur, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component asociat vtmrii fiin|elor vii (D1)

A A D A
L P N R = (6.21)
component asociat avariilor fizice (D2)

B B D B
L P N R = (6.22)
component asociat defectrii sistemelor interioare (D3)

C C D C
L P N R = (6.23)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.11.
Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului lng structur (S2)
Pentru evaluarea componentei de risc asociate cderii trsnetului lng structur, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component asociat defectrii sistemelor interioare (D3)

M M M M
L P N R =

(6.24)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.11.

Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe o linie racordat la structur
(S3)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate cderii trsnetului pe o linie racordat la structur, se
utilizeaz urmtoarele rela|ii:
component asociat vtmrii fiin|elor vii (D1)

U U Da L U
L P ) N N ( R + = (6.25)
component asociat avariilor fizice (D2)

v v Da L V
L P ) N N ( R + = (6.26)
component asociat defectrii sistemelor interioare (D3)

w w Da L w
L P ) N N ( R + = (6.27)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.11.
Dac linia are mai multe sec|ii, valorile R
U
, R
V
si R
W
sunt suma valorilor R
U
, R
V
si R
W

corespunztoare fiecrei sec|ii a liniei (fig. 6.5). Sec|iile care trebuie luate n considerare sunt cele
dintre structur si primul nod de distribu|ie.
n cazul unei structuri la care sunt racordate mai multe linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate
pentru fiecare linie.
158 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


157
Evaluarea componentei de risc datorit cderii trsnetului lng o linie racordat la structur
(S4)
Pentru evaluarea componentei de risc asociate cderii trsnetului lng o linie racordat la structur, se
aplic urmtoarele rela|ii:
component asociat defectrii sistemelor interioare (D3)

z z L I z
) - ( L P N N R = (6.28)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.11.
Dac linia are mai multe sec|ii, valoarea lui R
Z
este suma R
Z
a componentelor corespunztoare fiecrei
sec|ii a liniei. Sec|iile care trebuie luate n considerare sunt cele dintre structur si primul nod de
distribu|ie.
n cazul unei structuri la care sunt racordate mai multe linii cu trasee diferite, calculele trebuie realizate
pentru fiecare linie.
Dac ( ) -
L I
N N < 0, atunci se presupune c ( ) -
L I
N N = 0.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 159


158
Tabelul 6.11
Parametrii asociai evalurii componentelor de risc pentru o structur
Simbol Denumire Valoare conform cu
Numr mediu anual de evenimente periculoase datorit cderii trsnetului
N
D

pe structur Anexa 6.1
N
M

n proximitatea unei structuri Anexa 6.1
N
L

pe o linie racordat la structur Anexa 6.1
N
I

lng o linie racordat la structur Anexa 6.1
N
Da

pe structur la extremitatea a a liniei (a
se vedea figura 6.5)
Anexa 6.1
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe structur s produc
P
A

vtmarea fiinelor vii Anexa 6.2
P
B

avarii fizice Anexa 6.2
P
C

defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2
Probabilitatea ca trsnetul care cade lng structur s produc
P
M

defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe o linie s produc
P
U

vtmarea fiinelor vii Anexa 6.2
P
V

avarii fizice Anexa 6.2
P
W

defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2
Probabilitatea ca trsnetul care cade lng o linie s produc
P
Z

defectarea sistemelor interioare Anexa 6.2
Pierderi datorit
L
A
= L
U
= r
a
L
t
vtmrii fiinelor vii Anexa 6.3
L
B
= L
V
= r
p
r
f
h
z
L
f
avariilor fizice
Anexa 6.3
L
C
= L
M
= L
W
= L
Z
= L
o
defectrii sistemelor interioare
Anexa 6.3
NOT Valori ale pierderilor L
t
, L
f
, L
o
; factorii r
p
, r
a
, r
u
, r
f
de reducere a pierderilor i factorul h
z
de
amplificare a pierderilor sunt indicai n anexa 6.3..


Fig.6 5 Structuri la extremitile liniilor: la extremitatea b structura de protejat
(structura b) yi la extremitatea a o structur adiacent (structura a)


Sinteza componentelor de risc pentru o structur
Componentele de risc pentru structuri sunt sintetizate n tabelul 6.12, n func|ie de diferite tipuri de
avarii si diferite surse ale avariei.

Sec|ie 1
(ngropat)
b
Structura b
(structur de protejat)
H
b

a H
a
3H
a
Sec|ie 2
(aerian)
Structura a
(structur adiacent)
3H
b


160 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


159
Tabelul 6.12
Componentele de risc pentru o structur pentru diferite tipuri de avarii produse de diferite surse
Surs de avarii

Avarie
S1
Cderea
trsnetului pe o
structur
S2
Cderea
trsnetului
lng o
structur
S3
Cderea
trsnetului pe
un serviciu
racordat
S4
Cderea
trsnetului lng
un serviciu
Risc rezultant
n funcie de
tipul avariei
D1
Vtmarea fiin|elor
vii
R
A
= N
D
P
A
r
a
L
t


R
U
= (N
L
+N
Da
)
P
U
r
u
L
t

R
S
= R
A
+R
U

D2
Avarii fizice
R
B
= N
D
P
B
r
p

h
z
r
f
L
f


R
V
= (N
L
+N
Da
)
P
V
r
p

h
z
r
f
L
f

R
F
= R
B
+R
V

D3
Defectarea
sistemelor electrice
si electronice
R
C
= N
D
P
C
L
o

R
M
=
N
M
P
M
L
o

R
W
= (N
L
+
N
Da
) P
W
L
o

R
Z
= (N
I
N
L
)
P
Z
L
o

R
O
= R
C
+R
M
+R
W
+R
Z

Risc rezultant n
func|ie de sursa de
avarie
R
D
= R
A
+R
B
+R
C
R
I
= R
M
+R
U
+R
V
+R
W
+R
Z


Dac structura este mpr|it n zone Z
S
, fiecare component de risc trebuie s fie evaluat pentru
fiecare zon Z
S
.
Riscul total R al structurii este suma componentelor de risc asociate zonelor Z
S
care constituie
structura.

mprirea structurii n zone Z
S

Pentru evaluarea fiecrei componente de risc, structura poate fi mpr|it n zone Z
S
fiecare avnd
caracteristici omogene. Totusi, o structur poate fi, sau poate fi luat n considera|ie ca fiind o singur
zon.
Zonele Z
S
sunt definite n principal prin
tipul solului sau al planseului (componente de risc R
A
si R
U
),
compartimente rezistente la foc (componente de risc R
B
si R
V
),
ecrane tridimensionale (componente de risc R
C
si R
M
).
Celelalte zone pot fi definite n func|ie de
amplasarea sistemelor interioare (componente de risc R
C
si R
M
),
msurile de protec|ie existente sau care vor fi prevzute (toate componentele de risc),
valorile pierderilor L
X
(toate componentele de risc).

Evaluarea componentelor de risc ntr-o structur cu zone Z
S

Regulile de evaluare a componentelor de risc depind de tipul de risc.

Riscuri R
1,
R
2
i R
3

Structur cu o singur zon
n acest caz este definit o singur zon Z
S
care cuprinde toat structura. Riscul R este suma
componentelor de risc R
X
dintr-o structur. Pentru evaluarea componentelor de risc si selectarea
parametrilor semnificativi implica|i, se aplic regulile urmtoare:
parametrii care se refer la numrul de evenimente periculoase N trebuie evalua|i n conformitate cu
anexa 6.1;
parametrii care se refer la probabilitatea P de avariere trebuie evalua|i n conformitate cu
anexa 6.2.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 161


160
n plus:
Pentru componentele R
A
, R
B
, R
U
, R
V
, R
W
si R
Z
, numai o singur valoare trebuie determinat
pentru fiecare parametru implicat. Dac se pot aplica mai multe valori, trebuie aleas valoarea cea
mai mare.
Pentru componentele R
C
si R
M
, dac n zon sunt implicate mai multe sisteme interioare, valorile
P
C
si P
M
sunt date de:

P
C
= 1 (1 P
C1
) (1 P
C2
) (1 P
C3
) (6.29)
P
M
= 1 (1 P
M1
) (1 P
M2
) (1 P
M3
) (6.30)

unde P
Ci,
si

P
Mi
sunt parametrii care se refer la sistemul interior i.
Parametrii care se refer la volumul pierderilor L trebuie evalua|i n conformitate cu anexa
6.3.
Valorile medii tipice care deriv din anexa 6.3 pot fi asumate pentru zon, n conformitate cu
utilizarea structurii.
Cu excep|ia fcut pentru P
C
si P
M
,

dac, ntr-o zon, exist mai mult de o valoare pentru oricare alt
parametru, este asumat valoarea parametrului care conduce la cea mai mare valoare a riscului.
Definirea structurii cu o singur zon poate conduce la msuri de protec|ie costisitoare deoarece
fiecare msur trebuie extins la ntreaga structur.

Structur cu zone multiple
n acest caz, structura este mpr|it n mai multe zone Z
S
. Riscul pentru structur este suma riscurilor
asociate fiecreia dintre zonele structurii; n fiecare zon, riscul este suma tuturor componentelor de
risc asociate zonei.
Pentru evaluarea componentelor de risc si selectarea parametrilor implica|i, se aplic regulile de la
structura cu o singur zon.
mpr|irea structurii n zone permite proiectantului s |in seama de caracteristicile particulare ale
fiecrei pr|i a structurii n evaluarea componentelor de risc si s aleag msurile de protec|ie potrivite,
zon cu zon, reducnd costul total al protec|iei mpotriva trsnetului.

Risc R
4

Independent de decizia privind adoptarea unei protec|ii mpotriva trsnetului pentru reducerea
riscurilor R
1,
R
2,
si R
3
, este util s se evalueze consecin|ele economice ale adoptrii msurilor de
protec|ie n vederea reducerii riscului R
4
al pierderilor economice.
Elementele pentru care se realizeaz evaluarea riscului R
4
trebuie definite pentru:
ntreaga structur;
o parte a structurii;
o instala|ie interioar;
o parte a instala|iei interioare;
un echipament;
con|inutul structurii.
Costul pierderilor dintr-o zon trebuie evaluat conform cu anexa 6.7. Costul total al pierderilor pentru
structur este suma costurilor pierderilor tuturor zonelor.

6.2.1.4 Evaluarea componentelor de risc pentru un serviciu
Ecuaia de baz
Fiecare component de risc R'
V
, R'
W
, R'
Z
, R'
B
si R'
C
, poate fi exprimat prin ecua|ia general:
R'
X
= N
X
P'
X
L'
X
(6.31)
unde
N
X
este numrul de evenimente periculoase (a se vedea anexa 6.1);
P'
X
probabilitatea de avariere a unui serviciu (a se vedea anexa 6.4);
162 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


161
L'
X
pierderea rezultant (a se vedea anexa 6.5).

Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe un serviciu (S3)
Pentru evaluarea componentelor de risc asociate cderii trsnetului pe un serviciu, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component de risc asociat avariilor fizice (D2)
R'
V
= N
L
P'
V
L'
V
(6.32)
component de risc asociat defectrii echipamentelor racordate (D3)
R'
W
= N
L
P'
W
L'
W
(6.33)
Parametrii pentru evaluarea acestor componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.13.

Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului lng serviciu (S4)
Pentru evaluarea componentei de risc asociat cderii trsnetului lng un serviciu, se utilizeaz
urmtoarele rela|ii:
component de risc asociat defectrii echipamentelor racordate (D3)
R'
Z
= (N
I
N
L
) P'
Z
L'
Z
(6.34)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.13.
Dac ( ) -
L I
N N < 0, atunci se adopt ( ) -
L I
N N = 0.
Evaluarea componentelor de risc datorit cderii trsnetului pe structuri la care este racordat
serviciul (S1)
Pentru evaluarea componentei de risc asociat cderii trsnetului pe fiecare structur la care serviciul
este racordat, se aplic urmtoarele rela|ii pentru fiecare sec|ie a serviciului racordat la structur:
component de risc asociat avariei fizice (D2):
R'
B
= N
D
P'
B
L'
B
(6.35)
component de risc asociat defectrii echipamentelor (D3):
R'
C
= N
D
P'
C
L'
C
(6.36)
Parametrii pentru evaluarea acestei componente de risc sunt indica|i n tabelul 6.13.

Tabelul 6.13
Parametrii asociai evalurii componentelor de risc pentru un serviciu
Simbol Denumire Valoare conform cu
Numr mediu anual de trsnete care cad
N
D
pe structura racordat la un serviciu Anexa 6.1
N
L
pe serviciu Anexa 6.1
N
I
lng serviciu Anexa 6.1
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe o structur adiacent s produc
P
B
avarii fizice Anexa 6.4
P
C
defectri ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Probabilitatea ca trsnetul care cade pe un serviciu s produc
P
V
avarii fizice Anexa 6.4
P
W
defectri ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Probabilitatea ca trsnetul care cade lng un serviciu s produc
P
Z
defectri ale echipamentului serviciului Anexa 6.4
Pierderi datorit
L
B
= L'
V
= L'
f
avariilor fizice Anexa 6.5
L'
C
= L'
W
= L'
Z
= L
o
defectrii echipamentului serviciului Anexa 6.5



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 163


162
Sinteza componentelor de risc pentru un serviciu
Componentele de risc pentru un serviciu sunt sintetizate n tabelul 6.14 n funcie de diferite tipuri de
avarii i diferite surse de avarii.Tabelul 6.14

Tabelul 6.14
Componente de risc pentru un serviciu pentru tipuri diferite de avarii produse de surse diferite
Surs de avarie

Tip de avarie
S3
Cderea trsnetului
pe un serviciu
S4
Cderea trsnetului
lng un serviciu

S1
Cderea
trsnetului pe o
structur
Riscul rezultant
n funcie de
tipul avarie
D2

Deteriorare fizic
R'
V
= N
L
P'
V
L'
V

R'
B
= N
D
P'
B

L'
B

R
F
= R'
V
+ R'
B

D3

Defectare a sistemelor
electrice si electronice
R'
W
= N
L
P'
W

L'
W

R'
Z
= (N
I
N
L
) P'
Z

L'
Z

R'
C
= N
D
P'
C
L'
C

R
O
= R'
Z
+R'
W
+ R'
C

Riscul rezultant n
func|ie de sursa de
avarie
R
D
= R'
V
+ R'
W
R
I
= R'
Z
+ R'
B
+ R'
C


Dac serviciul este divizat n sec|ii S
S
, componentele de risc R'
V
, R'
W
si R'
Z

ale serviciului trebuie s
fie evaluate ca sum a componentelor de risc asociate fiecrei sec|ii a serviciului.
Componenta de risc R'
Z
trebuie s fie evaluat n fiecare punct de tranzi|ie al serviciului si valoarea
cea mai mare trebuie s fie adoptat ca valoare a lui R'
Z
.
Componentele de risc R'
B
si R'
C
ale serviciului trebuie s fie evaluate ca sum a componentelor de risc
asociate fiecrei structuri conectate la serviciu.
Riscul total R al serviciului este suma componentelor de risc R'
B
, R'
C
, R'
V
, R'
W
si R'
Z
.
mprirea unui serviciu n secii S
S

Pentru evaluarea componentelor de risc, serviciul poate fi mpr|it n sec|ii S
S
. Totusi, un serviciu poate
fi format dintr-o singur sec|ie, sau considerat ca atare.
Pentru toate componentele de risc (R'
B
, R'
C
,

R'
V
,

R'
W
,

R'
Z
), sec|iile S
S
sunt definite n principal prin:
tipul serviciului (aerian sau subteran);
factori care afecteaz suprafa|a echivalent de expunere (C
d
, C
e
, C
t
);
caracteristici ale serviciului (tipul izola|iei cablului, rezisten|a ecranului).
Alte sec|ii pot fi definite n func|ie de:
tipul aparaturii conectate;
msuri de protec|ie existente sau care vor fi prevzute.
Dac ntr-o sec|ie exist mai mult de o valoare pentru un parametru, se adopt valoarea parametrului
care conduce la cea mai mare valoare a riscului.
Operatorul re|elei sau proprietarul serviciului trebuie s evalueze volumul pierderilor anuale posibile
pentru serviciu. Dac aceast evaluare nu poate fi fcut, n anexa 6.5 sunt sugerate valori
reprezentative.

6.2.2 Cazuri n care echiparea cu IPT este obligatorie
6.2.2.1 Instala|ia de protec|ie mpotriva trsnetului este format din:
A. Instala|ie IPT exterioar, compus din urmtoarele elemente legate ntre ele:
- dispozitivul de captare;
- conductoare de coborre;
- piese de separa|ie pentru fiecare coborre;
- priz de pmnt tip IPT;
- pies de legtur deconectabil;
- legturi ntre prizele de pmnt;
- legturi echipoten|iale;
- legturi echipoten|iale prin intermediul eclatoarelor la suportul antenei;

164 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


163
B. Instala|ia IPT interioar, compus din:
- legturi de echipoten|ializare;
- bare pentru egalizarea poten|ialelor (BEP);

6.2.2.2 O construc|ie sau o parte a unei construc|ii pentru care este necesar o IPT normal (de nivel
III sau IV) nu este necesar s fie echipat cu IPT exterioar dac intr complet n volumul de protec|ie
creat de IPT exterioar al unei alte construc|ii (cu excep|ia situa|iei n care dispozitivul de captare este
constituit dintr-o singur tij simpl).

6.2.2.3 n toate cazurile se prevd IPT interioare pentru construc|iile care intr n raza de protec|ie.

6.2.2.4 n situa|iile n care numai unele spa|ii dintr-o construc|ie necesit IPT si aceste spa|ii nu
determin ncadrarea ntregii construc|ii n categoria lor (deci nu se impune IPT pentru ntreaga
construc|ie) se procedeaz astfel:
- dac spa|iile sunt situate la ultimul nivel al construc|iei, se realizeaz IPT numai pentru spa|iile
respective;
- dac spa|iile se gsesc la parterul sau la etajele intermediare ale unei construc|ii etajate si exist
pericolul ca efectele secundare ale trsnetului s produc daune, se realizeaz IPT interioare necesare
n spa|iile respective.

6.2.2.5 La construc|iile etajate cu arhitectur asimetric sau formate din mai multe corpuri de cldiri
de nl|imi diferite, IPT se rezolv separat pentru fiecare corp de cldire si se leag ntre ele.

6.2.2.6 Se prevede obligatoriu protec|ie la trsnet de nivelul stabilit conform art. 6.2.1. la urmtoarele
categorii de construc|ii sau instala|ii:
a) Construc|ii care cuprind ncperi cu aglomerri de persoane sau sli aglomerate, indiferent de
nivelul la care aceste ncperi sunt situate, avnd urmtoarele capacit|i sau suprafe|e:
- teatre, cinematografe, sli de concert si de ntruniri, cmine culturale, sli de sport acoperite,
circuri etc., cu o capacitate mai mare de 400 locuri;
- cldiri bloc pentru spitale, sanatorii etc., cu mai mult de 75 paturi;
- hoteluri, cmine, cazrmi cu mai mult de 400 de paturi;
- construc|ii pentru nv|mnt - universit|i, scoli, grdini|e de copii si crese, cu mai multe de
10 sli de clas sau joc, de laborator sau de atelier;
- restaurante si magazine cu o suprafa| desfsurat mai mare de 1000 m
2
, exclusiv depozitele
si spa|iile anexe de deservire;
- cldiri pentru cltori, din categoriile I si II, n care n perioada de vrf a traficului, la ora de
maxim aglomerare se pot afla mai mult de 300 de cltori.
b) Construc|ii care constituie sau adpostesc valori de importan| na|ional, cum sunt muzeele,
expozi|iile permanente, monumentele istorice sau de arhitectur, arhivele pentru documente de valoare
etc.
n cazul monumentelor istorice solu|ia se stabileste de comun acord cu forurile de specialitate.
c) ) Construc|ii nalte si foarte nalte definite conform reglementrilor specifice referitoare la
securitatea la incendiu a construc|iilor.
d) Construc|ii de locuit nalte si foarte nalte.
n cazul n care la aceste construc|ii, deasupra ultimului nivel se mai afl o construc|ie cu un
singur nivel ce ocup pn la 70% din aria construit a cldirii si este compus numai din
ncperi pentru spltorii, usctorii sau masini ale ascensoarelor, IPT se prevede si la aceast
por|iune (sau tronson) de construc|ie.
e) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare care sunt cel pu|in de dou ori mai nalte dect
construc|iile, proeminen|ele de teren sau copacii din jur si au cel pu|in 10 m nl|ime (de ex. cosuri de
fum, castele de ap, silozuri, turnuri, cldiri n form de turn etc.).
f) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare amplasate izolat, n zone cu N
k
mai mare de 30 cum
sunt: cabanele sau construc|iile similare amplasate izolat, cldirile petnru cltori de categoriile III, IV
si V de pe liniile de cale ferat.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 165


164
g) Construc|ii stabilite ca prezentnd importan| pentru diverse domenii pentru economia na|ional (de
ex. cldiri destinate producerii de energie electric, centrale de telecomunica|ii, centrele de calcul etc.).
h) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare ncadrate n categoria BE2, risc mare de incendiu,
dac sunt situate n zone cu N
k
mai mare de 30 si dac materialele combustibile care se prelucreaz,
utilizeaz sau depoziteaz n ele sunt considerate obiecte de baz ale ntreprinderii sau ca avnd
valoare mare sau importan| deosebit.
i) Depozite deschise de materiale si substan|e ncadrate n clasele de periculozitate prevzute n
reglementrilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor, dac sunt situate n zone
cu N
k
mai mare de 30 si dac sunt considerate obiecte de baz ale ntreprinderii sau ca avnd valoare
mare sau importan| deosebit.
j) Construc|ii si instala|ii tehnologice exterioare ncadrate n categoriile BE3a sau BE3b, risc foarte
mare de incendiu.
k) Construc|ii pentru adpostirea animalelor dac sunt:
- grajduri pentru animale mari de ras, indiferent de capacitate;
- grajduri pentru animale mari, cu o capacitate de peste 200 capete;
- grajduri pentru anumale mari, cu o capacitate de peste 100 capete, amplasate n zone cu indice
N
k
mai mare de 30;
- depozite de furaje fibroase amplasate n zone cu indice N
k
mai mare de 30;
l) Amenajri sportive cu public, cu peste 5000 locuri.
m) Poduri amplasate izolat, n zone cu indice N
k
mai mare de 30 m.
n) Instala|ii mobile de ridicat si transportat, existente n aer liber (de ex. macarale).

6.2.3 Instalaii exterioare de protecie mpotriva trsnetului
Condiii generale

6.2.3.1 Utilitatea unei IPT exterioare
IPT exterioar este destinat s capteze trsnetele care cad pe structur, inclusiv pe cele care cad pe
pr|ile laterale ale structurii, si s conduc curentul de trsnet de la punctul de impact la pmnt. IPT
exterioar este destinat de asemenea s disperseze acest curent n pmnt fr s produc avarii
termice sau mecanice, nici scntei periculoase care pot declansa incendii sau explozii.

6.2.3.2 Alegerea unei IPT exterioare
n cele mai multe cazuri, IPT exterioar poate fi atasat structurii de protejat.
Trebuie utilizat o IPT exterioar, izolat fa| de volumul de protejat, atunci cnd efectele termice si
explozive din punctul de impact al trsnetului sau pe conductoarele prin care circul curentul de trsnet
pot produce avarii ale structurii sau a con|inutului acesteia. Exemplele tipice includ structuri cu nvelis
combustibil, structuri cu pere|i combustibili si zone cu risc de explozie si de incendiu.
Utilizarea unei IPT izolate poate fi convenabil dac sunt prevzute schimbri ale structurii, ale
con|inutului su sau ale utilizrii sale care vor necesita modificri ale IPT.
O IPT exterioar izolat poate s fie luat n considerare de asemenea atunci cnd caracteristicile
con|inutului garanteaz reducerea cmpului electromagnetic radiat asociat impulsului de curent care
circul prin conductoarele de coborre.

6.2.3.3 Utilizare de componente naturale
Componentele naturale realizate din materiale conductoare, care vor rmne totdeauna n/pe structur
si nu vor fi modificate (de exemplu armtura de o|el interconectat, cadrul de metal al structurii etc.)
pot fi utilizate ca elemente ale unei IPT.
Alte componente naturale se recomand s fie considerate ca fiind complementare unui SPT.

6.2.3.4 IPT neizolat
n cele mai multe cazuri, o IPT exterioar poate fi fixat la structura de protejat.
Dac efectele termice n punctul de impact sau pe conductoarele prin care circul curentul de trsnet
pot produce avarierea structurii, sau a con|inutului structurii de protejat, distan|a ntre conductoarele
IPT si materialele inflamabile trebuie s fie de cel pu|in 0,1 m.
166 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


165
Cazurile tipice sunt
structuri cu nvelitori combustibile,
structuri cu pere|i combustibili.

6.2.3.5 IPT izolat
O IPT exterioar izolat trebuie utilizat atunci cnd circula|ia curentului de trsnet prin pr|ile
conductoare interioare de echipoten|ializare poate produce avarii structurii si con|inutului su.
IPT izolate sunt realizate fie prin instalarea de bare sau de catarge de captare n proximitatea structurii
de protejat fie prin suspendarea de conductoare aeriene ntre catarge n conformitate cu distan|ele de
separare indicate n Anexa 6.8.

IPT izolate se pot instala pe structuri de material electroizolant, cum ar fi crmid sau lemn, dac sunt
men|inute distan|e de separare indicate n Anexa 6.8 si nu sunt realizate conexiuni ale pr|ilor
conductoare ale structurii si nici ale echipamentului instalat n interior, cu excep|ia conectrilor la
sistemul prizei de pmnt la nivelul solului.
Echipamentul conductor din interiorul structurii si conductoarele electrice nu trebuie instalate, fa| de
conductoarele dispozitivului de captare si fa| de conductoarele de coborre, la distan|e mai mici dect
distan|a de separare definit conform Anexei 6.8. Toate instala|iile viitoare trebuie s fie conforme cu
condi|iile pentru o IPT izolat.
Toate pr|ile echipamentului instalat n interiorul unei structuri cu o IPT izolat trebuie s fie
amplasate n interiorul volumului de protejat si s respecte condi|iile pentru distan|ele de separare.
Conductoarele IPT trebuie montate pe dispozitive de fixare electroizolante ale conductoarelor, dac
dispozitivele de fixare ale conductoarelor direct pe pere|ii structurii sunt prea aproape de pr|ile
conductoare, astfel nct distan|a ntre IPT si pr|ile conductoare interioare s depseasc distan|a de
separare definit conform Anexei 6.8.

Dispozitive de captare
6.2.3.6 Generaliti
Probabilitatea ptrunderii unui trsnet ntr-o structur este considerabil redus de prezen|a unui
dispozitiv de captare proiectat corespunztor.
Dispozitivele de captare pot fi constituite din oricare combina|ie a urmtoarelor elemente:
a) tije (inclusiv piloni separa|i);
b) conductoare ntinse;
c) re|ea de conductoare.
Tijele de captare individuale trebuie s fie conectate mpreun la nivelul acoperisului pentru a se
asigura divizarea curentului.
Elemente de captare radioactive nu sunt permise.

6.2.3.7 Poziionare
Elementele de captare instalate pe o structur trebuie s fie amplasate la col|uri, pe marginile si n
punctele expuse (pe partea superioar a oricrei fa|ade) n conformitate cu una sau mai multe dintre
metodele urmtoare:
a) metoda unghiului de protec|ie;
b) metoda sferei fictive;
c) metoda ochiului re|elei.
Metoda sferei fictive poate fi utilizat n toate cazurile.
Metoda unghiului de protec|ie poate fi utilizat pentru cldiri cu o form simpl dar este supus la
limitri ale nl|imii dispozitivului de captare indicate n tabelul 6.15.
Metoda ochiului re|elei este o form potrivit de protec|ie atunci cnd sunt de protejat suprafe|e plate.
Valorile unghiului de protec|ie, ale razei sferei fictive si ale dimensiunii ochiului re|elei pentru fiecare
clas de IPT sunt indicate n tabelul 6.15.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 167


166
Tabelul 6.15
Valorile maxime ale razei sferei fictive, ale dimensiunii ochiului reelei yi ale unghiului de
protecie corespunztoare clasei SPT
Metod de protecie
Clasa
IPT
Raza sferei
fictive
r
m
Dimensiunea
ochiului reelei
W
m
Unghi de protecie
o

grade
nl|ime maxim a dispozitivului de
captare h(m)
20 30 45 60
I 20 5 5 25 - - -
II 30 10 10 35 25 - -
III 45 15 15 45 35 25 -
IV 60 20 20 55 45 35 25


Fig. 6.6
- Nu se aplic dincolo de valorile marcate cu -. n acest caz se aplic numai metodele sferei fictive si
a ochiului re|elei.
- H este nl|imea dispozitivului de captare deasupra planului de referin| a suprafe|ei de protejat.
- Unghiul nu se va schimba pentru valori ale lui H sub 2 m.

6.2.3.7.1 Poziionarea dispozitivului de captare cnd se foloseyte metoda unghiului de protecie
Pozi|ia unui dispozitiv de captare este considerat corespunztoare dac structura de protejat este
situat complet n interiorul volumului protejat asigurat de dispozitivul de captare.
Pentru determinarea volumului protejat trebuie considerate numai dimensiunile fizice ale
dispozitivelor de captare.

6.2.3.7.1.1 Volum protejat prin tij de captare vertical
Volumul protejat printr-o o tij de captare vertical se presupune c are forma unui con circular drept,
cu vrful situat pe axa dispozitivului de captare, unghiul de deschidere o, depinde de clasa IPT si de
nl|imea dispozitivului de captare asa cum este indicat n tabelul 6.15.
Exemple de volume protejate sunt ilustrate n figurile 6.7 si 6.8.

Clasa SPT
II
III
IV
I
2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
0 10 20 30 40 50 60
H m
o
168 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


167

Fig. 6.7 Volum protejat printr-o tij de captare vertical

Legend
A vrful tijei de captare
B plan de referin|
OC raza suprafe|ei protejate
h
1
nl|ime a tijei de captare deasupra planului de referin| al suprafe|ei de protejat
o unghi de protec|ie



Fig. 6.8 Volum protejat printr-o tij de captare vertical
Legend
h
1
nl|imea fizic a unei tije de captare
Unghiul de protec|ie o
1
corespunde nl|imii de captare h
1
, fiind nl|imea de deasupra
suprafe|ei acoperisului de protejat; unghiul de protec|ie o
2
corespunde nl|imii h
2
= h
1
+ H,
solul fiind planul de referin|; o
1
este func|ie de h
1
si o
2
este func|ie de h
2
.

6.2.3.7.1.2 Volum protejat printr-un conductor de captare ntins
Volumul protejat printr-un conductor ntins este definit prin compunerea volumului protejat din bare
verticale virtuale care au vrful pe conductorul ntins. Exemple de volume protejate sunt ilustrate n
figura 6.9.












o
h
1
A
C
O
B
o
2
H
h
2
h
1
o
1
h
1

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 169


168




Fig. 6.9 Volum protejat printr-un conductor de captare ntins
Pentru legend a se vedea figura 6.7.

6.2.3.7.1.3 Volum protejat prin reea de conductoare
Volumul protejat printr-o re|ea de conductoare este definit printr-o combina|ie de volume protejate
determinate de conductoarele individuale care formeaz re|eaua.
Exemple de volume protejate printr-o re|ea de conductoare sunt ilustrate n figurile 6.10 si 6.11.


Fig. 6.10 Volum protejat printr-o re|ea de conductoare izolate prin metoda unghiului de protec|ie si metoda sferei fictive
h
1
C
0
C
0
o
A
A
B
h
1

o
o
2

r
Dispozitiv de captare
o
1

h
1
H
h
2

r = h
2
tan o
2
170 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


169

H = h.
Fig. 6.11 Volum protejat printr-o re|ea de conductoare neizolate prin metoda ochiului re|elei si metoda unghiului de
protec|ie

6.2.3.7.1.4 Exemple de IPT poziionate prin metoda unghiului de protecie
Conductoarele dispozitivului de captare, tijele, stlpii si conductoarele trebuie pozi|ionate astfel nct
toate elementele structurii de protejat s se afle n interiorul suprafe|ei nfsurtoare generat de
punctele de proiec|ie ale conductoarelor dispozitivului de captare pe planul de referin|, sub un unghi
o fa| de vertical n toate direc|iile.
Unghiul de protec|ie o trebuie s fie conform tabelului 6.15, h fiind nl|imea dispozitivului de captare
deasupra suprafe|ei de protejat.
Conform tabelului 6.15, unghiul de protec|ie o este diferit n func|ie de diferite nl|imi ale
dispozitivului de captare deasupra suprafe|ei de protejat (a se vedea figura 6.12).


Fig. 6.12 Metoda unghiului de protec|ie pentru proiectarea unui dispozitiv de captare n func|ie de diferite nl|imi
conform tabelului 6.15


o
1
h
1

o
2
h
1

h
2

H
o
r' = h tan o
H
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 171


170
Legend
H nl|imea cldirii fa| de planul de referin| care este solul
h
1
nl|imea fizic a unei tije de captare
h
2


h
1
+ H, este nl|imea tijei de captare fa| de sol
(1 Unghiul de protecie care corespunde nlimii h= h1 a dispozitivului de captare, fiind nlimea de la suprafaa
acoperiului care trebuie msurat (planul de referin)
( 2 Unghiul de protecie corespunztor nlimii h 2

Metoda unghiului de protec|ie are limite geometrice si nu poate fi aplicat dac h este mai mare dect
raza sferei fictive, r, asa cum este definit n tabelul 6.15.

6.2.3.7.2 Poziionarea unui dispozitiv de captare utiliznd metoda sferei fictive
Atunci cnd se aplic aceast metod, pozi|ionarea dispozitivului de captare este corespunztoare dac
nici un punct al structurii de protejat nu vine n contact cu o sfer cu raza r, care depinde de clasa IPT
(a se vedea tabelul 6.15) si care se rostogoleste n jurul structurii ct si pe partea de sus a structurii n
toate direc|iile posibile. n acest mod, sfera atinge numai dispozitivul de captare (a se vedea
figura 6.13).


Fig. 6.13 Proiectarea unui sistem de captare prin metoda sferei fictive

Raza sferei fictive r trebuie s corespund clasei alese pentru IPT (a se vedea tabelul 6.17).
H = h.

Pe toate structurile mai nalte dect raza sferei fictive r, pot s apar cderi ale trsnetului pe pr|ile
laterale ale structurii. Fiecare punct lateral al structurii atins de sfera fictiv este un punct posibil de
impact. Totusi, probabilitatea cderii trsnetului pe pr|ile laterale este n general neglijabil pentru
structuri cu nl|ime mai mic de 60 m.

6.2.3.7.2.1 Exemple de IPT poziionate prin metoda sferei fictive
Metoda sferei fictive trebuie utilizat pentru identificarea volumului protejat al pr|ilor si al zonelor
unei structuri pentru care tabelul 6.15 exclude utilizarea metodei unghiului de protec|ie.
Aplicnd aceast metod, pozi|ionarea unui dispozitiv de captare este adecvat dac nici un punct al
volumului de protejat nu este n contact cu o sfer de raz, r, care se rostogoleste pe sol, mprejurul si
h < 60 m
h> 60 m
0,8 h
Dispozitiv de captare
Raza sferei fictive
r
r
r
r
r
r
172 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


171
pe partea superioar a structurii n toate direc|iile posibile. Sfera trebuie s ating numai solul si/sau
dispozitivul de captare.
Raza r a sferei fictive depinde de clasa IPT (a se vedea tabelul 6.15).
Figura 6.14 prezint aplicarea metodei sferei fictive la diferite structuri. Sfera de raz r se rostogoleste
n jurul si pe toat structura pn se atinge planul solului sau orice structur permanent sau obiect n
contact cu planul solului care este capabil s ac|ioneze ca un conductor de trsnet. Un punct de impact
poate s apar acolo unde sfera fictiv care se rostogoleste atinge structura si n astfel de puncte este
necesar s se prevad un conductor de captare.


Fig. 6.14 Proiectarea unui dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei sferei fictive
r - Raza sferei fictive conform cu tabelul 6.15.

Conductoarele de captare ale IPT sunt instalate n toate punctele si segmentele care sunt n contact cu sfera fictiv a crei
raz corespunde cu nivelul de protec|ie ales cu excep|ia pr|ii inferioare a structurii n conformitate cu 6.2.3.7.4.
Dac metoda sferei fictive este aplicat pe desenele structurii, structura trebuie analizat n toate
direc|iile cu scopul asigurrii c nici o parte nu ptrunde ntr-o zon neprotejat un punct poate fi
scpat din vedere dac sunt analizate numai desene cu vederile din fa|, lateral si n plan.
Volumul protejat generat de un conductor al IPT este volumul nepenetrat de sfera fictiv cnd aceasta
este n contact cu conductorul si cu structura.
n cazul a dou conductoare de captare, paralele, orizontale, ale unei IPT amplasate deasupra unui plan
de referin| orizontal, a se vedea figura 6.15, distan|a de penetrare p a sferei fictive sub nivelul
conductoarelor n spa|iul situat ntre conductoare poate fi calculat:
p = r [r
2
(d/2)
2
]
1/2



Distan|a de penetrare p ar trebui s fie mai mic dect h
t
minus nl|imea obiectelor de protejat.


r

Dispozitiv de captare
r
r
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 173


172






Fig. 6.15 Volum protejat de dou conductoare ntinse paralele si orizontale sau de dou tije de captare (r > h
t
)

Legend
1 Conductoare orizontale
2 Plan de referin|
3 Volum protejat de dou conductoare de captare, orizontale, paralele sau de dou tije de
captare
h
t
nl|imea fizic a tijelor de captare de la planul de referin|
p Distan|a de penetrare a sferei fictive
h nl|imea dispozitivului de captare conform tabelului 6.15
r Raza sferei fictive
d Distan|a care separ cele dou conductoare de captare, orizontale, paralele sau cele dou tije
de captare
Distan|a de penetrare p a sferei fictive ar trebui s fie mai mic dect h
t
minus cea mai mare
nl|ime a obiectelor de protejat, cu scopul protejrii obiectelor n spa|iul dintre extremit|i.

Exemplul prezentat n figura 6.15 este valabil, de asemenea, pentru trei sau patru tije de captare, de
exemplu, patru tije verticale amplasate n col|urile unui ptrat si care au aceeasi nl|ime h. n acest
caz, d din figura 6.15 corespunde diagonalelor ptratului format de cele patru tije.
Punctele de impact ale trsnetului pot fi determinate utiliznd metoda sferei fictive. Metoda sferei
fictive poate identifica, de asemenea, probabilitatea de apari|ie a unui impact n fiecare punct al
structurii.
Figura 6.16 prezint o cldire peste care se rostogoleste o sfer fictiv. Liniile ntrerupte indic traseul
centrului sferei fictive. Acesta este de asemenea locul geometric al vrfului precursorului descendent,
care genereaz descrcarea final. Toate acele trsnete cu vrfurile dispuse pe traseul centrului sferei
fictive vor cdea pe cele mai apropiate puncte ale cldirii. mprejurul marginilor acoperisului exist un
traseu n form de sfert de cerc cu posibile pozi|ii ale vrfului precursorului descendent care se va lovi
de marginea cldirii. Aceasta indic faptul c o parte considerabil dintre trsnete vor ntlni marginea
acoperisului, pere|ii si suprafa|a acoperisului.

d
3
h
t
= h
2
p
1
r
1
174 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


173







Fig. 6.16 Puncte de impact ale trsnetului pe o cldire
a) Vedere lateral
b) Vedere n plan
r raza sferei fictive

6.2.3.7.3 Poziionarea dispozitivului de captare utiliznd metoda ochiului reelei
n scopul protec|iei unei suprafe|e plate, se consider c o re|ea cu ochiuri asigur protec|ia ntregii
suprafe|e dac sunt ndeplinite condi|iile urmtoare:
a) Conductoarele de captare sunt amplasate
pe linia marginilor acoperisului,
pe stresinile acoperisului,
pe coamele acoperisului, dac panta acoperisului depseste 1/10.

Metoda ochiului re|elei este indicat pentru acoperisuri orizontale si nclinate fr curbur.
Metoda ochiului re|elei este indicat pentru suprafe|e laterale plate pentru a proteja mpotriva
loviturilor care cad lateral.
Dac panta acoperisului depseste 1/10, pot fi utilizate conductoare de captare paralele n locul
unei re|ele, cu condi|ia ca distan|a ntre conductoare s nu fie mai mare dect latura prescris a
ochiului re|elei.
b) Dimensiunile ochiurilor re|elei de captare nu sunt mai mari dect valorile indicate n tabelul 6.15.
c) Re|eaua dispozitivului de captare este construit n asa fel nct curentul de trsnet s circule cel
pu|in prin dou trasee metalice distincte spre priza de pmnt.
d) Nici un element metalic nu depseste volumul protejat de dispozitivele de captare.
e) Pe ct este posibil, conductoarele de captare urmeaz drumul cel mai scurt si cel mai direct.



R
R R


r
r
r
R

r

r
r
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 175


174
Exemple de IPT poziionate prin metoda ochiului reelei
Exemple de IPT neizolate care utilizeaz metoda ochiului re|elei pentru proiectarea dispozitivului de
captare sunt prezentate n figura 6.17 a) pentru o structur cu acoperis teras si n figura 6.17 b) pentru
o structur cu acoperis n pant.


















a Dispozitiv de captare al unei IPT pe o structur cu
acoperis teras














w Dimensiunea ochiului re|elei
Dimensiunea ochiului re|elei trebuie s fie conform cu
tabelul 6.15.
b Dispozitiv de captare a unei IPT pe o structur cu
acoperisul n pant
Fig. 6.17 Exemplu de proiectare, n conformitate cu metoda ochiului re|elei, a unui dispozitiv de captare pentru o IPT
neizolat

Figura 6.18 prezint protec|ia asigurat de un dispozitiv de captare al unei IPT conform metodei
ochiului re|elei, metodei sferei fictive si metodei unghiului de protec|ie cu o dispunere general a
elementelor de captare.



Fig. 6.18 Proiectarea unui dispozitiv de captare a unei IPT conform cu metoda sferei fictive, metoda unghiului de
protec|ie si metoda ochiului re|elei si o dispunere general a elementelor unui dispozitiv de captare
Legend
1 Conductor de captare
2 Tij de captare
3 Dimensiunea ochiului re|elei
4 Conductor de coborre
5 Priz de pmnt cu conductor n bucl
h nl|imea dispozitivului de captare de la nivelul solului
o Unghi de protec|ie
o
2
h
1
4
5
3
w w
176 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


175

6.2.3.7.4 Dispozitive de captare mpotriva trsnetelor care cad pe prile laterale ale unei
structuri nalte
Pe structuri mai nalte de 60 m, trsnetele care cad pe pr|ile laterale pot lovi n special vrfurile,
col|urile si marginile suprafe|elor.
Riscul datorit acestor trsnete este redus deoarece numai cteva procente din totalul trsnetelor care
cad pe structurile nalte vor fi cu impact pe pr|ile laterale si n plus parametrii acestora sunt
semnificativ mai mici dect ai acelora care cad pe pr|ile superioare ale structurilor. Totusi,
echipamentul electric si electronic de pe pere|ii exteriori ai structurilor poate fi distrus chiar de trsnete
cu valori de vrf mici ale curentului.
Dispozitivul de captare trebuie s fie instalat astfel nct s protejeze partea superioar a structurilor
nalte (n general 20 % din nl|ime, n partea superioar a structurii) si echipamentul instalat n
interiorul acesteia.

6.2.3.7.5 Construcie
Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolat fa| de structura de protejat pot fi instalate astfel:
a) dac acoperisul este realizat din material necombustibil conductoarele dispozitivului de captare
pot fi pozi|ionate pe suprafa|a acoperisului;
b) dac acoperisul este realizat din materiale combustibile dispozitivele de captare vor fi
pozi|ionate la 0,1 m de acesta.
Pentru acoperisuri din paie/stuf unde nu sunt utilizate bare din fier pentru fixarea acoperisului distan|a
trebuie s fie de cel pu|in 0,15 m.
c) pr|ile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie s rmn n contact direct cu
componentele unei IPT exterioare si nu trebuie s fie situate sub acoperisuri din membrane
metalice care pot fi perforate de trsnet (6.2.3.7.6).
De asemenea, trebuie s se |in seama si de membranele mai pu|in combustibile cum ar fi scndurile
de lemn.
Dac este posibil ca apa s se acumuleze pe un acoperis plan, dispozitivele de captare trebuie instalate
deasupra nivelului maxim probabil al apei.
Un acoperis sau un perete construit din materiale inflamabile trebuie protejat, mpotriva efectului
periculos al nclzirii conductoarelor unui SPT de ctre curentul de trsnet, prin utilizarea uneia sau
mai multe din msurile urmtoare:
a) reducerea temperaturii conductoarelor prin mrirea sec|iunii;
b) mrirea distan|ei ntre conductoare si nvelitoarea acoperisului ;
c) inser|ia unui strat de protec|ie mpotriva cldurii ntre conductoare si materialul inflamabil.

6.2.3.7.5.1 Instalaii de captare neizolate
Conductoarele de captare si conductoarele de coborre trebuie s fie interconectate prin intermediul
unor conductoare la nivelul acoperisului pentru a se asigura distribu|ia curentului ntre conductoarele
de coborre.
Conductoarele de pe acoperisuri si conexiunile tijelor de captare pot fi fixate pe acoperis utiliznd
distan|iere sau elemente de fixare conductoare sau neconductoare. Conductoarele pot fi pozi|ionate, de
asemenea, pe suprafa|a unui perete dac peretele este realizat din material neinflamabil.
Punctele de fixare recomandate pentru aceste conductoare sunt indicate n tabelul 6.16.










MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 177


176
Tabelul 6.16
Puncte de fixare recomandate
Poziionare
Puncte de fixare
pentru conductoare
tip band yi
conductoare torsadate
mm
Puncte de fixare
pentru conductoare
unifilare rotunde

mm
Conductoare orizontale pe suprafe|e
orizontale
500 1 000
Conductoare orizontale pe suprafe|e verticale 500 1 000
Conductoare verticale de la sol pn la 20 m 1 000 1 000
Conductoare verticale de la 20 m si peste 500 1 000
Acest tabel nu se aplic elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale.
In cazul lurii n considerare a condi|iilor de mediu (de exemplu for|a estimat a vntului) se
poate ca punctele de fixare s difere de cele recomandate.

Pe casele mici si pe structuri similare cu acoperisuri cu coame, trebuie instalat un conductor de captare
pe coam. Dac structura este n totalitate n zona protejat asigurat de conductorul de pe coama
acoperisului, trebuie pozate cel pu|in dou conductoare de coborre peste marginile frontonului
col|urilor opuse ale structurii.
Distan|a ntre dou conductoare de coborre, msurat de-a lungul perimetrului structurii nu trebuie s
depseasc distan|ele indicate n tabelul 6.18.
Jgheaburile de la marginea acoperisului pot fi utilizate drept conductoare naturale cu condi|ia ca
acestea s fie conform 6.2.3.7.6.
Pe structuri cu acoperisuri teras, conductoarele perimetrului trebuie instalate ct mai aproape de
marginile exterioare ale acoperisului dac acest lucru este posibil practic.
Dac suprafa|a acoperisului depseste dimensiunea ochiului re|elei indicat n tabelul 6.15, trebuie s
se instaleze conductoare de captare suplimentare.
Figura 6.18 ilustreaz un exemplu de detalii constructive ale elementelor de fixare pe un acoperis
teras.

Fig. 6.18 Construc|ia unei IPT utiliznd componente naturale de pe acoperisul structurii
a
1
2
3 4 5
6
7
8
178 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


177

Legend
a de la 500 mm pn la 1 000 mm, a se vedea tabelul 6.15
1 Parapetul acoperisului
2 Conductor flexibil
3 Racorduri
4 Racorduri n T
5 Element de fixare a conductorului de captare
6 IPT traverseaz un sistem de etansare mpotriva apei
7 Grind din o|el
8 Racord

Acoperirea metalic a parapetului acoperisului este utilizat drept conductor de captare si este
conectat la grinda de o|el utilizat drept conductor de coborre natural al IPT.

Figura 6.19 ilustreaz pozi|ionarea unei IPT exterioare pe o structur cu un acoperis teras realizat din
material electroizolant asa cum sunt lemnul sau crmizile. Elementele de fixare pe acoperis sunt n
volumul de protejat. Pe structurile nalte, un conductor n bucl conectat la toate conductoarele de
coborre este instalat pe fa|ad. Distan|ele ntre aceste conductoare n bucl sunt indicate n
tabelul 6.18.






Fig. 6.19 Dispunerea unei IPT exterioare pe o structur de material electroizolant cu o nl|ime maxim de pn la 60 m,
cu acoperis teras si cu elemente de fixare pe acoperis


2
4
9
1
3
5
5
8
8
10
6
11
7
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 179


178
Legend
1 Tij de captare
2 Conductor de captare orizontal
3 Conductor de coborre
4 Racord n T
5 Racord de traversare
6 Racord pentru verificare
7 Dispunere de tip B a prizei de pmnt, electrod de pmnt n bucl
8 Conductor de echipoten|ializare n bucl
9 Acoperis teras cu elemente de fixare de acoperis
10 Racord pentru conectarea barei de echipoten|ializare a IPT interioare
11 Dispunere de tip A a prizei de pmnt

Se utilizeaz un conductor de echipoten|ializare n bucl. Distan|a ntre conductoarele de coborre
corespunde condi|iilor din tabelul 6.18.

nvelitorile metalice utilizate pentru protec|ia mecanic a pere|ilor exteriori pot fi utilizate drept
component natural a dispozitivului de captare, conform 6.2.3.7.6, dac nu exist nici un risc de
incendiu prin topirea metalului. Inflamabilitatea depinde de tipul de material al straturilor de placare de
sub nvelitoarea metalic.
Sistemul de etanseitate al acoperisurilor metalice, precum si al altor tipuri de acoperisuri, poate fi
perforat de trsnet. n astfel de cazuri, apa poate ptrunde si se poate infiltra prin acoperis la un punct
ndeprtat de punctul de impact. Pentru a evita aceast posibilitate trebuie instalat un dispozitiv de
captare.
Cupolele usoare si clapetele instala|iilor de evacuare a fumului si a cldurii sunt n mod normal
nchise.Dispozitivele de captare se vor amplasa astfel inct s asigure protec|ia mpotriva loviturilor de
trsnet pentru pozi|ia cea mai dezavantajoas a cupolelor sau clapetelor (deschis, nchis sau n pozi|ie
intermediar).
Acoperisurile nvelite cu tabl conductoare care nu este conform cu 6.2.3.7.6 pot fi utilizate drept
dispozitive de captare dac topirea n punctul de impact poate fi acceptat. Dac acest lucru nu este
acceptat, nvelitoarea de tabl conductoare a acoperisului trebuie s fie protejat cu un sistem de
captare de nl|ime suficient (a se vedea figura 6.15).
Dac sunt utilizate suporturi electroizolante, trebuie respectate condi|iile pentru distan|a de separare
fa| de tabla conductoare indicat n Anexa 6.8.
Figura 6.18 prezint un exemplu de dispozitiv de captare natural utiliznd parapetul acoperisului drept
conductor de captare la marginea acoperisului.
Structurile ncastrate si structurile cu proeminen|e de pe suprafa|a acoperisului trebuie protejate prin
intermediul unor tije de captare. Pr|ile metalice exterioare trebuie conectate la o IPT n afar de cazul
n care este n conformitate cu 6.2.3.7.6.
Figura 6.20 prezint un exemplu de conectare a dispozitivului de captare cu conductoare de coborre
naturale prin beton.

180 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


179

Fig. 6.20 Construc|ia unei IPT exterioare pe o structur de beton armat utiliznd armturile pere|ilor exteriori ai structurii
drept componente naturale

Legend
1 Tij de captare
2 Conductor de captare orizontal
3 Conductor de coborre
4 Racord n T
5 Racord de intersectare
6 Conectare la tijele armturii de o|el
7 Racord pentru verificare
8 Dispunere de tip B a prizei de pmnt, electrod de pmnt n bucl
9 Acoperis teras cu elemente de fixare de acoperis
10 Racord n T rezistent la coroziune
Toate dimensiunile unei IPT trebuie s corespund nivelului de protec|ie ales.

6.2.3.7.5.2 Structuri din beton armat, cu acoperiy teras inaccesibil publicului
Pe un acoperis teras inaccesibil publicului pe care este amplasat un dispozitiv de captare, exterior,
conductoarele de captare trebuie s fie instalate ca n figura 6.18 Pentru conductorul de
echipoten|ializare n bucl de pe acoperis, stratul metalic al parapetului acoperisului poate fi utilizat
asa cum se indic n figura 6.18.
Figura 6.20 prezint modul de instalare a re|elei de conductoare pe acoperis.
Dac reducerea rezisten|ei mecanice a betonului datorit coroziunii nu este permis, dispozitivul de
captare trebuie instalat si echipoten|ializat la armtura din o|el, prevenind astfel cderea direct a
trsnetului pe armtura din o|el a betonului.
nvelitoarea metalic care este prevzut pentru o protec|ie mecanic a pere|ilor exteriori poate fi
9
4
2
3
5
1
6
4
10
6
7
8
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 181


180
utilizat drept component natural a dispozitivului de captare conform 6.2.3.7.6 dac nu exist risc de
incendiu prin topirea metalului.
nvelitorile de tabl conductoare ale acoperisurilor care nu sunt conforme cu tabelul 6.16 pot fi
utilizate drept conductoare de captare dac topirea n punctul de impact a trsnetelor poate fi acceptat.
Dac nu, nvelitorile conductoare ale acoperisurilor trebuie protejate cu un dispozitiv de captare (a se
vedea figura 6.15). n acest caz, trebuie s se aplice metoda sferei fictive.
Pr|ile metalice care nu satisfac condi|iile pentru dispozitivele de captare men|ionate n 6.2.3.7.6 pot,
cu toate acestea, s fie utilizate pentru conexiunea diferitelor pr|i care conduc curentul de trsnet din
zona acoperisului.

6.2.3.7.5.3 Protecia echipamentelor de fixare de acoperiy care ncorporeaz echipamente
electrice sau de procesare a informaiei
Toate elementele de fixare de acoperis din materiale electroizolante sau conductoare, care ncorporeaz
echipamente electrice si/sau echipamente de prelucrare a informa|iei, trebuie situate n interiorul
volumului protejat de dispozitivul de captare.
Elementele de fixare de acoperis pe structuri din o|el, de asemenea, trebuie situate n interiorul
volumului protejat de dispozitivul de captare. n acest caz conductoarele de captare trebuie conectate
nu numai la dispozitivul de captare dar si direct la structura din o|el, dac este posibil. Cnd sunt
conectate la structur nu este necesar s se respecte distan|ele de separare.
Prescrip|iile pentru elementele de fixare de acoperis trebuie aplicate, de asemenea, si pentru elementele
instalate pe suprafe|e verticale pe care este posibil o cdere a trsnetului, adic suprafe|e care pot fi
atinse de sfera fictiv.
n figura 6.21 este prezentat un exemplu de dispozitiv de captare care protejeaz elementele de fixare
de acoperis de materiale conductoare sau electroizolante, care ncorporeaz instala|ii electrice.
Figura 6.21 este indicat numai dac distan|a de separare s (a se vedea Anexa 6.8) nu poate fi
men|inut.







182 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


181

Fig. 6.21 Element de fixare de acoperis metalic protejat mpotriva captrii directe a trsnetului, conectat la dispozitivul de
captare

Legend
1 Conductor de captare
2 nvelitoare metalic
3 Conductor de echipoten|ializare
4 Conductor de captare orizontal
5 Echipament electric
6 Cutie de jonc|iune a liniei electrice de alimentare cu SPD
7 Born de conexiune la elementele conductoare ale structurii

Dac elementele de fixare necesit o protec|ie suplimentar, pot fi amplasate la nivelul acoperisului
SPD ntre conductoarele active.
Distan|a de separare trebuie men|inut nu numai n aer ci si pentru cile prin material solid (k
m
= 0,5).

6.2.3.7.5.4 Protecia elementelor conductoare instalate pe un acoperiy
Elemente conductoare instalate pe acoperisuri cum sunt cele cu grosimea peretelui insuficient care nu
pot rezista cderilor trsnetului si de asemenea nvelitorile conductoare ale acoperisurilor sau pr|i ale
structurilor care nu ndeplinesc prescrip|iile pentru dispozitive de captare naturale conform 6.2.3.7.6 si
tabelului 6.17, si pentru care o cdere de trsnet nu poate fi tolerat, trebuie s fie protejate prin
conductoare de captare.
Pentru proiectarea instala|iei de protec|ie mpotriva trsnetului a elementelor conductoare instalate pe
acoperis trebuie aplicat metoda sferei fictive pentru dispozitive de captare.
n figura 6.21 este prezentat un exemplu de proiectare a unui dispozitiv de captare pentru protec|ia
mpotriva cderii directe a trsnetului a unui element de fixare de acoperis conductor cnd distan|a de
protec|ie s nu poate fi men|inut.



1
d < s
2
6
5
4
7
3
7
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 183


182
6.2.3.7.5.5 Protecia structurilor acoperite cu pmnt
Pentru structuri care con|in un strat de pmnt pe acoperis pentru izola|ie termic poate fi utilizat un
SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o re|ea de captare la sol sau un numr de tije de captare,
conectate printr-o re|ea ngropat, conform cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protec|ie
Structuri cu un strat de pmnt de pn la 0,50 m n care persoane sunt prezente cu regularitate,
necesit o re|ea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m 5 m pentru prevenirea tensiunilor
periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de cderi directe ale trsnetului sunt
necesare, de asemenea, tije de captare conform metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi nlocuite cu
componente naturale, asa cum sunt gardurile metalice, stlpii de iluminat etc. nl|imea dispozitivelor
de captare trebuie s |in seama de nl|imea persoanelor presupus de 2,5 m mpreun cu distan|ele de
separare necesare. Dac nici un tip din acestea nu este posibil, persoanele trebuie prevenite c pot fi
expuse la cderi directe ale trsnetului.
Pentru structuri subterane cu un strat de pmnt de peste 0,5 m se recomand s se utilizeze aceleasi
msuri ca si pentru un strat de pmnt de pn la 0,5 m.
Pentru structuri subterane care con|in materiale explozibile, este necesar o IPT suplimentar. IPT
suplimentar poate fi izolat sau amplasat pe structur. Prizele de pmnt ale celor dou instala|ii
trebuie s fie interconectate.

6.2.3.7.6 Componente naturale
Urmtoarele pr|i ale structurii pot fi considerate componente naturale de captare si parte a unei IPT n
conformitate cu 6.2.3.3 .
a) Foliile de metal care acoper structura de protejat n condi|iile urmtoare:
1. continuitatea electric ntre diferitele pr|i s fie realizat n mod durabil (de exemplu
prin lipire, sudare, sertizare, ndoire a marginilor (bordurare), fixare cu suruburi sau
fixare cu buloane);
2. grosimea foliei de metal s nu fie mai mic dect valoarea t indicat n tabelul 6.17
dac este important prevenirea perforrii foliei de metal sau evitarea aprinderii oricrui
material usor combustibil situat dedesubt;
3. grosimea foliei de metal s nu fie mai mic dect valoarea t indicat n tabelul 6.17 dac
este necesar s se ia msuri de precau|ie mpotriva perforrii sau s se evite problemele
legate de punctele calde;
4. acestea nu sunt acoperite cu material electroizolant.

Tabelul 6.17
Grosime minim a tablelor de metal sau a conductelor metalice ale dispozitivelor de captare
Clasa SPT Material
Grosime
a

t
mm
Grosime
b

t'
mm
De la I pn la
IV
Plumb 2,0
O|el
(inoxidabil,
galvanizat)
4 0,5
Titaniu 4 0,5
Cupru 5 0,5
Aluminiu 7 0,65
Zinc 0,7
a
t previne perforarea, punctele calde sau aprinderea.
b
t' numai pentru tabla de metal dac nu este important prevenirea
problemelor privind perforarea, punctele calde sau aprinderea.

b) Componentele metalice ale construc|iei acoperisului (grinzi, armturi din o|el interconectate etc.),
aflate sub acoperisuri nemetalice, cu condi|ia ca acestea din urm s poat fi excluse din structura
de protejat.

184 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


183
c) Pr|i metalice de tipul ornamenta|iilor, balustradelor, conductelor, nvelisurilor de parape|i etc. ale
cror sec|iuni nu sunt mai mici dect cele specificate pentru componentele standardizate ale
dispozitivului de captare.
d) Conducte si rezervoare metalice de pe acoperis, cu condi|ia ca acestea s fie realizate dintr-un
material cu grosimi si sec|iuni n conformitate cu tabelul 6.20.
e) Conducte si rezervoare metalice prin care circul amestecuri usor combustibile sau explozibile, cu
condi|ia ca acestea s fie realizate dintr-un material cu grosimea cel pu|in egal cu cea a valorii
corespunztoare t indicate n tabelul 6.20 si dac cresterea temperaturii suprafe|ei interioare n
punctul de impact nu constituie un pericol.

Dac nu sunt ndeplinite condi|iile privind grosimea, conductele si rezervoarele trebuie s fie integrate
n structura de protejat.
Conductele pentru circula|ia amestecurilor usor combustibile sau explozibile nu trebuie s fie
considerate drept componente naturale ale dispozitivului de captare dac garnitura cuplrilor cu flanse
nu este metalic sau dac fa|etele flanselor nu sunt conectate ntre ele n mod corespunztor.
O acoperire cu un strat sub|ire de vopsea protectoare sau cu aproximativ 1 mm de bitum sau cu
0,5 mm de PVC nu este considerat ca o izola|ie electric.
Elementele conductoare instalate deasupra suprafe|ei acoperisului, cum sunt rezervoarele metalice,
sunt n mod obisnuit conectate la echipamentul instalat n interiorul structurii. Pentru a preveni
circula|ia curentului de trsnet integral n interiorul structurii, este necesar s se realizeze o conexiune
ntre aceste componente naturale ale IPT si re|eaua de captare.
Elementele conductoare instalate deasupra suprafe|ei acoperisului, cum sunt rezervoarele metalice si
barele de armtur din o|el, din beton, trebuie conectate la dispozitivul de captare.
Dac nu se admite o cdere direct a trsnetului pe un element conductor al acoperisului, acest element
trebuie instalat n interiorul volumului protejat al unui dispozitiv de captare.
nvelitorile conductoare de pe fa|ade si elemente echivalente ale structurii, unde riscul de incendiu este
neglijabil, trebuie realizate conform 6.2.3.7.6.
Legturile de echipoten|ializare de acoperis trebuie s fie impermeabile. n acest caz particular legtura
de echipoten|ializare este asigurat de armtura structurii din betonul armat.
n figura 6.22 este prezentat un exemplu de echipoten|ializare a elementelor conductoare de fixare de
acoperis la conductoarele de captare.



Fig. 6.22 Conectarea unei tije de captare natural la un conductor de captare
Legend
1 Element de fixare a unui conductor de captare
2 Conduct metalic
3 Conductor de captare orizontal
4 Armtur din o|el n beton


Conductele din o|el trebuie s corespund cu condi|iile 6.2.3.7.6 si cu dimensiunile minime din tabelul
2
1
3
4
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 185


184
6.20, iar conductorul de echipoten|ializare trebuie s corespund cu dimensiunile din tabelul 6.20.
Armtura din o|el din structurile din beton armat este considerat c asigur continuitatea electric
dac cea mai mare parte din interconexiunile barelor verticale si orizontale sunt sudate sau sunt
conectate solid.
Barele verticale trebuie s fie conectate prin sudare, mbinare fix sau suprapuse pe o distan| de
minimum 20 de ori diametrul lor si legate sau conectate sigur prin alt procedeu. Pentru structurile noi,
conectrile ntre elementele armturii trebuie s fie specificate de proiectant sau de instalator, n
cooperare cu inginerul de construc|ii civile si cu constructorul.
Pentru structuri care utilizeaz beton armat (care includ elemente de prefabricate din beton armat,
elemente de beton armat precomprimat), continuitatea electric a barelor armturilor trebuie s fie
verificat prin msurare ntre partea cea mai de sus si nivelul solului. Rezisten|a electric total nu
trebuie s fie mai mare de 0,2 O, valoare msurat utiliznd un echipament de msurare adecvat. Dac
aceast valoare nu este realizat, sau tehnic nu este posibil realizarea unei astfel de ncercri, armtura
de o|el nu poate fi utilizat ca un conductor de coborre. n acest caz trebuie instalat un conductor de
coborre exterior. n cazul structurilor din prefabricate din beton armat, continuitatea electric a
armturii metalice trebuie s fie stabilit ntre elementele individuale adiacente ale prefabricatelor din
beton.

6.2.3.7.7 Dispozitiv de captare izolat
Stlpii de captare adiacen|i structurilor sau echipamentelor de protejat sunt destina|i s reduc la
minimum riscul cderilor de trsnet pe structurile aflate n interiorul volumului de protec|ie al acestora,
dac este instalat o IPT izolat.
Dac se instaleaz mai mul|i stlpi, acestia pot fi interconecta|i cu ajutorul unor conductoare aeriene si
condi|iile de proximitate ale acestor instala|ii fa| de IPT trebuie s fie conform Anexei 6.8.
O IPT izolat se poate utiliza, de asemenea, pentru o structur din beton armat pentru mbunt|irea
ecranului electromagnetic. Pentru structurile nalte construc|ia unei IPT izolate nu este practic.
Dispozitivele de captare izolate realizate prin conductoare ntinse pe suporturi electroizolante sunt
indicate pentru protec|ia unui numr mare de elemente de fixare pe suprafa|a acoperisului, cu
proeminen|e extinse. Izola|ia suporturilor trebuie s fie adecvat pentru o tensiune calculat pentru o
distan| de separare conform Anexei 6.8.

Conductoare de coborre
6.2.3.8 Generaliti
Conductoarele de coborre au rolul de a reduce probabilitatea de avariere datorit circula|iei curentului
de trsnet n IPT si trebuie dispuse n asa fel nct de la punctul de impact la pmnt:
a) s existe trasee de curent paralele;
b) lungimea traseelor de curent s fie redus la minimum;
Distan|ele ntre conductoarele de coborre si ntre conductoarele n bucl sunt indicate n tabelul 6.18.

6.2.3.9 Poziionarea unei IPT izolate
a) Dac dispozitivul de captare este format din tije montate pe piloni separa|i (sau pe un singur pilon)
care nu sunt din metal sau nu au armtura de o|el interconectat, este necesar cel pu|in un
conductor de coborre pentru fiecare pilon. Pentru piloni confec|iona|i din metal sau cu armtura
din o|el interconectat nu este necesar nici un conductor de coborre suplimentar.
b) Dac dispozitivul de captare este format din unul sau mai multe conductoare orizontale separate
(sau dintr-un singur conductor), este necesar s fie cel pu|in un conductor de coborre pentru
fiecare structur de sus|inere.
c) Dac dispozitivul de captare este format dintr-o re|ea de conductoare, este necesar cel pu|in un
conductor de coborre pe structura de sus|inere pentru fiecare extremitate a conductorului de
captare.

6.2.3.9.1 Poziionarea unei IPT neizolat
Fiecare IPT neizolat trebuie s aib cel pu|in dou conductoare de coborre distribuite pe perimetrul
structurii de protejat, n func|ie de limitrile privind arhitectura si condi|iile practice.
186 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


185
Este de preferat repartizarea conductoarelor de coborre la intervale egale pe perimetrul cldirii.
Distan|ele ntre conductoarele de coborre sunt indicate n tabelul 6.18.
Distan|a dintre conductoarele de coborre se coreleaz cu distan|a de separare indicat n Anexa 6.8.

Tabelul 6.18
Distanele maxime ntre conductoarele de coborre
Clasa SPT
Distan|e minime
m
I 10
II 10
III 15
IV 20

Dispozitivul de captare, conductoarele de coborre si prizele de pmnt trebuie coordonate astfel nct
s se realizeze cel mai scurt traseu posibil pentru curentul de trsnet.
n figura 6.23 se prezint un exemplu de IPT exterioar pentru o structur cu diferite niveluri de
construc|ie a acoperisului si n figura 6.19 se prezint un exemplu de IPT exterioar proiectat pentru o
structur de 60 m nl|ime cu acoperis teras si cu elemente de fixare de acoperis.



Fig. 6.23 Construc|ia unei IPT exterioare pe o structur de material electroizolant cu diferite niveluri de acoperis

Legend
1 Conductor de captare orizontal
2 Conductor de coborre
3 Racord n T rezistent la coroziune
4 Racord pentru verificare
5 Dispunere de tip B a prizei de pmnt, electrod de pmnt n bucl
6 Racord n T, pe coama acoperisului
7 Dimensiunea ochiului re|elei

6.2.3.9.2 Construcie
Conductoarele de coborre trebuie instalate astfel nct, pe ct este posibil, s constituie o continuare
direct a conductoarelor dispozitivului de captare.
Conductoarele de coborre trebuie s fie instalate rectiliniu si vertical astfel nct acestea s asigure cea
6
1
7
2
4
5
3
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 187


186
mai scurt cale spre pmnt. Trebuie s se evite formarea de bucle, dar acolo unde acest lucru nu este
posibil, distan|a s, msurat de la o margine la cealalt a deschiderii dintre dou puncte de pe
conductor si lungimea l a conductorului ntre aceleasi puncte trebuie s fie conforme cu Anexa 6.8

Fig. 6.24 Bucla unui conductor de coborre

Conductoarele de coborre nu trebuie instalate n stresini sau n burlane de scurgere chiar dac acestea
sunt acoperite cu material electroizolant.
Dac nu este posibil realizarea unei conexiuni directe din cauza unor console mari ale acoperisului
etc. conectarea dispozitivului de captare si a conductorului de coborre trebuie s fie realizat printr-un
conductor destinat pentru aceasta si nu prin componente naturale cum ar fi jgheaburile pentru
scurgerea apei de ploaie etc.
Amplasarea conductoarelor de coborre trebuie s se fac astfel nct s se asigure o distan| de
separare conform cu Anexa 6.8 ntre ele si eventualele usi si ferestre.
Conductoarele de coborre ale unei IPT neizolate fa| de structura de protejat pot fi instalate dup cum
urmeaz:
a) dac peretele este realizat din material necombustibil, conductoarele de coborre pot fi
amplasate pe suprafa|a peretelui sau n perete;
b) dac peretele este realizat din material inflamabil si cresterea temperaturii conductoarelor de
coborre este periculoas, conductoarele de coborre pot fi amplasate astfel nct distan|a ntre
ele si perete s fie mereu mai mare de 0,1 m. Suporturi de montare pot fi n contact cu peretele.
Atunci cnd distan|a ntre conductorul de coborre si materialul combustibil nu poate fi asigurat,
sec|iunea conductorului nu trebuie s fie mai mic de 100 mm
2
.
Pentru structurile mari, cum sunt blocurile turn de apartamente si, n special, structurile industriale si
administrative, care sunt proiectate adesea ca structuri pe schelete de o|el sau pe schelete din o|el si
beton, sau care utilizeaz beton armat, componentele conductoare ale structurii pot fi utilizate drept
conductoare de coborre.
Impedan|a total a SPT pentru acest tip de cldiri este mic si asigur o protec|ie mpotriva trsnetului
foarte eficient pentru instala|iile interioare. Este avantajos s se utilizeze suprafe|ele conductoare ale
pere|ilor drept conductoare de coborre. Astfel de pere|i cu suprafe|e conductoare pot fi: pere|ii din
beton armat, suprafe|ele fa|adelor cu folii metalice si fa|adele din panouri prefabricate din beton, dac
sunt conectate si interconectate conform 6.2.3.9.5 .

6.2.3.9.3 Conductoare de coborre neizolate
n structurile cu elemente conductoare numeroase n pere|ii exteriori, dispozitivele de captare si priza
de legare la pmnt trebuie conectate la elementele conductoare ale structurii ntr-un numr de puncte.
Aceasta reduce distan|a de separare conform Anexei 6.8.
Ca rezultat al acestor conexiuni, elementele conductoare ale structurii sunt utilizate drept conductoare
de coborre si de asemenea drept bare de echipoten|ializare.
n cazul structurilor ntinse, mari (structuri industriale, hale pentru expozi|ii etc.) cu dimensiuni de
peste patru ori distan|a ntre conductoarele de coborre, trebuie asigurate conductoare de coborre
interioare suplimentare la aproximativ fiecare 40 m, acolo unde este posibil.
s
l
1
l = l
1
+ l
2
+ l
3
l
2
l
3
188 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


187
Toate coloanele interioare si to|i pere|ii despr|itori cu elemente conductoare, cum sunt barele de
armtur din o|el, care nu ndeplinesc condi|iile distan|ei de separare, trebuie conectate la dispozitivul
de captare si la priza de pmnt.
Pentru evitarea descrcrilor electrice periculoase ntre diferitele elemente conductoare ale unei
structuri mari cu coloane interioare de beton armat, armtura coloanelor este conectat la dispozitivul
de captare si la priza de pmnt.
Pentru astfel de structuri, este deosebit de important ca, nainte de nceperea proiectrii structurii, s fie
coordonate proiectarea structurii si proiectarea SPT astfel nct elementele conductoare ale structurii s
poat fi utilizate pentru protec|ia mpotriva trsnetului.

6.2.3.9.4 Conductoare de coborre izolate
Dac, din considerente arhitecturale, conductoarele de coborre nu pot fi montate pe suprafa|a
structurii, acestea trebuie instalate n canale deschise n zidrie. n acest caz, trebuie s se acorde
aten|ie men|inerii distan|ei de separare, conform Anexei 6.8, ntre conductorul de coborre si orice
element de metal din interiorul structurii.
Instalarea direct n tencuiala exterioar nu este recomandat deoarece tencuiala se poate deteriora ca
rezultat al dilatrii termice. Tencuiala este adesea avariat ca rezultat a creterii temperaturii i a
forelor mecanice exercitate de curentul de trsnet.

6.2.3.9.5 Componente naturale
Pot fi considerate conductoare de coborre naturale urmtoarele elemente ale structurii:
a) instala|iile metalice, cu condi|ia ca:
1. s fie realizat durabil continuitatea electric ntre diferitele elemente,
2. dimensiunile lor s fie cel pu|in egale cu acelea care sunt specificate n tabelul 6.20 pentru
conductoarele de coborre.
Conductele prin care circul lichide inflamabile sau explozibile nu trebuie folosite drept
componente naturale ale dispozitivului de captare dac garnitura cuplrilor cu flanse nu este
metalic sau dac fa|etele flanselor nu sunt conectate ntre ele n mod corespunztor.
Instala|iile metalice pot fi acoperite cu materiale electroizolante.
b) scheletul metalic al betonului armat care prezint o continuitate electric;
Pentru prefabricate din beton armat, trebuie s se realizeze puncte de interconectare ntre
elementele de armare. De asemenea, este important ca betonul armat s con|in o legtur
conductoare ntre punctele de interconectare. Pr|ile separate trebuie s fie conectate la fa|a
locului n timpul asamblrii.
c) scheletul din o|el interconectat al structurii;
Conductoarele n bucl nu sunt necesare dac scheletul de metal al structurilor sau armturile
din o|el interconectate ale structurii sunt utilizate drept conductoare de coborre.
d) elementele fa|adei, sine profilate si prefabricate metalice ale fa|adei, cu condi|ia ca
1. dimensiunile lor s respecte prescrip|iile pentru conductoarele de coborre (a se vedea 6.2.3.14)
iar grosimile tablelor de metal sau a conductelor de metal s nu fie mai mici de 0,5 mm,
2. continuitatea electric a acestora pe vertical s fie conform prescrip|iilor de la 6.2.3.15 .

6.2.3.9.6 Racorduri pentru verificare (piese de separare)
Pe fiecare conductor de coborre trebuie instalat un racord pentru verificare la conectarea acestuia la
priza de pmnt, cu excep|ia conductoarelor de coborre naturale care sunt legate la electrozii de
pmnt de funda|ie.
Pentru scopuri de msurare, racordul trebuie s poat fi deschis cu ajutorul unei scule. n utilizare
normal acesta trebuie s rmn nchis.
n figura 6.25 sunt prezentate exemple de construc|ie a unui racord pentru verificare care poate fi
instalat pe un perete interior sau exterior al unei structuri.




MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 189


188



Figure 6.25b
Figure 6.25a
2
2
4
3
1
4

Fig. 6.25 Exemple de conectare a prizei de pmnt la IPT a structurilor utiliznd conductoare de coborre naturale
(grinzi)
Racord pentru verificare pe perete
1 Racord pentru verificare pe perete (pies de separare)
2 Racord n T rezistent la coroziune n sol
3 Racord rezistent la coroziune n sol
4 Racord ntre conductorul de legtur la priza de pmnt si o grind din o|el

Priza de pmnt
6.2.3.10 Generaliti
Rezisten|a de dispersie a prizei de pmnt numai pentru instala|ia de protec|ie mpotriva trsnetului
trebuie s fie de cel mult 10 O.

6.2.3.11 Dispunerea prizelor de pmnt n condiii obiynuite
Pentru prizele de pmnt sunt utilizate dou tipuri de baz de dispunere a electrozilor de pmnt.

6.2.3.11.1 Dispunere de tip A
Acest tip de dispunere con|ine electrozi de pmnt orizontali sau verticali instala|i n exteriorul
structurii de protejat. Fiecare conductor de coborre se conecteaz individual la o astfel de priz ce
poate fi singular sau multipl.
n dispunerile de tip A, numrul total de electrozi de pmnt trebuie s nu fie mai mic de doi.

b
a
190 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


189

Fig. 6.26 Lungimea minim l
1
a fiecrui electrod de pmnt n func|ie de clasa SPT
Lungimea minim a fiecrui electrod de pmnt de la extremitatea fiecrui conductor de coborre este
l
1
pentru electrozii de pmnt orizontali, sau
0,5 l
1
pentru electrozii de pmnt verticali (sau nclina|i),
unde l
1
este lungimea minim a electrozilor de pmnt orizontali asa cum rezult aceasta din
figura 6.26.
n cazul electrozilor de pmnt combina|i (verticali sau orizontali), trebuie s se considere lungimea
total.
Lungimile minime indicate n figura 6.26 pot s nu fie luate n considerare cu condi|ia ca rezisten|a
prizei de pmnt s fie mai mic de 10 O (msurat la o frecven| diferit de frecven|a industrial si de
multiplii acesteia pentru a se evita interferen|a).

6.2.3.11.2 Dispunere de tip B
Acest tip de dispunere presupune o priz de pmnt multipl exterioar structurii (din electrozi
verticali lega|i ntre ei cu electrozi orizontali, sau numai electrozi orizontali):
- pe contur nchis (n bucl) sau pe contur deschis,
- n funda|ie.
Tot o priz de pmnt de dispunere de tip B poate fi o combina|ie ntre cele dou tipuri de mai
sus, interconectate.

6.2.3.11.3 Instalarea electrozilor de pmnt
Electrodul de pmnt n bucl (dispunere de tip B) trebuie ngropat la o adncime de cel pu|in 0,5 m
dar nu mai mic dect adncimea de nghe| a solului si la o distan| de cel pu|in 1 m fa| de funda|ia
cldirii.
Pentru structuri cu multe sisteme electronice sau cu risc ridicat de incendiu, este preferabil o legare la
pmnt cu o dispunere de tip B.

6.2.3.11.4 Electrozi de pmnt naturali
Pot fi utiliza|i ca electrozi naturali de pmnt armturile din o|el interconectate ale funda|iilor din
beton n conformitate cu 6.2.3.14, sau alte structuri metalice subterane corespunztoare. Dac armtura
metalic a betonului este utilizat ca electrod de pmnt, o aten|ie deosebit trebuie s se acorde
interconexiunilor pentru a se preveni fisurarea mecanic a betonului.

l
1



m

Om
Clasa I
Clasa II
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 500 1 000 1 500 2 000 2 500 3 000
Clasa III-IV
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 191


190
6.2.3.12 Construcie
6.2.3.12.1 Generaliti
Dispozitivele de captare ar trebui s realizeze urmtoarele cerin|e:
a) circula|ia curentului de trsnet la pmnt;
b) legtura de echipoten|ializare ntre conductoarele de coborre;
c) controlul tensiunii n vecintatea pere|ilor conductori ai cldirii.
Electrozii de pmnt n funda|ie si electrozii de pmnt n bucl n dispunere de tip B satisfac aceste
condi|ii. Electrozii de pmnt radiali n dispunere de tip A sau electrozii de pmnt verticali ngropa|i
adnc n pmnt nu satisfac condi|iile cu privire la legtura de echipoten|ializare si la controlul
tensiunii.
Funda|iile din beton cu armturi din o|el interconectate ale unei structuri ar trebui utilizate drept
electrozi de pmnt n funda|ie. Aceste funda|ii prezint o rezisten| de legare la pmnt foarte mic si
realizeaz un nivel de referin| excelent pentru echipoten|ializare. Dac acest lucru nu este posibil, ar
trebui instalat n jurul structurii o priz de pmnt, de preferat un electrod de pmnt n bucl n
dispunere de tip B.

6.2.3.12.2 Electrozi de pmnt n fundaie
Un electrod de pmnt n funda|ie, conform 6.2.3.11.4, con|ine conductoare instalate n funda|ia
structurii sub pmnt. Lungimea electrozilor de pmnt suplimentari ar trebui determinat utiliznd
diagrama din figura 6.26.
Electrozii de pmnt n funda|ie sunt ncorpora|i n beton. Acestia au avantajul c, dac betonul este
turnat corespunztor si acoper pn la cel pu|in 50 mm din electrozii de pmnt n funda|ie, acestia
sunt proteja|i mpotriva coroziunii. Trebuie de asemenea amintit c barele de armtur din o|el, din
beton, genereaz un poten|ial electric de aceeasi mrime cu cea a conductoarelor de cupru ngropate.
Acest lucru ofer o solu|ie tehnic bun pentru proiectarea prizelor de pmnt pentru structuri din
beton armat.
Metalele utilizate pentru electrozii de pmnt trebuie s satisfac prescrip|iile pentru materiale indicate
n tabelul 6.21.
Pentru electrozii de pmnt din sol trebuie utilizate conductoare din cupru sau din o|el inoxidabil dac
acestea sunt conectate la o|elul din beton.
Pe perimetrul structurii trebuie instalat n funda|ie un conductor metalic, conform tabelului 6.5, sau o
band din o|el galvanizat, care s fie adus deasupra gropii de funda|ie, prin conductoare de legtur,
la punctele de conectare desemnate pentru racordurile pentru verificare ale conductoarelor de coborre.
Stratul hidroizolant introdus de obicei sub funda|ia structurii pentru reducerea umidit|ii n planseele
subsolului asigur o izola|ie electric corespunztoare. Electrodul de pmnt trebuie instalat sub
funda|ie, sub beton. n acest caz proiectul trebuie s con|in acordul constructorului pentru proiectul
prizei de pmnt.
Atunci cnd priza de pmnt este comun (rezisten|a de dispersie sub 1O) la aceasta se leag
a) conductoarele de legare la pmnt;
b) conductoarele de coborre.
Atunci cnd constructorul cldirii nu permite trecerea conductorului prin stratul de izola|ie, conectarea
la priza de pmnt trebuie realizat n afara structurii.
n figura 6.27 sunt prezentate trei exemple diferite a modului de instalare a electrozilor de pmnt n
funda|ie, pe o structur cu funda|ii impermeabile, cu evitarea strpungerii barierei mpotriva umidit|ii.
Sunt ilustrate, de asemenea, mai multe solu|ii de conectare corespunztoare a prizei de pmnt la
structuri cu funda|ii izolate.
n figurile 6.27 a si 6.27 b se prezint conexiuni exterioare, astfel nct izola|ia s nu fie deteriorat; n
figura 6.27 c se prezint o trecere etans prin izola|ie.
192 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


191







Fig. 6.27c Conductor de conexiune ntre electrodul de pmnt n funda|ie si bara de echipoten|ializare care traverseaz
stratul electroizolant cu bitum
Fig. 6.27 Construc|ia unei prize de pmnt n bucl n funda|ie pentru structuri
cu funda|ii de concep|ii diferite
Legend
1 Conductor de coborre
2 Racord pentru verificare
3 Conductor de echipoten|ializare la IPT interioar
4 Strat din beton nearmat
5 Conductor de conexiune a IPT
6 Electrod de pmnt n funda|ie
7 Izola|ie cu bitum, strat electroizolant impermeabil
8 Conductor de conexiune ntre armturile din o|el si racordul de verificare
9 Armtur din o|el n beton
10 Strpungere a stratului impermeabil cu bitum

9
10
6
8
3
7
5
4
1
2
6
7
3
6
2
1
7
3
Fig. 6.27 a Funda|ie izolat cu electrod de pmnt n
funda|ie ntr-un strat de beton nearmat sub
izola|ia de bitum
Fig. 6.27 b Funda|ie izolat cu conductorul
prizei de pmnt trecnd par|ial prin
sol
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 193


192
6.2.3.12.3 Dispunere de tip A Electrozi de pmnt radiali yi verticali
Electrozii de pmnt trebuie conecta|i la extremit|ile inferioare ale conductoarelor de coborre prin
utilizarea racordurilor pentru verificare.
Fiecare conductor de coborre trebuie prevzut cu un electrod de pmnt.
Electrozii de pmnt trebuie s fie la o distan| mai mare dect distan|a de separare fa| de cablurile si
conductele de metal existente n sol.
n dispunerea de tip A sunt de preferat electrozii de pmnt verticali, deoarece au un raport cost-
eficien| mai bun si asigur o rezisten| a prizei de pmnt mai stabil n majoritatea solurilor n raport
cu electrozii orizontali.
n unele cazuri poate fi necesar s se instaleze electrozi de pmnt n interiorul structurii, de exemplu
ntr-un subsol sau o pivni|.
n timpul exploatrii dac exist riscul cresterii rezisten|ei de dispersie a stratului superficial (de
exemplu datorit evaporrii apei) este necesar completarea cu electrozi de pmnt de lungimi mai
mari, ngropa|i adnc.
Dac este prevzut o dispunere de tip A a prizei de pmnt, egalizarea de poten|ial necesar pentru
to|i electrozii este ob|inut cu ajutorul conductoarelor de echipoten|ializare si a barelor de
echipoten|ializare (de preferat n afara structurii).

6.2.3.12.4 Dispunere de tip B Electrozi de pmnt n bucl
Pentru structurile care utilizeaz materiale electroizolante, cum sunt zidria din crmid sau lemnul
fr funda|ie cu armtur din o|el, trebuie instalat o priz de pmnt tip B.
Pentru reducerea rezisten|ei de dispersie echivalente, priza de pmnt cu dispunere de tip B poate fi
mbunt|it, dac este necesar, prin adugarea de electrozi de pmnt verticali sau radiali.
Distan|a de izolare n aer si adncimea pentru dispunere de tip B a electrodului de pmnt sunt optime
n condi|ii de sol normale pentru protec|ia persoanelor din proximitatea structurii.
Electrozii de pmnt n dispunere de tip B realizeaz echipoten|ializarea ntre conductoarele de
coborre la nivelul solului, deoarece diferitele conductoare de coborre dau poten|iale diferite datorit
distribu|iei inegale a curen|ilor de trsnet din cauza rezisten|ei de dispersie diferite.
Dac un numr mare de persoane se afl frecvent n zone din vecintatea structurii de protejat, trebuie
executate dirijri suplimentare de poten|ial n aceste zone. Trebuie instala|i mai mul|i electrozi de
pmnt n bucl la distan|e de aproximativ 3 m. Se recomand ca electrozii de pmnt n bucl cei mai
ndeprta|i de structur s fie ngropa|i mai adnc fa| de suprafa|, adic cei afla|i la 4 m fa| de
structur la o adncime de 1 m, cei afla|i la 7 m fa| de structur la o adncime de 1,5 m si cei afla|i la
10 m fa| de structur la o adncime de 2 m.
Dac zona din vecintatea structurii este acoperit cu dale din asfalt cu o grosime 50 mm cu
conductivitate sczut, se asigur o protec|ie suficient persoanelor care circul prin aceast zon.

6.2.3.12.5 Electrozi de pmnt n sol stncos
Un electrod de pmnt n funda|ie trebuie ncorporat n betonul funda|iei n timpul construc|iei Chiar
dac un electrod de pmnt n funda|ie are un efect redus ntr-un sol stncos, acesta reac|ioneaz ns
ca un conductor de echipoten|ializare.
Dac nu este prevzut un electrod de pmnt n funda|ie, trebuie utilizat o dispunere de tip B (un
electrod de pmnt n bucl). Dac electrodul de pmnt nu poate fi instalat n sol si este instalat la
suprafa|, trebuie protejat mpotriva deteriorrilor mecanice.

6.2.3.12.6 Prize de pmnt pe suprafee ntinse
O instala|ie industrial cuprinde n mod tipic un numr de structuri asociate, ntre care sunt instalate un
numr mare de cabluri de alimentare cu energie electric si de semnalizare (de comunica|ii).
O impedan| redus a prizei de pmnt poate fi ob|inut prin prevederea structurii cu electrozi de
pmnt n funda|ie si suplimentar o dispunere de tip B si A.
Interconectrile ntre electrozii de pmnt, electrozii de pmnt n funda|ie si conductoarele de
coborre trebuie realizate la racordurile de verificare. Unele dintre racordurile de verificare trebuie
conectate, de asemenea, la barele de echipoten|ializare ale IPT interioare.
Partea inferioar a unui conductor de coborre expus trebuie izolat cu un tub din PVC cu grosimea de
194 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


193
cel pu|in 3 mm sau cu o izola|ie echivalent.
Prin interconectarea prizelor de pmnt a mai multor structuri, se ob|ine o re|ea de legare la pmnt asa
cum este indicat n figura 6.28.



Fig. 6.28 Priz de pmnt de tip re|ea cu ochiuri pentru o instala|ie industrial
Legend
1 Cldire cu re|ea de ochiuri n armtur
2 Turn n interiorul instala|iei industriale
3 Echipament singular
4 Canale pentru cabluri

n figura 6.28 este prezentat proiectul unei re|ele cu ochiuri de legare la pmnt care cuprinde canalele
pentru cabluri ntre structurile asociate protejate mpotriva trsnetului. Aceasta reduce impedan|a ntre
cldiri si are avantaje semnificative de protec|ie mpotriva IEMT.
Acest sistem ofer o impedan| sczut ntre cldiri si are avantaje semnificative privind
compatibilitatea electromagnetic. Dimensiunea ochiurilor re|elei n apropierea cldirilor si a altor
obiecte poate fi de ordinul 20 m 20 m. La o distan| de peste 30 m dimensiunea ochiurilor se poate
mri la 40 m 40 m.

6.2.3.13 Componente
Componentele unei IPT trebuie s fie realizate din materialele indicate n tabelul 6.19 sau din alte
materiale cu caracteristici echivalente ale performan|elor mecanice, electrice si chimice (coroziune).
Pentru fixare pot fi utilizate si componente realizate din alte materiale dect cele metalice.





3
2
1
4
1
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 195


194
Tabelul 6.19
Materiale pentru IPT yi condiii de utilizare
Material
Utilizare Coroziune
n aer liber n pmnt n beton Rezisten| Crescut prin
Poate fi
distrus prin
cuplaj
galvanic cu
Cupru Masiv
Torsadat

Masiv
Torsadat
Ca nvelis
Masiv
Torsadat
Ca nvelis
Bun n multe
medii
Compusi de sulf
Materiale
organice


O|el
galvanizat
la cald
Masiv
Torsadat
Masiv

Masiv
Torsadat
Acceptabil n aer,
n beton si n sol
normal
Con|inut ridicat
de cloruri
Cupru

O|el
inoxidabil
Masiv
Torsadat
Masiv
Torsadat
Masiv
Torsadat
Bun n multe
medii
Con|inut ridicat
de cloruri

Aluminiu Masiv
Torsadat
Nepotrivit Nepotrivit Bun n atmosfere
care con|in sulf si
cloruri n
concentra|ii
reduse
Solu|ii alcaline Cupru
Plumb

Masiv
n nvelis
Masiv
Ca nvelis
Nepotrivit Bun n atmosfere
care con|in
concentra|ii mari
de sulfa|i
Soluri acide Cupru
O|el
inoxidabil

6.2.3.13.1 Fixare
Dispozitivele de captare si conductoarele de coborre trebuie s fie fixate solid astfel nct s se
mpiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a for|elor electrodinamice sau a for|elor
mecanice accidentale (de exemplu vibra|ii, alunecare a straturilor de zpad, dilatare termic etc.)

6.2.3.14 Materiale yi dimensiuni
Materialul si dimensiunile trebuie s fie alese lund n considerare posibilitatea coroziunii att a
structurii de protejat ct si a SPT.
Configura|iile si sec|iunile minime ale elementelor dispozitivului de captare, tijelor de captare si a
conductoarelor de coborre sunt indicate n tabelul 6.20.
Configura|iile si dimensiunile minime ale electrozilor de pmnt sunt indicate n tabelul 6.21.


Tabelul 6.20
Material, configuraie yi seciune minim a conductoarelor de captare, tijelor de captare yi a
conductoarelor de coborre
Material Configura|ie
Sec|iunea
minim

mm
2

Comentarii
10)

Cupru Band masiv
Bar rotund masiv
7)
Torsadat
Bar rotund masiv
3), 4)

50
8)

50
8)

50
8)

200
8)

Grosime de minim 2 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Diametru de 16 mm
Cupru acoperit cu
staniu
1)

Band masiv
Bar rotund masiv
7)

Torsadat
50
8)

50
8)

50
8)

Grosime de minim 2 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Aluminiu Band masiv
Bar rotund masiv
Torsadat
70
50
8)

50
8)

Grosime de minim 3 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Aliaj de aluminiu Band masiv
Bar rotund masiv
Torsadat
Bar rotund masiv
3)

50
8)

50
50
8)

200
Grosime de minim 2,5 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Diametru de 16 mm


196 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


195
O|el galvanizat
la cald
2)

Band masiv
Bar rotund masiv
9)
Torsadat
Bar rotund masiv
3), 4), 9)

50
8)

50
50
8)

200
Grosime de minim 2,5 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Diametru de 16 mm
O|el inoxidabil
5)
Band masiv
6)
Bar rotund masiv
6)
Torsadat
Bar rotund masiv
3), 4)

50
8)

50
70
8)

200
Grosime de minim 2 mm
Diametru de 8 mm
Diametru minim al fiecrui toron de 1,7 mm
Diametru de 16 mm
1) Grosimea minim a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliz de 1 m.
2) Acoperirea trebuie s fie neted, continu si fr flux de staniu, cu o grosime minim de 50 m.
3) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplica|iile n care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi
sarcina datorit vntului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tij de captare lung de 1 m cu o fixare
suplimentar.
4) Aplicabil numai electrozilor de pmnt ghida|i.
5) Crom > 16 %, nichel > 8 %, carbon s 0,07 %.
6) Pentru o|el inoxidabil nglobat n beton, si/sau n contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime trebuie
s fie mrite la 78 mm
2
(10 mm diametru) pentru o bar masiv si la 75 mm
2
(grosime minimum 3 mm) pentru o
band masiv.
7) Pentru anumite aplica|ii n care eforturile mecanice nu sunt esen|iale, poate fi redus de la 50 mm
2
(diametru de 8 mm)
la 28 mm
2
(diametru de 6 mm). n acest caz, trebuie acordat aten|ie reducerii spa|iului pentru elementele de prindere.
8) Dac aspectele termice si mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mrite la 60 mm
2
pentru
banda masiv si la 78 mm
2
pentru bara masiv.
9) Sec|iunea minim pentru evitarea topirii este de 16 mm
2
(cupru), 25 mm
2
(aluminiu), 50 mm
2
(o|el) si
50 mm
2
(o|el inoxidabil) pentru o energie specific de 10 000 kJ/O.
10) Grosime, l|ime si diametru sunt definite cu 10 %.



Tabelul 6.21
Material, configuraie yi dimensiuni minime ale electrozilor de pmnt
Material Configura|ie
Dimensiuni minime
Comentarii
Electrod
tip tij
(vertical)
C mm
Electrod tip
conductor
(orizontal)
Electrod tip
plac

mm
Cupru Torsadat
3)

Bar rotund masiv
3)

Band masiv
3)
Bar rotund masiv
Bar tubular




15
8)

20
50 mm
2

50 mm
2

50 mm
2







Diametru minim al
fiecrui toron de
1,7 mm
Diametru de 8 mm
Grosime de minim
2 mm
Grosime a peretelui
de minim 2 mm
Plac masiv
Plac cu zbrele
500 x 500
600 x 600
Grosime de minim
2 mm
Sec|iune 25 mm x
2 mm Lungime
minim a
configura|iei cu
zbrele: 4,8 m









MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 197


196
O|el Bar rotund masiv
galvanizat
1) 2)
Bar tubular galvanizat
1) 2)
16
9)

25
Diametru 10 mm





Grosime a peretelui
de minim 2 mm
Band masiv galvanizat
1)

Plac masiv galvanizat
1)

Plac cu zbrele galvanizat
1)


Bar rotund masiv acoperit
cu cupru
4)






14
90 mm
2





500 x 500
600 x 600

Grosime de minim
3 mm
Grosime de minim
3 mm
Sec|iune 30 mm x
3 mm
Raz minim
250 m
acoperire cu cupru de
99,9 % con|inut de
cupru
Bar rotund masiv
neacoperit
5)

Bar sau band masiv
galvanizat
5) 6)
Torsadate galvanizate
5) 6)

Profile galvanizate n form de
cruce
1)







50x50x3
Diametru 10 mm

75 mm
2

70 mm
2




Grosime de minim
3 mm

Diametru minim al
fiecrui toron de
1,7 mm
O|el
inoxidabil
7)

Bar rotund masiv
Band masiv
15 Diametru 10 mm
100 mm
2


Grosime de minim
2 mm
1) Acoperirea trebuie s fie neted, continu si fr flux de staniu cu o grosime minim de 50 m pentru bar
rotund si de 70 m pentru band.
2) Conductoarele trebuie mai nti prelucrate si apoi galvanizate.
3) Poate fi de asemenea acoperit cu staniu.
4) Cupru trebuie s fie legat intrinsec de o|el.
5) Se admite numai dac este nglobat complet n beton.
6) Se admite numai dac sunt conectate corect la cel pu|in fiecare 5 m mpreun cu armturile naturale de o|el
n contact cu funda|ia n partea dinspre pmnt.
7) Crom > 16 %, nichel > 5 %, molibden > 2 %, carbon s 0,08 %.
8) n unele |ri se admite o valoare de 12 mm.
9) Legarea la pmnt cu tije este utilizat n unele |ri pentru conectarea conductorului de coborre la punctul
n care acesta ntr n pmnt.

6.2.3.15 Racorduri
Numrul de racorduri de-a lungul conductoarelor trebuie redus la minimum. Racordurile trebuie
realizate n mod sigur prin lipire, sudare, sertizare, presare, ndoire a marginilor (bordurare), fixare cu
suruburi si fixare cu buloane.

6.2.4 Instalaie interioar de protecie mpotriva trsnetului
6.2.4.1 Generaliti
IPT interioar trebuie s evite apari|ia scnteilor periculoase n structura de protejat datorit curentului
de trsnet care circul n IPT exterioar sau n alte elemente conductoare ale structurii.
Scntei periculoase pot apare ntre IPT exterioar si alte componente ca:
instala|ii din metal;
sisteme interioare;
elemente conductoare si linii racordate la structur.
Scnteile care apar n structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. n acest caz sunt
necesare msuri de protec|ie suplimentare.
Scnteile periculoase ntre elemente diferite pot fi evitate prin
legtur de echipoten|ializare conform cu 6.2.4.2 sau
izola|ie electric ntre elemente conform cu 6.2.4.3.


198 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


197
6.2.4.2 Legtur de echipotenializare
Echipoten|ializarea este realizat prin interconectarea IPT cu
scheletul metalic al structurii,
instala|ii metalice,
sisteme interioare,
elemente conductoare exterioare si linii conectate la structur.
Mijloacele de interconectare pot fi
conductoare de echipoten|ializare, dac continuitatea electric nu este asigurat de legturi
naturale,
dispozitive de protec|ie la supratensiuni si supracuren|i (SPD), dac conectrile directe cu
conductoare de echipoten|ializare nu sunt posibile.
Este important modul n care este realizat legtura de echipoten|ializare si trebuie discutat cu
operatorul re|elei de telecomunica|ii, cu operatorul re|elei electrice si cu al|i operatori sau cu autorit|i
implicate datorit faptului c pot fi prescrip|ii conflictuale.
SPD trebuie astfel instalate nct s permit inspectarea lor.

6.2.4.3 Legtur de echipotenializare pentru instalaiile metalice
n cazul unei IPT exterioare izolate, legtura de echipoten|ializare trebuie s fie realizat numai la
nivelul solului.
Pentru o IPT exterioar care nu este izolat, legtura de echipoten|ializare trebuie s fie instalat n
amplasamentele urmtoare:
a) n subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipoten|ializare trebuie s fie
legate la o bar de echipoten|ializare construit si dispus astfel nct s permit un acces facil
pentru inspec|ie. Bara de echipoten|ializare trebuie conectat la priza de pmnt. n cazul
structurilor mari (tipic cu o nl|ime de peste 20 m), pot fi instalate mai multe bare de
echipoten|ializare pe verticala cldirii care trebuie s fie interconectate ntre ele;
b) n amplasamentele n care nu sunt satisfcute prescrip|iile de izola|ie (a se vedea 6.3).
Conductoarele prin care se realizeaz legturile de echipoten|ializare trebuie s fie amplasate pe traseul
cel mai scurt si drept att ct este posibil.
Valorile minime ale sec|iunilor conductoarelor de echipoten|ializare care conecteaz bare de
echipoten|ializare diferite si ale conductoarelor care conecteaz barele de echipoten|ializare la prizele
de pmnt sunt indicate n tabelul 6.22.
Valorile minime ale sec|iunilor conductoarelor de echipoten|ializare care conecteaz instala|iile
metalice interioare la barele de echipoten|ializare sunt indicate n tabelul 6.23.

Tabelul 6.22
Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz bare de echipotenializare diferite sau
care conecteaz bare de echipotenializare la priza de pmnt
Clasa SPT Material
Sec|iune
mm
2

de la I pn la IV
Cupru 14
Aluminiu 22
O|el 50


Tabelul 6.23
Dimensiuni minime ale conductoarelor care conecteaz instalaiile de metal interioare la bara de
echipotenializare
Clasa SPT Material
Sec|iune
mm
2

de la I pn la IV
Cupru 5
Aluminiu 8
O|el 16


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 199


198
Dac pr|i electroizolante sunt inserate pe conductele de gaze sau de ap, n interiorul structurii de
protejat, cu acordul distribuitorilor de ap si de gaz, acestea trebuie s fie suntate de SPD concepute
pentru astfel de opera|ie.
SPD trebuie s aib caracteristicile urmtoare:
ncercare de clas I;
I
imp
> k
c
I unde k
c
I este curentul de trsnet care circul de-a lungul pr|ilor importante ale unei IPT
exterioare ;
nivelul de protec|ie U
P
trebuie s fie mai mic dect nivelul de |inere la impuls a izola|iei dintre
pr|i;

6.2.4.4 Legtur de echipotenializare pentru prile conductoare exterioare
Pentru pr|ile conductoare exterioare, legtura de echipoten|ializare trebuie s fie stabilit ct mai
aproape posibil de punctul lor de racordare la structura de protejat.
Dac nu poate fi acceptat o legtur de echipoten|ializare direct, trebuie utilizate SPD cu urmtoarele
caracteristici:
ncercare de clas I;
I
imp
> I
f
unde I
f
este curentul de trsnet care circul prin partea conductoare exterioar
considerat;
nivelul de protec|ie U
P
trebuie s fie mai mic dect nivelul de |inere la impuls a izola|iei dintre
pr|i;
Cnd IPT nu este necesar, poate fi utilizat, ca legtur de echipoten|ializare, priza de pmnt a
instala|iei electrice de joas tensiune.

6.2.4.5 Legtur de echipotenializare pentru sistemele interioare
Legtura de echipoten|ializare trebuie realizat conform cu 6.2.4.3.
Dac sistemele interioare au conductoare ecranate sau amplasate n tuburi de protec|ie metalice, este
suficient s se lege numai aceste ecrane sau tuburi de protec|ie.
Dac conductoarele sistemelor interioare nu sunt nici ecranate nici amplasate n tuburi de protec|ie
metalice acestea se vor lega la bara de echipoten|ializare prin SPD. Conductoarele PEN sau/si PE din
re|elele TN se vor lega la bara de echipoten|ializare direct sau prin SPD.
Conductoarele de echipoten|ializare si SPD trebuie s aib aceleasi caracteristici cu cele indicate la 6.2.4.3.

6.2.4.6 Legtur de echipotenializare pentru liniile racordate la structura de protejat
Legtura de echipoten|ializare pentru liniile electrice si de telecomunica|ii trebuie s fie realizat
conform cu 6.2.4.4.
Toate conductoarele ale fiecrei linii se recomand s fie echipoten|ializate direct sau printr-un SPD.
Conductoarele active trebuie s fie echipoten|ializate numai la bara de echipoten|ializare printr-un
SPD. n re|elele TN, conductoarele PE sau PEN trebuie s fie echipoten|ializate direct sau prin SPD la
bara de echipoten|ializare.
Legtura de echipoten|ializare pentru ecranele sau tuburile de protec|ie ale cablurilor trebuie s fie
realizat ct mai aproape de punctul de racordare la structur.

6.2.5 Msuri de protecie mpotriva vtmrii fiinelor vii datorate tensiunilor de atingere yi de
pas
6.2.4.1 Msuri de protecie mpotriva tensiunilor de atingere
n anumite condi|ii, apropierea de conductoarele de coborre ale unui SPT, n afara structurii, poate
prezenta un pericol pentru via| chiar dac SPT a fost proiectat si construit conform prescrip|iilor
men|ionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dac una dintre condi|iile urmtoare este ndeplinit:
a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezen|ei sale n afara structurii si n apropierea
conductoarelor de coborre, este foarte mic;
b) conductoarele de coborre naturale sunt constituite din mai multe coloane ale cadrului metalic
extins al structurii sau din mai mul|i piloni din o|el interconecta|i ai structurii fiind asigurat
200 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


199
continuitatea electric;
c) rezistivitatea stratului de suprafa| a solului, la cel mult de 3 m de conductorul de coborre, nu este
mai mic de 5 kOm.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat cu pietris
de 15 cm grosime) reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dac nici una din aceste condi|ii nu este ndeplinit, trebuie s fie adoptate msuri de protec|ie
mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorit tensiunilor de atingere dup cum urmeaz:
izola|ia conductoarelor de coborre expuse este prevzut pentru o tensiune de |inere de 100 kV
considernd un impuls de 1,2/50 s, de exemplu cu un strat de minimum 3 mm de polietilen
reticulat;
restric|ii fizice si/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minimum probabilitatea ca un
conductor de coborre s fie atins.

6.2.5.2 Msuri de protecie mpotriva tensiunilor de pas
n anumite condi|ii, apropierea de conductoarele de coborre n afara structurii poate prezenta un
pericol pentru via| chiar dac SPT a fost conceput si construit conform regulilor men|ionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dac una din urmtoarele condi|ii este ndeplinit:
a) probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezen|ei sale n zona periculoas la cel mult
3 m de conductoarelor de coborre, este foarte mic;
b) rezistivitatea stratului de suprafa| a solului, la cel mult 3 m de conductorul de coborre, nu este
mai mic de 5 kOm.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau un strat de pietris de
15 cm grosime) n general reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dac nici una din aceste condi|ii nu este ndeplinit, trebuie s fie adoptate msuri de protec|ie
mpotriva vtmrii fiin|elor vii datorit tensiunilor de pas dup cum urmeaz:
echipoten|ializare cu ajutorul unui re|ele de legare la pmnt;
restric|ii fizice si/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minim probabilitatea accesului
n zona periculoas, nu mai departe de 3 m de conductorul de coborre.

6.3 INSTALA|II DE PROTEC|IE MPOTRIVA TRSNETULUI CU DISPOZITIVE DE
AMORSARE (PDA)
6.3.1. Generaliti

6.3.1.1. Prezentul capitol se aplic la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA) mpotriva loviturilor
directe de trsnet ale tuturor construc|iilor care fac obiectul prezentului normativ, cu nl|imi mai mici
de 60 m, precum si a zonelor deschise la care considerentele economice si estetice impun aceast
solu|ie.
Acest capitol nu trateaz protec|ia instala|iilor electrice mpotriva supratensiunilor de origine
atmosferic transmis prin re|ele.

6.3.1.2. Pentru protec|ia construc|iilor mpotriva loviturilor de trsnet se pot aplica si alte norme
similare ale unor |ri europene, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1146/2006.

6.3.1.3. Un paratrsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un vrf de captare, un
dispozitiv de amorsare si o tij suport pe care se gseste un sistem de conexiune al conductorului de
coborre.

6.3.2. Determinarea zonei de protecie
6.3.2.1. PDA se instaleaz, de preferin|, pe locul cel mai nalt al construc|iei, respectiv al zonei care o
protejeaz.


6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsrii (AT). Acesta este determinat de
ctre productor prin ncercri de laborator si n situ. Prin aceste ncercri se compar un PDA cu o tij
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 201


200
simpl de aceeasi nl|ime, amplasat n aceleasi condi|ii (fig. 6.29).
Avansul amorsrii AT, care serveste la calculul razei de protec|ie se determin cu rela|ia:
T = T
PTS
- T
PDA

T
PTS
- timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrsnet cu tij simpl;
T
PDA
- idem pentru paratrsnet cu dispozitiv de amorsare.






a b







Fig. 6.29

6.3.2.3. Volumul de protejat este delimitat de suprafa|a de revolu|ie care are aceeasi ax cu PDA si
este delimitat de razele de protec|ie R
p
corespunztoare diferitelor nl|imi h, conform fig. 6.30.


















Fig. 6.30

6.3.2.4. Raza de protec|ie a unui PDA, R
p
, depinde de nivelul de protec|ie ales, de lungimea
suplimentar determinat de avansul amorsrii L (fig. 6.29b) si de nl|imea sa de instalare h.
L este lungimea suplimentar determinat de avansul T al PDA si se calculeaz cu rela|ia:
L = v (m/s) x T (s) n care:
T este avansul amorsarii al PDA dat de producator si este caracteristic tipului de PDA;
v [m/s] - este viteza de propagare a liderului ascendent si descendent; n calcule se poate adopta
valoarea medie v = 1 m/s; experimental s-a constatat ca v = 0,91,1 m/s
nl|imea de instalare h reprezint nl|imea vrfului PDA n raport cu planul orizontal care trece prin
elementul de construc|ie protejat (fig. 6.30)
Raza de protec|ie se calculeaz cu rela|ia:
) L R 2 ( L ) h R 2 ( h R
P
+ + =

n care:
pentru h _ 5m
Pentru h _ 5m, R
p
se determin cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b, fig. 6.31c si fig.6.31d.
202 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


201
Raza de protec|ie se reduce cu 40% n cazurile n care exist riscuri cu consecin|e asupra persoanelor
si mediului, de exemplu: cldiri nalte si foarte nalte, depozite pentru materiale din cauciuc, mas
plastic, etc.
Instala|iile de protec|ie cu dispozitiv de amorsare nu se utilizeaz pentru instala|iile de protec|ie
mpotriva trsnetului a structurilor cu medii cu pericol de explozie (inclusiv praf combustibil).



Fig. 6.31a






MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 203


202


Fig. 6.31b









204 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


203


Fig. 6.31c





MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 205


204


Fig. 6.31d
Fig. 6.31

6.3.2.5. PDA pot fi din cupru, o|el cuprat sau o|el inox. Tija si vrful au o sec|iune conductoare mai
mare de 120 mm
2
.

6.3.2.6. Vrful unui PDA trebuie s fie cu cel pu|in 2 m deasupra zonei pe care o protejeaz (de
exemplu antenele, turnurile de rcire, acoperisurile, rezervoarele etc.).
206 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


205
6.3.2.7. Atunci cnd IPT con|ine mai multe PDA pentru aceeasi construc|ie, acestea se leag ntre ele
printr-un conductor, cu excep|ia situa|iilor n care acesta trebuie s ocoleasc obstacole (cornise,
aticuri) denivelri pozitive si negative mai mari de 1,5 m.

6.3.2.8. Dac trebuie protejate suprafe|e deschise (terenuri de sport, campinguri, piscine etc.), PDA se
instaleaz pe supor|i speciali: stlpi, catarge, piloni, sau pe alt construc|ie nvecinat care permite
acesteia s acopere ntreaga zon de protejat.

6.3.2.9. Atunci cnd catargele sunt ancorate cu odgoane, acestea se leag n punctele de ancorare de
jos, la conductoarele de coborre.

6.3.2.10. La proiectarea unei instala|ii de protec|ie la trsnet, trebuie s se |in seama de elementele
arhitecturale favorabile instalrii unui PDA. Acestea sunt de regul elementele cele mai nalte ale
construc|iei.

6.3.3 Conductoarele de coborre
6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pmnt prin cel pu|in dou coborri.
Sunt necesare cel pu|in patru coborri n urmtoarele cazuri:
- dac proiec|ia pe orizontal a conductorului de coborre este mai mare dect proiec|ia pe vertical;
- dac nl|imea construc|iei este mai mare de 28 m;
Acestea trebuie dispuse pe fa|ade opuse.

6.3.3.2 Conductoarele de coborre trebuie s aib dimensiunile minime din tabelul 6.18.
Este interzis utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborre.








a








Fig. 6.32

6.3.3.3 n cazul n care se utilizeaz un contor de lovituri de trsnet, acesta trebuie amplasat pe
conductorul de coborre cel mai scurt si deasupra piesei de separa|ie.

6.3.3.4 Dac se utilizeaz coborri naturale, PDA se leag la partea superioar direct la structura
metalic, iar aceasta se leag la partea inferioar la priza de pmnt.
Coborrea natural trebuie s ndeplineasc condi|iile de la scubcap. 6.2.3.

6.3.4. Prize de pmnt
6.3.4.1 Fiecare coborre a PDA trebuie s aib cel pu|in o legtur la o priz de pmnt.

6.3.4.2 Prizele de pmnt artificiale sunt din:
a) conductoare care se dispun radial-orizontal, de mari dimensiuni (7-8 m lungime) ngropate la cel
pu|in 50 cm adncime, dar nu mai pu|in de adncimea de nghe| a solului;
Se prevd patru coborri cnd B>A sau A>28m
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 207


206
b) mai mul|i electrozi verticali cu lungimea total de minimum 6 m dispusi n linie sau triunghi,
distan|a|i ntre ei la o distan| cel pu|in egal cu lungimea electrozilor lega|i ntre ei.
Se recomand forma triunghiular pentru electrozii verticali.

6.3.5. Reguli particulare
6.3.5.1 n cazul n care n volumul de protejat se afl o anten individual sau colectiv, catargul
antenei trebuie legat prin intermediul unui dispozitiv de protec|ie mpotriva supratensiunilor sau
descrctor, la conductoarele de coborre ale IPT.

6.3.5.2 Se poate utiliza, ca suport comun pentru PDA si anten, un catarg obisnuit n urmtoarele
condi|ii:
- catargul este din |eav suficient de rezistent si nu necesit ancorare prin odgoane;
- PDA se fixeaz n vrful catargului;
- vrful PDA depseste cu cel pu|in 2 m antena cea mai apropiat;
- fixarea conductorului de coborre se face prin intermediul unui colier de legtur fixat direct pe tij;
- traseul cablului coaxial al antenei este n interiorul catargului sau ntr-un tub metalic.

6.3.5.3 Datorit nl|imii mari si ionizrii aerului produs de fum si gaze calde, cosurile uzinelor sunt
puncte de impact predilecte ale trsnetului.
La partea superioar a acestora, pe direc|ia vntului dominant se instaleaz PDA, confec|ionat din
materiale rezistente la coroziune, temperatur s.a.

6.3.5.4 Pentru cosuri cu nl|imi mai mari de 40 m sunt necesare cel pu|in patru coborri, repartizate
uniform, dintre care una pe direc|ia vntului dominant. Aceste coborri se leag ntre ele prin centuri n
pr|ile de sus si jos la baza cosurilor. Fiecare coborre se leag la priza de pmnt.

6.3.5.4 Toate elementele metalice exterioare si interioare se leag la conductoarele de coborre n locul
cel mai apropiat, conform subcap. 6.2.3.

6.3.6. Turle, clopotnie yi foiyoare
6.3.6.1 Turlele, clopotni|ele si foisoarele sunt puncte preferen|iale ale trsnetului, datorit formelor
proeminente.

6.3.6.2 Atunci cnd construc|ia are mai multe proeminen|e, PDA se instaleaz pe proeminen|a cea mai
nalt. PDA se leag direct la pmnt astfel nct unul din conductoarele de coborre s se afle pe un
traseu care este n lungul acestei proeminen|e.


208 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


207
CAPITOLUL 7
INSTALA|II ELECTRICE SPECIALE

7.1. Instalaii electrice n ncperi cu cad de baie sau duy
7.1.1. Domeniul de aplicare
Prescrip|iile particulare ale acestui capitol se aplic instala|iilor electrice din ncperi cu cad de baie
fix (cad de baie) sau dus si zonelor nvecinate, conform recomandrilor sandardului SR HD 60364
7 701. Prescrip|iile se aplic si cabinelor prefabricate cu cad de baie sau dus, pentru care se va
consulta si standardul SR EN 60335 2 105. Prescrip|iile nu se aplic pentru ncperi cu cad de
baie sau dus pentru tratament medical si nici pentru dusurile de urgen| utilizate n industrie sau
laboratoare.

7.1.2. Descrierea volumelor
Pentru aplicarea acestor prescrip|ii trebuie luate n considerare volumele descrise mai jos.
Pentru cabinele prefabricate cu cad de baie sau dus, volumele sunt aplicabile n situa|ia cnd cada de
baie sau dusul sunt pregtite a fi utilizate.

Volumul 0 este zona din interiorul czii de baie sau al bazinului dusului (fig. 7.1.1).
Pentru dusuri fr bazin, nl|imea volumului 0 este de 10 cm si mrimea suprafe|ei sale este aceeasi
cu suprafa|a orizontal a volumului 1 (fig. 7.1.2).

Volumul 1 este limitat de:
a- nivelul finisat al pardoselii si plafonul orizontal corespunztor pozi|iei celei mai nalte a
capului de dus fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la 225
cm deasupra nivelului finisat al pardoselii; se va adopta varianta ce corespunde distan|ei celei
mai mari dintre acestea;
b- suprafa|a vertical:
- care circumscrie cada de baie sau bazinul dusului (fig. 7.1.1);
- la o distan| de120 cm de capul de dus fixat pe un perete sau pe un plafon, pentru dusuri
fr bazin (fig. 7.1.2).
Volumul 1 nu trebuie s includ volumul 0.
Volumul situat sub cada de baie sau bazinul dusului se consider c apar|ine volumului 1.

Volumul 2 este limitat de:
a- nivelul finisat al pardoselii si planul orizontal corespunztor pozi|iei celei mai nalte a
capului dusului fix sau a dispozitivului de pulverizare a apei sau de planul orizontal situat la
225 cm deasupra nivelului finsat al pardoselii;
b- suprafa|a vertical exterioar la limita volumului 1 si de suprafa|a vertical paralel la o
distan| de 60 cm de marginea volumului 1 (fig. 7.1.1).
Pentru dusurile fr bazin, nu exist volumul 2, dar este asigurat un volum 1 mrit prin dimensiunea pe
orizontal de 120 cm (fig. 7.1.2).
Plafoanele orizontale sau nclinate, pere|ii cu sau fr ferestre, usile, pardoselile si pere|ii fixi pot
limita dimensiunile ncperilor cu cad de baie sau dus, precum si a volumelor lor. Dac dimensiunile
definite de pere|ii fixi sunt mai mici dect dimensiunile volumelor corespunztoare, de exemplu pere|ii
despr|itori cu o nl|ime mai mic de 225 cm, trebuie s fie luat n considerare distan|a minim pe
vertical si orizontal (fig. 7.1.1, 7.1.2).
Pentru echipamentele electrice aflate pe pere|i sau pe plafoanele care limiteaz volumele specificate si
care fac parte din suprafa|a peretelui sau a plafonului, se aplic prescrip|iile pentru volumul respectiv.

7.1.3. Protecia mpotriva yocurilor electrice
7.1.3.1. Sunt interzise msurile care asigur o protec|ie de baz (mpotriva atingerilor directe) conform
subcap. 4.1: obstacole si amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.
De asemenea sunt interzise msurile tehnice de protec|ie n caz de defect (atingerilor indirecte)
conform subcap. 4.1: amplasamente care nu sunt conductoare si protec|ie prin legtur echipoten|ial
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 209


208
local care nu este legat la pmnt.

7.1.3.2. Protec|ia prin separare electric trebuie s fie utilizat numai pentru circuite care alimenteaz
un singur receptor sau o singur priz de curent.

7.1.3.3. Protec|ia mpotriva socurilor electrice poate fi realizat prin utilizarea tensiunilor foarte joase
(TFJS si TFJP).
Unde se foloseste TFJS si TFJP, protec|ia de baz (mpotriva atingerii directe) n volumele 0, 1 si 2
trebuie s fie asigurat pentru toate echipamentele electrice prin:
- bariere sau carcase care asigur un grad de protec|ie cel pu|in IP XX B sau IP 2X, sau prin
- izola|ia capabil s reziste la tensiunea de ncercare de 500 V c.a. valoare efectiv, timp de 1
min.

7.1.3.4. Protec|ia suplimentar se va asigura prin utilizarea de dispozitive de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual (DDR) si prin utilizarea legturilor echipoten|iale suplimentare.

7.1.3.5. n ncperile cu cad de baie sau dus trebuie s se asigure protec|ia tuturor circuitelor cu unul
sau mai multe dispozitive de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) cu un curent nominal care
s nu depseasc 30 mA.
Utilizarea unui astfel de dispozitiv DDR nu este necesar pentru circuitele:
- care folosesc ca msur de protec|ie separarea electric, dac orice circuit alimenteaz un
singur receptor;
- care folosesc ca msur de protec|ie tensiunea foarte joas TFJS si TFJP.

7.1.3.6. Legtura echipoten|ial suplimentar poate fi montat n exteriorul sau n interiorul ncperii
cu cad de baie sau dus, de preferat n apropierea punctului de intrare al elementelor conductoare
exterioare accesibile n aceste ncperi.
Sec|iunea conductoarelor acestei legturi echipoten|iale locale trebuie s fie conform subcap. 5.5.
Exemple de posibile elemente conductoare exterioare:
- pr|ile metalice ale sistemelor de alimentare cu ap si ale sistemelor de ape uzate;
- pr|ile metalice ale sistemelor de nclzire si ale sistemelor de condi|ionare a aerului;
- pr|ile metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz;
- elementele metalice accesibile ale structurii.
Conductele din metal cu manta din plastic nu este necesar s fie conectate la legtura echipoten|ial
local suplimentar, cu condi|ia s nu fie accesibile n ncpere, chiar dac acestea sunt conectate la
elemente conductoare accesibile nelegate la pmnt.
n cazurile n care o cldire nu are o legtur echipoten|ial principal, urmtoarele elemente
conductoare exterioare care intr ntr-o ncpere cu cad de baie sau dus trebuie s fac parte dintr-o
legtur echipoten|ial suplimentar:
- pr|i metalice ale sistemelor de alimentare cu ap potabil si ale sistemelor de ape uzate;
- pr|i metalice ale sistemelor de nclzire si ale sistemelor de condi|ionare a aerului;
- pr|i metalice ale sistemelor de alimentare cu gaz.

7.1.4. Alegerea yi montarea echipamentului electric
7.1.4.1. Echipamentul electric specificat la subcap. 7.1.4.3. si 7.1.4.4. trebuie s aib cel pu|in
urmtoarele grade de protec|ie:
- n volumul 0 : IPX7
- n volumul 1 : IPX4
- n volumul 2 : IPX4
Aceast prevedere nu se aplic prizelor pentru aparatele de ras conform recomandrilor din SR EN
61558 2 5, instalate n volumul 2 si unde stropirea direct de la dusuri este pu|in probabil.
Echipamentul electric supus jeturilor de ap (ex. la bile publice, n scop de cur|at), trebuie s aib un
grad de protec|ie de cel pu|in IPX 5.

210 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


209
7.1.4.2. Sisteme de pozare
a. Sistemele de pozare care alimenteaz echipamentul electric din volumele 0, 1 sau 2 si sunt
montate pe pere|ii care limiteaz aceste volume trebuie s fie montate fie pe perete, fie
nglobate n perete la o adncime de minim 5 cm.
Sistemele de pozare care alimenteaz receptoare utilizate n volumul 1 trebuie s fie montate:
- fie pe un traseu vertical pe deasupra, fie pe un traseu pe orizontal prin perete, prin spatele
aparatului, cnd echipamentul este fixat pe perete deasupra czii de baie (de ex. aparatele
pentru nclzirea apei);
- fie pe vertical pornind de la sol sau pe orizontal prin peretele adiacent, cnd echipamentul
este amplasat n spa|iul de sub cada de baie.
b. Toate sistemele de pozare pentru celelalte circuite nglobate, inclusiv accesoriile lor, aflate n
pere|i sau n pere|ii despr|itori care limiteaz un volum 0, 1 sau 2 trebuie s fie montate la cel
pu|in 5 cm adncime (n suprafa|a peretelui care limiteaz volumul).
c. Dac a sau b nu sunt ndeplinite, sistemele de pozare pot fi montate dac:
- protec|ia n caz de defect (la atingere indirect) se realizeaz prin una dintre msurile de
protec|ie TFJS sau TFJP, fie prin separarea electric sau protec|ie suplimentar prin
echipare cu DDR cu un curent diferen|ial rezidual care nu depsesete 30 mA; astfel de
circuite trebuie s con|in un conductor de protec|ie, sau
- cablurile sau conductoarele care au ncorporat un nvelis metalic legat la pmnt conform
prescrip|iilor pentru conductor de protec|ie al circuitului respectiv, sau cablurile sau
conductorele sunt n jgheaburi de cabluri sau tuburi legate la pmnt care corespund
prescrip|iilor pentru conductor de protec|ie, sau este utilizat o izola|ie concentric, sau
- cablurile sau conductoarele echipate cu o protec|ie mecanic, de ex. tub metalic, care s
previn penetrarea cablului de cuie, suruburi, burghie si similar.

7.1.4.3. Montarea aparatelor de comutaie, de comand yi a accesoriilor
Aparatele de comuta|ie, de comand si accesoriile pot fi instalate astfel:
- n volumul 0 : nici unul;
- n volumul 1 : doze si dispozitive de fixare pentru alimentarea receptoarelor, permise n
volumele 0 si 1, conform art. 7.1.5;
- accesorii ale circuitelor protejate prin TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste
25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune continu, inclusiv prizele de curent; sursa de
alimentare trebuie instalat n afara volumelor 0 si 1;
- n volumul 2 : accesorii, altele dect prizele de curent;
- accesorii ale circuitelor TFJS sau TFJP, inclusiv prizele de curent; sursa de alimentare trebuie
instalat n afara volumelor 0 si 1;
- alimentare pentru aparatele de ras conform recomandrilor SR EN 61558 2 5;
- accesorii, inclusiv prizele de curent pentru echipamentul de semnalizare si de comunica|ie,
dac acest echipament este TFJS sau TFJP.
Pentru montarea aparatelor de comuta|ie, de comand si a accesoriilor, se aplic prevederile art.
7.1.4.2 b.

7.1.5. Receptoare electrice
n volumul 0, receptoarele nu pot fi instalate dect dac:
- sunt n conformitate cu standardul corespunztor si sunt indicate pentru utilizare n acest volum
prin instruc|iunile de utilizare si de montare ale fabricantului;
- sunt fixe si conectate n mod permanent si
- sunt pentru TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 12 V tensiune alternativ
sau 30 V tensiune continu.
n volumul 1, trebuie instalate numai receptoare fixe si conectate permanent. Echipamentul trebuie s
fie indicat pentru instalare n volumul 1 potrivit instruc|iunilor de utilizare si de montare ale
fabricantului.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 211


210
Astfel de receptoare electrice sunt:
- czile de baie cu jeturi;
- pompele pentru dusuri;
- echipamente TFJS sau TFJP cu o tensiune nominal care nu depseste 25 V tensiune
alternativ. sau 60 V tensiune continu;
- echipament de ventila|ie;
- stative de uscat prosoape;
- aparate de nclzire a apei;
- corpuri de iluminat.

7.1.6. Sisteme de nclzire electric a pardoselii
Pentru sistemele de nclzire electric a pardoselii se vor utiliza numai cabluri de nclzire sau
filme de nclzire flexibile, care s corespund standardelor de produs. Acestea pot fi montate numai
dac au o manta metalic sau o carcas metalic sau o gril metalic cu ochiuri fine care s fie
conectate la conductorul de protec|ie al circuitului de alimentare, cu excep|ia cazului n care sistemul
de nclzire al pardoselii este alimentat cu TFJS.
Pentru sistemele de nclzire electric ale pardoselii este interzis msura de protec|ie prin separare
electric.






























Fig. 7.1.1. Dimensiunile volumelor n incinte cu cad de baie sau dus cu bazin








distanta
minima in
f
212 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


211









































Fig. 7.1.2. Dimensiunile volumelor 0 si 1 n ncperi cu dus fr bazin
Toate dimensiunile sunt n cm


7.2. Instalaii electrice pentru piscine yi alte bazine
7.2.1. Domeniul de aplicare
Prevederile particulare din acest capitol se aplic instala|iilor electrice ale bazinelor piscinelor,
bazinelor fntnilor si bazinelor de igienizare si volumelor nconjurtoare acestor bazine si sunt
ntocmite conform recomandrilor din SR HD 384.7.702.S2. Aceste prevederi nu se aplic piscinelor
cuprinse n standardul de produs si piscinelor utilizate n scopuri medicale.
Bazinul unei fntni este conceput a nu fi ocupat de persoane si nu poate fi accesibil acestora dect
prin utilizarea unei scri sau a unor mijloace similare.

Volum




120
distanta
minima in


120
distanta minima in afara peretelui

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 213


212
7.2.2. Clasificarea influenelor externe. Descrierea volumelor.
Pentru aplicarea prezentelor prevederi trebuie luate n considerare 3 volume descrise mai jos si
prezentate ca exemple n fig. 7.2.1, 7.2.2; 7.2.3 si 7.2.4.

Volumul 0 con|ine interiorul bazinului si include deschiderile din pere|i si plansee, bazinele pentru
cur|area picioarelor si jeturile sau cderile de ap de pe pere|i si spa|iul de sub acesta.

Volumul 1 este limitat de:
- volumul 0;
- un plan vertical la 2 m de la marginea bazinului;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafe|ei care poate fi ocupat de
persoane.
Cnd piscina con|ine platforme pentru srituri, trambuline, bloc-startere, tobogane sau alte elemente
structurale ce pot fi ocupate de persoane, volumul 1 cuprinde si volumul limitat de:
- un plan vertical situat la 1,5 m de platformele pentru srituri, trambuline, bloc-startere,
tobogane sau alte componente cum ar fi sculpturi accesibile sau bazine decorative;
- un plan orizontal situat la 2,5 m deasupra celei mai nalte suprafe|e ce poate fi ocupat de
persoane.

Volumul 2 este limitat de:
- un plan vertical exterior volumului 1 si un plan paralel situat la 1,5 m fa| de primul;
- planseul sau suprafa|a ce poate fi ocupat de persoane;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafe|ei care poate fi ocupat de
persoane.
Pentru fntni si piscine mici nu exist volumul 2.
Volumele 1 si 2 pot fi limitate prin pere|i fixi despr|itori cu o nl|ime minim de 2,5 m.

7.2.3. Protecia mpotriva yocurilor electrice

7.2.3.1 Sunt interzise msurile de protec|ie de baz (mpotriva atingerii directe) realizate prin obstacole
si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.
De asemenea, sunt interzise msurile de protec|ie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin
amplasarea n mediu neconductor si prin legturi echipoten|iale locale nelegate la pmnt.

7.2.3.2. Protec|ia mpotriva socurilor electrice poate fi realizat prin utilizarea tensiunilor foarte joase
(TFJS si TFJP).
Unde se foloseste tensiunea foarte joas de securitate TFJS, indiferent de tensiunea nominal, protec|ia
de baz (mpotriva atingerilor directe) trebuie asigurat prin:
- bariere sau carcase care prezint un grad de protec|ie de cel pu|in IP XX B conform SR EN
60529 sau
- izola|ia care poate suporta o tensiune alternativ de ncercare de 500 V n valoare efectiv,
timp de 1 minut.

7.2.3.3. Protec|ia n caz de defect (mpotriva atingerii indirecte) se va realiza prin legturi
echipoten|iale suplimentare.
Toate pr|ile conductoare din volumele 0, 1 si 2 trebuie legate ntre ele prin conductoare de
echipoten|ializare si apoi la conductorul de protec|ie al maselor echipamentelor amplasate n aceste
volume.
Legtura la conductorul de protec|ie poate fi realizat n imediata apropiere a amplasamentului, de ex.
ntr-un tablou de distribu|ie.

7.2.3.4. Msuri de protec|ie mpotriva socurilor electrice specifice fiecrui volum.


214 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


213
7.2.3.4.1. Volumele 0 si 1
Cu excep|ia fntnilor men|ionate la 7.2.3.4.2 si cu excep|iile men|ionate la 7.2.4.3, n volumele 0 si 1
este admis numai protec|ia prin utilizarea tensiunii foarte joas (TFJS), tensiunea nominal
nedepsind 12 V tensiune alternativ. sau 30 V tensiune continu, sursa de TFJS fiind instalat n afara
volumelor 0, 1 si 2.
Echipamentele destinate func|ionrii n interiorul bazinelor (volum 0), numai n lipsa persoanelor,
trebuie s asigure protec|ia la soc electric prin una din urmtoarele metode :
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasat n volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un
dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual (DDR) cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- ntreruperea automat a alimentrii utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
de cel mult 30 mA;
- separarea electric; sursa de separare electric alimentnd un singur echipament electric si
fiind amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Sursa de separare electric poate fi
amplasat n volumul 2 dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR cu un
curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
de cel mult 30 mA.
Prizele de curent ale circuitelor de alimentare ale acestor echipamente si dispozitivul lor de comand
trebuie prevzute cu o plcu| de avertizare care s previn utilizatorul c aceste echipamente pot fi
utilizate numai dac n piscin nu se afl persoane.

7.2.3.4.2. Volumele 0 si 1 pentru fntni.
n volumele 0 si 1 pentru fntni trebuie luat una sau mai multe msuri de protec|ie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1;
- ntreruperea automat a alimentrii utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- separarea electric; sursa de separare electric alimentnd numai un singur echipament
electric si fiind amplasat n afara volumelor 0 si 1.

7.2.3.4.3. Volumul 2
Trebuie folosite una sau mai multe din urmtoarele msuri de protec|ie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasat n volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un
DDR cu un curent diferen|ial rezidual
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- ntreruperea automat a alimentrii utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- separarea electric; sursa de separare alimentnd un singur echipament electric si fiind
amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Sursa de separare electric poate fi amplasat n
volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un dispozitiv DDR cu un
curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
de cel mult 30 mA.

7.2.4. Alegerea yi montarea echipamentelor electrice
7.2.4.1. Influen|e externe
Echipamentele electrice trebuie s aib cel pu|in urmtoarele grade de protec|ie conform SR EN
60529:
- volumul 0 : IP X 8;
- volumul 1 : IP X 4;
IP X 5, acolo unde se folosesc jeturi de ap pentru cur|are;
- volumul 2 : IP X 2, pentru amplasament n interiorul cldirilor;
IP X 4, pentru amplasament n exteriorul cldirilor;
IP X 5, acolo unde jeturile de ap se folosesc pentru cur|are

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 215


214
7.2.4.2. Sisteme de pozare
Regulile se aplic la sisteme de pozare aparent si sisteme de pozare ngropate n pere|i, tavane sau n
plansee la o adncime de cel mult 5 cm.
n volumele 0, 1si 2 toate mantalele metalice sau capacele metalice ale sistemelor de pozare trebuie
conectate la legtura echipoten|ial suplimentar. De preferin|, cablurile se vor monta n tuburi de
protec|ie din material electroizolant.
n volumele 0 si 1 sistemele de pozare trebuie limitate numai la cele necesare alimentrii
echipamentelor n aceste volume.
Pentru fntni trebuie satisfcute urmtoarele condi|ii suplimentare:
a. cablurile pentru echipamentul electric din volumul 0 trebuie instalate ct mai departe de
marginea bazinului si trebuie fixate pe cel mai scurt traseu posibil ctre echipamentul
electric din volumul 0.
b. n volumul 1, cablurile trebuie prevzute cu o protec|ie mecanic corespunztoare.
Cablurile trebuie s corespund SR HD 22.16, dar trebuie utilizate dac productorul declar c
acestea corespund unei imersri permanente.
Este interzis montarea dozelor n volumele 0 si 1; n cazul circuitelor TFJS dozele pot fi montate n
volumul 1.

7.2.4.3. Aparataj (de comuta|ie si comand)
n volumele 0 si 1 nu este permis instalarea niciunui aparat, inclusiv prize de curent.
n volumul 2 este permis instalarea prizelor de curent electric si ntreruptoarelor numai dac se
adopt una din urmtoarele msuri:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2; sursa de TFJS
poate fi amplasat n volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un
DDR cu un curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- ntreruperea automat a alimentrii utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- separarea electric; sursa de separare alimentnd un singur receptor electric si fiind
amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2. Sursa de separare electric poate fi amplasat n
volumul 2, dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR cu un curent
diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA.
Pentru piscine mici, care nu au volumul 2, unde nu este posibil s se amplaseze prize de curent si
ntreruptoare n afara volumului 1, este permis amplasarea n volumul 1 a prizelor de curent si
ntreruptoarelor, de preferat nemetalice, dac acestea sunt amplasate n afara zonelor de accesibilitate
(125 cm) de la limita volumului 0 si la cel pu|in 0,3 m deasupra planseului si trebuie s se adopte una
din urmtoarele msuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune nominal de max. 25 V tensiune alternativ sau 60 V tensiune
continu, sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1; sau
- ntreruperea automat a alimentrii, utiliznd un DDR cu un curent diferen|ial rezidual
nominal
n
I
A
de max. 30 mA;
- separarea electric individual, sursa de separare electric fiind amplasat n exteriorul
volumelor 0 si 1.

7.2.4.4. Alte echipamente
7.2.4.4.1 Echipamente electrice specifice piscinelor
n volumele 0 si 1 pot fi instalate numai echipamente electrice fixe special concepute pentru a fi
utilizate n piscine, |innd seama de prevederile de la 7.2.4.4.2 si 7.2.4.4.4.
Aparatele destinate a func|iona numai cnd persoanele se gsesc n afara volumului 0, pot func|iona n
toate volumele dac sunt alimentate prin circuite protejate conform 7.2.3.4.
Elementele de nclzire electric ngropate n pardoseal pot fi instalate numai dac:
- sunt utilizate TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2. Sursa de TFJS
poate fi amplasat n volumul 2 dac circuitul su de alimentare este protejat printr-un DDR
cu un curent diferen|ial rezidual nominal care nu depseste 30 mA sau
216 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


215
- sunt acoperite cu un grilaj metalic ngropat sau s aib un nvelis metalic legat la pmnt si
la legtura echipoten|ial suplimentar men|ionat la pct. 7.2.3.3, respectnd condi|ia ca
circuitele lor de alimentare s fie protejate, n plus, printr-un DDR cu un curent diferen|ial
rezidual nominal care s nu depseasc 30 mA.

7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine
Corpurile de iluminat amplasate n ap sau n contact cu apa trebuie s fie montate si executate
conform cu SR EN 60598-2-18.
Corpurile de iluminat subacvatice amplasate n spatele unor hublouri etanse si alimentate prin partea
din spate trebuie s fie conforme cu sec|iunea respectiv din SR EN 60598 si trebuie s fie instalate
nct s nu se produc niciun contact (inten|ionat sau nu), ntre pr|ile conductoare expuse ale corpului
de iluminat subacvatic si orice parte conductoare a hubloului.

7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fntnilor
Echipamentul electric din volumele 0 si 1 trebuie protejat mecanic, de exemplu, prin utilizarea sticlei
armate sau utilizarea unui grilaj care s nu poat fi ndeprtat dect cu ajutorul unei scule.
Corpurile de iluminat din volumele 0 si 1 trebuie s fie montate si construite n conformitate cu
recomandrile din SR EN 60598-2-18.
Pompele electrice trebuie s corespund prescrip|iilor din SR EN 60335-2-41.
Dac se aplic drept msur de protec|ie ntreruperea automat a alimentrii, atunci trebuie utilizat
numai echipament de clasa I de izola|ie.

7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice n volumul 1 al piscinelor si
altor bazine.
Echipamentele fixe concepute a fi utilizate n piscine si n alte bazine (de ex. grupuri de filtrare,
dispozitive pentru producerea unor jeturi sau curen|i de ap) alimentate la joas tensiune, alta dect
TFJS cu o tensiune alternativ nominal de max. 12 V sau continu de 30 V sunt permise n volumul
1, cu condi|ia respectrii urmtoarelor prescrip|ii:
a. echipamentul trebuie amplasat ntr-o carcas (furnizat de productor) care s asigure cel
pu|in o clas de izola|ie II sau echivalent si s asigure o protec|ie de securitate medie
mpotriva socurilor mecanice;
b. echipamentul trebuie s fie accesibil numai prin intermediul unei trape (sau a unei usi) cu
ajutorul unei chei sau unei scule. Deschiderea trapei (usii) trebuie s deconecteze toate
conductoarele sub tensiune.
Cablul de alimentare si ntreruptorul principal trebuie astfel instalate nct s asigure o izola|ie de clas
II sau echivalent;
c. circuitul de alimentare trebuie s respecte una din urmtoarele msuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune alternativa nominal de max. 25 V sau continu de 60 V;
sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0, 1 si 2;
- DDR cu un curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
care nu depseste 30 mA;
- separare electric; sursa de separare alimentnd un singur echipament electric si fiind
amplasat n exteriorul volumelor 0, 1 si 2.
Pentru piscine mici, amplasarea corpurilor de iluminat n volumul 1 este permis dac acestea sunt
amplasate n afara zonei de accesibilitate la atingerea (1,25 m) si sunt prevzute una din urmtoarele
metode:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalat n afara volumelor 0 si 1;
- DDR cu un curent diferen|ial rezidual nominal care nu depseste 30 mA;
- separare electric; sursa de separare electric fiind amplasat n exteriorul volumelor 0 si 1.
n plus, corpurile de iluminat trebuie s aib o carcas care s asigure o clas de izola|ie II sau
echivalent si s asigure o protec|ie de severitate medie la socuri mecanice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 217


216
Fig. 7.2.1. Dimensiunile volumelor petru bazinele piscinelor si bazinelor de igienizare


Fig. 7.2.2. Dimensiunile volumelor pentru bazinele situate deasupra solului
















218 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


217
Fig. 7.2.3. Exemple de dimensiuni ale volumelor (n plan) cu pere|i fixi despr|itori cu o
nl|ime de cel pu|in 2,5 m

Fig. 7.2.4. Exemple de determinare a volumelor unei fntni

7.3. Instalaii electrice pentru ncperi yi cabine prevzute cu nclzitoare pentru saune
7.3.1. Prevederile speciale ale acestui capitol se aplic cabinelor de saun instalate pe un loc fix si
ncperilor unde este instalat nclzitorul pentru saun sau elementele acestuia, caz n care ntreaga
ncpere este considerat saun.
Prevederile acestui subcapitol respect recomandrile din SR HD 60364 7 703.
Prevederile nu se aplic cabinelor de saun prefabricate.

7.3.2. n cadrul acestor ncperi si cabine se definesc urmtoarele volume, conform fig. 7.3.1. :

Volumul 1: volumul care con|ine nclzitorul saunei, limitat de pardoseal, de partea rece a izola|iei
termice a tavanului si de o suprafa| a crei generatoare este o vertical n jurul nclzitorului la o
distan| de 0,5 m de suprafa|a acestuia. Dac nclzitorul este la mai pu|in de 0,5 m de un perete,
volumul 1 este limitat de partea rece a izola|iei termice a acestui perete.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 219


218
Volumul 2: volumul exterior volumului 1, limitat de pardoseal, partea rece a izola|iei termice a
pere|ilor si de un plan orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii.

Volumul 3: volumul exterior volumului 1, limitat de partea rece a izola|iei termice a plafonului si a
pere|ilor si de o suprafa| orizontal situat la 1,0 m deasupra pardoselii.

7.3.3. Protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) trebuie realizat prin urmtoarele msuri:
- bariere sau carcase care asigur un grad de protec|ie de cel pu|in IP XXB sau IP2X, sau
- printr-o izola|ie care poate suporta o ncercare dielectric la 500 V tensiune alternativ
valoare efectiv, timp de 1 minut.

7.3.4. Nu sunt admise msurile pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin obstacole si
prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.3.5. Nu sunt admise msurile tehnice de protec|ie la defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin
amplasamente neconductoare si prin legturi echipoten|iale suplimentare nelegate la pmnt.

7.3.6. Pentru toate circuitele saunei cu excep|ia celui de nclzire al saunei trebuie realizat o protec|ie
suplimentar prin utilizarea unuia sau mai multor dispozitive de protec|ie de curent diferen|ial rezidual
cu curent nominal care nu depseste 30 mA.

Alegerea yi instalarea echipamentelor
7.3.7. Echipamentul electric trebuie s prezinte cel pu|in gradul de protec|ie IP 24.
Dac se prevede cur|irea cu jet de ap, echipamentul trebuie s prezinte cel pu|in gradul de protec|ie
IP 55.

7.3.8. n volumul 1, trebuie instalat numai echipamentul pentru nclzirea saunei.
n volumul 3 echipamentele trebuie s suporte o temperatur de 125
o
C, iar sistemele de pozare trebuie
s fie rezistente la o temperatur de 170
o
C.

7.3.9. Este recomandabil ca sistemele de pozare s fie instalate n afara volumelor, de exemplu pe
peretele rece al izola|iei termice. Dac sistemele de pozare sunt instalate n volumele 1 sau 3, de
exemplu pe suprafa|a cald a izola|iei termice, ele trebuie s fie rezistente la o temperatur de 170
o
C.

7.3.10. Aparatajul de comand care face parte din nclzitorul saunei sau alte echipamente fixe
instalate n volumul 2 pot fi amplasate n saun sau n cabin conform instruc|iunilor productorului.
Alte echipamente de comand (de exemplu pentru lumin) trebuie instalate n afara saunei sau a
cabinelor.
Este interzis montarea prizelor de curent n zona care con|ine nclzitorul pentru saun.















220 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


219

Fig. 7.3.1. Volumele ncperii sau cabinei cu nclzitoare pentru saune


7.4. Instalaii electrice pentru yantiere de construcii yi de demolare
7.4.1. Prescrip|iile particulare pentru instala|iile electrice ce se prevd pentru santierele de construc|ii
si de demolare respect recomandrile prevzute n SR HD 60364-7-704 si SR CEI 61200-704.

7.4.2. Prevederile specifice din prezentul capitol completeaz dispozi|iile generale si se aplic
instala|iilor electrice temporare pentru santiere de construc|ii si de demolare pe perioada activit|ilor
de construc|ie si de demolare, incluznd (de exemplu):
- lucrri de construc|ie pentru cldiri noi;
- reparare, modificare, extindere sau demolare a cldirilor existente sau pr|i ale cldirilor
existente;
- lucrri de inginerie (reglri, parametrizri);
- lucrri de terasamente.
Dispozi|iile nu se aplic instala|iilor din amplasamentele administrative ale santierelor (birouri,
vestiare, cantine, dormitoare etc) unde se aplic prevederile generale din capitolele anterioare. De
asemenea, cerin|ele nu vizeaz instala|ii n care este implicat echipament de natur similar cu cel
utilizat n exploatri miniere de suprafa|.
Prevederile se aplic instala|iilor fixe sau mobile.

Alimentarea cu energie electric
7.4.3. La alimentarea cu energie electric a santierului se va |ine seama de solu|ia stabilit pentru
construc|ia definitiv, evitndu-se pe ct posibil, alimentarea provizorie.

7.4.4. n cazul n care pentru alimentarea cu energie electric a santierului se utilizeaz posturi de
transformare provizorii, se recomand ca acestea s fie amplasate pe ct posibil n centrele de greutate
al consumului dat de receptoarele de energie electric.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 221


220

7.4.5. De regul, n santiere se prevd urmtoarele sisteme de distribu|ie a energiei electrice:
a) instala|ia este direct conectat la re|eaua de alimentare pentru intermediul unui tablou
general de distribu|ie ("ansamblu de aparataj de joas tensiune " - AUS);
b) instala|ia este conectat la re|eaua de alimentare prin intermediul unui tablou general AUS,
care alimenteaz tablouri secundare AUS la care se racordeaz echipamente fixe, mobile si
portabile.

7.4.6. Tabloul general de distribu|ie AUS cuprinde pe lng prevederile din 5.3.3.35 si urmtoarele:
- n re|elele TT si TN-S, un DDR cu ntrziere montat pe circuitul de alimentare si
dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor;
- n re|elele TN-C, dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor;
- n re|elele IT, un dispozitiv de control permanent al izola|iei si dispozitive de protec|ie
mpotriva supracuren|ilor.

7.4.7. Tabloul secundar de distribu|ie AUS pentru echipamente fixe vor fi echipate identic conform
prevederilor 7.4.6.

7.4.8. Tabloul secundar de distribu|ie AUS pentru aparate mobile si portabile cuprinde dispozitive
diferen|iale de 30mA, fr ntrziere si dispozitive de protec|ie mpotriva supracuren|ilor.

Protecia mpotriva yocurilor electrice
Protecia de baz (mpotriva atingerilor directe)
7.4.9. Urmtoarele msuri pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) sunt recomandate a fi
aplicate:
- izolarea pr|ilor active;
- bariere sau carcase.
Utilizarea de obstacole care ar proteja numai mpotriva atingerilor directe ntmpltoare cu pr|ile
active nu este admis dect n cazurile n care nu pot fi utilizate alte msuri de protec|ie, si numai
pentru o durat foarte scurt.
Amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere nu este admis dect pentru linii aeriene care
traverseaz santierul.

Protecia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte)
Msura de protecie prin ntreruperea automat a alimentrii
7.4.10. n instala|iile de santier se vor utiliza de preferin| re|elele TT si TN-S.

7.4.11. n re|eaua TN-C se admite n partea fix a instala|iei electrice si anume ntre alimentarea
instala|iei si ansamblul general de aparataj (AUS).

7.4.12. Se admite utilizarea re|elei IT dac este necesar s se evite ntreruperea la primul defect de
punere la pmnt n special pentru o parte a instala|iei, de exemplu alimentarea pompelor de evacuare
a apei sau alimentarea ventilatoarelor de aerisire.
Aceast alimentare se va alege lund n considerare dezavantajele ei datorate condi|iilor impuse
privind controlul permanent al izola|iei n vederea detectrii rapide a primului defect.

7.4.13. Alimentarea cu tensiune redus, cnd tensiunea cea mai mare nu depseste 110 V tensiune
alternativa ntre faze (65 V ntre faz si neutru legat la pmnt, n circuite trifazate, 55 V ntre faz si
neutru legat la pmnt, n circuite monofazate), trebuie s ndeplineasc condi|iile pentru re|eaua TN n
care:
- punctul neutru al secundarului transformatorului sau generatorului trebuie legat la pmnt,
si
- prizele de curent nu trebuie s fie intersanjabile cu prizele de curent prevzute pentru alte
tensiuni.
222 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


221

Aceasta poate fi util n special acolo unde sunt prevzute condi|ii severe de func|ionare sau de mediu
si unde TFJP si TFJS nu sunt utilizabile.

Protecia fr ntreruperea alimentrii
7.4.14. Protec|ia prin utilizarea echipamentelor de clasa II sau prin izola|ie echivalent se refer la
construc|ia echipamentelor si este recomandat pentru utilajele portabile. Aceste echipamente trebuie
s aib protec|ia mecanic IPX4 dac sunt utilizate n amplasamente n care sunt prezente frecvent
picturi de ap.

7.4.15. Amplasamentele neconductoare nu sunt admise ca msur tehnic de protec|ie.

7.4.16. Legturi echipoten|iale locale nelegate la pmnt nu sunt admise ca msur tehnic de
protec|ie.

7.4.17. Msura de protec|ie prin separare electric a circuitelor este limitat la alimentarea unui singur
receptor prin intermediul unui transformator si a unui cablu flexibil.

7.4.18. Msura de protec|ie prin utilizarea tensiunii foarte joas TFJS si TFJP se aplic n special n
cazurile cnd condi|iile de lucru sunt severe (exemplu n incinte electroconductoare de mici
dimensiuni pentru alimentarea uneltelor portabile, pentru echipamentul de slefuire utilizat n mediu
umed sau pentru nclzirea betonului).

7.4.19. La receptoarele mobile si portabile se aplic msurile recomandate n SR HD 60364-4-41, SR
EN 60745 (pe pr|i) si SR EN 61029 (pe pr|i) cu urmtoarele precizri: utilajele portabile folosite n
mediu sau procese umede (ex. masini de frecat mozaic, vibratoare pentru beton, masini de cur|at
parchetul etc.) se alimenteaz la o tensiune redus de protec|ie de cel mult 24 V, conform prevederilor
STAS 2612 si subcap. 4.1. Se admit tensiuni de lucru mai mari de 24 V n cazul n care se aplic
msurile de protec|ie separarea de protec|ie sau izola|ie ntrit, conform recomandrilor din SR
HD 60364-4-41 si prevederile din subcap.4.1.

7.4.20. Protec|ia mpotriva supracuren|ilor este asigurat prin dispozitive de ntrerupere automat
(disjunctoare sau microntreruptoare) montate n interiorul unui ansamblu AUS.

7.4.21. Toate circuitele trebuie s fie protejate mpotriva suprasarcinilor. Este permis ca circuitele care
alimenteaz echipamente pentru ridicare comandate manual s nu fie protejate mpotriva
suprasarcinilor.

7.4.22. Tablourile de distribu|ie AUS trebuie echipate cu aparataj cu capacitate de rupere a curen|ilor
de scurtcircuit bazat pe curentul de scurtcircuit prezumat la sursa de alimentare.

7.4.23. Circuitele care alimenteaz prize de curent avnd curentul nominal pn la 32 A inclusiv si alte
circuite care alimenteaz echipamentul electric portabil avnd curent nominal pn la 32 A inclusiv
trebuie protejate prin una din urmtoarele metode:
- dispozitive de curent diferen|ial rezidual avnd curent nominal de func|ionare de maxim 30
mA;
- tensiune foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP;
- separare electric, fiecare priz de curent si echipament electric portabil fiind alimentate
printr-un transformator individual de separare sau prin nfsurri separate ale unui
transformator de separare.

7.4.24. Pentru circuitele care alimenteaz prize de curent cu un curent nominal mai mare de 32 A
trebuie utilizate dispozitive de curent diferen|ial rezidual care au un curent diferen|ial rezidual nominal
de maxim 500 mA.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 223


222

7.4.25. Condi|iile minimale de influen|e externe care pot fi ntlnite pe santiere sunt urmtoarele:
A A temperatura ambiant: - 5
o
C ... + 40
o
C (AA4)
A D prezen|a apei: proiec|ie de ap (AD4)
A E prezen|a corpurilor strine: foarte mic (AE3)
A G socuri mecanice: mari (AG3)
A H vibra|ii: medii (AH2)
B A competen|a persoanelor: obisnuite, n general (BA1)
instruite (BA4)
calificate pentru manevrri
n exploatare (BA5)
B C contactul persoanelor cu
poten|ialul pmntului: frecvent (BC3)
continuu n incinte electro-
conductoare de mici dimen-
siuni (cuve, goluri tehnice) (BC4)

7.4.26. Echipamentul electric de pe santiere este supus la condi|ii foarte severe si trebuie s poat
suporta solicitrile respective.
Echipamentul utilizat n instala|iile de pe santiere trebuie ales si montat astfel nct s ndeplineasc
urmtoarele condi|ii:
- flexibilitate, care permite utilizarea succesiv pe santiere diferite;
- usurin|a reamplasrii componentelor;
- montare, transport si depozitare usoare;
- robuste|e;
- securitate corespunztoare.

7.4.27. Accesul n func|ionare normal trebuie s fie prevzut astfel nct lucrrile s fie executate de
persoane cu competen|e corespunztoare:
- manevre simple, de ctre persoane obisnuite (BA1);
- celelalte manevre, fr acces la pr|ile active, de ctre persoane instruite (BA4);
- lucrri si manevre la pr|ile active, numai de ctre persoane calificate (BA5).

7.4.28. n instala|iile de pe santiere se pot produce socuri mecanice importante (AG3).
Protec|ia sistemelor de pozare este asigurat prin:
- alegerea unor sisteme de pozare cu caracteristici mecanice corespunztoare;
- amplasamente care protejeaz sistemele de pozare la socuri;
- o protec|ie mecanic suplimentar n pasajele pietonale sau ale vehiculelor.

7.4.29. n incinta santierelor, re|elele electrice de joas tensiune trebuie executate pe ct posibil n
solu|ia definitiv.
Se recomand ca executarea re|elelor de joas tensiune s se fac n cabluri.
Atunci cnd se utilizeaz cabluri flexibile se recomand ca acestea s fie de tipul celor recomandate de
SR HD 22, iar cablurile rigide trebuie s aibe o rezisten| mecanic echivalent.
n cazul n care nu se pot utiliza cabluri, re|elele de joas tensiune se vor executa aerian cu conductoare
torsadate, respectndu-se prevederile din normativul PE106.
Se va evita utilizarea conductoarelor neizolate n incinta santierelor cu excep|ia celor pentru instala|iile
de ridicat si transportat si pentru instala|iile de protec|ie mpotriva socurilor electrice.

7.4.30. Toate echipamentele electrice utilizate trebuie s aibe gradul de protec|ie minim IP44.

7.4.31. Re|eaua general a conductoarelor principale de legare la pmnt de protec|ie se realizeaz
buclat n toate cazurile n care acest lucru este posibil.

224 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


223

7.4.32. Prizele de pmnt si conductoarele de protec|ie pentru legare la pmnt de pe santiere se
execut cu prioritate utilizndu-se elementele metalice naturale existente (structura metalic a
construc|iei, conductele metalice, armtura betonului etc) cu respectarea condi|iilor din subcap. 5.5.
Receptoarele mai ndeprtate de cldirea a crei construc|ie metalic este utilizat drept priz natural,
trebuie legate la aceasta printr-un conductor de protec|ie care nso|este re|eaua de alimentare,
asigurndu-se astfel continuitatea re|elei generale a conductoarelor de protec|ie de pe santier.

7.4.33. Carcasele si elementele de sus|inere metalice ale echipamentelor electrice si toate
conductoarele de protec|ie locale se leag la re|eaua general de protec|ie. Dac exist mai multe re|ele
generale de protec|ie, acestea se leag ntre ele n cel pu|in dou puncte diferite.

7.4.34. Rezisten|a de dispersie a prizei de pmnt si rezisten|a conductoarelor de protec|ie pn la
receptor trebuie s fie de maximum 4 O, respectndu-se condi|ia de deconectare n caz de defect din
subcap. 4.1.

7.4.35. Re|eaua general de protec|ie care se execut ramificat, se leag la toate capetele de linie si la
punctele de ramifica|ie la cte o priz de pmnt fix de 10O.
Rezisten|a ansamblului trebuie s fie de maxim 4 O.
Lungimea conductorului de protec|ie ntre dou prize de pmnt fixe sau de la oricare dintre
receptoarele eletrice pn la cea mai apropiat priz, se admite s fie de cel mult 200m, n cazul
conductoarelor de cupru si de cel mult 150m n cazul celor din o|el. Dac aceste lungimi (sau distan|e)
sunt mai mari, se intercaleaz prize de pmnt suplimentare astfel nct lungimile, respectiv distan|ele
specificate mai sus s fie respectate.

7.4.36. La santierele cu suprafa| redus de teren, unde spa|iul nu permite executarea de prize de
pmnt concentrate de 4 O pentru re|eaua de protec|ie, electrozii prizei se distribuie de-a lungul
traseului re|elei, numrul lor alegndu-se astfel nct s se realizeze n ansamblu o rezisten| de
maximum 4 O.
Pe santiere se admit si prize de pmnt complexe, constituite din electrozi verticali si orizontali. La
priza de pmnt orizontal din apropierea liniei aeriene se leag un numr sufient de electrozi verticali
astfel nct rezisten|a total maxim s fie de 4 O.
Se admite ca o priz de pmnt orizontal ngropat n imediata apropiere a stlpilor liniei aeriene si
care urmeaz traseul acesteia s fie utilizat pentru protec|ie. n acest caz, la fiecare stlp se prevede o
ramifica|ie la care se leag bornele de protec|ie ale utilajelor si cele ale tablourilor de distribu|ie.

7.4.37. Alimentarea receptoarelor prin linii aeriene se face conform PE 106 .

7.4.38. Re|eaua conductelor de protec|ie pe santiere se execut conform subcap. 5.5.

7.4.39. Conductoarele de protec|ie pentru legarea la pmnt a echipamentelor supuse la deplasri
frecvente sau vibra|ii, trebuie s fie flexibile.

7.4.40. La utilajele alimentate prin cabluri flexibile din cupru ntr-o re|ea TT, se admite utilizarea unui
singur conductor de legare la pmnt cu condi|ia utilizrii ca msur suplimentar a mijloacelor
individuale de protec|ie.

7.5. Instalaii electrice pentru construcii agroindustriale yi agrozootehnice

7.5.1. Prescrip|iile speciale din acest capitol se aplic instala|iilor electrice fixe interioare si exterioare
construc|iilor agroindustriale si agrozootehnice si la alte amplasamente care apar|in acestora si sunt n
conformitate cu recomandrile din SR HD 60364 7 - 705.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 225


224
Construc|iile agroindustriale si agrozootehnice cuprind :
- grajduri pentru animale (bovine, porci, cai, oi, capre) si cldiri pentru psri, inclusiv
anexele (de exemplu locurile unde se prepar si se depoziteaz hrana, spa|iile pentru
masinile de muls, ncperile pentru depozitarea laptelui etc.);
- hambare, antrepozite si depozite pentru fn, paie si nutre|uri, ngrsminte, cereale, cartofi,
sfecl, zarzavaturi, fructe, plante ornamentale, carburan|i, sere;
- cldiri n care se prepar produse agricole si horticole pentru comercializare (prin uscare,
fierbere, presare, tiere, procesarea crnii etc.).
Locuin|ele si alte amplasamente care apar|in construc|iilor agroindustrale si agrozootehnice (birouri,
spa|ii comune, hangare, ateliere, garaje, magazine) sunt cldiri care sunt conectate din punct de vedere
electric la acestea fie prin conductoarele de protec|ie ale aceleiasi instala|ii sau prin pr|i conductoare
externe care pot s induc tensiuni electrice periculoase.
n construc|iile agroindustriale si agrozootehnice poate fi realizat cresterea intensiv a animalelor. n
acest caz este necesar utilizarea sistemelor automatizate pentru asigurarea vie|ii, cum ar fi cele
utilizate pentru ventila|ie, hrnire si aer condi|ionat.

7.5.2. Protecia mpotriva yocurilor electrice se realizeaz prin urmtoarele msuri:
- ntreruperea/deconectarea automat a alimentrii;
- utilizarea tensiunii foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP;
- utilizarea legturii echipoten|iale, ca msur de protec|ie suplimentar.

7.5.2.1. Msuri de protec|ie pentru ntreruperea/deconectarea automat a alimentrii.
n circuite, indiferent de sistemul de legare la pmnt, trebuie prevzute urmtoarele dispozitive de
ntrerupere/deconectare:
- un DDR al crui curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nu depseste 30 mA, n circuitele
finale care alimenteaz prizele de curent al cror curent nominal nu depseste 32 A;
- un DDR al crui curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nu depseste 100 mA, n circuitele
finale care alimenteaz prizele de curent al cror curent nominal este mai mare de 32 A;
- un DDR al crui curent diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nu depseste 300 mA, n toate
celelalte circuite.
n cazul n care este necesar asigurarea continuit|ii func|ionrii se recomand ca DDR al crui curent
diferen|ial rezidual nominal
n
I
A
nu depseste 300 mA, s fie de tip S sau cu temporizare.
Aceast protec|ie este util si pentru protec|ia mpotriva incendiului.
n cazul n care instala|ia electric este conectat la o re|ea TN, conductorul neutru si
conductorul de protec|ie trebuie s fie separate n aval de originea instala|iei. Aceast prevedere se
aplic att locuin|elor si altor amplasamente care apar|in construc|iilor agroindustriale si
agrozootehnice.

7.5.2.2. Msura de protec|ie prin utilizarea tensiunii foarte joas asigurat prin TFJS si TFJP.
n cazul n care se aplic msura de protec|ie prin TFJS sau TFJP, indiferent de tensiunea
nominal, protec|ia de baz (protec|ia mpotriva atingerilor directe) trebuie asigurat prin urmtoarele
msuri:
- bariere sau carcase care asigur un grad de protec|ie cel pu|in IP XXB sau IP2X, sau
- izola|ia care s |in la o tensiune alternativ de ncercare de 500 V valoare efectiv, timp de
1 minut.

7.5.2.3. Protec|ia suplimentar prin utilizarea legturii echipoten|iale
n amplasamentele prevzute pentru adpostirea animalelor toate pr|ile conductoare accesibile si
pr|ile conductoare externe instala|iei care pot fi atinse de animale trebuie conectate printr-o legtur
echipoten|ial suplimentar. Acolo unde se afl un grtar metalic n pardoseal/podea acesta trebuie
inclus n legtura echipoten|ial a spa|iului respectiv (a se vedea figurile 7.5.1 ...7.5.4).
Din aceast legtur trebuie s fac parte si pr|ile conductoare externe instala|iei care se afl n/pe
podea (armtura betonului sau armtura bazinului pentru colectarea blegarului), precum si pardoseala
226 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


225
din elemente prefabricate din beton (fig. 7.5.3).
Legtura echipoten|ial, ct si grtarele metalice (dac exist) trebuie s fie protejate durabil la
coroziune si solicitri mecanice.

7.5.3. Protecia mpotriva efectelor termice
Protec|ia mpotriva efectelor termice se realizeaz, n principal, prin msuri de protec|ie mpotriva
incendiului.
Aparatele electrice de nclzire utilizate pentru cldirile n care are loc reproducerea si cresterea
intensiv a animalelor trebuie s corespund recomandrilor din SR CEI 60335 2 71 si trebuie
fixate ntr-o pozi|ie corespunztoare pentru a evita riscul de arsuri pentru animale si riscul apari|iei
unui incendiu prin aprinderea materialelor combustibile.
Aparatele de nclzire prin radia|ii trebuie instalate la o distan| de cel pu|in 0,5 m de animale si de
materialele combustibile, n afar de cazul n care furnizorul acestora a indicat n instruc|iunile de
utilizare o distan| mai mare.
Pentru protec|ia mpotriva incendiului trebuie instalate dispozitive DDR cu curent diferen|ial rezidual
nominal care nu depseste 300 mA. DDR trebuie s ntrerup toate conductoarele active.
n amplasamentele care prezint risc de incendiu, conductoarele circuitelor alimentate de la o surs de
tensiune foarte joas trebuie protejate pentru bariere sau mantale (carcase, tuburi) care s asigure un
grad de protec|ie IPXXD sau IP4X, sau n plus fa| de izola|ia lor de baz printr-o manta (carcas) din
material electroizolant (de exemplu, cablurile tip HO7RN-F sau similare, pentru utilizare n exterior,
sunt corespunztoare pentru aceast condi|ie).

7.5.4. Protecia mpotriva supratensiunilor yi a perturbaiilor electromagnetice.
Atunci cnd se utilizeaz echipamente electronice se recomand s se prevad msuri de protec|ie
mpotriva trsnetului conform cap.6 si mpotriva supratensiunilor conform subcap.4.4.

7.5.5. Alegerea yi montarea echipamentelor
7.5.5.1. Reguli generale privind condiiile de funcionare, influene externe, accesibilitate,
identificare.
n construc|iile agroindustriale si agrozootehnice echipamentele electrice trebuie s aibe gradul de
protec|ie minim IP44, atunci cnd se utilizeaz n condi|ii normale. n cazul n care nu este disponibil
un echipament cu gradul de protec|ie minim IP44, acesta poate fi amplasat ntr-o carcas care s
asigure gradul de protec|ie IP44.
Prizele de curent electric nu trebuie instalate pe materiale combustibile.
Acolo unde condi|iile de influen|e externe sunt superioare condi|iilor AD4, AE3 si/sau AG1, prizele
trebuie prevzute cu protec|ie corespunztoare.
Protec|ia mecanic poate fi asigurat si prin utilizarea de carcase suplimentare sau prin instalare n nise
prevzute n construc|ia cldirii.
Aceste prescrip|ii nu se aplic pentru locuin|e, birouri, magazine si pentru locuri/spa|ii n care
condi|iile de influen|e externe sunt asemntoare si apar|in construc|iilor agrondustriale si
agrozootehnice.
n prezen|a substan|elor corozive (de exemplu, n depozitele de lapte sau n grajduri), echipamentele
electrice trebuie protejate n mod corespunztor.
n general, echipamentul electric nu trebuie s fie accesibil pentru animale. n particular, echipamentul
electric accesibil pentru animale, cum ar fi cel din utilajele pentru hrnire sau din bazinele pentru
adpare, trebuie s fie construite n mod adecvat si instalate astfel nct s fie evitat deteriorarea de
ctre animale, ct si s fie redus la minim riscul de rnire a animalelor.
La terminarea lucrrilor si punerea n func|iune trebuie predat utilizatorului instala|iei urmtoarea
documenta|ie:
- planul detaliat al amplasrii echipamentelor electrice;
- traseele tuturor cablurilor de distribu|ie;
- schema monofilar de distribu|ie;
- schema legturilor de echipoten|ializare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 227


226
7.5.5.2. Sisteme de pozare
n amplasamentele accesibile animalelor si n care animalele sunt nchise sistemele de pozare trebuie
s fie inaccesibile animalelor si s fie protejate corespunztor mpotriva deteriorrilor mecanice.
Conductoarele liniilor electrice aeriene trebuie s fie izolate.
Re|elele electrice exterioare aferente construc|iilor agroindustriale si agrozootehnice, unde vehiculele
si masinile agricole mobile fac manevre, trebuie realizate cu cabluri pozate astfel:
- n pmnt, la o adncime de 0,6 m, cu o protec|ie mecanic suplimentar. Tuburile de
protec|ie suplimentar trebuie s reziste la comprimarea cu o for| de 450 N si la impact n
conformitate cu recomandrile din SR EN 50086-2-4/A1;
- n pmnt arabil sau cultivat, la o adncime de cel pu|in 1 m;
- suspendat, la o nl|ime de cel pu|in 6 m.
Se prefer instalarea cablurilor n pmnt. Cablurile care alimenteaz tablourile de distribu|ie trebuie
s fie protejate mporiva deteriorrilor mecanice, de exemplu, prin ngroparea n pmnt sau prin
instalarea n jgheaburi sau tuburi prefabricate, separate ferm.
Aceste prescrip|ii trebuie s se aplice si la locuin|ele si la alte spa|ii care apar|in construc|iilor
agroindustriale si agrozootehnice.
O aten|ie deosebit se va acorda protec|iei la roztoare.
Pentru amplasamentele unde sunt |inute animalele, condi|iile de influen|e externe trebuie clasificate
AF4, iar tuburile trebuie s fie protejate mpotriva coroziunii corespunztor cel pu|in clasei 2 (medie)
pentru utilizare n interior si clasei 4 (ridicat) pentru utilizare n exterior, conform cu recomandrile
din SR EN 61386-21.
Pentru amplasamentele unde sistemele de pozare pot fi expuse la impact si la socuri mecanice din
cauza vehiculelor si masinilor agricole n deplasare, condi|iile de influen|e externe trebuie trebuie s
fie clasificate AG3:
- tuburile trebuie s aib un grad de protec|ie la comprimare corespunztor cel pu|in clasei 4
(ridicat) conform SR EN 61386 21;
- sistemele de tuburi si jgheaburi pentru cabluri trebuie s aib un grad de protec|ie mpotiva
socurilor considerat ca "ridicat" conform recomandrilor din SR EN 50085.

7.5.5.3. Separare, comutare/ntrerupere yi comand
Instala|ia electric a fiecrei cldiri sau a unei pr|i dintr-o cldire trebuie s fie separat printr-un
singur dispozitiv de separare conform subcap 5.3.4.
Dispozitivele de separare se prevd pentru toate conductoarele active si conductorul neutru, chiar si
pentru circuitele care se utilizeaz ocazional, de exemplu, n timpul recoltrilor.
Dispozitivele de separare si comuta|ie, ct si dispozitivele de oprire de urgen| sau de comuta|ie de
urgen| nu trebuie montate n locuri accesibile animalelor sau n nicio pozi|ie n care poate fi
mpiedicat accesul la ele de ctre animale, fr s provoace panic n rndul animalelor.

7.5.5.4. Conductoare de echipotenializare de protecie suplimentar
Conductoarele de echipoten|ializare de protec|ie suplimentar trebuie s fie protejate mpotriva
deteriorrilor mecanice si coroziunii si trebuie s fie alese astfel nct s se evite efectele electrolitice.
De exemplu, pot fi utilizate urmtoarele materiale:
- benzi din o|el galvanizat la cald cu dimensiunile 30 mm x 3 mm;
- tije rotunde din o|el galvanizat la cald cu diametrul de cel pu|in 8 mm;
- conductoare din cupru cu sec|iunea minim de 4 mm
2
.
Pot fi utilizate si alte materiale corespunztoare.

7.5.5.5. Alte echipamente
Prizele de curent utilizate n construc|ile agroindustriale si agrozotehnice trebuie s fie conforme cu
recomandrile din:
- SR EN 60309-1, sau
- SR EN 60309-2, dac este necesar interschimbabilitatea, sau
- cnd curentul nominal nu depseste 20 A.

228 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


227
Corpuri de iluminat yi instalaii de iluminat
Corpurile de iluminat trebuie s fie conforme cu standardul de pr|i SR EN 60598-2 si trebuie alese n
func|ie de gradul de protec|ie si de temperatura suprafe|ei |innd seama de condi|iile de mediu ambiant
si de locurile de instalare (de exemplu, IP54, cu marcarea adecvant pentru temperatur F pentru
montare pe material combustibil).
n zonele n care exist risc de incendiu, ct si pericol de aprindere a depunerilor de praf trebuie
utilizate numai corpuri de iluminat cu marcarea D conform SR EN 60598-2-24 si corpuri de iluminat
cu temperatura suprafe|ei limitat. Trebuie instalate numai corpuri de iluminat care sunt marcate cu D
si care corespund gradului de protec|ie IP54.
Corpurile de iluminat trebuie montate n zonele unde exist o distan| suficient de mare fa| de
materialele combustibile, lund n considerare depozitarea mrfurilor si alte procese de lucru
periculoase. Distan|ele de securitate si temperaturile suprafe|ei corpului de iluminat sunt precizate n
instruc|iunile de montaj ale fabricantului si n subcap. 4.2. Pozi|iile ntreruptorului (aprins/stins)
corpurilor de iluminat instalate n zonele de depozitare a paielor sau fnului sau n zone similare,
trebuie s fie usor de identificat.

Serviciile de securitate trebuie instalate numai dac sunt cerute de proprietarul instala|iei sau de
autorit|i.
Sistemele de automatizare necesare vieii pentru creyterea intensiv a animalelor trebuie s |in
seama de urmtoarele prescrip|ii:
a) cnd nu este asigurat alimentarea cu hran, ap, aer si alimentarea instala|iei de iluminat
pentru animale, n caz de defect n alimentarea cu energie electric, trebuie prevzut o
surs sigur de alimentare alternativ sau de rezerv sau de siguran|; trebuie prevzute
circuite separate numai pentru alimentarea echipamentelor de ventila|ie si de iluminat;
b) trebuie asigurat selectivitatea protec|iei circuitelor principale de alimentare a sistemului de
ventila|ie pentru supracurent si/sau scurtcircuit monofazat;
c) dac ntr-o instala|ie este necesar s func|ioneze o ventila|ie electric trebuie asigurat una
din urmtoarele condi|ii:
-o surs de rezerv pentru ntregul sistem de ventila|ie, care s fie verificat periodic n
conformitate cu instruc|iunile fabricantului;
-supravegherea temperaturii si tensiunii de alimentare si dispozitive care s transmit
semnale optice si acustice care pot fi sesizate de utilizator si care trebuie s func|ioneze si
n cazul ntreruperii alimentrii normale.

Aparatele electrice de nclzire trebuie s fie prevzute cu indicarea optic a pozi|iei de func|ionare.




MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 229

2
2
8



F
i
g
.

7
.
5
.
1
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g

t
u
r


d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

n
t
r
-
u
n

g
r
a
j
d

d
e

v
i
t
e


7
.
5
.
4

E
l
e
m
e
n
t
e
l
e

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

a
l
e

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

m
e
t
a
l
l
i
c

s
u
n
t

p
o
z
a
t
e

p
e

s
t
a
l
p
i

p
e
n
t
r
u

a

a
s
i
g
u
r
a

c
o
n
t
i
n
i
t
a
t
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a


s
u
n
t

i
n
t
e
r
c
o
n
e
c
t
a
t
e

p
r
i
n

c
e
l

p
u
t
i
n

d
o
u
a

p
u
n
c
t
e

d
e

s
u
d
u
r
a

D
i
m
e
n
s
i
u
n
i
l
e

o
c
h
i
u
r
i
l
o
r

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

e
t
a
l
i
c

d
i
n

t
i
j
e

r
o
t
u
n
d
e

8

m
m

s
u
n
t

d
e

a
p
r
o
x
i
m
a
t
i
v

1
5
0
m
m

x

1
5
0
m
m

230 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

2
2
9


F
i
g
.

7
.
5
.
1
.



E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g

t
u
r


d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

n
t
r
-
u
n

g
r
a
j
d

d
e

v
i
t
e


4

f
i
g
u
r
i

c
a
r
e

p
r
e
z
i
n
t


e
x
e
m
p
l
e

d
e

l
e
g
.

e
c
h
i
p
.



F
i
g
.

7
.
5
.
2
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g

t
u
r


d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

s
u
b

f
o
r
m


d
e

b
u
c
l

n
t
r
-
u
n

g
r
a
j
d

d
e

v
i
t
e
.


]

E
l
e
m
e
n
t
e
l
e

c
o
n
d
u
c
t
o
a
r
e

a
l
e

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

m
e
t
a
l
l
i
c

s
u
n
t

p
o
z
a
t
e

p
e

s
t
a
l
p
i

p
e
n
t
r
u

a

a
s
i
g
u
r
a

c
o
n
t
i
n
i
t
a
t
e
a

e
l
e
c
t
r
i
c
a


s
u
n
t

i
n
t
e
r
c
o
n
e
c
t
a
t
e

p
r
i
n

c
e
l

p
u
t
i
n

d
o
u
a

p
u
n
c
t
e

d
e

s
u
d
u
r
a

7
.
5
.
4

D
i
m
e
n
s
i
u
n
i
l
e

o
c
h
i
u
r
i
l
o
r

g
r
i
l
a
j
u
l
u
i

e
t
a
l
i
c

d
i
n

t
i
j
e

r
o
t
u
n
d
e

8

m
m

s
u
n
t

d
e

a
p
r
o
x
i
m
a
t
i
v

1
5
0
m
m

x

1
5
0
m
m

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 231

2
3
0


F
i
g
.

7
.
5
.
3
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

l
e
g

t
u
r


d
e

e
c
h
i
p
o
t
e
n
|
i
a
l
i
z
a
r
e

c
a
r
e

s
e

a
p
l
i
c


l
a

o

c
o
n
s
t
r
u
c
|
i
e

d
e

b
e
t
o
n

p
r
e
v

z
u
t


c
u

s
p
a
|
i
i

n

p
o
d
e
a

p
e
n
t
r
u


c
o
l
e
c
t
a
r
e
a

b

l
e
g
a
r
u
l
u
i

.


s
t
r
u
c
t
u
r
i
i

232 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

2
3
1

F
i
g
.

7
.
5
.
4
.



E
x


F
i
g
.

7
.
5
.
4
.

E
x
e
m
p
l
u

d
e

d
i
s
p
u
n
e
r
e

a

p
r
i
z
e
i

d
e

p

n
t

n

f
u
n
d
a
|
i
e

l
a

u
n

g
r
a
j
d
.

p

n
t

d
i
n

f
u
n
d
a

i
e

d
i
n

f
u
n
d
a

i
e

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 233


232
7.6. Instalaii electrice pentru incinte electroconductoare nguste
7.6.1. Prescrip|iile particulare din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD
60364-7-706:2007 si se aplic echipamentelor fixe din amplasamente electroconductoare,n care
deplasarea persoanelor este restric|ionat de amplasament si alimentrile pentru echipamente mobile
utilizate n aceste amplasamente.
Un amplasament conductor ngust este compus n principal din pr|i nconjurtoare metalice sau alte
materiale electroconductoare, n care este posibil ca o persoan s vin n contact cu o por|iune mare a
corpului cu pr|ile metalice sau alte pr|i conductoare nconjurtoare si unde posibilitatea ntreruperii
acestui contact electric este limitat.
Prescrip|iile nu se aplic amplasamentului care permite libertatea de miscare a unei persoane n timpul
lucrului, de a intra si de a iesi din amplasament fr dificultate fizic.

7.6.2. n amplasamente electroconductoare nguste se aplic urmtoarele msuri de protec|ie mpotriva
socului electric pentru circuite care alimenteaz echipamentele de utilizare curent:
a) pentru alimentarea dispozitivelor manuale si echipamentului portabil:
- TFJS sau
- separarea electric numai la un singur element al echipamentului conectat la
nfsurarea secundar a transformatorului de separare;
b) pentu alimentarea lmpilor portabile:
- TFJS;
c) pentru alimentarea echipamentului fix:
- ntrerupere automat a alimentrii cu legtur de echipoten|ializare suplimentar care
trebuie s conecteze pr|ile conductoare accesibile ale echipamentului fix si pr|ile
electroconductoare ale amplasamentului, sau
- TFJS, sau
- TFJP, unde legtura de echipoten|ializare trebuie prevzut ntre toate pr|ile
conductoare accesibile, toate pr|ile conductoare strine din interiorul amplasamentului
conductor ngust si legarea sistemului TFJP la pmnt, sau
- separarea electric privind un element al echipamentului conectat la nfsurarea
secundar a transformatorului de separare, sau
- utilizarea echipamentului clas II sau a echipamentului care are o izola|ie echivalent,
numai dac circuitele de alimentare sunt prevzute cu dispozitive de curent diferen|ial
rezidual avnd un curent diferen|ial rezidual nominal de func|ionare care nu depseste
30 mA.

7.6.3. Dac unele echipamente (ex. aparatura de masurare si de control) trebuie legate la pmnt, este
necesar s se prevad o legtur de echipoten|ializare ntre toate pr|ile conductoare accesibile, pr|ile
conductoare strine din interiorul amplasamentului conductor ngust si legtura la pmnt func|ional.

7.6.4. Sursa de separare (de protec|ie) trebuie situat n afara amplasamentului conductor ngust cu
restric|ie n deplasare, n afara cazului cnd sursele sunt parte a instala|iei fixe n interiorul incintei
electroconductoare nguste, asa cum este prevzut n art. 7.6.2.c.

7.7. Instalaii electrice pentru campinguri
7.7.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 384-7-
708 S2 si se aplic acelei por|iuni din instala|ia electric din camping care asigur facilit|i pentru
alimentarea vehiculelor de agrement locuibile (inclusiv rulote) sau corturi. Ele nu se aplic instala|iilor
electrice din interiorul vehiculului de agrement locuibil sau unit|i mobile sau transportabile.

7.7.2. Se definesc urmtoarele no|iuni legate de aceste instala|ii:
- vehicul de agrement: unitatea de locuit pentru a fi ocupat temporar sau sezonier care
poate ndeplini prescrip|ii pentru construc|ia si utilizarea vehiculelor rutiere;
- amplasament pentru rulot: loc de pe sol destinat s fie ocupat de vehiculul de agrement
pentru locuit sau de cort;
234 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


233
- camping: suprafa| de teren pe care sunt dispuse dou sau mai multe amplasamente pentru
rulote;
- punct de alimentare electric a rulotei: echipament cu re|ea de alimentare electric
prevzut cu mijloace de conectare si deconectare a cablurilor de alimentare la vehiculele de
locuit sau corturi.

7.7.3. Tensiunea nominal a instala|iei pentru alimentarea vehiculelor de agrement locuibile trebuie s
fie maxim 230 V tensiune alternativ monofazat sau 400 V trifazat.

7.7.4. n cazul n care instala|ia este alimentat printr-o re|ea TN, se va utiliza numai sistemul TN-S.

7.7.5. Protec|ia mpotriva socurilor electrice n func|ionare normal nu se va realiza prin bariere si prin
amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.7.6. Msurile tehnice mpotriva socurilor electrice n caz de defect (atingere indirect)
amplasamente neconductoare si legtur de echipoten|ializare nelegat la pmnt nu sunt admise.

7.7.7. Echipamentul electric instalat n afara campingurilor trebuie s corespund la cel pu|in una din
urmtoarele influen|e externe:
- prezen|a apei: AD4 (stropi), IPX4 conform SR EN 60529;
- prezen|a corpurilor strine: AE2 (obiecte mici), IP3X conform recomandrilor din SR EN
60529;
- solicitri mecanice (severitate ridicat, socuri): AG3 (mari), IK08 conform recomandrilor
din SR EN 62262.

7.7.8. Echipamentul electric la punctul de alimentare electric a rulotei se alimenteaz prin circuite de
distribu|ie subterane sau aeriene. Circuitele de distribu|ie subterane sunt preferate.
Cablurile subterane trebuie ngropate la o adncime de minim 0,6 m, exceptnd cazul cnd este
prevzut o protec|ie mecanic suplimentar, si trebuie s fie amplasat n afara amplasamentului
rulotei sau n afara suprafe|ei unde se pot monta stlpii cortului sau piesele de ancorare.
Circuitele de distribu|ie aeriene se vor realiza cu conductoare izolate.
Stlpii si alte suporturi pentru cabluri aeriene trebuie amplasa|i sau proteja|i pentru a nu mpiedica
miscrile previzibile ale vehiculelor.
Conductoarele (cablurile) aeriene se vor monta la o nl|ime mai mare de 6 m deasupra solului, pe
suprafe|ele unde se deplaseaz vehiculul si de 3,5 m pe toate celelalte suprafe|e.

7.7.9. Punctul de alimentare electric al rulotei trebuie amplasat n vecintatea amplasamentului rulotei
si la mai pu|in de 20 m de echipamentul de conectare al vehiculului de agremet locuibil sau cort (cnd
este pe amplasament).
Pe un circuit de alimentare nu se vor grupa mai mult de 4 prize.

7.7.10. Fiecare priz si carcasa ei care face parte din punctul de alimentare al rulotei trebuie s
corespund cu SR EN 60309-2 si s aibe grad de prote|ie IP44 conform SR EN 60529.
Soclurile prizelor trebuie amplasate la o nl|ime cuprins ntre 0,5 m si 1,5 m de la sol; n cazuri
speciale de zone cu riscuri de inunda|ie sau cderi masive de zpad nl|imea maxim poate depsi
1,5 m.
Curentul nominal al prizei trebuie s fie maxim 16 A.
Pentru fiecare punct de conexiune (rulot) trebuie prevzut cel pu|in o priz.
Fiecare priz trebuie prevzut cu protec|ie la supracurent.
Fiecare priz trebuie prevzut individual cu un dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual cu
curent nominal de cel mult 30 mA.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 235


234
7.8. Instalaii electrice pentru porturi mici yi ambarcaiuni de agrement
7.8.1. Prevederile speciale din acest capitol sunt n conformitate cu recomandrile din SR CEI 60364-
7-709 si se aplic la:
- instala|iile electrice ale porturilor mici necesare pentru alimentarea cu energie electric a
ambarca|iunilor de agrement acostate la chei, si
- instala|ia electric de pe ambarca|iunile de agrement alimentate cu energie electric numai
de la o surs situat pe chei.
Trebuie avut n vedere c aceste instala|ii se caracterizeaz prin riscul de coroziune si riscuri crescute
de socuri electrice datorate atingerilor directe si indirecte.

7.8.2. Se definesc urmtoarele no|iuni legate exclusiv de aceste amplasamente:
- ambarcaiune de agrement: orice ambarca|iune, vas, iaht, cas plutitoare sau alt unitate
plutitoare cu motor utilizat exclusiv pentru sporturi si agrement;
- porturi mici: orice chei, debarcader, dan, ponton plutitor fixat corespunztor pentru
ancorare sau legare la chei a cel pu|in unei ambarca|iuni de agrement.

7.8.3. Tensiunea nominal de alimentare a instala|iilor ambarca|iunilor de agrement trebuie s fie
maxim 230V, 50Hz, monofazat.

7.8.4. Echipamentele electrice instalate pe si sub puntea ambarca|iunilor de agrement trebuie s aibe
gradul de protec|ie IP55, conform SR EN 60529, n afara cazului cnd este asigurat o protec|ie
echivalent prin alte mijloace.

7.8.5. Pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) nu se admite utilizarea de bariere sau
amplasare n afara zonei de accesibilitate la atingere.

7.8.6. n cazul utilizrii re|elei TN, se va utiliza numai sistemul TN-S.
Pentru protec|ia n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) trebuie utilizat ca msur
suplimentar protec|ia la curent rezidual, cu excep|ia cazului n care se utilizeaz un transformator de
separare montat la chei (fig. 7.8.1).
Nu se admite msura tehnic de protec|ie prin amplasamente neconductoare.

7.8.7. Pr|ile conductoare accesibile ale ambarca|iunii de agrement care pot ajunge la poten|ialul
pmntului sau la tensiunea de defect, trebuie conectate ntre ele printr-o legtur de echipoten|ializare,
conectat la un conductor de protec|ie. Conductorul de protec|ie trebuie s fie din cupru, flexibil, cu
sec|iunea minim de 4mm
2
.
Prevederea nu se aplic n cazul prezentat n figura 7.8.4.

7.8.8. Msura de protec|ie prin separare electric se va realiza cu transformatoare de separare conform
recomandrilor din SR EN 61558-2-4 si SR HD 60364-4-41.
Se prezint 3 tipuri de protec|ie prin separare electric:
a) alimentare prin transformator de separare montat la chei (fig. 7.8.2.).
Nu se va realiza nici o conexiune ntre legtura de echipoten|ializare a ambarca|iunii de agrement si
conductorul de protec|ie al cheiului.
La o born a unei nfsurri secundare a transformatorului de separare se va conecta numai o
ambarca|iune de agrement.
Urmtoarele elemente trebuie conectate la un conductor al legturii de echipoten|ializare care, la
rndul ei, trebuie conectat la o born a unei nfsurri secundare a unui transformator de separare:
- pr|ile metalice ale ambarca|iunii de agrement n contact electric cu apa; dac tipul de
construc|ie nu asigur continuitatea, este necesar ca aceast legtur s se realizeze n
mai multe puncte;
- contactele de protec|ie ale tuturor prizelor de curent;
- masele echipamentelor electrice.

236 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


235
b) alimentare de la chei prin transformator de separare montat la bordul ambarca|iunii de
agrement (fig. 7.8.3).
0Nu trebuie realizat nicio conexiune ntre legtura de echipoten|ializare a ambarca|iunii de agrement
si conductorul de protec|ie al cheiului.
n cazul n care nfsurarea secundar a transformatorului de separare trebuie conectat la pr|ile
metalice ale ambarca|iunii de agrement, urmtoarele pr|i metalice trebuie conectate efectiv la un
conductor al legturii de echipoten|ializare, care la rndul ei trebuie conectat la o born a nfsurrii
secundare a transformatorului de separare:
- contactele de protec|ie ale tuturor prizelor de curent;
- masele echipamentelor electrice ale ambarca|iunii de agrement;
- pr|ile metalice n contact electric cu apa din jurul ambarca|iunii.
c) alimentarea de la chei prin transformator de separare nelegat la pmnt montat la bordul
ambarca|iunii (fig. 7.8.4.).
Dac nfsurarea secundar a transformatorului de separare nu este conectat la pr|ile metalice ale
ambarca|iunii, la o singur nfsurare secundar a transformatorului se va conecta o singur priz de
curent sau un singur aparat.

7.8.9. Sisteme de pozare pentru porturile mici
Pentru porturile mici sunt permise urmtoarele sisteme de cabluri:
- cabluri cu conductoare de cupru, cu izola|ie si manta termoplastic sau elastomeric, pozat
n tuburi flexibile metalice sau n |evi galvanizate cu rezisten| medie sau ridicat;
- cabluri cu izola|ie mineral si manta de PVC;
- cabluri armate, cu manta din material termoplastic sau elastomeri.

7.8.10. Pentru instala|ii flotante sau pe structurile cheiului din porturile mici sunt interzise urmtoarele
sisteme de pozare pentru instala|ii electrice:
- linii aeriene;
- cabluri care pot prezenta risc de rupere;
- cabluri cu conductoare din aluminiu.

7.8.11. Tuburile de protec|ie trebuie prevzute cu fante sau guri pentru evacuarea umidit|ii.

7.8.12. Fiecare circuit electric trebuie s aibe un conductror de protec|ie. Face excep|ie sistemul din
fig. 7.8.4 .

7.8.13. Cablurile trebuie instalate astfel nct miscrile ambarca|iunii s nu poat produce deteriorri
mecanice.
Cablurile trebuie instalate astfel pentru a se evita:
- deplasrile datorate miscrilor ambarca|iunii;
- deteriorrile prin frecri, tensionri sau striviri;
- expunerile la temperaturi ambiante neadmise.
Cu excep|ia cazului n care cablurile sunt instalate n elemente de protec|ie (tuburi din plastic,
conducte, goluri din construc|ie) ele trebuie s fie fixate prin coliere sau cleme necorozive la intervale
de cca. 30 cm. Acestea trebuie pozate la distan|a de securitate fa| de rezervoarele de combustibil,
|evile de evacuare a gazelor de esapament si de sursele de cldur.

7.8.14. Trebuie utilizate urmtoarele tipuri de cabluri cu conductoare din cupru, cu sec|iune minim de
1,5mm
2
:
- cabluri flexibile, cu un singur conductor (SR HD 22) montate n tuburi nemetalice;
- cabluri rigide cu toroane, cu minim 7 toroane (SR HD 21), montate n tuburi nemetalice;
- cabluri flexibile, cu manta obisnuit de policloropren (SR HD 22) sau similare.
Tuburile de protec|ie trebuie s corespund cu SR EN 61386. Nu trebuie utilizate tuburi din polietilen
pliabil.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 237


236

7.8.15. ndirile cablurilor trebuie realizate prin mansoane etanse, utiliznd borne, mbinare cu
suruburi sau conexiuni sertizate.
La mbinrile cu suruburi acestea trebuie s se autoblocheze.
Conexiunile cablurilor trebuie amplasate n cutii care asigur o protec|ie adecvat. Capacele cutiilor
trebuie s fie nlturate cu ajutorul unor scule speciale.

7.8.16. Nu trebuie s existe conexiuni pe zonele unde cablurile sunt inaccesibile.

7.8.17. Mansoanele cablurilor la trecerile prin punte si prin pere|ii etansi de compartimentare trebuie s
aibe o construc|ie care s asigure etanseitate la ap (IP 55).

Aparataj
7.8.18. Tablourile de distribu|ie care alimenteaz porturile mici pentru ambarca|iuni de agrement
trebuie dispuse n imediata apropiere a danelor.

7.8.19. Tablourile situate la exterior trebuie s aibe un grad de protec|ie IP44 conform SR EN 60529.
Carcasele trebuie s fie protejate la coroziune si mpotriva deteriorrilor mecanice.
Tablourile electrice si prizele asociate montate pe instala|ii flotante sau pe debarcader trebuie fixate le
cel pu|in 1m deasupra pasarelei. Aceast nl|ime poate fi redus la 0,3m dac sunt luate msuri
suplimentare de protec|ie mpotriva jeturilor de ap.

7.8.20. Tablourile de distribu|ie care alimenteaz porturile mici trebuie s con|in, pentru fiecare punct
de acostare, cte o priz de curent. Prizele de curent trebuie s corespund SR EN 60309-2, s fie
conectate la conductorul de protec|ie si s aibe urmtoarele caracteristici tehnice:
- Tensiune nominal : 250V
- Curent nominal : 16A
- Pozi|ie orar : 6 h
- Numr de poli : 2P +PE
- Grad de protec|ie : IP44 si IK08

7.8.21. ntr-o carcas pot fi grupate cel mult 6 prize de curent.
Prizele de curent sau grupurile de prize destinate utilizrii pe aceeasi pasarel sau pe acelasi debarcader
trebuie alimentate de pe aceeasi faz, dac nu sunt alimentate printr-un transformator de separare.

7.8.22. Fiecare grup de prize de curent trebuie prevzute cu un dispozitiv de curent diferen|ial rezidual
cu un curent nominal de maxim 30 mA (fig. 7.8.1) sau fiecare priz trebuie protejat printr-un
transformator de separare (fig. 7.8.2) sau printr-o combina|ie de dispozitive diferen|iale reziduale si
transformator de separare (fig. 7.8.3 si 7.8.4).

7.8.23. Fiecare priz de curent trebuie prevzut cu un dispozitiv individual mpotriva supracuren|ilor,
avnd un curent nominal cel mult egal cu 16A. n func|ie de caracteristicile alimentrii, poate fi
prevzut o protec|ie bipolar ( a se vedea subcap.4.3).

Conectarea ambarcaiunii de agrement
7.8.24. Dispozitivul de conectare a ambarca|iunii de agrement se compune din:
a) o fis 2P + PE cu caracteristicile de la art. 7.8.20;
b) un cablu flexibil cu 3 conductoare, tip 245 din SR EN 60065 sau echivalent, conectat
permanent la ambarca|iunea de agrement sau prin intermediul unui conector cu
caracteristicile de la art. 7.8.20. Lungimea cablului nu va depsi 25 m si nu va avea
conexiuni intermediare pe lungimea sa (va fi dintr-o bucat).

7.8.25. Cnd conectarea ambarca|iunii este realizat prin intermediul unei cutii de conexiuni si a unui
conector, acestea trebuie fixate ntr-un punct usor accesibil, unde nu pot fi deteriorate prin miscrile
238 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


237
ambarca|iunii, frecrile prin atingerea de cablurile ancorei, prin atingerea de parme, prin strivire sau
frecare de orice alt parte mobil.

7.8.26. Circuitele tabloului ambarca|iunii trebuie s ndeplineasc condi|iile din art. 7.8.18 ...7.8.25.
Tablourile de distribu|ie ale ambarca|iunii trebuie s fie usor accesibile. Carcasele tablourilor trebuie
s fie executate din metal sau alte materiale rezistente la foc. (vezi SR EN 60695-2-11).

7.8.27. Toate circuitele trebuie protejate prin dispozitive de protec|ie la supracuren|i prin siguran|e
fuzibile sau disjunctoare.

7.8.28. Ambarca|iunea de agrement trebuie prevzut cu un ntreruptor general, usor accesibil, pentru
izolarea tuturor circuitelor. Dac exist un singur circuit, dispozitivul de protec|ie la supracuren|i va
realiza separarea.


Fig. 7.8.1. Conectarea direct la re|eaua de alimentare cu dispozitiv de protec|ie
de curent diferen|ial rezidual

Fig. 7.8.2. Transformatoare de separare la chei. Conectare la re|eaua de alimentare printr-un
transformator de separare (coc si pr|i metalice legate)





Transformator de separare n carcas II
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 239


238
Fig. 7.8.3. Transformatoare de separare la bord. Conectare la re|eaua de alimentare cu dispozitiv de
protec|ie de curent diferen|ial rezidual printr-un transformator de separare (coc si pr|i metalice
legate)



Fig. 7.8.4. Conexiune la re|eaua de alimentare cu dispozitiv de protec|ie de curent diferen|ial
rezidual prin transformator de separare la bord, fr echipoten|ializare

O singur priz de curent sau un singur aparat pe infsurarea de iesire (a se vedea 7.8.8.c)

7.9. Instalaii electrice n amplasamente pentru utilizri medicale
7.9.1. Domeniul de aplicare

Prevederile particulare din acest capitol sunt aplicabile instala|iilor electrice din amplasamente pentru
utilizri medicale n scopul asigurrii securit|ii pacien|ilor si personalului medical. Aceste prevederi
se refer n general la spitale, clinici private, cabinete medicale si dentare, centre de ngrijire a snt|ii
si cabinete medicale pentru consulta|ii la locul de munc.
Prevederile sunt conforme cu recomandrile din SR CEI 60364-7-710.

7.9.2. Pentru corecta aplicare a acestor prevederi se definesc urmtoarele noiuni:
- amplasamente pentru utilizri medicale: amplasamente prevzute pentru scopuri de
diagnostic, tratamente, inclusiv cele cosmetice, supraveghere si ngrijiri pacien|i;
- pacient: persoan sau animal n via| supuse unei examinri sau unui tratament medical
sau dentar;
Transformator de separare n carcas II
240 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


239
- echipament electric medical: echipament electric dotat cu cel mult un mijloc de conectare
la re|eaua de alimentare, utilizat pentru:
- diagnostic;
- tratament;
- supravegherea pacientului sub control medical;
- stabilirea unui contact fizic sau electric cu pacientul;
- transferul de energie sau detectarea acestuia spre sau dinspre pacient;
- parte aplicat: parte a echipamentului electric medical care, n utilizarea normal:
- vine n mod necesar, n contact fizic cu pacientul pentru ndeplinirea func|iei sale, sau
- poate fi adus n contact cu pacientul, sau
- necesit s fie atins de pacient;
- amplasamentele medicale se clasific din punctul de vedere al socurilor electrice astfel
(tabelul 7.1):
- grupa 0: amplasament cu utilizare medical n care nu este utilizat nici o parte
aplicat;
- grupa 1: amplasament cu utilizare medical n care pr|ile aplicate sunt utilizate n
exterior sau prin interven|ie asupra tuturor pr|ilor corpului, cu excep|ia cazurilor din
grupa 2;
- grupa 2: amplasament pentru utilizare medical n care pr|ile aplicate sunt destinate a
fi utilizate n aplica|ii cum ar fi proceduri intracardiace, cmpuri operatorii si tratamente
vitale n care ntreruperea alimentrii pune n pericol via|a;
- sistem electromedical: asocierea mai multor aparate care nu sunt electromedicale, care au
o func|ie specific si sunt interconectate printr-un cuplor sau la o priz multipl mobil;
- mediul pacientului: orice volum n care poate s se produc contactul inten|ionat sau
neinten|ionat ntre pacient si pr|ile unui sistem electric medical sau ntre pacient si alte
persoane care ating pr|ile acestui sistem;
- reea IT medical: re|ea care prezint prevederi speciale pentru aplica|ii medicale.

7.9.3. Clasificarea amplasamentelor pentru utilizare medical trebuie s se fac n acord cu
personalul medical, organiza|ia de sntate interesat sau organiza|ia responsabil de
securitatea si sntatea muncii. n scopul determinrii clasificrii unui amplasament pentu
utilizri medicale este necesar ca personalul medical s indice procedurile medicale care
trebuie utilizate n acest amplasament.

Tabel 7.9.1.
Exemple de clasificare a grupelor yi a claselor de comutare
Nr.
crt.
Amplasament
medical
Explicarea termenului Grupa Clasa
0 1 2 s0,5 >0,5s s15s
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Sal de masaj X X X

2

Saloane
Sal sau grup de sli pentru utilizri
medicale n care pacien|ii sunt caza|i n
perioada de spitalizare sau n orice
asezmnt medical
X
3 Sal de nasteri X X
1)
X
4 Sal de ECG, EEG,
EHG
ECG- electrocardiogram; EEG-
electroencefalogram; EHG-
electrohisterogram

X

X
5 Sal de endoscopie Se aplic metodele de endoscopie pt.
examinarea organelor prin orificii naturale
sau artificiale (bronhoscopie, laringoscopie,
gastroscopie etc)


X
2
)


X
2)
6 Sal de consulta|ii si
tratament
Sal de examinare si tratament X X


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 241


240
7 Sal de urologie Nu este sal de opera|ie
Sala n care actul de diagnostic si tratament
pe canalul urogenital sunt efectuate cu un
echipament electromedical, de ex. cu radia|ii
X, de endoscopie sau de chirurgie cu nalt
frecven|



X
2
)



X
2)
8 Sal de diagnostic si
de radioterapie alta
dect cea de la pct. 21
Sal de diagnostic radiologic pentru
utilizarea radia|iei ionizante sau terapie prin
utilizarea radia|iei ionizante

X

X
9 Sal de hidroterapie Tratamente terapeutice cu ap, ap srat,
nmol, argil, vapori, nisip, ap cu bule cu
gaz, ap srat cu gaz, terapie prin inhala|ii,
electroterapie n ap, termoterapie prin
masaj sau n ap. Piscinele de uz general si
slile de baie nu fac parte din aceast
categorie.




X




X
10 Sal de fizioterapie Sal n care pacien|ii sunt trata|i prin metode
fizioterapeutice
X X
11 Sal de anestezie Sal pentru utilizri medicale n care se
aplic anestezia general
X X
1)
X
12 Sal de opera|ie Sal n care se practic interven|ii
chirurgicale
X X
1)
X
13 Sal de pregtire a
opera|iei
Sal n care pacien|ii sunt pregti|i nainte de
interven|ia chirurgical, de ex. prin aplicarea
anestezicului

X

X

X
1)

X
14 Sal de pansamente
(montarea gipsului)
Sal n care gipsul de mulaj sau alt
pansament similar sunt aplicate cnd
pacientul este sub anestezie. Sala face parte
din blocul operator si comunic cu ea.


X


X


X
1)


X
15 Sal de reanimare Sal n care pacientul aflat sub anestezie se
trezeste. Sala se afl n general foarte
aproape de blocul operator

X

X

X
1)

X
16 Sal de cateterism
cardiac
Examinare sau tratament al inimii prin
catetere. Ex: msuri de ac|iune
hemodinamic a inimii, prelevare de snge,
injec|ii cu substan|e de contrast sau implant
de simulatoare


X


X
1)


X
17 Sal de tratamente
intensive
Sal n care pacien|ii sunt supraveghea|i n
afara interven|iei chirurgicale printr-un
echipament electric medical cu care ac|iunile
corpului pot fi stimulate


X


X
1)


X
18 Sal de examinri
angiografice
Sal prevzut pentru vizualizarea arterelor
sau venelor cu produse de contrast
X X
1)
X
19 Sal de hemodializ Sal n care pacien|ii sunt conecta|i la un
echipament electric medical pt.
dezintoxicarea sngelui

X

X
20 Sal de imagistic
prin rezonan|
magnetic (RMN)

X

X
21 Medicin nuclear X X
22 Sal de prematuri X X
1)
X
1) Lmpile si echipamentul electric medical care necesit o alimentare cu energie n care ntreruperea
nu poate depsi 0,5 s.
2) Nu este sal de opera|ie

Protecia mpotriva yocurilor electrice
7.9.4. Utilizarea re|elei TN C este interzis n amplasamente pentru utilizare medical si n
construc|ii pentru utilizri medicale n aval de tabloul principal.

7.9.5. Pentru amplasamente pentru utilizri medicale din grupele 1 si 2, tensiunile nominale ale
echipamentelorTFJS si/sau TFJP trebuie s fie limitate la 25 V n tensiune alternativ sau 60V n
tensiune continu filtrat.
242 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


241

7.9.6. Protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) se asigur prin izolarea pr|ilor active si prin
bariere sau carcase conform subcap. 4.1.

7.9.7. n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 2 masele echipamentelor trebuie conectate
printr-o legtur de echipoten|ializare.

7.9.8. Protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin obstacole si prin amplasamente n afara
zonei de accesibilitate la atingere nu este admis.

7.9.9. Protec|ia la defect (mpotriva atingerilor indirecte) se realizeaz prin ntreruperea automat a
alimentrii.

7.9.10. n amplasamentele pentru utilizri medicale pentru grupele 1 si 2 se aplic regulile:
- n re|elele IT, TN si TT tensiunea conven|ional de atingere U
L
nu trebuie s
depseasc 25 V (U
L
s 25 V);
- timpii de deconectare la apari|ia unui defect n re|elele TN si TT sunt cei din tabelul 4.1.
- timpii de deconectare la apari|ia celui de al doilea defect n re|eaua IT sunt identici cu
cei pentru re|eaua TN din tabelul 4.1.

7.9.11. Pentru re|eaua TN, circuitele terminale din amplasamentele din grupa 1, care au un curent
nominal pn la 32 A trebuie prevzute cu dispozitive diferen|iale de curent diferen|ial rezidual
nominal de maximum 30 mA (protec|ie suplimentar).

7.9.12. Pentru re|eaua TN, n amplasamentele din grupa 2, protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii prin dispozitive de protec|ie de curent diferen|ial rezidual cu un curent mai mic de 30 mA
trebuie utilizat pentru urmtoarele circuite:
- circuitele de alimentare a meselor de opera|ie;
- circuitele pentru aparate cu radia|ii X;
- circuitele pentru echipamente, cu o putere nominal mai mare de 5 kVA;
- circuitele pentru echipamente electrice necritice (care nu pun via|a n pericol).
Dispozitivele diferen|iale prescrise la art. 7.9.11 si 7.9.12 trebuie s fie numai de tip A sau B.

7.9.13. n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupele 1 si 2 prescrip|iile referitoare la re|eaua
TN sunt aplicabile si pentru re|eaua TT si n toate cazurile trebuie utilizate dispozitive de protec|ie la
curent diferen|ial rezidual.

7.9.14. n amplasamentele pentru utilizri medicale din grupa 2 trebuie utilizat re|eaua IT medical
pentru circuitele care alimenteaz echipamente electrice medicale si sistemele destinate supravegherii
procedurilor pentru aplica|ii de chirurgie si alte ehipamente amplasate n mediul pacientului, cu
excep|ia echipamentelor citate la art. 7.9.12.
7.9.15. Pentru fiecare amplasament din grupa 2 destinat aceleiasi func|ii este necesar prevederea a cel
pu|in o re|ea IT medical separat. Re|eaua IT medical trebuie echipat cu un dispozitiv de control
permanent a izola|iei cu urmtoarele caracteristici tehnice:
- rezisten|a electric intern, la tensiune alternativ trebuie s fie cel pu|in egal cu 100
kO;
- tensiunea de ncercare trebuie s nu depseasc 25 V tensiune continu;
- valoarea de vrf a curentului de testare, n aceleasi condi|ii de defect, nu trebuie s
depseasc 1 mA.

7.9.16. Pentru fiecare re|ea IT medicalse va prevedea un echipament de semnalizare vizual si
sonor, amplasat ntr-un spa|iu cu supraveghere permanent (func|ionare normal, atingerea valorii
inferioare a rezisten|ei de izola|ie etc.).

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 243


242
7.9.17. Cnd un transformator destinat re|elei IT medical alimenteaz numai un echipament nu este
necesar instalarea unui dispozitiv de control al izola|iei. Este necesar supravegherea suprasarcinii si
cresterile de temperatur ale transformatorului.

7.9.18. n fiecare amplasament pentru utilizare medical din grupele 1 si 2 trebuie realizat o legtur
echipoten|ial suplimentar pentru egalizarea diferen|elor de poten|ial ntre urmtoarele pr|i din
mediul pacientului:
- conductoare de protec|ie;
- elemente conductoare care nu apar|in unei instala|ii electrice;
- ecrane de protec|ie mpotriva cmpurilor electrice perturbatoare;
- grilaje de protec|ie ale pr|ilor conductoare electrice;
- pr|ile conductoare accesibile ale transformatoarelor de separare;
- mesele de opera|ii fixe neconductoare electrice, paturile de fizioterapie, scaunele
dentare.

7.9.19. n amplasamente medicale din grupa 2, rezisten|a conductoarelor, inclusiv a conexiunilor ntre
borna de legare la pmnt a prizelor de curent sau a echipamentelor fixe sau elementelor conductoare
si bara de echipoten|ializare nu trebuie s depseasc 0,2 O (se verific prin utilizarea unei sec|iuni
corespunztoare a conductorului de protec|ie).

7.9.20. Bara de echipoten|ializare trebuie situat n interiorul sau n vecintatea amplasamentului. n
fiecare tablou de distribu|ie sau lng acesta trebuie s existe o bar de echipoten|ialitate suplimentar
la care trebuie conectate vizibil conductoarele de protec|ie si echipoten|ializare.

Transformatoare pentru reeaua IT medical
7.9.21. Transformatoarele trebuie instalate la interiorul sau exteriorul amplasamentului medical, ct
mai aproape posibil de spa|iul deservit, n dulapuri sau carcase care s mpiedice contactul ntmpltor
cu pr|ile active.

7.9.22. Tensiunea nominal U
n
n secundarul transformatorului trebuie s fie cel mult 250 Vc.a.

7.9.23. Transformatoarele pentru re|eaua IT medical pentru amplasamente medicale din grupa 2
trebuie se recomand s fie conform SR EN 60558-2-15, cu urmtoarele prevederi suplimentare:
- curentul electric de fug al nfsurrii secundare la pmnt si curentul electric de fug
prin carcas nu trebuie s fie mai mari de 0,6 mA, atunci cnd transformatorul n gol
este alimentat la tensiunea si frecven|a nominal;
- puterea nominal a transformatoarelor monofazate care alimenteaz echipamente
portabile si fixe s fie de cel pu|in 0,5 kVA si cel mult de 10 kVA.

7.9.24. Pentru alimentarea sarcinilor trifazate n re|eaua IT medical trebuie prevzut un transformator
separat cu tensiunea n secundar mai mic de 250 V.

Risc de incendiu
7.9.25. n scopul minimizrii aprinderii gazelor, aparatele electrice (prize de curent, ntreruptoare)
trebuie instalate la o distan| de cel pu|in 0,2 m (n cele trei axe) de locul de evacuare (degajare) a
gazelor.

7.9.26. Se recomand msuri de prevenire a apari|iei electricit|ii statice pe conductele care transport
gaze medicale.

Protecia circuitelor n amplasamente pentru utilizri medicale din grupa 2
7.9.27. Fiecare circuit trebuie protejat mpotriva curen|ilor de suprasarcin si de scurtcircuit.
Siguran|ele fuzibile pot fi utilizate pentru protec|ia mpotriva scurtcircuitelor.
Protec|ia mpotriva curen|ilor de suprasarcin nu este admis n amonte si n aval de circuitele de
244 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


243
alimentare ale transformatorului din re|eaua IT medical.

Servicii de securitate (alimentare de rezerv)
7.9.28. Clasificarea serviciilor de securitate pentru amplasamentele medicale din grupele 1 si 2 este
prezentat n tabelul 7.9.2.
Tabel 7.9.2.
Clasificarea serviciilor de securitate necesare amplasamentelor
pentru utilizri medicale
Clasa 0 (fr ntrerupere)
1)
Alimentare automat de rezerv
disponibil fr ntrerupere
Clasa 0,15 (ntrerupre foarte scurt) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai pu|in de 0,15s)
2

Clasa 0,5 (ntrerupere scurt) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai pu|in de 0,5s
Clasa 15 (ntrerupere medie) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai pu|in de 15s
Clasa >15 (ntrerupere lung) Alimentare automat de rezerv
disponibil n mai mult de 15s
1) Necesar pentru echipamente electrice medicale
2) Expresia "n mai pu|in de" este echivalent cu " s".

7.9.29. Comutarea pe sursa de alimentare de securitate trebuie s se fac cu o ntrziere
corespunztoare, care |ine seama de timpul necesar pentru automen|inerea disjuntoarelor (la ntreruperi
scurte).

7.9.30. Alimentarea serviciilor de securitate cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 0,5 s.
n eventualitatea unei lipse de tensiune cel pu|in pe una dintre fazele ale tabloului principal de
distribu|ie, o surs de securitate trebuie s men|in alimentarea lmpilor scialitice si altor lmpi
esen|iale, de exemplu pentru endoscoape, timp de 3 ore, asigurnd comutarea automat n cel mult
0,5s.

7.9.31. Alimentarea serviciilor de siguran cu un timp de comutare mai mic sau egal cu 15 s.
Echipamentele trebuie conectate n cel mult 15 s la o surs de alimentare de securitate pentru o durat
de minim 24 ore, cnd tensiunea pe cel pu|in una din faze ale tabloului principal de distribu|ie a sczut
cu mai mult de 10% din valoarea tensiunii nominale de alimentare, mai mult de 3 s.
Durata de 24 ore poate fi redus la minim 3 ore dac prescrip|iile medicale si de uilizare ale
amplasamentului permit tratamentul/examinrile.
Echipamentele care necesit o astfel de alimentare sunt:
- iluminatul de securitate pentru evacuare (pe cile de evacuare cu un corp de iluminat
din dou se conecteaz la sursa de securitate);
- iluminatul de siguran| pentru continuarea lucrului n camera generatorului si n
camerele tablourilor electrice principale de distribu|ie normal si de siguran|, n
amplasamentele n care se desfsoar servicii esen|iale (n fiecare amplasament cel
pu|in un corp de iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguran|), n amplasamente
pentru utilizri medicale din grupa 1 (n fiecare amplasament cel pu|in un corp de
iluminat trebuie alimentat de la sursa de siguran|), n amplasamentele pentru utilizri
medicale din grupa 2 (minim 50% din corpurile de iluminat trebuie alimentate de la
sursa de securitate);
- ascensoarele de pompieri;
- sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i;
- sistemele de sonorizare pentru situa|ii de urgen|;
- echipamentele electrice medicale n amplasamente din grupa 2 utilizate la chirurgie sau
alte echipamente definite de personalul responsabil;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 245


244
- echipamentul electric pentru furnizarea gazului medical incluznd aerul comprimat,
instala|ii de aspirare si de eliminare a anestezicelor si dispozitivelor lor de
supraveghere;
- sistemele de detectare, semnalizare, alarmare si de stingere a incendiului.

7.9.32. Alimentarea serviciilor de securitate cu timp de comutare mai mare de 15 s
Alte echipamente dect cele specificate n art. 7.9.30. si 7.9.31, necesare pentru men|inerea serviciilor
de spital, pot fi conectate manual sau automat la o surs de alimentare de siguran| care func|ioneaz
pe o durat de minim 24 ore.
Astfel de echipamente sunt, de exemplu:
- echipamente de sterilizare;
- instala|ii tehnice: aer condi|ionat, nclzire, ventilare, eliminare a deseurilor;
- echipamente de rcire;
- echipamente pentru buctrie;
- echipamente de ncrcare a acumulatoarelor.

7.9.33. n fiecare amplasament din grupa 2 de tratament pentru pacient, fiecare priz de curent din
re|eaua IT medical trebuie protejat individual mpotriva supracuren|ilor
n acelasi amplasament pot fi circuite alimentate din re|eaua TN-S conform art. 7.9.12.

Protecia mpotriva perturbaiilor electromagnetice

7.9.34. ncperile n care trebuie luate msuri de protec|ie mpotriva perturba|iilor electromagnetice
sunt urmtoarele:
- sli de ECG, EEG, EMG;
- sli de reanimare si de terapie intensiv;
- sli de cateterism;
- sli de angiografie;
- sli de opera|ie.
Echipamentele electrice care pot produce astfel de perturba|ii sunt:
- transformatoarele, motoarele, tablourile de distribu|ie;
- balasturile surselor fluorescente.

7.9.35. n ncperile n care func|ionarea aparatelor electromedicale poate fi perturbat trebuie s se ia
urmtoarele msuri:
- pere|ii, pardoselile si tavanele trebuie prevzute cu un sistem de ecranare corespunztor;
- cablurile circuitelor care intr n aceste ncperi trebuie s fie ecranate, cu ecranul legat
la pmnt;
- carcasele metalice ale echipamentelor fixe de clas II sau III trebuie s fie legate la bara
de egalizare a poten|ialelor.

7.10. Instalaii electrice pentru slile pentru expoziii, spectacole yi standuri

7.10.1. Prevederile speciale din acest capitol se aplic instala|iilor electrice temporare de la expozi|ii,
spectacole si standuri si sunt n conformitate cu recomandrile din SR HD 384.7.711 S1.

7.10.2. Pentru scopurile acestui capitol se definesc urmtoarele no|iuni ale amplasamentelor speciale:
- expoziie: eveniment destinat prezentrii si/sau vnzrii de produse etc., care poate avea loc
n orice amplasament convenabil fie o ncpere, fie o construc|ie, fie o structur temporar;
- spectacol: prezentare sau manifestare n orice amplasament convenabil;
- stand: o zon sau structur temporar utilizat pentru prezentare, publicitate, vnzare,
jocuri etc.;
- structur temporar: entitate sau parte a unei entit|i care con|ine elemente mobile
portabile, situate n interior sau exterior si destinat a fi montat sau demontat;
246 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


245
- instalaie electric temporar: instala|ia electric pus n func|iune si demontat n acelasi
timp cu standul sau expozi|ia la care este asociat;
- originea instalaiei electrice temporare: punct al instala|iei permanente sau a unei surse
de la care se livreaz energia electric.

7.10.3. Tensiunea nominal a instala|iilor electrice temporare ale expozi|iilor, spectacolelor si
standurilor trebuie s fie maxim 230 V/400 V tensiune alternativ sau 500 V tensiune continu.

7.10.4. n instala|iile electrice temporare se utilizeaz numai re|ele TN-S.
Re|eaua IT poate fi utilizat numai n aplica|ii cu tensiune continu.

7.10.5. Nu vor fi utilizate msurile pentru protec|ia de baz (mpotriva atingerilor directe) prin bariere
si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingeri (subcap.4.1).

7.10.6. Nu vor fi utilizate msurile tehnice pentru protec|ia n caz de defect (mpotriva atingerilor
indirecte) prin amplasamente neconductoare si prin legturi de echipoten|ializare locale nelegate la
pmnt (subcap.4.1).

7.10.7. Datorit riscului de defectare a cablurilor n amplasamentele temporare se recomand ca pe circuitele
de alimentare a structurilor temporare s fie prevzut deconectarea automat realizat prin dispozitive de
curent diferen|ial rezidual al crui curent diferen|ial rezidual nominal s fie de cel mult 300 mA.
Aceste dispozitive trebuie s prezinte o ntrziere conform SR EN 60947-2 sau s fie de tip S conform
SR EN 61008-1 sau SR EN 61009-1 pentru a asigura selectivitatea cu dispozitivele diferen|iale ale
circuitelor terminale.

7.10.8. Toate circuitele pentru prize de curent de valoare nominal pn la 32 A si toate ciruitele
terminale, altele dect cele de iluminat de siguran| trebuie prevzute cu un dispozitiv diferen|ial
rezidual al crui curent rezidual nominal este de cel mult 30 mA.

7.10.9. Trebuie luate msuri de protec|ie mpotriva focului pentru:
- motoarele prevzute cu comand automat sau de la distan|, nesupravegheate permanent,
care trebuie echipate cu dispozitiv de protec|ie, mpotriva temperaturilor excesive;
- echipamentele pentru iluminat (spoturi, lmpi cu incandescen|, mici proiectoare) si alte
echipamente sau aparate a cror temperaturi la suprafa| sunt ridicate, care trebuie
supravegheate si instalate departe de materialele combustibile, mpiedicnd orice contact cu
acestea. n toate aceste cazuri trebuie luate n considerare instruc|iunile constructorului.

7.10.10. Aparatajul de comand si protec|ie trebuie amplasat n carcase nchise ferm (protec|ie IP4X)
care nu pot fi deschise dect cu ajutorul unei chei sau a unei scule speciale, cu excep|ia pr|ilor
concepute si destinate a fi manevrate de persoane obisnuite (BA1).

7.10.11. n instala|iile electrice temporare cablurile vor fi armate sau protejate mecanic.
Conductoarele cablurilor trebuie s fie din cupru, cu sec|iune minim de 1,5 mm
2
si s fie conform SR
HD 21 sau SR HD 22, dup caz.

7.10.12. Cablurile (cordoanele) flexibile nu se vor poza n locuri accesibile publicului si vor fi
protejate cel pu|in mpotriva deteriorrilor mecanice.

7.10.13. n cldirile utilizate pentru expozi|ii, care nu sunt prevzute cu instala|ii de detectare si
semnalizare a incendiilor, cablurile vor fi:
- de tip rezistente la foc sau cu degajare redus de fum (conform SR EN 61034) sau
- cabluri nearmate cu un conductor sau multifilare nchise n sisteme de jgheaburi sau de
tuburi metalice sau nemetalice (ntrziere la propagarea flcrii), etanse, cu grad de
protec|ie de minim IP 4X.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 247


246

7.10.14. Conexiunile electrice se realizeaz numai n doze (carcase) cu grad de protec|ie minim IP4X.


7.11. Instalaii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie
7.11.1. Domeniul de aplicare
Prescrip|iile speciale din acest capitol se aplic la instala|iile electrice ale sistemelor de alimentare cu
energie solar fotoelectric (PV) inclusiv modulele cu tensiune alternativ. Aceste prescrip|ii sunt
conforme cu recomandrile din standardul SR HD 60364-7-712.

7.11.2. Definiii
No|iunile specifice acestui capitol se definesc cu exemplificri n fig. 7.11.1 si 7.11.2:
- celul PV: dispozitiv de baz PV care poate genera electricitate, atunci cnd este expus
radia|iei solare;
- modul PV: cel mai mic ansamblu de celule PV interconectate, protejat la influen|ele
mediului;
- lan PV: circuit n care modulele PV sunt conectate n serie pentru a forma ansamblul care s
genereze tensiunea la iesire specificat;
- grup PV: ansambluri de module PV, integrate mecanic si electric si alte componente necesare
pentru a constitui o unitate de alimentare cu energie electric la tensiune continu;
- cutia de jonciune a grupurilor PV: carcas n care toate lan|urile PV ale tuturor grupurilor
PV sunt conectate electric si n care pot fi amplasate dispozitive de protec|ie, dac este
necesar;
- generator PV: ansamblu de grupuri PV;
- cutia de jonciune a generatorului PV: carcas n care toate grupurile PV sunt conectate
electric si n care pot fi amplasate dispozitive de protec|ie, dac este necesar;
- cablul lanului PV: cablu de conectare a modulelor PV pentru formarea unui lan| PV;
- cablul grupului PV: cablul de iesire al unui grup PV;
- cablul principal PV de tensiune continu: cablul care conecteaz cutia de jonc|iune a
generatorului PV la bornele de tensiune continu ale unui invertor PV;
- invertor PV: dispozitiv care transform tensiunea si curentul continuu n tensiune si curent
alternativ;
- cablu de alimentare PV: cablul care conecteaz bornele de tensiune alternativ ale
invertorului PV la un circuit de distribu|ie al unei instala|ii electrice;
- modul PV de tensiune alternativ: ansamblu integrat modul/invertor pentru care bornele de
interfa| electric sunt numai de tensiune alternativ; partea de tensiune continu nu este
accesibil;
- instalaie PV: echipament de func|ionare al unui sistem de alimentare PV;
- condiii de ncercare standardizat (STC): condi|ii de ncercare specificate n SR EN
60904-3 pentru celule si module PV;
- tensiune a unui circuit deschis n condiii de ncercare standardizate U
OCSTC
: tensiune la
bornele fr sarcin ale unui modul, lan|, grup, generator PV sau la bornele de tensiune
continu ale unui invertor PV, n condi|ii de ncercare standardizate;
- curent de scurtcircuit n condiii de ncrcare standardizate I
SC STC
: current de scurtcircuit
al unui modul, lan|, grup sau generator PV, n condi|ii de ncercare standardizate;
- zona de tensiune continu: parte a unei instala|ii PV situat ntr-o celul PV si bornele de
tensiune continu ale unui invertor PV;
- zona de tensiune alternativ: parte a unei instala|ii PV situat ntre bornele de tensiune
alternativ ale unui invertor PV si punctul de conectare al unui cablu de alimentare PV la o
instala|ie electric;
- separare simpl: separare ntre circuite sau ntre un circuit si pmnt printr-o izola|ie de
baz.


248 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011


247
7.11.3. Legarea la pmnt a unei pr|i conductoare active a zonei de tensiune continu este permis
dac exist cel pu|in separare simpl ntre zonele de tensiune continu si de tensiune alternativ.

7.11.4. Echipamentul PV pe zona de tensiune continu trebuie s fie considerat ca fiind sub tensiune,
chiar si atunci cnd sistemul este deconectat pe partea de tensiune alternativ.
7.11.5. n cazul protec|iei prin utilizarea TFJS si TFJP, U
n
se nlocuieste cu U
OCSTC
care nu trebuie s
depseasc 120 V tensiune continu.

Protecia n caz de defect (atingere indirect)
7.11.6. Pe zona de tensiune alternativ, cablul de alimentare PV trebuie conectat la dispozitivul de
protec|ie prin ntreruperea automat a circuitelor care alimenteaz echipamentul utilizat.

7.11.7. Cnd o instala|ie electric con|ine un sistem de alimentare PV fr cel pu|in o separare simpl
ntre zona de tensiune alternativ si cea de tensiune continu, dispozitivul de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual DDR instalat pentru a asigura protec|ia n caz de defect (prin atingere indirect)
prin ntreruperea automat a alimentrii trebuie s fie de tip B.

7.11.8. Cnd construc|ia invertorului PV nu permite trecerea curentului electric continuu de defect n
instala|ia electric nu este necesar prevederea unui dispozitiv de curent diferen|ial rezidual.

7.11.9. Pentru protec|ia n caz de defect pe zona de tensiune continu este preferabil utilizarea unei
izola|ii de clasa II sau echivalent.

7.11.10. Msurile tehnice de protec|ie prin utilizarea amplasamentelor neconductoare si legturilor de
echipoten|ializare local nu sunt permise pe zona de tensiune continu.

Protecia cablurilor mpotriva suprasarcinilor pe partea de curent continuu
7.11.11. Pe cablurile lan|urilor si grupurilor PV nu se prevede protec|ia mpotriva suprasarcinilor dac
curentul maxim admisibil al cablului este egal sau mai mare de
1,25 I
SC STC
n orice punct.

7.11.12. Pe cablul principal PV nu se prevede protec|ia mpotriva suprasarcinilor dac curentul maxim
admisibil al cablului este egal sau mai mare de 1,25 I
SC STC
al generatorului PV.

Protecia mpotriva curenilor de scurtcircuit
7.11.13. Cablul de alimentre PV pe partea de tensiune alternativ trebuie s fie protejat mpotriva
curen|ilor de scurtcircuit printr-un dispozitiv de protec|ie amplasat n circuitul principal de tensiune
alternativ.

Protecia mpotriva interferenelor electromagnetice (IEM) n cldire
7.11.14. Pentru a se reduce la minim tensiunile induse din cauza trsnetului suprafa|a tuturor buclelor
de cabluri trebuie s fie ct mai mic posibil.

Alegerea yi punerea n funciune a echipamentului electric
7.11.15. Modulele PV trebuie s fie conforme cu prescrip|iile din standardele de echipament. Se
recomand utilizarea modulelor PV de construc|ie clasa II sau cu izola|ie echivalent dac U
OC STC
a
lan|urilor PV depseste 120 V tensiune continu.
Cutiile de jonc|iune ale generatorului si a grupului PV, ct si ansamblele de aparataj trebuie s fie
conforme cu SR EN 60439-1.

7.11.16. Echipamentul electric pe partea de tensiune continu trebuie s fie corespunztor pentru
tensiunea si curentul electric continuu de lucru.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 249


248
7.11.17. Modulele PV pot fi conectate n serie pn la tensiunea de func|ionare maximum permis a
modulelor PV (U
OC STC
a lan|urilor PV) si invertorului PV, dar cea mai mic dintre cele dou valori.
Specifica|iile pentru acest echipament trebuie ob|inute de la fabricantul echipamentului (fig. 7.11.1 si
7.11.2).

7.11.18. Dac se utilizeaz diode de blocare, tensiunea lor nominal invers trebuie s fie de 2U
OC STC
a
lan|ului PV. Diodele de blocare trebuie conectate n serie cu lan|urile PV.

7.11.19. Modulele PV trebuie instalate astfel nct s existe o disipare a cldurii n condi|ii de radia|ie
solar maxim local.

7.11.20. Cablurile de tensiune continu ale lan|urilor PV, ale grupurilor PV si cablurile principale PV
trebuie alese si puse n fuc|iune astfel nct s fie reduse la minim riscurile de defect de punere la
pmnt si scurtcircuit. Aceasta poate fi realizat prin utilizarea cablurilor monopolare cu manta.

7.11.21. Pentru a se permite ntre|inerea invertorului PV trebuie prevzute mijloace de separare a
invertorului fa| de tensiune continu si zona de tensiune alternativ.

7.11.22. La alegerea si punerea n func|iune a dispozitivelor de separare si comand care s fie
instalate ntre instala|ia PV si re|eaua de distribu|ie public, re|eaua de distribu|ie public trebuie
considerat sursa, iar instala|ia PV trebuie considerat sarcina.

7.11.23. Pe zona de tensiune continu a invertorului PV se va prevedea un separator de sarcin.

7.11.24. Toate cutiile de jonc|iune (generator PV si grupurile PV) trebuie s aibe o etichet de
avertizare care s indice c pr|ile active din interiorul cutiilor pot rmne sub tensiune dup separarea
invertorului PV.

7.11.25. Conductoarele de echipoten|ializare de protec|ie trebuie s fie puse n paralel si n contact ct
mai strns cu cablurile de tensiune continu, de tensiune alternativ si accesoriile lor.
250 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011

2
4
9


F
i
g
.

7
.
1
1
.
1
.

I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

P
V


S
c
h
e
m
a

g
e
n
e
r
a
l


a

u
n
u
i

g
r
u
p


(
7
.
1
1
.
1
3
)

D
D
R

(
7
.
1
1
.
2
1

i

7
.
1
1
.
2
3
)

(
7
.
1
1
.
2
1

i

7
.
1
1
.
2
2
)

7
.
1
1
.
1
8

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 251

2
5
0






F
i
g
.

7
.
1
1
.
2
.

I
n
s
t
a
l
a
r
e
a

P
V


E
x
e
m
p
l
u

c
u

m
a
i

m
u
l
t
e

g
r
u
p
u
r
i

(
7
.
1
1
.
2
1

i

7
.
1
1
.
2
3
)

7
.
1
1
.
1
8

252 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



251
7.12. Instalaii electrice pentru mobilier
7.12.1. Prevederile acestui capitol sunt conforme cu recomandrile din SR CEI 60364-7-713: 2005 si
se aplic sistemelor de pozare pentru mobilier (si similare) conectate prin cablare fix sau prize
conectate la instala|ia electric a spa|iului n care este amplasat. Astfel de mobilier poate fi: paturi,
dulapuri, birouri si etajere, utilizate n locuin|e, amplasamente comerciale sau industriale n scop
lucrativ sau de odihn, n care sunt instalate echipamente electrice precum corpuri de iluminat, prize de
curent, dispozitive de comutare si sisteme de pozare.
Nu fac obiectul acestui capitol aparatele electrice si echipamentele speciale destinate instalrii n
mobilier cum ar fi aparatele de radio, televizoarele, frigiderele si mesele de laborator etc., instalate n
mobilier si conectate la instala|ia electric a cldirilor prin prize si fise.

7.12.2. Echipamentul electric al mobilierului trebuie conectat la o surs de alimentare monofazat cu o
tensiune de cel mult 230 V, iar curentul maxim de utilizare trebuie s fie 16 A.

7.12.3. Echipamentele electrice si accesoriile pentru sistemele de pozare ale mobilierului trebuie alese
si instalate astfel nct s corespund mediului, n special solicitrilor mecanice si riscurilor de
incendiu.

7.12.4. Conectarea ntre instala|ia fix a amplasamentului si sistemul de pozare al mobilierului poate fi
o conectare fix sau o conectare prin priz si fis. Circuitul va fi prevzut cu protec|ie diferen|ial
pentru un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA.

7.12.5. Sistemele de pozare ntre instala|ia fix a amplasamentului si mobilier trebuie s fie realizate:
- cu cabluri rigide conform cu recomandrile din SR CEI 60502, SR HD 21.3 sau SR HD
22.1, n cazul conectrii fixe;
- cu cabluri flexibile si cordoane cu izola|ie din cauciuc conform cu recomandrile din SR
HD 22.4.S3 sau cu izola|ie din PVC conform cu recomandrile din SR HD 21, n cazul
conexiunii prin priz si fis si n cazul sistemului de pozare supus deplasrilor.

7.12.6. Conductoarele trebuie s fie din cupru, cu sec|iunea minim de 1,5mm
2
.
Sec|iunea conductoarelor din cupru din cablurile flexibile si cordoane poate fi redus la 0,75
mm
2
, dac acestea nu alimenteaz o priz de curent si dac lungimea lor nu este mai mare de 10 m.

7.12.7. Cablurile si cordoanele trebuie protejate mpotriva deteriorrilor, ntinderilor si torsiunilor.
Acestea trebuie fixate pe pere|ii mobilierului sau amplasate n tuburi, jgheaburi pentru cabluri sau
goluri prevzute n construc|ia mobilierului. La punctele de intrare n mobilier sau n apropierea
conexiunilor trebuie prevzute dispozitive de prindere mpotriva solicitrilor mecanice.

7.12.8. Accesoriile sistemelor de pozare fixate pe mobilier trebuie s ndeplineasc prescrip|iile pentru
cofrete, conform SR EN 60670:
- rezisten| mecanic ridicat;
- rezisten|a termic conform SR EN 60695-2-1/1 (850
o
C la ncercare cu fir incandescent);
- protec|ia mpotriva ptrunderii corpurilor strine IP3X, conform SR EN 60529.

7.12.9. Temperatura maxim a incintei corpurilor de iluminat si a altor echipamente nu trebuie s
depseasc urmtoarele valori:
- 90
o
C n func|ionare normal;
- 115
o
C n caz de defect.
Trebuie aplicate instruc|iunile furnizorului, n special cele referitoare la amplasarea si distan|ele de
securitate fa| de pr|ile inflamabile.

7.12.10. Deasupra si dedesubtul corpurilor de iluminat n mobilier trebuie marcat puterea admisibil a
lmpii, dac construc|ia corpului de iluminat nu mpiedic amplasarea unei lmpi de putere mai mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 253



252


7.13. Instalaii electrice pentru uniti mobile sau transportabile
7.13.1. Domeniul de aplicare
Prescrip|iile din acest capitol sunt conforme cu recomandrile din standardul SR HD 60364-7-717 si
sunt aplicabile instala|iilor electrice din unit|ile mobile sau transportabile.
Termenul unitate se aplic vehiculelor si/sau unei structuri mobile sau transportabile n care este
ncorporat o instala|ie electric sau o parte a ei.
Unit|ile pot fi de tip mobil vehicule autopropulsate sau remorcate sau de tip transportabil
containere sau cabine instalate n santier, cu urmtoarele exemple de utilizare: sta|ii mobile de radio,
servicii medicale, publicitate, lupta mpotriva incendiilor etc.
Aceste prescrip|ii nu se aplic:
- unit|ilor cu grupuri generatoare;
- ambarca|iunilor de agrement;
- echipamentelor mobile conform SR EN 61140;
- rulotelor, autorulotelor si caselor mobile;
- echipamentelor de trac|iune ale autovehiculelor rutiere;
- unit|ilor mobile pentru vnzare, remorcare si similare.

7.13.2. n interiorul unei unit|i nu este admis re|eaua TN-C.

7.13.3. Pentru alimentarea unei unit|i pot fi utilizate urmtoarele metode:
a) conectarea la un grup generator de joas tensiune conform SR HD 384.5.551 S1 (fig.
7.13.1 si 7.13.2)
b) conectare la o instala|ie electric fix n care msurile de protec|ie sunt efective (fig. 7.13.3
si 7.13.4);
c) conectare prin mijloace care asigur separarea simpl conform SR EN 61140 n raport cu o
instala|ie electric fix (fig. 7.13.5, 7.13.6, 7.13.7):
d) conectare prin mijloace care asigur o separare electric n raport cu o instala|ie electric
fix (fig. 7.13.8).
n cazurile a, b, c poate fi prevzut o priz de pmnt.
n cazul figurii 7.13.5 este necesar o priz de pmnt din motive de protec|ie.
Se poate utiliza o separare electric sau o re|ea TN dac n unitate sunt instalate echipamente de
prelucrare a informa|iei cu valori ridicate ale curen|ilor electrici de fug sau dac este necesar o
reducere a influen|elor.
Sursele, dispozitivele de conectare sau de separare pot fi n interiorul unit|ii.

Protecia de baz (mpotriva atingerilor directe)
7.13.4. Protec|ia mpotriva socurilor electrice se va realiza prin utilizarea unei protec|ii suplimentare
prin dispozitive de protec|ie la curent rezidual cu un curent rezidual nominal de cel mult 30 mA
montate pe circuitele prizelor de curent si pe circuitele de alimentare a echipamentelor exterioare
unit|ii, cu excep|ia circuitelor prizelor de curent alimentate prin TFJS sau TFJP sau separare electric.

7.13.5. Protec|ia de baz prin utilizarea msurii de amplasare n afara zonei de accesibilitate la atingere
nu este admis.

Protecia la defect (mpotriva atingerilor indirecte)
7.13.6. Protec|ia se realizeaz prin ntreruperea automat a alimentrii si prin legturi de
echipoten|ializare.

7.13.7. Unit|ile alimentate prin metoda a (art. 7.13.3) admit numai re|elele TN si TT si protec|ia
trebuie asigurat prin ntreruperea automat a alimentrii.

254 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



253
7.13.8. Unit|ile alimentate prin metoda b (art.7.13.3) admit numai re|elele TN sau TT si
ntreruperea alimentrii trebuie asigurat prin dispozitiv de curent diferen|ial rezidual, al crui curent
diferen|ial rezidual nominal este cel mult 30 mA. Aceast msur nu se aplic circuitelor din interiorul
unit|ii dac aceasta are o carcas neconductoare si pentru care se utilizeaz protec|ia prin legtur de
echipoten|ializare local nelegat la pmnt (fig. 7.13.4).

7.13.9. n cazul unit|ilor alimentate prin metodele a, b, c, d (art. 7.13.3) toate echipamentele
n amonte de dispozitivele care asigur ntreruperea automat a alimentrii n unitate, inclusiv
dispozitivele de protec|ie, trebuie s fie de clasa II de izola|ie sau s prezine o izola|ie echivalent.

7.13.10. Pr|ile conductoare ale unit|ilor cum sunt sasiele, structura ansamblului sau sistemele de
tuburi trebuie interconectate si legate la conductorul de protec|ie n re|elele TT, IT si TN n unitate,
prin legtura principal de echipoten|ialitate.

7.13.11. n cazul utilizrii re|elei TN n unit|i cu carcas conductoare alimentat conform metodelor
a sau c (art. 7.13.3), aceast carcas trebuie legat la punctul neutru (a se vedea fig. 7.13.1, 7.13.2
si 7.13.7).
n cazul utilizrii re|elei TN n unit|i cu carcas neconductoare, masele echipamentelor din interiorul
unit|ii trebuie conectate prin intermediul unui conductor de protec|ie la punctul neutru al
generatorului sau transformatorului, sau dac acesta nu este posibil, la un conductor activ (de faz).

7.13.12. n cazul utilizrii schemei IT n unit|i cu carcas conductoare este necesar o conexiune ntre
masele echipamentelor si carcasa conductoare.
n cazul unit|ilor cu carcas neconductoare, masele structurii trebuie interconectate si apoi conectate
la conductorul de protec|ie.

7.13.13. Re|eaua IT poate fi realizat prin utilizarea:
- unui transformator de izolare sau unui generator de joas tensiune montat conform SR EN
61557-8, cu un dispozitiv de control permanent al izola|iei;
- unui transformator care asigur separare simpl, de exemplu conform SR EN 61558-1 n
urmtoarele cazuri:
- un dispozitiv de control al izola|iei este montat cu sau fr priz de pmnt, asigurnd
ntreruperea automat a alimentrii n cazul unui prim defect ntre pr|ile active si sasiul
unit|ii (fig. 7.13.6) sau
- un dispozitiv de curent diferen|ial rezidual si o priz de pmnt sunt montate pentru a
asigura ntreruperea automat a alimentrii n caz de defectare a transformatorului care
asigur separarea simpl (fig. 7.13.5). Echipamentele situate n exteriorul unit|ii trebuie
prevzute printr-un dispozitiv de curent diferen|ial rezidual separat al crui curent
diferen|ial rezidual nominal este cel mult egal cu 30 mA.

7.13.14. Msura tehnic de protec|ie n caz de defect (mpotriva atingerilor indirecte) prin utilizarea
amplasamentelor neconductoare nu este admis.

7.13.15. n mod particular, dac metoda de alimentare este a sau c si dac un conductor activ este
conectat la carcasa conductoare a unit|ii pot fi omise dispozitivele de protec|ie mpotriva
supracuren|ilor pe acest conductor.

Alegerea yi montarea echipamentelor electrice
7.13.16. O plac indicatoare, montat ntr-un loc vizibil pentru utilizatorul unit|ii, va prezenta clar si
precis metoda de alimentare a unit|ii, conform descrierilor de la art. 7.13.3.

7.13.17. Pentru conectarea unit|ii trebuie utilizate cablurile de tipul HO7RN-F (sau similar) sau
cablurile cu conductoare din cupru echivalente, cu sec|iunea de 2,5 mm
2
. Cablurile flexibile trebuie
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 255



254
introduse printr-un gol izolant pentru a se evita orice defect de izola|ie care poate pune accidental sub
tensiune masele unit|ii. Mantalele cablurilor trebuie fixate solid prin garnituri de etansare sau ancorate
de unitate.

7.13.18. Pentru cablarea intern a unit|ii sunt permise urmtoarele tipuri de cabluri sau echivalente cu
ele:
- cabluri monopolare izolate cu PVC, conform SR HD 21.3 sau conductoare izolate, conform
SR HD 21.7, protejate n tuburi de protec|ie conform SR EN 61386-1;
- cabluri cu manta si izola|ie din PVC, conform SR HD 21.3 sau cabluri cu manta si izola|ie
din cauciuc, conform SR HD 22.4, dac sunt luate msuri de protec|ie pentru a se evita
deteriorri mecanice.
Se recomand utilizarea cablurilor flexibile.

7.13.19. Fisele si prizele de curent electric trebuie s fie conform SR EN 60309-1 sau alte standarde
echivalente.
Dispozitivele care conecteaz unitatea trebuie s corespund SR EN 60309-2 si urmtoarelor
prescrip|ii:
- fisele trebuie s aib o carcas de material electroizolant;
- fisele si prizele exterioare trebuie s aibe un grad de protec|ie minim IP54;
- presetupele aparatelor si carcasele trebuie s asigure un grad de protec|ie de cel pu|in IP55.



DDR
L1
L2
L3
N
PE
DDR
s 30
mA
15
14
14
16a
M
13
15 15
6 6
7
7a
18
15 15
10 10
7b 7d 7c i/sau 7e
4
1c
2
5

Protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii este asigurat de dispozitive de protec|ie de
curent diferen|ial rezidual (DDR).

Figura 7.13.1 Exemplu de conectare la un grup generator de joas tensiune clasa I sau II situat n
interiorul unei unit|i, cu sau fr priz de pmnt





Grup generator
Clasa I-II
256 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



255

DDR
L1
L2
L3
N
PE
DDR
s 30
mA
15
14
14
1c
2
16a M
13
15 15
6
6
7
7a
18
15 15
10 10
7b 7d 7c i/sau 7e
4
Clasa II - LV
Grup generator
5

Figura 7.13.2 Exemplu de conectare la un grup generator de tensiune joas clas II situat n
exteriorul unit|ii
Legenda figurilor 7.13 1 yi 7.13 2:
1 c conectarea la grupul generator de JT;
2 izola|ie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie asigurnd
ntreruperea automata a alimentrii;
4 scar conductoare, dac exist;
5 conectarea punctului neutru (sau, dac nu exist, a unui conductor de faz) la
carcasa conductoare a unit|ii;
6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unit|ii;
7 legtur de echipoten|ializare principal;
7a pentru o anten, dac exist;
7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist;
7c pentru priza de pmnt func|ional (dac este necesar);
7d pentru carcasa conductoare a unit|ii;
7e pentru priza de pmnt cu scop de protec|ie, dac exist;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
13 echipament de utilizare curent pentru utilizare n interiorul unit|ii;
14 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, dac este necesar;
15 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor (de exemplu disjunctor);
16a dispozitiv de protec|ie de curent diferen|ial rezidual, de curent diferen|ial rezidual
nominal de cel mult 30 mA pentru protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii circuitelor utilizate n exteriorul unit|ii;
16b dispozitiv de protec|ie de curent diferen|ial rezidual pentru protec|ia prin
ntreruperea automat a alimentrii a circuitelor utilizate n interiorul unit|ii;
18 born sau bar de legare la pmnt.



Grup generator
Clasa II-JT
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 257



256

DDR
L1
L2
L3
N
PE
DDR
s 30
mA
15
14
14
16a M
13
15 15
6
6
7
7a
18
15 15
10 10
7b 7d 7c i/sau 7e
4
2
L1
L2
L3
N
PE
1b



Figura 7.13.4 Acelasi exemplu cu protec|ie prin legtur de echipoten|ializare local nelegat la
pmnt cu o carcas neconductoare n interiorul unit|ii


Legenda figurilor 7.13.3 yi 7.13.4:
1 b conectarea unit|ii la o alimentare unde msurile de protec|ie sunt efective;
2 izola|ie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie asigurnd
ntreruperea automata a alimentrii;
2a mediu neconductor;
4 scar conductoare, dac exist;
Figura 7.13.3 Exemplu de conectare la toate tipurile de re|elele legate la pmnt a unei instala|ii fixe cu ntreruperea
automat a alimentrii prin dispozitive de curent diferen|ial rezidual (DDR), cu sau fr priz de pmnt
4
D
D
R
s
3
0
m
A

258 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



257
6 prize de curent utilizate exclusiv n interiorul unit|ii;
7 legtur de echipoten|ializare principal;
7a pentru o anten, dac exist;
7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist;
7c pentru o priza de pmnt func|ional (dac este necesar);
7d pentru o carcasa conductoare a unit|ii;
7e pentru o priza de pmnt cu scop de protec|ie, dac exist;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
13 echipament de utilizare curent pentru utilizare n interiorul unit|ii;
14 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, dac este necesar;
15 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor (de exemplu disjunctoare uni sau
bipolare);
16a dispozitiv de protec|ie diferen|ial, de curent diferen|ial rezidual nominal cel mult
30 mA pentru protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor
utilizate n exteriorul unit|ii;
16b dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual pentru protec|ia prin
ntreruperea automat a alimentrii;
18 born sau bar de pmnt principal;
20 legtur de echipoten|ializare local nelegat la pmnt.



DDR
L1
L2
L3
PE
8
2
6
7
7a
18
10a
7b 7d 7e
4
9
DDR
s 30 mA
9 9
DDR
s 30 mA
10b
16a 16a
9
9 9
13
6
14
L1
L2
L3
1a
21

Figura 7.13.5 Exemplu de conectare la o instala|ie electric fix, cu orice tip de re|ea legat la pmnt,
utiliznd un transformator cu separare simpl si o re|ea IT cu o priz de pmnt
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 259



258

DDR
L1
L2
L3
8
2
7
7a
18
7b 7d 7c i/sau 7e
4
14
L1
L2
L3
1a
L1
L2
L3
PE
8
2
7
7a
18
7b 7d 7c i/sau7e
4
14
L1
L2
L3
1a
R < 25
N
5

Figura 7.13.6 Exemplu de conectare cu o
separare simpl si o re|ea cu dispozitiv de supraveghere
a izola|iei si ntreruperea alimentrii la primul defect,
cu sau fr priz de pmnt
Figura 7.13.7 Exemplu de conectare cu separare
simpl si o re|ea TN cu sau fr priz de pmnt

Legenda figurilor 7.13.5, 7.13.6 yi 7.13.7:
1 a conectarea unit|ii la o printr-un transformator de separare simpla;
2 izola|ie clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie (a se vedea punctele 8 si
9 ) asigurnd ntreruperea automat a alimentrii;
4 scar conductoare, dac exist;
5 conectarea punctului neutru (sau, dac nu exist, a unui conductor de faz) la carcasa
conductoare a unit|ii;
6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unit|ii;
7 legtur de echipoten|ializare principal;
7a pentru o anten, dac exist;
7b pentru trepte exterioare conductoare n contact cu pmntul, dac exist;
7c pentru o priza de pmnt func|ional (dac este necesar);
7d pentru carcasa conductoare a unit|ii;
7e pentru o priza de pmnt de protec|ie, op|ional;
8 dispozitive de protec|ie, dac este necesar, mpotriva supracuren|ilor si/sau pentru protec|ia prin
ntreruperea automat a alimentrii n cazul unui al doilea defect;
9 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor si prin ntreruperea automat a
alimentrii n caz de al doilea defect;
10a prize de curent trifazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
10b prize de curent monofazat pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
13 echipament de utilizare curent utilizat exclusiv n interiorul unit|ii;
14 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, dac este necesar;
16a dispozitiv de protec|ie la curent diferen|ial rezidual, de curent diferen|ial rezidual nominal cel
mult 30 mA pentru protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii circuitelor utilizate n
exteriorul unit|ii;
16b dispozitiv de curent diferen|ial rezidual pentru protec|ia prin ntreruperea automat a
alimentrii;
18 born sau bar de pmnt principal;
21 transformator pentru echipament de tilizare curent, de exemplu 230 V;
25 dispozitiv de control permanent al izola|iei.
260 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



259



Legenda fig. 7.13. 8:
1a conectarea uni|ii la alimentarea prin transformator asigurnd o separare electric;
2 izola|ie de clas II sau echivalent pn la primul dispozitiv de protec|ie asigurnd o
ntrerupere automat a alimentrii;
4 scar conductoare, dac exist;
6 prize de curent pentru utilizare exclusiv n interiorul unit|ii;
8 dispozitive de protec|ie pentru protec|ia prin ntreruperea automat a alimentrii n caz de al
doilea defect si daca este necesar, mpotriva supracuren|ilor;
10 prize de curent pentru alimentarea echipamentelor utilizate n exteriorul unit|ii;
11 legtur de echipoten|ializare izolat nelegat la pmnt;
13 echipament de utilizare curent utilizat n interiorul unit|ii;
14 dispozitiv de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, dac este necesar;
21 transformator, de exemplu, pentru echipament de utilizare curent 230V.


7.14. Instalaii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement yi barci din
blciuri, parcuri de distracie yi circuri
7.14.1. Domeniul de aplicare
Acest capitol prezint prescrip|iile particulare pentru instala|ia electric care s asigure func|ionarea
echipamentelor electrice care fac parte din structuri si dispozitive pentru agrement, mobile sau
transportabile si instalate temporar, n conformitate cu recomandrile din SR HD 60364-7-740.
Prescrip|iile acestui capitol nu se aplic instala|iilor electrice permanente si echipamentelor electrice
ale masinilor electrice.

7.14.2. Definiii
Pe lng defini|iile generale prezentate n normativ se aplic urmtoarele defini|ii speciale:
- blci: amplasament care cuprinde una sau mai multe standuri, structuri, dispozitive pentru
agrement sau barci instalate pentru agrement;
IEC 2675/2000
Figura 7.13.8 Exemplu de conectare la o instala|ie electric fix, cu orice tip de re|ea legat la pmnt, utiliznd o
separare electric asigurat de un transformator de izolare
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 261



260
- barac: element care nu este fix, destinat s cuprind n general echipamente pentru jocuri
sau demonstra|ii;
- stand: zon sau structur temporar utilizat pentru expozi|ie, publicitate, vnzare si jocuri;
- dispozitiv pentru agrement: manej, stand, construc|ie de material textil sau de folie,
chiosc, scen de spectacol, cort, barac, grdin destinate pentru agrementul publicului;
- instalaie electric temporar: instala|ie electric montat si demontat odat cu structura
la care este asociat.

7.14.3. Tensiunea nominal de alimentare a unei instala|ii electrice temporare al unui dispozitiv pentru
agrement trebuie s fie maxim 230V/400V tensiune alternativ sau 440V tensiune continu.
Dac instala|ia electric temporar este alimentat de la re|eaua de distribu|ie public, oricare ar fi
numrul surselor de alimentare, conductoarele de faz si neutru ale acestora nu trebuie interconectate
n aval de punctele de alimentare.

7.14.4. Pentru protec|ia de baz (la atingeri directe) nu se admite protec|ia prin obstacole.

7.14.5. Pentru protec|ia de baz (la atingere direct) se admite ca msur suplimentar utilizarea
dispozitivelor de curent diferen|ial rezidual de cel mult 30 mA pentru:
- circuitele de iluminat;
- circuitele de priz pentru un curent de cel mult 32 A;
- circuitele pentru alimentarea echipamentelor portabile racordate prin cabluri sau
conductoare flexibile al crui curent nominal este de cel mult 32 A.

7.14.6. Nu se aplic prevederea de la 7.14.5 circuitelor :
- de iluminat amplasate n afara zonei de accesibilitate la atingere, dac nu sunt alimentate
prin prize de curent de uz casnic (sau scopuri similare) sau prize de curent conform SR EN
60309-1 ;
- pentru care este utilizat ca msur de protec|ie alimentarea cu TFJS si TFJP sau separarea
electric .

7.14.7. Pentru automobilele electrice n miniatur pentru diverstisment se admite ca msur tehnic de
protec|ie de baz (la atingere direct) amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere .

7.14.8. Protec|ia mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) se va realiza prin una
din urmtoarele msuri:
- utilizarea ntreruperii automate; n cazul circuitelor de alimentare a motoarelor de tensiune
alternativ dispozitivul DDR trebuie s fie cu temporizare sau s fie de tip S;
- utilizarea unei re|ele legate la pmnt TN; n acest caz nu trebuie utilizat un conductor PEN
n aval de punctul de alimentare a instala|iei electrice temporare;
- utilizarea unei re|ele IT pentru instala|ii tensiune continu cnd este necesar continuitatea
func|ionrii serviciului;
- utilizarea legturii suplimentare de echipoten|ializare; ntr-un amplasament destinat
animalelor o astfel de legtur trebuie s conecteze toate pr|ile conductoare accesibile si
toate pr|ile conductoare strine care pot fie atinse simultan.

7.14.9. Msurile tehnice de protec|ie mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect)
prin utilizarea amplasamentelor neconductoare si prin legtur de echipoten|ializare nelegat la pmnt
nu sunt admise.

7.14.10. Pentru protec|ia mpotriva socului electric n caz de defect (atingere indirect) a instala|iei
electrice temporare se va utiliza si msura ntreruperii automate printr-un DDR al crui curent
diferen|ial rezidual nominal este de maxim 300 mA, cu temporizare sau de tip S (pentru selectivitate
cu circuitele din aval), montat pe circuitul de alimentare a tabloului instala|iei temporare.
262 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



261


7.14.11. Motoarele comandate automat sau de la distan|, care nu sunt supravegheate permanent
trebuie echipate cu dispozitive de protec|ie mpotriva supratemperaturii cu reanclansare manual.

7.14.12. Fiecare grup de circuite apar|innd unei categorii de receptoare a unei instala|ii electrice
temporare ale unui dispozitiv de agrement si fiecare circuit de alimentare a unei instala|ii exterioare
trebuie s fie prevzute cu ntreruptoare usor accesibile si clar identificate.

7.14.13. Aparatajul trebuie amplasat numai n dulapuri care nu pot fi deschise dect cu ajutorul unei
chei sau a unei scule, cu excep|ia pr|ilor concepute si prevzute pentru a fi manevrate de persoane
obisnuite (BA1).

7.14.14. Echipamentele electrice trebuie s aib un grad de protec|ie de minim IP44.

7.14.15. Cablurile pot fi montate n tuburi de protec|ie, pe sisteme tip jgheab sau scar.
Cablurile trebuie s aibe o tensiune nominal minim de 450/750 V, cu excep|ia cablurilor si a
cordoanelor utilizate n interiorul dispozitivelor pentru agrement pentru care tensiunea nominal
minim este de 300/500 V.

7.14.16. Traseul cablurilor ngropate trebuie marcat. Cablurile ngropate trebuie s fie armate sau
protejate n tuburi de protec|ie clasificate ca 450N n ceea ce priveste protec|ia mpotriva comprimrii
si clasificat ca normal n ceea ce priveste protec|ia la impact.

7.14.17. n zonele de acces a publicului si n zonele de traversare a drumurilor si aleilor cablurile
armate trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice cu tuburi de protec|ie. Tuburile de protec|ie
trebuie s corespund la:
- compresiune 1250N;
- impact - ridicat;
- coroziune - mediu/ridicat (conform anexa 5.7);

7.14.18. Cablurile supuse deplasrilor trebuie s aibe o construc|ie flexibil n execu|ie grea ( HO7
RNF, HO7 BN4 F sau similare).

7.14.19. Conexiunile electrice pentru mbinarea cablurilor trebuie s fie realizate n carcase avnd un
grad de protec|ie cel pu|in IP4X sau IPXXD.

7.14.20. ntreruptoarele trebuie s ntrerup conductoarele de faz si conductorul neutru.

7.14.21. Corpurile de iluminat si ghirlandele luminoase nu se vor suspenda de cablul de alimentare.
Dac acestea sunt montate la mai pu|in de 2,5 m fa| sol sau pot fi atinse n mod accidental trebuie
fixate ferm, iar accesul la sursa de lumin va fi posibil dect dup ndeprtarea unei bariere sau a unei
carcase cu ajutorul unei scule speciale.

7.14.22. Corpurile de iluminat dintr-o galerie pentru tir sau alt demonstra|ie n care se utilizeaz
proiectile trebuie protejate corespuztor mpotriva oricror deteriorri accidentale.

7.14.23. Un proiector mobil trebuie instalat astfel nct lampa s nu fie accesibil, cablul de alimentare
trebuie s fie flexibil si s aibe o protec|ie mecanic corespunztoare, zonei unde este amplasat.

7.14.24. Corpul de iluminat sau proiectorul trebuie fixate si protejate astfel ca focalizarea sau
concentrarea cldurii lmpii s nu poat produce aprinderea unui material.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 263



262
7.14.25. Se prevd circuite separate ce alimenteaz corpuri de iluminat echipate cu lmpi cu descrcare
n gaze sau firme si sunt comandate printr-un dispozitiv de oprire de urgen|.

7.14.26. Transformatoarele de securitate trebuie s fie conform SR EN 61558-2-6.
Convertoarele electronice trebuie s fie conform SR EN 61347-2-2.
Acestea trebuie montate n afara zonei de accesibilitate la atingere.
Circuitul secundar al fiecrui transformator sau convertor trebuie protejat de un dispozitiv de protec|ie
cu reanclansare manual.

7.14.27. ntr-o barac sau stand se recomand s se amplaseze o priz de curent pe metru ptrat sau
metru liniar de perete.

7.14.28. Pentru fiecare dispozitiv pentru agrement trebuie s existe un punct de conexiune usor
accesibil marcat cu urmtoarele caracteristici:
- tensiune nominal;
- curent nominal;
- frecven| nominal.

7.14.29. Un automobil electric miniatur cu tamponare trebuie alimentat cu o tensiune de maxim 50V
tensiune alternativ sau 120 V tensiune continu. Circuitul n tensiune continu trebuie separat electric
de re|eaua principal de alimentare printr-un trasformator sau printr-un grup motor generator.

7.14.30. Dac un generator este instalat ntr-o cldire pentru a alimenta o instala|ie temporar, utiliznd
o re|ea TN sau TT, legarea la pmnt a instala|iei trebuie s fie conform subcap.5.5. si n cazul
utilizrii unuia sau mai multor electrozi de pmnt, legarea la pmnt trebuie s fie conform subcap.
5.5.
Cu excep|ia re|elei IT, punctul neutru al conexiunii n stea a unui generator trebuie conectat la masa
generatorului.


7.15.Instalaii electrice pentru sisteme de nclzire n pardoseal sau tavan
7.15.1. Domeniul de aplicare
Prevederile acestui capitol se aplic la instalarea sistemelor de nclzire n pardoseal sau tavan care
realizeaz o nclzire direct sau un sistem de nclzire cu acumularea energiei termice. Ele nu se
aplic la instalarea sistemelor de nclzire n pere|i.
Aceste prevederi sunt conforme cu recomandrile standardului SR HD 384.7.753 S1.

7.15.2. Definiii
Pentru scopul particular al acestui capitol se definesc urmtoarele no|iuni si termeni:
- sistem de nclzire cu acumularea energiei termice, amplasat n pardoseal: sistemul
de nclzire n care, din cauza unei perioade limitate de ncrcare, o cantitate redus de
energie electric este transformat n cldur disipat prin suprafa|a pardoselii n ncperea
de nclzit ntr-un timp stabilit;
- sistem de nclzire direct: sistemul de nclzire n tavan sau n pardoseal care genereaz
cldur pe baza energiei electrice, o disip n camera de nclzit, ntr-un timp de rspndire
ct mai mic posibil;
- sistem de nclzire complementar: sistemul de nclzire direct nglobat n pardoseal, care
completeaz un sistem de nclzire cu acumulare (ex. n zonele de lng pere|ii exteriori);
- zon fr nclzire: zona complet acoperit de mobilier sau pstrat disponibil pentru
mobilier prefabricat;
- cablu de nclzire: cablu cu sau fr ecran sau manta metalic apar|innd unui sistem de
nclzire fix;

264 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



263
- element de nclzire flexibil tip plac: element format din mai multe straturi laminate
electroizolante n care sunt integrate rezistoare electrice, sau un material de baz pe care
sunt fixate cabluri electrice de nclzire izolate;
- element de nclzire: cablu de nclzire sau element de nclzire flexibil tip plac cu
conexiuni reci sau borne fixate rigid, conectate la instala|ia electric;
- conexiune rece: cablu izolat sau cordon destinat conectrii elementului de nclzire la
instala|iile electrice;
- cablu de nclzire cu autoreglare: cablu a crui temperatur nu poate depsi 70
o
C si care
nu necesit conexiuni reci intermediare pentru conectare la instala|ia electric.

7.15.3. Msuri de protecie pentru asigurarea securitii

7.15.3.1. Msuri de protecie mpotriva yocurilor electrice
Pentru protec|ia de baz (mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor directe) nu se admit msurile
prin folosirea obstacolelor si prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la atingere.
Protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice datorate atingerilor indirecte) se realizeaz prin
folosirea urmtoarelor msuri:
- ntreruperea automat a alimentrii prin utilizarea de dispozitive de protec|ie la curent
diferen|ial rezidual (DDR) cu un curent nominal diferen|ial care s nu depseasc 30 mA;
- legturi echipoten|iale suplimentare: n cazul n care deasupra elementelor de nclzire din
pardoseal sau sub elementele de nclzire din tavan este prevzut un nvelis de protec|ie
sau grilaj conductiv acesta trebuie conectat la conductorul de protec|ie al instala|iei
electrice prin conductoare de echipoten|ializare;
- utilizarea echipamentelor de clas II sau cu izola|ie echivalent; circuitele de alimentare ale
acestor echipamente trebuie protejate suplimentar prin utilizarea dispozitivelor DDR al
cror curent nominal s fie maxim 30 mA;
- separarea electric.

Pentru protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice datorat atingerilor indirecte) nu se
admit msurile tehnice prin folosirea mediului neconductor si a legturilor echipoten|iale nelegate la
pmnt.

7.15.3.2. Msuri de protecie mpotriva supranclzirii.
n scopul evitrii supranclzirii sistemelor de nclzire din tavan sau pardoseal din cldiri, prin
limitarea temperaturii n zona de nclzire la maxim 80
o
C, trebuie aplicat cel pu|in una din
urmtoarele msuri:
- proiectarea corespunztoare a sistemului de nclzire;
- instalarea corespunztoare a sistemului de nclzire conform instruc|iunilor productorului;
- utilizarea dispozitivelor de protec|ie la suprasarcin.
Elementele de nclzire trebuie conectate la instala|ia electric prin conexiuni reci (astfel nct s nu
poat fi separate) sau prin borne.
Elementele de nclzire nu trebuie s traverseze rosturile de dilatare.

7.15.4. Alegerea yi montarea echipamentelor
Elementele de nclzire flexibile tip plac trebuie s corespund prescrip|iilor SR EN 60335-2-96.
Cablurile de nclzire se recomand s corespund prescrip|iilor din SR CEI 60800 (pentru locuin|e)
sau SR EN 62 395-1 (pentru aplica|ii industriale).
Elementele de nclzire pentru instalarea n tavan trebuie s aib o protec|ie mecanic cel pu|in IPX1,
iar cele pentru instalare n pardoseal din beton sau din material similar cel pu|in IPX7.
Proiectantul sistemelor trebuie s ntocmeasc un plan pentru fiecare element de nclzire con|innd
urmtoarele detalii:
- tipul elementului de nclzire;
- numrul elementelor de nclzire instalate;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 265



264
- lungimea/suprafa|a elementelor de nclzire;
- densitatea de putere pe suprafa|;
- dispunerea elementelor de nclzire;
- amplasarea/adncimea elementelor de nclzire;
- amplasarea cutiilor de jonc|iune;
- conductoare, ecrane si elemente similare;
- zona instalat/nclzit si zonele fr nclzire;
- tensiunea nominal;
- rezisten|a electric nominal(la rece) a elementelor de nclzire;
- curentul nominal al dispozitivelor de protec|ie la suprasarcin;
- curentul diferen|ial rezidual de func|ionare al DDR.
Acest plan trebuie amplasat lng ntreruptorul sistemului de nclzire.
Proiectul instala|iei de nclzire n tavan sau pardoseal trebuie coordonat cu celelalte proiecte de
re|ele de utilit|i pentru a evita folosirea de mijloace de fixare penetrante (ex.: suruburi pentru opritorul
de usi etc.).


7.16. Instalaii electrice pentru rulote sau autorulote
7.16.1. Domeniul de aplicare
Prevederile din acest capitol respect recomandrile standardului SR HD 384.7.754 S1: 2006 si se
aplic instala|iilor electrice interioare ale rulotelor sau autorulotelor pentru tensiuni nominale pn la
440 V. Pentru instala|iile electrice ale rulotelor care func|ioneaz la tensiune continu pn la 12 V se
aplic si recomandrile standardelor SR EN 1648-1 si SR EN 1648-2.

7.16.2. Definiii
Defini|iile specifice acestui capitol sunt:
- vehicul de agrement: unitate echipat pentru locuit temporar sau sezonier, care
ndeplineste prescrip|iile pentru construc|ie si utilizarea vehiculelor rutiere;
- autorulot: vehicul de agrement cu trac|iune proprie utilizat pentru turism, care
ndeplineste prescrip|iile pentru construc|ie si utilizarea vehiculelor rutiere;
- rulot: vehicul de agrement remorcat utilizat pentru turism, care ndeplineste prescrip|iile
pentru construc|ia si utilizarea vehiculelor rutiere;
- locuin mobil de agrement: vehicul de agrement transportabil care include mijloace de
deplasare, dar nu ndeplineste prescrip|iile pentru construc|ia si utilizarea vehiculelor
rutiere.

7.16.3. Tensiunea nominal a instala|iei electrice pentru rulote sau autorulote nu trebuie s depseasc
230 V tensiune alternativ monofazat sau 400 V tensiune alternativ trifazat.

7.16.4. Protec|ia mpotriva socurilor electrice
Nu sunt admise msurile prin utilizarea obstacolelor, prin amplasarea n afara zonei de accesibilitate la
atingere sau prin amplasamente neconductoare.
Circuitele electrice trebuie prevzute cu un conductor de protec|ie, care s fie conectat la borna de
pmnt a rulotei, care leag toate masele echipamentelor electrice si contactele de protec|ie ale prizelor
de curent. n cazul n care tipul de construc|ie al rulotei nu asigur continuitatea, elementele
conductoare ale rulotei trebuie conectate la conductorul de protec|ie n mai multe puncte.
Sec|iunea nominal a conductoarelor din cupru utilizate n acest scop nu trebuie s fie mai mic de 4
mm
2
sau o sec|iune echivalent pentru conductan|a si rezisten|a mecanic pentru alte materiale.
Dac rulota este construit din materiale electroizolante, aceste prescrip|ii nu se aplic pr|ilor metalice
care nu sunt susceptibile s ajung sub tensiune n caz de defect.

7.16.5. Echipamentele electrice situate ntr-un amplasament umed trebuie s aibe un grad minim de
protec|ie IP55, conform recomandrilor din SR EN 60529.
266 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



265

7.16.6. Sisteme de pozare
Trebuie utilizate urmtoarele tipuri de cabluri:
- cabluri monopolare flexibile (HO7 HV-K sau similar) pozate n tuburi nemetalice;
- cabluri rigide cu conductoare multifilare cu minim 7 toroane (HO7 V-R sau similar) pozate
n tuburi nemetalice;
- cabluri cu manta obisnuit din policloropren (HO5 RN-F sau echivalent).
Dac nu sunt pozate n tuburi, cablurile trebuie fixate prin bride electroizolante la intervale de maxim
0,4 m pe traseu vertical si 0,25 m pe traseu orizontal.
Tuburile trebuie s ndeplineasc condi|iile din standardul SR EN 61386. Nu se admit tuburi din
polietilen. Materialul tuburilor si cutiilor de conexiuni trebuie s fie conform standardelor pe pr|i SR
EN 60695-2, dac nu sunt indicate alte produse n specifica|ii.
Deoarece sistemele de pozare sunt supuse vibra|iilor, ele trebuie protejate mpotriva deteriorrilor
mecanice fie prin amplasament, fie prin protec|ie suplimentar. Sistemele de pozare care traverseaz
pr|ile metalice trebuie protejate prin presetupe sau garnituri de trecere corespunztoare, cu fixare
sigur si prin msuri pentru evitarea deteriorrilor produse de muchiile ascu|ite sau pr|ile abrazive.
n compartimentul buteliilor de gaz este interzis montarea sau traversarea sistemelor de pozare.
Sec|iunea conductoarelor trebuie s fie corespunztoare pentru curen|ii admisibili ai sarcinilor
conectate la rulot, dar nu mai mic de 1,5 mm
2
Cu sau echivalent.
Cablurile utilizate n circuite de tensiuni diferite trebuie pozate separat pentru a nu exista contact fizic
ntre ele.
Conexiunile cablurilor trebuie realizate n cutii corespunztoare. Cnd capacul poate fi nlturat cu
usurin| fr ajutorul unei scule, conexiunile trebuie izolate.

7.16.7. Aparataj
Conectorul racordului rulotei trebuie realizat conform cu recomandrile din SR EN 60309-2,
corespunztor tipului de conector si trebuie s cuprind:
- o fis conform SR EN 60309-2;
- un cablu flexibil de tip HO7 RN-F sau echivalent, prevzut cu conductor de protec|ie avnd
urmtoarele caracteristici:
-lungime max. 25m
-sec|iune minim pentru un curent nominal de 16A: 2,5mm
2
Cu sau echivalent (pentru
curen|i nominali mai mari, sec|iunea trebuie aleas astfel nct s asigure declansarea
dispozitivului de protec|ie mpotriva supracuren|ilor, pentru un curent de scurtcircuit
minim la captul cordonului de alimentare);
-culoare de identificare conform SR HD 308;
-conector conform SR EN 60309-2.
Racordul rulotei trebuie instalat:
- la maxim 1,80 m deasupra solului;
- ntr-un amplasament usor accesibil;
- ntr-un locas corespunztor prevzut cu capac, n exteriorul rulotei.
Lng locasul pentru pentru racord, n exteriorul rulotei, trebuie s existe urmtoarele informa|ii:
- tensiune nominal;
- curent nominal;
- frecven|a.
Orice instala|ie electric intern trebuie echipat cu un dispozitiv de ntrerupere a tuturor
conductoarelor active si a conductorului neutru, amplasat n rulot, ntr-un loc usor accesibil. n
apropierea acestui dispozitiv trebuie fixat o not cu instruc|iuni de exploatare.
Toate circuitele terminale trebuie protejate pe conductoarele de faz mpotriva supracuren|ilor.
n cazul unui singur circuit final, dispozitivul de protec|ie mpotriva supracuren|ilor poate fi utilizat ca
dispozitiv de ntrerupere.
Accesoriile, precum ntreruptoarele, duliile si altele similare, nu trebuie s aib pr|i metalice.
Prizele de curent de joas tensiune trebuie s fie prevzute cu contact de protec|ie pentru conectarea
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 267



266
conductorului de protec|ie. Dac n rulot sunt prevzute prize de TFJS, prizele vor fi diferite pentru a
nu permite greseli n conectarea fiselor.
Orice echipament conectat permanent la instala|ia fix trebuie s fie comandat printr-un ntreruptor
amplasat fie pe echipament, fie n apropierea acestuia.


7.17. Instalaii electrice pentru firme yi reclame luminoase
7.17.1. Proiectarea si executarea instala|iei electrice interioare si exterioare a firmelor si reclamelor
luminoase trebuie s se fac respectndu-se pe lng prevederile din subcap. 5.3., condi|iile din
capitolul de fa|, recomandrile normei SR EN 50107 (standard pe pr|i) si prevederile instruc|iunilor
tehnice ale productorului firmei/reclamei luminoase. Materialele din care se execut firma/reclama
luminoas trebuie s fie omologate din punctul de vedere al reac|iei la foc.

7.17.2. Distan|a de la pr|ile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate n exteriorul
cldirilor, pn la sol si respectiv pn la elemente ale constuc|iilor, trebuie s fie de cel pu|in:
- 3,0 m pn la sol (trotuare etc.);
- 1,5 m pn la balcoane, terase, ferestre;
- 3,0 m pn la acoperisuri accesibile n mod normal;
- 1,0 m pn la acoperisuri inaccesibile n mod normal;
n cazul n care aceste distan|e nu pot fi respectate, construc|ia firmelor si reclamelor luminoase se
realizeaz n asa fel nct s nu permit accesul direct la niciuna din pr|ile ei sub tensiune.
Firmele si panourile luminoase executate din materiale din clase de reac|ie la foc C, D, E si F, vor fi
amplasate numai pe fa|ade si pere|i exterioare (inclusiv elementele de placare, izolare termic) din
clasele de reac|ie la foc A1 sau A2 s1do, potrivit reglementrilor specifice.

7.17.3. Distan|a minim pe orizontal de la firme sau reclame luminoase pn la cea mai apropiat
linie de contact pentru tramvaie sau troleibuze, trebuie s fie de 2,2 m.

7.17.4. Distan|a minim de la firma sau reclama luminoas pn la suporturile liniilor de contact ale
tramvaielor sau troleibuzelor (stlpi, console, suspensii etc.) n legtura cu pmntul, trebuie s fie de
0,5 m.

7.17.5. Distan|a minim de la pr|ile neizolate aflate sub tensiune nalt ale firmelor si reclamelor pn
la elemente din materiale combustibile din clasa de reac|ie la foc B, conform reglementrilor specifice
referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor, trebuie s fie cel pu|in de 10 cm; dac aceast
distan| nu poate fi asigurat, pr|ile neizolate trebuie protejate prin elemente din materiale izolante
incombustibile.

7.17.6. Firmele si reclamele luminoase cu lmpi cu descrcri electrice, alimentate la tensiune nalt
amplasate n interiorul construc|iilor, n vitrine nchise sau deschise sau n locuri accesibile persoanelor
neautorizate, trebuie realizate n asa fel nct s nu fie posibil accesul la pr|ile lor aflate sub tensiune.

7.17.7. Alimentarea cu energie electric a lmpilor cu descrcri electrice la tensiune nalt ale
firmelor sau reclamelor se face prin intermediul transformatoarelor speciale cu dispersie de flux
magnetic, ale cror caracteristici nominale se aleg n func|ie de acelea ale lmpilor.
Transformatoarele se instaleaz n cutii proprii pentru un transformator sau o cutie pentru mai multe
transformatoare, care se prevd cu blocaj, astfel nct deschiderea lor s fie nso|it de ntreruperea
alimentrii din re|ea pe toate fazele.

7.17.8. Se interzice instalarea aparatelor care sunt alimentate la tensiunea primar, n interiorul cutiei
transformatoarelor, cu excep|ia celor pentru blocaj si pentru mbunt|irea factorului de putere.

7.17.9. Transformatoarele se amplaseaz, n msura posibilit|ilor, ct mai aproape de lmpile ce
268 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



267
trebuie alimentate. Se admite instalarea transformatoarelor n interiorul cldirilor numai n locuri
inaccesibile persoanelor neautorizate si numai cu condi|ia utilizrii cablurilor pentru tensiune nalt
ecranate.

7.17.10. n cldirile noi care urmeaz s fie dotate cu firme luminoase se prevd firide speciale n care
se instaleaz transformatoarele mpreun cu dispozitivele de conectare si de programare.

7.17.11. Tranformatoarele se alimenteaz prin circuite independente de acelea ale altor receptoare, pe
un circuit putnd fi alimentate cel mult 5 transformatoare. Fiecare circuit trebuie protejat prin siguran|e
fuzibile sau disjunctoare.

7.17.12. Circuitele pentru alimentarea transformatoarelor se execut cu conductoare sau cabluri cu
ntrziere la propagarea flcrii , iar sec|iunea minim admis pentru conductoarele de cupru este de
2,5 mm
2
. n cazul n care aceste circuite se pozeaz la exterior, ele trebuie protejate n tuburi metalice
etanse.
La cldirile nalte si foarte nalte, circuitele pentru alimentarea transformatoarelor si/sau
firmelor/reclamelor luminoase se execut cu cabluri rezistente la foc pe o durat de cel pu|in 30
minute.

7.17.13. Circuitele pentru alimentarea firmelor si reclamelor luminoase trebuie prevzute cu
dispozitive de protec|ie si comand amplasate n loc accesibil.

7.17.14. Transformatoarele sau grupurile de transformatoare trebuie prevzute cu deconectare vizibil
si sigur pe toate fazele.

7.17.15. Instala|ia electric cu tensiuni peste 1000 V a firmelor si reclamelor luminoase se execut cu
cabluri electrice, cu tensiunea de ncercare de cel pu|in 15000V.
Conexiunile trebuie s fie realizate cu ajutorul unor borne conforme cu EN 60999-1 pentru a
avea un contact electric ct mai bun.
Dac instala|ia electric de nalt tensiune a firmei sau reclamei este montat n exterior, trebuie
utilizate conductoare electrice cu izola|ie suplimentar, rezistent la intemperii.

7.17.16. Intrrile si iesirile tuburilor sau conductoarelor electrice din cutia transformatorului trebuie
protejate prin izolatoare de trecere, prin tile sau pipe de por|elan, dup caz, montate n asa fel nct s
nu fie posibil ptrunderea apei sau a zpezii n interiorul cutiei.

7.17.17. Toate pr|ile metalice ale firmei sau reclamei luminoase care nu sunt sub tensiune
(construc|ia metalic a firmei, cutia transformatoarelor, carcasa transformatoarelor, tuburile metalice
de protec|ie etc.), trebuie conectate la instala|ia de legare la pmnt comun a cldirii (conform
prevederilor subcap.4.1).


7.18. Instalaii electrice pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor
ascensoarelor, mayinilor de ridicat yi transportat
Ascensoare

7.18.1. La proiectarea si executarea instala|iilor electrice pentru alimentarea cu energie electric a
echipamentelor ascensoarelor trebuie respectate, pe lng condi|iile generale din prezentul normativ si
prevederile instruc|iunilor tehnice ale productorului de ascensoare.

7.18.2. La blocurile de locuin|e, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensoarelor trebuie
racordat la tabloul comun de lumin si putere (for|).

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 269



268
7.18.3. La cldirile ncadrate din punctul de vedere a condi|iilor de evacuare n caz de urgen| BD3 si
BD4 (anexa 5.2), coloana de alimentare a tabloului ascensoarelor se racordeaz la tabloul general sau
la un tablou de putere (for|), naintea ntreruptorului general sau a siguran|elor generale.

7.18.4. Alimentarea cu energie electric a tablourilor ascensoarelor de pompieri n caz de incendiu,
trebuie asigurat din dou surse de alimentare independente, n condi|iile prevzute la subcap. 7.22 si
SR EN 81-72 sau alte reglementri echivalente. La aceste tablouri se racordeaz numai ascensoarele de
pompieri.

7.18.5. Coloanele pentru alimentarea tabloului ascensorului de pompieri n caz de incendiu trebuie
realizate cu cabluri rezistente la foc sau cu un sistem de cablaj care s-si pstreze caracteristicile de
protec|ie pe o perioada de cel pu|in 120 minute.

7.18.6. Alimentarea instala|iilor electrice ale ascensoarelor de materiale se face din tabloul general din
cldirea respectiv sau dintr-un tablou secundar de putere (for|).

7.18.7. Sec|iunea coloanei tabloului ascensorului se dimensioneaz pentru cderea de tensiune la
pornire admis, conform instruc|iunilor productorului ascensorului sau, n lipsa acestora, pentru o
cdere de tensiune la pornire de cel mult 3% fa| de tensiunea nominal.

7.18.8. Pentru iluminatul pu|ului nchis al ascensorului trebuie prevzut n tabloul ascensorului un
circuit independent de alte circuite.

7.18.9. La blocurile de locuin|e, circuitul iluminatului pu|ului de ascensor se racordeaz la tabloul
comun de lumin si putere (for|). ntreruptorul pentru comanda acestui circuit se prevede n interiorul
acestui tablou.
La cldirile prevzute cu iluminat de securitate de evacuare alimentat din surs de rezerv, circuitul
pentru iluminatul pu|ului ascensorului se alimenteaz din circuitele acestui iluminat.
Circuitul pentru iluminatul pu|ului ascensorului de pompieri n caz de incendiu se racordeaz din
tabloul ascensorului respectiv.

7.18.10. Coloanele de alimentare ale tablourilor ascensoarelor (persoane, marf, de pompieri) si
circuitul de iluminat pentru pu|ul ascensorului se protejaz cu tuburi de protec|ie pe toate por|iunile de
traseu pe care exist pericol de deteriorare mecanic.

7.18.11. Protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect - atingerea
pr|ilor metalice ale ascensorului care n mod normal nu se afl sub tensiune) se realizeaz conform
prevederilor din subcap. 4.1. Glisierele ascensoarelor pot fi utilizate drept conductoare naturale de
legare la pmnt conform subcap. 5.5.

Mayini de ridicat yi transportat
7.18.12. Liniile de contact pentru masini de ridicat si transportat trebuie proiectate si executate
respectndu-se pe lng prevederile generale din prezentul normativ si instruc|iunile tehnice ale
furnizorului.

7.18.13. Materialul liniei de contact se alege avndu-se n vedere condi|iile de mediu n care aceasta
urmeaz s lucreze si n func|ie de tipul culegtorilor de curent electric.

7.18.14. Sec|iunea coloanei de alimentare a liniei, sec|iunea liniei si modul de alimentare a liniei se
aleg astfel nct la curentul de pornire suma tuturor cderilor de tensiune (pe coloan si linie) pentru
pozi|ia cea mai defavorabil de func|ionare a masinilor s respecte prevederilor furnizorului. n lipsa
acestora cderile de tensiune trebuie s nu depseasc 12% la tensiune alternativ si 15% tensiune
continu.
270 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



269

7.18.15. n cazul n care o linie de contact alimenteaz mai multe masini de ridicat sau transportat, la
ambele capete ale liniei se prevd zone de repara|ie avnd o lungime cel pu|in egal cu lungimea unei
masini. ntre zona de repara|ie si restul liniei se las un "rost de separa|ie". Zona de repara|ie trebuie
prevzut cu posibilitatea de scoatere de sub tensiune a zonei si legarea zonei la pmnt n timpul
reparrii unei masini.

7.18.16. n afar de aparatele de protec|ie de la tabloul din care pleac coloana ce alimenteaz linia, se
prevede suplimentar un dispozitiv de separare cu blocaj mecanic pentru deconectarea alimentrii liniei
n timpul repara|iilor si reviziilor ei, care se monteaz ntr-un cofret la care are acces numai personalul
autorizat.

7.18.17. Protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect) se realizeaz
prin legarea la conductorul de protec|ie PE si la pmnt, conform subcap. 4.1 si 5.5.

7.18.18. Instala|iile de ridicat si transportat cu cale de rulare se leag la pmnt folosind sinele cii de
rulare drept conductor de protec|ie n condi|iile prevzute n subcap. 5.5.


7.19. Instalaii electrice pentru echipamente informatice
7.19.1. Instala|iile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrrii informa|iilor se
proiecteaz si se execut respectnduse pe lng prevederile prezentului normativ si recomandrile din
standardul pe pr|i SR EN 60950.

7.19.2. Instala|iile electrice pentru echipamente informatice se vor alimenta de regul dintr-o re|ea TN-
S, pentru a micsora pericolul de avarie prin supracuren|i si fenomene EMC (perturba|ii
electromagnetice). Re|elele TT si IT se pot utiliza numai conform art. 7.19.12 si 7.19.13.

7.19.3. Toate conductoarele de protec|ie utilizate trebuie s fie din cupru.

7.19.4. Este obligatorie separarea circuitelor de putere (for|) de circuitele pentru semnalizari (curen|i
electrici slabi).

7.19.5. Pe traseele verticale se recomand o distan| de 30 cm ntre circuitele de putere (for|) si cele
pentru semnalizri neecranate.

7.19.6. Pe treseele orizontale se recomand o distan| de minimum 5 cm ntre circuitele de putere
(for|) si cele pentru semnalizri neecranate.

7.19.7. Pentru a evita perturba|iile cauzate de aparate care produc cmpuri electromagnetice (de ex.
balasturi pentru lmpi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomand o distan| de minim 30 cm
ntre aceste aparate si traseul circuitelor pentru semnalizri.

7.19.8. Intersectarea circuitelor de putere (for|) cu cele pentru semnalizri se recomand s se fac la
un unghi de 90
o
C.

7.19.9. n distribu|iile orizontale se recomand folosirea plintelor cu mai multe compartimente separate
prin pere|i despr|itori cu rol de ecranare. Circuitele de putere (for|) se amplaseaz n partea de sus a
plintelor, canalelor, iar circuitele pentru semnalizri se amplaseaz n compartimentul cel mai de jos,
ct mai aproape de planul maselor.


7.19.10. n cazul n care curentul electric de fug prezumat din echipamentele informatice este mai
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 271



270
mare de 10 mA, protec|ia n caz de defect (mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect) este
realizat dac se respect una din urmtoarele condi|ii:
a) conductorul de protec|ie utilizat se alege conform subcap. 4.1 si 5.5 dar trebuie s aib o
sec|iune de cel pu|in 10 mm
2
cupru. Se admite folosirea mai multor conductoare legate n
paralel dac suma sec|iunilor acestora este de cel pu|in 10 mm
2
cupru;
b) se prevede un dispozitiv de control al continuit|ii circuitului de legare la pmnt care s
deconecteze automat alimentarea cu energie electric n momentul ntreruperii acestei
continuit|i;
c) atunci cnd echipamentul este alimentat prin intermediul unui transformator cu nfsurri
distincte sau prin intermediul unei surse care s prezinte o separare electric ntre circuitul
primar si secundar (de ex. grup motor-generator, UPS) circuitele secundare se realizeaz,
de preferin|, n re|ea TN si pentru aplica|ii specifice n re|ea IT. Legarea la pmnt se face
cu respectarea condi|iilor de la pct. a) si b).
Aceste prevederi se aplic si la un circuit care alimenteaz mai multe echipamente si n care suma
curen|ilor electrici de fug depseste 10 mA.

7.19.11. n cazul re|elei de alimentare TT, circuitul trebuie prevzut cu un dispozitiv de protec|ie la
curent diferen|ial rezidual al crui curent nominal de func|ionare rezult din condi|iile:
A
L n
R
U I
I
2 2
1
s s
A

n care:
I
1
este curentul total de fug prezumat, [A];

n
I
A
- curentul nominal de func|ionare al dispozitivului de protec|ie diferen|ial, [A];
U
L
- tensiunea de atingere maxim admis, [V];
R
A
rezisten|a de dispersie a prizei de pmnt, [ O];

7.19.12. Se recomand ca echipamentele avnd curen|i electrici de fug importan|i s nu fie legate
direct la o re|ea IT, datorit dificult|ii monitorizrii (semnalizrii) primului defect. Se recomand ca
echipamentul s fie alimentat printr-o re|ea TN (racordat la re|eaua principal IT), prin intermediul
unui transformator.

7.19.13. Protec|ia mpotriva supratensiunilor se va realiza conform cu subcap. 4.4.


7.20. Instalaii electrice n construcii din lemn
Echipamente

7.20.1. La proiectarea si executarea instala|iilor electrice din construc|ii din lemn se vor respecta pe
lng prevederile din capitolul 3 si subcap. 4.2 si recomandrile din SR HD 384.4.42 S1 si SR HD
384.4.482 S1 si cele din prezentul subcapitol.

7.20.2. La executarea instala|iilor electrice nglobate n elementele de construc|ie din lemn se folosesc
conductoare sau cabluri din cupru.
Cablurile ce se monteaz n contact direct cu lemnul trebuie s fie cu ntrziere la propagarea flcrii,
conform cu recomandrile din SR EN 50266.

7.20.3. Se recomand utilizarea conductoarelor si cablurilor ncrcate cu circa 85% din curentul maxim
admisibil.

7.20.4. Tablourile electrice de distribu|ie trebuie s fie confec|ionate din materiale incombustibile sau
cu ntrziere la propagarea flcrii (care satisfac proba cu fir incandescent la 960
o
C conform SR EN
60695-2-11) si s fie nehigroscopice.
272 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



271

7.20.5. Dozele de deriva|ie si de aparat trebuie executate din metal sau din materiale plastice care
satisfac proba cu fir incandescent la 960
o
C conform SR EN 60695-2-11 si trebuie s fie etanse.
Izola|iile ce protejeaz conexiunile trebuie de asemenea s satisfac proba cu firul incandecent la
temperatura de 960
o
C.

7.20.6. Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie s prezinte cel pu|in gradul de protec|ie IP
5X executate din materiale cu ntrziere la propagarea flcrii (pentru cel pu|in 750
o
C conform SR EN
60695-2-11). Lmpile trebuie s fie protejate mpotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu dispersoare
din materiale plastice rezistente la socuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu grtare sau sticl
rezistent.

7.20.7. Corpurile de iluminat trebuie confec|ionate din materiale incombustibile sau s fie omologate
pentru montaj direct pe lemn.

7.20.8. Tuburile, plintele, canalele de protec|ie trebuie s fie metalice sau din materiale plastice
omologate pentru montaj n construc|ii din lemn, cu sau fr halogeni.

7.20.9. Accesoriile de mbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie s asigure aceeasi rezisten|
mecanic, izola|ie electric, grad de etansare, rezisten| la temperatur ca si tuburile, plintele si
canalele la care se folosesc.

7.20.10. Se admite folosirea ca doze de deriva|ie a pr|ilor fixe, special prevzute n corpurile de
iluminat, n condi|iile subcap. 5.3.6

Distribuii yi condiii de montaj
7.20.11. Execu|ia distribu|ei electrice n construc|ii din lemn se face dup terminarea structurii, a
acoperisului si nchiderii perimetrale ale acestora.

7.20.12. Atunci cnd instala|ia electric este nglobat n interiorul elementelor de construc|ie, se
recomand ca circuitele s se monteze ntre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori, iar
unde bariera de vapori este integrat n placa dinspre interior a peretelui, ntre acesta si izola|ie.

7.20.13. n situa|ia n care apar deteriorri ale barierei de vapori n timpul execu|iei distribu|iei, acestea
trebuie remediate asigurnd continuitatea si etanseitatea barierei de vapori.

7.20.14. Pozarea tuburilor si a dozelor se face nainte de montarea materialului fonoizolant.

7.20.15. Se admite numai montarea aparent n contact direct cu elementele de construc|ie din lemn a
tuburilor, plintelor sau canalelor de protec|ie din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn,
aparatele si echipamentele electrice cu grad de protec|ie minim IP54 sau omologate pentru montarea
pe lemn.
n cazurile n care gradul de protec|ie al echipamentelor electrice este inferior gradului IP 54 se vor
respecta prevederile de la 3.0.3.8.

7.20.16. Tuburile si canalele de protec|ie metalice si tuburile din materiale plastice cu ntrziere la
propagarea flcrii si omologate pentru montarea pe lemn, se monteaz direct pe elemente
combustibile ale construc|iei, att n montaj aparent ct si n interiorul pere|ilor sau planseelor.

7.20.17. Tuburile flexibile din materiale plastice omologate pentru montare pe lemn se utilizeaz
numai pentru protec|ia conductelor pe trasee scurte, dificil de realizat cu tub rigid.

7.20.18. La montarea dozelor n pere|ii exteriori, pe lng asigurarea continuit|ii barierei de vapori, se
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 273



272
urmreste si pstrarea continuit|ii stratului de termoizola|ie.

7.20.19. La proiectarea si executarea instala|iilor electrice se vor respecta solu|ii tehnice ce se stabilesc
de comun acord cu proiectantul structurii de rezisten|.

7.20.20. Dozele metalice si din materiale plastice cu grad de protec|ie mai mic de IP 54 se monteaz
respectndu-se condi|iile de la art.7.20.18.

7.20.21. Circuitele electrice vor fi prevzute cu protec|ie diferen|ial si conductor de protec|ie.

7.20.22. Se recomand reducerea, pe ct posibil, a numrului de doze de ramifica|ie pe parcursul unui
circuit.

7.20.23. Legturile electrice trebuie realizate astfel nct s nu permit formarea de scntei sau arcuri
electrice.

Distribuii n cabluri

7.20.24. La trecerea prin elementele combustibile, cablurile se protejeaz n tuburi metalice.

7.20.25. Fixarea cablurilor se face numai cu elemente prefabricate care s nu le stranguleze si care s
nu aib muchii tioase care pot deteriora izola|ia acestora.

7.20.26. Distan|ele maxime ntre elementele de fixare a cablurilor trebuie s fie:
- 50 cm, la montajul orizontal si 100 cm, la montajul vertical, pentru cablurile nearmate
montate aparent;
- 80 cm, la montajul orizontal si 150 cm, la montajul vertical, pentru cablurile armate.

7.20.27. Cablurile se fixeaz la maximum 10 cm de intrarea n doze sau n aparate.

7.20.28. Golurile din elementele de construc|ie trebuie s aib un diametru mai mare cu dect
diametrul exterior al cablului.

7.20.29. Circuitele electrice pentru nclzire realizate cu cabluri nglobate n elemente de construc|ie
din lemn si care sunt armate, trebuie protejate la curent diferen|ial rezidual de cel mult 100 mA.

7.20.30. n cazul n care alimentarea instala|iei electrice de nclzire se face dintr-o re|ea IT impedan|a
dispozitivului de control permanent al izola|iei si caracteristicile dispozitivelor de protec|ie la curent
diferen|ial trebuie alese astfel nct s asigure ntreruperea n cazul apari|iei primului defect de izola|ie.
Conductorul de protec|ie al circuitului de nclzire se leag la fiecare din extremit|ile armturii sau la
nvelisul metalic al cablului de nclzire.

Protecii yi msuri de protecie

7.20.31. n cazul re|elelor TN si TT, circuitele care alimenteaz receptoarele de lumin si prize se
protejeaz fiecare la suprasarcin scurtcircuit si la curent rezidual diferen|ial cu curentul nominal de
cel mult 30 mA.

7.20.32. n re|eaua IT, dac sunt prevzute dispozitive diferen|iale de protec|ie, trebuie s se prevad si
un dispozitiv de control permanent al izola|iei pe fiecare circuit care deserveste ncperi din lemn.


7.20.33. n circuitele TFJP si TFJS pr|ile active trebuie s ndeplineasc una din condi|iile:
274 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



273
- s fie protejate n nvelisuri cu gradul de protec|ie IP 2X;
- s fie protejate cu o izola|ie care s suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de 1 min,
oricare ar fi tensiunea nominal a circuitului.

7.20.34. Bransamentul la care este racordat instala|ia electric trebuie s fie prevzut cu un ntreruptor
automat cu protec|ie la curent diferen|ial rezidual de cel mult 300 mA de tip S. Asigurarea selectivit|ii
protec|iilor se face respectnd prevederile subcap. 4.1.


7.21. Instalaii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru mbunirea
factorului de putere
7.21.1. n instala|iile electrice cu condensatoare pentru mbunt|irea factorului de putere, respectiv
pentru compensarea energiei reactive absorbite de receptoarele inductive ale consumatorului electric,
se utilizeaz condensatoarele deriva|ie, fixe sau reglabile n trepte, dup caz.
Se recomand utilizarea condensatoarelor cu pierderi n dielectric ct mai mici si a condensatoarelor cu
dielectric biodegradabil.

7.21.2. Amplasarea bateriilor de condensatoare se face astfel nct pierderile de putere si energie s fie
ct mai mici, n unele din urmtoarele moduri:
- centralizat, la tablourile generale de distribu|ie sau tablourile de distribu|ie ale grupurilor de
receptoare;
- local (individual), la bornele receptorului electric;
- mixt (centralizat sau semicentralizat combinat cu local).

7.21.3. Valoarea puterii reactive a condensatoarelor destinate mbunt|irii factorului de putere si
modul de instalare a acestora (art. 7.21.2.) se stabileste pe baza unei analize tehnico-economice
efectuat conform prevederilor reglementrilor tehnice referitoare la compensarea puterii reactive n
re|elele electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari.

7.21.4. Nu se instaleaz instala|ii cu condensatoare pentru mbunt|irea factorului de putere nainte de
realizarea unui studiu privind distorsiunea curbei de tensiune a locul de montare.
La consumatori electrici cu regim deformant (datorit receptoarelor productoare de armonice de
tensiune sau de curent), bateriile de condensatoare se amplaseaz n puncte n care factorul de
distorsiune si nivelul armonicelor nu conduc la solicitri ale instala|iilor peste limitele admisibile (U
max

= 1,1 U
n
; I
max
= 1,3 I
n
si Q
max
= 1,42Q
n
, unde U
n
, I
n
, Q
n
sunt valori nominale n regim sinusoidal).
n cazul n care rezult o depsire a valorilor maxime admisibile de tensiune sau curent se iau msuri
de utilizare a instala|iilor de limitare, filtrare, compensare a armonicilor perturbatoare (conform
recomandrilor din reglementrile tehnice referitoare la compensarea puterii reactive n re|elele
electrice ale furnizorilor de energie, la consumatorii industriali si similari).

7.21.5. La consumatorii electrici cu sarcini reactive fluctuante care produc fluctua|ii de tensiune
(flicker), se prevd instala|ii statice de compensare automat a varia|iilor de putere reactiv, corelat cu
necesitatea reducerii fluctua|iilor de tensiune la valori normate.

7.21.6. n cazul compensrii centralizate, bateriile de condensatoare trebuie prevzute cu aparate de
comuta|ie pentru cuplare-decuplare la re|eaua electric. Dac sarcina reactiv este variabil n timp, se
prevd baterii de condensatoare frac|ionabile, comutabile automat n trepte de putere reactiv.

7.21.7. La consumatorii cu posturi de transformare proprii, n cazul compensrii centralizate automate,
se interzice func|ionarea n gol a transformatorului, cu bateria de condensatoare conectat.


7.21.8. Compensarea local (individual) a energiei reactive consumate se prevede pentru receptoare
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 275



274
inductive cu consum mare de putere reactiv si cu func|ionare continu si pentru cele de putere foarte
mic, dar aflate n numr foarte mare (de ex. lmpi cu descrcare n gaze si/sau vapori metalici).

7.21.9. n cazul compensrii locale (individuale), la receptoarele de putere mare (motor asincron,
transformator etc.), puterea reactiv a bateriei de condensatoare trebuie s compenseze cel mult 90%
din puterea de mers n gol a receptorului.

7.21.10. Circuitul de alimentare al bateriei de condensatoare (cabluri, aparate de ac|ionare si protec|ie)
se dimensioneaz la un curent electric de 1,5 ori curentul nominal al bateriei.

7.21.11. Dac circuitul se protejaz cu ntreruptor automat (disjunctor) acesta se regleaz astfel:
- pentru protec|ie la suprasarcin la 1,5 ori curentul nominal al bateriei;
- pentru protec|ie la scurtcircuit la cel pu|in 5 ori curentul nominal al bateriei.

7.21.12. Bateriile de condensatoare se prevd cu dispozitive de descrcare automate sau manuale, alese
astfel nct dup cel mult 1 minut de la deconectarea bateriei de la re|ea, tensiunea rezidual la bornele
ei s scad sub 42 V. La bateriile de condensatoare frac|ionabile cu trepte comutabile se prevd
dispozitive de descrcare automat. Fac excep|ie si nu se prevd cu dispozitive speciale de descrcare,
condensatoarele legate direct la bornele receptoarelor.

7.21.13. Bateriile de condensatoare se instaleaz, de regul, n ncperi separate de categoria BA5 (EE)
pe stelaje metalice sau n dulapuri speciale.
n ncperile n care sunt instalate bateriile de condensatoare se asigur men|inerea condi|iilor de
tempertur si umiditate cerute de productorul lor. Ele se amplaseaz astfel nct s fie ferite de ap,
praf, agen|i corozivi, lovituri, vibra|ii, cldur, foc, lundu-se msuri corespunztoare de protec|ie.
Fac excep|ie bateriile de condensatoare impregnate cu uleiuri incombustibile (garantate de productor).
Acestea pot s fie instalate n ncperi de clasa BA5 (EE) (de ex. n ncperea tabloului general de
distribu|ie), n ncperi de produc|ie, lundu-se msuri de protec|ie mpotriva atingerilor sau n
tablourile electrice nchise, de alimentare si comand ale receptoarelor (de ex. ale motoarelor
asincrone).

7.21.14. Montarea pe stelaje a bateriilor de condensatoare si a conductelor de legtur se face astfel
nct o persoan s nu poat atinge simultan dou pr|i metalice la o nl|ime mai mic de 2,5 m si
ntre care exist o tensiune mai mare de 120 V. Accesul personalului n spa|iul bateriilor de
condensatoare este permis numai personalului autorizat si numai dup deconectarea si descrcarea n
prealabil a acestora pe rezistoarele de descrcare.


7.22. Instalaii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu.
7.22.1. Alimentarea cu energie electric a tabloului de distribu|ie al sta|iei pompelor de incendiu, al
electrovanelor de incendiu si al altor dispozitive de securitate la incendiu trebuie asigurat dup caz
astfel:
a) dintr-o singur surs de alimentare. Se consider o singur surs de alimentare racordarea
la un post de transformare al sistemului energetic na|ional, la o central electric, la re|eaua de joas
tensiune a furnizorului prin firida de bransament sau la tabloul general de distribu|ie al cldirii (dac
firida de bransament sau tabloul general de distribu|ie ndeplinesc condi|iile de la art. 7.22.2.).
Alimentarea de la o singur surs, ntr-una din variantele de mai sus, se face la instala|iile la care,
conform normativului NP 086-05, nu se prevd pompe de incendiu de rezerv astfel:
- cldiri civile si industriale, de produc|ie si/sau depozitare sau cu func|iuni mixte, la care nu
sunt prevzute instala|ii automate de stingere (sprinklere, drencere sprinklere deschise,
ap pulverizat si cea| de ap);
- cldiri civile, de produc|ie si/sau depozitare ori cu func|iuni mixte, la care pentru stingerea
incendiilor din interior se folosesc mai pu|in de 2 jeturi simultane;
276 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



275
- construc|ii si grupuri de construc|ii la care debitul de ap pentru incendiu exterior nu
depseste 20 litri/s.
n aceleasi condi|ii se alimenteaz si vanele de incendiu ac|ionate electric care pot fi manevrate direct
de ctre personalul de serviciu n mai pu|in de 5 minute de la darea semnalului de alarm din cadrul
obiectivelor de mai sus.
b) din dou surse de alimentare independente
Alimentarea din dou surse independente se face n:
- situa|iile n care se prevede pomp de rezerv activ pentru incendiu;
- cldirile n care, conform reglementrilor specifice referitoare la securitatea la
incendiu a construc|iilor, se prevd obligatoriu sisteme de evacuare a fumului si a
gazelor fierbin|i;
- cldirile prevzute cu instala|ii automate de stingere cu ap (sprinklere, drencere
sprinklere deschise, ap pulverizat si cea| de ap);
- parcaje potrivit reglementrilor specifice;
- cldirile prevzute cu ascensoare de pompieri n caz de incendiu (subcap.7.18).
Sursa de alimentare de baz este asigurat conform punctului a). n cazuri justificate tehnic n care nu
exista posibilitatea asigurarii unei surse de baza de alimentare cu energie electrica pentru pompe se
admite utilizarea motoarelor cu ardere interna.
Sursa de alimentare rezerv poate fi:
- alt surs de energie electric (central electric la consumator), astfel nct
nefunc|ionarea sursei de baz s nu o afecteze;
- grup de interven|ie, cu intrarea automat n func|iune n 15 s, la dispari|ia tensiunii
sursei de baz si preluarea esalonat a receptoarelor n maxim 60 secunde.
Indiferent de numrul de instala|ii electrice prin care un loc de consum este racordat la re|eaua
operatorului de transport/distribu|ie, acestea constituie o singur surs de alimentare (SEN) pentru
locul de consum respectiv.
n toate cazurile trebuie asigurat trecerea automat (dublat de ac|ionare manual) de pe alimentarea
de baz pe cea de rezerv la nefunc|ionarea sursei de baz printr-un sistem AAR reversibil.
n cazul n care este obligatorie si nu se poate asigura a 2-a surs de energie electric de rezerv, se
monteaz pompe fixe cu motor cu ardere intern cu pornire automat sau pompe cu abur cu alimentare
permanent printr-o conduct separat, direct de la surs.

7.22.2. Se admite ca alimentarea tabloului de distribu|ie al sta|iei pompelor si electrovanelor de
incendiu si a altor dispozitive de securitate la incendiu s se fac din tabloul general al une cldiri
numai dac acesta este amplasat astfel nct func|ionarea lui nu este periclitat n caz de incendiu n
cldirea respectiv. Se consider c amplasarea satisface aceste condi|ii dac tabloul general este
amplasat n exteriorul cldirii respective, n construc|ii independente de nivelul I sau II de stabilitate la
incendiu, sau n interiorul cldirii, n ncperi cu acces usor din exterior. ncperea tabloului general
trebuie s fie separat de restul cldirii prin pere|i de A1, A2 - s1do, fr goluri si cu rezisten|a la foc
REI/EI 180 si plansee REI 90, avnd asigurat acces direct din exterior. Se admite si comunicarea
ncperii tabloului general cu restul construc|iei printr-o usa cu rezisten| la foc de minimum EI
2
90 -
C, echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu.
Separarea fa| de ncperile din categoriile BE3a si BE3b cu risc foarte mare de incendiu, se realizeaz
cu pere|i si plansee antiex si goluri de comunicare func|ional protejate potrivit reglementrilor
specifice referitoare la securitatea la incendiu a construc|iilor.

7.22.3. Cile de alimentare ale tabloului de distribu|ie al sta|iilor pompelor si electrovanelor de
incendiu si instala|iei pentru evacuarea fumului si gazelor fierbin|i trebuie amplasate pe ct posibil, pe
trasee ferite de pericol de incendiu.
n cazul n care se prevd dou ci de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau sunt separate
antifoc prin amenajri constructive de separare, astfel nct avarierea unei ci s nu poat provoca
ntreruperea n alimentarea cu energie electric a celeilalte ci.
Se consider c traseul unei linii aeriene este ferit de pericol de incendiu dac linia este amplasat la
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 277



276
cel pu|in 10 metri fa| de construc|ii cu nivelul I, II si III de stabilitate la incendiu, la cel pu|in 20 metri
fa| de cele de nivelul IV si V de stabilitate la incendiu, precum si fa| de depozite deschise de
materiale combustibile si la o distan| cel pu|in egal cu de 1,5 ori nl|imea suportului liniei aeriene,
dar la cel pu|in 15 metri fa| de cldirile cu risc foarte mare de incendiu, categoria BE3a sau BE3b.
n exterior, dac traseul uneia dintre cile de alimentare este aerian, traseul celei de a doua ci se
execut de regul subteran, n condi|iile prevzute de normativul NTE 007/08/00. n interior se
interzice ca traseul acestor ci s treac prin ncperi de categoria BE3a, BE3b (risc foarte mare de
incendiu). Se admite ca traseul s treac prin ncperi de categoria BE2 (risc mare de incendiu), dac
cablul si sistemul de pozare sunt rezistente la foc minim o or.

7.22.4. n cazul alimentrii dintr-o singur surs coloana tabloului de distribu|ie a sta|iei pompelor de
incendiu se leag naintea ntreruptorului general sau a siguran|elor generale ale tabloului din re|eaua
furnizorului din care se alimenteaz. ntreruptorul sau siguran|ele de pe coloanele ce alimenteaz
tablourile sta|iei pompelor, electrovanelor de incendiu se va prevedea cu blocare sigilat care s nu
permit ntreruperea alimentrii dect n caz de strict necesitate. Aceast blocare nu este necesar n
cazul n care ntreruptorul se afl n ncperi unde au acces numai persoane autorizate (de exemplu
camera tabloului general de distribu|ie).
Face excep|ie cazul n care tabloul general de distribu|ie are dou bare distincte racordate la dou
transformatoare care se pot rezerva reciproc. n acest caz coloanele se pot racorda la barele generale.

7.22.5. n cazul alimentrii din dou surse, tablourile sta|iei de pompe de incendiu si sistemului de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i pot fi alimentate:
- pe dou ci de alimentare (cte una de la fiecare surs) cu un sistem AAR cu ac|ionare la
dispari|ia tensiunii sursei de baz. Alimentarea din sursa de baz se va face din fa|a
ntreruptorului general;
- pe o singur cale dintr-o bar (tablou) alimentat de la cele dou surse printr-un sistem
AAR, n cazul n care aceasta se afl n apropierea (n aceeasi ncpere sau ncperi
alturate categoria BE1) tablourilor pompelor de incendiu si sistemului de evacuarea
fumului si gazelor fierbin|i.

7.22.6. Din tabloul sta|iei pompelor de incendiu se admite numai alimentarea receptoarelor care
contribuie direct si indirect la interven|ia de stingere a incendiilor (pompele de incendiu, electrovanele
de incendiu, sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i, instala|ia de automatizare pentru
stingerea incendiilor, instala|ia pentru iluminat normal si de siguran| a sta|iei pompelor de incendiu,
sursa de rezerv, pompa de epuismente care evit pericolul inundrii pompelor de incendiu etc.).

7.22.7. Trebuie prevzut comand automat pentru pornirea pompelor de incendiu:
- n cazurile n care nu exist personal calificat pentru punerea lor n func|iune n timp util;
- pentru instala|iile speciale de stingere (sprinklere, drencere sprinklere deschise, ap
pulverizat si cea| de ap).
Intrarea automat n func|iune a pompelor (mai pu|in a pompei pilot), trebuie semnalizat optic si
acustic n locurile precizate la art. 7.22.8. n aceste locuri se prevede posibilitatea opririi manuale a
semnalizrii acustice. Semnalizarea optic se opreste automat odat cu oprirea pompelor de incendiu.
Instala|iile de alimentare se prevd si cu posibilit|i de ac|ionare manual.
Dispozitivele de protec|ie de pe circuitele pompelor trebuie s nu ac|ioneze cel pu|in 20 secunde la
curentul electric de pornire.
Cablurile de alimentare a pompelor se vor dimensiona la un curent egal cu 150% din curentul nominal,
atunci cnd pompele de incendiu si tabloul electric nu sunt n aceeasi ncpere. Acestea se realizeaz
dintr-o bucat fr mbinri.
Echipamentele de ac|ionare se vor alege pentru regimul AC4 (conform SR EN 60947 1 si SR
EN60947 4).
Oprirea pompelor de incendiu se prevede numai manual, cu excep|ia situa|iei de la art. 7.22.11.
Prevederile din acest articol sunt conforme cu recomandrile din SR EN 12845 .
278 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



277

7.22.8. Comanda manual de ac|ionare a pompelor si electrovanelor de incendiu se admite s se fac si
prin butoane speciale de pornire amplasate att n ncperea pompelor si electrovanelor de incendiu ct
si, dup caz, la distan| n diferite puncte de comand (de ex. la serviciul de pompieri, n camera
dispeceratului de comand, n cldirile respective, n sec|ii de fabrica|ie, depozite etc. pentru care sunt
prevzute aceste instala|ii).
Oprirea manual a pompelor si electrovanelor de incendiu se face numai din sta|ia pompelor de
incendiu.
Butoanele pentru comand manual a pompelor si electrovanelor de incendiu care servesc instala|ii de
hidran|i interiori neautomatizate se amplaseaz n apropierea fiecrui hidrant interior. Aceste butoane
trebuie s fie special executate pentru instala|ii de stins incendii, fiind dispuse n cutii sau nise cu geam
sigilate.

7.22.9. n toate instala|iile de stins incendii, schema de comand a pompei (pompelor) de rezerv
trebuie stabilit astfel nct acestea s intre automat n func|iune n urmtoarele situa|ii:
- la dispari|ia tensiunii de alimentare a pompei (pompelor) aflate n func|iune;
- la oprirea pompei (pompelor) n func|iune prin declansarea protec|iei termice sau
electromagnetice;
- atunci cnd pompa (pompele) aflate n func|iune nu asigur presiunea necesar.
n cazul sta|iilor de pompare cu mai multe pompe, intrarea n func|iune a acestora se face succesiv
(temporizat) func|ie de capacitatea sursei de alimentare de rezerv. n cazul pornirii manuale, aceasta
se stabileste prin "Instruc|iuni de exploatare".

7.22.10. Schema de comand a pompelor de incendiu se stabileste astfel nct s se poat alterna
situa|ia de pomp n func|iune cu cea de rezerv, pentru a se putea controla permanent starea
instala|iilor si a realiza o uzur uniform a pompelor.

7.22.11. Pompele de incendiu trebuie protejate mpotriva func|ionrii n gol, la lipsa de ap, prin
asigurarea opririi automate a acestora. Aceast situa|ie trebuie semnalizat optic si acustic n camera
serviciului de pompieri sau n alt loc cu supraveghere permanent.

7.22.12. Coloanele de alimentare a tabloului sta|iei de pompare pentru incendiu si a altor sisteme de
securitate la incendiu trebuie s fie din cupru si trebuie protejate mpotriva deteriorrilor mecanice.
Aceste coloane se executat cu cabluri cu izola|ie mineral conform SR EN 60702- 1, SR EN 60702- 2
sau cu cabluri rezistente la foc, conform SR EN 50200 si SR EN 50362 sau un sistem de cablaj care
s-si pstreze caracteristicile de protec|ie la foc si mecanice care trebuie s asigure durata cea mai mare
normat de func|ionare dintre instala|iile de stingere a incendiului din cldire pe care le alimenteaz
din acelasi tablou sau aflate pe trasee comune.

7.22.13. Circuitele de alimentare a pompelor, electrovanelor si a altor elemente aferente instala|iilor cu
rol de securitate la incendiu precum si circuitele de control, comand si semnalizare, trebuie s fie din
cupru si vor fi cu ntziere la propagarea flcrii n mnunchi (ex. CYYF) conform SR EN 50266, dac
receptoarele electrice sunt n aceeasi ncpere (sau ncpere alturat) cu tabloul de alimentare. n alte
cazuri se aplic art 7.22.12.

7.22.14. Dispozitivele pentru ac|ionarea cortinelor de siguran| din cldirile cu orice destina|ie se
alimenteaz conform prevederilor art. 7.22.1 punctul b). Ac|ionarea lor se face automat la declansarea
instala|iei de semnalizare a incendiului din sal sau scen. n ncperea serviciului de pompieri de
lng cortina de siguran| se asigur si posibilit|i de ac|ionare manual a acesteia. Ac|ionarea
automat a cortinei trebuie semnalizat optic si acustic local si la serviciul de pompieri.

7.22.15. Solu|iile de alimentare electric a altor instala|ii si dispozitive de securitate la incendiu (usi,
obloane rezistente la foc, clapete antifoc etc.) se stabilesc de proiectant n func|ie de condi|iile
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 279



278
specifice si de securitatea la incendiu, adoptndu-se una din variantele a) sau b) de la art. 7.22.1.
Este obligatorie alimentarea din dou surse independente a dispozitivelor de securitate la incendiu de
tipul celor de la aliniatul anterior, n afara cazurilor prevzute la art. 7.22.1, pentru cldiri nalte si
foarte nalte, cldiri cu sli aglomerate, cldiri civile din categoriile A si B de importan|, cldiri de
turism cu peste 150 persoane, cldiri pentru nv|mnt cu peste 300 de persoane si cldiri de sntate
cu peste 100 de paturi.

7.22.16. Sta|iile de pompare, echipamentele de control si semnalizare (centralele de semnalizare) a
incendiilor si zonele n care se afl elemente de prevenire si stingere a incendiilor care trebuie
ac|ionate (electrovane etc.) trebuie prevzute cu instala|ie de iluminat de siguran| pentru continuarea
lucrului.

7.22.17. Grupul de interven|ie pentru alimentarea de rezerv se instaleaz n cldiri independente sau
poate fi nglobat n interiorul cldirilor cu risc de incendiu mare (BE2), mediu (BE1a) si mic (BE1b)
sau alipite de acestea.

7.22.18. ncperea grupului de interven|ie, nglobat sau alipit construc|iilor cu alte destina|ii, se
separ de restul construc|iei prin pere|i de A1, A2 - s1do cu rezisten| la foc REI/EI 180 si plansee REI
90, avnd acces direct din exterior. Aceast ncpere trebuie prevzut cu goluri pentru aspira|ia
aerului de combustie si goluri de evacuare spre exterior a gazelor de ardere, astfel nct s fie eliminat
pericolul introducerii acestora n cldire. Se admite si comunicarea acestor func|iuni cu restul
construc|iei numai dintr-un coridor comun, printr-o us cu rezisten| la foc de minim EI
2
90 - C,
echipat cu dispozitive de autonchidere sau nchidere automat n caz de incendiu, fr a se renun|a la
accesul direct din exterior.

7.22.19. Cldirile independente pentru grupurile de interven|ie trebuie s fie de nivelul I, II sau III de
stabilitate la incendiu si trebuie prevzute cu posibilitatea de evacuare a gazelor de ardere.

7.22.20. ncperile n care se gsesc grupurile de interven|ie trebuie prevzute cu iluminat de siguran|
pentru continuarea lucrului.


Instalaii electrice aferente dispozitivelor yi sistemelor de evacuare a fumului yi gazelor fierbini.

7.22.21. Alimentarea cu energie electric a utilajelor si echipamentelor de ac|ionare a dispozitivelor de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i sau a instala|iilor de ventilare si climatizare utilizate si pentru
evacuarea fumului si gazelor fierbin|i se asigur n condi|iile art. 7.22.1 b) si 7.22.5., standardelor de
referin| SR EN 12101 cu pr|ile 5, 6 si 10 sau reglementrilor echivalente. Sistemele AAR prevzute
la art 7.22.5 vor fi reversibile (la revenirea tensiunii sursei de baz, alimentarea se va face automat pe
acesta).

7.22.22. n zonele n care sunt montate dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i
se va prevedea iluminat de securitate pentru interven|ie.

7.22.23. Timpul de func|ionare n caz de incendiu, respectiv punerea n func|iune a ventilatoarelor de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i se stabileste n conformitate cu reglementrile tehnice specifice.

7.22.24. Oprirea ventilatoarelor trebuie realizat din cel pu|in dou puncte ale instala|iei; unul din
acele puncte trebuie s fie amplasat ntr-o zon accesibil direct.

7.22.25. Intrarea n func|iune a sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i trebuie s se fac
automat la ac|ionarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare transmit prin echipamentul de
contriol si semnalizare (centrala de detectare semnalizare), dup caz, comanda pentru:
280 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



279
- ac|ionarea elementelor de compartimentare rezistente la foc;
- nchiderea usilor rezistente la foc;
- oprirea ascensoarelor cu func|ionare normal;
- nchiderea usilor de separare a ncperilor tampon, degajamentelor si tunelurilor de
evacuare;
- nchiderea/oprirea sistemului de ventilare/climatizare care nu face parte din sistemul de
evacuare a fumului si gazelor fierbin|i, precum si a clapetelor antifoc;
- sistemul de ventilare ce face parte din sistemul de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i
care va ndeplini cerin|ele specifice acestuia.

7.22.26. Comanda sistemului de evacuare a fumului gazelor fierbin|i se face:
- automat, prin detectoare de incendiu si echipamentul de control si semnalizare (centrala
de semnalizare) si detectare a incendiului, amplasate n compartimentele de incendiu;
- manual, prin declansatoare manuale de alarm (butoane de semnalizare manual)
amplasate pe cile de evacuare, la fiecare nivel;
- manual, prin comand la distan|, n cazul existen|ei unui post central de comand si
control pentru aprare mpotriva incendiilor.

7.22.27. Realizarea circuitelor de comand, control si semnalizare se va face n conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice specifice.

7.22.28. Cablurile electrice pentru coloanele tabloului si pentru circuitele de alimentare a elementelor
aferente sistemului de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i si cablurile pentru circuitele de comand,
control si semnalizare vor avea conductoare din cupru si vor fi rezistente la foc astfel nct s asigure
func|ionarea sistemului pe durata normat (clasificarea temperatur/timp a componentei pe care o
deserveste) stabilit potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
Cablurile electrice utilizate pentru sistemele mecanice de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i si de
presiune diferen|ial trebuie s fie protejate mpotriva expunerii la incendiu pentru perioadele de timp
cerute prin reglementrile tehnice aplicabile n locul de utilizare al sistemelor, asigurndu-se:
a) cabluri si sistemele de pozare rezistente la foc care ntrunesc criteriul de temperatur si
de timp n conformitate cu standardele aplicabile sau
b) cabluri protejate n construc|ie rezistent la foc, sau instalate n exteriorul cldirii unde
cablurile nu pot fi puse n pericol de incendiu si
c) cabluri protejate de incendiu ce trebuie s corespund cu clasificarea temperatur/timp
a componentei pe care o deserveste.


7.23. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran . Condiii de alimentare yi de
funcionare
7.23.1. Iluminatul de siguran trebuie prevzut n cldirile menionate n cap.1

7.23.2. n conformitate cu reglementrile specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din cldiri, precum si SR EN 1838 si SR 12294 iluminatul de siguran| se clasific
astfel:
a) iluminat pentru continuarea lucrului;
b) iluminat de securitate, care se compune din:
1. iluminat pentru interven|ii n zonele de risc;
2. iluminat pentru evacuarea din cldire;
3. iluminat pentru circula|ie;
4. iluminat mpotriva panicii;
5. iluminat pentru veghe;
6. iluminat pentru marcarea hidran|ilor interiori de incendiu;
7. iluminat de siguran| portabil.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 281



280

Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguran| prevzut pentru
continuarea activit|ii normale fr modificri esen|iale.


Iluminatul pentru intervenii n zone de risc este parte a iluminatului de securitate prevzut
s asigure nivelul de iluminare necesar siguran|ei persoanelor implicate ntr-un proces sau activitate cu
pericol poten|ial si s permit desfsurarea adecvat a procedurilor de ac|ionare pentru siguran|a
ocupan|ilor zonelor, precum si evacuarea n caz de incendiu.

Iluminatul pentru evacuarea din cldire este parte a iluminatului de securitate destinat s
asigure identificarea si folosirea, n condi|ii de securitate, a cilor de evacuare.

Iluminatul pentru circulaie este parte a iluminatului de securitate destinat s asigure
deplasarea ocupan|ilor n condi|ii de securitate ctre cile de evacuare sau ctre zonele de interven|ie.

Iluminatul mpotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevzut s evite panica si
s asigure nivelul de iluminare care s permit persoanelor s ajung n locul de unde calea de
evacuare poate fi identificat.

Iluminatul pentru marcarea hidranilor interiori de incendiu este parte a iluminatului de
securitate prevzut s permit identificarea usoar a hidran|ilor interiori de incendiu.

Iluminatul de siguran portabil este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat n
spa|iile fr personal permanent si este asigurat cu echipament portabil prevzut cu alimentare proprie.
Timpii de punere n func|iune de la ntreruperea iluminatului normal sunt da|i n tabelul 7.23.1.

Tabelul 7.23.1.
Timpii de punere n funciune a sistemelor de iluminat de
siguran la ntreruperea iluminatului normal
Tipul sistemului de
iluminat
Timpul de punere n
func|iune n cldirile
destinate publicului sau
lucrrilor
Timpul de punere n
func|iune n industrie
conform SR 12294
iluminat pentru
continuarea lucrului
n 0,5 s 5 s
1)
n 0,5 15 s n func|ie de
gradul de pericol
1)

iluminat pentru interven|ii
n zonele de risc
n 0,5 s 5 s
2)
n 0,5 15 s n func|ie de
gradul de pericol
2)

iluminat de evacuare n 5 s
2) 3) 4)
n 1 15 s n func|ie de
gradul de pericol
2)

iluminat pentru circula|ie n 5 s
2)
n 1 15 s n func|ie de
gradul de pericol
2)

iluminat mpotriva panicii n 5 s
2)
-
iluminat pentru veghe n 5 s -
iluminat pentru marcarea
hidran|ilor
n 5 s
2)
n 1 15 s n func|ie de
gradul de pericol
2)

1) Timpul de func|ionare este pn la terminarea activit|ii cu risc.
2) Timpul de func|ionare este de cel pu|in 1h.
3) Timpul de func|ionare este de cel pu|in 3h pentru cldiri foarte nalte, cldiri cu sli aglomerate din
categoria S1, spitale si hoteluri.
4) Timpul de func|ionare este cel pu|in 2h pentru cldiri nalte, cldiri cu sli aglomerate din categoria S2,
cldiri de sntate, de nv|mnt, de turism, pentru cultur, cldiri civile subterane, centre comerciale,
hypermagazine, parcaje subterane de tip P3 si P4, precum si parcaje supraterane nchise cu mai mult de 3
niveluri.
282 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



281

7.23.3. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguran
7.23.3. 1. Corpurile de iluminat pentru:
- continuarea lucrului;
- interven|ie;
- mpotriva panicii;
- circula|ie,
trebuie integrate n iluminatul normal al spa|iilor respective, dar trebuie s li se asigure punerea n
func|iune la ntreruperea iluminatului normal n timpul prevzut n tabelul 7.23.1.

7.23.3. 2. Corpurile de iluminat pentru:
- evacuarea din cldire;
- marcarea hidran|ilor
trebuie s respecte recomandrile din SR EN 60598-2-22 si tipurile de marcaj (sens, schimbri de
direc|ie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri grafice) si SR EN 1838 privind
distan|ele de identificare, luminan| si iluminarea panourilor de semnalizare de securitate.
Punerea n func|iune la ntreruperea iluminatului normal se face n timpul prevzut n tabelul
7.23.1.
7.23.3.3. Corpurile de iluminat pentru iluminatul de siguran| trebuie s fie realizate din materiale
clasa B de reac|ie la foc, potrivit reglementrilor specifice.


7.23.4. Surse de alimentare
7.23.4.1. Sursa principal de alimentare este re|eaua de distribu|ie public.

7.23.4.2. Sursa de alimentare de securitate (de rezerv) trebuie aleas astfel nct s intre n func|iune
n timpul men|ionat n tabelul 7.23.1 si s men|in alimentarea un timp minim de 1 h, cu excep|ia
iluminatului pentru continuarea lucrului si iluminatul de securitate pentru interven|ii n zonele de risc,
care trebuie asigurat pe durata de timp stabilit n func|ie de tipul activit|ii.
Sursele de alimentare de securitate (de urgen|) sunt cele prezentate n 5.5.3. si pot fi locale si
centralizate.
Sursele locale sunt cele con|inute n corpul de iluminat (corp de iluminat de tip autonom).
Sursele centralizate sunt cele care se amplaseaz n spa|ii special destinate.


7.23.5. Instalaii electrice pentru iluminatul de siguran pentru continuarea lucrului
7.23.5.1. Instala|ii electrice pentru iluminatul de siguran| pentru continuarea lucrului se prevede n
urmtoarele cazuri:
a) n locuri de munc dotate cu receptoare care trebuie alimentate fr ntrerupere si la locurile
de munc legate de necesitatea func|ionrii acestor receptoare (sta|ii de pompe pentru
incendiu, surse de rezerv, spa|iile serviciilor de pompieri, ncperile supapelor de control
si semnalizare, ventilatoarelor de evacuare a fumului si gazelor fierbin|i, centralelor de
semnalizare, dispecerate etc.);
b) n ncperile blocului operator (sli de opera|ie, de sterilizare, de pregtire medici, de
pregtire bolnavi, de reanimare etc.);
c) n cldirile construc|iilor de produc|ie si/sau depozitare, laboratoare si altele similare n care
utilajele necesit o permanent supraveghere.

7.23.5.2. Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la pct a) si b) de la art. 7.23.5.1
trebuie stabilit astfel nct s se asigure func|ionarea iluminatului de siguran| pentru continuarea
lucrului n tot timpul necesar pentru luarea unor msuri n vederea continurii pe o perioad de timp,
fr pericol, a activit|ii, efectuarea unor manevre pentru oprirea activit|ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011 283



282
7.23.6. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru intervenii
7.23.6.1. Instala|ii electrice pentru iluminatul de securitate pentru interven|ii trebuie prevzute n
urmtoarele cazuri:
a) n locurile n care sunt montate armturi (de ex. vane, robinete si dispozitive de comand-
control) ale unor instala|ii si utilaje care trebuie ac|ionate n caz de avarie;
b) n zonele cu elemente care, la iesirea din func|iune a iluminatului normal, trebuie ac|ionate
n vederea scoaterii din func|iune a unor utilaje si echipamente sau a reglrii unor
parametrii aferen|i, n scopul protejrii utilajelor, echipamentelor sau persoanelor precum si
n ncperi de garare a utilajelor destinate aprrii mpotriva incendiilor.

7.23.7. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare
7.23.7.1. Instala|ii electrice pentru iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie prevzute n :
- cldirile civile si ncperile cu mai mult de 50 de persoane ;
- ncperile amplasate la nivelurile supraterane ca suprafa|a mai mare de 300 m
2
, indiferent
de numrul de persoane ;
- ncperile amplasate la nivelurile subterane cu suprafa|a mai mare de 100 m
2
, indiferent de
numrul de persoane ;
- parcajele subterane si supraterane nchise;
- toaletele cu suprafa|a mai mare de 8 m
2
si cele destinate persoanelor cu dizabilit|i;
- spa|iile de produc|ie cu mai mult de 20 de persoane sau atunci cnd distan|a dintre usa de
evacuare si punctul de lucru cel mai deprtat depseste 30 m.

7.23.7.2. Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie amplasate astfel nct s se asigure un nivel de
iluminare adecvat (conform reglementrilor specifice referitoare la proiectarea si executarea sistemelor de
iluminat artificial din cldiri) lng fiecare us de iesire si n locurile unde este necesar s fie semnalizat un
pericol poten|ial sau amplasamentul unui echipament de siguran|, dup cum urmeaz:
a) lng
*)
scri, astfel nct fiecare treapt s fie iluminat direct;
b) lng
*)
orice alt schimbare de nivel:
c) la fiecare us de iesire destinat a fi folosit n caz de urgen|;
d) la panourile/indicatoarele de semnalizare de securitate;
e) la fiecare schimbare de direc|ie;
f) n exteriorul si lng
*
fiecare iesire din cldire;
g) lng*) fiecare post de prim ajutor;
h) lng*) fiecare echipament de interven|ie mpotriva incendiului (stingtoare) si fiecare
punct de alarm (declansatoare manuale de alarm n caz de incendiu), panouri repetoare de
semnalizare si sau comand n caz de incendiu;
i) la scrile rulante.
De-a lungul cilor de evacuare, distan|a dintre corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie s
fie de maxim 15 metri.

*)
"lng" este considerat ca fiind sub 2 m msura|i pe orizontal

7.23.7.3. Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie s func|ioneze permanent ct timp exist
personal n cldire, cu urmtoarele excep|ii :
- unde exist sistem de supraveghere permanent al iluminatului ;
- unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural pe perioada activit|ii
n cldire.


7.23.8. Instalaii electrice pentru iluminatul de securitate pentru circulaie
7.23.8.1. Instala|iile electrice pentru iluminatul de securitate pentru circula|ie trebuie prevzute pe cile
de circula|ie din interiorul slilor de spectacol ale cldirilor si pe cile de circula|ie din ncperile de
produc|ie din cldiri industriale si similare.
284 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 802 bis/14.XI.2011



283
7.23.8.2. Corpurile de iluminat ale iluminatului de securitate pentru circula|ie se amplaseaz n locurile
n care este necesar s se asigure publicului, respectiv utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe
cile de circula|ie atunci cnd