Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 3.9. Schema TN-C-S în tensiune continuă. Conductorul activ legat la pământ
(L-) şi cel de protecţie PE sunt uniţi intr-un singur conductor PEL în prima parte a
instalaţiei.
(5)3.3.3.5. Reţeaua TT
Punctul de legare la pământ al conductorului activ (de ex. L-) este separat de
punctul de legare la pământ al conductorului de protecţie PE în toată instalaţia
(fig. 3.10.).
Fig. 3.10. Schema TT în tensiune continuă
(6)3.3.3.6. Reţeaua IT
Un conductor activ (de ex. L-) este legat la pământ printr-o impedanţă relativ
mare (sau izolat), separat de punctul de legare la pământ al conductorului de
protecţie (fig. 3.11.).
Jgheaburi
Conductoare şi cabluri (inclusiv Paturi de
Fără Fixare plinte şi Tuburi cabluri tip Pe Pe fir
Tuburi
fixare directă profile la profilate scară, izolatoare purtător
nivelul table,console
solului)
Conductoare neizolate - - - - - - + -
Conductoare izolate - - + +* + - + -
Cabluri în manta Multiconductor + + + + + + 0 +
(inclusiv cabluri
armate şi
conductoare cu Cu un conductor 0 + + + + + 0 +
izolaţie minerală)
+ Admis
- Neadmis
0 Neaplicabil sau neutilizat în practică
* Conductoarele izolate sunt admise în cazul în care capacul poate fi înlăturat numai cu ajutorul unei scule sau numai
depunând un efort important cu mâna şi jgheabul are un grad de protecţie IP 4X sau IP XX D
(6)5.2.1.6. Pozarea în sisteme de tuburi de protecţie şi paturi de cabluri
1.5.2.1.6.1. Sisteme de tuburi de protecţie
Sistemele de tuburi de protecţie care includ tuburi de protecţie şi fitinguri se
utilizează pentru protecţia şi pozarea conductoarelor şi/sau cablurilor din
instalaţiile electrice.
Sistemele de tuburi de protecţie prefabricate, conform recomandărilor din
standardele SR EN 61386-1, SR EN 61386-22, SR EN 61386-23 şi SR EN 50086-
2-4, asigură protecţia fiabilă pentru utilizatori şi spaţiile învecinate.
Caracteristicile generale inclusiv marcarea tuburilor de protecţie şi fitingurilor,
conform standardelor susmenţionate sunt prezentate în anexa 5.7.
TABELUL 5.2. - Montarea sistemelor de pozare în funcţie de situaţia de amplasare
Conductoare şi cabluri Mod de pozare conform anexei 5.6.
Paturi de
Fără Tuburi cabluri tip Pe Pe fir
Fixare directă Tuburi Jgheaburi
fixare profilate scară, izolatoare purtător
table,console
În goluri accesibile 40 33 41;42 6;7;8;9;12;13;14 43;44 30;31;32;33;34 - 0
ale
construcţiei neaccesibile 40 0 41;42 0 43 0 - -
unde:
- S - este secţiunea în mm2;
- I - este valoarea efectivă, în A a curentului de defect prezumat, pentru un defect
cu impedanţă neglijabilă, care poate trece prin dispozitivul de protecţie;
- t - este timpul de acţionare, în secunde, a dispozitivului de protecţie pentru
întrerupere automată;
- k - este factorul care depinde de materialul conductorului de protecţie, de izolaţie
şi de temperaturile iniţiale şi finale.
Valorile coeficientului k sunt date de relaţia:
unde:
Qc - este capacitatea caloric volumetrică a materialului conductorului (J/°C mm3)
la 20°C.
- este inversul coeficientului de temperatură a rezistivităţii la 0°C pentru
conductor (°C);
20 - rezistivitatea electrică a materialului conductorului la 20°C ( mm);
i - temperatura iniţială a conductorului (°C);
Secţiunea conductorului de fază S mm2 Când conductorul de protecţie este Când conductorul de protecţie nu
de acelaşi material cu al este de acelaşi material cu al
conductorului de fază conductorului de fază
S <= 16 S k1/k2 S
16 < S <= 35 16 a
k1/k2 16
S > 35 Sa/2 k1/k2 S/2
unde
k1 este valoarea pentru conductorul de fază, provenită din tabelul 5.13.
k2 este valoarea pentru conductorul de protecţie, aleasă din tabelele de la 5.11 până la 5.15.
a
Pentru conductorul PEN, reducerea secţiunii este permisă numai cu îndeplinirea regulilor pentru dimensiuni ale
conductorului neutru (a se vedea 5.2.4.6)
Dacă aplicarea formulei conduce la o secţiune nestandardizată, trebuie utilizat un
conductor cu secţiunea standardizată mai mare cea mai apropiată.
c)atunci când se utilizează cablu cu izolaţie minerală nu trebuie calculată secţiunea
mantalei metalice, când aceasta este folosită drept conductor de protecţie,
deoarece mantaua metalică are o capacitate la defect faţă de pământ mai mare
decât a conductoarelor de fază (conf. SR EN 60702-1).
d)secţiunea fiecărui conductor de protecţie care nu face parte din cablu sau care
nu este într-o incintă cu conductorul de fază, nu trebuie să fie mai mică de:
- 2,5 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dacă este asigurată protecţia împotriva deteriorărilor
mecanice,
- 4 mm2 Cu sau 16 mm2 Al, dacă nu este prevăzută protecţia împotriva
deteriorărilor mecanice.
e)dacă conductorul de protecţie face parte dintr-un cablu sau se află într-un tub
de protecţie împreună cu conductoarele de fază ale aceluiaşi circuit secţiunea
minimă pentru aluminiu este de 4 mm2.
f)când conductorul de protecţie este comun pentru unul sau mai multe circuite,
secţiunea trebuie stabilită după cum urmează:
- calculată cu relaţia de la punctul c pentru cei mai dezavantajoşi curenţi de defect
prezumaţi şi timpi de acţionare corespunzători acestor circuite, sau
- selectată conform tabelului de la punctul b, dar să corespundă conductorului de
fază;
- identică cu secţiunea cea mai mare din circuit.
(8)5.5.3.8. Dacă dispozitivele de protecţie la supracurent sunt utilizate pentru
protecţia împotriva şocului electric, conductorul de protecţie trebuie încorporat în
acelaşi sistem de pozare ca şi conductoarele active sau amplasate în imediata
apropiere a acestuia.
SECŢIUNEA 4: 5.5.4. Conductoare PEN
(1)5.5.4.1. Un conductor PEN poate fi utilizat numai în instalaţii electrice fixe şi
din considerente mecanice nu trebuie să aibă o secţiune mai mică de:
- 10 mm2 Cu sau
- 16 mm2 Al.
(2)5.5.4.2. Conductorul PEN trebuie izolat pentru tensiunea nominală a reţelei.
(3)5.5.4.3. Carcasele metalice ale sistemelor de pozare nu trebuie utilizate drept
conductoare PEN.
(4)5.5.4.4. Dacă de la orice punct al unei instalaţii funcţiile de conductor neutru
(N) şi de conductor de protecţie (PE) sunt asigurate prin conductoare separate,
nu este permis să se conecteze conductorul neutru la orice altă parte a instalaţiei
legată la pământ.
Este permis să se formeze mai mult de un conductor neutru sau mai mult de un
conductor de protecţie din conductorul PEN. Se prevăd borne sau bare separate
pentru conductoarele de neutru şi respectiv conductoarele de protecţie. În acest
caz conductorul PEN, din racordul de alimentare, trebuie conectat la borna sau
bara prevăzută pentru conductorul de protecţie.
(5)5.5.4.5. Părţile conductoare străine nu trebuie utilizate drept conductoare PEN
în tensiune alternativă şi PEL în tensiune continuă.
(6)5.5.4.6. Un conductor de întoarcere PEL pentru o alimentare în tensiune
continuă a unui echipament din tehnologia informatică poate servi drept conductor
de legare la pământ şi conductor de protecţie.
SECŢIUNEA 5: 5.5.5. Conductoare de echipotenţializare
(1)5.5.5.1. Secţiunea minimă a conductoarelor de echipotenţializare care sunt
conectate la borna (bara) principală de legare la pământ este:
- 6 mm2 Cu sau 16 mm2 Al sau
- 50 mm2 OL
(2)5.5.5.2. Conductorul de echipotenţializare pentru echipotenţializare
suplimentară care conectează două părţi conductoare accesibile trebuie să aibă
secţiunea egală (sau mai mare) cu secţiunea cea mai mică a conductoarelor de
protecţie care au şi rol de echipotenţializare (fig. 5.2).
Fig. 5.2 Conductor pentru echipotenţializare suplimentară. M1, M2 - părţi
conductoare accesibile, Sb - secţiunea conductorului de legătură pentru
echipotenţializare.
(3)5.5.5.3. Un conductor de echipotenţializare pentru echipotenţializare
suplimentară care conectează părţi conductoare accesibile la părţile conductoare
străine trebuie să aibă secţiunea mai mare sau cel puţin egală cu 0,5 din secţiunea
conductorului de protecţie al părţii conductoare accesibile (fig. 5.3) cu condiţia ca
Sb să fie de cel puţin 2,5 mm2 Cu dacă conductorul este protejat mecanic sau 4
mm2 Cu dacă conductorul nu este protejat mecanic.
Un conductor de echipotenţializare se consideră protejat mecanic prin
introducerea lui într-un tub de protecţie, într-un jgheab pentru cabluri sau dacă
este protejat similar.
D1 L1, L42)
D2 L'2, L'4
S1 D2 L1, L2, L3, L4
D3 L'2, L'4
D3 L11), L2, L4
S2 D3 L11), L2, L4
D1 L1, L42)
D2 L'2, L'4
S3 D2 L1, L2, L3, L4
D3 L'2, L'4
D3 L11), L2, L4
1
)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor
interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.
2
)Numai pentru proprietăţi în care pot surveni pierderi de animale.
Tabelul 6.5. - Componente de risc într-o structură pentru fiecare tip de avarie şi
de pierdere
L3
L1 L2
Pierdere a unui L4
Pierdere/Avarie Pierdere de vieţi Pierdere a unui
element de Pierdere economică
omeneşti serviciu public
patrimoniu cultural
D1 RS - - RS1)
Vătămare a fiinţelor vii
D2 RF RF RF RF
Avarie fizică
D3 R02) R0 - R0
Defectare a sistemelor
electrice şi electronice
1
)Numai pentru proprietăţi în care pot surveni pierderi de animale
2
)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectări ale sistemelor
interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.
2.6.2.1.1.2. Risc şi componentele de risc
a)Risc
Riscul R este o măsură a pierderii medii anuale probabile. Pentru fiecare tip de
pierdere care poate apărea într-o structură sau într-un serviciu trebuie evaluat
riscul corespunzător.
Riscurile care pot fi evaluate într-o structură pot fi următoarele:
R1: risc de pierdere de vieţi omeneşti;
R2: risc de pierdere a unui serviciu public;
R3: risc de pierdere a unui element din patrimoniul cultural;
R4: risc de pierdere economică.
Riscurile care pot fi evaluate într-un serviciu pot fi următoarele:
R'2 : risc de pierdere a serviciului public;
R'4: risc de pierdere economică.
Pentru a evalua riscurile, R, trebuie definite şi calculate componentele de risc
relevante (riscurile parţiale depind de sursa şi de tipul avariei).
Fiecare risc, R, este suma componentelor sale. Când se calculează un risc,
componentele de risc pot fi grupate în funcţie de sursa avariei şi de tipul avariei.
b)Componente de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe structură
RA: Componentă asociată vătămării fiinţelor vii, produsă de tensiunile de atingere
şi de pas în zonele de până la 3 m în afara structurii. Pot să apară pierderi de tip
L1 şi, în cazul unor structuri care adăpostesc ferme de animale, pierderi de tip L4
cu posibile pierderi de animale. Pentru scopul acestui normativ componenta de
risc asociată tensiunilor de atingere şi de pas în interiorul structurii produse de
căderea trăsnetului pe structură nu este luată în considerare, în structuri speciale,
oamenii pot fi în pericol datorită căderii directe a trăsnetului (de exemplu partea
superioară a unei parcări de maşini sau stadioane). Principiile acestui normativ
pot fi utilizate şi pentru aceste cazuri.
RB: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de scântei periculoase în
interiorul structurii capabile să iniţieze un incendiu sau o explozie reprezentând,
la rândul său, un pericol pentru mediul înconjurător. Ar putea să apară toate
tipurile de pierderi (L1, L2, L3 şi L4).
RC: Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra
sistemelor interioare. În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi
L4 însoţite de tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a
altor structuri în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol
viaţa oamenilor.
c)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă
structură
RM: Componentă de risc asociată defectelor produse de acţiunea IEMT asupra
sistemelor interioare.
În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 însoţite de tipul L1
în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri în care
defectarea unor sisteme interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor
d)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului pe un
serviciu racordat la o structură
RU: Componentă de risc asociată vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunii de
atingere în interiorul structurii datorată curentului de trăsnet injectat într-o linie
racordată la structură. Pot apare pierderi de tip L1 şi, în cazul proprietăţilor
agricole, pierderi de tip L4 cu posibile pierderi de animale.
RV: Componentă de risc asociată avariilor fizice (iniţierea unui incendiu sau a unei
explozii datorită unor scântei periculoase între o instalaţie exterioară şi părţile
metalice prezente în general în punctul de pătrundere a unei linii în interiorul
structurii) datorită curentului de trăsnet circulând prin sau în lungul serviciilor care
pătrund în structură. Pot să apară toate tipurile de pierderi (L1, L2, L3, L4).
RW: Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare, produsă prin
acţiunea supratensiunilor induse pe liniile care pătrund în structură şi transmise
acesteia. În toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 împreună
cu tipul L1 în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri
în care defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaţa oamenilor.
Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei
componente sunt numai liniile care intră în structură. Căderea trăsnetului pe
conducte sau lângă acestea nu este luată în considerare ca sursă de avarie dacă
conductele sunt conectate la o bară de echipotenţializare. Dacă nu există o bară
de echipotenţializare, un astfel de pericol trebuie să fie de asemenea luat în
considerare.
e)Componentă de risc pentru o structură datorită căderii trăsnetului lângă un
serviciu racordat la o structură
RZ: Componentă de risc asociată defectării sistemelor interioare prin acţiunea
supratensiunilor induse pe liniile care intră în structură şi transmise acesteia. În
toate cazurile ar putea să apară pierderi de tipurile L2 şi L4 împreună cu tipul L1
în cazul structurilor cu risc de explozie şi a spitalelor sau a altor structuri în care
defectarea unor sisteme interioare pune imediat în pericol viaţa oamenilor.
Serviciile luate în considerare pentru evaluarea acestei componente sunt numai
liniile care intră în structură. Căderea trăsnetului pe conducte sau lângă acestea
nu este luată în considerare ca sursă de avarie dacă conductele sunt conectate la
o bară de echipotenţializare. Dacă nu există o bară de echipotenţializare, un astfel
de pericol trebuie să fie de asemenea luat în considerare.
f)Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe serviciu
R'V: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse de efectele mecanice şi
termice ale curentului de trăsnet.
Ar putea să apară pierderi de tipurile L'2 şi L'4;
R'W: Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat, prin acţiunea
supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv. Ar putea să apară pierderi
de tipurile L'2 şi L'4.
g)Componentă de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului lângă
serviciu
R'Z: Componentă de risc asociată defectării liniilor şi echipamentului conectat
produsă de supratensiunile induse pe linii. Ar putea să apară pierderi de tipurile
L'2 şi L'4.
h)Componente de risc pentru un serviciu datorită căderii trăsnetului pe structura
la care este racordat serviciul
R'B: Componentă de risc asociată avariilor fizice produse prin efectele mecanice şi
termice ale curentului de trăsnet care circulă pe linie. Ar putea să apară pierderi
de tipurile L'2 şi L'4;
R'C: Componentă de risc asociată defectării echipamentului conectat prin acţiunea
supratensiunilor produse datorită unui cuplaj rezistiv. Ar putea să apară pierderi
de tipurile L'2 şi L'4.
3.6.2.1.1.3. Compunerea componentelor de risc asociate unei structuri
3.1.Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de
pierdere într-o structură sunt:
R1: risc de pierdere de vieţi omeneşti:
R1 = RA+RB+RC1)+RM1)+RU+RV+RW1)+RZ1) (6.1)
1
)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale cu echipament electric
de reanimare sau alte structuri în care defectarea unor sisteme interioare pun
imediat în pericol viaţa oamenilor.
R2: risc de pierdere a unui serviciu public:
R2 = RB+RC+RM+RV+RW+RZ (6.2)
R3: risc de pierdere a unui element de patrimoniu cultural:
R3 = RB+RV (6.3)
R4: risc de pierdere economică:
R4 = RA2)+RB+RC+RM+RU2)+RV+RW+RZ (6.4)
2
)Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.
Componentele de risc care corespund fiecărui tip de pierdere sunt sintetizate de
asemenea în tabelul 6.6.
Tabelul 6.6. - Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare
tip de pierdere într-o structură
Căderea
Căderea trăsnetului
Căderea trăsnetului pe o trăsnetului Căderea trăsnetului pe o linie lângă o linie
Sursă de avarie
structură S1 lângă o racordată la o structură S3 racordată la
structură S2 o structură
S4
Componentă de risc RA RB RC RM RU RV RW RZ
Risc pentru fiecare tip
de pierdere
R1 * * *1) *1) * * *1) *1)
R2 * * * * * *
R3 * *
R4 *2) * * * *2) * * *
1
)Numai pentru structuri cu risc de explozie şi pentru spitale sau alte structuri în care defectarea unor sisteme
interioare pun imediat în pericol viaţa oamenilor.
2
)Numai pentru domenii în care pot fi pierderi de animale.
3.2.Compunerea componentelor de risc în funcţie de sursa de avarie
R = RD + RI (6.5)
unde
RD este riscul asociat căderii trăsnetului pe structură (sursă S1) definit prin suma:
RD = RA+RB+RC (6.6)
şi
RI este riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra structurii dar nu cad pe
ea (surse: S2, S3 şi S4). Este definit prin suma:
RI = RM+RU+RV+RW+RZ (6.7)
Pentru componentele de risc şi compunerea lor aşa cum este prezentată mai sus
a se vedea de asemenea tabelul 6.12.
3.3.Compunerea componentelor de risc în funcţie de tipul de avarie
R = RS+RF+RO (6.8)
unde
RS este riscul asociat vătămării de fiinţe vii (D1) care este definit prin suma:
RS= RA+RU (6.9)
RF este riscul asociat avariilor fizice (D2) care este definit prin suma:
RF= RB+RV (6.10)
RO este riscul asociat defectării sistemelor interioare (D3) care este definit prin
suma:
RO = RM+RC+RW+RZ (6.11)
Pentru componentele de risc şi compunerile lor aşa cum sunt prezentate mai sus
a se vedea şi tabelul 6.12.
4.6.2.1.1.4. Compunerea componentelor de risc asociate unui serviciu
Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de
pierdere într-un serviciu sunt:
R'2: risc de pierdere a serviciului public:
R'2 = R'V+R'W+R'Z+R'B+R'C (6.12)
R'4: risc de pierdere economică:
R'4 = R'V+R'W+R'Z+R'B+R'C (6.13)
Componentele de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare tip de
pierdere într-un serviciu sunt indicate în tabelul 6.7.
Tabelul 6.7. - Componente de risc care trebuie luate în considerare pentru fiecare
tip de pierdere într-un serviciu
Căderea
Căderea trăsnetului pe structură
Sursă de avarie Căderea trăsnetului pe un serviciu S3 trăsnetului lângă
S1
un serviciu S4
Componentă de risc R'V R'W R'Z R'B R'C
Risc pentru fiecare tip de
pierdere
R'2 * * * * *
Rţ4 * * * * *
4.1.6.2.1.1.4.1 Compunerea componentelor de risc în funcţie de sursa de avarie
R' = R'D + R'I (6.14)
unde
R'D este riscul asociat căderii trăsnetului pe serviciu (sursă S3); definit prin suma:
R'D = R'V+R'W (6.15)
R'I este riscul asociat trăsnetelor care au influenţă asupra serviciului dar nu cad
pe el (surse S1 şi S4); definit prin suma:
R'I = R'B + R'C + R'Z (6.16)
Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu aşa cum s-a
prezentat mai sus, a se vedea şi tabelul 6.14.
4.2.6.2.1.1.4.2 Compunerea componentelor de risc în funcţie de tipul de avarie
R' = R'F + R'O (6.17)
unde
R'F este riscul asociat avariilor fizice (D2); definit prin suma:
R'F = R'V+R'B (6.18)
R'O este riscul asociat defectării sistemelor interioare (D3); definit prin suma
R'O = R'W+R'Z + R'C (6.19)
Pentru compunerea componentelor de risc pentru un serviciu aşa cum s-a
prezentat mai sus, a se vedea şi tabelul 6.14.
5.6.2.1.1.5. Factori care influenţează componentele de risc
Factori care influenţează componentele de risc într-o structură
Caracteristicile structurii şi acele măsuri de protecţie care pot influenţa
componentele de risc pentru o structură sunt indicate în tabelul 6.8.
Tabelul 6.8. - Factori care influenţează componentele de risc într-o structură
Caracteristici ale structurii
sau ale sistemelor interioare RA RB RC RM RU RV RW RZ
Măsuri de protecţie
Suprafaţă echivalentă de X X X X X X X X
expunere
Rezistivitatea de suprafaţă a X
solului
Rezistivitatea planşeului X
Restricţii fizice, izolaţie, X X
panouri de avertizare,
echipotenţializarea solului
SPT X1) X X2) X2) X3) X3)
Protecţie cu SPD coordonate X X X X
Ecran tridimensional X X
Ecranarea liniilor exterioare X X X X
Ecranarea liniilor interioare X X
Precauţii pentru trasee X X
Reţea de echipotenţializare X
Precauţii împotriva incendiilor X X
Sensibilitate la foc X X
Pericol special X X
Tensiune de ţinere la impuls X X X X X X
1
) În cazul unui SPT "natural" sau standardizat, cu o distanţă între conductoarele de coborâre mai mică de 10 m sau
dacă este asigurată o restricţie fizică, se poate neglija riscul asociat vătămării fiinţelor vii prin acţiunea tensiunilor de
atingere şi de pas.
2
) Numai pentru IPT exterioară tip grilă.
3
) Datorită legăturii de echipotenţializare.
6.6.2.1.1.6. Factori care influenţează componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristicile serviciului, a structurii la care acesta este racordat şi a măsurilor
de protecţie care pot influenţa componentele de risc sunt prezentate în tabelul
6.9.
Tabelul 6.9. - Factori care influenţează componentele de risc pentru un serviciu
Caracteristici ale serviciului
R'V R'W R'Z R'B R'C
Măsură de protecţie
Suprafaţă echivalentă de expunere X X X X X
Ecranarea cablurilor X X X X X
Cablu de protecţie împotriva trăsnetului X X X X X
Canal de protecţie a cablurilor împotriva X X X X X
trăsnetului
Conductoare ecranate suplimentare X X X X X
Tensiune de ţinere la impuls X X X X X
SPD X X X X X
(2)6.2.1.2. Evaluarea riscului
1.Procedura de bază
Decizia de a proteja o structură sau un serviciu împotriva trăsnetului, precum şi
alegerea măsurilor de protecţie se iau după aplicarea următoarei proceduri:
- identificarea obiectului de protejat şi a caracteristicilor sale;
- identificarea tuturor tipurilor de pierderi în obiect şi a riscului asociat R (de la R1
până la R4);
- evaluarea riscului R pentru fiecare tip de pierdere (de la R1 până la R4);
- evaluarea necesităţii protecţiei, prin compararea riscurilor R1, R2 şi R3 pentru o
structură (R'2 pentru un serviciu) cu riscul acceptabil RT;
- evaluarea eficienţei tehnice şi economice a protecţiei prin compararea costurilor
pierderilor totale cu şi fără măsuri de protecţie. În acest caz, evaluarea
componentelor de risc R4 pentru o structură (R'4 pentru un serviciu) trebuie
realizată în vederea evaluării acestor costuri.
2.Structura de luat în considerare pentru evaluarea riscului
Structura de luat în considerare include:
- structura în sine;
- instalaţiile din structură;
- conţinutul structurii;
- persoanele din interiorul structurii sau care stau într-o zonă de până la 3 m în
partea exterioară a structurii;
- mediul afectat de o avarie a structurii.
Protecţia poate să nu includă serviciile conectate în afara structurii.
Structura de protejat poate fi divizată în mai multe zone.
3.Serviciu de luat în considerare pentru evaluarea riscului
Serviciul care se ia în considerare cuprinde mijloacele fizice prin care sunt
conectate:
- clădirea centralei de telecomunicaţii şi clădirea utilizatorului sau două clădiri de
centrale de telecomunicaţii sau două clădiri ale utilizatorilor, pentru liniile de
telecomunicaţii,
- clădirea centralei de telecomunicaţii sau clădirea utilizatorului şi un nod de
distribuţie sau între două noduri de distribuţie, pentru liniile de telecomunicaţii,
- staţia de transformare de înaltă tensiune şi clădirea utilizatorului pentru liniile de
alimentare cu energie electrică,
- staţia principală de distribuţie şi clădirea utilizatorului pentru conducte.
Serviciul considerat cuprinde echipamentul liniei şi echipamentul de la
extremităţile liniilor, cum ar fi:
- multiplexor, amplificator, optocuplor, contoare, echipamentul de la extremitatea
liniei etc.;
- întreruptoare, protecţii împotriva supracurenţilor, contoare etc.;
- sisteme de comandă, sisteme de securitate, contoare etc.
Protecţia nu include echipamentul utilizatorului sau oricare altă structură
conectată la extremităţile
serviciului
4.Risc acceptabil RT
Identificarea valorii riscului acceptabil este în responsabilitatea unei autorităţi cu
competenţă juridică. Valori reprezentative ale riscului acceptabil RT, când căderea
trăsnetului poate produce pierderi de vieţi omeneşti sau pierderi de valori sociale
sau de valori culturale sunt indicate în tabelul 6.10.
Tabelul 6.10. - Valori pentru riscul acceptabil RT
Tipuri de pierderi RT (y-1)
Pierderi de vieţi omeneşti sau vătămări permanente 10-5
Pierderea unui serviciu public 10-3
Pierderea unui element de patrimoniu cultural 10-3
5.Procedură specifică pentru evaluarea necesităţii unei protecţii
La evaluarea necesităţii unei protecţii împotriva trăsnetului pentru un obiect,
trebuie luate în considerare următoarele riscuri:
- riscurile R1, R2 şi R3 pentru o structură;
- riscurile R'1 şi R'2 pentru un serviciu.
Pentru fiecare risc considerat, trebuie să fie parcurse următoarele etape:
- identificarea componentelor RX care compun riscul;
- calculul componentelor de risc identificate RX,
- calculul riscului total R;
- identificarea riscului acceptabil RT,
- compararea riscului R cu valoarea acceptabilă RT.
Dacă R <= RT, protecţia împotriva trăsnetului nu este necesară.
Dacă R > RT trebuie adoptate măsuri de protecţie în vederea reducerii lui R <= RT
pentru toate riscurile la care obiectul este supus.
Procedura pentru evaluarea necesităţii unei protecţii este prezentată în figura 6.1.
Fig. 6.1 - Procedură pentru luarea unei decizii privind necesitatea unei protecţii
6.Procedură pentru evaluarea eficienţei tehnice şi economice a unei protecţii
Pe lângă necesitatea unei protecţii împotriva trăsnetului pentru o structură sau un
serviciu, poate fi utilă determinarea beneficiilor economice ale instalării măsurilor
de protecţie în vederea reducerii pierderilor economice L4.
Evaluarea componentelor de risc R4 pentru o structură (R'4 pentru un serviciu)
permite utilizatorului să evalueze pierderile economice cu măsuri de protecţie
adoptate şi fără acestea.
Procedura de determinare a eficienţei tehnice şi economice a unei protecţii
necesită:
- identificarea componentelor RX care compun riscul R4 pentru o structură (R'4
pentru un serviciu);
- calculul componentelor de risc identificate RX în absenţa unor măsuri de protecţie
noi/suplimentare;
- calculul costului anual al pierderii datorită fiecărei componente de risc RX;
- calculul costului anual CL al pierderii totale în absenţa unor măsuri de protecţie;
- adoptarea măsurilor de protecţie alese;
- calculul componentelor de risc RX cu luarea în considerare a măsurilor de
protecţie alese;
- calculul costului anual al pierderilor reziduale datorită fiecărei componente de
risc RX în structura sau serviciul protejat;
- calculul costului anual total CRL al pierderilor reziduale cu luarea în considerare a
măsurilor de protecţie alese;
- calculul costului anual CPM al măsurilor de protecţie alese;
- compararea costurilor.
Dacă CL < CRL + CPM, protecţia împotriva trăsnetului nu poate fi considerată
eficientă economic.
Dacă CL >= CRL + CPM, măsurile de protecţie pot realiza economii pe durata de
viaţă a structurii sau a serviciului.
Procedura de evaluare a eficienţei tehnice şi economice a protecţiei este
prezentată sintetic în figura 6.2.
Fig. 6.11 - Volum protejat printr-o reţea de conductoare neizolate prin metoda
ochiului reţelei şi metoda unghiului de protecţie
2.4.6.2.3.7.1.4. Exemple de IPT poziţionate prin metoda unghiului de protecţie
Conductoarele dispozitivului de captare, tijele, stâlpii şi conductoarele trebuie
poziţionate astfel încât toate elementele structurii de protejat să se afle în
interiorul suprafeţei înfăşurătoare generată de punctele de proiecţie ale
conductoarelor dispozitivului de captare pe planul de referinţă, sub un unghi a faţă
de verticală în toate direcţiile.
Unghiul de protecţie a trebuie să fie conform tabelului 6.15, h fiind înălţimea
dispozitivului de captare deasupra suprafeţei de protejat.
Conform tabelului 6.15, unghiul de protecţie a este diferit în funcţie de diferite
înălţimi ale dispozitivului de captare deasupra suprafeţei de protejat (a se vedea
figura 6.12).
Fig. 6.18 - Proiectarea unui dispozitiv de captare a unei IPT conform cu metoda
sferei fictive, metoda unghiului de protecţie şi metoda ochiului reţelei şi o
dispunere generală a elementelor unui dispozitiv de captare
Legendă
1 Conductor de captare
2 Tijă de captare
3 Dimensiunea ochiului reţelei
4 Conductor de coborâre
5 Priză de pământ cu conductor în buclă
h Înălţimea dispozitivului de captare de la nivelul solului
Unghi de protecţie
5.6.2.3.7.4. Dispozitive de captare împotriva trăsnetelor care cad pe părţile
laterale ale unei structuri înalte
Pe structuri mai înalte de 60 m, trăsnetele care cad pe părţile laterale pot lovi în
special vârfurile, colţurile şi marginile suprafeţelor.
Riscul datorită acestor trăsnete este redus deoarece numai câteva procente din
totalul trăsnetelor care cad pe structurile înalte vor fi cu impact pe părţile laterale
şi în plus parametrii acestora sunt semnificativ mai mici decât ai acelora care cad
pe părţile superioare ale structurilor. Totuşi, echipamentul electric şi electronic de
pe pereţii exteriori ai structurilor poate fi distrus chiar de trăsnete cu valori de vârf
mici ale curentului.
Dispozitivul de captare trebuie să fie instalat astfel încât să protejeze partea
superioară a structurilor înalte (în general 20 % din înălţime, în partea superioară
a structurii) şi echipamentul instalat în interiorul acesteia.
6.6.2.3.7.5. Construcţie
6.1.Dispozitivele de captare ale unei IPT neizolată faţă de structura de protejat
pot fi instalate astfel:
a)dacă acoperişul este realizat din material necombustibil conductoarele
dispozitivului de captare pot fi poziţionate pe suprafaţa acoperişului;
b)dacă acoperişul este realizat din materiale combustibile dispozitivele de
captare vor fi poziţionate la 0,1 m de acesta.
Pentru acoperişuri din paie/stuf unde nu sunt utilizate bare din fier pentru fixarea
acoperişului distanţa trebuie să fie de cel puţin 0,15 m.
c)părţile combustibile ale structurii de protejat nu trebuie să rămână în contact
direct cu componentele unei IPT exterioare şi nu trebuie să fie situate sub
acoperişuri din membrane metalice care pot fi perforate de trăsnet (6.2.3.7.6).
De asemenea, trebuie să se ţină seama şi de membranele mai puţin combustibile
cum ar fi scândurile de lemn.
Dacă este posibil ca apa să se acumuleze pe un acoperiş plan, dispozitivele de
captare trebuie instalate deasupra nivelului maxim probabil al apei.
6.2.Un acoperiş sau un perete construit din materiale inflamabile trebuie
protejat, împotriva efectului periculos al încălzirii conductoarelor unui SPT de către
curentul de trăsnet, prin utilizarea uneia sau mai multe din măsurile următoare:
a)reducerea temperaturii conductoarelor prin mărirea secţiunii;
b)mărirea distanţei între conductoare şi învelitoarea acoperişului;
c)inserţia unui strat de protecţie împotriva căldurii între conductoare şi materialul
inflamabil.
6.3.6.2.3.7.5.1. Instalaţii de captare neizolate
Conductoarele de captare şi conductoarele de coborâre trebuie să fie
interconectate prin intermediul unor conductoare la nivelul acoperişului pentru a
se asigura distribuţia curentului între conductoarele de coborâre.
Conductoarele de pe acoperişuri şi conexiunile tijelor de captare pot fi fixate pe
acoperiş utilizând distanţiere sau elemente de fixare conductoare sau
neconductoare. Conductoarele pot fi poziţionate, de asemenea, pe suprafaţa unui
perete dacă peretele este realizat din material neinflamabil.
Punctele de fixare recomandate pentru aceste conductoare sunt indicate în tabelul
6.16.
Tabelul 6.16. - Puncte de fixare recomandate
Puncte de fixare pentru Puncte de fixare pentru
conductoare tip bandă şi conductoare unifilare
Poziţionare
conductoare torsadate rotunde
mm mm
Conductoare orizontale pe suprafeţe orizontale 500 1 000
Conductoare orizontale pe suprafeţe verticale 500 1 000
Conductoare verticale de la sol până la 20 m 1 000 1 000
Conductoare verticale de la 20 m şi peste 500 1 000
Acest tabel nu se aplică elementelor de fixare prefabricate care pot necesita analize speciale. În cazul luării în
considerare a condiţiilor de mediu (de exemplu forţa estimată a vântului) se poate ca punctele de fixare să difere de
cele recomandate.
Pe casele mici şi pe structuri similare cu acoperişuri cu coame, trebuie instalat un
conductor de captare pe coamă. Dacă structura este în totalitate în zona protejată
asigurată de conductorul de pe coama acoperişului, trebuie pozate cel puţin două
conductoare de coborâre peste marginile frontonului colţurilor opuse ale structurii.
Distanţa între două conductoare de coborâre, măsurată de-a lungul perimetrului
structurii nu trebuie să depăşească distanţele indicate în tabelul 6.18.
Jgheaburile de la marginea acoperişului pot fi utilizate drept conductoare naturale
cu condiţia ca acestea să fie conform 6.2.3.7.6.
Pe structuri cu acoperişuri terasă, conductoarele perimetrului trebuie instalate cât
mai aproape de marginile exterioare ale acoperişului dacă acest lucru este posibil
practic.
Dacă suprafaţa acoperişului depăşeşte dimensiunea ochiului reţelei indicată în
tabelul 6.15, trebuie să se instaleze conductoare de captare suplimentare.
Figura 6.18 ilustrează un exemplu de detalii constructive ale elementelor de fixare
pe un acoperiş terasă.
Fig. 6.20 - Construcţia unei IPT exterioare pe o structură de beton armat utilizând
armăturile pereţilor exteriori ai structurii drept componente naturale
Legendă
1 Tijă de captare
2 Conductor de captare orizontal
3 Conductor de coborâre
4 Racord în T
5 Racord de intersectare
6 Conectare la tijele armăturii de oţel
7 Racord pentru verificare
8 Dispunere de tip B a prizei de pământ, electrod de pământ în buclă
9 Acoperiş terasă cu elemente de fixare de acoperiş
10 Racord în T - rezistent la coroziune
Toate dimensiunile unei IPT trebuie să corespundă nivelului de protecţie ales.
6.4.6.2.3.7.5.2. Structuri din beton armat, cu acoperiş terasă inaccesibil
publicului
Pe un acoperiş terasă inaccesibil publicului pe care este amplasat un dispozitiv de
captare, exterior, conductoarele de captare trebuie să fie instalate ca în figura
6.18 Pentru conductorul de echipotenţializare în buclă de pe acoperiş, stratul
metalic al parapetului acoperişului poate fi utilizat aşa cum se indică în figura 6.18.
Figura 6.20 prezintă modul de instalare a reţelei de conductoare pe acoperiş.
Dacă reducerea rezistenţei mecanice a betonului datorită coroziunii nu este
permisă, dispozitivul de captare trebuie instalat şi echipotenţializat la armătura
din oţel, prevenind astfel căderea directă a trăsnetului pe armătura din oţel a
betonului.
Învelitoarea metalică care este prevăzută pentru o protecţie mecanică a pereţilor
exteriori poate fi utilizată drept componentă naturală a dispozitivului de captare
conform 6.2.3.7.6 dacă nu există risc de incendiu prin topirea metalului.
Învelitorile de tablă conductoare ale acoperişurilor care nu sunt conforme cu
tabelul 6.16 pot fi utilizate drept conductoare de captare dacă topirea în punctul
de impact a trăsnetelor poate fi acceptată.
Dacă nu, învelitorile conductoare ale acoperişurilor trebuie protejate cu un
dispozitiv de captare (a se vedea figura 6.15). În acest caz, trebuie să se aplice
metoda sferei fictive.
Părţile metalice care nu satisfac condiţiile pentru dispozitivele de captare
menţionate în 6.2.3.7.6 pot, cu toate acestea, să fie utilizate pentru conexiunea
diferitelor părţi care conduc curentul de trăsnet din zona acoperişului.
6.5.6.2.3.7.5.3. Protecţia echipamentelor de fixare de acoperiş care
încorporează echipamente electrice sau de procesare a informaţiei
Toate elementele de fixare de acoperiş din materiale electroizolante sau
conductoare, care încorporează echipamente electrice şi/sau echipamente de
prelucrare a informaţiei, trebuie situate în interiorul volumului protejat de
dispozitivul de captare.
Elementele de fixare de acoperiş pe structuri din oţel, de asemenea, trebuie
situate în interiorul volumului protejat de dispozitivul de captare. În acest caz
conductoarele de captare trebuie conectate nu numai la dispozitivul de captare
dar şi direct la structura din oţel, dacă este posibil. Când sunt conectate la
structură nu este necesar să se respecte distanţele de separare.
Prescripţiile pentru elementele de fixare de acoperiş trebuie aplicate, de
asemenea, şi pentru elementele instalate pe suprafeţe verticale pe care este
posibilă o cădere a trăsnetului, adică suprafeţe care pot fi atinse de sfera fictivă.
În figura 6.21 este prezentat un exemplu de dispozitiv de captare care protejează
elementele de fixare de acoperiş de materiale conductoare sau electroizolante,
care încorporează instalaţii electrice.
Figura 6.21 este indicată numai dacă distanţa de separare s (a se vedea Anexa
6.8) nu poate fi menţinută.
Fig. 6.21- Element de fixare de acoperiş metalic protejat împotriva captării directe
a trăsnetului, conectat la dispozitivul de captare
Legendă
1 Conductor de captare
2 Învelitoare metalică
3 Conductor de echipotenţializare
4 Conductor de captare orizontal
5 Echipament electric
6 Cutie de joncţiune a liniei electrice de alimentare cu SPD
7 Bornă de conexiune la elementele conductoare ale structurii
Dacă elementele de fixare necesită o protecţie suplimentară, pot fi amplasate la
nivelul acoperişului SPD între conductoarele active.
Distanţa de separare trebuie menţinută nu numai în aer ci şi pentru căile prin
material solid (km = 0,5).
6.6.6.2.3.7.5.4. Protecţia elementelor conductoare instalate pe un acoperiş
Elemente conductoare instalate pe acoperişuri cum sunt cele cu grosimea peretelui
insuficientă care nu pot rezista căderilor trăsnetului şi de asemenea învelitorile
conductoare ale acoperişurilor sau părţi ale structurilor care nu îndeplinesc
prescripţiile pentru dispozitive de captare naturale conform 6.2.3.7.6 şi tabelului
6.17, şi pentru care o cădere de trăsnet nu poate fi tolerată, trebuie să fie protejate
prin conductoare de captare.
Pentru proiectarea instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului a elementelor
conductoare instalate pe acoperiş trebuie aplicată metoda sferei fictive pentru
dispozitive de captare.
În figura 6.21 este prezentat un exemplu de proiectare a unui dispozitiv de captare
pentru protecţia împotriva căderii directe a trăsnetului a unui element de fixare de
acoperiş conductor când distanţa de protecţie s nu poate fi menţinută.
6.7.6.2.3.7.5.5. Protecţia structurilor acoperite cu pământ
Pentru structuri care conţin un strat de pământ pe acoperiş pentru izolaţie termică
poate fi utilizat un SPT normal. Dispozitivul de captare poate fi o reţea de captare
la sol sau un număr de tije de captare, conectate printr-o reţea îngropată, conform
cu metoda sferei fictive sau a unghiului de protecţie Structuri cu un strat de
pământ de până la 0,50 m în care persoane sunt prezente cu regularitate, necesită
o reţea de captare cu dimensiunea ochiurilor de 5 m x 5 m pentru prevenirea
tensiunilor periculoase de pas. Pentru protejarea persoanelor la nivelul solului de
căderi directe ale trăsnetului sunt necesare, de asemenea, tije de captare conform
metodei sferei fictive. Aceste tije pot fi înlocuite cu componente naturale, aşa cum
sunt gardurile metalice, stâlpii de iluminat etc. Înălţimea dispozitivelor de captare
trebuie să ţină seama de înălţimea persoanelor presupusă de 2,5 m împreună cu
distanţele de separare necesare. Dacă nici un tip din acestea nu este posibil,
persoanele trebuie prevenite că pot fi expuse la căderi directe ale trăsnetului.
Pentru structuri subterane cu un strat de pământ de peste 0,5 m se recomandă
să se utilizeze aceleaşi măsuri ca şi pentru un strat de pământ de până la 0,5 m.
Pentru structuri subterane care conţin materiale explozibile, este necesară o IPT
suplimentară. IPT suplimentară poate fi izolată sau amplasată pe structură. Prizele
de pământ ale celor două instalaţii trebuie să fie interconectate.
7.6.2.3.7.6. Componente naturale
7.1.Următoarele părţi ale structurii pot fi considerate componente naturale de
captare şi parte a unei IPT în conformitate cu 6.2.3.3.
a)Foliile de metal care acoperă structura de protejat în condiţiile următoare:
a.1) continuitatea electrică între diferitele părţi să fie realizată în mod durabil (de
exemplu prin lipire, sudare, sertizare, îndoire a marginilor (bordurare), fixare cu
şuruburi sau fixare cu buloane);
a.2) grosimea foliei de metal să nu fie mai mică decât valoarea t' indicată în tabelul
6.17 dacă este importantă prevenirea perforării foliei de metal sau evitarea
aprinderii oricărui material uşor combustibil situat dedesubt;
a.3) grosimea foliei de metal să nu fie mai mică decât valoarea t indicată în tabelul
6.17 dacă este necesar să se ia măsuri de precauţie împotriva perforării sau să se
evite problemele legate de punctele calde;
a.4) acestea nu sunt acoperite cu material electroizolant.
Tabelul 6.17. - Grosime minimă a tablelor de metal sau a conductelor metalice ale
dispozitivelor de captare
Grosime a
Grosime b
Fig. 6.27 c - Conductor de conexiune între electrodul de pământ în fundaţie şi bara de echipotenţializare care
traversează stratul electroizolant cu bitum
Fig. 6.27 - Construcţia unei prize de pământ în buclă în fundaţie pentru structuri
cu fundaţii de concepţii diferite
Legendă
1 Conductor de coborâre
2 Racord pentru verificare
3 Conductor de echipotenţializare la IPT interioară
4 Strat din beton nearmat
5 Conductor de conexiune a IPT
6 Electrod de pământ în fundaţie
7 Izolaţie cu bitum, strat electroizolant impermeabil
8 Conductor de conexiune între armăturile din oţel şi racordul de verificare
9 Armătură din oţel în beton
10 Străpungere a stratului impermeabil cu bitum
3.6.2.3.12.3. Dispunere de tip A - Electrozi de pământ radiali şi verticali
Electrozii de pământ trebuie conectaţi la extremităţile inferioare ale conductoarelor
de coborâre prin utilizarea racordurilor pentru verificare.
Fiecare conductor de coborâre trebuie prevăzut cu un electrod de pământ.
Electrozii de pământ trebuie să fie la o distanţă mai mare decât distanţa de
separare faţă de cablurile şi conductele de metal existente în sol.
În dispunerea de tip A sunt de preferat electrozii de pământ verticali, deoarece au
un raport cost-eficienţă mai bun şi asigură o rezistenţă a prizei de pământ mai
stabilă în majoritatea solurilor în raport cu electrozii orizontali.
În unele cazuri poate fi necesar să se instaleze electrozi de pământ în interiorul
structurii, de exemplu într-un subsol sau o pivniţă.
În timpul exploatării dacă există riscul creşterii rezistenţei de dispersie a stratului
superficial (de exemplu datorită evaporării apei) este necesară completarea cu
electrozi de pământ de lungimi mai mari, îngropaţi adânc.
Dacă este prevăzută o dispunere de tip A a prizei de pământ, egalizarea de
potenţial necesară pentru toţi electrozii este obţinută cu ajutorul conductoarelor
de echipotenţializare şi a barelor de echipotenţializare (de preferat în afara
structurii).
4.6.2.3.12.4. Dispunere de tip B - Electrozi de pământ în buclă
Pentru structurile care utilizează materiale electroizolante, cum sunt zidăria din
cărămidă sau lemnul fără fundaţie cu armătură din oţel, trebuie instalată o priză
de pământ tip B.
Pentru reducerea rezistenţei de dispersie echivalente, priza de pământ cu
dispunere de tip B poate fi îmbunătăţită, dacă este necesar, prin adăugarea de
electrozi de pământ verticali sau radiali.
Distanţa de izolare în aer şi adâncimea pentru dispunere de tip B a electrodului de
pământ sunt optime în condiţii de sol normale pentru protecţia persoanelor din
proximitatea structurii.
Electrozii de pământ în dispunere de tip B realizează echipotenţializarea între
conductoarele de coborâre la nivelul solului, deoarece diferitele conductoare de
coborâre dau potenţiale diferite datorită distribuţiei inegale a curenţilor de trăsnet
din cauza rezistenţei de dispersie diferite.
Dacă un număr mare de persoane se află frecvent în zone din vecinătatea structurii
de protejat, trebuie executate dirijări suplimentare de potenţial în aceste zone.
Trebuie instalaţi mai mulţi electrozi de pământ în buclă la distanţe de aproximativ
3 m. Se recomandă ca electrozii de pământ în buclă cei mai îndepărtaţi de
structură să fie îngropaţi mai adânc faţă de suprafaţă, adică cei aflaţi la 4 m faţă
de structură la o adâncime de 1 m, cei aflaţi la 7 m faţă de structură la o adâncime
de 1,5 m şi cei aflaţi la 10 m faţă de structură la o adâncime de 2 m.
Dacă zona din vecinătatea structurii este acoperită cu dale din asfalt cu o grosime
50 mm cu conductivitate scăzută, se asigură o protecţie suficientă persoanelor
care circulă prin această zonă.
5.6.2.3.12.5. Electrozi de pământ în sol stâncos
Un electrod de pământ în fundaţie trebuie încorporat în betonul fundaţiei în timpul
construcţiei Chiar dacă un electrod de pământ în fundaţie are un efect redus într-
un sol stâncos, acesta reacţionează însă ca un conductor de echipotenţializare.
Dacă nu este prevăzut un electrod de pământ în fundaţie, trebuie utilizată o
dispunere de tip B (un electrod de pământ în buclă). Dacă electrodul de pământ
nu poate fi instalat în sol şi este instalat la suprafaţă, trebuie protejat împotriva
deteriorărilor mecanice.
6.6.2.3.12.6. Prize de pământ pe suprafeţe întinse
O instalaţie industrială cuprinde în mod tipic un număr de structuri asociate, între
care sunt instalate un număr mare de cabluri de alimentare cu energie electrică şi
de semnalizare (de comunicaţii).
O impedanţă redusă a prizei de pământ poate fi obţinută prin prevederea structurii
cu electrozi de pământ în fundaţie şi suplimentar o dispunere de tip B şi A.
Interconectările între electrozii de pământ, electrozii de pământ în fundaţie şi
conductoarele de coborâre trebuie realizate la racordurile de verificare. Unele
dintre racordurile de verificare trebuie conectate, de asemenea, la barele de
echipotenţializare ale IPT interioare.
Partea inferioară a unui conductor de coborâre expus trebuie izolată cu un tub din
PVC cu grosimea de cel puţin 3 mm sau cu o izolaţie echivalentă.
Prin interconectarea prizelor de pământ a mai multor structuri, se obţine o reţea
de legare la pământ aşa cum este indicat în figura 6.28.
Fig. 6.28 - Priză de pământ de tip reţea cu ochiuri pentru o instalaţie industrială
Legendă
1 Clădire cu reţea de ochiuri în armătură
2 Turn în interiorul instalaţiei industriale
3 Echipament singular
4 Canale pentru cabluri
În figura 6.28 este prezentat proiectul unei reţele cu ochiuri de legare la pământ
care cuprinde canalele pentru cabluri între structurile asociate protejate împotriva
trăsnetului. Aceasta reduce impedanţa între clădiri şi are avantaje semnificative
de protecţie împotriva IEMT.
Acest sistem oferă o impedanţa scăzută între clădiri şi are avantaje semnificative
privind compatibilitatea electromagnetică. Dimensiunea ochiurilor reţelei în
apropierea clădirilor şi a altor obiecte poate fi de ordinul 20 m x 20 m. La o distanţă
de peste 30 m dimensiunea ochiurilor se poate mări la 40 m x 40 m.
(4)6.2.3.13. Componente
Componentele unei IPT trebuie să fie realizate din materialele indicate în tabelul
6.19 sau din alte materiale cu caracteristici echivalente ale performanţelor
mecanice, electrice şi chimice (coroziune). Pentru fixare pot fi utilizate şi
componente realizate din alte materiale decât cele metalice.
Tabelul 6.19. - Materiale pentru IPT şi condiţii de utilizare
Utilizare Coroziune
Poate fi
Material distrus
În aer liber În pământ În beton Rezistenţă Crescută prin
prin cuplaj
galvanic cu
Cupru Masiv Masiv Masiv Bun în multe medii Compuşi de sulf -
Torsadat Torsadat Torsadat Materiale organice
Ca înveliş Ca înveliş
Oţel Masiv Masiv Masiv Acceptabil în aer, în Conţinut ridicat de Cupru
galvanizat la Torsadat Torsadat beton şi în sol normal cloruri
cald
Oţel inoxidabil Masiv Masiv Masiv Bun în multe medii Conţinut ridicat de -
Torsadat Torsadat Torsadat cloruri
Aluminiu Masiv Nepotrivit Nepotrivit Bun în atmosfere Soluţii alcaline Cupru
Torsadat care conţin sulf şi
cloruri în concentraţii
reduse
Plumb Masiv Masiv Nepotrivit Bun în atmosfere Soluri acide Cupru
În înveliş Ca înveliş care conţin Oţel
concentraţii mari de inoxidabil
sulfaţi
1.6.2.3.13.1. Fixare
Dispozitivele de captare şi conductoarele de coborâre trebuie să fie fixate solid
astfel încât să se împiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a
forţelor electrodinamice sau a forţelor mecanice accidentale (de exemplu vibraţii,
alunecare a straturilor de zăpadă, dilatare termică etc.)
(5)6.2.3.14. Materiale şi dimensiuni
Materialul şi dimensiunile trebuie să fie alese luând în considerare posibilitatea
coroziunii atât a structurii de protejat cât şi a SPT.
Configuraţiile şi secţiunile minime ale elementelor dispozitivului de captare, tijelor
de captare şi a conductoarelor de coborâre sunt indicate în tabelul 6.20.
Configuraţiile şi dimensiunile minime ale electrozilor de pământ sunt indicate în
tabelul 6.21.
Tabelul 6.20. - Material, configuraţie şi secţiune minimă a conductoarelor de
captare, tijelor de captare şi a conductoarelor de coborâre
Secţiunea minimă
Material Configuraţie Comentarii10)
mm2
Cupru Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2 mm
Bară rotundă masivă ) 7
50 8) Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de
1,7 mm
Bară rotundă masivă 3), 4) 200 8) Diametru de 16 mm
Cupru acoperit cu Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2 mm
staniu1) Bară rotundă masivă 7) 50 8) Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de
1,7 mm
Aluminiu Bandă masivă 70 Grosime de minim 3 mm
Bară rotundă masivă 50 8) Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de
1,7 mm
Aliaj de aluminiu Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2,5 mm
Bară rotundă masivă 50 Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de
1,7 mm
Bară rotundă masivă 3) 200 Diametru de 16 mm
Oţel galvanizat la cald Bandă masivă 50 8) Grosime de minim 2,5 mm
2
) Bară rotundă masivă 9) 50 Diametru de 8 mm
Torsadat 50 8) Diametru minim al fiecărui toron de
1,7 mm
Bară rotundă masivă 3), 4), 9) 200 Diametru de 16 mm
Oţel inoxidabil ) 5
Bandă masivă 6) 50 8) Grosime de minim 2 mm
Bară rotundă masivă 6) 50 Diametru de 8 mm
Torsadat 70 8) Diametru minim al fiecărui toron de
1,7 mm
Bară rotundă masivă 3), 4) 200 Diametru de 16 mm
1
) Grosimea minimă a acoperirii prin galvanizare la cald sau prin electroliză de 1 m.
2
) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu, cu o grosime minimă de 50 m.
3
) Aplicabil numai pentru tije de captare. Pentru aplicaţiile în care eforturile mecanice nu sunt critice cum ar fi sarcina
datorită vântului, poate fi utilizat un diametru de 10 mm, o tijă de captare lungă de 1 m cu o fixare suplimentară.
4
) Aplicabil numai electrozilor de pământ ghidaţi.
5
) Crom >= 16 %, nichel >= 8 %, carbon <= 0,07 %.
6
) Pentru oţel inoxidabil înglobat în beton, şi/sau în contact direct cu un material inflamabil, dimensiunile minime
trebuie să fie mărite la 78 mm2 (10 mm diametru) pentru o bară masivă şi la 75 mm2 (grosime minimum 3 mm)
pentru o bandă masivă.
7
) Pentru anumite aplicaţii în care eforturile mecanice nu sunt esenţiale, poate fi redus de la 50 mm 2 (diametru de 8
mm) la 28 mm2 (diametru de 6 mm). În acest caz, trebuie acordată atenţie reducerii spaţiului pentm elementele de
prindere.
8
) Dacă aspectele termice şi mecanice sunt importante, aceste dimensiuni pot fi mărite la 60 mm2 pentru banda
masivă şi la 78 mm2 pentru bara masivă.
9
) Secţiunea minimă pentru evitarea topirii este de 16 mm2 (cupru), 25 mm2 (aluminiu), 50 mm2 (oţel) şi 50 mm2
(oţel inoxidabil) pentru o energie specifică de 10 000 kJ/ .
10
) Grosime, lăţime şi diametru sunt definite cu ±10 %.
Tabelul 6.21. - Material, configuraţie şi dimensiuni minime ale electrozilor de
pământ
Dimensiuni minime
Electrod tip Electrod tip Electrod tip
Material Configuraţie Comentarii
tijă (vertical) conductor placă
mm (orizontal) mm
Cupru Torsadat )
3
50 mm2 Diametru minim al fiecărui
toron de 1,7 mm
Bară rotundă masivă 3) 50 mm2 Diametru de 8 mm
Bandă masivă 3) 50 mm2 Grosime de minim 2 mm
Bară rotundă masivă 15 )8
Grosime a peretelui de
minim 2 mm
Bară tubulară 20 Grosime de minim 2 mm
Placă masivă 500 x 500 - Secţiune 25 mm x 2 mm
Placă cu zăbrele 600 x 600 Lungime minimă a
configuraţiei cu zăbrele:
4,8 m
Oţel Bară rotundă masivă 16 9) Diametru 10
galvanizată 1)2) mm
Bară tubulară galvanizată 25 Grosime a peretelui de
))
1 2
minim 2 mm
Bandă masivă galvanizată 1) 90 mm2 Grosime de minim 3 mm
Placă masivă galvanizată ) 1
500 x 500 Grosime de minim 3 mm
Placă cu zăbrele galvanizată 600 x 600 - Secţiune 30 mm x 3 mm
1
)
Bară rotundă masivă 14
Rază minimă 250 m
acoperită cu cupru 4)
acoperire cu cupru de 99,9
% conţinut de cupru
Bară rotundă masivă Diametru 10
neacoperită 5) mm
Bară sau bandă masivă 75 mm2 Grosime de minim 3 mm
galvanizată 5)6)
Torsadate galvanizate 5)6) 70 mm2
Profile galvanizate în formă 50x50x3 Diametru minim al fiecărui
de cruce 1) toron de 1,7 mm
Oţel inoxidabil Bară rotundă masivă 15 Diametru 10
7
) mm
Bandă masivă 100 mm2 Grosime de minim 2 mm
1
) Acoperirea trebuie să fie netedă, continuă şi fără flux de staniu cu o grosime minimă de 50 m pentru bară
rotundă şi de 70 m pentru bandă.
2
) Conductoarele trebuie mai întâi prelucrate şi apoi galvanizate.
3
) Poate fi de asemenea acoperită cu staniu.
4
) Cupru trebuie să fie legat intrinsec de oţel.
5
) Se admite numai dacă este înglobat complet în beton.
6
) Se admite numai dacă sunt conectate corect la cel puţin fiecare 5 m împreună cu armăturile naturale de oţel în
contact cu fundaţia în partea dinspre pământ.
7
) Crom >= 16 %, nichel >= 5 %, molibden >= 2 %, carbon <= 0,08 %.
8
) În unele ţări se admite o valoare de 12 mm.
9
) Legarea la pământ cu tije este utilizată în unele ţări pentru conectarea conductorului de coborâre la punctul în care
acesta întră în pământ.
(6)6.2.3.15. Racorduri
Numărul de racorduri de-a lungul conductoarelor trebuie redus la minimum.
Racordurile trebuie realizate în mod sigur prin lipire, sudare, sertizare, presare,
îndoire a marginilor (bordurare), fixare cu şuruburi şi fixare cu buloane.
SECŢIUNEA 4: 6.2.4. Instalaţie interioară de protecţie împotriva
trăsnetului
(1)6.2.4.1. Generalităţi
IPT interioară trebuie să evite apariţia scânteilor periculoase în structura de
protejat datorită curentului de trăsnet care circulă în IPT exterioară sau în alte
elemente conductoare ale structurii.
Scântei periculoase pot apare între IPT exterioară şi alte componente ca:
- instalaţii din metal;
- sisteme interioare;
- elemente conductoare şi linii racordate la structură.
Scânteile care apar în structuri cu risc de explozie sunt totdeauna periculoase. În
acest caz sunt necesare măsuri de protecţie suplimentare.
Scânteile periculoase între elemente diferite pot fi evitate prin
- legătură de echipotenţializare conform cu 6.2.4.2 sau
- izolaţie electrică între elemente conform cu 6.2.4.3.
(2)6.2.4.2. Legătură de echipotenţializare
Echipotenţializarea este realizată prin interconectarea IPT cu
- scheletul metalic al structurii,
- instalaţii metalice,
- sisteme interioare,
- elemente conductoare exterioare şi linii conectate la structură.
Mijloacele de interconectare pot fi
- conductoare de echipotenţializare, dacă continuitatea electrică nu este asigurată
de legături naturale,
- dispozitive de protecţie la supratensiuni şi supracurenţi (SPD), dacă conectările
directe cu conductoare de echipotenţializare nu sunt posibile.
Este important modul în care este realizată legătura de echipotenţializare şi
trebuie discutată cu operatorul reţelei de telecomunicaţii, cu operatorul reţelei
electrice şi cu alţi operatori sau cu autorităţi implicate datorită faptului că pot fi
prescripţii conflictuale. SPD trebuie astfel instalate încât să permită inspectarea
lor.
(3)6.2.4.3. Legătură de echipotenţializare pentru instalaţiile metalice
În cazul unei IPT exterioare izolate, legătura de echipotenţializare trebuie să fie
realizată numai la nivelul solului.
Pentru o IPT exterioară care nu este izolată, legătura de echipotenţializare trebuie
să fie instalată în amplasamentele următoare:
a)în subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotenţializare
trebuie să fie legate la o bară de echipotenţializare construită şi dispusă astfel
încât să permită un acces facil pentru inspecţie. Bara de echipotenţializare trebuie
conectată la priza de pământ. În cazul structurilor mari (tipic cu o înălţime de
peste 20 m), pot fi instalate mai multe bare de echipotenţializare pe verticala
clădirii care trebuie să fie interconectate între ele;
b)în amplasamentele în care nu sunt satisfăcute prescripţiile de izolaţie (a se
vedea 6.3). Conductoarele prin care se realizează legăturile de echipotenţializare
trebuie să fie amplasate pe traseul cel mai scurt şi drept atât cât este posibil.
Valorile minime ale secţiunilor conductoarelor de echipotenţializare care
conectează bare de echipotenţializare diferite şi ale conductoarelor care
conectează barele de echipotenţializare la prizele de pământ sunt indicate în
tabelul 6.22.
Valorile minime ale secţiunilor conductoarelor de echipotenţializare care
conectează instalaţiile metalice interioare la barele de echipotenţializare sunt
indicate în tabelul 6.23.
Tabelul 6.22. - Dimensiuni minime ale conductoarelor care conectează bare de
echipotenţializare diferite sau care conectează bare de echipotenţializare la priza
de pământ
Clasa SPT Material Secţiune mm2
Cupru 14
de la I până la IV Aluminiu 22
Oţel 50
Tabelul 6.23. - Dimensiuni minime ale conductoarelor care conectează instalaţiile
de metal interioare la bara de echipotenţializare
Clasa SPT Material Secţiune mm2
Cupru 5
de la I până la IV Aluminiu 8
Oţel 16
Dacă părţi electroizolante sunt inserate pe conductele de gaze sau de apă, în
interiorul structurii de protejat, cu acordul distribuitorilor de apă şi de gaz, acestea
trebuie să fie şuntate de SPD concepute pentru astfel de operaţie.
SPD trebuie să aibă caracteristicile următoare:
- încercare de clasă I;
- Iimp >= kcI unde kcI este curentul de trăsnet care circulă de-a lungul părţilor
importante ale unei IPT exterioare;
- nivelul de protecţie Up trebuie să fie mai mic decât nivelul de ţinere la impuls a
izolaţiei dintre părţi.
(4)6.2.4.4. Legătură de echipotenţializare pentru părţile conductoare exterioare
Pentru părţile conductoare exterioare, legătura de echipotenţializare trebuie să fie
stabilită cât mai aproape posibil de punctul lor de racordare la structura de
protejat.
Dacă nu poate fi acceptată o legătură de echipotenţializare directă, trebuie
utilizate SPD cu următoarele caracteristici:
- încercare de clasă I;
- Iimp >= If unde If este curentul de trăsnet care circulă prin partea conductoare
exterioară considerată;
- nivelul de protecţie Up trebuie să fie mai mic decât nivelul de ţinere la impuls a
izolaţiei dintre părţi;
Când IPT nu este necesară, poate fi utilizată, ca legătură de echipotenţializare,
priza de pământ a instalaţiei electrice de joasă tensiune.
(5)6.2.4.5. Legătură de echipotenţializare pentru sistemele interioare
Legătura de echipotenţializare trebuie realizată conform cu 6.2.4.3.
Dacă sistemele interioare au conductoare ecranate sau amplasate în tuburi de
protecţie metalice, este suficient să se lege numai aceste ecrane sau tuburi de
protecţie.
Dacă conductoarele sistemelor interioare nu sunt nici ecranate nici amplasate în
tuburi de protecţie metalice acestea se vor lega la bara de echipotenţializare prin
SPD. Conductoarele PEN sau/şi PE din reţelele TN se vor lega la bara de
echipotenţializare direct sau prin SPD.
Conductoarele de echipotenţializare şi SPD trebuie să aibă aceleaşi caracteristici
cu cele indicate la 6.2.4.3.
(6)6.2.4.6. Legătură de echipotenţializare pentru liniile racordate la structura de
protejat
Legătura de echipotenţializare pentru liniile electrice şi de telecomunicaţii trebuie
să fie realizată conform cu 6.2.4.4.
Toate conductoarele ale fiecărei linii se recomandă să fie echipotenţializate direct
sau printr-un SPD.
Conductoarele active trebuie să fie echipotenţializate numai la bara de
echipotenţializare printr-un SPD. În reţelele TN, conductoarele PE sau PEN trebuie
să fie echipotenţializate direct sau prin SPD la bara de echipotenţializare.
Legătura de echipotenţializare pentru ecranele sau tuburile de protecţie ale
cablurilor trebuie să fie realizată cât mai aproape de punctul de racordare la
structură.
SECŢIUNEA 5: 6.2.5. Măsuri de protecţie împotriva vătămării
fiinţelor vii datorate tensiunilor de atingere şi de pas
(1)6.2.5.1. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atingere
În anumite condiţii, apropierea de conductoarele de coborâre ale unui SPT, în afara
structurii, poate prezenta un pericol pentru viaţă chiar dacă SPT a fost proiectat şi
construit conform prescripţiilor menţionate mai sus.
Riscul este redus la un nivel acceptabil dacă una dintre condiţiile următoare este
îndeplinită:
a)probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezenţei sale în afara
structurii şi în apropierea conductoarelor de coborâre, este foarte mică;
b)conductoarele de coborâre naturale sunt constituite din mai multe coloane ale
cadrului metalic extins al structurii sau din mai mulţi piloni din oţel interconectaţi
ai structurii fiind asigurată continuitatea electrică;
c)rezistivitatea stratului de suprafaţă a solului, la cel mult de 3 m de conductorul
de coborâre, nu este mai mică de 5 k m.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau
un strat cu pietriş de 15 cm grosime) reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dacă nici una din aceste condiţii nu este îndeplinită, trebuie să fie adoptate măsuri
de protecţie împotriva vătămării fiinţelor vii datorită tensiunilor de atingere după
cum urmează:
- izolaţia conductoarelor de coborâre expuse este prevăzută pentru o tensiune de
ţinere de 100 kV considerând un impuls de 1,2/50 s, de exemplu cu un strat de
minimum 3 mm de polietilenă reticulată;
- restricţii fizice şi/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minimum
probabilitatea ca un conductor de coborâre să fie atins.
(2)6.2.5.2. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de pas
În anumite condiţii, apropierea de conductoarele de coborâre în afara structurii
poate prezenta un pericol pentru viaţă chiar dacă SPT a fost conceput şi construit
conform regulilor menţionate mai sus. Riscul este redus la un nivel acceptabil dacă
una din următoarele condiţii este îndeplinită:
a)probabilitatea apropierii unei persoane, sau durata prezenţei sale în zona
periculoasă la cel mult 3 m de conductoarelor de coborâre, este foarte mică;
b)rezistivitatea stratului de suprafaţă a solului, la cel mult 3 m de conductorul
de coborâre, nu este mai mică de 5 k m.
Un strat de material electroizolant, de exemplu asfalt cu o grosime de 5 cm (sau
un strat de pietriş de 15 cm grosime) în general reduce riscul la un nivel acceptabil.
Dacă nici una din aceste condiţii nu este îndeplinită, trebuie să fie adoptate măsuri
de protecţie împotriva vătămării fiinţelor vii datorită tensiunilor de pas după cum
urmează:
- echipotenţializare cu ajutorul unui reţele de legare la pământ;
- restricţii fizice şi/sau panouri de avertizare cu scopul de a reduce la minim
probabilitatea accesului în zona periculoasă, nu mai departe de 3 m de conductorul
de coborâre.
SUBCAPITOLUL 3: 6.3. INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
TRĂSNETULUI CU DISPOZITIVE DE AMORSARE (PDA)
SECŢIUNEA 1: 6.3.1. Generalităţi
(1)6.3.1.1. Prezentul capitol se aplică la IPT cu dispozitive de amorsare (PDA)
împotriva loviturilor directe de trăsnet ale tuturor construcţiilor care fac obiectul
prezentului normativ, cu înălţimi mai mici de 60 m, precum şi a zonelor deschise
la care considerentele economice şi estetice impun această soluţie.
Acest capitol nu tratează protecţia instalaţiilor electrice împotriva supratensiunilor
de origine atmosferică transmisă prin reţele.
(2)6.3.1.2. Pentru protecţia construcţiilor împotriva loviturilor de trăsnet se pot
aplica şi alte norme similare ale unor ţări europene, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1146/2006.
(3)6.3.1.3. Un paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare (PDA) este compus dintr-un
vârf de captare, un dispozitiv de amorsare şi o tijă suport pe care se găseşte un
sistem de conexiune al conductorului de coborâre.
SECŢIUNEA 2: 6.3.2. Determinarea zonei de protecţie
(1)6.3.2.1. PDA se instalează, de preferinţă, pe locul cel mai înalt al construcţiei,
respectiv al zonei care o protejează.
(2)6.3.2.2. Un PDA este caracterizat prin avansul propriu al amorsării (AT).
Acesta este determinat de către producător prin încercări de laborator şi în situ.
Prin aceste încercări se compară un PDA cu o tijă simplă de aceeaşi înălţime,
amplasată în aceleaşi condiţii (fig. 6.29).
Avansul amorsării T, care serveşte la calculul razei de protecţie se determină cu
relaţia:
T = TPTS - TPDA
TPTS - timpul de amorsare mediu al unui lider ascendent pentru un paratrăsnet cu
tijă simplă;
TPDA - idem pentru paratrăsnet cu dispozitiv de amorsare.
Fig. 6.29
(3)6.3.2.3. Volumul de protejat este delimitat de suprafaţa de revoluţie care are
aceeaşi axă cu PDA şi este delimitată de razele de protecţie Rp corespunzătoare
diferitelor înălţimi h, conform fig. 6.30.
Fig. 6.30
(4)6.3.2.4. Raza de protecţie a unui PDA, Rp, depinde de nivelul de protecţie
ales, de lungimea suplimentară determinată de avansul amorsării L (fig. 6.29b)
şi de înălţimea sa de instalare h.
L este lungimea suplimentară determinată de avansul T al PDA şi se calculează
cu relaţia:
L = v (m/ s) x T ( s) în care:
T este avansul amorsării al PDA dat de producător şi este caracteristic tipului de
PDA;
v (m/ s) - este viteza de propagare a liderului ascendent şi descendent; în calcule
se poate adopta valoarea medie v = 1 m/ s; experimental s-a constatat ca v =
0,9-1,1 m/ s
Înălţimea de instalare h reprezintă înălţimea vârfului PDA în raport cu planul
orizontal care trece prin elementul de construcţie protejat (fig. 6.30)
Raza de protecţie se calculează cu relaţia:
în care:
pentru h >= 5 m
Pentru h <= 5 m, Rp se determină cu ajutorul abacelor din fig. 6.31a, fig. 6.31b,
fig. 6.31c şi fig. 6.31d.
Raza de protecţie se reduce cu 40% în cazurile în care există riscuri cu consecinţe
asupra persoanelor şi mediului, de exemplu: clădiri înalte şi foarte înalte, depozite
pentru materiale din cauciuc, masă plastică, etc.
Instalaţiile de protecţie cu dispozitiv de amorsare nu se utilizează pentru
instalaţiile de protecţie împotriva trăsnetului a structurilor cu medii cu pericol de
explozie (inclusiv praf combustibil).
Fig. 6.31a
Fig. 6.31b
Fig. 6.31c
Fig. 6.31d
Fig. 6.31
(5)6.3.2.5. PDA pot fi din cupru, oţel cuprat sau oţel inox. Tija şi vârful au o
secţiune conductoare mai mare de 120 mm2.
(6)6.3.2.6. Vârful unui PDA trebuie să fie cu cel puţin 2 m deasupra zonei pe care
o protejează (de exemplu antenele, turnurile de răcire, acoperişurile, rezervoarele
etc.).
(7)6.3.2.7. Atunci când IPT conţine mai multe PDA pentru aceeaşi construcţie,
acestea se leagă între ele printr-un conductor, cu excepţia situaţiilor în care acesta
trebuie să ocolească obstacole (cornişe, aticuri) denivelări pozitive şi negative mai
mari de 1,5 m.
(8)6.3.2.8. Dacă trebuie protejate suprafeţe deschise (terenuri de sport,
campinguri, piscine etc.), PDA se instalează pe suporţi speciali: stâlpi, catarge,
piloni, sau pe altă construcţie învecinată care permite acesteia să acopere întreaga
zonă de protejat.
(9)6.3.2.9. Atunci când catargele sunt ancorate cu odgoane, acestea se leagă în
punctele de ancorare de jos, la conductoarele de coborâre.
(10)6.3.2.10. La proiectarea unei instalaţii de protecţie la trăsnet, trebuie să se
ţină seama de elementele arhitecturale favorabile instalării unui PDA. Acestea sunt
de regulă elementele cele mai înalte ale construcţiei.
SECŢIUNEA 3: 6.3.3. Conductoarele de coborâre
(1)6.3.3.1. Fiecare PDA este legat la pământ prin cel puţin două coborâri.
Sunt necesare cel puţin patru coborâri în următoarele cazuri:
- dacă proiecţia pe orizontală a conductorului de coborâre este mai mare decât
proiecţia pe verticală;
- dacă înălţimea construcţiei este mai mare de 28 m; Acestea trebuie dispuse pe
faţade opuse.
(2)6.3.3.2. Conductoarele de coborâre trebuie să aibă dimensiunile minime din
tabelul 6.18.
Este interzisă utilizarea cablurilor coaxiale izolate drept conductoare de coborâre.
Fig. 7.1.1. Dimensiunile volumelor în incinte cu cadă de baie sau duş cu bazin
Fig. 7.1.2. Dimensiunile volumelor 0 şi 1 în încăperi cu duş fără bazin
Toate dimensiunile sunt în cm
SUBCAPITOLUL 2: 7.2. Instalaţii electrice pentru piscine şi alte bazine
SECŢIUNEA 1: 7.2.1. Domeniul de aplicare
Prevederile particulare din acest capitol se aplică instalaţiilor electrice ale bazinelor
piscinelor, bazinelor fântânilor şi bazinelor de igienizare şi volumelor
înconjurătoare acestor bazine şi sunt întocmite conform recomandărilor din SR HD
384.7.702.S2. Aceste prevederi nu se aplică piscinelor cuprinse în standardul de
produs şi piscinelor utilizate în scopuri medicale.
Bazinul unei fântâni este conceput a nu fi ocupat de persoane şi nu poate fi
accesibil acestora decât prin utilizarea unei scări sau a unor mijloace similare.
SECŢIUNEA 2: 7.2.2. Clasificarea influenţelor externe. Descrierea
volumelor
(1)Pentru aplicarea prezentelor prevederi trebuie luate în considerare 3 volume
descrise mai jos şi prezentate ca exemple în fig. 7.2.1, 7.2.2; 7.2.3 şi 7.2.4.
(2)Volumul 0 conţine interiorul bazinului şi include deschiderile din pereţi şi
planşee, bazinele pentru curăţarea picioarelor şi jeturile sau căderile de apă de pe
pereţi şi spaţiul de sub acesta.
(3)Volumul 1 este limitat de:
- volumul 0;
- un plan vertical la 2 m de la marginea bazinului;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafeţei care poate fi
ocupată de persoane.
Când piscina conţine platforme pentru sărituri, trambuline, bloc-startere,
tobogane sau alte elemente structurale ce pot fi ocupate de persoane, volumul 1
cuprinde şi volumul limitat de:
- un plan vertical situat la 1,5 m de platformele pentru sărituri, trambuline, bloc-
startere, tobogane sau alte componente cum ar fi sculpturi accesibile sau bazine
decorative;
- un plan orizontal situat la 2,5 m deasupra celei mai înalte suprafeţe ce poate fi
ocupată de persoane.
(4)Volumul 2 este limitat de:
- un plan vertical exterior volumului 1 şi un plan paralel situat la 1,5 m faţă de
primul;
- planşeul sau suprafaţa ce poate fi ocupată de persoane;
- planul orizontal situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau suprafeţei care poate fi
ocupată de persoane.
(5)Pentru fântâni şi piscine mici nu există volumul 2.
Volumele 1 şi 2 pot fi limitate prin pereţi ficşi despărţitori cu o înălţime minimă de
2,5 m.
SECŢIUNEA 3: 7.2.3. Protecţia împotriva şocurilor electrice
(1)7.2.3.1. Sunt interzise măsurile de protecţie de bază (împotriva atingerii
directe) realizate prin obstacole şi prin amplasarea în afara zonei de accesibilitate
la atingere.
De asemenea, sunt interzise măsurile de protecţie la defect (împotriva atingerilor
indirecte) prin amplasarea în mediu neconductor şi prin legături echipotenţiale
locale nelegate la pământ.
(2)7.2.3.2. Protecţia împotriva şocurilor electrice poate fi realizată prin utilizarea
tensiunilor foarte joase (TFJS şi TFJP).
Unde se foloseşte tensiunea foarte joasă de securitate TFJS, indiferent de
tensiunea nominală, protecţia de bază (împotriva atingerilor directe) trebuie
asigurată prin:
- bariere sau carcase care prezintă un grad de protecţie de cel puţin IP XX B
conform SR EN 60529 sau
- izolaţia care poate suporta o tensiune alternativă de încercare de 500 V în valoare
efectivă, timp de 1 minut.
(3)7.2.3.3. Protecţia în caz de defect (împotriva atingerii indirecte) se va realiza
prin legături echipotenţiale suplimentare.
Toate părţile conductoare din volumele 0, 1 şi 2 trebuie legate între ele prin
conductoare de echipotenţializare şi apoi la conductorul de protecţie al maselor
echipamentelor amplasate în aceste volume.
Legătura la conductorul de protecţie poate fi realizată în imediata apropiere a
amplasamentului, de ex. într-un tablou de distribuţie.
(4)7.2.3.4. Măsuri de protecţie împotriva şocurilor electrice specifice fiecărui
volum.
1.7.2.3.4.1. Volumele 0 şi 1
Cu excepţia fântânilor menţionate la 7.2.3.4.2 şi cu excepţiile menţionate la
7.2.4.3, în volumele 0 şi 1 este admisă numai protecţia prin utilizarea tensiunii
foarte joasă (TFJS), tensiunea nominală nedepăşind 12 V tensiune alternativă, sau
30 V tensiune continuă, sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 şi 2.
Echipamentele destinate funcţionării în interiorul bazinelor (volum 0), numai în
lipsa persoanelor, trebuie să asigure protecţia la şoc electric prin una din
următoarele metode:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 şi 2. Sursa
de TFJS poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este
protejat printr-un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) cu un
curent diferenţial rezidual nominal I n care nu depăşeşte 30 mA;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenţial
rezidual nominal I n de cel mult 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare electrică alimentând un singur
echipament electric şi fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 şi 2. Sursa de
separare electrică poate fi amplasată în volumul 2 dacă circuitul său de alimentare
este protejat printr-un DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal I n de cel
mult 30 mA.
Prizele de curent ale circuitelor de alimentare ale acestor echipamente şi
dispozitivul lor de comandă trebuie prevăzute cu o plăcuţă de avertizare care să
prevină utilizatorul că aceste echipamente pot fi utilizate numai dacă în piscină nu
se află persoane.
2.7.2.3.4.2. Volumele 0 şi 1 pentru fântâni.
În volumele 0 şi 1 pentru fântâni trebuie luată una sau mai multe măsuri de
protecţie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0 şi 1;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenţial
rezidual nominal I n care nu depăşeşte 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare electrică alimentând numai un singur
echipament electric şi fiind amplasată în afara volumelor 0 şi 1.
3.7.2.3.4.3. Volumul 2
Trebuie folosite una sau mai multe din următoarele măsuri de protecţie:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 şi 2. Sursa
de TFJS poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este
protejat printr-un DDR cu un curent diferenţial rezidual I n care nu depăşeşte 30
mA;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenţial
rezidual nominal I n care nu depăşeşte 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare alimentând un singur echipament electric
şi fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 şi 2. Sursa de separare electrică
poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat
printr-un dispozitiv DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal I n de cel mult
30 mA.
SECŢIUNEA 4: 7.2.4. Alegerea şi montarea echipamentelor
electrice
(1)7.2.4.1. Influenţe externe
Echipamentele electrice trebuie să aibă cel puţin următoarele grade de protecţie
conform SR EN 60529:
- volumul 0: IP X 8;
- volumul 1: IP X 4; IP X 5, acolo unde se folosesc jeturi de apă pentru curăţare;
- volumul 2: IP X 2, pentru amplasament în interiorul clădirilor; IP X 4, pentru
amplasament în exteriorul clădirilor; IP X 5, acolo unde jeturile de apă se folosesc
pentru curăţare.
(2)7.2.4.2. Sisteme de pozare
Regulile se aplică la sisteme de pozare aparentă şi sisteme de pozare îngropate în
pereţi, tavane sau în planşee la o adâncime de cel mult 5 cm.
În volumele 0, 1 şi 2 toate mantalele metalice sau capacele metalice ale sistemelor
de pozare trebuie conectate la legătura echipotenţială suplimentară. De preferinţă,
cablurile se vor monta în tuburi de protecţie din material electroizolant.
În volumele 0 şi 1 sistemele de pozare trebuie limitate numai la cele necesare
alimentării echipamentelor în aceste volume.
Pentru fântâni trebuie satisfăcute următoarele condiţii suplimentare:
a)cablurile pentru echipamentul electric din volumul 0 trebuie instalate cât mai
departe de marginea bazinului şi trebuie fixate pe cel mai scurt traseu posibil către
echipamentul electric din volumul 0.
b)în volumul 1, cablurile trebuie prevăzute cu o protecţie mecanică
corespunzătoare.
Cablurile trebuie să corespundă SR HD 22.16, dar trebuie utilizate dacă
producătorul declară că acestea corespund unei imersări permanente.
Este interzisă montarea dozelor în volumele 0 şi 1; în cazul circuitelor TFJS dozele
pot fi montate în volumul 1.
(3)7.2.4.3. Aparataj (de comutaţie şi comandă)
În volumele 0 şi 1 nu este permisă instalarea niciunui aparat, inclusiv prize de
curent.
În volumul 2 este permisă instalarea prizelor de curent electric şi întrerupătoarelor
numai dacă se adoptă una din următoarele măsuri:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 şi 2; sursa
de TFJS poate fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este
protejat printr-un DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal I n care nu
depăşeşte 30 mA;
- întreruperea automată a alimentării utilizând un DDR cu un curent diferenţial
rezidual nominal I n care nu depăşeşte 30 mA;
- separarea electrică; sursa de separare alimentând un singur receptor electric şi
fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 şi 2. Sursa de separare electrică poate
fi amplasată în volumul 2, dacă circuitul său de alimentare este protejat printr-un
DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal I n care nu depăşeşte 30 mA.
Pentru piscine mici, care nu au volumul 2, unde nu este posibil să se amplaseze
prize de curent şi întreruptoare în afara volumului 1, este permisă amplasarea în
volumul 1 a prizelor de curent şi întreruptoarelor, de preferat nemetalice, dacă
acestea sunt amplasate în afara zonelor de accesibilitate (125 cm) de la limita
volumului 0 şi la cel puţin 0,3 m deasupra planşeului şi trebuie să se adopte una
din următoarele măsuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune nominală de max. 25 V tensiune alternativă sau 60
V tensiune continuă, sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0 şi 1; sau
- întreruperea automată a alimentării, utilizând un DDR cu un curent diferenţial
rezidual nominal I n de max. 30 mA;
- separarea electrică individuală, sursa de separare electrică fiind amplasată în
exteriorul volumelor 0 şi 1.
(4)7.2.4.4. Alte echipamente
1.7.2.4.4.1. Echipamente electrice specifice piscinelor
În volumele 0 şi 1 pot fi instalate numai echipamente electrice fixe special
concepute pentru a fi utilizate în piscine, ţinând seama de prevederile de la
7.2.4.4.2 şi 7.2.4.4.4.
Aparatele destinate a funcţiona numai când persoanele se găsesc în afara
volumului 0, pot funcţiona în toate volumele dacă sunt alimentate prin circuite
protejate conform 7.2.3.4.
Elementele de încălzire electrică îngropate în pardoseală pot fi instalate numai
dacă:
- sunt utilizate TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 şi 2.
Sursa de TFJS poate fi amplasată în volumul 2 dacă circuitul său de alimentare
este protejat printr-un DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal care nu
depăşeşte 30 mA sau
- sunt acoperite cu un grilaj metalic îngropat sau să aibă un înveliş metalic legat
la pământ şi la legătura echipotenţială suplimentară menţionată la pct. 7.2.3.3,
respectând condiţia ca circuitele lor de alimentare să fie protejate, în plus, printr-
un DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal care să nu depăşească 30 mA.
2.7.2.4.4.2. Corpuri de iluminat subacvatice pentru piscine
Corpurile de iluminat amplasate în apă sau în contact cu apa trebuie să fie montate
şi executate conform cu SR EN 60598-2-18.
Corpurile de iluminat subacvatice amplasate în spatele unor hublouri etanşe şi
alimentate prin partea din spate trebuie să fie conforme cu secţiunea respectivă
din SR EN 60598 şi trebuie să fie instalate încât să nu se producă niciun contact
(intenţionat sau nu), între părţile conductoare expuse ale corpului de iluminat
subacvatic şi orice parte conductoare a hubloului.
3.7.2.4.4.3. Echipamente electrice specifice fântânilor
Echipamentul electric din volumele 0 şi 1 trebuie protejat mecanic, de exemplu,
prin utilizarea sticlei armate sau utilizarea unui grilaj care să nu poată fi îndepărtat
decât cu ajutorul unei scule.
Corpurile de iluminat din volumele 0 şi 1 trebuie să fie montate şi construite în
conformitate cu recomandările din SR EN 60598-2-18.
Pompele electrice trebuie să corespundă prescripţiilor din SR EN 60335-2-41.
Dacă se aplică drept măsură de protecţie întreruperea automată a alimentării,
atunci trebuie utilizat numai echipament de clasa I de izolaţie.
4.7.2.4.4.4. Prevederi speciale pentru instalarea echipamentelor electrice în
volumul 1 al piscinelor şi altor bazine.
Echipamentele fixe concepute a fi utilizate în piscine şi în alte bazine (de ex.
grupuri de filtrare, dispozitive pentru producerea unor jeturi sau curenţi de apă)
alimentate la joasă tensiune, alta decât TFJS cu o tensiune alternativă nominală
de max. 12 V sau continuă de 30 V sunt permise în volumul 1, cu condiţia
respectării următoarelor prescripţii:
a)echipamentul trebuie amplasat într-o carcasă (furnizată de producător) care să
asigure cel puţin o clasă de izolaţie II sau echivalentă şi să asigure o protecţie de
securitate medie împotriva şocurilor mecanice;
b)echipamentul trebuie să fie accesibil numai prin intermediul unei trape (sau a
unei uşi) cu ajutorul unei chei sau unei scule. Deschiderea trapei (uşii) trebuie să
deconecteze toate conductoarele sub tensiune.
Cablul de alimentare şi întreruptorul principal trebuie astfel instalate încât să
asigure o izolaţie de clasă II sau echivalentă;
c)circuitul de alimentare trebuie să respecte una din următoarele măsuri:
- utilizarea TFJS cu o tensiune alternativa nominală de max. 25 V sau continuă de
60 V;
- sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0, 1 şi 2; DDR cu un curent
diferenţial rezidual nominal I n care nu depăşeşte 30 mA;
- separare electrică; sursa de separare alimentând un singur echipament electric
şi fiind amplasată în exteriorul volumelor 0, 1 şi 2.
Pentru piscine mici, amplasarea corpurilor de iluminat în volumul 1 este permisă
dacă acestea sunt amplasate în afara zonei de accesibilitate la atingerea (1,25 m)
şi sunt prevăzute una din următoarele metode:
- utilizarea TFJS; sursa de TFJS fiind instalată în afara volumelor 0 şi 1;
- DDR cu un curent diferenţial rezidual nominal care nu depăşeşte 30 mA;
- separare electrică; sursa de separare electrică fiind amplasată în exteriorul
volumelor 0 şi 1.
În plus, corpurile de iluminat trebuie să aibă o carcasă care să asigure o clasă de
izolaţie II sau echivalentă şi să asigure o protecţie de severitate medie la şocuri
mecanice.
Ji, tip A Roşie Continuu N/A > 10 > 10 10° - - - > 10 (g) > 10 (g)
(fixe)
Ji, tip B Roşie Continuu N/A > 32 > 32 10° - - - > 32 (g) > 32 (g)
(fixe)
mi, tip A Albă Pulsatorie 20.000 20.000 2.000 (b) < 3° > 3% 50%- < 100 - -
(20-60) (b) (b) ±25% 70% %
p/min ±25% ±25%
mi, tip B Roşie Pulsatorie N/A N/A 2.000 (b) < 3° - 50%- < 100 - -
(20-60) ±25% 70% %
p/min
mi, tip C Roşie Continuu N/A N/A 2.000 (b) < 3° - 50%- < 100 - -
±25% 70% %
Mi, tip A Albă Pulsatorie 200.000 20.000 2.000 (b) 30.70 > 3% 50%- < 100 - -
(40-60) (b) (b) ±25% 70% %
p/min ±25% ±25%
Mi, tip B Albă Pulsatorie 100.000 20.000 2.000 (b) 30.70 > 3% 50% < 100 - -
(40-60) (b) (b) ±25% 70% %
p/min ±25% ±25%
a) N/A
b) Intensitatea efectivă aşa cum este determinată în Manualul de proiectare pentru aeroporturi, Partea 4.
c) Dispersia fascicolului este definită ca unghiul dintre două direcţii într-un plan pentru care intensitatea este egală cu
50% din valoarea toleranţei minime a intensităţii din coloanele 4, 5 şi 6. Dispersia fascicolului nu este necesar să fie
simetrică în raport cu unghiul în care intensitatea este maximă.
d) Unghiul de ridicare vertical este în raport cu planul orizontal.
e) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub formă de procent din intensitatea de vârf efectivă, pe acelaşi
plan, când luminile funcţionează la oricare din intensităţile indicate în coloanele 4, 5 şi 6.
f) Intensitatea pe orice plan orizontal specificat, sub formă de procent din intensitatea minimă a intensităţii, indicată în
coloanele 4, 5 şi 6.
g) Suplimentar faţă de valoarea specificată, lumina trebuie să aibă o intensitate suficientă, să asigure vizibilitatea la
un unghi între ± (0°...50°).
h) Intensitatea maximă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 2,5°.
i) Intensitatea maximă trebuie să fie la un unghi vertical de aproximativ 17°.
Dispunerea pe orizontală a surselor de lumină se va face astfel încât să asigure o
ocupare completă a obiectivului (360°).
SECŢIUNEA 5: 7.24.5. Balizajul construcţiilor aflate în afara zonei
aeroportului
Balizajul acesta se execută numai dacă sunt considerate un obstacol de către
AACR.
CAPITOLUL 8: VERIFICAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR
ELECTRICE ŞI A SISTEMULUI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
TRĂSNETULUI (SPT)
SUBCAPITOLUL 1: 8.1. Verificări şi punerea în funcţiune
SECŢIUNEA 1: 8.1.01. Generalităţi
Instalaţiile electrice şi de paratrăsnet trebuie să fie supuse în timpul execuţiei şi
înainte de punerea în funcţiune verificărilor iniţiale şi apoi verificărilor periodice.
La verificări se va ţine seama de prevederile din SR HD 60364-6 şi a
reglementărilor specifice referitoare la încercări, măsurători, verificarea calităţii
lucrărilor de instalaţii electrice pentru a se stabili dacă componentele instalaţiilor
sunt în stare de utilizare.
Verificarea instalaţiilor electrice este prevăzută în conformitate cu recomandările
din standardul SR HD 60364-6.
Verificarea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului se va face conform 8.5.
SECŢIUNEA 2: 8.1.1. Verificarea iniţială
(1)8.1.1.1. Generalităţi
1.8.1.1.1.1. Verificarea iniţială a instalaţiilor electrice se face în timpul montării şi
la finalizarea construcţiei unei instalaţii noi sau finalizarea unei extinderi sau a unei
modificări a unei instalaţii existente înainte de a fi puse în funcţiune de către
utilizator.
2.8.1.1.1.2. Verificarea iniţială a instalaţiilor electrice trebuie efectuată de o
persoană calificată, competentă în verificări.
3.8.1.1.1.3. Verificarea iniţială se face prin inspecţie şi încercare.
(2)8.1.1.2. Inspecţie
1.8.1.1.2.1. Inspecţia trebuie să preceadă încercarea şi trebuie efectuată înainte
de a pune instalaţia sub tensiune.
2.8.1.1.2.2. Inspecţia trebuie să confirme că echipamentul electric montat este:
- în conformitate cu prescripţiile de securitate ale standardelor de echipament
corespunzătoare;
- ales şi montat în mod corect conform normativelor şi instrucţiunilor fabricantului;
- fără deteriorări vizibile astfel încât să afecteze siguranţa.
3.8.1.1.2.3. Inspecţia trebuie să stabilească dacă instalaţiile electrice corespund
proiectului şi notelor de şantier emise pe durata execuţiei şi să includă următoarele
verificări:
a)măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice prin atingere directă;
b)prezenţa barierelor pentru oprirea focului şi alte măsuri împotriva focului
precum şi măsuri împotriva efectelor termice;
c)alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibilă a curentului şi căderea
de tensiune;
d)alegerea şi reglarea dispozitivelor de protecţie şi de supraveghere;
e)prezenţa şi amplasarea corectă a dispozitivelor corespunzătoare de separare şi
de comutare;
f)alegerea echipamentului şi a măsurilor de protecţie corespunzătoare pentru
influenţele externe;
g)identificarea corectă a conductoarelor de protecţie şi a conductoarelor neutre;
h)întreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie să fie montate pe
conductoarele de fază;
i)existenţa schemelor, inscripţiilor de avertizare sau a altor informaţii similare;
j)identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protecţie la supracurenţi,
întreruptoare, borne, doze, tablouri electrice, etc.
k)conectarea corespunzătoare a conductoarelor (în doze, tablouri electrice etc.);
l)prezenţa şi utilizarea corectă a conductoarelor de protecţie, inclusiv a
conductoarelor pentru legătura de echipotenţializare de protecţie şi legătura de
echipotenţializare suplimentară;
m)posibilitatea de acces la echipamente pentru uşurinţa acţionării, a identificării
şi a mentenanţei.
(3)8.1.1.3. Încercări
1.8.1.1.3.1. Generalităţi
Încercările trebuie efectuate (atunci când sunt aplicabile) de regulă în următoarea
ordine:
a)continuitatea conductoarelor;
b)rezistenţa izolaţiei instalaţiei electrice;
c)protecţia prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electrică;
d)rezistenţele/impedanţele izolaţiilor pardoselii şi a pereţilor;
e)protecţia prin întreruperea automată a alimentării;
f)protecţia suplimentară;
g)Încercarea de polaritate;
h)verificarea secvenţei succesiunii fazelor;
i)Încercări funcţionale;
j)căderea de tensiune.
2.8.1.1.3.2. Continuitatea conductoarelor
Trebuie efectuată o încercare privind continuitatea electrică a:
a)conductoarelor de protecţie, a conductoarelor pentru legături de
echipotenţializare, a conductoarelor de echipotenţializare suplimentare;
b)conductoarelor active.
Încercarea continuităţii conductoarelor de protecţie şi a legăturilor de egalizare a
potenţialelor, se efectuează cu o sursă de tensiune de 4 - 24 V (în gol) la tensiune
continuă sau alternativă şi un curent electric de minimum 0,2 A.
3.8.1.1.3.3. Rezistenţa izolaţiei instalaţiei electrice
Rezistenţa electrică a izolaţiei trebuie măsurată între conductoarele active şi
conductorul de protecţie conectat la reţeaua de legare la pământ.
În scopul acestei încercări conductoarele active pot fi conectate împreună.
Rezistenţa electrică a izolaţiei măsurate trebuie să corespundă valorilor din tabelul
8.1.
Tabel 8.1. - Valori minime ale rezistenţei electrice a izolaţiei
Tensiunea nominală a circuitului Tensiunea continuă de încercare Rezistenţa de izolaţie
(V) (V) (M )
TFJS şi TFJP 250 >= 0,5
Până la şi inclusiv 500 V 500 >= 1
Peste 500 V 1000 >= 1
Rezistenţa electrică a izolaţiei se măsoară cu tensiune continuă având valorile din
tabelul 8.1. şi un curent de 1 mA.
Toate măsurătorile se fac cu instalaţia deconectată de la sursa de alimentare.
4.8.1.1.3.4. Protecţia prin TFJS, TFJP sau prin separare electrică
Separarea părţilor active ale unor circuite faţă de altele cât şi faţă de pământ se
verifică prin măsurarea rezistenţei izolaţiei.
a)Protecţia prin TFJS
Separarea părţilor active de cele ale altor circuite cât şi faţă de pământ se verifică
prin măsurarea rezistenţei izolaţiei. Rezistenţa electrică obţinută trebuie să fie
conform tabelului 8.1.
b)Protecţia prin TFJP
Separarea părţilor active de cele ale altor circuite se verifică prin măsurarea
rezistenţei izolaţiei. Rezistenţa electrică obţinută trebuie să fie conform tabelului
8.1.
c)Protecţia prin separare electrică
Separarea părţilor active de cele ale altor circuite cât şi faţă de pământ se verifică
prin măsurarea rezistenţei izolaţiei. Valoarea rezistenţei izolaţiei obţinute trebuie
să fie conform tabelului 8.1.
În cazul unei separări electrice pentru mai multe receptoare, fie prin măsurare sau
prin calcul, trebuie să se verifice că în cazul a două defecte simultane cu impedanţă
neglijabilă între conductoarele de fază diferite şi/sau conductorul de protecţie sau
părţi conductoare conectate la acesta, cel puţin unul din circuitele defecte trebuie
să fie deconectat.
Timpul de întrerupere trebuie să fie în conformitate cu cel pentru metoda de
protecţie prin deconectare automată pentru reţelele TN.
5.8.1.1.3.5. Rezistenţele/impedanţele izolaţiilor pardoselilor şi a pereţilor
Rezistenţa izolaţiei pardoselii se va măsura în toate cazurile în care se impune ca
pardoseala să fie izolantă.
Trebuie efectuate cel puţin trei măsurări în acelaşi amplasament; una din aceste
măsurări se efectuează la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil din
amplasament.
Celelalte două măsurări trebuie efectuate la distanţe mai mari.
Măsurarea rezistenţei/impedanţei izolaţiei (a pardoselii sau a pereţilor) se face cu
tensiunea sistemului faţă de pământ şi la frecvenţă nominală.
Pentru detalii privind metodele de măsurare a rezistenţei/impedanţei izolaţiei (a
pardoselii sau a pereţilor) în raport cu pământul sau în raport cu conductorul de
protecţie se pot utiliza recomandările din SR HD 60364-6 - (Anexa 8.1.) sau altele
similare.
6.8.1.1.3.6. Protecţia prin întreruperea automată a alimentării
6.1.8.1.1.3.6.1. Generalităţi
Ţinându-se seama de tipul de reţea TN, TT, IT, verificarea eficienţei măsurilor de
protecţie la defect (protecţia împotriva atingerilor indirecte) prin deconectare
automată a alimentării se face verificându-se:
a)pentru reţelele TN:
a.1) impedanţă buclei de defect, prin măsurare;
a.2) caracteristicile şi/sau eficienţa dispozitivelor de protecţie asociate, prin
examinare vizuală şi încercare.
Această verificare trebuie realizată:
- pentru dispozitivele de protecţie la supracurenţi prin examinare vizuală (de
exemplu reglajul pentru declanşare de scurtă durată sau instantanee pentru
întreruptoare, curentul nominal şi tipul pentru siguranţele fuzibile);
- pentru DDR prin examinare vizuală şi încercare.
Timpii de deconectare trebuie să fie cei prevăzuţi în standarde.
Timpii de deconectare trebuie verificaţi în caz de:
- reutilizare a echipamentelor DDR;
- extinderi sau modificări ale unei instalaţii existente unde DDR existente sunt
utilizate de asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau
modificări.
b)pentru reţelele TT:
b.1) rezistenţa RA a prizei de pământ (electrodului de pământ) pentru elemente
conductoare ale instalaţiei prin măsurare;
b.2) caracteristicile şi/sau eficienţa dispozitivelor de protecţie asociate prin
examinare vizuală şi încercare.
Această verificare trebuie realizată:
- pentru dispozitive de protecţie la supracurenţi: prin examinare vizuală (de
exemplu reglajul pentru declanşare de scurtă durată sau instantanee pentru
întreruptoare, curentul nominal şi tipul pentru siguranţele fuzibile);
- pentru DDR: prin examinare vizuală şi încercare.
Timpii de deconectare trebuie să fie cei prevăzuţi în standarde.
Timpii de deconectare trebuie verificaţi în caz de:
- reutilizare a echipamentelor DDR;
- extinderi sau modificări ale unei instalaţii existente unde DDR existente sunt
utilizate de asemenea ca dispozitive de deconectare pentru aceste extinderi sau
modificări.
c)pentru reţelele IT:
Verificarea prin calcul sau măsurare a curentului Id în cazul primului defect al
conductorului de linie sau a conductorului neutru.
Atunci când se produce un al doilea defect într-un alt circuit şi condiţiile sunt
similare cu cele din reţeaua TT, verificarea se efectuează ca şi pentru o reţea TT
(vezi punctul b) de mai sus).
Atunci când se produce un al doilea defect într-un alt circuit şi condiţiile sunt
similare cu cele din reţeaua TN, verificarea se efectuează ca şi pentru o reţea TN
(vezi punctul a) de mai sus).
6.2.8.1.1.3.6.2. Măsurarea rezistenţei electrice a prizei de pământ
Măsurarea rezistenţei electrice a prizei de pământ în toate cazurile se efectuează
cu metode şi aparate specializate.
Măsurarea rezistenţei electrice a prizei de pământ se poate face după
recomandările din SR HD 60364-6 - (Anexa 8.2) sau o altă metodă similară.
6.3.8.1.1.3.6.3. Măsurarea impedanţei buclei de defect
Înainte de a realiza măsurarea impedanţei buclei de defect este necesară o
încercare de continuitate electrică ce trebuie efectuată conform punctului
8.1.1.3.2.
Măsurarea impedanţei buclei de defect ţine seama de particularităţile reţelei (TN
sau IT).
Măsurarea impedanţei buclei de defect se poate face conform cu recomandările
din SR HD 60364-6 - (Anexa 8.3) sau cu o metodă similară.
7.8.1.1.3.7. Protecţia suplimentară
Verificarea eficienţei măsurilor aplicate pentru protecţia suplimentară se realizează
prin examinare vizuală şi încercare.
Dacă sunt necesare DDR pentru protecţie suplimentară, eficienţa deconectării
automate a alimentării prin DDR trebuie să fie verificată utilizând echipamente de
încercare corespunzătoare care să confirme că prescripţiile din proiect au fost
îndeplinite.
8.8.1.1.3.8. Încercarea de polaritate
Se va verifica existenţa dispozitivelor monopolare de întrerupere pe conductorul
(conductoarele) de fază.
9.8.1.1.3.9. Verificarea secvenţei succesiunii fazelor
În cazul circuitelor polifazate trebuie să se verifice dacă secvenţa succesiunii
fazelor este respectată.
10.8.1.1.3.10. Încercări funcţionale
Ansamblurile, cum sunt ansamblurile de comutaţie şi de comandă, de acţionări,
organe de comandă şi de interblocare, trebuie să facă obiectul unei încercări a
funcţionării lor pentru a se vedea dacă sunt corect montate, reglate şi instalate în
conformitate cu prescripţiile documentaţiei tehnice. Dispozitivele de protecţie
trebuie să fie supuse la o încercare de verificare a funcţionării lor, pentru a verifica
dacă sunt corect instalate şi reglate.
11.8.1.1.3.11. Verificarea la căderea de tensiune
Verificarea la căderea de tensiune poate fi făcută prin:
- măsurare sau;
- prin calcul.
(4)8.1.1.4. Raportul pentru verificarea iniţială
1.8.1.1.4.1. Raportul pentru verificarea iniţială se face după finalizarea verificării
unei instalaţii noi sau extinderi, sau a unei modificări la o instalaţie existentă.
Raportul trebuie să conţină detalii ale părţii instalaţiei care face obiectul raportului
împreună cu consemnarea inspecţiei şi rezultatul încercărilor.
Defectele constatate în raport trebuie remediate înaintea punerii în funcţiune şi
consemnate în documentele de recepţie ale instalaţiei.
2.8.1.1.4.2. Raportul pentru verificarea iniţială poate conţine recomandări pentru
reparaţii şi îmbunătăţiri.
3.8.1.1.4.3. Raportul iniţial trebuie să cuprindă:
- consemnări ale inspecţiilor;
- consemnări ale circuitelor încercate şi rezultatele încercărilor.
În consemnările detaliilor circuitelor şi ale rezultatelor încercărilor trebuie să se
identifice fiecare circuit, inclusiv dispozitivul (dispozitivele) de protecţie asociate
şi trebuie să se consemneze rezultatele încercărilor şi măsurătorilor
corespunzătoare.
4.8.1.1.4.4. Raportul pentru verificarea iniţială trebuie redactat conform cu
reglementările specifice referitoare la verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi
semnat sau autentificat de o persoană sau de persoane competente pentru
verificare.
SUBCAPITOLUL 2: 8.2. Verificări periodice
SECŢIUNEA 1: 8.2.1. Generalităţi
(1)8.2.1.1. Verificarea periodică are rolul de a determina dacă tot echipamentul
din componenţa instalaţiei electrice este în stare de utilizare.
(2)8.2.1.2. Verificările periodice, care includ o examinare detaliată a instalaţiei,
trebuie efectuate fără demontare sau cu demontare parţială, pentru a arăta că
timpii de deconectare a echipamentelor de protecţie sunt respectaţi şi confirmaţi
prin măsurări şi asigură cumulativ:
a)securitatea persoanelor şi animalelor împotriva efectelor şocurilor electrice şi a
arsurilor;
b)protecţia împotriva deteriorării bunurilor prin focul şi căldura dezvoltată de un
defect al instalaţiei;
c)confirmarea că această instalaţie nu este avariată sau deteriorată aşa încât să
afecteze siguranţa în funcţionare;
d)identificarea defectelor instalaţiei şi abaterea de la prescripţii care pot conduce
la un pericol.
(3)8.2.1.3. Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că verificarea nu constituie
un pericol pentru persoane sau animale şi nu produce deteriorări de bunuri şi
echipamente, chiar dacă circuitul este în stare de defect.
Instrumentele de măsurare şi echipamentul de supraveghere şi metodele trebuie
alese conform recomandărilor din SR EN 61557.
(4)8.2.1.4. Aria de verificare şi rezultatul unei verificări periodice a instalaţiei, sau
a oricărei părţi a instalaţiei trebuie să fie înregistrate.
(5)8.2.1.5. Orice avarie, deteriorare, defecte sau condiţii periculoase trebuie
înregistrate.
(6)8.2.1.6. Verificarea trebuie efectuată de o persoană calificată competentă în
verificări.
SECŢIUNEA 2: 8.2.2. Frecvenţa verificărilor periodice
(1)8.2.2.1. Frecvenţa verificărilor periodice ale unei instalaţii trebuie să fie
determinată de tipul instalaţiei şi de echipamentele folosite, de frecvenţa şi
calitatea mentenanţei şi de influenţele externe la care acestea sunt supuse.
În condiţii normale de funcţionare verificările pentru securitatea şi sănătatea în
muncă sunt indicate în tabelele 8.3 şi 8.4.
Frecvenţa verificărilor funcţionale pentru echipamentele electrice se face conform
instrucţiunilor furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE
116.
(2)8.2.2.2. În cazul unei instalaţii aflate într-un sistem de management efectiv,
pentru mentenanţă preventivă în utilizare curentă, verificarea periodică poate fi
înlocuită cu un regim adecvat de monitorizare şi mentenanţă continuă a instalaţiei
şi a tuturor echipamentelor sale de persoane competente.
Pentru monitorizarea şi mentenanţă continuă trebuie să fie păstrate înregistrări.
SECŢIUNEA 3: 8.2.3. Rapoarte pentru verificări periodice
(1)8.2.3.1. Verificările periodice ale unei instalaţii se finalizează cu un raport
periodic
Raportul trebuie să conţină detalii ale acelor părţi ale instalaţiei şi limitele
verificării, acoperite de documentaţii, împreună cu o consemnare care include
orice defecţiune şi rezultatele încercărilor. Raportul trebuie să consemneze
rezultatele încercărilor.
(2)8.2.3.2. Rapoartele trebuie redactate şi semnate sau autentificate de o
persoană sau de persoane competente.
SUBCAPITOLUL 3: 8.3. Întreţinerea şi verificări pentru iluminatul de
siguranţă
(1)8.3.1. Utilizatorul sau proprietarul instalaţiei iluminatului de siguranţă trebuie
să denumească o persoană competentă pentru a supraveghea, întreţine şi verifica
iluminatul de siguranţă.
(2)8.3.2. Încercările instalaţiei de iluminat de siguranţă trebuie să fie efectuate
fără a afecta funcţionarea instalaţiei.
(3)8.3.3. Zilnic vor fi controlaţi vizual indicatorii alimentării de la sursa centrală
pentru verificarea funcţionării lor corecte.
(4)8.3.4. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat şi fiecare semnalizare de
ieşire iluminată din interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui
defect în alimentarea iluminatului normal pentru un interval de timp suficient,
pentru a se asigura că fiecare corp de iluminat este funcţional. Atunci când
alimentarea iluminatului de siguranţă se face de la o sursă centrală (baterie,
generator) aceasta din urmă va fi monitorizată.
(5)8.3.5. Anual fiecare corp de iluminat şi fiecare semnalizare iluminată din
interior trebuie să fie încercate la toate intervalele de timp stabilite în conformitate
cu informaţiile producătorului.
Alimentarea iluminatului normal şi toţi indicatorii luminoşi vor fi controlaţi pentru
a verifica funcţionarea lor corectă.
(6)8.3.6. Toate încercările şi rezultatele trebuie să fie consemnate în Registrul de
control pentru instalaţiile de detectare, semnalizare, alertare, limitare şi stingere
a incendiilor.
(7)8.3.7. Pentru verificarea sistemelor de iluminat de siguranţă din amplasamente
pentru utilizări medicale se vor respecta prevederile speciale din SR CEI 60364-7-
710.
SUBCAPITOLUL 4: 8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joasă
tensiune
(1)La punerea în funcţiune a echipamentelor electrice de joasă tensiune în
concordanţă cu precizările din HG nr. 457/2003 se va verifica dacă ele au
asigurate protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi
utilizărilor lor şi protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra lor.
1.8.4.1. Pentru protecţia împotriva riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării
şi utilizării echipamentului electric de joasă tensiune se va verifica dacă:
a)persoanele şi animalele domestice sunt protejate faţă de pericolul rănirii fizice
sau de altă natură care pot fi cauzate de atingerile directe sau indirecte;
b)nu se produc încălziri, radiaţii sau arcuri electrice periculoase;
c)persoanele, animalele domestice şi bunurile mobile şi imobile sunt protejate
împotriva pericolelor de natură neelectrică ce pot fi cauzate de echipamentul
electric de joasă tensiune;
d)rezistenţa electrică de izolaţie respectă valorile din tabelul 8.1.
2.8.4.2. Pentru protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra
echipamentului electric de joasă tensiune se va verifica dacă:
a)echipamentul electric satisface cerinţele de natură mecanică astfel încât
persoanele, animalele domestice şi proprietatea să nu fie puse în pericol;
b)echipamentul electric este rezistent la influenţe de natură nemecanică în condiţii
de mediu astfel încât persoanele, animalele domestice şi proprietatea să nu fie
puse în pericol;
c)echipamentul electric nu periclitează persoanele, animalele domestice şi
proprietatea în condiţii de suprasarcini.
SUBCAPITOLUL 5: 8.5. Verificarea şi întreţinerea instalaţiei de protecţie
împotriva trăsnetului (IPT)
SECŢIUNEA 1: 8.5.1. Scopul verificărilor
(1)Scopul verificărilor este de a constata că IPT este conform cu acest normativ
sub toate aspectele şi că este în stare funcţională. Verificarea IPT trebuie realizată
de o persoană competentă în protecţia împotriva trăsnetului. Acesta trebuie să
primească proiectul SPT şi rapoartele anterioare de întreţinere şi verificări ale IPT.
Proiectul IPT trebuie să conţină descrierea SPT-ului, criteriile de proiectare şi
desenele tehnice.
1.8.5.1.1. Verificarea unui IPT se va face:
a)în timpul instalării IPT, în special în timpul instalării elementelor care sunt
înglobate în structură şi care vor deveni inaccesibile, ce se vor menţiona în
procesele verbale pentru lucrări ascunse;
b)după finalizarea instalării IPT;
c)după un program conform tabelului 8.2.
Tabelul 8.2. - Perioada maximă între inspecţiile unui IPT
Inspecţii complete a
Nivel de protecţie Inspecţie vizuală (an) Inspecţia completă (an)
sistemelor critice (an)
I şi II 1 2 1
III şi IV 2 4 1
2.8.5.1.2. Ori de câte ori se fac modificări sau reparaţii la structura protejată sau
în urma oricărei descărcări de trăsnet pe IPT trebuie făcută o inspecţie. Sistemele
de protecţie împotriva trăsnetului utilizate pentru structuri cu risc de explozie
trebuie verificate vizual la fiecare 6 luni.
SECŢIUNEA 2: 8.5.2. Ordinea verificărilor
(1)8.5.2.1. Procedura de verificare
Verificarea cuprinde controlul documentaţiei tehnice, verificările vizuale,
încercarea şi înregistrarea rezultatelor într-un raport de verificare.
(2)8.5.2.2. Verificarea documentaţiei tehnice
Persoana competentă va verifica documentaţia tehnică pentru a constata dacă
este completă şi conformă cu acest normativ.
(3)8.5.2.3. Verificări vizuale
Verificările vizuale trebuie efectuate cu scopul de a se constata că:
- IPT este în stare bună şi executată conform documentaţiei verificate;
- nu sunt conexiuni desfăcute şi nici întreruperi accidentale ale conductoarelor IPT
şi ale îmbinărilor;
- nici o parte a instalaţiei nu este slăbită de coroziune, în special la nivelul solului;
- toate conexiunile vizibile de legare la pământ sunt intacte (operaţionale din punct
de vedere funcţional);
- toate conductoarele şi componentele vizibile ale instalaţiei sunt fixate pe
suprafeţele de montaj şi componentele care asigură protecţia mecanică sunt
intacte (operaţionale din punct de vedere funcţional) şi la locul lor;
- nu există nici o extindere sau modificare a structurii protejate care să impună
protecţie suplimentară;
- nu există indicaţii de avariere a IPT, a SPD sau siguranţe fuzibile defecte pentru
protecţia SPD;
- legătura de echipotenţializare este corectă pentru orice serviciu nou sau extinderi
efectuate în interiorul structurii după ultima inspecţie şi că încercările de
continuitate s-au făcut după aceste suplimentări;
- conductoarele şi conexiunile de echipotenţializare din interiorul conexiunii există
şi sunt intacte (operaţionale din punct de vedere funcţional);
- distanţele de separare sunt menţinute;
- conductoarele de echipotenţializare, îmbinările, ecranele dispozitivelor, traseele
de cabluri şi SPD au fost verificate şi încercate;
- piesele de separare asigură continuitatea electrică.
(4)8.5.2.4. Încercări ale instalaţiei de protecţie împotriva trăsnetului (IPT)
Încercarea unei IPT cuprinde următoarele:
- încercări de continuitate a conductoarelor;
- măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ.
Rezultatele verificărilor vizuale ale tuturor conductoarelor, a legăturilor de
echipotenţializare şi a îmbinărilor precum şi rezultatele măsurărilor continuităţii
electrice şi a rezistenţei de dispersie a prizei de pământ se vor înscrie în
documentaţiile verificărilor.
(5)8.5.2.5. Documentaţia verificării
Persoana competentă trebuie să întocmească un raport care trebuie păstrat
împreună cu proiectul SPT şi cu rapoartele anterioare.
Raportul de verificare trebuie să conţină:
- condiţiile generale ale conductoarelor de captare şi ale componentelor de
captare;
- nivelul general de coroziune al conductoarelor şi starea protecţiei împotriva
coroziunii;
- securitatea elementelor de fixare a conductoarelor şi a componentelor IPT;
- rezultatele măsurării rezistenţei de dispersie a prizei de pământ;
- abaterile constatate ale IPT faţă de prevederile normativului;
- documentaţia tehnică pentru modificările şi extinderile IPT şi orice schimbări ale
structurii;
- rezultatele încercărilor efectuate;
SECŢIUNEA 3: 8.5.3. Întreţinerea
IPT trebuie întreţinut cu regularitate pentru a asigura că nu este deteriorat şi
continuă să îndeplinească funcţiile pentru care a fost proiectat şi executat iniţial.
Ciclurile necesare de întreţinere şi inspecţie vor fi conform tabelului 8.2. şi art.
8.5.1.2.
Toate procedurile de întreţinere trebuie să aibă înregistrări complete care să
conţină acţiunile întreprinse. Acestea vor fi păstrate cu proiectul IPT şi cu
rapoartele de verificare a IPT.
SECŢIUNEA 4: 8.5.4 Verificarea protecţiei împotriva şocurilor
electrice
Procedurile de verificare sun indicate în tabelele 8.3 şi 8.4.
Tabelul 8.3. - VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ŞOCURILOR ELECTRICE
(Atingerea directă a părţilor aflate normal sub tensiune)
Periodicitatea Se consemnează
Nr. Metoda de Condiţia de acceptare
Denumirea verificării maximă de în buletinul de
crt. verificare a verificării
verificare verificare
0 1 2 4 5
1 Verificarea protecţiei împotriva Vizual Constatarea stării Anual Da
atingerii directe a părţilor aflate corespunzătoare a
normal sub tensiune, asigurate de carcasei
carcase, în funcţie de gradul
normal de protecţie
2 Verificarea integrităţii izolaţiei Vizual Constatarea integrităţii Anual Da
aparente izolaţiei
3 Verificarea integrităţii îngrădirilor Vizual Constatarea integrităţii Anual Da
îngrădirilor
4 Verificarea distanţei dintre piesele Măsurări cu Constatarea 1) Da
aflate normal sub tensiune şi metrul distanţelor prevăzute
îngrădire (distanţe de protecţie) în proiecte sau cărţile
tehnice
5 Verificarea distanţei de Măsurări cu Constatarea 1) Da
inaccesibilitate faţă de părţile metrul distanţelor prevăzute
aflate normal sub tensiune în proiecte sau cărţile
tehnice
1) Verificarea se face la punerea în funcţiune
Tabelul nr. 8.4. - VERIFICAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA ŞOCURILOR ELECTRICE
(Atingerile indirecte a părţilor care în mod normal nu sunt sub tensiune)
Condiţia de Periodicitatea Se consemnează
Nr.
Denumirea verificării Metoda de verificare acceptare a maximă de în buletinul de
crt.
verificării verificare verificare
0 1 2 3 4 5
1. Verificarea instalaţiilor de protecţie prin legare la conductorul de neutru şi/sau legare la pământ - Echipamente
electrice clasa I de protecţie -
1 Verificarea separării conductorului Vizual la bara de nul a Existenţa Anual Da
neutru (N) de conductorul de ultimului tablou de separării
protecţie (PE) distribuţie spre
receptor
2 Verificarea că nu există elemente Vizual Nu există un 1
) Da
de întrerupere pe conductoarele PE element de
şi PEN întrerupere
3 Verificarea continuităţii legăturii - Vizual la cutia de Existenţa Anual Da
echipamentelor la conductorul de borne sau la contactul continuităţii
protecţie (PE) de protecţie al prizei
- Verificarea
continuităţii cu
ohmmetrul între bara
PE a ultimului tablou
de distribuţie şi
capătul conductorului
de protecţie legat la
masă
4 Verificarea legării la pământ a - Vizual: existenţa Constatarea Anual Da
barelor PE legării electrice a barei valorii rezistenţei
PE la instalaţia de de dispersie la
legare la pământ pământ conform
- Prin măsurare: a proiectului
rezistenţei de dispersie
la pământ a barei PE,
determinată cu
aparatele de măsurare
a prizei de pământ
5 Verificarea existenţei siguranţelor - Vizual - verificând Constatarea Anual Da
fuzibile şi verificarea funcţionării corespondenţa valorii fuzibilului
elementelor de protecţie la valorilor nominale a conform
scurtcircuit (siguranţe fuzibile, patronului siguranţei proiectului şi/sau
întreruptoare automate) cu valoarea din proiect a funcţionării la
- Prin măsurări - în valoarea de
cazul întreruptoarelor curent reglată a
automate sau a elementelor de
siguranţelor automate protecţie
Se determină curentul automată
de defect şi se verifică
funcţionarea acestora
utilizând o trusă de
curent
6 Verificarea funcţionării protecţiei la Simularea unei puneri Declanşarea Anual Da
deconectarea (semnalizarea) la pământ printr-un întrerupătorului
sectorului defect (pus la dispozitiv propriu al
masă/pământ), inclusiv protecţia protecţiei sau un
automată la curenţi de defect dispozitiv specializat.
(diferenţiali)
7 Verificarea marcajului Vizual Existenţa 1
) Da
conductoarelor de protecţie marcajului
conform
proiectului
8 Existenţa legăturilor de protecţie Verificări cu Existenţa Anual Da
de la tablourile de distribuţie la ohmmetrul continuităţii
utilaje sau la prize
9 Verificarea existenţei măsurilor Vizual Existenţa Anual Da
suplimentare de protecţie măsurilor
suplimentare
prevăzute în
proiect
10 Verificarea strângerii şuruburilor Cu cheia sau Constatarea că La doi ani Da
de îmbinare de pe circuitele şurubelniţa legăturile nu se
conductoarelor de protecţie şi desfac
asigurarea acestora împotriva
deşurubării
11 Verificarea că la un şurub este Vizual Constatarea că Anual Da
conectat un singur conductor de la fiecare şurub
protecţie este un singur
conductor
12 Verificarea rezistenţei de dispersie Măsurarea cu aparate Constatarea - La doi ani Da
la pământ a maselor de măsurare a prizelor valorilor înscrise - Anual în medii
echipamentelor electrice de pământ sau prin în proiect periculoase şi
metoda volt- foarte
ampermetru conform periculoase
Anexei 8.2.
13 Verificarea continuităţii legăturilor Măsurări cu ohmmetru Existenţa La doi ani Da
de echipotenţializare continuităţii
14 Verificarea continuităţii legăturilor Măsurări - metodă de Constatarea 5 ani Da
de protecţie de la masele injectare de curenţi continuităţii
echipamentelor până la priza de mici sau mari
pământ
15 Verificarea corodării electrozilor Vizual prin În cazul în care 5 ani Da
prizelor artificiale de pământ dezgroparea a 10% se constată Nu se verifică
din priza de pământ reducerea periodic prizele
grosimii sau a de pământ
diametrului cu naturale
mai mult de o constituite din
treime din armăturile
valoarea iniţială fundaţiilor
se înlocuiesc clădirilor
electrozii prizelor
de pământ
2. Verificarea protecţiei prin izolare suplimentară - Echipamente electrice clasa II de protecţie -
16 Verificarea încadrării Examinarea Existenţa în 1
) Da
echipamentului în clasa II de certificatului certificat a
protecţie confirmării clasei
17 Rezistenţa electrică de izolaţie Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
megohmmetrul de 500 electrică de
V izolaţie trebuie
să fie mai mare
de 1 M
18 Verificarea stării de protecţie Vizual Lipsa unor Anual Da
împotriva atingerilor directe prin deteriorări a
carcase şi/sau a izolaţiei izolaţiei carcasei
conductoarelor electrice de sau a
legătură conductoarelor
electrice de
legătură
3. Verificarea protecţiei prin alimentarea la tensiune foarte joasă - Echipamente electrice clasa III de protecţie -
19 Verificarea încadrării Examinarea Existenţa în 1
) Da
echipamentului în clasa III de certificatului certificat a
protecţie confirmării clasei
20 Verificarea rezistenţei electrice de Măsurare cu Rezistenţa Anual Da
izolaţie între înfăşurările megohmmetrul de 500 electrică de
transformatorului coborâtor V izolaţie trebuie
să fie mai mare
de 1,0 M 2)
21 Verificarea rezistenţei electrice de Măsurare cu Rezistenţa
izolaţie între circuitele de tensiune megohmmetrul de 250 electrică de
foarte joasă şi celelalte circuite V izolaţie trebuie
alăturate cu tensiuni mai mari să fie mai mare
de 0,5 M 2)
separare)
5. Verificarea protecţiei la echipamentele electrice clasă ZERO montate la distanţe inaccesibile
29 Verificarea inaccesibilităţii Vizual Distanţa pe Anual Da
echipamentului de clasă 0 înălţime să nu fie
sub 2,5 m
- Îngrădirea de
protecţie pentru
echipamentele
amplasatele
amplasate la o
înălţime mai
mică de 2,5 m
6. Verificarea protecţiei împotriva atingerilor indirecte a părţilor care în mod normal nu sunt sub tensiune - Separarea
de protecţie -
30 Verificarea existenţei Examinarea Constatarea 1
) Da
transformatorului de separare (de certificatului de conformităţii
siguranţă) conformitate al certificatului
furnizorului
31 Verificarea valorii tensiunii foarte Măsurări cu voltmetrul Constatarea 1
) Da
joase valorilor din
proiect sau din
cartea tehnică
32 Verificarea rezistenţei de izolaţie Măsurare cu Constatarea Anual Da
între înfăşurările transformatorului megohmmetrul de valorilor mai
de separare 2500 V mari de 7 MO
1
) Verificarea se face la punerea în funcţiune.
2
) Valorile se iau în considerare în lipsa indicaţiilor producătorului.
CAPITOLUL 9: PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA
INSTALAŢIILOR ELECTRICE
SUBCAPITOLUL 1: 9.1. Principii fundamentale
SECŢIUNEA 1: 9.1.1. Securitatea în exploatare
Exploatarea instalaţiilor electrice sau orice lucrare la o instalaţie electrică trebuie
să aibă la bază documentaţia de evaluare a riscurilor conform Legii nr. 319/2006.
Documentaţia de evaluare a riscurilor electrice trebuie să specifice cum trebuie
realizată exploatarea, indicându-se măsurile de securitate şi de prevenire pentru
asigurarea securităţii.
La exploatarea instalaţiilor electrice, suplimentar faţă de Legea nr. 319/2006, se
va ţine seama şi de: HG nr. 1146/2006, HG nr. 1091/2006, HG nr. 300/2006,
HG nr. 457/2003 şi de recomandările din SR EN 50110-1:2005.
SECŢIUNEA 2: 9.1.2. Personalul
Pentru lucrările de exploatare sunt nominalizate persoane responsabile de
securitatea persoanelor care execută lucrări în instalaţii electrice.
Persoana responsabilă de lucrări trebuie să instruiască toate persoanele
participante la lucrări asupra tuturor pericolelor în mod normal previzibile care nu
le sunt în mod normal sesizabile.
Persoana responsabilă de lucrări înainte şi în timpul executării oricărei lucrări
trebuie să se asigure că sunt respectate toate prescripţiile, regulile şi instrucţiunile
corespunzătoare din legislaţia în vigoare privind:
- cunoştinţele despre energia electrică;
- experienţa în executarea lucrărilor;
- cunoaşterea instalaţiei asupra căreia se efectuează lucrarea;
- capacitatea de apreciere a riscurilor care pot surveni în timpul lucrării şi a
măsurilor de prevedere care trebuie luate;
- aptitudinea de a recunoaşte în orice moment dacă lucrarea poate fi continuată
în securitate.
Orice persoană implicată în lucrări la o instalaţie electrică sau în vecinătatea ei
trebuie instruită asupra prescripţiilor de securitate a regulilor de securitate şi a
instrucţiunilor proprii.
Complexitatea lucrărilor de instalaţii electrice trebuie evaluată înainte de
începerea lor, în scopul alegerii nivelului de competenţă corespunzător - persoană
calificată, instruită, sau obişnuită pentru realizarea lucrărilor.
SECŢIUNEA 3: 9.1.3. Organizarea
Pentru fiecare instalaţie electrică trebuie numită o persoană responsabilă cu
exploatarea.
Modul de reglementare şi de control acces în locurile unde există risc electric
pentru persoane obişnuite intră în sarcina persoanei responsabile cu exploatarea.
Orice lucrare trebuie realizată sub răspunderea persoanei responsabile de lucrări.
Responsabilitatea lucrărilor şi responsabilitatea exploatării pot fi deţinute de
aceeaşi persoană.
SECŢIUNEA 4: 9.1.4. Comunicarea
Comunicarea reprezintă orice mijloc prin care este transmisă sau schimbată
informaţia între persoane.
De exemplu verbal (inclusiv telefon, staţie emisie-recepţie personală şi direct de
la persoană la persoană) prin scris (inclusiv fax) şi vizual (inclusiv ecran de
vizualizare, panouri de afişare, lumini etc.).
Responsabilul cu exploatarea, trebuie să fie informat asupra lucrării care trebuie
efectuată, înainte de începerea oricărei lucrări.
Informaţiile necesare pentru securitatea în exploatarea instalaţiei electrice,
precum configuraţia reţelei, starea aparatajului (închis, deschis, legat la pământ
etc.), poziţia dispozitivelor de securitate trebuie transmise printr-o notificare.
Toate notificările trebuie să includă numele persoanei care furnizează informaţia.
SECŢIUNEA 5: 9.1.5. Zonă de lucru
Zona de lucru trebuie definită şi marcată clar.
Trebuie prevăzut un spaţiu de lucru adecvat, mijloace de acces şi iluminatul pentru
orice parte a instalaţiei unde sau în jurul căreia urmează să se realizeze lucrări.
În apropierea aparatajului electric, pe căile de acces, pe traseele de evacuare de
securitate nu se vor amplasa obiecte care pot împiedica accesul şi/sau materiale
inflamabile.
Materialele inflamabile trebuie amplasate la distanţă de toate sursele ce produc
arc electric sau degajă căldură.
SECŢIUNEA 6: 9.1.6. Unelte, echipamente şi dispozitive
Uneltele, dispozitivele şi echipamentele trebuie să fie conform standardelor
europene, naţionale sau internaţionale corespunzătoare, atunci când acestea
există.
Uneltele, echipamentele şi dispozitivele trebuie utilizate conform instrucţiunilor
şi/sau îndrumărilor furnizate de fabricant sau furnizor.
Aceste instrucţiuni şi/sau îndrumări trebuie să fie în limba română.
SECŢIUNEA 7: 9.1.7. Planuri şi înregistrări
Planurile şi înregistrările trebuie să fie disponibile şi să conţină reviziile actualizate.
SECŢIUNEA 8: 9.1.8. Semnalizări
În timpul lucrării sau procedurii de exploatare, atunci când este necesar, trebuie
instalată o semnalizare adecvată pentru a atrage atenţia asupra riscului electric.
Această semnalizare trebuie să fie conform Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.
SUBCAPITOLUL 2: 9.2. Proceduri de exploatare curentă
SECŢIUNEA 1: 9.2.1. Generalităţi
Pentru activităţile specifice de manevrări şi verificări de funcţionare trebuie
utilizate unelte şi echipamente corespunzătoare astfel încât să fie evitată
expunerea persoanelor la pericolul electric.
Aceste activităţi trebuie supuse acordului responsabilului cu exploatarea.
Responsabilul cu exploatarea trebuie informat când sunt terminate procedurile de
exploatare curentă.
SECŢIUNEA 2: 9.2.2. Manevrări
(1)9.2.2.1. Manevrările sunt:
a)manevrări care privesc modificarea stării electrice a unei instalaţii pentru
utilizarea unui echipament, închiderea, deschiderea unui circuit, pornirea sau
oprirea echipamentelor concepute pentru a fi utilizate fără risc.
b)separarea instalaţiilor în vederea lucrărilor şi reconectarea acestora.
Manevrările pot fi efectuate local sau telecomandate.
(2)9.2.2.2. Separările înainte sau reconectările după lucru trebuie efectuate de
persoane calificate.
(3)9.2.2.3. Mijloacele de întrerupere de urgenţă a alimentării electrice a unui
echipament, din motive de securitate trebuie prevăzută conform subcapitolului
5.3.4..
(4)9.2.2.4. Manevrele de urgenţă asupra instalaţiilor de distribuţie electrică se
vor realiza numai de persoane calificate.
SECŢIUNEA 3: 9.2.3. Verificări de funcţionare
(1)9.2.3.1. Măsurare
1.9.2.3.1.1. Măsurarea trebuie realizată numai de persoane calificate sau de
persoane aflate sub controlul şi supravegherea unei persoane calificate.
2.9.2.3.1.2. Instrumentele de măsurare pentru efectuarea măsurărilor la o
instalaţie electrică trebuie să fie atestate metrologic.
3.9.2.3.1.3. Persoanele care efectuează măsurările, atunci când există un risc de
atingere cu piese neizolate aflate sub tensiune trebuie să utilizeze echipamentul
de protecţie individuală şi să ia toate măsurile de prevedere împotriva şocurilor
electrice, a efectelor curenţilor de scurtcircuit şi a arcului electric.
4.9.2.3.1.4. În funcţie de tipul măsurării, trebuie aplicate regulile lucrului fără
tensiune, ale lucrului sub tensiune, sau ale lucrului în vecinătatea pieselor aflate
sub tensiune conform punctului 9.3.
(2)9.2.3.2. Încercări
1.9.2.3.2.1. Încercările cuprind toate activităţile concepute pentru verificarea
funcţionării sau a stării electrice, mecanice sau termice ale unei instalaţii electrice.
Încercările cuprind, de exemplu, activităţile destinate încercării eficienţei
protecţiilor electrice şi ale circuitelor de securitate. Încercările trebuie realizate
numai de persoane calificate sau de persoane obişnuite care sunt sub controlul
sau supravegherea unei persoane calificate.
2.9.2.3.2.2. Încercările la o instalaţie fără tensiune, trebuie realizate conform
regulilor de lucru fără tensiune (articolului 9.3.2.). Atunci când este necesară
deschiderea sau înlăturarea dispozitivelor de legare la pământ şi de scurtcircuit
trebuie luate măsuri de prevedere pentru a împiedica realimentarea instalaţiei de
la orice sursă posibilă şi pentru a preveni riscul de şoc electric pentru personal.
3.9.2.3.2.3. Când încercările sunt efectuate utilizând alimentarea normală se
aplică prescripţiile corespunzătoare de la articolele 9.3.1., 9.3.3., 9.3.4.
4.9.2.3.2.4. Când încercările sunt efectuate utilizând o sursă de alimentare
exterioară, trebuie luate următoarele măsuri:
a)instalaţia să fie separată de orice sursă de alimentare normală;
b)instalaţia să nu poată fi realimentată de la orice sursă de alimentare decât sursa
externă de alimentare;
c)măsuri de securitate împotriva riscurilor pe durata încercărilor pentru întreg
personalul prezent;
d)dispozitivele de separare să prezinte o izolaţie rezistentă la aplicarea simultană
a tensiunii de încercare pe de o parte, şi a tensiunii de lucru pe de altă parte.
5.9.2.3.2.5. În laboratoarele de înaltă tensiune, când se execută încercări speciale
electrice (de exemplu rezistenţa de izolaţie a echipamentelor de protecţie), acolo
unde există piese neizolate sub tensiune, încercările trebuie realizate de persoane
calificate şi pregătite special conform reglementărilor în vigoare.
(3)9.2.3.3. Verificări
1.9.2.3.3.1. Obiectul verificărilor este asigurarea că o instalaţie electrică este
conform regulilor de securitate şi prescripţiilor tehnice specificate în normele care
se aplică.
Verificarea se face asupra stării normale a instalaţiei. Instalaţiile electrice noi ca
şi modificările şi extensiile instalaţiilor trebuie verificate înainte de punerea lor în
funcţiune.
Instalaţiile electrice trebuie verificate la intervale de timp conform capitolului 8.
Scopul verificărilor periodice este de a detecta defectele care pot surveni după
punerea în funcţiune şi pot împiedica funcţionarea sau pot produce riscuri.
2.9.2.3.3.2. Defectele care prezintă un pericol imediat trebuie corectate sau
părţile cu defect trebuie deconectate şi protejate împotriva realimentării până la
înlocuirea acestora.
3.9.2.3.3.3. Verificările trebuie efectuate de persoane calificate care au o
experienţă în verificarea instalaţiilor similare. Verificările trebuie efectuate cu un
echipament omologat pentru tipul de verificare.
4.9.2.3.3.4. Rezultatele verificărilor trebuie înregistrate.
SUBCAPITOLUL 3: 9.3. Proceduri de lucru
SECŢIUNEA 1: 9.3.1. Generalităţi
(1)Înainte de începerea lucrului, responsabilul de lucrări trebuie să informeze
prin notificări responsabilul de exploatare despre natura, locul şi consecinţele
lucrării pentru instalaţia electrică. Notificarea este de preferat să fie transmisă în
scris în special pentru lucrările complexe. Responsabilul de exploatare în persoană
trebuie să dea autorizaţia de începere a lucrării. Responsabilul de exploatare şi
responsabilul de lucrări trebuie să transmită instrucţiunile specifice şi detaliate
personalului care efectuează lucrarea înainte de începerea lucrului cât şi la sfârşitul
lucrului. Procedura trebuie îndeplinită la fel atât în caz de întrerupere a lucrării cât
şi la sfârşitul lucrării. Procedurile de lucru cuprind trei proceduri diferite:
a)lucru fără tensiune;
b)lucru sub tensiune;
c)lucru în vecinătatea pieselor sub tensiune.
Toate aceste proceduri se bazează pe utilizarea măsurilor de protecţie împotriva
şocurilor electrice şi/sau a efectelor curenţilor de scurtcircuit şi a arcului electric.
Dacă procedura de lucru fără tensiune sau procedura de lucru în vecinătatea
pieselor sub tensiune nu poate fi respectată în întregime atunci trebuie luată în
considerare procedura de lucru sub tensiune.
(2)_
1.9.3.1.1. Conductoarele sau părţile aflate în vecinătatea conductoarelor aflate
sub tensiune pot fi influenţate electric.
În acest caz trebuie luate măsuri suplimentare prin legarea la pământ sau prin
legătură de echipotenţializare în zona de lucru.
2.9.3.1.2. Trebuie aplicate restricţii la începerea sau continuarea lucrului în cazul
condiţiilor de mediu necorespunzătoare, de exemplu furtună, ploaie puternică,
ceaţă, vânt puternic etc.
În cazul furtunilor cu fulgere sau trăsnete sau în cazul când în zona de lucru
vizibilitatea este redusă nu trebuie efectuată nici o lucrare sau trebuie întreruptă
orice activitate în desfăşurare, lăsând zona în siguranţă.
SECŢIUNEA 2: 9.3.2. Lucru fără tensiune
(1)În zona de lucru o instalaţie electrică fără tensiune este într-o zonă precis
delimitată. Zona se află în securitate dacă avem îndeplinite următoarele condiţii:
a)separarea electrică;
b)asigurarea împotriva realimentării;
c)verificarea dacă instalaţia este fără tensiune;
d)legarea la pământ şi în scurtcircuit;
e)protecţia împotriva pieselor sub tensiune din vecinătate.
Autorizaţia de începere a lucrului trebuie dată de responsabilul de exploatare sau
de responsabilul de lucrări. Orice persoană care participă la aceste lucrări trebuie
să fie calificată sau trebuie supravegheată de o persoană calificată.
(2)_
1.9.3.2.1. Separarea electrică (deconectare completă)
Partea instalaţiei la care trebuie efectuată lucrarea trebuie separată de toate
sursele de alimentare. Separarea trebuie realizată vizibil, prin distanţă în aer sau
prin izolaţie echivalentă sigură.
2.9.3.2.2. Securizarea împotriva realimentării
Toate dispozitivele de întrerupere care au fost utilizate pentru separarea instalaţiei
electrice pe zona de lucru trebuie securizate împotriva oricărei posibilităţi de
realimentare, de preferinţă prin blocarea mecanismului de manevrare.
În absenţa posibilităţilor de blocare mecanică trebuie luate măsuri echivalente de
interdicţie, conform practicii obişnuite pentru prevenirea realimentării.
Trebuie afişate avertismente pentru interzicerea oricărei intervenţii.
Atunci când se utilizează dispozitive de telecomandă pentru securizarea împotriva
realimentării, trebuie făcută imposibilă acţionarea locală a acestor dispozitive.
3.9.3.2.3. Verificarea că instalaţia electrică nu este sub tensiune
Absenţa tensiunii trebuie verificată pe toate fazele instalaţiei electrice pe zona de
lucru.
Lipsa tensiunii la părţile instalaţiei care nu au fost separate trebuie verificată
conform procedurilor.
4.9.3.2.4. Legarea la pământ şi în scurtcircuit
4.1.9.3.2.4.1. Pe zona de lucru toate părţile pe care trebuie realizată lucrarea
trebuie legate la pământ şi în scurtcircuit.
Echipamentele sau dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie
legate în primul rând la punctul de legare la pământ şi apoi în scurtcircuit.
Echipamentele sau dispozitivele de legare la pământ şi în scurtcircuit trebuie să
fie vizibile şi de câte ori este posibil să se afle la începutul zonei de lucru. În caz
contrar legările la pământ trebuie amplasate pe cât posibil în zona de lucru.
Dacă există risc de diferenţe de potenţial în instalaţie trebuie luate măsuri
corespunzătoare în zona de lucru cum sunt echipotenţializarea şi/sau legarea la
pământ.
În toate cazurile cablurile şi conductoarele de legare la pământ şi în scurtcircuit şi
de echipotenţializare trebuie să fie omologate şi să aibă o dimensiune adecvată
pentru curentul de scurtcircuit al instalaţiei în care sunt instalate.
4.2.9.3.2.4.2. Pentru instalaţiile de tensiune joasă şi foarte joasă, legarea la
pământ şi în scurtcircuit poate să nu fie necesară, cu excepţia cazului când există
riscul repunerii sub tensiune a instalaţiilor, de exemplu:
- linii aeriene care se încrucişează cu alte linii sau sunt influenţate electric;
- prin grup de intervenţie (siguranţă).
5.9.3.2.5. Protecţia împotriva pieselor sub tensiune din vecinătate
Atunci când părţile unei instalaţii electrice din vecinătatea unei zone de lucru nu
pot fi scoase de sub tensiune, sunt necesare măsuri de prevedere speciale,
suplimentare care trebuie aplicate înainte de începerea lucrului aşa cum se
precizează la 9.3.4.
6.9.3.2.6. Autorizarea de începere a lucrului
Autorizarea din partea responsabilului de exploatare este o condiţie necesară.
Autorizarea de începere a lucrărilor trebuie dată lucrătorilor numai de
responsabilul de lucrări şi numai când au fost luate măsurile precizate la 9.3.2.1.
până la 9.3.2.5.
7.9.3.2.7. Repunerea sub tensiune după lucru
După terminarea lucrării şi realizarea verificărilor persoanele care nu mai sunt
necesare trebuie informate că lucrarea s-a sfârşit şi nici o activitate nu mai este
permisă şi că trebuie să părăsească zona de lucru.
Uneltele, echipamentele şi dispozitivele utilizate în timpul lucrării trebuie
îndepărtate.
După aceste acţiuni premergătoare trebuie aplicată procedura de repunere sub
tensiune.
Toate echipamentele şi/sau dispozitivele de legare la pământ şi de securitate pe
zona de lucru trebuie îndepărtate.
Începând de la zona de lucru şi mergând spre exterior echipamentele şi/sau
dispozitivele de legare la pământ care au fost utilizate în instalaţia electrică trebuie
îndepărtate progresiv şi toate sistemele de blocare sau alte dispozitive care au
fost utilizate pentru a împiedica realimentarea trebuie de asemenea îndepărtate.
Semnalizarea utilizată pentru lucrări trebuie îndepărtată.
Atunci când una din măsurile luate pentru punerea instalaţiei în securitate în
vederea lucrului a fost anulată, această parte a instalaţiei trebuie considerată ca
fiind sub tensiune.
Când responsabilul lucrării constată că instalaţia electrică este pregătită pentru a
fi realimentată, el trebuie să adreseze responsabilului de exploatare o notificare
precizând că lucrarea este terminată şi că instalaţia este pregătită pentru a fi pusă
sub tensiune.
SECŢIUNEA 3: 9.3.3. Lucru sub tensiune
(1)9.3.3.1. Generalităţi
1.9.3.3.1.1. Pe perioada executării procedurilor de lucru sub tensiune, lucrătorii
intră în atingere cu piese neizolate sub tensiune sau pătrund în zona de lucru sub
tensiune, fie cu o parte a corpului lor fie cu unelte, echipamente sau dispozitive
pe care le manevrează.
Procedurile de lucru sub tensiune trebuie aplicate numai după ce au fost înlăturate
riscurile de incendiu şi de explozie.
2.9.3.3.1.2. Trebuie luate măsuri de prevedere pentru a se asigura un
amplasament stabil care îi permite muncitorului să aibă ambele mâini libere.
3.9.3.3.1.3. Personalul trebuie să poarte echipamente individuale de protecţie
omologate. El nu trebuie să poarte nici un obiect metalic (exemplu o bijuterie
personală).
4.9.3.3.1.4. Personalul care lucrează trebuie calificat şi în mod special pregătit
suplimentar în funcţie de tipul de lucru.
Lucrul sub tensiune necesită utilizarea procedurilor specifice (vezi 9.3.3.). Trebuie
să respecte instrucţiunile pentru întreţinerea uneltelor, echipamentelor.
(2)9.3.3.2. Menţinerea aptitudinii personalului.
Aptitudinea de realizare a lucrărilor sub tensiune în securitate trebuie menţinute
prin practică sau printr-un nou curs de pregătire.
Se recomandă revizuirea valabilităţii autorizaţiei de lucru sub tensiune de câte ori
este necesar, conform nivelului de aptitudine a personalului în cauză.
(3)9.3.3.3. Metode de lucru
În prezent există două metode de lucru recunoscute care depind de poziţia
lucrătorului în raport cu piesele sub tensiune şi de mijloacele utilizate pentru
protecţia împotriva şocurilor electrice şi a scurtcircuitelor.
1.9.3.3.3.1. Lucru la distanţă
Metoda de lucru sub tensiune în care lucrătorul rămâne la o distanţă specificată
faţă de piesele sub tensiune şi lucrează cu ajutorul prăjinilor electroizolate.
2.9.3.3.3.2. Lucru sub tensiune
Metodă de lucru sub tensiune în care lucrătorul a căror mâini sunt protejate din
punct de vedere electric cu mănuşi electroizolate şi eventual cu manşoane
electroizolante, lucrează în atingere mecanică directă cu piesele sub tensiune.
Utilizarea mănuşilor electroizolante nu exclude utilizarea echipamentului de
protecţie individuală şi a uneltelor electroizolante.
(4)9.3.3.4. Condiţii de lucru
În funcţie de condiţiile de lucru se definesc reguli care trebuie respectate conform
9.3.3.
Ele stabilesc proceduri care trebuie aplicate pentru lucru ţinând seama de
pregătire cât şi de uneltele, dispozitivele şi echipamentele care se utilizează.
(5)9.3.3.5. Unelte, echipamente şi dispozitive
Pentru uneltele, dispozitivele şi echipamentele folosite trebuie specificate
caracteristicile lor, modul de utilizare, depozitare, întreţinere, transport şi
verificare. Ele trebuie clar identificate. Specificaţiile trebuie făcute într-o fişă
tehnică.
(6)9.3.3.6. Condiţii de mediu
Pentru lucru în exterior trebuie luate în considerare diverse condiţii atmosferice
cum sunt: precipitaţiile, ceaţă densă, furtună, vânt puternic, temperatură foarte
scăzută, etc.
Lucru sub tensiune trebuie interzis sau întrerupt în caz de ploaie puternică, slabă
vizibilitate sau când lucrătorii nu pot manevra cu uşurinţă uneltele.
Pentru lucrul în interiorul amplasamentelor nu este necesar să fie luate în
considerare condiţiile atmosferice dacă nu există riscul supratensiunilor care pot
proveni de la instalaţiile exterioare conectate şi dacă în zona de lucru vizibilitatea
este corespunzătoare.
(7)9.3.3.7. Organizarea lucrării
1.9.3.3.7.1. Pregătirea lucrării
Pregătirea trebuie făcută în scris în avans dacă lucrarea este complexă.
2.9.3.3.7.2. Rolul persoanei responsabile de lucrări
Persoana responsabilă de lucrări trebuie să informeze responsabilul de exploatare
asupra felului lucrării şi a locului în instalaţie în care urmează să se desfăşoare
lucrarea.
Înainte de începerea lucrării trebuie explicat lucrătorilor în ce constă lucrarea, care
sunt aspectele de securitate, care este rolul fiecăruia dintre ei şi care sunt uneltele
şi echipamentele care trebuie utilizate.
Gradul de supraveghere trebuie să corespundă complexităţii lucrărilor şi să fie
adecvat nivelului de tensiune.
Persoana responsabilă de lucrări trebuie să ţină seama de condiţiile de mediu din
zona de lucru.
Autorizaţia de începere a lucrării trebuie dată lucrătorilor numai de către
responsabilul de lucrare.
La sfârşitul lucrării persoana responsabilă de lucrare trebuie să informeze
persoana responsabilă cu instalaţia electrică asupra lucrărilor efectuate.
Dacă lucrul a fost întrerupt, trebuie luate măsuri de securitate corespunzătoare şi
persoana cu responsabilitatea instalaţiei electrice trebuie informată.
(8)9.3.3.8. Prescripţii specifice pentru instalaţii de tensiune foarte joasă
Pentru instalaţiile TFJS lucrul la părţile sub tensiune este autorizat fără măsuri de
prevedere împotriva atingerilor directe dar trebuie luate măsuri de prevenire
împotriva scurtcircuitelor.
(9)9.3.3.9. Prescripţii specifice instalaţiilor de joasă tensiune
Pentru instalaţii de tensiune joasă (până la 1000 V tensiune alternativă şi 1500 V
tensiune continuă) protejate împotriva supracurenţilor şi a scurtcircuitelor,
singurele prescripţii sunt de a se utiliza prelate electroizolante împotriva părţilor
active adiacente, unelte electroizolante sau electroizolate şi un echipament
individual de protecţie adecvat.
În situaţia în care curentul de scurtcircuit poate atinge o valoare periculoasă se
aplică prescripţiile generale (de la 9.4.3.1. până la 9.4.3.6.).
Supravegherea nu este obligatorie. Atunci când lucrarea este realizată de o
singură persoană lucrătorul trebuie să fie capabil să ţină seama de toate riscurile
care pot apărea şi să le depăşească.
(10)9.3.3.10. Lucrări specifice sub tensiune
Lucrările cum sunt: curăţarea, pulverizarea şi îndepărtarea depunerilor de gheaţă
de pe izolatoare trebuie să se efectueze conform procedurilor specifice de lucru.
Personalul angajat pentru efectuarea acestor lucrări trebuie să fie calificat.
SECŢIUNEA 4: 9.3.4. Lucrul în vecinătatea pieselor sub tensiune
Lucrul în vecinătatea pieselor sub tensiune trebuie executat conform procedurilor
tehnice de lucru stabilite de persoana responsabilă cu instalaţia electrică.
(1)9.3.4.1. Generalităţi
1.9.3.4.1.1. Lucrările în vecinătatea pieselor sub tensiune cu tensiuni nominale
mai mari de 50 V în tensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă nu trebuie
realizate decât atunci când măsurile de securitate garantează că piesele sub
tensiune nu pot fi atinse sau că zona de lucru sub tensiune nu poate fi atinsă.
2.9.3.4.1.2. Pentru a controla pericolele electrice în apropierea pieselor sub
tensiune se poate asigura o protecţie prin ecrane, bariere, carcase sau prelate
electroizolante.
Dacă aceste metode nu pot fi puse în aplicare, poate fi asigurată o protecţie prin
menţinerea unei distanţe de securitate.
Distanţa în aer care defineşte limita exterioară a zonei de vecinătate pentru
tensiunea nominală a reţelei mai mică de 1 kV este de 300 mm.
3.9.3.4.1.3. Trebuie să existe asigurarea că lucrătorul este într-o poziţie stabilă
care îi permite să aibă ambele mâini libere.
4.9.3.4.1.4. Înainte de începerea lucrării persoana cu responsabilitatea lucrărilor
trebuie să furnizeze instrucţiuni personalului, asupra menţinerii distanţelor de
securitate, asupra măsurilor de securitate care au fost luate şi asupra necesităţii
unui comportament responsabil faţă de măsurile de securitate. Limita zonei de
lucru trebuie precizată şi definită clar.
5.9.3.4.1.5. Zona de lucru trebuie să fie marcată prin bariere, corzi, steguleţe,
lămpi şi semnalizări corespunzătoare.
Tablourile sub tensiune din încăperea alăturată trebuie de asemenea indicate prin
mijloace suplimentare, foarte vizibile, de exemplu semne de avertizare clare, fixe
în faţa uşilor.
6.9.3.4.1.6. În zona de lucru, lucrătorul trebuie să se asigure care sunt mişcările
pe care poate să le facă cu o parte a corpului său, cu uneltele pe care le
manevrează astfel încât să nu atingă zona de lucru sub tensiune.
Trebuie acordată o atenţie specială la manevrarea unor unelte de lucru de lungimi
mari (unelte, extremităţi de cabluri, tuburi, scări etc.).
(2)9.3.4.2. Protecţia prin ecrane, bariere, carcase sau prelate electroizolante.
1.9.3.4.2.1. Aceste dispozitive de protecţie trebuie alese şi instalate pentru a
asigura protecţia împotriva solicitărilor electrice şi mecanice previzibile.
2.9.3.4.2.2. Atunci când dispozitivele de protecţie sunt instalate în interiorul zonei
de lucru sub tensiune trebuie să se aplice procedurile de lucru în afara tensiunii
sau procedurile de lucru sub tensiune.
3.9.3.4.2.3. Atunci când dispozitivele de protecţie sunt instalate în exteriorul
zonei de lucru sub tensiune ele trebuie montate fie aplicând procedurile de lucru
sub tensiune, fie utilizând dispozitive care împiedică personalul care le instalează
să pătrundă în zona de lucru sub tensiune.
Dacă este necesar trebuie utilizate procedurile de lucru sub tensiune.
4.9.3.4.2.4. În situaţia în care procedurile precedente de lucru sunt îndeplinite,
lucru în zona din vecinătate poate fi realizat prin utilizarea procedurilor normale
de către persoane calificate.
(3)9.3.4.3. Protecţie prin distanţă de securitate şi supraveghere
Atunci când se utilizează protecţia prin distanţă de securitate şi supraveghere
această metodă de lucru trebuie să cuprindă cel puţin:
- menţinerea distanţei de securitate;
- desemnarea personalului responsabil pentru efectuarea lucrării;
- procedurile pentru evitarea pătrunderii în zona de lucru sub tensiune pe perioada
lucrărilor.
SUBCAPITOLUL 4: 9.4. Proceduri de întreţinere
SECŢIUNEA 1: 9.4.1. Generalităţi
(1)9.4.1.1. Scopul întreţinerii este de a conserva instalaţia electrică în condiţiile
cerute, întreţinerea poate consta în:
- "întreţinere preventivă" care se realizează sistematic în intenţia de a prevenii
defectările şi de a conserva echipamentul în condiţie bună; sau
- "întreţinere corectivă" care este realizată pentru repararea sau înlocuirea unei
părţi defecte.
(2)9.4.1.2. Există două tipuri de lucrări de întreţinere:
- lucrări în cursul cărora riscul de şoc electric, de scurtcircuit sau de arc electric
este prezent şi în consecinţă trebuie aplicate procedurile de lucru
corespunzătoare;
- lucrări pentru care proiectarea echipamentului permite ca o anumită întreţinere
(de exemplu înlocuirea fuzibilului siguranţelor sau a lămpilor pentru iluminat) să
se realizeze fără a fi necesar să se aplice în totalitate procedurile de lucru.
SECŢIUNEA 2: 9.4.2. Personalul
(1)9.4.2.1. Toate procedurile de întreţinere care trebuie aplicate trebuie aprobate
mai înainte de responsabilul de exploatare.
(2)9.4.2.2. Atunci când sunt efectuate lucrări de întreţinere la o instalaţie
electrică trebuie precizat:
- partea din instalaţie asupra căreia se face intervenţia;
- responsabilul de întreţinere.
(3)9.4.2.3. Personalul care trebuie să realizeze lucrarea trebuie să fie calificat
pentru activitatea de efectuat şi să fie competent pentru sarcina de îndeplinit.
El trebuie să fie echipat şi să utilizeze dispozitive de măsurare şi de încercare şi să
utilizeze echipamente individuale de protecţie corespunzătoare.
(4)9.4.2.4. Trebuie luate toate măsurile de securitate pentru protecţia
persoanelor, animalelor şi a bunurilor.
SECŢIUNEA 3: 9.4.3. Lucrări de reparaţie
(1)Lucrările de reparaţii pot cuprinde următoarele etape:
- localizarea defectului;
- eliminarea defectului şi/sau înlocuirea defectelor;
- reinstalarea părţii reparate în instalaţie.
(2)_
1.9.4.3.1. Încercările funcţionale, verificările corespunzătoare şi reglajele
necesare trebuie realizate pentru a exista asigurarea că toate părţile reparate ale
instalaţiei sunt corespunzătoare pentru a fi puse sub tensiune.
SECŢIUNEA 4: 9.4.4. Lucrări de înlocuire
(1)9.4.4.1. Lucrările de înlocuire a fuzibilelor siguranţelor.
Ca regulă generală, înlocuirea fuzibilelor siguranţelor trebuie realizată fără
tensiune, dar se poate face şi sub tensiune dacă există o procedură în acest sens.
(2)9.4.4.2. Înlocuirea lămpilor şi a accesoriilor
Când este necesară înlocuirea lămpilor şi a accesoriilor demontabile acestea
trebuie realizate fără tensiune.
Înlocuirea poate fi realizată sub tensiune de către o persoană obişnuită dacă
echipamentul prezintă o protecţie completă împotriva atingerii directe.
SECŢIUNEA 5: 9.4.5. Întrerupere temporară
În caz de întrerupere temporară a lucrării de întreţinere, persoana responsabilă
de lucrare trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica accesul la
piesele sub tensiune neizolate şi orice manevră neautorizată la instalaţia electrică.
Dacă este necesar trebuie informată persoana responsabilă de exploatarea
instalaţiei electrice.
SECŢIUNEA 6: 9.4.6. Terminarea lucrărilor de întreţinere
La terminarea lucrărilor de întreţinere responsabilul cu lucrările de întreţinere
trebuie să predea instalaţia persoanei responsabile de exploatarea instalaţiei
electrice.
Starea instalaţiei electrice la repunerea în funcţiune trebuie notificată
responsabilului de exploatare.
CAPITOLUL 10: BIBLIOGRAFIE
SUBCAPITOLUL 1: 10.1. Standarde referinţă
Pentru actualizarea listei standardelor de referinţă se va consulta periodic Buletinul
ASRO şi
Catalogul standardelor române.
1. SR HD 21 (standard pe părţi) Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
nominală până la 450/750 V, inclusiv
2. SR HD 22 (standard pe părţi) Conductoare şi cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune
nominală până la 450/750 V inclusiv
3. SR EN 81-72:2004 Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii
particulare pentru ascensoare de persoane şi materiale. Partea 72:
Ascensoare de pompieri
4. SR 234:2008 Branşamente electrice. Prescripţii generale de proiectare şi executare
5. SR HD 193 S2:2002 Domenii de tensiuni pentru instalaţiile electrice în construcţii
6. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor şi cordoanelor flexibile
7. SR HD 361 S3:2002+A1:2007 Sisteme de identificare a cablurilor
8. SR HD 384.3 S2:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3: Determinarea caracteristicilor
generale
9. SR HD 384.4.42 S1:2004 + Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
A1:2004+A2:2004 asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva efectelor termice
10. SR HD 384.4.43 S2:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţie pentru asigurarea
securităţii. Capitolul 43: Protecţie împotriva supracurenţilor
11. SR HD 384.4.473 S1:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Măsuri de protecţie pentru
asigurarea securităţii. Capitolul 47: Utilizarea măsurilor de protecţie
pentru asigurarea securităţii. Secţiunea 473: Măsuri de protecţie
împotriva supracurenţilor
12. SR HD 384.4.482 S1:2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4: Protecţia pentru asigurarea
securităţii. Capitolul 48: Alegerea măsurilor de protecţie în funcţie de
influenţele externe. Secţiune 482: Protecţia împotriva incendiului în
amplasamente cu riscuri
13. SR HD 384.5.52 S1:2004 + A1:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi montarea
echipamentelor electrice. Capitolul 52: Sisteme de pozare
14. SR HD 384.5.523 S2:2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Secţiunea 523: Curenţi admisibili în sisteme
de pozare
15. SR HD 384.5.537 S2:2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 53: Aparataj. Secţiunea 537:
Dispozitive de secţionare şi comandă
16. SR HD 384.5.56 S1:2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 56: Alimentare pentru servicii de
securitate
17. SR HD 384.5.551 S1:2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Capitolul 55: Alte echipamente. Secţiunea
551: Grupuri generatoare de joasă tensiune
18. SR HD 384.7.702 S2:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Reglementări pentru instalaţii
şi amplasamente speciale. Secţiunea 702: Piscine şi alte bazine
19. SR HD 384.7.708 S2:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi
amplasamente speciale. Secţiunea 708: Instalaţii electrice pentru
campinguri
20. SR HD 384.7.711 S1:2004 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-711: Reguli pentru instalaţii şi
amplasamente speciale. Expoziţii, spectacole şi standuri
21. SR HD 384.7.753 S1:2003 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi
amplasamente speciale. Secţiunea 753: Sisteme de încălzire în
pardoseală sau tavan
22. SR HD 384.7.754 S1:2006 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi
amplasamente speciale. Secţiunea 754: Instalaţii electrice pentru rulote
sau autorulote
23. SR HD 516 S2:2002 Ghid de utilizare a cablurilor de joasă tensiune armonizate
+A1:2004+A2:2009
24. SR HD603S1:2001 Cabluri de distribuţie de tensiune nominală 0,6/1 kV
+A1:2002+A2:2004+A3:2007
25. SR EN 1648-1:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instalaţii electrice de foarte joasă
tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 1: Rulote
26. SR EN 1648-2:2005 Vehicule de locuit pentru timpul liber. Instalaţii electrice de foarte joasă
tensiune de 12 V în curent continuu. Partea 2: Autorulote
27. SR EN 1838:2003 Aplicaţii ale iluminatului. Iluminatul de siguranţă
28. STAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise
29. SR ISO 3864-1:2009 Simboluri grafice. Culori şi semne de securitate. Partea 1: Principii de
proiectare pentru semne de securitate în locurile de muncă şi în zonele
publice
30. STAS 6865-89 Conductoare cu izolaţie de PVC pentru instalaţii electrice fixe
31. STAS 7944-79 Bare conductoare de curent. Curenţi maximi admisibili de durată.
Prescripţii
32. STAS 9436 (standard pe părţi) Cabluri şi conducte electrice. Clasificarea şi simbolizarea.
33. ISO 8528 (standard pe părţi) Reciprocating internal combustion engine driven alternating current
generating sets
34. SR ISO 8528-1:2010 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu
ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 1: Aplicaţii, caracteristici şi
performanţe
35. SR ISO 8528-10:2003 Grupuri electrogene de curent alternativ antrenate de motoare cu
ardere internă cu mişcare alternativă. Partea 10: Măsurarea zgomotului
aerian prin metoda suprafeţei Măsurătoare
36. SR EN 12101-10:2006+AC:2007 Sisteme pentru controlul fumului şi al gazelor fierbinţi. Partea
10:Echipamente de alimentare cu energie
37. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie
38. SR EN 12601:2002 Grupuri electrogene acţionate de motoare cu ardere internă cu mişcare
alternativă. Securitate
39. SR EN 12845+A2:2009 Instalaţii fixe de luptă împotriva incendiului. Sisteme automate de
stingere tip sprinkler. Dimensionare, instalare şi întreţinere
40. SR EN 50085 (standard pe părţi) Sisteme de jgheaburi şi de tuburi profilate pentru instalaţii electrice
41. SR EN 50086 (standard pe părţi) Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
42. SR EN 50107 (standard pe părţi) Instalaţii de reclame şi tuburi luminoase cu descărcare, funcţionând la o
tensiune nominală de ieşire, în gol, fără sarcină, cuprinsă între 1 kV şi
10 kV
43. SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalaţiilor electrice
44. SR EN 50160:2007 Caracteristici ale tensiunii în reţele electrice
45. SR EN 50164 (standard pe părţi) Componente de protecţie împotriva trăsnetului (CPT).
46. SR EN 50200:2007 Metodă de încercare pentru rezistenţa la foc a cablurilor de mici
dimensiuni fără protecţie utilizate în circuite de urgenţă
47. SR EN 50266 (standard pe părţi) Metode comune de încercare a cablurilor supuse la foc. Încercare de
rezistentă la propagarea verticală a flăcării pe conductoare sau cabluri
în mănunchi în poziţie verticală
48. SR EN 50267 (standard pe părţi) Metode de încercare uzuale pentru cabluri în condiţii de foc. Încercări
asupra gazelor emise în timpul combustiei materialelor din cabluri
49. SR EN 50272-2:2003 Prescripţii de securitate pentru acumulatoare şi instalaţii pentru baterii.
Partea 2: Baterii staţionare
50. SR EN 50274:2003 Ansambluri de aparataj de joasă tensiune. Protecţia împotriva şocurilor
electrice. Protecţia împotriva contactului direct involuntar cu părţi active
periculoase
51. SR EN 50362:2004 Metodă de încercare a rezistenţei la foc a cablurilor de comandă şi de
energie cu dimensiuni mari, neprotejate pentru utilizare în circuitele de
alarmă
52. SR HD 472 S1:2002 + A1:2002 Tensiuni nominale ale reţelelor electrice de distribuţie publică de joasă
tensiune
53. SR CEI 60050-195:2006 + A1:2006 Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 195: Legare la pământ şi
protecţie împotriva şocurilor electrice
54. SR CEI 60050-826:2006 Vocabular Electrotehnic Internaţional. Partea 826: Instalaţii electrice
55. SR EN 60065:2003 + Aparate electronice audio, video şi similare. Cerinţe de securitate
A1:2006+A11:2009
56. SR EN 60079 (standard pe părţi) Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase
57. SR EN 60204-1:2007+A1:2009 Securitatea maşinilor. Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1:
Cerinţe generale
58. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate
59. SR EN 60269 (standard pe părţi) Siguranţe fuzibile de joasă tensiune
60. SR CEI 60287-1-1+A1:2001 Cabluri electrice. Calculul intensităţii admisibile a curentului. Partea 1:
Ecuaţiile intensităţii admisibile a curentului (factor de încărcare 100%)
şi calculul pierderilor. Secţiunea 1: Generalităţi
61. SR EN 60309-1:2001+A1:2007 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale
62. SR EN 60309-2:2002+A1:2004 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 2: Prescripţii de
interschimbabilitate dimensională pentru aparate cu ştifturi şi teci
63. CEI 60331-11:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part
11: Apparatus - Fire alone at a flame temperature of at least 750°C
64. CEI 60331-21:1999 Tests for electric cables under fire conditions - Circuit integrity - Part
21: Procedures and requirements - Cables of rated voltage up to and
including 0,6/1,0 kV
65. SR EN 60332 (standard pe părţi) încercări ale cablurilor electrice şi cu fibre optice supuse la foc.
66. SR EN 60335-2- Aparate electrice de uz casnic şi scopuri similare. Securitatea. Partea 2-
41:2004+A1:2004+A2.2010 41: Prescripţii particulare pentru pompe.
67. SR EN 60335-2-71:2004+A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Securitate. Partea
2-71: Prescripţii particulare pentru aparate electrice de încălzit
destinate reproducerii şi creşterii animalelor
68. SR EN 60335-2-53:2004+A1:2007 Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Securitate. Partea
2-53: Prescripţii particulare pentru aparate de încălzit sauna
69. SR EN 60335- Aparate electrice de uz casnic şi scopuri similare. Securitatea. Partea 2-
296:2004+A1:2004+A2:2009 96: Prescripţii particulare pentru elemente de încălzit flexibile tip folie
pentru încălzirea camerelor.
70. SR EN 60335-2-105:2005 + A1:2008 Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Securitate. Partea
2-105: Prescripţii particulare pentru cabine de duş multifuncţionale
71. SR HD 60364-1:2009 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 1: Principii fundamentale,
determinarea caracteristicilor generale, definiţii
72. SR HD 60364-4-41:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 4: Măsuri de protecţie
pentru asigurarea securităţii. Capitolul 41: Protecţia împotriva şocurilor
electrice
73. SR CEI 60364-4-44:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru
asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi
perturbaţiilor electromagnetice
74. SR HD 60364-4-443:2007 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4-44: Protecţie pentru
asigurarea securităţii. Protecţie împotriva perturbaţiilor de tensiune şi a
perturbaţiilor electromagnetice. Articolul 443: Protecţie împotriva
supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie
75. SR HD 60364-5-51:2010 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-51: Alegerea şi montarea
echipamentelor electrice. Reguli generale
76. SR CEI 60364-5-53:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă
77. SR HD 60364-5-534:2009 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-53: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă. Articolul
534: Dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor
78. SR HD 60364-5-54:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-54: Alegerea şi montarea
echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ, conductoare de
protecţie şi conductoare de echipotenţializare
79. SR HD 60364-5-56:2010 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-56: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Servicii de securitate
80. SR HD 60364-5-551:2010 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 551:Grupuri
generatoare de joasă tensiune
81. SR HD 60364-5-559:2006 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 5-55: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Alte echipamente. Articolul 559: Corpuri şi
instalaţii de iluminat
82. SR HD 60364-6:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
83. SR HD 60364-7-701:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-701: Prescripţii pentru
instalaţii sau amplasamente speciale. Încăperi cu cadă de baie sau duş
84. SR HD 60364-7-703:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-703: Prescripţii pentru
instalaţii sau amplasamente speciale. Încăperi şi cabine prevăzute cu
încălzitoare pentru saune
85. SR HD 60364-7-704:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-704: Prescripţii pentru
instalaţii sau amplasamente speciale. Instalaţii pentru şantiere de
construcţii şi de demolare
86. SR HD 60364-7-705:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-705: Prescripţii pentru
instalaţii sau amplasamente speciale. Construcţii din agricultură şi
horticultura
87. SR HD 60364-7-706:2007 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-706: Prescripţii pentru
instalaţii sau amplasamente speciale. Incinte electroconductoare înguste
88. SR HD 60364-7-708:2010 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-708: Prescripţii pentru
instalaţii şi amplasamente speciale. Campinguri, parcuri de rulote şi
amplasamente similare
89. SR HD 60364-7-709:2010 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi
amplasamente speciale. Secţiunea 709: Porturi de ambarcaţii şi
amplasamente similare
90. SR CEI 60364-7-710:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii
sau amplasamente speciale. Secţiunea 710: Amplasamente pentru
utilizări medicale
91. SR HD 60364-7-712:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-712: Prescripţii pentru
instalaţii şi amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu energie
solară fotovoltaică (PV)
92. SR CEI 60364-7-713:2005 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Prescripţii pentru instalaţii şi
amplasamente speciale. Secţiunea 713: Mobilier
93. SR HD 60364-7-717:2010 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-717: Prescripţii pentru
instalaţii speciale sau amplasamente speciale. Unităţi mobile sau
transportabile
94. SR HD 60364-7-721:2010 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 7-721: Prescripţii pentru
instalaţii şi amplasamente speciale. Instalaţii electrice pentru rulote şi
autorulote
95. SR HD 60364-7-740:2007 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7-740: Prescripţii pentru
instalaţii sau amplasamente speciale. Instalaţii electrice temporare
pentru structuri, dispozitive pentru agrement şi barăci din bâlciuri,
parcuri de distracţii şi circuri
96. CEI 60417-DB (bază de date) Graphical symbols for use on equipment
97. SR EN 60423:2008 Sisteme de tuburi de protecţie pentru sisteme de cablare. Diametre
exterioare ale tuburilor de protecţie pentru instalaţii electrice şi filete
pentru tuburi de protecţie şi accesorii
98. SR EN 60439 (standard pe părţi) SR EN Ansambluri de aparataj de joasă tensiune Ansambluri de aparataj de
61439 (standard pe părţi) joasă tensiune
99. SR CEI 60502-1:2006 Cabluri de energie cu izolaţie extrudată şi accesoriile lor pentru tensiuni
nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) până la 30 kV (Um = 36 kV). Partea
1: Cabluri pentru tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2 kV) şi 3 kV (Um
= 3,6 kV)
100. SR EN 60529:1995+A1:2003 Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP)
101. SR EN 60598 (standard pe părţi) Corpuri de iluminat
102. SR EN 60601-1-1:2003 Aparate electromedicale. Partea 1-1: Cerinţe generale de securitate.
Standard colateral: Cerinţe de securitate pentru sisteme
electromedicale
103. SR CEI 60755+A1+A2:1995 Reguli generale pentru dispozitivele de protecţie la curent diferenţial
rezidual
104. SR EN 60670-1:2005 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice de uz
casnic şi similar. Partea 1: Reguli generale
105. SR EN 60670-21:2008 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe de
uz casnic şi similar. Partea 21: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase cu dispozitive de agăţare
106. SR EN 60670-22:2007 Cutii şi carcase pentru aparate electrice pentru instalaţii electrice fixe de
uz casnic şi similar. Partea 22: Prescripţii particulare pentru cutii şi
carcase de conexiune
107. SR EN 60695 (standard pe părţi) Încercări privind riscurile de foc
108. SR EN 60702-1:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalelor lor de tensiune nominală
până la 750 V. Partea 1: Cabluri
109. SR EN 60702-2:2003 Cabluri cu izolaţie minerală şi terminalele lor de tensiune nominală până
la 750 V. Partea 2: Terminale
110. CEI 60724:2008 Short-circuit temperature limits of electric cables with rated voltages of
1 kV (Um = 1,2 kV) and 3 kV (Um = 3,6 kV)
111. SR EN 60745 (standard pe părţi) Unelte electrice cu motor portabile. Securitate
112. SR CEI 60800:2010 Cabluri de încălzire cu tensiunea nominală de 300/500 V pentru confort
termic şi protecţie împotriva formării gheţii
113. SR EN 60896 (standard pe părţi) Baterii staţionare cu plumb-acid
114. SR EN 60898- Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
1:2004+A1:2004+A11:2006+A12:2009 supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 1: întreruptoare
automate pentru funcţionare în curent alternativ
115. SR EN 60898-2:2007 Aparate electrice mici. Întreruptoare automate pentru protecţia la
supracurenţi pentru instalaţii casnice şi similare. Partea 2: întreruptoare
automate pentru funcţionare în curent alternativ şi în curent continuu
116. SR EN 60904-3:2008 Dispozitive fotovoltaice. Partea 3: Principii de măsurare pentru
dispozitivele fotovoltaice (PV) pentru aplicaţii terestre incluzând
distribuţia radiaţiei solare standard
117. SR EN 60947 (standard pe părţi) Aparataj de joasă tensiune
118. SR EN 60950 (standard pe părţi) Echipamente pentru tehnologia informaţiei. Securitate
119. SR EN 61000 (standard pe părţi) Compatibilitate electromagnetică (CEM)
120. SR EN 61008-1:2004+ A11:2008 întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie
+A12:2009 incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli
generale.
121. SR EN 61009-1:2004 întreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie
+A12:2009+A13:2009 incorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar. Partea 1:Reguli
generale
122. SR EN 61029 (standard pe părţi) Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile
123. SR EN 61034 (standard pe părţi) Măsurarea densităţii fumului degajat de cabluri care ard în condiţii
definite
124. SR EN 61082-1:2007 Elaborarea documentelor utilizate în electrotehnică. Partea 1: Reguli
generale
125. CEI 61084 (standard pe părţi) Cable trunking and ducting systems for electrical installations
126. SR EN 61140:2002+A1:2007 Protecţie împotriva şocurilor electrice. Aspecte comune în instalaţii şi
echipamente electrice
127. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 53: Alegerea şi instalarea
echipamentelor electrice. Aparataj
128. SR CEI 61200-704:2005 Ghid pentru instalaţii electrice. Partea 704: Instalaţii pentru şantier
129. SR EN 61241-10:2005 Aparate electrice destinate utilizării în prezenta prafului combustibil.
Partea 10: Clasificarea ariilor unde este sau poate fi prezent praf
combustibil
130. SR EN 61334 (standard pe părţi) Automatizarea distribuţiei prin utilizarea de sisteme de curenţi purtători
pe linii de distribuţie a energiei electrice
131. SR EN 61346-1:1998 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 1: Reguli de
bază
132. SR EN 61346-2:2004 Sisteme industriale, instalaţii şi echipamente şi produse industriale.
Principii de structurare şi identificări de referinţă. Partea 2: Clasificarea
obiectelor şi coduri pentru clase
133. SR EN 61347-2-2:2003 Aparataj pentru lămpi. Partea 2-2: Prescripţii particulare pentru
+A1:2006+A2:2007 convertizoare electronice coborâtoare alimentate în curent continuu sau
curent alternativ pentru lămpi cu incandescenţă
134. SR EN 61386 (standard pe părţi) Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
135. SR EN 61537:2007 Direcţionarea cablajului. Sisteme traseu de cabluri şi sisteme scară de
cabluri
136. SR EN 61557 (standard pe părţi) Securitate electrică în reţele de distribuţie de joasă tensiune de 1,0 kV
c.a. şi 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de măsurare sau de
supraveghere a măsurilor de protecţie
137. SR EN 61558-1:2006+A1:2009 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare, bobinelor de
reactanţă şi produselor similare. Partea 1: Prescripţii generale şi
încercări
138. SR EN 6558-2-4:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
Partea 2-4: Prescripţii particulare pentru transformatoare de separare a
circuitelor de uz general
139. SR EN 61558-2-5:2002 +A11:2005 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor
analoage. Partea 2-5: Prescripţii particulare pentru transformatoare şi
blocuri de alimentare pentru aparate de ras
140. SR EN 61558-2-6:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi analogice.
Partea 2-6: Prescripţii particulare pentru transformatoare de securitate
de uz general
141. SR EN 61558-2-15:2003 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare şi dispozitivelor
analoage. Partea 2-15: Prescripţii particulare pentru transformatoare de
separare a circuitelor pentru spaţii cu utilizare medicală
142. SR EN 61643-11:2003 +A11:2007 Descărcătoare de joasă tensiune. Partea 11: Descărcătoare conectate la
sistemele de distribuţie de joasă tensiune. Prescripţii şi încercări
143. SR EN 62040 (standard pe părţi) Surse de alimentare neîntreruptibile (UPS)
144. SRCEI/TR 62066:2005 Supratensiuni şi protecţia împotriva supratensiunilor în reţelele de joasă
tensiune alternativă. Informaţii generale de bază
145. SR EN 62262:2004 Grade de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor electrice
împotriva impacturilor mecanice din exterior (cod IK)
146. SR EN 62305 (standard pe părţi) Protecţia împotriva trăsnetului
147. SR EN 62395-1:2007 Sisteme de încălzire rezistivă a traseelor pentru aplicaţii industriale şi
comerciale. Partea 1: Cerinţe generale şi de încercare
SUBCAPITOLUL 2: 10.2. Acte normative
1. Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 12 din 24 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare.
2. Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată
în Monitorul Oficial al României, nr. 933 din 13 octombrie 2004., cu
completările şi modificările ulterioare
Hotărârea Guvernului nr. 90/2008 Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind
racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, publicată în
Monitorul Oficial al României al României nr. 109 din 12 februarie 2008
3. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
300/2006 pentru şantierele temporale sau mobile, publicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 252 din 21 martie 2006, cu completările şi modificările
ulterioare.
4. Legea nr. 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial
al României, nr. 633 din 21 iulie 2006, cu modificările ulterioare
5. Legea nr. 319/2006 Lege a securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 646 din 26 iulie 2006
6. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
1146/2006 pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă,
publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 815 din 03 octombrie 2006.
7. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului privind asigurarea securităţii utilizatorilor de
457/2003 echipamente electrice de joasă tensiune, republicată, în Monitorul Oficial
al României, nr. 402 din 15 iunie 2007, cu modificările şi completările
ulterioare
9. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă
622/2004 a produselor pentru construcţii, republicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 487 din 20 iulie 2007, cu completările şi modificările
ulterioare
10. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
971/2006 securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, publicată în Monitorul
Oficial al României, nr. 683 din 09 august 2006.
11. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
1091/2006 pentru locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739
din 30 august 2006.
12. Ordinul preşedintelui autorităţii Ordin privind aprobarea "Normativului de încercări şi măsurători pentru
naţionale de reglementare în sistemele de protecţii, comandă-control şi automatizări din partea
domeniul energiei nr. 34/2003 electrică a centralelor şi staţiilor, cod NTE 002/03/0", publicat în Monitorul
Oficial al României, partea I, nr. 15 din 8 ianuarie 2004.
13. Ordinul preşedintelui autorităţii Ordin pentru aprobarea Normei tehnice energetice (NTE), "Normativ
naţionale de reglementare în privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţelele
domeniul energiei nr. nr. 7/2006 electrice cu tensiunea sub 1 kV, cod NTE 006/06/00", publicat în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 309 din 05 aprilie 2006.
14. Ordinul preşedintelui autorităţii Ordin pentru aprobarea "Normativul pentru proiectarea şi executarea
naţionale de reglementare în reţelelor de cabluri electrice, cod NTE 007/08/00, publicat în Monitorul
domeniul energiei nr. 38/2008 Oficial al României, partea I, nr. 356 din 08 mai 2008.
15. Ordinul ministrului transporturilor, Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
construcţiilor şi turismului nr. stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05, aprobat prin Ordinul
217/2005 ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 217/2005,
publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 479 din 07 iunie
2005.
16. Ordinul ministrului transporturilor, Normativ privind proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea
construcţiilor şi turismului nr. instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie, indicativ NP 099-04,
176/2005 aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului
nr. 176/2005, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 418 din 18 mai 2005.
CAPITOLUL 11: ANEXE
SUBCAPITOLUL 1:
SECŢIUNEA 1: Anexa 5.1 - LISTA DE ABREVIERI ALE
INFLUENŢELOR EXTERNE
Tranzitorii
unidirecţionale
A AA Temperatură (°C) AL Faună AM
conduse la scara de
timp de nanosecunde
AA1 -60 +5 AL1 Neglijabilă AM-22-1 Nivel neglijabil
AA2 -40 +5 AL2 Risc AM-22-2 Nivel mediu
AA3 -25 +5 AM-22-3 Nivel ridicat
AA4 -5 +40 AM Radiaţii AM-22-4 Nivel foarte important
electromagnetice
ionizante
AA5 +5 +40
AA6 +5 +60
AA7 -25 +55 Armonici Tranzitorii
unidirecţionale de
ordinul milisecundelor
AA8 -50 +40 AM-1-1 Nivel specificat AM-23-1 Nivel specificat
Medii
AM-1-2 Nivel mediu AM-23-2 Nivel mediu
AB Temperatură şi AM-1-3 Nivel ridicat AM-23-3 Nivel important
umiditate
AC Altitudine (m) Semnal reţea Tranzitorii oscilatorii
conduse
AC1 <= 2000 AM-2-1 Nivel specificat AM-24-1 Nivel mediu
AC2 >=2000 AM-2-2 Nivel mediu AM-24-2 Nivel important
AM-2-3 Nivel ridicat
AD Apă Variaţia amplitudinii Fenomene radiate la
tensiunii frecvenţă înaltă
AD1 Neglijabilă AM-25-1 Nivel neglijabil
AD2 Picături AM-3-1 Nivel specificat AM-25-2 Nivel mediu
AD3 Pulverizare AM-3-2 Nivel mediu AM-25-3 Nivel important
AD4 Stropire
AD5 Jeturi Tensiuni dezechilibrate Descărcări
electrostatice
AD6 Valuri AM-4 AM-31-1 Nivel scăzut
AD7 Imersie
AD8 Submersie AM-31-2 Nivel mediu
Variaţia frecvenţei AM-31-3 Nivel important
fundamentale
AE Corpuri străine AM-31-4 Nivel foarte important
AM-5
AE1 Neglijabile Ionizare
AE2 Mici Tensiuni de joasă AM-41-1 Fără clasificare
frecvenţă induse
AE3 Foarte mici
AE4 Praf puţin AM-6 Fără clasificare
AR5 Praf moderat AN Radiaţii solare
AE6 Praf mult Curent continuu în
reţele alternative
AN1 Scăzute
AF Coroziune AM-7 Fără clasificare AN2 Medii
AN3 Puternice
AF1 Neglijabilă Câmpuri magnetice
radiate
AF2 Atmosferică AP Efect seismic
AF3 Intermitentă AM-8-1 Nivel mediu
AF4 Permanentă AM-8-2 Nivel ridicat AP1 Neglijabil
AP2 Scăzut
AG Şocuri Câmpuri electrice AP3 Mediu
AP4 Ridicat
AG1 Uşoare AM-9-1 Nivel neglijabil AQ Trăsnet
AG2 Medii AM-9-2 Nivel mediu
AG3 Mari AM-9-3 Nivel ridicat AQ1 Neglijabil
AM-9-4 Nivel foarte ridicat AQ2 Indirect
AH Vibraţii AQ3 Direct
Tensiuni sau curenţi
induşi oscilatorii
AH1 Slabe AR Mişcarea aerului
AH2 Medii AM-21 Fără clasificare
AH3 Mari AR1 Scăzută
AR2 Medie
AJ Alte solicitări mecanice AR3 Puternică
AK Floră AS Vânt
AK1 Neglijabilă AS1 Scăzut
AK2 Risc AS2 Mediu
AS3 Puternic
B BA Competenţă BD Condiţii de evacuare în BE Materiale
caz de urgenţă
BA1 Persoană obişnuită BD1 Normală BE1 Risc neglijabil
BA2 Copii BE2 Risc de incendiu
BA3 Persoană handicapată BD2 Dificilă BE3 Risc de explozie
Utilizare BA4 Persoană instruită BE4 Risc de contaminare
BA5 Persoană calificată BD3 Aglomerată
BB Rezistenţă electrică a BD4 Dificilă şi aglomerată
corpului omului
BC Contactul persoanelor
cu potenţialul
pământului
BC1 Absent
BC2 Scăzut
BC3 Frecvent
BC4 Continuu
C CA Materiale de CB Structura construcţiei
construcţii
CA1 Incombustibile CB1 Risc neglijabil
CA2 Combustibile CB2 Propagarea incendiului
Clădiri
CB3 Structuri mobile
CB4 Flexibile
Notă: - Risc de incendiu foarte mare corespunde categoriei BE3 (conform
reglementărilor specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
- Risc de incendiu mare corespunde categoriei BE2 (conform reglementărilor
specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
- Risc de incendiu mediu corespunde categoriei BE1a (conform reglementărilor
specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
- Risc de incendiu mic corespunde categoriei BE1b (conform reglementărilor
specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor)
SECŢIUNEA 2: Anexa 5.2 - CARACTERISTICI ALE INFLUENŢELOR
EXTERNE
Caracteristici necesare pentru
Cod Influenţe externe alegerea şi montarea Referinţă
echipamentelor
A Condiţii de mediu
AA Temperatură ambiantă
Temperatura ambiantă este aceea a aerului ambiant din
spaţiul unde trebuie instalat echipamentul.
Se presupune că această temperatură ţine seama de
efectele tuturor celorlalte echipamente instalate în
acelaşi amplasament.
Temperatura ambiantă care se ia în considerare pentru
echipament este temperatura locului în care
echipamentul trebuie instalat, rezultând din influenţele
celorlalte echipamente amplasate în acelaşi loc şi în
funcţionare, neţinând seama de contribuţia termică a
echipamentului considerat.
Limitele inferioare şi superioare ale domeniilor de
temperatură ambiantă:
AA1 -60 °C +5 °C Echipament special proiectat sau
AA2 -40 °C +5 °C acorduri corespunzătoarea
Normal (în anumite cazuri pot fi
AA3 -25 °C +5 °C
necesare măsuri de prevedere
AA4 -5 °C +40 °C speciale)
AA5 +5 °C +40 °C Normalb
Echipament special proiectat sau
AA6 +5 °C +60 °C
acorduri corespunzătoarea
AA7 -25 °C +55 °C Echipament special proiectat sau
AA8 -50 °C +40 °C acorduri corespunzătoare a
Clasele de temperatură ambiantă sunt aplicabile numai
atunci când nu sunt influenţe datorate umidităţii
Valoarea medie a temperaturii pentru o perioadă de 24
h nu trebuie să depăşească limita superioară diminuată
cu 5 °C
Pentru anumite medii poate fi necesară combinarea a
două domenii din cele definite mai sus. Instalaţiile
supuse la temperaturi diferite de aceste domenii fac
obiectul unor reguli particulare
AB Temperatură şi umiditate
Umiditate Umiditate
Temperatura aerului °C
relativă % absolută g/m3
a) scăzută
c) scăzută e) scăzută
b) ridicată
d) ridicată f) ridicată
AB1 -60 +5 3 100 0,003 7 Amplasamente interioare şi
exterioare cu temperaturi ambiante
extrem de scăzute
Trebuie stabilite acorduri
corespunzătoarec
AB2 -40 +5 10 100 0,1 7 Amplasamente interioare şi
exterioare cu temperaturi ambiante
scăzute
Trebuie stabilite acorduri specialec
a) Influenţe externe
Umiditate Umiditate Caracteristici necesare pentru
Cod Temperatura aerului °C alegerea şi montarea Referinţă
relativă % absolută g/m3
a) scăzută echipamentelor
c) scăzută e) scăzută
b) ridicată
d) ridicată f) ridicată
AB3 -25 +5 10 100 0,5 7 Amplasamente interioare şi
exterioare cu temperaturi ambiante
scăzute
Trebuie stabilite acorduri
corespunzătoarec
AB4 -5 +40 5 95 1 29 Spaţii protejate la intemperii, fără
controlul temperaturii şi al
umidităţii. Se poate utiliza un
încălzitor pentru a ridica
temperatura ambiantă
Normalb
AB5 +5 +40 5 85 1 25 Spaţii protejate la intemperii cu
temperatură controlată
Normalb
AB6 +5 +60 10 100 1 35 Amplasări exterioare cu
temperaturi ambiante foarte
ridicate. Influenţa temperaturilor
ambiante scăzute este împiedicată.
Pot exista radiaţii solare
Trebuie făcute acorduri
corespunzătoarec
AB7 -25 +55 10 100 0,5 29 Spaţii interioare protejate la
intemperii, fără controlul
temperaturii şi umidităţii; ele pot
avea deschideri spre exterior şi pot
fi supuse radiaţiilor solare
Trebuie stabilite acorduri
corespunzătoarec
AB8 -50 +40 15 100 0,04 36 Amplasamente exterioare
neprotejate, cu temperaturi
scăzute şi ridicate
Trebuie stabilite acorduri specialec
AC Altitudine
AC1 <=2 000 m Normaleb
AC2 > 2 000 m Pot fi necesare măsuri de prevedere speciale precum aplicarea
factorului de reducere a sarcinii de funcţionare
NOTĂ - Pentru anumite categorii de echipamente, pot fi necesare
măsuri speciale plecând de la 1000 m altitudine
AD Prezenţa apei
AD1 Neglijabilă IPX0
Medii în care pereţii nu prezintă în mod obişnuit urme de umiditate,
dar care pot apare pentru perioade scurte, de exemplu sub formă
de condens care se usucă repede printr-o bună ventilare
AD2 Picături de apă în IPX1 sau IPX2
cădere liberă Medii în care umiditatea condensează ocazional sub formă de
picături de apă sau care conţin ocazional vapori de apă
AD3 Pulverizarea apei IPX3
Medii în care apa curge pe pereţi sau pe podea
AD4 Stropiri cu apă IPX4
Medii expuse la stropiri cu apă, se aplică, de exemplu, pentru
anumite lămpi şi dulapuri pentru şantiere de construcţii, instalate în
exterior
AD5 Jeturi de apă IPX5
Medii care sunt spălate în mod obişnuit cu ajutorul jeturilor (curţi,
spaţii pentru spălat maşini)
AD6 Valuri de apă IPX6
Medii situate pe malul mării cum ar fi diguri, plaje, cheiuri etc.
AD7 Imersie IPX7
Medii cu posibilitate de a fi inundate şi/sau apa se poate ridica la
150 mm peste punctul cel mai de sus al echipamentului, partea cea
mai de jos a echipamentului fiind la mai mult de 1 m sub suprafaţa
apei
AD8 Submersiune IPX8
Bazine de apă (de exemplu piscine) unde echipamentele electrice
sunt permanent şi total acoperite de apă la o presiune mai mare de
0,1 bar
Cod Influenţe externe Caracteristici necesare pentru alegerea şi montarea echipamentelor Referinţă
AE Prezenţa corpurilor IPXX a se vedea 412
solide
AE1 Neglijabilă IP0X
AE2 Obiecte mici (2,5 mm) IP3X
Scule şi obiecte mici sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai
mică dimensiune este de cel puţin egală cu 2,5 mm
AE3 Obiecte foarte mici (1 IP4X
mm) Firele sunt exemple de corpuri solide a căror cea mai mică
dimensiune este de cel puţin egală cu 1 mm
AE4 Praf puţin IP5X dacă pătrunderea prafului nu perturbă funcţionarea
echipamentelor. Depuneri de praf cuprinse între 10 şi 35 mg/m3 pe
zi
AE5 Praf moderat IP6X dacă praful nu ar trebui să penetreze în echipamente.
Depuneri de praf cuprinse între 35 şi 350 mg/m3 pe zi
AE6 Praf mult IP6X. Depuneri de praf cuprinse între 350 şi 1000 mg/m3 pe zi
AF Prezenţa de substanţe
corozive sau poluante
AF1 Neglijabilă Normaleb
AF2 Atmosferică Conform naturii agenţilor (de exemplu, conformitatea la încercarea
la ceaţă salină, conform SR EN 60068-2-11)
Instalaţii situate în vecinătatea ţărmului mării sau în apropierea
obiectivelor industriale care produc poluări importante ale
atmosferei, ca de exemplu industrii chimice, fabrici de ciment;
aceste poluări provenind în special de la producerea de pulberi
abrazive, electroizolante sau conductoare
AF3 Intermitentă sau Protecţia împotriva coroziunii definite de specificaţii referitoare la
accidentală echipamente
Amplasamente în care se manipulează anumite produse chimice în
cantităţi mici şi unde aceste produse nu pot veni decât accidental în
contact cu echipamentele electrice; astfel de condiţii se regăsesc în
laboratoare sau alte locuri unde se folosesc hidrocarburi (sala
cazanelor, garaje, etc.)
AF4 Permanentă Echipamente special proiectate conform naturii agenţilor
Industrie chimică de exemplu
Solicitări mecanice
AG Şocuri
AG1 Uşoare Normale, de exemplu echipament pentru utilizare casnică şi similară IK 02
AG2 Medii Echipament pentru utilizare industrială acolo unde este cazul, sau IK 07
protecţie întărită
AG3 Mari Protecţie întărită IK 10
AH Vibraţii
AH1 Slabe Normaleb
Condiţii casnice şi similare sau efectele ale vibraţiilor sunt în general
neglijabile
AH2 Medii Condiţii industriale normale
Echipamente specializate sau instalaţii speciale
AH3 Mari Condiţii industriale severe
AJ Alte solicitări mecanice În studiu
AK Prezenţa florei sau
mucegaiului
AK1 Neglijabilă Normaleb
AK2 Risc Riscul depinde de condiţiilor locale sau de natura florei. Se
recomandă să se facă distincţie între riscul datorat dezvoltării
dăunătoare a vegetaţiei şi abundenţa sa
Protecţie specială, precum:
- grad de protecţie crescut (a se vedea AE)
- echipamente speciale sau protecţie prin acoperiri ale carcaselor -
acorduri pentru evitarea prezenţei florei
AL Prezenţa faunei
AL1 Neglijabilă Normalăb
AL2 Risc Riscul depinde de natura faunei. Se poate face o deosebire între:
- pericole prin prezenţa insectelor în număr periculos sau de natură
agresivă
- prezenţa animalelor mici sau a păsărilor în număr periculos sau de
natură agresivă
Protecţia poate cuprinde:
- un grad de protecţie corespunzător contra pătrunderii corpurilor
solide (a se vedea AE)
- o rezistenţă mecanică suficientă (a se vedea AG);
- măsuri de prevedere pentru evitarea prezenţei acestei faune
(precum curăţarea, utilizarea de pesticide)
- echipamente speciale sau acoperiri de protecţie ale carcaselor.
AM Influenţe SR EN 61000-
electromagnetice, 2 standard pe
electrostatice sau părţi
ionizante SR EN 61000-
4 standard pe
părţi
Fenomene
electromagnetice de
joasă frecvenţă
(conduse sau radiate)
Armonici, interarmonici
AM-1-1 Nivel specificat Trebuie avut grijă ca nivelurile specificate să nu fie alterate Mai mici decât
AM-1-2 Nivel mediu în tabelul 1
din SR EN
AM-1-3 Nivel ridicat Măsuri speciale în proiectarea instalaţiei, precum filtre de oprire 61000-2-2
Conform cu
tabelul 1 din
SR EN 61000-
2-2
Local mai mari
decât în
tabelul 1 din
SR EN 61000-
2-2
Semnale pe reţea
AM-2-1 Nivel specificat Posibilitate: circuite de blocaj Mai mici decât
AM-2-2 Nivel mediu Fără prescripţii suplimentare cele prescrise
mai jos SR EN
AM-2-3 Nivel ridicat Măsuri speciale 61000-2-1 şi
SR EN 61000-
2-2
Variaţia amplitudinii
tensiunii
AM-3-1 Nivel specificat Conformitate cu SR CEI 60364-4-44
AM-3-2 Nivel mediu
AM-4 Tensiune dezechilibrată Conform cu
SR EN 61000-
2-2
AM-5 Variaţia frecvenţei ±1 Hz
fundamentale conform SR
EN 61000-2-2
Tensiuni de joasă
frecvenţă induse
AM-6 Fără clasificare A se vedea SR CEI 60364-4-44
Ţinere ridicată a sistemelor de semnalizare şi telecomandă a
aparatajului
AM-7 Curent continuu în
reţele alternative
Fără clasificare Măsuri pentru limitarea prezenţei lor ca nivel şi în timp în
echipamente de utilizare sau în vecinătate
Câmpuri magnetice
radiate
AM-8-1 Nivel mediu Normaleb Nivel 2 din SR
EN 61000-4-8
AM-8-2 Nivel ridicat Protejat prin măsuri corespunzătoare, de exemplu ecrane sau Nivel 4 din SR
separare EN 61000-4-8
Câmpuri electrice
AM-9-1 Nivel neglijabil Normaleb
AM-9-2 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-2-5 SR EN 61000-
2-5
AM-9-3 Nivel ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5
AM-9-4 Nivel foarte ridicat A se vedea SR CEI 61000-2-5
Fenomene electromagnetice la înaltă frecvenţă conduse, induse sau radiate (continui sau tranzitorii)
Tensiuni sau curenţi
induşi oscilatorii
AM-21 Fără clasificare Normaleb SR EN 61000-
4-6
Tranzitorii SR EN 61000-
unidirecţionale conduse 4-4
la scară de timp de
nanosecunde
AM-22-1 Nivel neglijabil Măsuri de protecţie necesare Nivel 1
AM-22-2 Nivel mediu Măsuri de protecţie necesare Nivel 2
AM-22-3 Nivel important Echipament normal Nivel 3
AM-22-4 Nivel foarte important Echipament cu imunitate înaltă Nivel 4
Tranzitorii
unidirecţionale de
ordinul milisecundelor
sau microsecundelor
AM-23-1 Nivel specificat Ţinere la supratensiuni tranzitorii a echipamentelor şi măsuri de SR EN 60364-
protecţie împotriva supratensiunilor luând în considerare tensiunea 4-44
AM-23-2 Nivel mediu nominală de alimentare şi categoria de ţinere la supratensiuni
conform SR CEI 60364-4-44
AM-23-3 Nivel important SR EN 60364-
4-44
Tranzitorii oscilatorii
conduse
AM-24-1 Nivel mediu A se vedea SR CEI 61000-4-12 SR EN 61000-
4-12
AM-24-2 Nivel important A se vedea SR CEI 60255-22-1 SR EN 60255-
22-1
Fenomene radiate la SR EN 61000-
frecvenţă înaltă 4-3
AM-25-1 Nivel neglijabil Nivel 1
AM-25-2 Nivel mediu Normalb Nivel 2
AM-25-3 Nivel important Nivel întărit Nivel 3
Descărcări SR EN 61000-
electrostatice 4-2
AM-31-1 Nivel scăzut Normaleb Nivel 1
AM-31-2 Nivel mediu Normaleb Nivel 2
AM-31-3 Nivel important Normaleb Nivel 3
AM-31-4 Nivel foarte important Nivel întărit Nivel 4
Ionizare
AM-41-1 Fără clasificare Protecţie specială precum:
- Îndepărtare faţă de sursă
- Interpunerea de ecrane, de carcaselor de materiale speciale
AN Radiaţii solare
AN1 Scăzute Normale b; Intensitatea <= 500 W/m2
AN2 Medii Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare
500 W/m2 <= Intensitatea <= 700 W/m2
AN3 Puternice Trebuie stabilite acorduri corespunzătoare
700 W/m2 <= Intensitatea <= 1120 W/m2
Astfel de acorduri pot fi, de exemplu:
- echipamente rezistente la ultraviolete
- straturi colorate special
- interpunere de ecrane
AP Efecte seismice
AP1 Neglijabile Normale b
Acceleraţia <= 30 Gal
AP2 Severitate scăzută În studiu; 30 Gal < Acceleraţia <= 300 Gal
AP3 Severitate medie Vibraţiile care pot produce distrugerea clădirilor nu sunt incluse în 1 Gal=l cm/s2
clasificare 300 Gal <= Acceleraţia <= 600 Gal
AP4 Severitate ridicată Frecvenţele nu sunt luate în considerare la clasificare; totuşi, dacă
unda seismică intră în rezonanţă cu clădirea, efectele seismice
trebuie luate în considerare. În general frecvenţele acceleraţiilor
seismice sunt cuprinse între 0 Hz şi 10 Hz; 600 Gal < acceleraţia
AQ Trăsnete
AQ1 Neglijabile Normale; Ng <= 2,5 şi Nk <= 25 zile pe an sau analiză de risc
conform SR HD 60364-4-443.
AQ2 Indirecte Normale. Ng > 2,5 şi Nk > 25 zile pe an sau analiză de risc conform
SR HD 60364-4-443.
AQ3 Directe Dacă protecţia împotriva trăsnetului este necesară, aceasta trebuie
realizată conform prescripţiilor din SR EN 62305
Părţi ale instalaţiilor situate în afara clădirilor
Cazurile AQ2 şi AQ3 se întâlnesc în regiuni expuse în special la
efectele trăsnetelor
AR Mişcările aerului
AR1 Scăzute Normaleb; Viteză <= 1 m/s
AR2 Medii Sunt necesare acorduri specialec; 1 m/s < Viteză <= 5 m/s
AR3 Puternice Sunt necesare acorduri specialec; 5 m/s < Viteză <= 10 m/s
AS Vânt
AS1 Scăzut Normal b; Viteză <= 20 m/s
AS2 Mediu Trebuie făcute acorduri corespunzătoare c; 20 m/s < Viteză <= 30
m/s
AS3 Puternic Trebuie făcute acorduri corespunzătoare c; 30 m/s < Viteză <= 50
m/s
B Utilizare
BA Competenţa
persoanelor
BA1 Obişnuite Persoană neinstruită; Normalb
BA2 Copii Copii în încăperi care le sunt destinate (exemplu: creşe, şcoli Inaccesibilitate
primare etc.), echipamente cu grad de protecţie superior sau egal la
cu IP2X. Inacccesibilitate a echipamentelor a căror temperatură la echipamente
suprafeţelor exterioare este superioară 60 °C electrice.
BA3 Handicapate Persoane care nu dispun de toate capacităţile lor psihice sau Limitarea
intelectuale (bolnavi, bătrâni). Conform naturii infirmităţii temperaturii
suprafeţelor
accesibile
BA4 Instruite Persoane suficient de informate sau supravegheate de persoane
calificate pentru asigurarea evitării pericolelor care pot fi datorate
electricităţii.
(Agenţi de întreţinere sau exploatare, locuri în care se execută
operaţiuni electrice)
BA5 Calificate Persoane având cunoştinţe tehnice sau experienţă suficientă pentru
evitarea pericolelor pe care le poate reprezenta electricitatea
(ingineri şi tehnicieni). Locuri închise în care se execută operaţiuni
electrice, echipamente neprotejate împotriva contactelor directe,
admise numai în amplasamente care nu sunt accesibile decât
persoanelor autorizate
BB Rezistenţa electrică a În studiu
corpului omului
BC Contactul persoanelor
cu potenţialul
pământului
Clase de echipamente conform SR EN 61140
A=Echipamente admise I II III
BC1 Absent Persoane aflate în spaţii neconductoare A A A SR HD 60364-
4-41
BC2 Scăzut Persoane care nu se află, în condiţii A A A SR HD 60364-
obişnuite, în contact cu elemente 4-41
conductoare sau care nu stau pe
suprafeţe conductoare
BC3 Frecvent Persoane aflate frecvent în contact cu A A A SR HD 60364-
elemente conductoare sau care stau pe 4-41
suprafeţe conductoare. Locuri prezentând
numeroase sau importante elemente
conductoare
BC4 Continuu Persoane aflate în contact permanent cu SR HD 60364-
părţi metalice şi pentru care posibilităţile 7-706
de întrerupere a contactelor sunt limitate.
Incinte metalice, ca de exemplu boilere,
rezervoare; A - admis
BD Condiţii de evacuare în
caz de urgenţă
BD1 (Neaglomerat/evacuare Densitate scăzută de ocupanţi, condiţii de evacuare uşoară. Clădire
uşoară) de locuit cu înălţime normală;
BD2 Neaglomerat/evacuare Densitate scăzută de ocupanţi, condiţii de evacuare dificilă. Clădiri (1) Materiale
dificilă) înalte clădiri de cult, cultură, sport şi administrative; a (1) cu întârziere la
propagarea
flăcării
BD3 (Aglomerat/evacuare Densitate mare de ocupanţi, condiţii de evacuare uşoară. Clădiri (2) Materiale
uşoară) publice (teatre, cinematografe, magazine mari etc.), săli cu întârziere la
aglomerate, clădiri de învăţământ; (2) propagarea
flăcării cu
emisie redusă
de fum şi fără
halogeni
BD4 (Aglomerat//evacuare Densitate mare de ocupanţi, condiţii de evacuare dificile. Clădiri
dificilă) înalte şi foarte înalte d destinate publicului (hoteluri etc.), precum şi
clădiri de sănătate. (2)
BE Natura materialelor
prelucrate sau
depozitate
BE1 Riscuri neglijabile Normal
BE2 Riscuri de incendiu Producerea, prelucrarea sau depozitarea materialelor inflamabile, SR HD 384-
inclusiv prezenţa prafului. Hambare, depozite de produse lemnoase, 4.42 S1
fabrici de hârtie etc. SR HD 384-
Echipamente realizate din materiale cu întârziere la propagarea 4.482 S1
flăcării. Dispuneri astfel încât o creştere importantă a temperaturii
sau o scânteie în echipamentul electric nu poate provoca un
incendiu în exterior
BE3 Riscuri de explozie Prelucrarea sau depozitarea materialelor explozive sau a
materialelor cu punct de inflamabilitate scăzut, inclusiv prezenţa
pulberilor explozive. Rafinării, depozite de hidrocarburi. Specificaţii
pentru echipamentul electric pentru atmosferă explozivă (SR EN
60079 pe părţi)
BE4 Riscuri de contaminare Prezenţa alimentelor, produselor farmaceutice şi similare, fără
protecţie.
Industria alimentară, bucătării.
Sunt necesare anumite măsuri de prevedere pentru că în caz de
defect să se evite contaminarea produselor datorită echipamentelor
electrice, de exemplu cioburi de la lămpi sparte. Dispunerea
corespunzătoare încât:
- Protecţia să împiedice căderea de cioburi de lampă sau alte
obiecte fragile sau
- Ecrane împotriva radiaţiilor nedorite cum sunt radiaţiile infraroşii
sau ultraviolete.
C Construcţia clădirilor
CA Materiale de construcţii
CA1 Incombustibile Normaleb
CA2 Combustibile Clădiri construite în principal din materiale combustibile SR HD 384-
Clădiri de lemn 4.42 S1
SR HD 384-
4.482 S1
CB Structura construcţiilor
CB1 Riscuri neglijabile Normaleb
CB2 Propagarea incendiului Clădiri a căror formă şi dimensiuni facilitează propagarea incendiilor SR HD 384-
(de exemplu efecte de coş). Clădiri de înălţime mare, sisteme de 4.42 S1
ventilaţie forţată. Echipamentele sunt construite din materiale cu SR HD 384-
întârziere la propagarea unui incendiu de origine neelectrică. 4.482 S1
Bariere împotriva focului.
Notă: Pot fi prevăzute detectoare de incendiu
CB3 Structuri mobile Riscuri datorită deplasării structurii (de exemplu deplasări între părţi Joncţiuni de
diferite ale unei construcţii sau între construcţie şi sol, tasarea dilatare sau
terenurilor şi a fundaţiilor construcţiilor). Clădiri de lungime mare contractare
sau construcţii pe terenuri instabile. Racorduri de dilatare sau
contractare pe sistemele de pozare
CB4 Flexibile sau instabile Construcţii fragile sau care pot fi supuse mişcărilor (de exemplu Sisteme de
oscilaţii). Corturi, structuri gonflabile, plafoane false, pereţi pozare
demontabili, instalaţii autoportante. flexibile
Sisteme de pozare flexibile
a
Pot fi necesare anumite măsuri de prevedere suplimentare (de exemplu lubrifiere specială).
b
Însemnă că un echipament obişnuit funcţionează corespunzător în condiţii de influenţă externe descrise.
c
Înseamnă că trebuie stabilite acorduri speciale, de exemplu, între proiectantul instalaţiei şi fabricantul
echipamentului, de exemplu, pentru echipamente special proiectate
d
Definite de reglementările specifice referitoare la securitatea la incendiu a construcţiilor
SECŢIUNEA 3: Anexa 5.3 - GRADELE DE PROTECŢIE ASIGURATE
PRIN CARCASE PENTRU ECHIPAMENTUL ELECTRIC (COD IP)
1.Gradele de protecţie cod IP sunt definite de standardul SR EN 60529, care
cuprinde următoarele:
a)definiţiile de protecţie asigurate prin carcasele echipamentelor în ceea ce
priveşte:
- protecţia echipamentelor din interesul carcasei împotriva pătrunderii corpurilor
solide străine;
- protecţia echipamentelor din interiorul carcasei împotriva efectelor dăunătoare
datorate pătrunderii apei;
- protecţia persoanelor împotriva accesului la părţile periculoase din interiorul
carcasei;
b)notarea gradelor de protecţie.
2.Definiţii specifice:
2.1.Grad de protecţie
Nivelul de protecţie asigurat de o carcasă împotriva accesului la părţile
periculoase, împotriva pătrunderii corpurilor solide şi/sau împotriva pătrunderii
apei şi verificat prin metode de încercare standardizate.
2.2.Cod IP
Sistem de codificare pentru indicarea gradelor de protecţie asigurate de o carcasă
împotriva accesului la părţile periculoase, pătrunderea corpurilor solide străine,
pătrunderea apei şi pentru furnizarea de informaţii suplimentare referitoare la o
asemenea protecţie.
Semnificaţia privind protecţia Semnificaţia privind protecţia
Element Cifre sau litere
echipamentului persoanelor
Literele codului IP - -
Împotriva pătrunderii corpurilor solide Împotriva accesului la părţile
străine periculoase cu:
0 (neprotejat) (neprotejat)
1 de diametru >= 50 mm dosul mâinii
Prima cifră 2 de diametru >= 12,5 mm degetul
caracteristică
3 de diametru >= 2,5 mm unealtă
4 de diametru >= 1,0 mm fir
5 protejat contra prafului fir
6 etanş la praf fir
Împotriva pătrunderii apei cu efecte
dăunătoare
0 (neprotejat)
1 Picături de apă verticală
A doua cifră 2 Picături de apă (15°C înclinare)
caracteristică 3 Apă pulverizată
4 Apă împroşcată
5 Stropire cu furtun
6 Stropire puternică cu furtun
7 Imersie temporară
8 Imersie prelungită
Împotriva accesului la părţile
periculoase cu:
Literă adiţională A dosul mâinii
(opţional) B deget
C unealtă
D fir
Informaţii suplimentare specifice pentru:
H Echipament de înaltă tensiune
Literă suplimentară
M Mişcare în timpul încercării la apă
(opţional)
S Staţionare în timpul încercării în apă
W Intemperii
5.Exemple de utilizare
IP54 - litere, fără opţiune
IP5X - omiterea celei de-a doua cifră caracteristică
IPXXD - omiterea celor două cifre caracteristice, utilizarea unei litere adiţionale
IP23W - utilizarea unei litere suplimentare
3.Dispunerea codului IP
Dacă nu este cerută specificarea unei cifre caracteristice, aceasta trebuie înlocuită
prin litera X (sau XX dacă ambele cifre sunt omise)
- Literele adiţionale şi/sau literele suplimentare pot fi omise fără a fi înlocuite
- Dacă sunt utilizate mai multe litere suplimentare, se aplică ordinea alfabetică.
SECŢIUNEA 4: Anexa 5.4 - GRADELE DE PROTECŢIE ASIGURATE
PRIN CARCASELE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ÎMPOTRIVA
IMPACTURILOR MECANICE DIN EXTERIOR (COD IK)
1.Gradele de protecţie cod IK sunt diferite de standardul SR EN 62262, care
cuprinde următoarele:
a)definiţiile gradelor de protecţie asigurate prin carcase ale echipamentului,
electric în ceea ce priveşte protecţia echipamentului din interiorul carcasei
împotriva efectelor dăunătoare ale loviturilor mecanice.
b)notarea gradelor de protecţie
2.Definiţii specifice
2.1.Carcasă
Element care asigură protecţia echipamentului împotriva anumitor influenţe
exterioare şi protecţia împotriva contactelor directe, în toate direcţiile
2.2.Grad de protecţie împotriva impacturilor mecanice. Evaluarea (nivelul)
protecţiei unui echipament asigurat de o carcasă împotriva impacturilor mecanice
dăunătoare şi verificată prin metode de încercare standardizate.
2.3.Cod IK
Sistem de codificare pentru a indica gradul de protecţie asigurat de o carcasă
împotriva impacturilor mecanice exterioare.
3.Grupa de cifre caracteristice codului IK şi semnificaţia lor
3.1.Fiecare grupă de cifre caracteristice reprezintă o valoare a energiei de
impact, aşa cum este indicat în tabel:
Cod IK IK00 IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK09 IK10
Energie de impact, Nota 1 0,14 0,2 0,35 0,5 0,7 1 2 5 10 20
J
3.2.Notă
3.2.1.IK00 - Neprotejat conform standard
3.2.2.A fost aleasă o grupă de cifre caracteristice formată din două cifre cu scopul
de a evita orice confuzie cu unele standarde naţionale care utilizează o singură
cifră pentru a indica o valoare a energiei de impact.
SECŢIUNEA 5: Anexa 5.5 - MODURI DE POZARE DE REFERINŢĂ
SECŢIUNEA 6: Anexa 5.6 - MODURI DE POZARE PENTRU
DETERMINAREA CURENŢILOR ADMISIBILI
Referinţa modului de
pozare de utilizat
Punct
Mod de pozare Descriere pentru curenţi
nr.
admisibili (a se vedea
Anexa 5.5)
1 2 3 4
Conductoare izolate sau cabluri cu un conductor în
tuburi în pereţi izolaţi termic
1 A1
3 A1
12 A1
1
) Valorile date pentru B1 şi B2 din anexele 5.10 până la 5.13 sunt valabile pentru un singur circuit. În cazuri cu mai
multe circuite se aplici factorii de corecţie din anexa 5.19, chiar dacă sunt prevăzuţi pereţi subţiri despărţitori sau
separări.
Conductoare izolate în tuburi sau cabluri cu un
conductor sau multiconductoare în tocul uşilor
15 A1
- la distanţi de plafon
22 E
C
23 Cu punctul 3 din
Anexa 5.1 i
Cu punctul 2 din
30
Anexa 5.19
E sau F cu punctul 4
31
din Anexa 5.19
32 E sau F
34 E sau F
1
) Pentru cablurile multiconductoare instalate conform modului de pozare 55, se utilizează metoda de referinţă B2.
2
) De este diametrul exterior al tubului,
V este înălţimea interioară a canalului.
3
) Se recomandă să se limiteze utilizarea acestor amplasamente în zone unde accesul este permis numai persoanelor
autorizate şi unde este posibil şi se evite o reducere a curenţilor admisibili şi riscurile de incendiu datoriţi acumulărilor
de moloz.
Cabluri cu un conductor sau multiconductoare
încastrate direct în perete în zidărie, fără protecţie
mecanică suplimentară
57 C
58 C
60 B2
73 D
.
Acest simbol nu trebuie aplicat pe şuruburi sau pe orice parte uşor amoviabilă.
Marcarea caracteristicii de propagare a flăcării pe produs nu este reglementată în
standarde.
4.2.Marcajul nu trebuie să se şteargă şi să fie uşor lizibil.
Marcajul poate fi realizat prin mulare, presare, gravare, imprimare, prin etichete
sau abţibilduri.
5.Documentaţia
5.1.Producătorul trebuie să prevadă în documentaţie toate informaţiile necesare
unei instalări şi funcţionări corecte şi în siguranţă.
Documentaţia trebuie să cuprindă:
- componentele sistemului;
- funcţia îndeplinită de componentele sistemului şi asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- impedanţa lineară, în /m, a jgheaburilor sau a tuburilor profilate metalice, ale
unui sistem declarat conform 3.5.1;
- tensiunea nominală a SJ/STP;
- secţiunea transversală a SJ/STP;
- instrucţiunile necesare pentru obţinerea clasificării declarate a sistemului şi
funcţiile acestuia.
Aceste instrucţiuni trebuie să includă modul de instalare recomandat pentru
SJ/STP, care să asigure că gradul de protecţie IP declarat va fi realizat după
instalare.
5.2.Sistemele de jgheaburi şi sisteme de tuburi profilate prevăzute a fi montate
pe pereţi şi tavane, instrucţiunile producătorului trebuie să prevadă modul de
realizare a protecţiei; pentru a împiedica lichidele să intre în contact cu
conductoarele izolate şi cu părţile active pe durata tratamentului umed al podelei.
6.Construcţia
6.1.Fabricantul trebuie să prevadă în documentaţia sa toate informaţiile
necesare unei instalări şi funcţionări corecte şi sigure. Documentaţia trebuie să
cuprindă:
- componentele sistemului;
- funcţia îndeplinită de componentele sistemului şi asamblarea acestora;
- clasificarea sistemului conform cap. 3;
- secţiunea transversală utilă pentru cabluri a SJ/STP, în mm2.
6.2.Nici o suprafaţă sau muchie nu trebuie să deterioreze conductoarele izolate,
cablurile sau cordoanele flexibile.
6.3.Rezistenţa la propagarea flăcării. SJ/STP care nu propagă flacără trebuie să
nu se aprindă sau, dacă se aprind, să nu ardă după îndepărtarea flăcării sursă,
conform metodei de încercări din SR EN 60695-2-4/1.
6.4.Grade de protecţie asigurată de carcasă. SJ/STP, asamblate şi montate
conform prescripţiilor, trebuie să asigure o protecţie adecvată împotriva
influenţelor externe, conform clasificării declarate de producător şi având
minimum IP20.
SECŢIUNEA 9: Anexa 5.9 - PATURI DE CABLURI: SISTEME DE
SUPORTURI TIP SCARĂ (conform recomandărilor SR EN 61537)
1.Componentele sistemului sunt următoarele:
a)profil pentru trasee de cabluri sau profil pentru scară de cabluri
b)accesorii pentru trasee de cabluri sau accesorii pentru scară de cabluri
c)dispozitiv suport
d)dispozitiv de montaj
e)accesorii ale sistemului
2.Definiţii specifice
2.1.Sistem de suporturi de cabluri tip scară
Ansamblu de suporturi pentru cablu constând din profile pentru trasee de cabluri
sau din profilele pentru scară de cabluri şi alte componente ale sistemului.
2.2.Profil pentru trasee de cabluri
Componenta sistemului utilizat pentru suportul cablului constând dintr-o bază sau
elemente laterale integrate sau dintr-o bază de elemente laterale fixe.
2.3.Profil pentru scară de cabluri
Componenta sistemului din elemente laterale de suport, fixate unele de altele prin
intermediul treptelor de scară.
2.4.Dispozitiv suport
Dispozitiv destinat să asigure suportul mecanic şi care poate limita micşorarea
unei căi de cablu.
2.5.Dispozitiv de montare
Componenta sistemului utilizat pentru ataşarea sau fixarea altor dispozitive la
calea de cablu.
2.6.Accesoriu
Componenta sistemului utilizat pentru asamblarea, schimbarea direcţiei,
schimbarea dimensiunii sau terminarea unor profile pentru trasee de cabluri sau
pentru scări de cabluri.
2.7.Accesoriu al sistemului
Componenta sistemului utilizat pentru o funcţie suplimentară cum este separarea
cablurilor, menţinerea cablurilor şi capace etc.
2.8.Componenta sistemului care nu propagă flacăra
Componenta sistemului care poate lua foc ca urmare a aplicării unei flăcări, de-a
lungul căruia flacăra nu se propagă şi care se autostinge într-un interval de timp
limitat de la înlăturarea flăcării. Verificarea conformităţii se face conform SR EN
61537 pct. 13.1.3.
3.Clasificarea
Clasificarea se face conform recomandărilor din standardul SR EN 61537 în funcţie
de:
3.1.Material
3.2.Rezistenţa la propagarea flăcării
3.2.1.Care propagă
3.2.2.Care nu propagă
3.3.Caracteristicile de continuitate electrică
3.3.1.Fără continuitate
3.3.2.Cu continuitate
3.4.Conductivitatea electrică
3.4.1.Conductiv electric
3.4.2.Neconductiv electric
3.5.Acoperirea materialului
3.5.1.Componentă neacoperită a sistemului (oţel inox, aluminiu, PVC sau fibră din
sticlă)
3.5.2.Componentă cu acoperiri metalice (zinc galvanizat şi aluminiu electrolitic)
3.5.3.Componentă cu acoperiri organice (pudră expozi şi PVC)
3.5.4.Acoperiri metalice şi organice
3.6.Temperatură
3.6.1.Temperatura minimă: +20°C; +5°C; -5°C; -15°C; -20°C; -40°C; -50°C
3.6.2.Temperatura maximă: +20°C; +40°C; +60°C; +90°C; +105°C; +120°C;
+150°C
3.7.Perforarea suprafeţei de bază a unui profil pentru trasee de cabluri
clasa
A până la 2%
B 2%...15%
C 15%...30%
D > 30%
3.8.Deschiderea suprafeţei de bază a unui profil pentru scară de cabluri
Clasificare Deschiderea sup. de bază
X Până la 80%
Y 80%...90%
Z Peste 90%
3.9.Rezistenţa la impact
- 2j; 5j; 10j, 20j, 50j
4.Marcarea
4.1.Fiecare componentă trebuie marcată cu marca de fabrică, sau cu marca de
identificare a producătorului sau a reprezentantului autorizat.
4.2.Producătorii sau reprezentanţii autorizaţi trebuie să furnizeze în
documentaţia sa toate informaţiile necesare pentru o instalare şi o utilizare corectă
şi sigură, conform SR EN 61537 şi anume:
a)instrucţiuni pentru asamblare şi instalare a componentelor sistemului şi
măsurile de precauţie prescrise pentru a se evita o săgeată transversală excesivă,
care poate cauza deteriorarea cablurilor;
b)proprietăţile de dilatare termică şi măsurile de precauţie care trebuie luate, dacă
este necesar;
c)clasificarea conform art. 3;
d)umiditatea relativă, dacă aceasta afectează clasificarea;
e)informaţii despre modul de realizare a legăturii de echipotenţializare, în
particular, atunci când este necesară o conexiune electrică specifică a
dispozitivului;
f)măsuri de precauţie pentru transport şi depozitare la temperaturi în afara
limitelor de temperatură declarate, dacă este cazul;
g)dimensiunile produsului;
h)valoarea cuplurilor de strângere în Nm pentru conexiunile cu şuruburi şi pentru
dispozitivele interne de fixare;
i)restricţii pentru extremităţile deschiderii;
j)poziţia şi tipul cuplelor de-a lungul deschiderii, dacă este cazul;
k)SLS în N/m, pentru accesorii, atunci când nu sunt suportate direct şi distanţa
de la suporturile alăturate până la accesorii SLS - Sarcină de lucru de securitate.
Sarcina maximă care poate fi aplicată, fără pericol, în utilizarea normală;
l)metode de fixare pentru instalarea traseului de cabluri sau a scării de cabluri pe
suporturi, dacă au fost specificate pentru încercare;
m)SLS în N/m, pentru profile de trasee de cabluri sau profile de scară de cabluri,
inclusiv asamblările, unde sunt aplicabile una sau mai multe dintre metodele de
instalare următoare:
- montate în plan orizontal mergând orizontal pe mai multe deschideri;
- montate în plafon orizontal mergând pe o singură deschidere;
- montate în plan vertical şi care se întind orizontal;
- montate în plan vertical şi care se întind vertical.
n)SLS în N/m, pentru braţe în consolă şi dacă sunt utilizate numai pentru trasee
de cabluri;
o)SLS pentru suporturi suspendate, ca moment de torsiune, în Nm şi/sau ca forţă
N;
p)specificaţii pentru materiale corespunzătoare şi condiţiile de mediu
înconjurător, mediul înconjurător chimic sau agenţii agresivi acceptabili pe care
produsul îl poate accepta.
Informaţiile despre SLS pot fi prezentate sub forma unei diagrame, tabele sau
similar.
5.Dimensiuni
Producătorul sau reprezentantul autorizat trebuie să furnizeze următoarele
informaţii:
- secţiunea acoperitoare a profilului sau a scării de cabluri pentru traseele de
cabluri;
- lărgimea bazei profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scară de cabluri,
disponibilă pentru aşezarea cablurilor;
- înălţimea profilului pentru trasee de cabluri sau pentru scară de cabluri,
disponibilă pentru aşezarea cablurilor când este prevăzut un capac;
- raza interioară minimă a accesoriilor disponibilă pentru aşezarea cablurilor;
dimensiunea perforaţiilor şi dispunerea lor în profile pentru trasee de cabluri;
- dimensiunile treptelor de scară, pasul lor şi dimensiunile perforaţiilor, dacă
există.
Componentele sistemului, cum sunt accesoriile, utilizate ca parte a sistemului, pot
schimba suprafaţa efectivă disponibilă pentru aşezarea cablurilor.
SECŢIUNEA 10: Anexa 5.10
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă din Anexa
5.5
CONDUCTOARE ŞI CABLURI IZOLATE CU PVC, DOUĂ ŞI TREI CONDUCTOARE
ÎNCĂRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Mod de pozare din anexa 5.5
A1 A2 B1 B2 C
Secţiune
nominală a
conductoarelor
mm2
Nr.
conductoare 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3
încărcate
1 2 3 4 5 8 7 8 9 10 11
CUPRU
1,5 14,5 13,5 14 13 17,5 15,5 16,5 15 19,5 17,5
2,5 19,5 18 18,5 17,5 24 21 23 20 27 24
4 26 24 25 23 32 28 30 27 36 32
6 34 31 32 29 41 36 38 34 46 41
10 46 42 43 39 57 50 52 46 63 57
16 61 56 57 52 78 68 69 62 85 76
25 80 73 75 68 101 89 90 80 112 96
35 99 89 92 83 125 110 111 99 138 119
50 119 108 110 99 151 134 133 118 168 144
70 151 136 139 125 192 171 168 149 213 184
95 182 164 167 150 232 207 201 173 258 223
120 210 188 192 172 289 239 232 208 299 259
150 240 216 219 196 300 262 258 225 344 299
185 273 245 248 223 341 296 294 255 392 341
240 321 286 291 261 400 346 344 297 461 403
300 367 328 334 298 458 394 384 339 530 464
ALUMINIU
4 20 18,5 19,5 17,5 25 22 24 21 28 25
6 26 24 25 23 32 28 30 27 36 32
10 36 32 33 31 44 39 41 36 49 44
16 48 43 44 41 60 53 54 48 66 59
25 63 57 58 53 79 70 71 62 83 73
35 77 70 71 65 97 86 86 77 103 90
50 93 84 86 78 118 104 104 92 125 110
70 118 107 108 98 150 133 131 116 160 140
95 142 129 130 118 181 161 157 139 195 170
120 164 149 150 135 210 186 181 160 226 197
150 189 170 172 155 234 204 201 176 261 227
185 215 194 195 176 266 230 230 199 298 259
240 252 227 229 207 312 269 269 232 352 305
300 289 261 263 237 358 306 308 265 406 351
SECŢIUNEA 11: Anexa 5.11
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din
Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
Temperatura conductorului: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Metode de referinţă din anexa 5.5
Secţiune
nominală a Cabluri conductoare Cabluri cu un conductor
conductoarelor Trei cabluri încărcate, în linie
mm2
Apropiate Distanţate
Două Trei Două cabluri Trei cabluri în
conductoare conductoare apropiate treflă Orizontal Vertical
încărcate încărcate încărcate încărcate
1 2 3 4 5 6 7 8
1,5 22 18,5 - - - - -
2,5 30 25 - - - - -
4 40 34 - - - - -
6 51 43 - - - - -
10 70 60 - - - - -
16 94 80 - - - - -
25 119 101 131 110 114 146 130
35 148 126 162 137 143 181 162
50 180 153 196 167 174 219 197
70 232 196 251 216 225 281 254
95 282 238 304 264 275 341 311
120 328 276 352 308 321 396 362
150 379 319 406 356 372 456 419
185 434 364 463 409 427 521 480
240 514 430 546 485 507 615 569
300 593 497 629 561 587 709 659
400 - - 754 656 689 852 795
500 - - 868 749 789 982 920
630 - - 1 005 855 905 1 138 1 070
SECŢIUNEA 12: Anexa 5.12
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din
Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE PVC, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
Temperatura conductorului: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Metode de referinţă din anexa 5.5
Cabluri conductoare Cabluri cu un conductor
Două Trei Două cabluri Trei cabluri în Trei cabluri încărcate, în linie
conductoare conductoare apropiate treflă Distanţate
încărcate încărcate încărcate încărcate Apropiate
Secţiune Orizontal Vertical
nominală a
conductoarelor
mm2
1 2 3 4 5 6 7 8
4 31 26 - - - - -
6 39 33 - - - - -
10 54 46 - - - - -
16 73 61 - - - - -
25 89 78 98 84 87 112 99
35 111 96 122 105 109 139 124
50 135 117 149 128 133 169 152
70 173 150 192 166 173 217 196
95 210 183 235 203 212 265 241
120 244 212 273 237 247 308 282
150 282 245 316 274 287 356 327
185 322 280 363 315 330 407 376
240 380 330 430 375 392 482 447
300 439 381 497 434 455 557 519
400 - - 600 526 552 671 629
500 - - 694 610 640 775 730
630 - - 808 711 746 900 852
SECŢIUNEA 13: Anexa 5.13
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă din Anexa
5.5
CONDUCTOARE ŞI CABLURI IZOLATE CU XLPE, DOUĂ ŞI TREI CONDUCTOARE
ÎNCĂRCATE, CUPRU SAU ALUMINIU
Temperatura conductorului: 90°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Mod de pozare din anexa 5.5
A1 A2 B1 B2 C
Secţiune
nominală a
conductoarelor
mm2
Nr.
conductoare 2 3 2 3 2 3 2 3 2 3
încărcate
1 2 3 4 5 8 7 8 9 10 11
CUPRU
1,5 19 17 18,5 16,5 23 20 22 19,5 24 22
2,5 26 23 25 22 31 28 30 26 33 30
4 35 31 33 30 42 37 40 35 45 40
6 45 40 42 38 54 48 51 44 58 52
10 61 54 57 51 75 66 69 60 80 71
16 81 73 76 68 100 88 91 80 107 96
25 106 95 99 89 133 117 119 105 138 119
35 131 117 121 109 164 144 146 128 171 147
50 158 141 145 130 198 175 175 154 209 179
70 200 179 183 164 253 222 221 194 269 229
95 241 216 220 197 306 269 265 233 328 278
120 278 249 253 227 354 312 305 268 382 322
150 318 285 290 259 393 342 334 300 441 371
185 362 324 329 295 449 384 384 340 506 424
240 424 380 386 346 528 450 459 398 599 500
300 486 435 442 396 603 514 532 455 693 576
ALUMINIU
4 27 25 26 24 33 29 31 28 35 32
6 35 32 33 31 43 38 40 35 45 41
10 48 44 45 41 59 52 54 48 62 57
16 64 58 60 55 79 71 72 64 84 76
25 84 76 78 71 105 93 94 84 101 90
35 103 94 96 87 130 116 115 103 126 112
50 125 113 115 104 157 140 138 124 154 136
70 158 142 145 131 200 179 175 156 198 174
95 191 171 175 157 242 217 210 188 241 211
120 220 197 201 180 281 251 242 216 280 245
150 253 226 230 206 307 267 261 240 324 283
185 288 256 262 233 351 300 360 272 371 323
240 338 300 307 273 412 351 358 318 439 382
300 387 344 352 313 471 402 415 364 508 440
SECŢIUNEA 14: Anexa 5.14
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din
Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN CUPRU
Temperatura conductorului: 90°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Metode de referinţă din anexa 5.5
Cabluri conductoare Cabluri cu un conductor
Două Trei Două cabluri Trei cabluri în Trei cabluri încărcate, în linie
conductoare conductoare apropiate treflă Distanţate
încărcate încărcate încărcate încărcate Apropiate
Secţiunea Orizontal Vertical
nominală a
conductoarelor
mm2
1 2 3 4 5 6 7 8
1,5 26 23 - - - - -
2,5 36 32 - - - - -
4 49 42 - - - - -
6 63 54 - - - - -
10 86 75 - - - - -
16 115 100 - - - - -
25 149 127 161 135 141 182 161
35 185 158 200 169 176 228 201
50 225 192 242 207 216 275 246
70 289 246 310 266 279 353 318
95 352 298 377 328 342 430 389
120 410 346 437 383 400 500 454
150 473 399 504 444 464 577 527
165 542 456 575 510 533 661 605
240 641 538 679 607 634 781 719
300 741 621 783 703 736 902 833
400 940 823 868 1 085 1 008
500 - - 1 083 946 998 1 253 1 169
630 - - 1 254 1 088 1 151 1 454 1 362
SECŢIUNEA 15: Anexa 5.15
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din
Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE XLPE, CU CONDUCTOARE DIN ALUMINIU
Temperatura conductorului: 90°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Secţiunea Metode de referinţă din anexa 5.5
nominală a Cabluri conductoare Cabluri cu un conductor
conductoarelor Trei cabluri încărcate, în linie
mm2 Două Trei Două cabluri Trei cabluri în Distanţate
conductoare conductoare apropiate treflă Apropiate
încărcate încărcate încărcate încărcate Orizontal Vertical
1 2 3 4 5 6 7 8
4 38 32 - - - - -
6 49 42 - - - - -
10 67 58 - - - - -
16 91 77 - - - - -
25 108 97 121 103 107 138 122
35 135 120 150 129 135 172 153
50 164 146 184 159 165 210 188
70 211 187 237 206 215 271 244
95 257 227 289 253 264 332 300
120 300 263 337 296 308 387 351
150 346 304 389 343 358 448 408
185 397 347 447 395 413 515 470
240 470 408 530 471 492 611 561
300 543 471 613 547 571 708 652
400 - 740 663 694 856 792
500 - 856 770 806 991 921
630 - - 996 899 942 1 154 1 077
SECŢIUNEA 16: Anexa 5.16
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă C din Anexa
5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE MINERALĂ, CONDUCTOARE ŞI ECRAN DIN CUPRU, MANTA
DIN PVC
Temperatura mantalei metalice: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Metode de referinţă din anexa 5.5
Trei conductoare încărcate
Două cabluri sau un cablu cu Cablu multiconductor sau
două conductoare încărcate Cabluri cu un conductor
cabluri cu un conductor în
apropiate în linie
Secţiune nominală a treflă
conductorului
mm2
1 2 3 4
500 V
1,5 23 19 21
2,5 31 26 29
4 40 35 38
750 V
1,5 25 21 23
2,5 34 28 31
4 45 37 41
6 57 48 52
10 77 65 70
16 102 86 92
25 133 112 120
35 163 137 147
50 202 169 181
70 247 207 221
95 296 249 264
120 340 286 303
150 388 327 346
185 440 371 392
240 514 434 457
NOTA 1 - Pentru cabluri cu un conductor, ecranele cablurilor aceluiaşi circuit sunt legate împreună la ambele
extremităţi.
SECŢIUNEA 17: Anexa 5.17
Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G din
Anexa 5.5
CABLURI CU IZOLAŢIE MINERALĂ, CU CONDUCTOARE ŞI ECRAN DIN CUPRU
Temperatura mantalei metalice: 70°C
Temperatura ambiantă de referinţă: 30°C
Metode de referinţă din anexa 5.5
Trei conductoare încărcate
Două conductoare Cablu
sau un cablu cu Cabluri cu un Cabluri cu un
multiconductor Cabluri cu un
două conductoare sau cabluri cu un conductor conductor
conductor
încărcate distanţate vertical distanţate
conductor în apropiate în linie
Secţiune nominală a în linie orizontal în linie
treflă
conductoarelor
mm2
1 2 3 4 5 6
500 V
1,5 25 21 23 26 29
2,5 33 28 31 34 39
4 44 37 41 45 51
750 V
1,5 26 22 26 28 32
2,5 36 30 34 37 43
4 47 40 45 49 56
6 60 51 57 62 71
10 82 69 77 84 95
16 109 92 102 110 125
25 142 120 132 142 162
35 174 147 161 173 197
50 215 182 198 213 242
70 264 223 241 259 294
95 317 267 289 309 351
120 364 308 331 353 402
150 416 352 377 400 454
185 472 399 426 446 507
240 552 466 496 497 565
NOTA 1 - Pentru cabluri cu un conductor, mantalele cablurilor aceluiaşi circuit sunt legate împreună la ambele
extremităţi.
NOTA 2 - De este diametrul extern al unui cablu.
SECŢIUNEA 18: Anexa 5.18
Factorii de corecţie pentru temperaturi ambiante diferite de 30°C aplicabili
valorilor curenţilor admisibili pentru cabluri în aer liber
(K1)
Izolaţie
Minerală *
Temperatură ambiantă °C
PVC XLPE Manta PVC sau cablu
neizolat şi accesibil 70°C
10 1,22 1,15 1,26
15 1,17 1,12 1,20
20 1,12 1,08 1,14
25 1,06 1,04 1,07
30 1,00 1,00 1,00
35 0,94 0,96 0,93
40 0,87 0,91 0,85
45 0,79 0,87 0,87
50 0,71 0,82 0,67
55 0,61 0,76 0,57
60 0,50 0,71 0,45
65 - 0,65 -
70 - 0,58 -
75 - 0,50 -
80 - 0,41 -
85 - - -
90 - - -
95 - - -
* Pentru temperaturi ambiante mai ridicate, a se consulta fabricantul.
SECŢIUNEA 19: Anexa 5.19
Factorii de corecţie pentru grupări de mai multe circuite sau mai multe cabluri
multiconductoare aplicabili valorilor curenţilor admisibili din Anexele 5.10 până la
5.17
(K2)
Numărul de circuite sau de cabluri multiconductoare Anexele
Dispunerea cu
Punct cablurilor metode
apropiate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 12 16 20 de
referinţă
5.10
Grupări în aer pe
până la
o suprafaţă,
5.17,
1 înglobate sau 1,00 0,80 0,70 0,65 0,60 0,57 0,54 0,52 0,50 0,45 0,41 0,38
metodele
închise
A până
(vezi nota 8)
la F
a) Strat simplu pe
perete, planşeu
sau tăvi
1,00 0,85 0,79 0,75 0,73 0,72 0,72 0,71 0,70
neperforate cu
contact Fără factor de
2 (vezi nota 9) 5.10
reducere
5.13
b) Idem, cu suplimentară pentru
5.16
spaţiu egal cu mai mult de nouă
metoda
diametrul exterior 1,00 0,94 0,90 0,90 0,90 0,90 0,90 0,90 0,90 circuite sau cabluri
C
d multiconductoare
(vezi nota 10)
a) Strat simplu
3 fixat sub plafon 0,95 0,81 0,72 0,68 0,66 0,64 0,63 0,62 0,61
(vezi nota 11)
b) Idem cu spaţiu
egal cu diametrul
0,95 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85 0,85
exterior d
(vezi nota 12)
Strat simplu pe
tăvi perforate
orizontale sau
4 verticale cu 1.00 0,88 0,82 0,78 0,75 0,73 0,73 0,72 0,72 5.11
contact, conform 5.12
anexa 5.20 poz. 5.14
31 5.15
Strat simplu, pe 5.17
suport tip scară, metoda
console etc. cu E şi F
5 1,00 0,87 0,82 0,80 0,80 0,79 0,79 0,78 0,78
contact conform
anexei 5.20. poz.
32
NOTA 1 - Aceşti factori se aplică grupărilor omogene de cabluri, încărcate egal.
NOTA 2 - ATUNCI CÂND DISTANŢA ORIZONTALĂ ÎNTRE CABLURI ÎNVECINATE ESTE MAI MARE DE DOUĂ ORI
DIAMETRUL EXTERIOR. NU ESTE NECESAR NICI UN FACTOR DE CORECŢIE.
NOTA 3 - Aceeaşi factori de corecţie se aplică
- la grupări de două sau trei cabluri cu un conductor.
- cablurilor multiconductoare
NOTA 4 - Dacă o grupare este constituită din cabluri cu două sau trei conductoare, numărul total de cabluri este luat
ca numărul de circuite, şi factorul de corecţie este aplicat tabelelor pentru două conductoare încărcate pentru cabluri
cu două conductoare şi tabelelor pentru trei conductoare încărcate pentru cabluri cu trei conductoare.
NOTA 5 - Dacă o grupare este constituită din n cabluri cu un conductor, el poate fi considerat fie ca n/2 circuite de
două conductoare încărcate, fie ca n/3 circuite de trei conductoare încărcate.
NOTA 6 - Valorile indicate sunt valori medii în domeniul dimensiunilor conductoarelor şi a modului de pozare din
anexele 5.10 până la 5.17.
NOTA 7 - Pentru anumite instalaţii şi pentru moduri de pozare care nu sunt prevăzute în tabele, poate fi
corespunzătoare utilizarea factorilor calculaţi pentru cazuri specifice, a se vedea de exemplu anexele 5.20 şi 5.21.
Tăvi
verticale
Spaţiate 1 1,00 0,91 0,89 0,88 0,87 -
perforate
nota 3
Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri aşa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor
dispuse în straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici şi trebuie determinate printr-o metodă
corespunzătoare.
NOTA 1 - Valorile indicate sunt pentru tipurile de cabluri şi domeniu de secţiuni luate în considerare în anexele 5.11,
5.12, 5.14, 5.15, 5.17.
NOTA 2 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă verticală între tăvi de 300 mm şi până la 20 mm între tăvi şi perete.
NOTA 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă orizontală între tăvi de 225 mm, tăvile fiind montate spate în spate.
SECŢIUNEA 21: Anexa 5.21
Factorii de corecţie ai grupării pentru mai multe cabluri monoconductoare (nota
1) pozate în aer liber
(Mod de pozare E din Anexele 5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17)
Număr de circuite trifazate (note
Număr de 2)
Mod de pozare din anexa 5.6 De utilizat pentru
tăvi
1 2 3
Apropiate
Tăvi verticale
1 0,96 0,86 - Trei cabluri în
perforate 31 Apropiate
2 0,95 0,84 - formaţie verticală
nota 4
Apropiate
1 1,00 0,96
Tăvi perforate 0,98
31 2 0,97 0,89
nota 3 0,83 0,82
3 0,96 0,86
Spaţiate
Factorii sunt aplicabili straturilor simple de cabluri aşa cum sunt reprezentate mai sus, dar nu se pot aplica cablurilor
dispuse în straturi. Valorile pentru asemenea dispuneri pot fi sensibil mai mici şi trebuie determinate printr-o metodă
corespunzătoare.
NOTA 1 - Valorile indicate sunt valori pentru tipurile de cabluri şi domeniu de secţiuni luate în considerare anexele
5.11, 5.12, 5.14, 5.15, 5.17.
NOTA 2 - Pentru circuite care conţin mai multe cabluri în paralel pe fază, ar trebui ca fiecare grupare de trei circuite să
fie considerat ca un circuit pentru aplicarea acestui tabel.
NOTA 3 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă verticală între tăvi de 300 mm.
NOTA 4 - Valorile sunt indicate pentru o distanţă orizontală între tăvi de 225 mm, tăvile fiind montate spate în spate şi
la distanţă de mai puţin 20 mm între tăvi şi perete.
SECŢIUNEA 22: Anexa 5.22
Sarcina admisibilă pentru cabluri pozate în pământ, în condiţii normale de
funcţionare, U0/U = 0,6/1 kV
Materialul
PVC XLPE
izolant
Temperatura
de
70°C 90°C
funcţionare
admisă
Dispunerea
Secţiunea
nominală
Sarcina admisibilă, conductor cupru, în A
conductor
cupru mm2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
1,5 40 32 26 - - 48 30 32 3
2,5 54 42 34 - - 63 40 43 5
4 70 54 44 - - 82 52 55 6
6 90 68 56 - - 103 64 68 8
10 122 90 73 - - 137 86 90 1
16 160 116 98 107 127 177 111 115 1
25 206 - 128 137 163 229 143 149 1
35 249 - 157 165 195 275 173 178 2
50 296 - 185 195 230 327 205 211 2
70 365 - 228 239 282 402 252 259 3
95 438 - 275 287 336 482 303 310 3
120 499 - 313 326 382 550 346 352 4
150 561 - 353 366 428 618 390 396 4
185 637 - 399 414 483 701 441 449 5
240 743 - 464 481 561 819 511 521 6
300 843 - 524 542 632 931 580 587 6
400 986 - 600 624 730 1073 663 669 7
500 1125 - - 698 823 1223 - 748 8
Secţiunea
nominală
conductor Sarcina admisibilă, conductor aluminiu, în A
aliuminiu
mm2
4 52 42 36 - - 63 40 -
6 68 52 45 - - 80 49 -
10 86 69 60 - - 106 66 -
16 113 90 78 - - 137 87 -
25 150 115 99 - - 177 111 -
35 192 140 118 127 151 212 132 137 1
50 229 165 142 151 179 253 157 163 1
70 282 200 176 186 218 311 195 201 2
95 339 245 211 223 261 374 233 240 2
120 388 275 242 254 297 427 266 274 3
150 435 315 270 285 332 479 299 308 3
185 494 355 308 323 376 543 340 350 4
240 578 415 363 378 437 637 401 408 4
300 654 465 412 427 494 721 455 462 5
400 765 - 475 496 572 832 526 531 6
500 873 - - 562 649 949 - 601 6
Tabele
factori de 5,23 5,23 5,23 5,23 5,23 5,23 5,23 5,23 5
corecţie f1
Tabele
5,26 5,26
factori de - 5,24 5,25 5,28 - 5,25 5
5,27 5,27
corecţie f2
1) Încărcarea admisibilă în instalaţii de curent continuu.
2) Cabluri cu 2 conductoare încărcate.
3) Cabluri trifazate cu 3 conductoare încărcate.
Pentru condiţii normale de funcţionare şi indicaţii pentru condiţii de funcţionare
deosebite vezi art. 5.2.3.2.1.
SECŢIUNEA 23: Anexa 5.23
Factorii de corecţie f1
Rezistenţa termică specifică solului, K m/W
Temperatura
0,7 1,0 1,5 2,5
de Temperatura
funcţionare solului Gradul
Gradul de
admisă Gradul de încărcare Gradul de încărcare de
încărcare
încărcare
°C °C 0,50 0,60 0,70 0,85 1,00 0,50 0,60 0,70 0,85 1,00 0,50 0,60 0,70 0,85 1,00 0,5-1,00
5 1,24 1,21 1,18 1,13 1,07 1,11 1,09 1,07 1,03 1,00 0,99 0,98 0,97 0,96 0,94 0,89
10 1,23 1,19 1,16 1,11 1,05 1,09 1,07 1,05 1,01 0,98 0,97 0,96 0,95 0,93 0,91 0,86
15 1,21 1,17 1,14 1,03 1,03 1,07 1,05 1,02 0,99 0,95 0,95 0,93 0,92 0,91 0,89 0,84
Cablu cu 20 1,19 1,15 1,12 1,06 1,00 1,05 1,02 1,00 0,96 0,93 0,92 0,91 0,90 0,88 0,86 0,81
XLPE 90°C 25 - - - - - 1,02 1,00 0,98 0,94 0,90 0,90 0,88 0,87 0,85 0,84 0,78
30 - - - - - - - 0,95 0,91 0,88 0,87 0,86 0,84 0,83 0,81 0,75
35 - - - - - - - - - - - - 0,82 0,80 0,78 0,72
40 - - - - - - - - - - - - - - - 0,68
5 1,20 1,26 1,22 1,15 1,01 1,13 1,11 1,08 1,04 1,00 0,99 0,98 0,97 0,95 0,89 0,86
10 1,27 1,23 1,19 1,13 1,06 1,11 1,08 1,06 1,01 0,97 0,96 0,95 0,94 0,92 0,86 0,83
15 1,25 1,21 1,17 1,10 1,03 1,08 1,06 1,03 0,99 0,94 0,93 0,92 0,91 0,85 0,84 0,79
Cablu cu 20 1,23 1,18 1,14 1,08 1,01 1,06 1,03 1,00 0,96 0,91 0,90 0,80 0,87 0,85 0,83 0,76
PVC 70°C 25 1,03 1,00 0,97 0,93 0,88 0,87 0,85 0,84 0,82 0,79 0,72
30 0,94 0,80 0,85 0,84 0,82 0,80 0,78 0,76 0,08
35 0,77 0,74 0,72 0,70
40 0,59
Factorul de. corecţie f1 se utilizează numai împreună cu ficiorul de corecţie f2 din
anexele 5.24-5.28.
SECŢIUNEA 24: Anexa 5.24
Factorii de corecţie f2.
Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate
unde:
MC - este masa cablului pe metru (în kg);
Mm - este masa materialului metalic (cupru, aluminiu, armătură) (în kg);
- densitatea materialului combustibil (în kg/dm3);
k - indicele cablului din mănunchi;
n - numărul de cabluri din mănunchi.
NOTĂ: în cazul în care nu se poate respecta volumul Vi de material combustibil
din mănunchiul de cabluri (pe metru), mănunchiul de cabluri nu mai poate fi
considerat cu întârziere la propagarea flăcării. Pentru limitarea propagării flăcării
trebuiesc luate măsuri de separare antifoc - omologate (vezi art. 5.2.7.1.9.)
2.2.6. Exemple de tipuri de cabluri cu întârziere la propagarea flăcării, pozate în
mănunchi.
2.1.2.6.1. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie şi manta de PVC,
conductoare din cupru/aluminiu unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228),
temperatura maximă admisă pe conductor în condiţii normale de exploatare,
70°C, întârziere la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat C), dacă
volumul Vi <= 1,5 litri:
a)2.1.1.1. Nearmate, conductoare cupru
- CYY-F.
b)2.1.1.2. Armate, conductoare cupru
- CYAbY-F, CYArY-F.
c)2.1.1.3. Nearmate, conductoare aluminiu
- ACYY-F, conductoare >= 4 mm2
d)2.1.1.4. Armate, conductoare aluminiu
- ACYAbY-F conductoare >= 4 mm2
2.2.2.1.2. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, cu izolaţie din polietilenă
reticulară (XLPE) manta exterioară din PVC, conductoare din cupru/aluminiu,
unifilar cl.1 sau multifilar cl.2 (SR EN 60228), temperatura maximă admisă pe
conductoare în condiţii normale de exploatare, 90°C, întârziere la propagarea
flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), dacă volumul Vi <= 1,5 litri:
a)2.1.2.1. Nearmate, conductoare cupru
- C2XY-F
b)2.1.2.2. Armate, conductoare cupru
- C2XabY-F, C2XArY-F
Nearmate, conductoare aluminiu
- AC2XY-F
c)2.1.2.3. Cablurile de la art. 3 şi 4.
(3)Cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)
1.Este acel cablu care expus focului menţine într-o manieră fiabilă alimentarea
cu energie electrică sau semnalul de la sursă la instalaţie pentru un timp garantat
de producător (de regulă, PH 15, 30, 60, 90, 120 minute).
Metodele de încercare pentru cablurile rezistente la foc sunt reglementate pentru
integritatea circuitului la şoc de SR EN 50200 (cabluri de mici dimensiuni până la
2,5 mm2) şi de SR EN 50362 (cabluri cu dimensiuni mai mari de 2,5 mm2), unde
clasificarea este făcută conform Cerinţă Esenţială Nr. 2 "Securitatea în caz de
incendiu" a Directivei de Produse pentru Construcţii astfel:
Alte metode de clasificare pentru integritatea circuitului sub flacără sunt
reglementate de CEI 60331-11,21.
Indiferent de metoda de clasificare, trebuie ca producătorul să indice pe lângă
clasificarea rezistenţei la foc a cablului şi sistemul de pozare, care să permită
menţinerea integrităţii circuitelor electrice când aceasta este necesară pentru
securitatea persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu.
2.3.1. Exemple de cabluri rezistente la foc pe timp limitat (de securitate)
2.1.3.1.1. Cabluri de energie, U0/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru
Tip nearmat NHXH,
Tip cu armătură NHXCH
- Fără halogeni
- Emisie redusă de gaze toxice
- Emisie redusă de fum
- Întârziere la propagare flacără
- Integritate circuit
- Integritate circuit la foc
- Integritate circuit sistem în funcţie de sistemul de pozare
(4)Cabluri şi conductoare cu emisie redusă de gaze toxice şi fum
1.4.1. Cablurile cu caracteristici sporite în ceea ce priveşte comportamentul la
incendiu, prezentând următoarele avantaje:
- fără halogeni, fără degajări de gaze toxice şi corozive (supuse la verificări prin
metodele din standardul pe părţi SR EN 50267)
- degajare scăzută de fum, cu permeabilitatea luminii >= (50-70%), verificare
prin metodele din standardul pe părţi SR EN 61034
- întârziere la propagarea flăcării la pozarea în mănunchi (supuse la verificări prin
metodele din standardul pe părţi SR EN 50266)
1.1.Exemple de tipuri de cabluri:
- cablu de energie, U0/U = 0,6/1 kV, conductoare din cupru clasa 1 sau 2 (SR EN
60228), fără halogeni (SR EN 50267), degajare scăzută de fum (SR EN 61034),
întârzieri la propagarea flăcării în mănunchi (SR EN 50266-2-4 cat. C), izolaţie din
polietilenă reticulară, temperatură maximă admisă pe conductor, în condiţii
normale de exploatare 90°C, fără armătură:
- tip N2XH (simbol DIN VDE 0276-604 şi SR HD 604S1)
- tip C2XH (simbol echivalent, fabricat în ţară)
- şi cu armătură, conductor concentric realizat din vergele din cupru şi bandă din
cupru înfăşurată elicoidal ţine loc de ecran şi poate fi utilizat pentru conductorul
neutru sau cel de protecţie
- tip N2XCH (simbol DIN VDE 0276-604)
2.4.1.1. Conductoare pentru instalaţii fixe cu emisie redusă de gaze toxice şi
fum.
Exemple de tipuri de conductoare:
- conductor de energie, U0/U = 450/750 V, conductor cupru rigid clasa 1 sau 2
(SR EN 60228), fără halogeni (SR EN 50267), degajare scăzută de fum (SR EN
61034), întârziere la propagarea flăcării (SR EN 60332-1-2):
- tip FH, standard de produs SF 110/2003, temperatură maximă admisă pe
conductor în condiţii normale de exploatare 70°C;
- şi cu conductor cupru flexibil clasa 5:
- tip MHf, standard de produs SF 110/2003- temperatură maximă admisă pe
conductor în condiţii normale de exploatare 70°C;
- tip H07Z-K, standard SR HD 22.9 temperatură maximă admisă pe conductor în
condiţii normale de exploatare 90°C.
SUBSECŢIUNEA 2: B. CLASIFICAREA ŞI SIMBOLIZAREA CABLURILOR
Aceasta se face după următoarele standarde:
- STAS 9436/1-73 - Cabluri şi conducte electrice Clasificare şi principii de
simbolizare.
- STAS 9436/2-80 - Cabluri de energie de joasă şi medie tensiune. Clasificare şi
simbolizare.
- STAS 9436/3-73 - Conductoare pentru instalaţii electrice fixe. Clasificare şi
simbolizare.
- STAS 9436/4-73 - Cabluri şi conducte pentru instalaţii mobile. Clasificare şi
simbolizare.
- SR HD 361 S3+A1 - Sisteme de identificare a cablurilor cu tensiunea nominală
până la 450/750 V inclusiv. (Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436)
- SR HD 603 S1+A1+A2 - Cabluri de distribuţie cu tensiunea nominală 6/0,1 kV.
(Acest standard este valabil în paralel cu STAS 9436)
- SR HD 604 S1+A1+A2+A3 - Cabluri de energie 0,6/1 kV, cu comportare
particulară la foc, pentru utilizarea în centrale electrice.
- Standarde de produs specifice.
SECŢIUNEA 34: Anexa 5.34 - Determinarea rezistenţei de dispersie
a diferitelor prize de pământ
(1)A. Priză de pământ simplă, constituită dintr-un singur electrod.
1.A1. Electrod vertical
Rezistenţa electrică de dispersie a unui electrod vertical simplu se calculează în
funcţie de tipul electrodului şi adâncimea de montare faţă de suprafaţa solului.
Relaţiile de calcul sunt date în tabelul A5.34-1.
Tabelul A5.34-1 - Relaţii pentru calculul rezistenţei de dispersie a prizelor de
pământ
Formula de calcul a rezistenţei de dispersie a prizelor
Tipul electrodului prizei simple verticale
simple verticale
În toate relaţiile din tabelul 1 rezistivitatea solului depinde de natura acestuia.
Valori semnificative ale rezistivităţii pentru diferite soluri sunt date în tabelul
A5.34-2.
Tabelul A5.34-2 - Valori ale rezistivităţii solului
Rezistivitatea
m
Nr.
Natura solului Domeniul de variaţie
crt. Valori recomandate
în funcţie de
pentru calculele
umiditate şi
preliminare
conţinutul de săruri
1. Soluţie de sare şi ape acide 0,01 0,01
2. Apă de mare 1...5 3,0
3. Apă de pârâu şi de râu 10...50 20,00
4. Apă de iaz sau izvor 40...50 40,00
5. Apă subterană 20...70 50,00
6. Apă de munte (pârâuri, râuri, lacuri) 100...1200 700,00
7. Pământ, humă, turbă (foarte umede) 15...20 20,00
8. Cernoziom 10...70 50,00
9. Humă vânătă cu conţinut de sulfură de fier 10...20 10,00
10. Pământ arabil 40...60 50,00
11. Pământ argilos, argilă 40...150 80,00
12. Pământ cu pietriş 100...500 200,00
13. Loess, pământ de pădure 100...300 200,00
14. Argilă cu nisip 100...300 200,00
15. Pământ nisipos 150...400 300,00
16. Nisip foarte umed 100... 500 400,00
17. Balast cu pământ 500... 6000 1000,00
18. Nisip, nisip cu pietriş 100...2000 1000,00
19. Roci, bazaltate 10 000 10000,00
20. Stâncă compactă 100 000 100000,00
2.A2. Electrod orizontal
În tabelul A5.34-3 sunt date relaţiile de calcul pentru rezistenţa unui electrod
orizontal, în funcţie de tipul acestuia şi modul de montare.
Tabelul A5.34-3
Relaţia de calcul a rezistenţei de dispersie a prizelor simple
Tipul electrodului prizei de pământ simple orizontale
orizontale
2. Placă cu grosimea g <= 1/10 radical din S, Electrod din placă orizontală
unde S este aria plăcii în (m2) la suprafaţa solului, având
aria S în metri pătraţi
unde Rv este rezistenţa de dispersie a prizei multiple formată numai din electrozi
verticali şi Ro - rezistenţa de dispersie a prizei multiple formată numai din electrozi
orizontali. Această priză mai poate fi considerată ca o priză singulară orizontală
având lungimea totală a electrozilor orizontali.
2.D2. Prize de pământ complexe formate din:
- prize de pământ naturale, cu rezistenţa de dispersie echivalentă a acestora Rpn;
- prize de pământ artificiale, cu rezistenţa de dispersie echivalentă Rpa;
- alte prize de pământ din vecinătate cu rezistenţa de dispersie echivalentă Rv şi
Ro rezistenţa electrică de legătură dintre acestea
Rezistenţa de dispersie a prizei complexe este:
(A6.1.1)
unde Td este numărul zilelor cu oraje pe an (care pot fi obţinute din hărţile
keraunice - a se vedea Anexa 6.11).
Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o structură de protejat sunt
- căderea trăsnetului pe structură,
- căderea trăsnetului lângă structură,
- căderea trăsnetului pe un serviciu racordat la o structură,
- căderea trăsnetului lângă un serviciu racordat la o structură,
- căderea trăsnetului pe o structură la care este racordat un serviciu.
Evenimente care pot fi considerate ca periculoase pentru un serviciu de protejat
sunt
- căderea trăsnetului pe un serviciu,
- căderea trăsnetului lângă un serviciu,
- căderea trăsnetului pe structura la care este racordat un serviciu.
Evaluarea numărului mediu anual de evenimente periculoase datorită căderii
trăsnetului pe o structură ND şi pe o structură racordată la extremitatea "a" a unei
linii NDa
Determinarea ariei suprafeţei echivalente de expunere Ad
Pentru structurile izolate pe un teren plat, suprafaţa echivalentă de expunere Ad
este aria definită de intersecţia dintre suprafaţa solului şi o linie dreaptă de pantă
1/3 care trece prin părţile cele mai înalte ale structurii (atingându-le în acele
puncte) şi care se roteşte în jurul acestora. O determinare a valorii lui Ad poate fi
realizată grafic sau matematic.
Structură dreptunghiulară
Pentru o structură dreptunghiulară izolată de lungime L, lăţime W, şi de înălţime
H pe un sol plat, aria suprafeţei echivalente de expunere este egală cu
Ad = L x W + 6 x H x (L+W) + 9 x x (H)2 (A6.1.2)
cu L, W şi H exprimate în metri (a se vedea figura A6.1.1).
Fig. A.6.1.1 - Suprafaţa echivalentă de expunere Ad pentru o structură izolată
Structură cu formă complexă
Dacă structura are o formă complexă cum ar fi proeminenţele înalte ale unui
acoperiş (a se vedea figura A6.1.2), trebuie aplicată o metodă grafică pentru
evaluarea ariei Ad (a se vedea figura A6.1.3), deoarece diferenţele între valoarea
maximă (Admax) şi valoarea minimă (Admin) a ariei pot să fie importante (a se vedea
tabelul A6.1.1).
O valoare aproximativă acceptabilă a ariei suprafeţei echivalente de expunere este
maximul dintre Admin şi suprafaţa echivalentă de expunere atribuită proeminenţei
înalte a acoperişului Ad' în care aria Ad' poate fi calculată cu formula:
Ad' = 9 x (Hp)2, (A6.1.3)
unde Hp este înălţimea proeminenţei.
Diferite valori ale suprafeţei echivalente de expunere după metodele de evaluare
prezentate mai sus sunt indicate în tabelul A6.1.1.
Tabelul A6.1.1 - Valori ale suprafeţei echivalente de expunere în funcţie de metoda
de evaluare
Structură Structură
Metodă grafică Proeminenţă Hp
(dimensiuni maxime) (dimensiuni minime)
Dimensiunile structurii
m A se vedea figura A6.2 70 x 30 x 40 70 x 30 x 25 40
(L, W, H)
Admin=34 770 Ad' = 45 240
m2 Ad = 47700 Admax = 71316 A se vedea figura A se vedea figura
A6.1.3 A6.1.3
Fig. A6.1.2 - Structură cu formă complexă
unde:
ra este un factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul
solului (a se vedea tabelul A6.3.2);
ru factor de reducere a pierderilor de vieţi omeneşti în funcţie de tipul planşeului
(a se vedea tabelul A6.3.2);
rp este un factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de
măsurile luate de reducere a consecinţelor unui incendiu (a se vedea tabelul
A6.3.3);
rf este un factor de reducere a pierderilor datorită avariilor fizice în funcţie de riscul
de incendiu al structurii (a se vedea tabelul A6.3.4);
hz este un factor de majorare a pierderilor datorită avariei fizice în prezenţa unui
pericol specific (a se vedea tabelul A6.3.5).
Tabelul A6.3.2 - Valorile factorilor de reducere a pierderilor ra şi ru în funcţie de
tipul suprafeţei solului sau a planşeului
Rezistenţa de contact
Tip de suprafaţă ra şi ru
k 1)
Pierderi economice
Valorile mărimilor L'f şi L'o pot fi exprimate ca volum relativ al pierderilor potenţiale
folosind următoarea relaţie aproximativă:
L'X = c/ct, (A6.5.4)
unde
c - este valoarea medie posibilă a pierderilor unei structuri, a conţinutului său şi a
activităţilor corespunzătoare, în monedă curentă;
ct - valoarea totală a structurii, a conţinutului său şi a activităţilor corespunzătoare,
în monedă curentă.
Valorile medii tipice ale L'f şi L'o, care pot fi utilizate pentru toate tipurile de servicii
atunci când determinarea valorilor c şi ct este incertă sau dificilă, sunt
următoarele:
L'f = 10-1
L'o = 10-3
Pierderile economice depind de următoarele caracteristici ale serviciului:
unde
ki este un factor care depinde de clasa aleasă pentru SPT (a se vedea tabelul
A6.8.1);
kc - factor ce depinde de curentul electric de trăsnet care circulă prin conductoarele
de coborâre (a se vedea tabelul A6.8.2);
km - factor ce depinde de materialul izolaţiei electrice (a se vedea tabelul A6.8.3);
l - lungimea, în metri, de-a lungul dispozitivului de captare sau a conductorului de
coborâre, de la punctul din care este considerată distanţa de separare, până la cel
mai apropiat punct al legăturii de echipotenţializare.
Tabelul A6.8.1 - Izolaţia unei IPT exterioare - Valori ale factorului ki
Clasa SPT ki
I 0,08
II 0,06
III şi IV 0,04
Tabelul A6.8.2 - Izolaţia unei IPT exterioare - Valori ale factorului kc
Număr de conductoare de coborâre Valori specifice (a se vedea tabelul A6.29)
n kc
1 1
2 1...0,5
4 şi peste 1...1/n
Tabelul A6.8.3 - Izolaţia unei IPT exterioare - Valori ale factorului km
Material km
Aer 1
Beton,cărămizi 0,5
Dacă sunt mai multe materiale electroizolante în serie, o bună practică este să se utilizeze valoarea cea mai mică
pentru km.
În cazul liniilor sau a părţilor conductoare exterioare racordate la structură, este
totdeauna necesar să se asigure o legătură de echipotenţializare (prin conectare
directă sau conectare prin SPD) în punctul lor de racordare la structură.
În structuri din beton armat cu armătura metalică interconectate, cu continuitate
metalică sau electrică, nu este necesară o distanţă de separare.
Factorul de divizare kc a curentului electric de trăsnet între conductoarele de
coborâre depinde de numărul total de conductoare de coborâre n şi de poziţia lor,
de conductoarele în buclă interconectate, de tipul dispozitivului de captare şi de
tipul prizei de pământ.
Valorile din tabelul A6.8.4 se aplică pentru dispunerile de tip A ale prizei de
pământ, cu condiţia ca rezistenţa electrică de legare la pământ a fiecărui electrod
să aibă aceeaşi valoare şi pentru toate dispunerile de tip B ale prizei de pământ.
Tabelul A6.8.4 - Valori ale factorului kc
Număr de conductoare de kc
Tip de dispozitiv de captare coborâre Dispunere de tip A a prizei Dispunere de tip B a prizei
n de pământ de pământ
Tijă singulară 1 1 1
Conductor întins 2 0,66 )d
0,5...1 (ase vedea figura
A6.8.1) a)
Reţea de conductoare 4 şi mai multe 0,44 d) 0,25...0,5 (a se vedea figura
A6.8.2) b)
Reţea de conductoare 4 şi mai multe conectate prin 0,44 d) 1/n...0,5 (ase vedea figura
conductoare în buclă A6.8.3) c)
orizontale
a
) Domeniul valorilor de la kc = 0,5 unde c << h până la kc = 1 cu h << c (a se vedea figura A6.8.1).
b
) Relaţia pentru mărimea kc, conform figurii A6.8.2 este o aproximaţie pentru structuri cubice şi pentru n >= 4.
Valorile h, cs şi cd sunt presupuse pentru domeniul de la 5 m până la 20 m.
c
) Dacă conductoarele de coborâre sunt conectate orizontal prin conductoare în buclă, divizarea curentului electric este
mai omogenă în părţile inferioare ale conductoarelor de coborâre şi k c este redus în continuare. Acest lucru este valabil
în mod particular pentru structurile înalte.
d
) Aceste valori sunt valabile pentru electrozi de pământ singulari cu rezistenţe electrice de pământ comparabile. Dacă
rezistenţele de dispersie ale electrozilor de pământ singulari sunt în mod clar diferite, se presupune kc = 1.
Fig. A6.8.1 - Valori ale factorului kc în cazul unui dispozitiv de captare cu conductor
întins şi priză de pământ cu dispunere de tip B
Legendă
n este numărul total de conductoare de coborâre
c - distanţa între două conductoare de coborâre
h - distanţă (sau înălţime) între conductoarele în buclă
Dacă există conductoare de coborâre interioare, acestea ar trebui să fie luate în
considerare pentru calculul kc.
Fig. A6.8.2 - Valori ale factorului kc în cazul unei reţele de captare şi a unei prize
de pământ cu dispunere de tip B
Al(P) Tabelul A6.1.3 Linie de alimentare cu energie electrică: A6.9.1 A6.9.2 2,2 x 104
Al(P) = radical din x [Lc - 3Hb]
Ai(P) Tabelul A6.1.3 Lângă linia de alimentare cu energie electrică: A6.9.2 5,6 x 105
Ai(P) = 25 x radical din x Lc
Al(T) Tabelul A6.1.3 Linie de telecomunicaţii: A6.9.1 A6.9.2 3,5 x 104
Al(T) = 6Hc x [Lc-3Hb]
Ai(T) Tabelul A6.1.3 Lângă linia de telecomunicaţii: A6.9.2 106
Ai(T) = 1 000 x Lc
Tabelul A6.9.5 - Număr anual previzibil al evenimentelor periculoase
Simbol al Date din Valoare
Relaţia de referinţă Ecuaţie pentru numărul de trăsnete
numărului tabelul (l/an)
ND (A6.1.4) Pe structură: A6.9.1 A6.9.4 1,03 x 10-2
ND = Ng x Ad x Cd x 10-6
NL(P) (A6.1.7) Pe linia de alimentare cu energie electrică: A6.9.1 A6.9.2 8,78 x 10-2
NL(P)=NgxAl(P) x Cd(P) x Ct(P) x 10-6 A6.9.4
Ni(P) (A6.1.8) Lângă linia de alimentare cu energie electrică: A6.9.1 A6.9.2 2,24
Ni(P)=Ng x Ai(P) x Ct(P) x Ce(P) x 10-6 A6.9.4
NL(T) (A6.1.7) Pe linia de telecomunicaţii: A6.9.1 A6.9.2 1,41 x 10-1
NL(T) =Ngx Al(T) x Cd(T) x 10-6 A6.9.4
Ni(T) (A6.1.8) Lângă linia de telecomunicaţii: A6.9.1 A6.9.2 4
Ni(T) =Ngx Ai(T) x Ce(T) x 10-6 A6.9.4
Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei
În cazul studiat, ar trebui să fie evaluat riscul R1, exprimat de suma următoarelor
componente:
R1 = RB + RU(LINIE ELECTRICĂ) + RV(LINIE ELECTRICĂ) + RU(LINIE DE
TELECOMUNICAŢII) + RV(LINIE DE TELECOMUNICAŢII)
Componentele de risc implicate şi evaluarea riscului total sunt indicate în tabelul
A6.9.6.
Tabelul A6.9.6 - Componentele de risc implicate şi calculul lor (valori x 10-5)
Simbol al
Referinţă pentru Ecuaţie pentru componenta cu căderea trăsnetului Date din Valoare
componentei
relaţie/tabel pe tabelul x(10-5)
de risc
RB Tabelul 6.12 structură rezultând avarii fizice: A6.9.1 A.6.9.3 0,103
RB = ND x PB x hz x rp x rf x Lf A.6.9.5
RU(Linie Tabelul 6.12 linie de alimentare cu energie electrică generând 0,000 009
electrică) supratensiune/supracurent:
RU = (NL+ NDa) x PU x ru x Lt
RV(Linie Tabelul 6.12 linie de alimentare cu energie electrică rezultând 0,878
electrică) avarii fizice:
RV = (NL+ NDa) x PV x hz x rp x rf x Lf A6.9.2 A6.9.3
A6.9.5
RU(Linie de Tabelul 6.12 linia telefonică generând 0,000 014
telecomunicaţii) supratensiune/supracurent:
RU = (NL+ NDa) x PU x ru x Lt
RV(Linie de Tabelul 6.12 linia telefonică rezultând avarii fizice: 1,41
telecomunicaţii) RV = (NL+ NDa) x PV x hz x rp x rf x Lf
Total R1 Tabelul 6.12 RA + RB + RU (Linie electrică) + RV(Linie electrică) A6.9.6 2,39
+ RU(Linie de telecomunicaţii) + RV(Linie de
telecomunicaţii)
Concluzii privind evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 2,39 x 10-5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10-5,
este necesară protecţia structurii împotriva trăsnetului.
Alegerea măsurilor de protecţie
Compunerea componentelor de risc conduce la:
RD = RA + RB + RC = RB = 0,103 x 10-5
RI = RM + RU + RV + RW + RZ = RU + RV aprox. = 2,287 x 10-5
RS = RA + RU = RU aprox. = 0
RF = RB + RV = 2,39 x 10-5
RO = RM + RC + RW aprox. = 0
unde
RD este riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1);
RI - riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură dar o influenţează (sursele:
S2, S3 şi S4);
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul pentru structură se datorează în principal
avariilor fizice produse de trăsnetele care cad pe liniile racordate.
Conform tabelului A6.9.6 principalele contribuţii la valoarea riscului sunt date de:
- componenta RV (Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de
telecomunicaţii) pentru 59 %;
- componenta RV (Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu
energie electrică) pentru 37 %;
- componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru 4 %.
Pentru a reduce riscul R1 la o valoare acceptabilă, ar trebui luate în considerare
măsuri de protecţie care influenţează componenta RV şi componenta RB (a se
vedea tabelul A6.9.6). Măsurile adecvate sunt următoarele:
a)instalarea SPD cu NPT IV în punctul de intrare a serviciului în clădire atât pentru
protecţia liniilor de alimentare cu energie electrică cât şi pentru cea a liniilor
telefonice. Conform tabelului A6.2.3 această măsură reduce valorile PU şi PV
(datorită SPD pe liniile racordate) de la 1 până la 0,03
b)instalarea SPT clasa IV, care, conform tabelelor A6.2.2 şi A6.2.3, reduce
valoarea PB de la 1 până la 0,2 şi valorile PU şi PV (datorită prezenţei SPD pe liniile
racordate) de la 1 până la 0,03.
Prin introducerea acestor valori în relaţiile din tabelul A6.9.6 sunt obţinute noile
valori ale componentelor de risc care sunt indicate în tabelul A6.9.7.
Valori ale componentelor de risc relevante pentru riscul R1 (valori x 10-5) pentru
cazurile considerate
Componente de risc Valori x 10-5
Caz a) Caz b)
RA 0 0
RB 0,103 0,020 6
RU (Linie electrică) aprox. = 0 aprox. = 0
RV (Linie electrică) 0,026 3 0,026 3
RU (Linie de telecomunicaţii) aprox. = 0 aprox. = 0
RV (Linie de telecomunicaţii) 0,042 3 0,042 3
TOTAL 0,171 6 0,089 2
Soluţia ce va fi adoptată depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice
şi economice.
(3)II. Clădire de birouri
Al doilea studiu de caz consideră o clădire de birouri pentru care trebuie evaluată
necesitatea protecţiei.
În acest scop, riscul R1 al pierderii de vieţi omeneşti (componentele lui R1 conform
tabelului 6.6) trebuie să fie determinat şi comparat cu valoarea acceptabilă RT =
10-5 (conform tabelului 6.13). Sunt selectate măsurile de protecţie pentru
reducerea unui astfel de risc. Deoarece decizia este luată de proprietar, costul
eficienţei măsurilor adoptate nu se mai evaluează.
Date şi caracteristici importante
Se utilizează următoarele date şi caracteristici:
1)clădire şi împrejurimile sale, prezentate în tabelul A6.9.8;
2)reţeaua electrică interioară şi linia aferentă de alimentare cu energie electrică
care pătrunde în structură, prezentate în tabelul A6.9.9;
3)sistemele electronice interioare şi linia aferentă de telecomunicaţii care pătrunde
în structură, prezentate în tabelul A6.9.10.
Tabelul A6.9.8 - Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb 40 x 20 x 25
Factor de amplasare Izolată Cd 1
SPT Fără PB 1
Ecran la frontiera structurii Fără KS1 1
Ecran în interiorul structurii Fără KS2 1
Densitate de trăsnete 1/km2/an Ng 4
Persoane prezente în În afara şi în interiorul nt 200
structură structurii
Tabelul A6.9.9 - Caracteristicile reţelei interioare de alimentare cu energie
electrică şi ale liniei electrice de alimentare care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Lungime (m) Lc 200
Înălţime (m) Aerian Hc 6
Transformator ÎT/JT Nu Ct 1
Factor de amplasare a liniei Izolată Cd 1
Factor de mediu al liniei Rural Ce 1
Ecranul liniei Fără PLD 1
PLI 0,4
Măsuri de protecţie luate la Fără KS3 1
instalarea cablurilor
Tensiune de linere a Uw = 2,5 kV KS4 0,6
echipamentului Uw
Protecţie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitatea "a" a liniei, Fără La x Wa x Ha -
dimensiunile structurii (m)
Tabelul A6.9.10 - Caracteristicile sistemului de telecomunicaţii interior şi ale liniei
racordate
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitatea solului m 250
Lungime (m) - Lc 1000
Înălţime (m) Îngropat - -
Factor de amplasare a liniei Izolată Cd 1
Factor de mediu al liniei Rural Ce 1
Ecranul liniei Fără PLD 1
PLI 1
Măsuri de protecţie la Fără KS3 1
instalarea cablurilor
Tensiune de ţinere a Uw = 1,5 kV KS4 1
echipamentului C/w
Protecţie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitatea "a" a liniei, Fără La x Wa x Ha -
dimensiunile structurii (m)
Definirea zonelor din clădirea de birouri şi caracteristicile acestora
Ţinând seama de următoarele elemente
- tipul suprafeţei solului este diferit în zona de intrare, în grădină şi în interiorul
structurii,
- structura şi arhiva sunt compartimente rezistente la foc,
- nu există un ecran tridimensional,
- pierderile L din centrul informatic sunt mai mici decât cele din birouri,
următoarele zone principale pot fi definite:
- Z1 zona de intrare în clădire;
- Z2 grădina;
- Z3 arhiva - este separată într-un compartiment rezistent la foc;
- Z4 birourile;
- Z5 centru informatic.
Caracteristicile zonelor sunt indicate în tabelul A6.9.11 pentru zona Z1, în tabelul
A6.9.12 pentru zona Z2, în tabelul A6.9.13 pentru zona Z3, în tabelul A6.9.14
pentru zona Z4 şi în tabelul A6.9.15 pentru zona Z5.
În conformitate cu evaluarea proiectantului sistemului de protecţie împotriva
trăsnetului, valorile medii tipice ale volumelor relative ale pierderilor anuale
asociate riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1)
- Lt = 10-2 în exteriorul structurii,
- Lt = 10-4 în interiorul structurii,
- Lf = 10-2,
au fost reduse, pentru fiecare zonă, luând în considerare numărul de persoane
potenţial în pericol aflate în zona structurii raportat la numărul de persoane
prezent în structură.
Tabelul A6.9.11 - Caracteristicile zonei Z1 (zona de intrare în clădire)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei solului Marmură ra 10-3
Protecţie împotriva şocurilor electrice Fără PA 1
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas Da Lt 2 x 10-4
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă 4
Tabelul A6.9.12 - Caracteristicile zonei Z2 (grădină)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei solului Iarbă ra 10-2
Protecţie împotriva şocurilor electrice Gard PA 0
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas Da Lt 10-4
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă 2
Tabelul A6.9.13 - Caracteristicile zonei Z3 (arhivă)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Linoleum ru 10-5
Risc de incendiu Ridicat rf 10-1
Pericol special Panică redusă hz 2
Protecţie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Conectate la linia de -
alimentare cu energie
electrică la JT
Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de -
telecomunicaţii
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas Da Lt 10-5
Pierdere datorită avariilor fizice Da Lf 10-3
Persoane potenţial în pericol în zonă 20
Tabelul A6.9.14 - Caracteristicile zonei Z4 (birouri)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Linoleum ru 10-5
Risc de incendiu Redus rf 10-3
Pericol special Panică redusă hz 2
Protecţie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Conectate la linia de -
alimentare cu energie
electrică la JT
Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de -
telecomunicaţii
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas Da Lt 8 x 10-5
Pierdere datorită avariilor fizice Da Lf 8 x 10-3
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă 160
Tabelul A6.9.15 - Caracteristicile zonei Z5 (centru informatic)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Linoleum ru 10-5
Risc de incendiu Redus rf 10-3
Pericol special Panică redusă hz 2
Protecţie împotriva incendiului Fără rp 1
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Reţele interioare de alimentare cu energie electrică Da Conectate la linia de -
alimentare cu energie
electrică la JT
Sisteme interioare de telefonie Da Conectate la linia de -
telecomunicaţii
Pierdere datorită tensiunilor de atingere şi de pas Da Lt 7 x 10-6
Pierdere datorită avariilor fizice Da Lf 7 x 10-4
Persoane potenţial în pericol aflate în zonă 14
Calculul mărimilor corespunzătoare
Rezultatul calculelor pentru suprafeţele echivalente de expunere sunt prezentate
în tabelul A6.9.16, rezultatul calculelor pentru numărul probabil de evenimente
periculoase sunt indicate în tabelul A6.9.17 şi evaluarea pierderilor anuale
probabile sunt indicate în tabelul A6.9.18.
Tabelul A6.9.16 - Suprafeţe echivalente de expunere ale structurii şi ale liniilor
Valoare
Simbol
m2
Ad 2,7 x 104
Al (Energie electrică) 4,5 x 103
Ai (Energie electrică) 2 x 105
Al (Telecomunicaţii) 1,45 x 104
Ai (Telecomunicaţii) 3,9 x 105
Tabelul A6.9.17 - Numărul anual previzibil de evenimente periculoase
Simbol Valoare (l/an)
ND 1,1 x 10-1
NL (Energie electrică) 1,81 x 10-2
Ni (Energie electrică) 8 x 10-1
NL (Telecomunicaţii) 5,9 x 10-2
Ni (Telecomunicaţii) 1,581
Calculul riscului pentru luarea unei decizii privind necesitatea protecţiei
Componentele de risc implicate pentru fiecare zonă şi evaluarea riscului total sunt
indicate în tabelul A6.9.18.
Tabelul A6.9.18 - Risc R1 - Valori ale componentelor de risc în funcţie de zone
(valori x 10-5)
Z1 Z5
Z2 Z3 Z4
Simbol Zonă de Centru Structură
Grădină Arhivă Birouri
intrare informatic
RA 0,002 0 0,002
RB 2,21 0,177 0,016 2,403
RU (Linie electrică) aprox. = 0 aprox. = 0 aprox. = 0 aprox. = 0
RV (Linie electrică) 0,362 0,029 0,002 0,393
RU (Linie de telecomunicaţii) aprox. = 0 aprox. = 0 aprox. = 0 aprox. = 0
RV (Linie de telecomunicaţii 1,18 0,094 0,008 1,282
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
Concluzie din evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 4,08 x 10-5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10-5,
este necesară protecţia împotriva trăsnetului a structurii.
Alegerea măsurilor de protecţie
Compunerea componentelor de risc este indicată în tabelul A6.9.19.
Tabelul A6.9.19 - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori
x 10-5)
Z1 Z5
Z2 Z3 Z4
Simbol Zonă de Centru Structură
Grădină Arhivă Birouri
intrare informatic
RD 0,002 0 2,21 0,177 0,016 2,405
RI 0 0 1,542 0,123 0,01 1,673
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
RS 0,002 0 aprox. = 0 aprox. = 0 aprox. = 0 0,002
RF 0 0 3,752 0,3 0,026 4,312
RO 0 0 0 0 aprox. = 0 0
TOTAL 0,002 0 3,752 0,3 0,026 4,08
unde:
RD = RA + RB + RC
RI = RM + RU + RV + RW + RZ
RS = RA + RU
RF = RB + RV
RO = RM + RC + RW
şi
RD este riscul datorită căderii trăsnetelor pe structură (sursă S1);
RI - riscul datorat trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse:
S2, S3 şi S4);
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul pentru structură este în principal datorită
avariilor fizice în zona Z3 cauzate de trăsnetele care cad pe structură sau pe liniile
racordate; riscul de incendiu (avarie fizică) în zona Z3 este 92 % din riscul total.
Conform tabelului A6.9.18, principalele contribuţii la valoarea riscului R1 în zona
Z3 sunt date de:
- componenta RB (căderea trăsnetului pe structură) pentru 54 %;
- componenta RV (Linie electrică) (căderea trăsnetului pe linia de alimentare cu
energie electrică) pentru cca. 9 %;
- componenta RV (Linie de telecomunicaţii) (căderea trăsnetului pe linia de
telecomunicaţii) pentru cca. 29 %.
Pentru a reduce riscul la o valoare acceptabilă pot fi adoptate măsurile de protecţie
următoare:
a)protejarea clădirii cu SPT clasa IV conform cu prescripţiile din SR EN 62305-3
pentru a reduce componenta RB. Acest SPT nu are caracteristicile unui ecran
tridimensional tip grilă. Parametrii din tabelele A6.9.8, A6.9.9, şi A6.9.10 se
schimbă după cum urmează:
- PB = 0,2;
- PU = PV = 0,03 (datorită SPD pe liniile racordate).
b)instalarea în arhivă (zona Z3) a unui sistem automat de stingere (sau detectare)
a incendiului, pentru a reduce componentele RB şi RV în această zonă şi SPD cu
NPT IV în punctul de racordare la clădire atât a liniilor de alimentare cu energie
electrică cât şi a liniilor de telecomunicaţii.
Parametrii din tabelele A6.9.9, A6.9.10 şi A6.9.13 se schimbă după cum urmează:
rp = 0,2 numai pentru zona Z3;
PU = PV = 0,03 (datorită SPD pe liniile racordate).
Valorile riscului pentru fiecare zonă sunt indicate în tabelul A6.9.20.
Tabelul A6.9.20 - Valorile riscului R1 în funcţie de soluţia aleasă (valori x 10-5)
Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 TOTAL
Soluţia a) 0,002 0 0,488 0,039 0,003 0,532
Soluţia b) 0,002 0 0,451 0,18 0,015 8 0,649
Ambele soluţii reduc riscul sub valoarea acceptabilă. Soluţia care se va adopta va
depinde de cel mai bun compromis între aspectele tehnice şi cele economice.
(4)III. Spital
Studiul de caz care urmează, cuprinde instalaţiile unui spital tipic, cu un bloc
operator şi cu o unitate de terapie intensivă.
Pierderile de vieţi omeneşti (L1) şi pierderile economice (L4) sunt componentele
caracteristice acestui tip de structură. Este necesar să se evalueze necesitatea
protecţiei şi impactul economic al măsurilor de protecţie, astfel încât urmează să
fie evaluate riscurile R1 şi R4.
Date şi caracteristici importante
Date şi caracteristici ale:
1)clădirii şi ale împrejurimilor sale sunt indicate în tabelul A6.9.21;
2)reţelei electrice interioare şi ale liniei aferente de alimentare cu energie electrică
la ÎT care pătrunde în structură sunt indicate în tabelul A6.9.22;
3)sistemelor electronice interioare şi ale liniei aferente de telecomunicaţii care
pătrunde în structură sunt indicate în tabelul A6.9.23.
Tabelul A6.9.21 - Date caracteristice ale structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb 50 x 150 x 10
Factor de amplasare Izolat Cd 1
SPT Fără PB 1
Ecran la frontiera structurii Fără KS1 1
Ecran în interiorul structurii Fără KS2 1
Densitate de trăsnete 1/km2/an Ng 4
Persoane prezente în clădire În interiorul şi în exteriorul nt 1000
structurii
Tabelul A6.9.22 - Caracteristicile reţelei interioare de alimentare cu energie
electrică şi ale liniei electrice aferente care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului m 200
Lungime (m) - Lc 500
Înălţime (m) Îngropată - -
Transformator ÎT/JT La intrare în clădire Ct 0,2
Factor de amplasare a liniei Înconjurată de obiecte mici Cd 0,5
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Ecranul liniei: conectat la RS <= 1 ( /km) PLD 0,2
bara de echipotenţializare şi PLI 0,008
echipamentul conectat la
aceeaşi bară
Măsuri luate la instalarea Cablu neecranat - Măsuri KS3 0,2
cablurilor interioare uzuale privind traseele
pentru evitarea buclelor mari
Tensiune de ţinere a Uw = 2,5 kV KS4 0,6
echipamentului Uw
Protecţie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate "a" a liniei, Fără La x Wa x Ha -
dimensiunile structurii (m)
Tabelul A6.9.23 - Caracteristici ale sistemului interior de telecomunicaţii şi ale
liniei aferente care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului m 200
Lungime (m) - Lc 300
Înălţime (m) Îngropată - -
Factor de amplasare a liniei Înconjurat de obiecte mici Cd 0,5
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Ecranul liniei: conectat la 1 < RS <= 5 ( /km) PLD 0,8
bara de echipotenţializare şi PLI 0,04
echipamentul conectat la
aceeaşi bară
Măsuri luate la instalarea Cablu neecranat - Măsuri KS3 0,02
cablurilor interioare uzuale privind traseele
pentru evitarea buclelor mari
Tensiune de ţinere a Uw = 1,5 kV KS4 1
echipamentului Uw
Protecţie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate "a" a liniei, Fără La x Wa x Ha 20 x 30 x 5
dimensiunile structurii (m)
Factor de amplasare a Izolată Cda 1
structurii "a"
Definirea zonelor din spital şi caracteristici ale acestora
Ţinând seama de elementele următoare
- tipul suprafeţei solului este diferit în exteriorul structurii de cel din interiorul
acesteia;
- structura şi blocul operator sunt compartimente rezistente la foc;
- nu există ecrane tridimensionale;
- blocul de terapie intensivă conţine numeroase sisteme electronice sensibile şi un
ecran tridimensional ar putea fi
- adoptat ca măsură de protecţie;
în blocul de terapie intensivă pierderile L sunt estimate ca fiind mai mari decât în
alte părţi ale structurii,
pot fi definite următoarele zone principale:
- Z1 (în afara clădirii);
- Z2 (blocul saloanelor);
- Z3 (blocul operator);
- Z4 (unitatea de terapie intensivă).
Caracteristicile acestor zone sunt indicate în tabelul A6.9.24 pentru zona Z1, în
tabelul A6.9.25 pentru zona Z2, în tabelul A6.9.26 pentru zona Z3 şi în tabelul
A6.9.27 pentru zona Z4.
Aşa cum rezultă din evaluarea realizată de proiectantul sistemului de protecţie
împotriva trăsnetului, valorile medii tipice ale volumului relativ al pierderilor
anuale corespunzătoare riscului R1 (a se vedea tabelul A6.3.1),
Lt = 10-2 (în afara structurii),
Lt = 10-4 (în interiorul structurii),
Lf = 10-1,
Lo = 10-3,
au fost reduse pentru zonele Z1, Z2 şi Z3. Pentru zona Z4 a fost adoptată valoarea
iniţială, fără reducere, datorită caracteristicilor particulare ale acestei zone: Lo =
10-3.
Pentru riscul R4 au fost adoptate valorile medii tipice ale volumului relativ al
pierderilor (a se vedea tabelul A6.3.1) au fost asumate:
- Lf = 5 x 10-1
- Lo = 10-2
Tabelul A6.9.24 - Caracteristicile zonei Z1 (în afara clădirii)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei solului Beton ra 1 x 10-2
Protecţia împotriva şocurilor Fără PA 1
electrice
Pierderi prin tensiunile de Da Lt 1 x 10-4
atingere şi de pas
Persoane potenţial în pericol 10
aflate în zonă
Tabelul A6.9.25 - Caracteristicile zonei Z2 (blocul de saloane)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Linoleum ru 1 x 10-5
Risc de incendiu Normal rf 1 x 10-2
Pericol special Dificultate a evacuării hz 5
(corespunzător lui R1)
Pericol special Fără hz 1
(corespunzător lui R4)
Protecţie împotriva Fără rp 1
incendiului
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Reţea interioară de Conectată la linia electrică - -
alimentare cu energie de alimentare
electrică
Sisteme interioare de Conectate la linia de - -
telecomunicaţii telecomunicaţii
Pierderi prin tensiunile de Da Lt 9,5 x 10-5
atingere şi de pas
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 9,5 x 10-2
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin defectări ale Fără Lo -
sistemelor interioare
(corespunzătoare lui R1)
Persoane potenţial în pericol 950
aflate în zonă
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 5 x 10-1
(corespunzătoare lui R4)
Pierderi prin defectări ale Da Lo 1 x 10-2
sistemelor interioare
(corespunzătoare lui R4)
Tabelul A6.9.26 - Caracteristici ale zonei Z3 (bloc operator)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Linoleum ru 1 x 10-5
Risc de incendiu Redus rf 1 x 10-3
Pericol special Dificultate a evacuării hz 5
(corespunzător lui R1)
Pericol special Fără hz 1
(corespunzător lui R4)
Protecţie împotriva Fără rp 1
incendiului
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Reţea interioară de Conectată la linia electrică - -
alimentare cu energie de alimentare
electrică
Sisteme interioare de Conectate la linia de - -
telecomunicaţii telecomunicaţii
Pierderi prin tensiunile de Da Lt 3,5 x 10-6
atingere şi de pas
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 3,5 x 10-3
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin defectări ale Fără Lo 1 x 10-3
sistemelor interioare
(corespunzătoare lui R1)
Persoane potenţial în pericol 35
aflate în zonă
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 5 x 10-1
(corespunzătoare lui R4)
Pierderi prin defectări ale Da Lo 1 x 10-2
sistemelor interioare
(corespunzătoare lui R4)
Tabelul A6.9.27 - Caracteristici ale zonei Z4 (unitate de terapie intensivă)
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Linoleum ru 10-5
Risc de incendiu Redus rf 10-3
Pericol special Dificultate a evacuării hz 5
(corespunzător lui R1)
Pericol special Fără hz 1
(corespunzător lui R4)
Protecţie împotriva Fără rp 1
incendiului
Ecran tridimensional Fără KS2 1
Reţea interioară de Conectată la linia electrică - -
alimentare cu energie de alimentare
electrică
Sisteme interioare de Conectate la linia de - -
telecomunicaţii telecomunicaţii
Pierderi prin tensiunile de Da Lt 5 x 10-7
atingere şi de pas
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 5 x 10-4
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin defectări ale Da Lo 1 x 10-3
sistemelor interioare
(corespunzătoare lui R1)
Persoane potenţial în pericol 5
aflate în zonă
Pierderi prin avarii fizice Da Lf 5 x 10-1
(corespunzătoare lui R4)
Pierderi prin defectări ale Da Lo 1 x 10-2
sistemelor interioare
(corespunzătoare lui R4)
Număr anual previzibil de evenimente periculoase
Numărul anual previzibil de evenimente periculoase este evaluat conform anexei
A6.1. Datele rezultate sunt indicate în tabelul A6.9.28.
Tabelul A6.9.28 - Numărul anual previzibil de evenimente periculoase
Simbol Valoare (l/an)
ND 8,98 x 10-2
NM 1,13
NL (Energie electrică) 2,67 x 10-3
Ni (Energie electrică) 7,1 x 10-2
NL (Telecomunicaţii) 7,26 x 10-3
Ni (Telecomunicaţii) 2,13 x 10-1
NDa (Telecomunicaţii) 1,13 x 10-2
Evaluarea riscului pierderii de vieţi omeneşti: R1
Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaţi în
tabelele de la A6.9.21 până la A6.9.28.
Componentele de risc care trebuie evaluate sunt indicate în tabelul A6.9.29.
Valorile probabilităţii P sunt indicate în tabelul A6.9.30.
Tabelul A6.9.29 - Risc R1 - Componente de risc care trebuie considerate în funcţie
de zone
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4
RA X
RB X X X
RC X X
RM X X
RU (Linie electrică) X X X
RV (Linie electrică) X X X
RW (Linie electrică) X X
RZ (Linie electrică) X X
RU (Linie de telecomunicaţii) X X X
RV (Linie de telecomunicaţii) X X X
RW (Linie de telecomunicaţii) X X
RZ (Linie de telecomunicaţii) X X
Tabelul A6.9.30 - Risc R1 - Valori ale probabilităţii P pentru o structură neprotejată
Probabilitate Z1 Z2 Z3 Z4
PA 1 -
PB - 1
PC (Reţea electrică) - 1
PC (Sistem de telecomunicaţii) - 1
PC - 1
PM (Reţea electrică) - 0,75
PM (Sistem de telecomunicaţii) - 0,009
PM - 0,752
PU (Linie electrică) - 0,2
PV (Linie electrică) - 0,2
PW (Linie electrică) - 0,2
PZ (Linie electrică) - 0,008
PU (Linie de telecomunicaţii) - 0,8
PV (Linie de telecomunicaţii) - 0,8
PW (Linie de telecomunicaţii) - 0,8
PZ (Linie de telecomunicaţii) - 0,04
Valorile componentelor de risc pentru o structură neprotejată sunt indicate în
tabelul A6.9.31.
Tabelul A6.9.31 - Risc R1 Valori ale componentelor de risc pentru o structură
neprotejată în funcţie de zone (valori x 10-5)
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
RA 0,009 0,009
RB 42,7 0,157 0,022 44,01
RC 8,98 8,98 8,98
RM 85,2 85,2 85,2
RU(Linie electrică) aprox.= 0 aprox.= 0 aprox.= 0 aprox.= 0
RV(Linie electrică) 0,25 aprox.= 0 aprox.= 0 0,26
RW(Linie electrică) 0,053 0,053 0,053
RZ(Linie electrică) 0,055 0,055 0,055
RU(Linie de aprox.= 0 aprox.= 0 aprox.= 0 aprox.= 0
telecomunicaţii)
RV(Linie de 7,05 0,026 0,004 7,278
telecomunicaţii)
RW(Linie de 1,48 1,48 1,48
telecomunicaţii)
RZ(Linie de 0,825 0,825 0,825
telecomunicaţii)
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4
Concluzie din evaluarea lui R1
Deoarece R1 = 243,4 x 10-5 este mai mare decât valoarea acceptabilă RT = 10-5,
este necesară o protecţie împotriva trăsnetului a structurii.
Alegerea măsurilor de protecţie
Compunerea componentelor de risc este prezentată în tabelul A6.9.32
Tabelul A6.9.32 - Compunerea componentelor de risc R1 în funcţie de zone (valori
x 10-5)
Simbol Z1 Z2 Z3 Z4 Structură
RD 0,009 42,7 9,14 9,02 53,02
RI 0 7,3 87,66 87,6 95,13
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4
RS 0,009 0 aprox.= 0 aprox.= 0 0,009
RF 0 50 0,2 0,026 50,22
RO 0 0 96,6 96,6 193,2
TOTAL 0,009 50 96,8 96,62 243,4
RD = RA+RB + RC
RI = RM+RU + RV+RW+RZ
RS = RA+RU
R F = RB + R V
R O = RM + R C + R W
unde
RD este riscul datorită căderii trăsnetului pe structură (sursă S1);
RI - riscul datorită trăsnetelor care nu cad pe structură, dar o influenţează (surse:
S2, S3 şi S4);
RS - riscul datorită vătămării fiinţelor vii;
RF - riscul datorită avariilor fizice;
RO - riscul datorită defectării sistemelor interioare.
Această compunere arată că riscul R1 pentru structură se datorează în principal
defectării sistemelor interioare în zonele Z3 şi Z4 cauzate de trăsnetele care cad
lângă structură.
Riscul R1 este influenţat de
- defectări ale sistemelor interioare în zonele Z3 şi Z4 (componentele RM aprox. =
57% şi RC aprox. = 6% din riscul total),
- avarii fizice în zona Z2 (componentele RB aprox. = 27% şi RV aprox. = 4% din
riscul total).
Componenta RB poate fi redusă cu una din următoarele două variante
- un SPT conform SR EN 62305-3 pentru întreaga clădire,
- echiparea zonei Z2 cu măsuri de protecţie pentru a se reduce consecinţele unui
incendiu (cum ar fi extinctoare, sisteme automate de detectare a incendiului etc.).
Componentele RC şi RV pot fi reduse prin echiparea reţelelor interioare de
alimentare cu energie electrică şi a celor de telecomunicaţii cu o protecţie cu SPD
coordonate conform recomandărilor SR EN 62305-4.
Componenta RM din zonele Z3 şi Z4 poate fi redusă prin:
- echiparea sistemelor interioare de alimentare cu energie electrică şi a celor de
telecomunicaţii cu o protecţie cu SPD coordonate conform recomandărilor SR EN
62305-4;
- echiparea zonelor Z3 şi Z4 cu un ecran tridimensional tip grilă corespunzător,
conform recomandărilor SR EN 62305-4.
Pentru măsurile de protecţie pot fi adoptate soluţiile următoare:
a)Prima soluţie
- Protejare a clădirii cu un SPT de clasă I.
- Instalarea unei protecţii întărite cu (1,5x) SPD coordonate cu PSPD = 0,005 pe
reţeaua interioară de alimentare cu energie electrică şi pe sistemul de
telecomunicaţii.
- Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
- Echipare a zonelor Z3 şi Z4 cu un ecran cu ochiuri cu latura w = 0,5 m.
Utilizând această soluţie, parametrii din tabelul A6.9.25 se schimbă, conducând la
probabilităţile indicate în tabelul A6.9.33. Pentru zona Z2, factorul de reducere a
pierderilor se schimbă la rp = 0,2 datorită echipării împotriva incendiului.
Tabelul A6.9.33 Risc R1 - Valori ale probabilităţii P pentru structura protejată după
soluţia a)
Probabilitate Z1 Z2 Z3 Z4
PA 1 -
PB - 0,02
PC (Reţea electrică) - 0,005
PC (Sistem de telecomunicaţii) - 0,005
PC - 0,001 99
PM (Reţea electrică) - 0,000 1
PM (Sistem de telecomunicaţii) - 0,000 1
PM - 0,000 2
PU (Linie electrică) - 0,005
PV (Linie electrică) - 0,005
PW (Linie electrică) - 0,005
PZ (Linie electrică) - 0,005
PU (Linie de telecomunicaţii) - 0,005
PV (Linie de telecomunicaţii) - 0,005
PW (Linie de telecomunicaţii) - 0,005
PZ (Linie de telecomunicaţii) - 0,005
b)A doua soluţie
- Protejare a clădirii cu SPT de clasă I.
- Instalarea unei protecţii întărite cu (3x) SPD coordonate cu PSPD = 0,001 pe
reţeaua interioară de alimentare cu energie electrică şi pe sistemul de
telecomunicaţii.
- Echipare a zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
Utilizând această soluţie, se schimbă parametrii din tabelul A6.9.25, conducând la
probabilităţile indicate în tabelul A6.9.34. Factorul de reducere a pierderilor
datorită măsurilor împotriva incendiului se modifică, pentru zona Z2, în rp = 0,5.
Tabelul A6.9.34 Risc R1 - Valori ale probabilităţii P pentru o structură protejată
după soluţia b)
Probabilitate Z1 Z2 Z3 Z4
PA 1 -
PB - 0,02
PC (Reţea electrică) - 0,001
PC (Sistem de telecomunicaţii) - 0,001
PC - 0,002
PM (Reţea electrică) - 0,001
PM (Sistem de telecomunicaţii) - 0,001
PM - 0,002
PU (Linie electrică) - 0,001
PV (Linie electrică) - 0,001
PW (Linie electrică) - 0,001
PZ (Linie electrică) - 0,001
PU (Linie de telecomunicaţie) - 0,001
PV Linie de telecomunicaţie) - 0,001
PW (Linie de telecomunicaţie) - 0,001
PZ (Linie de telecomunicaţie) - 0,001
c)A treia soluţie
- Protejarea clădirii cu SPT de clasă I.
- Instalarea unei protecţii întărite cu (2x) SPD coordonate cu PSPD = 0,002 pe
reţeaua interioară de alimentare cu energie electrică şi pe sistemul de
telecomunicaţii.
- Echiparea zonei Z2 cu un sistem automat de detectare a incendiului.
- Echiparea zonelor Z3 şi Z4 cu un ecran cu ochiuri având latura w = 0,1 m.
Utilizând această soluţie, se schimbă parametrii din tabelul A6.9.25, conducând la
probabilităţile indicate în tabelul A6.9.35. Factorul de reducere a pierderilor
datorită măsurilor împotriva incendiului se modifică pentru zona Z2, la rp = 0,2.
Tabelul A6.9.35 - Risc R1 - Valorile probabilităţii P pentru o structură protejată
după soluţia c)
Probabilitate Z1 Z2 Z3 Z4
PA 1 -
PB - 0,02
PC (Reţea electrică) - 0,002
PC (Sistem de telecomunicaţii) - 0,002
PC - 0,004
PM (Reţea electrică) - 0,000 1
PM (Sistem de telecomunicaţii) - 0,000 1
PM - 0,000 2
PU (Linie electrică) - 0,002
PV (Linie electrică) - 0,002
PW (Linie electrică) - 0,002
PZ (Linie electrică) - 0,002
PU (Linie de telecomunicaţii) - 0,002
PV (Linie de telecomunicaţii) - 0,002
PW (Linie de telecomunicaţii) - 0,002
PZ (Linie de telecomunicaţii) - 0,002
Valorile riscului pentru fiecare zonă în funcţie de soluţia selectată sunt indicate în
tabelul A6.9.36.
Tabelul A6.9.36 - Risc R1 - Valori ale riscului în funcţie de soluţia aleasă (valori x
10-5)
Z1 Z2 Z3 Z4 TOTAL
Soluţia a) 0,009 0,181 0,263 0,261 0,714
Soluţia b) 0,009 0,173 0,277 0,274 0,733
Soluţia c) 0,009 0,175 0,121 0,118 0,423
Toate soluţiile reduc riscul sub valoarea acceptabilă.
Soluţia care se va adopta va depinde de cel mai bun compromis între aspectele
tehnice şi cele economice.
Date pentru analiza cost-beneficiu
Costul pierderilor totale CL poate fi calculat cu relaţia (A6.7.1).
Valorile economice, inclusiv pierderile de activitate, sunt indicate în tabelul
A6.9.37 pentru fiecare zonă.
Tabelul A6.9.37 - Valorile costurilor pierderilor corespunzătoare zonelor (valori în
USD x 106)
Reţea de alimentare Sistem de
Clădire Conţinut
Simbol cu energie electrică telecomunicaţii Total
B I
A A
Z1 - - - -
Z2 70 6 3 0,5 79,5
Z3 2 0,9 5 0,5 8,4
Z4 1 0,1 0,015 1 2,1
Total 73 7 8 2 90
Valorile estimate pentru rata dobânzii, rata de amortizare şi rata de mentenanţă
corespunzătoare măsurilor de protecţie sunt indicate în tabelul A6.9.38.
Tabelul A6.9.38 - Valori importante ale ratelor
Rată Simbol Valoare
Dobândă i 0,04
Amortizare a 0,05
Mentenanţă m 0,01
Evaluarea riscului pentru pierderile economice: R4
Parametrii necesari pentru evaluarea componentelor de risc sunt indicaţi în
tabelele de la A6.9.31 până la A6.9.39.
Valorile componentelor de risc pentru o structură neprotejată sunt indicate în
tabelul A6.9.39.
Tabelul A6.9.39 Risc R4 - Valori ale componentelor de risc pentru o structură
neprotejată în funcţie de zone (valori x 10-5)
Simbol Z2 Z3 Z4
RB 44,9 4,49 4,49
RC (Linie electrică) 89,8 89,8 89,8
RC (Linie de telecomunicaţii) 89,8 89,8 89,8
RM (Linie electrică) 849 849 849
RM (Linie de telecomunicaţii) 10,2 10,2 10,2
RV(Linie electrică) 0,27 0,027 0,027
RW (Linie electrică) 0,53 0,53 0,53
RZ (Linie electrică) 0,55 0,55 0,55
RV (Linie de telecomunicaţii) 7,42 0,74 0,74
RW (Linie de telecomunicaţii) 14,8 14,8 14,8
RZ (Linie de telecomunicaţii) 8,25 8,25 8,25
Analiză cost-beneficiu
Costul pierderilor reziduale CRL pot fi calculate utilizând relaţia (A6.7.2) după ce
noile valori ale componentelor de risc au fost evaluate funcţie de măsurile de
protecţie selectate.
Valorile costurilor pierderilor CL pentru structura neprotejată şi a pierderilor
reziduale CRL pentru structura protejată conform soluţiilor a), b), şi c) sunt indicate
în tabelul A6.9.40.
Tabelul A6.9.40 - Valoarea pierderilor CL şi CRL (valori în USD)
CRL (protejată) CRL (protejată) CRL (protejată)
Simbol CL (neprotejată)
Soluţia a) Soluţia b) Soluţia c)
Z2 68 801 3 503 3 325 4 066
Z3 47 779 2 293 5011 202
Z4 1430 27 927 64
Total 118 010 5 824 9 262 4 332
Costul CP şi costul anual CPM al măsurilor de protecţie sunt indicate în tabelul
A6.9.41 (a se vedea relaţia (A6.7.4).
Tabelul A6.9.41 - Costurile CP şi CPM ale măsurilor de protecţie (valori în USD)
Măsuri de protecţie CP CPM
SPT de clasă I 100 000 10 000
Sistem de detectare a incendiului 50 000 5 000
Ecran al zonelor Z3 şi Z4 (w = 0,5) 100 000 10 000
Ecran al zonelor Z3 şi Z4 (w = 0,1) 110 000 11000
1,5x SPD pe reţeaua electrică 20 000 2 000
2x SPD pe reţeaua electrică 24 000 2 400
3x SPD pe reţeaua electrică 30 000 3 000
1,5x SPD pe sistemul de telecomunicaţii 10 000 1000
2x SPD pe sistemul de telecomunicaţii 12 000 2 000
3x SPD pe sistemul de telecomunicaţii 15 000 1500
Economia de cheltuieli anuale
S = CL - (CRL + CpM)
este indicată în tabelul A6.9.42
Tabelul A6.9.42 - Economii de cheltuieli anuale (valori în USD)
Soluţia a) 84 186
Soluliab) 89 248
Soluţia c) 84 078
(5)IV. Imobil de apartamente
Ca şi pentru studiul de caz precedent, este evaluat riscul R1 pentru un imobil de
apartamente amplasat într-o regiune cu o densitate de trăsnete la sol Ng = 4
impacturi pe km2 şi an.
Trebuie evaluate componentele de risc RB, RU şi RV.
Clădirea este izolată: nu există alte structuri în vecinătate.
Serviciile racordate sunt următoarele:
- linie electrică de alimentare cu energie electrică la JT;
- linie telefonică;
Caracteristicile structurii sunt indicate în tabelul A6.9.43.
Tabelul A6.9.43 - Caracteristicile structurii
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Dimensiuni (m) - Lb x Wb x Hb 30 x 20 x 20
Factor de amplasare Izolată Cd 1
SPT Fără PB 1
Densitate de trăsnete la sol 1/km2/an Ng 4
Se pot defini următoarele zone:
- Z1 (în afara clădirii);
- Z2 (în interiorul clădirii).
Deoarece nu sunt persoane stabilite în exteriorul clădirii; ca urmare riscul R1
pentru zona Z1 poate fi neglijat.
Nu este solicitată o evaluare economică.
Parametrii pentru zona Z2 sunt indicaţi în tabelul A6.9.44.
Tabelul A6.9.44 - Parametrii zonei Z2
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Tipul suprafeţei planşeului Lemn ru 10-5
Risc de incendiu Variabil rf -
Pericol special Fără hz 1
Protecţie împotriva incendiului Fără rp 1
Protecţie împotriva şocurilor electrice Fără - -
Reţea electrică interioară de alimentare cu energie Conectată la linia - -
electrică electrică de
alimentare la JT
Sisteme telefonice interioare Conectate la linia de - -
telecomunicaţii
Pierderi prin tensiunile de atingere şi de pas Da Lt 10-4
(corespunzătoare lui R1)
Pierderi prin avarii fizice (corespunzătoare lui R1) Da Lf 10-1
Caracteristicile sistemelor interioare şi a liniilor corespunzătoare racordate sunt
indicate în tabelul A6.9.45 pentru o reţea de alimentare cu energie electrică şi în
tabelul A6.9.46 pentru un sistem de telecomunicaţii.
Tabelul A6.9.45 - Parametrii reţelei interioare de alimentare cu energie electrică
şi ai liniei electrice de racord care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului m 250
Lungime (m) - Lc 200
Înălţime (m) Îngropată - -
Transformator ÎT/JT Fără Ct 1
Factor de amplasare a liniei Înconjurată de Cd 0,5
obiecte mai mici
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Ecranul liniei Neecranată PLD 1
PLI 0,4
Tensiune de ţinere a echipamentului Uw Uw = 2,5 kV KS4 0,6
Protecţie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m) Fără La x Wa x Ha -
Tabelul A6.9.46 - Parametrii sistemului interior de telecomunicaţii şi ai liniei
aferente care pătrunde în structură
Parametru Comentariu Simbol Valoare
Rezistivitate a solului ( m) 250
Lungime (m) - Lc 100
Înălţime (m) Îngropată - -
Factor de amplasare a liniei Înconjurată de Cd 0,5
obiecte mai mici
Factor de mediu al liniei Suburban Ce 0,5
Ecranul liniei Fără PLD 1
PLI 1
Tensiune de ţinere a echipamentului Uw Uw = 1,5 kV KS4 1
Protecţie cu SPD coordonate Fără PSPD 1
Extremitate "a" a liniei, dimensiunile structurii (m) Fără (La x Wa x Ha) -
Valorile riscului R1 şi măsurile de protecţie de adoptat pentru a reduce riscul la
nivelul valorii acceptabile RT = 10-5 sunt indicate în tabelul A6.9.47 în funcţie de
înălţimea clădirii şi de riscul de incendiu.
Tabelul A6.9.47 - Măsuri de protecţie care pot fi adoptate în funcţie de înălţimea
clădirii şi de riscul său de incendiu
Protecţie
Înălţime Structură
Risc de incendiu Clasa SPT împotriva R1 (x 10-5)
m protejată
incendiului
Redus - - 0,77 x
- - 7,7 Nu
Normal III - 0,74 x
IV (2) 0,73 x
20
- - 77 Nu
II (3) 0,74 x
Ridicat
I - 1,49 Nu
I (1) 0,74 x
40 - - 2,33 Nu
Redus - (3) 0,46 x
IV - 0,46 x
- - 23,3 Nu
Normal IV (3) 0,93 x
I - 0,46 x
- - 233 Nu
Ridicat
I (3) 0,93 x
(1)
Extinctoare
(2)
Hidranţi
(3)
Alarmă automată
SECŢIUNEA 10: Anexa 6.10 - Informaţii suplimentare pentru SPT
în cazul unor structuri cu risc de explozie
(1)6.10.1. Generalităţi
Această anexă furnizează informaţii suplimentare pentru proiectarea, construcţia,
dezvoltarea şi modificarea sistemelor de protecţie împotriva trăsnetului pentru
structuri cu risc de explozie.
Dacă protecţia împotriva trăsnetului este cerută de autoritatea competentă sau
este rezultatul evaluării riscului realizat conform cerinţelor din SR EN 62305-2,
trebuie adoptat un SPT cel puţin de clasă II.
(2)6.10.2. Termeni şi definiţii suplimentare
În completarea termenilor şi definiţiilor din capitolul 6, pentru această anexă se
aplică termenii şi definiţiile următoare.
eclator de izolare - componentă cu distanţă de descărcare pentru izolarea părţilor
conductoare electric ale unei instalaţii
În cazul unui impact al trăsnetului, părţile instalaţiei sunt temporar conectate ca
rezultat al unei descărcări electrice.
materiale solide explozibile - compus chimic solid, amestec sau dispozitiv al cărui
scop este de a funcţiona ca o explozie
zonă 0 - arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer şi
substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori sau aerosoli este prezentă în
permanenţă sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent
zonă 1 - arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer şi
substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori sau aerosoli este posibil să se
formeze ocazional în condiţii normale de funcţionare
zonă 2 - arie în care o atmosferă explozivă care constă dintr-un amestec de aer şi
de substanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori sau aerosoli nu este posibil să
se formeze în condiţii normale de funcţionare dar dacă pot apare, persistă numai
pentru o perioadă scurtă de timp
În această definiţie, cuvântul "persistă" înseamnă timpul total în care există
atmosfera explozivă.
Acesta cuprinde în mod normal, durata totală de eliberare a gazului, plus timpul
necesar de dispersie a atmosferei inflamabile după ce eliberarea a fost oprită.
zonă 20 - arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil
este prezentă în permanenţă sau pentru perioade lungi de timp sau frecvent
zonă 21 - arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil
este posibil să apară ocazional în condiţii normale de funcţionare
zonă 22 - arie în care o atmosferă explozivă sub forma unui nor de praf combustibil
nu este posibil să apară în condiţii normale de funcţionare dar dacă poate să apară,
va persista numai o perioadă scurtă de timp.
(3)6.10.3. Prescripţii fundamentale
1.6.10.3.1. Sistemul de protecţie împotriva trăsnetului trebuie proiectat şi
instalat în aşa fel încât în cazul unei căderi directe a trăsnetului, să nu apară efecte
de topire sau de pulverizare.
Scânteile sau deteriorările în punctul de impact al trăsnetului pot fi verificate.
Acestea trebuie luate în considerare în determinarea poziţionării dispozitivelor de
captare. Conductoarele de coborâre trebuie instalate astfel încât temperatura de
autoaprindere dată de sursa zonei periculoase să nu fie depăşită în acele aplicaţii
în care nu este posibilă instalarea de conductoare de coborâre în afara zonei
periculoase.
2.6.10.3.2. Informaţii necesare
Instalatorului/proiectantului sistemului de protecţie împotriva trăsnetului trebuie
să i se pună la dispoziţie desenele tehnice ale instalaţiei (instalaţiilor) de protejat,
cu zonele în care materialele solide explozibile care vor fi manipulate sau
depozitate şi cu zonele periculoase marcate corespunzător conform cerinţelor din
SR EN 60079-10 şi NP 099-04.
3.6.10.3.3. Legare la pământ
Pentru toate sistemele de protecţie împotriva trăsnetului ale structurilor cu pericol
de explozie priza de pământ trebuie să fie de tip B.
Construcţia unei structuri poate furniza echivalentul efectiv al unui conductor în
buclă al dispunerii de tip B (de exemplu rezervoarele metalice de depozitare).
Rezistenţa electrică de dispersie a prizelor de pământ pentru structuri care conţin
materiale solide explozibile sau amestecuri explozibile trebuie să fie cât mai mică
posibil dar nu mai mare de 1 .
4.6.10.3.4. Legătură de echipotenţializare
Legătura de echipotenţializare între componentele SPT şi alte instalaţii
conductoare, precum şi între componentele tuturor instalaţiilor conductoare,
conform 6.2, trebuie să fie asigurată în interiorul zonelor periculoase şi a
amplasamentelor unde pot fi prezente materiale explozibile:
- la nivelul solului;
- acolo unde distanţa între părţile conductoare este mai mică decât distanţa de
separare s calculată considerând kc = 1.
Datorită descărcărilor electrice locale periculoase, distanţele de separare pot fi
considerate numai în zonele fără amestecuri explozibile. În acele zone în care
scânteile pot produce incendierea mediului, sunt necesare legături de
echipotenţializare suplimentare în vederea asigurării că nu vor fi scântei în
interiorul zonelor periculoase zona 0 şi zona 20.
(4)6.10.4. Structuri care conţin materiale solide explozibile
În proiectarea protecţiei împotriva trăsnetului a structurilor care conţin materiale
solide explozibile trebuie să se tină seama de sensibilitatea materialelor din
configuraţia în care sunt utilizate sau depozitate. De exemplu, unele materiale
explozive în vrac pot să nu necesite alte considerente decât cele conţinute în
această anexă. Totuşi, există unele configuraţii de materiale solide explozibile care
pot fi sensibile la schimbarea rapidă a câmpului electric şi/sau radiat de câmpul
electromagnetic generat de trăsnet. Poate fi necesar să se stabilească legături de
echipotenţializare suplimentare sau prescripţii pentru ecrane în astfel de aplicaţii.
Pentru structurile care conţin materiale solide explozibile, se recomandă un SPT
exterior izolată. Structurile conţinute în totalitate în interiorul unui acoperiş de
tablă din oţel de 5 mm grosime sau echivalent (7 mm pentru structuri din
aluminiu) pot fi considerate ca fiind protejate prin dispozitive de captare naturale.
Pentru astfel de structuri sunt aplicabile prescripţiile de legare la pământ de la 5.5.
Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici
(SPD) trebuie prevăzute ca parte a SPT pentru toate amplasamentele în care sunt
prezente materiale explozibile. Dacă este posibil, SPD trebuie să fie poziţionate în
afara amplasamentelor în care sunt prezente materiale explozibile. SPD
poziţionate în interiorul amplasamentelor în care sunt prezenţi explozibili în vrac
sau praf explozibil trebuie să fie de tip rezistent la explozie sau să fie în interiorul
unor anvelope anti explozive.
(5)6.10.5. Structuri care conţin zone periculoase
Toate părţile unui SPT exterior (dispozitive de captare şi conductoare de coborâre)
trebuie să fie la cel puţin 1 m depărtare de zona periculoasă. Dacă acest lucru nu
este posibil, conductoarele care trec la mai puţin de 0,5 m de zona periculoasă
trebuie să fie continui sau conexiunile trebuie să fie realizate prin presare sau prin
sudare.
Dacă o zonă periculoasă este amplasată direct sub o învelitoare din metal care
poate fi perforată de trăsnet, dispozitivul de captare trebuie prevăzut în
conformitate cu prescripţiile din prezentul normativ.
1.6.10.5.1. Limitarea supratensiunilor şi supracurenţilor electrici
Dispozitivele de protecţie împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici
trebuie să fie poziţionate în afara zonei periculoase. Dispozitivele de protecţie
împotriva supratensiunilor şi supracurenţilor electrici situate în interiorul zonei
periculoase trebuie să fie destinate pentru zona periculoasă în care acestea sunt
instalate sau trebuie să fie în interiorul unei anvelope şi anvelopele care conţin
aceste dispozitive trebuie să fie agrementate pentru această utilizare.
2.6.10.5.2. Legătură de echipotenţializare
În plus faţă de prescripţiile de echipotenţializare de la 6.10.3.4, trebuie prevăzută
o legătură de echipotenţializare comună pentru sistemul de protecţie împotriva
trăsnetului în conformitate cu prescripţiile din SR EN 60079-14 şi NP 099-04.
Conexiunile la conducte trebuie să fie în aşa fel încât la circulaţia curentului electric
de trăsnet să nu existe nici o scânteie. Conexiunile corespunzătoare pentru
conducte sunt prin sudarea pe flanşe a urechilor, a bolţurilor sau a plăcuţelor cu
găuri filetate care să permită fixarea conexiunilor prin înşurubare. Containerele şi
rezervoarele trebuie prevăzute cu racordări între ele cât şi pentru conectarea la
pământ.
3.6.10.5.3. Structuri care conţin zonele 2 şi 22
Structurile în care există suprafeţe definite ca zone 2 şi 22 nu necesită măsuri de
protecţie suplimentare.
Pentru elementele metalice (de exemplu coloane exterioare, reactoare, containere
cu suprafeţe care conţin zone 2 şi 22) de grosime şi de material care corespund
prescripţiilor din tabelul 6.17, se aplică următoarele:
- nu sunt necesare dispozitive de captare şi conductoare de coborâre;
- elementele metalice trebuie să fie legate la pământ conform articolului 6.2.
4.6.10.5.4. Structuri care conţin zonele 1 şi 21
Pentru structurile în care există suprafeţe definite ca zone 1 şi 21 se aplică
prescripţiile pentru zonele 2 şi 22 cu completările următoare:
- dacă în conducte există piese electroizolante, operatorul trebuie să determine
măsurile de protecţie. De exemplu, o descărcare disruptivă poate fi evitată prin
utilizarea unor eclatoare de izolare antiexplozive;
- eclatoarele de izolare şi piesele electroizolante trebuie instalate în afara
suprafeţelor cu pericol de explozie.
5.6.10.5.5. Structuri care conţin zonele 0 şi 20
Pentru structurile în care există suprafeţe definite ca zone 0 şi 20, se aplică
prescripţiile de la 6.10.5.4, completate cu recomandările indicate în acest articol,
în măsura în care sunt aplicabile. Conexiunile de echipotenţializare între sistemul
de protecţie împotriva trăsnetului şi alte instalaţii/structuri/echipamente vor fi
realizate cu acordul operatorului sistemului. Conexiunile de echipotenţializare care
utilizează eclatoare nu pot fi realizate fără acordul operatorului sistemului. Astfel
de dispozitive trebuie să fie corespunzătoare mediului în care acestea sunt
instalate.
Pentru serviciile exterioare cu elementele definite ca zone 0 şi 20, se aplică
prescripţiile pentru zonele 1, 2, 21 şi 22 cu completările următoare:
- echipamentul electric din interiorul rezervoarelor care conţin lichide inflamabile
trebuie să fie corespunzător acestei utilizări. Măsurile de protecţie împotriva
trăsnetului trebuie luate conform cu tipul de construcţie;
- containere din oţel, închise, cu suprafeţe definite în interiorul zonelor 0 şi 20
trebuie să aibă o grosime a peretelui de cel puţin 5 mm în punctele posibile de
impact a trăsnetului. În cazul unor pereţi subţiri, trebuie să fie instalate dispozitive
de captare.
6.6.10.5.6. Aplicaţii specifice
6.1.6.10.5.6.1. Staţii de alimentare cu carburanţi
La staţiile de alimentare cu carburanţi pentru automobile, căi ferate, vapoare etc.,
care au zone de risc definite ca zone 2 şi 22, conductele din metal trebuie să fie
legate la pământ în conformitate cu articolul 6.2. Legarea conductelor trebuie să
se facă la construcţii metalice şi la şine, acolo unde există (dacă este necesar prin
intermediul unor eclatoare agrementate pentru zonele de risc în care sunt
instalate), ţinând seama de curenţii electrici de retur prin şine, de curenţii electrici
vagabonzi, de descărcătoarele trenurilor electrice, de sistemele de protecţie
catodică împotriva coroziunii şi de altele similare.
6.2.6.10.5.6.2. Rezervoare de depozitare
Anumite tipuri de structuri utilizate pentru depozitarea unor lichide care pot
produce vapori inflamabili sau utilizate pentru depozitarea de gaze inflamabile
sunt auto-protejate (conţinute în totalitate în containere cu continuitate a părţii
metalice având o grosime nu mai mică de 5 mm pentru oţel sau de 7 mm pentru
aluminiu, fără eclatoare) şi nu necesită o protecţie suplimentară. În mod similar,
rezervoarele şi conductele acoperite cu pământ nu necesită instalarea de
dispozitive de captare.
Aparatele de măsurare şi control sau circuitele electrice utilizate în interiorul
acestui echipament trebuie să fie agrementate pentru acest tip de utilizare.
Măsurile de protecţie împotriva trăsnetului trebuie să fie luate în funcţie de tipul
construcţiei.
Rezervoarele izolate sau containerele trebuie să fie legate la pământ în funcţie de
cea mai mare dimensiune orizontală (diametru sau lungime):
- până la 2 m: o legare la pământ;
- peste 2 m şi până la 10 m: 2 legări la pământ;
- peste 10 m şi până la 20 m: 3 legări la pământ;
- peste 20 m: 4 legări la pământ.
Rezervoarele din depozite de rezervoare trebuie să fie conectate între ele. Punctele
de racord ale legăturilor se repartizează cât mai uniform pe circumferinţa sau
perimetrul rezervorului.
În cazul rezervoarelor cu capac flotant, capacul flotant trebuie conectat prin
legătură de echipotenţializare la peretele rezervorului principal. Proiectarea
etanşărilor şi a şunturilor şi a poziţionării lor trebuie luate în considerare astfel
încât riscul aprinderii unui posibil amestec explozibil prin scânteie să fie redus la
cel mai scăzut nivel practic. Dacă are fixată o scară cu role, un conductor de
echipotenţializare flexibil cu lăţimea de 35 mm trebuie aplicat peste articulaţiile de
reazem ale scării, între scară şi partea superioară a rezervorului şi între scară şi
capacul flotant. Dacă scara cu role nu este fixată de capacul flotant al rezervorului,
unul sau mai multe (depinde de mărimea rezervorului) conductoare de
echipotenţializare flexibile cu lăţimea de 35 mm, sau echivalente, trebuie să fie
aplicate între peretele rezervorului şi capacul flotant. Conductoarele de
echipotenţializare trebuie să urmeze fie scurgerea capacului sau să fie amplasate
astfel ca acestea să nu poată să formeze bucle de întoarcere. Pe rezervoarele cu
capac flotant trebuie să fie prevăzute multiple conectări cu sunt între capacul
plutitor şi rezervor la intervale de aproximativ 1,5 m măsurate pe marginea
capacului. Alegerea materialului depinde de prescripţiile pentru produs şi/sau de
mediu. Mijloace alternative pentru asigurarea unei conectări conductoare adecvate
între capacul flotant şi peretele tancului pentru curenţii electrici de impuls asociaţi
descărcărilor de trăsnet sunt permise numai dacă sunt asigurate prin încercări şi
dacă procedurile sunt utilizate pentru a se asigura fiabilitatea conectării.
6.3.A10.5.6.3 Conducte
Conductele metalice supraterane, în afara legăturilor tehnologice, trebuie să fie
conectate la fiecare 30 m la prizele de pământ sau trebuie să fie legate la pământ
cu un electrod de pământ de suprafaţă (orizontal) sau cu un electrod tip tijă
(vertical).
Pentru conductele ce transportă lichide inflamabile la distanţă lungă se aplică
următoarele.
- în secţiile de pompare, de branşamente şi situaţii similare, toate conductele
inclusiv conductele cu manta din metal trebuie şuntate prin conductoare cu
secţiuni de cel puţin 50 mm2;
- conductoarele de şuntare trebuie conectate cu urechi sudate sau cu şuruburi cu
autoblocare, în mod sigur, pe flanşele conductelor. Elementele electroizolante
trebuie şuntate prin eclatoare.
SECŢIUNEA 11: Anexa 6.11 - HARTA KERAUNICĂ
SUBCAPITOLUL 3:
SECŢIUNEA 1: Anexa 8.1 - Metode de măsurare a
rezistenţei/impedanţei izolaţiei pardoselilor şi a pereţilor în raport
cu pământul sau în raport cu conductorul de protecţie
(1)Generalităţi
1.Măsurarea impedanţei sau a rezistenţei de izolaţie a pardoselilor şi a pereţilor
trebuie efectuată la tensiunea reţelei faţă de pământ şi la frecvenţa nominală sau
la o tensiune mai mică la aceeaşi frecvenţă nominală, combinat cu o măsurare a
rezistenţei de izolaţie. Aceasta poate fi efectuată, de exemplu, conform metodelor
de măsurare următoare:
1.1.reţele de tensiune alternativă:
- prin măsurare cu tensiunea alternativă nominală sau
- prin măsurare cu tensiuni alternative mici (minimum 25 V) şi suplimentar cu o
încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune
continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei care nu depăşesc 500 V şi o tensiune
de încercare minimă de 1000 V tensiune continuă pentru tensiuni nominale ale
reţelei de peste 500 V.
Opţional pot fi utilizate sursele de tensiune următoare:
a)tensiunea sistemului (tensiune faţă de pământ) care există la punctul de
măsurare;
b)tensiunea secundarului unui transformator cu două înfăşurări;
c)o sursă independentă de tensiune la frecvenţa nominală a reţelei.
În cazurile specificate la b) şi c), tensiunea de măsurare trebuie sa fie legată la
pământ pentru măsurare. Din motive de securitate, atunci când se măsoară
folosind tensiuni mai mari de 50 V, curentul de ieşire maxim trebuie limitat la 3,5
mA
1.2.reţele de tensiune continuă:
- încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 500 V tensiune
continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei care nu depăşesc 500 V;
- încercare a izolaţiei utilizând o tensiune de încercare minimă de 1000 V tensiune
continuă pentru tensiuni nominale ale reţelei de peste 500 V.
Încercarea izolaţiei trebuie realizată utilizând echipament de măsurare conform
recomandărilor din SR EN 61557-2.
(2)Metodă de încercare pentru măsurarea impedanţei pardoselilor şi a pereţilor
cu tensiune alternativă:
Curentul I de la ieşirea unei surse de tensiune sau de la un conductor de fază L
parcurge printr-un ampermetru electrodul de încercare. Tensiunea Ux a
electrodului este măsurată faţă de PE cu ajutorul unui voltmetru cu o rezistenţă
internă de cel puţin 1 M .
Impedanţa de izolaţie a pardoselii este deci: Zx= Ux/I
Măsurarea pentru determinarea impedanţei trebuie efectuată în atâtea puncte
câte sunt considerate necesare, alese la întâmplare, dar minim în trei puncte.
Electrozii de încercare pot fi ambii de tipurile de mai jos. În caz de controverse,
utilizarea electrodului de încercare 1 este metoda de referinţă.
(3)Electrod de încercare 1
Electrodul constă dintr-un trepied metalic ale cărui părţi ce se sprijină pe
pardoseală formează vârfurile unui triunghi echilateral (fig. 8.1.1). Fiecare punct
de sprijin este prevăzut cu o bază flexibilă care asigură, când se aplică o sarcină,
un contact strâns cu suprafaţa care este încercată pe o suprafaţă de aproximativ
900 mm2 şi prezentând o rezistenţă electrică mai mică de 5000 .
Înainte de a efectua măsurările, suprafaţa încercată este curăţată cu un fluid de
curăţare. În timpul măsurărilor se aplică pe trepied o forţă de aproximativ 750 N
în cazul pardoselilor sau 250 N în cazul pereţilor.
Fig. 8.1.1. - Electrod de încercare 1
(4)Electrod de încercare 2
Electrodul constă dintr-o placă metalică pătrată cu laturile de 250 mm, şi un pătrat
umezit de hârtie absorbantă, sau de pânză, din care a fost îndepărtat surplusul de
apă, cu laturile de aproximativ 270 mm (fig. 8.1.2). Hârtia se amplasează între
placa metalică şi suprafaţa de încercat.
În timpul măsurărilor se aplică pe placă o forţă de aproximativ 750 N în cazul
pardoselilor sau 250 N în cazul pereţilor.