REȚELE ELECTRICE

Curs 9

1
Surse de alimentare pentru RED-JT

 Rețele la furnizor
 Postul de transformare (secundarul său)

 Rețele la consumator
 Postul de transformare

 Grupul electrogen (cu motor cu ardere internă)

 UPS / Baterii de acumulatoare

2
 UPS / baterii de acumulatori

 Pentru receptori foarte importanți, cu rol de

securitate
 Nu trebuie să existe:
 întreruperi în alimentare
 deformări ale unei de tensiune
 Au la bază acumulatori ce folosesc diferite
tehnologii: Acid sulfuric+Pb, Li-Ion, Gel
 Există două soluții:
 offline, în stand-by, cu sarcina deconectată :
tcom>0
 online, în regim de sarcină permanentă:
tcom=0
 Timpul de comutare de ordinul ms (ex. 30 ms)

3
 UPS / baterii de acumulatori

 Probleme:
 Au randament mic – dublă conversie
 Au o capacitate limitată (ex. A*h)
 Gabaritul crește mult cu capacitatea
 Nu suportă sarcini mari / timpi lungi
 Pot fi folosite ca soluție temporară
(ex. până pornește grupul electrogen)

4
 UPS / baterii de acumulatori

 Caracteristica de descărcare
 Capacitate: ex. 25 Ah
 Nu este în general valabilă relația:
C=I*t
 t scade odată cu creșterea sarcinii (I)
 Variază neliniar
 Caracteristica variază și cu
temperatura ambiantă
 în imagine avem caracteristicile
la temperaturi diferite pentru
același curent I

5
 Calitatea energiei electrice

 Energia electrică furnizată unui consumator alimentat de la o rețea

electrică trifazată este caracterizată prin următorii parametri de
calitate:
 variații de tensiune
 variații de frecvență
 nesimetria sistemelor trifazate de tensiune și curent
 deformarea undei de tensiune
 continuitatea în alimentare

6
 Energie activă și reactivă

 În curent continuu, tensiunea și curentul într-un circuit sunt „în fază”

(de fapt această noțiune nici nu are sens in c.c.)
 rezistența electrică R semnifică „opoziția” circuitului la trecerea
curentului electric
 În curent continuu, există doar noțiunea de putere electrică P
(echivalent cu cea activă din c.a.)

 În curent alternativ, impedanța electrică Z semnifică același lucru -

„opoziția” circuitului la trecerea curentului electric
 Z are două componente, ambele contribuind și opunându-se trecerii
curentului electric: rezistența R și reactanța X
 Reactanța X este dată de bobine și condensatoare – acestea se opun
variațiilor de curent, respectiv tensiune
 Ca rezultat al introducerii de bobine și condensatoare într-un circuit
de c.a., între curentul I și tensiunea U va exista un defazaj 7
 Energia reactivă

 Bobinele inmagazinează energie sub forma

unui câmp magnetic
 Condensatoarele inmagazinează energie sub
forma unui câmp electric
 Ambele se comportă ca niște rezervoare
 Ni le putem imagina ca fiind un balon
care se umflă și se desumflă periodic
 Umflarea – stocare de energie
 Desumflarea – cedare de energie

8
 Energia reactivă

 Bobinele se opun variațiilor de curent

 Condensatoarele se opun variațiilor de
tensiune
 Ambele creează prin aceste opoziții un defazaj
între curent și tensiune

 Bobinele și condensatoarele au un
comportament complementar („merg”
pereche)
 Când una se „încarcă”, cealaltă se
„descarcă”

9
 Energia reactivă

 Noțiunea de Energie reactivă este legată de prezența elementelor de

circuit ce prezintă reactanță: bobinele și condensatoarele

 Este o energie care nu produce direct efect util (căldură sau lucru
mecanic)

 Această energie nu iese din sistem, ci doar circulă

 Este o energie care este „folosită” doar pentru „încarcarea” și

„descărcarea” cu energie a bobinelor și condensatoarelor

 A nu se înțelege că ea ar trebui să nu existe: ea este necesară

pentru funcționarea anumitor receptoare

 De exemplu un motor nu poate funcționa fără circulație de energie

reactivă folosită pentru magnetizarea bobinajelor

10
 Energia reactivă

 Un circuit cu doar o bobină

 Tensiunea este înaintea curentului cu /2
 P (de fapt S) = UI are alternanțe pozitive și negative
 P pozitiv – circuitul absoarbe putere de la sursă
 P negativ - circuitul cedează putere sursei
 Per ansamblu, media este zero => această putere nu este
11
transformată în lucru mecanic util
 Energia reactivă

 Un circuit cu doar un condensator

 Curentul este înaintea tensiunii cu /2
 P (de fapt S) = UI are alternanțe pozitive și negative
 P pozitiv – circuitul absoarbe putere de la sursă
 P negativ - circuitul cedează putere sursei
 Per ansamblu, media este zero => această putere nu este
12
transformată în lucru mecanic util
Energia reactivă

 Dacă le suprapunem...
 Cand bobina absoarbe P,
condensatorul cedează P
 Și invers...

13
 Energia reactivă

 Un circuit cu doar un rezistor

 Curentul este în fază cu tensiunea
 P (de fapt S) = UI este doar pozitivă
 P pozitiv – circuitul absoarbe putere de la sursă
 Per ansamblu, media este pozitivă => circuitul absoarbe putere de la sursă
 Această putere iese din sistem => este transformată în efect util
(Q) 14
 Energia reactivă

 Un circuit cu R și X
 Curentul și tensiunea nu sunt în fază
 P (de fapt S) = UI are alternanțe pozitive și negative
 P pozitiv și negativ – circuitul absoarbe putere de la sursă și cedează o parte
 Per ansamblu, media este pozitivă => circuitul absoarbe putere de la sursă
 Această putere iese din sistem => este transformată în lucru
mecanic util 15
 Energia reactivă

 Noțiunea de Putere reactivă a fost introdusă

la Electrotehnică
 P – putere aparentă [W]
 Q – putere reactivă [VAR]
 S – putere aparentă [VA]
 unghiul φ este defazajul dintre
curent și tensiune
 cos(φ) se mai numește și factor de
putere
 cos(φ) = 1 => rețeaua (circuitul) este pur rezistiv
 cos(φ) > 1 => rețeaua (circuitul) este capacitiv, mai rar
întâlnit în practică
 cos(φ) < 1 => rețeaua (circuitul) este inductiv, cazul cel
mai frecvent întâlnit în practică 16
 Energia reactivă

 Așadar, de regulă cos(φ) < 1 (inductiv)

 Circulația de putere reactivă are efecte negative (produce pierderi de

tensiune și putere în rețea)

 Ea poate fi ameliorată local prin prevederea de condensatori

 Puterea reactivă Q să nu mai circule prin toată rețeaua, ci doar printr-o

porțiune, cât mai mică 17
 Energia reactivă

 Exemple de compensare locală a factorului de

putere
 prevederea de condensatori în carcasa unui corp
de iluminat cu lămpi fluorescente
 prevederea unui condensator montat în / pe
carcasa unui motor electric
 prevederea unor condensatori montați într-un
tablou electric
 prevederea unor baterii automate de compensare
(un sistem automat dedicat)

18
 Calitatea energiei electrice

 Într-o rețea electrică ideală, parametrii de calitate sunt constanți

 tensiunea: 400 / 230 V
 frecvența: 50 Hz
 etc

 Într-o rețea electrică reală, există abateri mai mari sau mai mici de la
valorile ideale

 Problemele care se pun sunt:

 de a defini limite între care abaterile
sunt admisibile
 de a păstra parametrii de calitate
între aceste limite

19
 Calitatea energiei electrice

 Aceste limite între care trebuie să se situeze

parametrii sunt impuse de către receptori

 Un receptor real funcționează chiar dacă

parametrii de calitate nu sunt egali cu valorile
ideale

 Există mijloace tehnice prin care oricare

parametru poate fi forțat să aibă variații oricât de mici => soluții scumpe

 Măsurile care se iau pentru a menține abaterile într-un anumit domeniu

trebuie să aibă justificare tehnico-economică

 Merită sau nu ?

20
 Variații de tensiune

 Într-o rețea electrică fără acumulare (stocare) de energie, în orice

moment trebuie să existe egalitate între producție și consum

P P

 Consumul variază continuu

 Aprindere /stingere lămpi
 Pornire /oprire electrocasnice
 Variații cu sarcina la motoare

 Producția trebuie să urmărească fidel consumul

2
1
 Variații de tensiune

 Într-un circuit oarecare, există egalitatea:

 Ug – tensiunea la bornele generatorului

 Uc – tensiunea la bornele consumatorului
 ΔU – căderea de tensiune pe circuit

 Ce se întâmplă la cuplarea unei noi sarcini ?

22
 Variații de tensiune

 La un moment dat este cuplat doar un

consumator, ex. Z3

 În serie cu consumatorul Z3 avem impedanța

conductoarelor, Z4

 Când se cuplează un nou consumator (ex. Z2),

circuitul electric echivalent devine (Ze = Z2 și Z3
în paralel) în serie cu Z4

 Ze este mai mic decât cel mai mic dintre Z2 și Z3

 Prin urmare, dacă am păstra Ug constant,

curentul în circuit crește la valoarea I’

 Odată cu mărirea curentului, se măresc însă și

pierderile de tensiune pe circuit la valoarea:
∆U I′ · Z 23
 Variații de tensiune

 Dar Ug este constant și avem egalitatea:

U U ∆U

 Dacă ΔU a crescut, înseamnă că Uc a scăzut

 La cuplarea unei noi sarcini, Z1, problema se intensifică, Uc scade și mai mult
...

 Înseamnă că ipoteza că menținem Ug constant este greșită

 Scopul nostru este să menținem Uc la valoarea prestabilită ...

 Cum se poate face acest lucru?

 Ug variază continuu Ug a.î în orice moment să acopere pierderile de tensiune

pe conductoare (ΔU)

24
 Variații de tensiune

 Într-o rețea trifazată, pierderea de tensiune de linie este:

· ·
∆

 Din această relație se observă cum trebuie acționat pentru a diminua

pierderile de tensiune

 Se poate mări numitorul, adică se mărește U

 prin mărirea t.e.m. din secundarul transformatoarelor
 se mărește nr. spirelor din secundar (reglajul ploturilor)

25
 Variații de tensiune

 Într-o rețea trifazată, pierderea de tensiune

de linie este:

· ·
∆

 Se poate micșora numărătorul · ·

 P, R, Q, X sunt impuse de către receptori => nu se pot
modifica!
 se poate acționa doar asupra lui Q, în sensul limitării zonei
prin care circulă puterea reactivă Q
 ameliorarea factorului de putere
 puterea reactivă Q să nu mai circule prin toată rețeaua, ci doar
printr-o porțiune, cât mai mică 26
 Variații de tensiune

 Ameliorarea factorului de putere

 Se face prin prevederea de condensatoare:
 local, de ex. la lămpi fluorescente, motoare
 centralizat, pe toată clădirea, de ex. o baterie de condensatoare în
tabloul electric general

27
 Variații de tensiune

 Variații de tensiune lente: ∆ · 100 %

 periodice (zilnice, săptămânale)
 aleatoare
 ±10% din tensiunea contractată în 95% din săptămână,
 conform Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție
a energiei electrice

28
 Variații de tensiune

 Variații de tensiune rapide (fluctuații): ∆ · 100 %

 repetitive, ciclice sau aleatorii
 cu viteză mare de variație (> 1% / s )
 determinate în principal de conectări / deconectări de motoare, ap.
sudură, alți consumatori mari
 ±5% din tensiunea nominală
 conform Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție
a energiei electrice 29
 Variații de tensiune

 Goluri de tensiune:
 variația negativă (micșorarea) valorii efective a tensiunii
 la valori între 20% și 80% din Un
 cu o durată de cel mult 3s

30
 Variații de frecvență

 Sunt datorate unei inegalități temporare între Pc și Pg

 La studiul grupului electrogen am observat că la cuplarea unor

sarcini, mașinile ce antrenează generatoarele au tendința de a-și
micșora un pic turația (frecvența) de rotație

 47..52Hz (50Hz +4% / -6%) în 100% din timp, și

 49.5..50.5Hz (50Hz ±1%) în 99.5% din an

 conform Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a

energiei electrice

31
 Variații de frecvență

 În SEN, frecvența este reglată cu ajutorul RAF (regulatoare

automate de frecvență) cu care sunt dotate anumite generatoare

 Dacă diferența dintre Pc și Pg este prea mare, iar RAF nu face față, se
intervine cu automatizare DAS
 Descărcare Automată de Sarcină, denumită și
 Declanșare Automată de Sacrificiu

 RAS sunt pereche cu DAS – recuplează sarcinile decuplate prin

acțiunea anterioară a RAS
 Reanclanșare Automată de Sarcină

32
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 În mod ideal, un sistem electric trifazat este simetric

 dacă se încarcă cele 3 faze cu sarcini egale =>
 tensiunile (și curenții) pe faze vor fi egale în modul și
defazate cu 120°

33
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Nesimetria sistemului electric trifazat de tensiune și curent

poate avea două cauze:
 sursă (generator) care produce un sistem de tensiuni
nesimetric
 rețea electrică dezechilibrată (impedanțe diferite pe cele 3
faze)

34
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Un sistem nesimetric de tensiuni (a) poate fi descompus în 3

sisteme :
 direct (b) - simetric
 indirect (c) - simetric
 homopolar (d) - nesimetric

35
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Subsistemele simetrice pot fi reprezentate cu ajutorul

operatorului ‘ ’ ce are proprietățile:
·


· ·


 1

 Înmulțirea cu ‘ ’ rezultă în rotirea unui vector cu în sens

antiorar

 Înmulțirea cu ‘ ’ rezultă în rotirea unui vector cu în

sens orar
36
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Cu ajutorul lui ‘ ’, luând ca referință, pentru fiecare sistem,

fazorul cu indicele ‘ ’, rezultă :
 Subsistemul direct:
 Notăm V = V
 Vb1 =α · V =α · V
 Vc1 =α · V =α · V
 Subsistemul indirect:
 Notăm V = V
 Vb2 =α · V =α · V
 Vc2 =α · V =α · V
 Subsistemul homopolar:
37
 V =V =V =V
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Dacă exprimăm sub formă matriceală:

+ α ·V + α·V sau:
α·V α ·V

1 1 1
1 α α ·
1 α α
38
Nesimetria sistemului electric trifazat

 De aici putem afla modulele celor 3 sisteme:

· , unde:

1 1 1
1 α α
1 α α
39
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Caracterizarea unui regim de funcționare nesimetric se face cu

ajutorul factorilor de nesimetrie, dintre care cei mai importanți sunt:
 factorul de nesimetrie determinat de componenta indirectă
(componenta negativă):
· 100 %

 factorul de nesimetrie determinat de componenta homopolară

(componenta zero):
· 100 %
Unde:
 UD = modulul componentei directe
 UI = modulul componentei inverse
 UH = modulul componentei homopolare 40
 Nesimetria sistemului electric trifazat

 Valori admisibile:
 nI ±2%) în 95% din săptămână
 conform Standardului de performanță pentru serviciul de distribuție a
energiei electrice

41