Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BOTEZ
MĂDĂLINA MILITARU
COMERŢUL INTERNAŢIONAL
ŞI COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI
Ediţia a 3-a
COMERŢUL INTERNAŢIONAL
ŞI COMERŢUL EXTERIOR
AL ROMÂNIEI
Ediţia a 3-a
Partea I
COMERŢUL INTERNAŢIONAL
Partea a II-a
COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI CU BUNURI ŞI SERVICII
Partea a III-a
TERMENI DE SPECIALITATE, INDICATORI STASTISTICI,
APLICAŢII PRACTICE PRIVIND COMERŢUL INTERNAŢIONAL
ŞI COMERŢUL EXTERIOR AL ROMÂNIEI
Section I
INTERNATIONAL TRADE
Section II
ROMANIA'S FOREIGN TRADE IN GOODS AND SERVICES
I. Brief review on the Romania's foreign trade over the first half of the
20th Century ………………………………………………………………… 65
II. The development of Romania's foreign trade in goods between 1950-2000 86
1. The evolution of the foreign trade value volume and the balance of trade … 86
2. The dynamism of Romania's foreign trade compared to the development
of its economy ……………………………………………………………… 92
3. Romania's foreign trade between 1990-2000 ………………………………. 93
4. The place of Romania's foreign trade in the world trade in goods ………… 95
5. The evolution of the physical structure of export and import between 1950-2000 97
6. The geographical orientation of Romania's foreign trade ………………….. 115
7. Romania's foreign trade with neighbouring countries ………………………… 129
III. Romania's foreign trade in goods (commodities) between 2001-2003 …… 135
IV. Romania's foreign trade in services ………………………………………... 141
1. The evolution of the foreign trade in services value volume ………………. 142
2. The changes in the structure of the export and import of commercial services 143
3. The permanent negative balance of commercial services and the evolution
of the covering extent of the import by the export of commercial services .. 144
Universitatea SPIRU HARET
7
Section III
SPECIALIZED TERMS, STATISTICAL INDICATORS
AND PRACTICAL APPLICATION REGARDING INTERNATIONAL
TRADE AND ROMANIA'S FOREIGN TRADE
Partie I-ère
LE COMMERCE INTERNATIONAL
Partie II-ème
LE COMMERCE EXTÉRIEUR DE LA ROUMANIE
AVEC DES BIENS ET DES SERVICES
Partie III-ème
LEXICON DE SPÉCIALITÉ, INDICATEURS STATISTIQUES
ET APPLICATIONS PRATIQUES CONCERNANT LE COMMERCE
INTERNATIONAL ET LE COMMERCE EXTÉRIEURE
DE LA ROUMANIE
1
Ajunşi cu corăbiile la destinaţie, negustorii aşezau mărfurile pe mal şi se retrăgeau
pe vas, unde prin foc (fum) vesteau băştinaşilor sosirea mărfurilor. Aceştia preţuiau
mărfurile punând în dreptul lor aur şi se retrăgeau aşteptând reacţia celor de pe corăbii la
vederea cantităţilor de aur din dreptul mărfurilor. Dacă vânzătorii nu erau satisfăcuţi de
plata în aur a mărfurilor lor, ei reveneau pe corăbii şi aşteptau să se mai adauge aur. În final,
se ridicau mărfurile de către băştinaşi numai atunci când corăbierii satisfăcuţi îşi luaseră
aurul apreciat ca echivalent al bunurilor înşirate pe plajă.
2
De fapt, la chinezi, încă din mileniul I, statul care avea cel mai mare număr de
negustori a început să fie considerat drept cel mai puternic şi mai bogat.
Universitatea SPIRU HARET
13
Oceanul Atlantic, iar rolul principal în comerţul internaţional a revenit Spaniei şi
Portugaliei, Ţărilor de Jos, Angliei şi Franţei3.
Descoperirile geografice de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul
secolului al XVI-lea au avut ca efect practic colonizarea teritoriilor descoperite,
contribuind la dezvoltarea comerţului internaţional şi la afluenţa masivă de aur şi
argint în Europa. Prin dezvoltarea comerţului internaţional s-a ajuns la crearea
pieţei mondiale, care reprezenta sfera schimbului de bunuri şi cuprindea totalitatea
circulaţiei mărfurilor diferitelor ţări legate între ele prin diviziunea internaţională a
muncii. În fapt, comerţul internaţional este o formă de legătură între pieţele
naţionale. O anumită influenţă asupra diviziunii internaţionale a muncii au avut-o,
iniţial, condiţiile naturale, respectiv mediul geografic, care a determinat apariţia şi
dezvoltarea diferitelor ramuri ale producţiei în anumite regiuni şi ţări. Surplusul sau
deficitul de produse agricole, de producţie manufacturată şi, mai ales, de produse ale
industriei mecanizate a contribuit puternic la dezvoltarea comerţului internaţional.
Acest lucru a fost influenţat, îndeosebi, de revoluţia industrială ce a avut loc la
sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, iniţial în Anglia, ţară
care reuşise să deţină monopolul industrial, comercial şi colonial în lume.
Ulterior, Franţa, Germania, alte ţări din Europa, precum şi SUA, în cursul
secolului al XIX-lea, până la sfârşitul deceniului opt al acelui secol, au înfruntat
Anglia atât în plan industrial, cât şi în plan comercial.
La rândul său, prin creşterea sa rapidă, comerţul internaţional a reprezentat un
factor important care a impulsionat dezvoltarea producţiei de mărfuri şi a trans-
portului pe mare şi pe căi ferate, precum şi a băncilor şi comunicaţiilor. În această
etapă, comerţul internaţional a strâns legăturile nu numai între ţările ce atinseseră
un nivel ridicat în dezvoltarea producţiei industriale de mărfuri, ci şi între aceste
ţări şi ţările în care predominante erau economia naturală şi formele primitive ale
schimbului (troc etc.).
Trăsăturile pieţei mondiale în noua etapă, ce se întinde pe un sfert de secol,
până la primul război mondial, marchează primordialitatea exportului de capital
fată de exportul de mărfuri. În această perioadă, dominaţia monopolurilor
comerciale şi financiare a înlocuit libera concurenţă, a avut loc apogeul cotropirilor
coloniale, încheiate cu terminarea împărţirii teritoriale a lumii între cele mai
puternice state, care avusese ca scop să asigure metropolelor pieţe de desfacere
pentru produse finite şi surse de aprovizionare cu materii prime. În această etapă,
cadrul pieţei mondiale a continuat să se lărgească, ajungându-se la formarea pieţei
mondiale atotcuprinzătoare, unice.
Caracteristice perioadei dintre cele două războaie mondiale au fost apariţia
fostei URSS, ceea ce a condus la restrângerea pieţei mondiale capitaliste, şi de-
clanşarea unor crize economice, îndeosebi cea din 1929–1933, care a ascuţit lupta
pentru pieţe, mai ales între marile puteri. Această etapă influenţează evoluţia co-
merţului mondial, cu precădere în condiţiile intensificării măsurilor protecţioniste
luate de state (creşterea nivelului taxelor vamale, utilizarea contingentelor).
Cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea a fost marcată, în primul rând,
de urmările politice şi economice ale celui de-al doilea război mondial, care au
adus SUA în poziţia de lider al lumii occidentale; totodată, a avut loc formarea
grupului fostelor state socialiste aflate în sfera de influenţă a fostei URSS şi au
3
N. Sută, Sultana Sută-Selejan, Istoria comerţului mondial şi a politicii comerciale,
Editura ALL, Bucureşti, 1997, p. 23.
Universitatea SPIRU HARET
14
apărut un număr de peste 150 de noi state naţionale, ca urmare a prăbuşirii impe-
riilor coloniale. Distrugerile materiale imense provocate de războiul mondial, criza
economică din anii ’70, cauzată de cele două şocuri petroliere, precum şi reformele
din ţările foste socialiste, aflate începând cu anii ’90 în tranziţie, au reprezentat,
alături de revigorarea Germaniei şi Japoniei, ajunse pe primele locuri în producţia
şi comerţul mondial, tot atâţia factori importanţi în evoluţia pieţei mondiale şi a
comerţului internaţional. Apariţia unor grupări de state de genul Uniunii Europene,
a unor uniuni vamale pe alte continente (NAFTA, în America de Nord etc.), dez-
voltarea societăţilor transnaţionale, a comerţului cu servicii şi, nu în ultimul rând,
stabilirea de principii şi reguli în desfăşurarea operaţiunilor de export – import –
tranzit prin GATT4, astăzi OMC5, au dinamizat puternic fluxurile comerciale externe.
Sfârşitul secolului al XX-lea marchează devansarea comerţului transatlantic
de către cel transpacific, prefigurând rolul din ce în ce mai important al Asiei în
schimburile comerciale mondiale.
Îndeletnicire de mai multe milenii, comerţul a însemnat întotdeauna o posi-
bilitate deosebită de câştig, mai mare decât cel obţinut din activitatea productivă.
Nu este mai puţin adevărat că şi riscul în comerţ este mai mare şi diversificat. Cât
priveşte comerţul la mare distanţă, fie că este vorba de comerţul exterior,
semnificând comerţul în afara graniţelor unei ţări, fie că este vorba de comerţul
internaţional, pe ansamblul ţărilor lumii, acesta creează posibilităţi neobişnuite de
câştig, profitul ajungând, din lipsă de transparenţă a relaţiei costuri-preţuri, uneori,
la 300 – 500% sau chiar la 1100%6. De aici şi concurenţa acerbă pentru pieţe de
aprovizionare şi de desfacere, barierele şi alte măsuri discriminatorii. În acest sens,
cugetarea eruditului profesor român I.N. Angelescu, din anii primului război
mondial, este de o excepţională valoare: „Lupta pentru dominaţiunea economică
este ca un fir roşu, care străbate toată istoria universală, şi dacă nu se poate spune
că toate războaiele au avut o cauză comercială, se poate afirma cu siguranţă că în
fiecare război există un interes comercial”.
La începutul secolului XXI, comerţul internaţional cunoaşte o evoluţie
accelerată, au loc profunde mutaţii, se redefinesc regulile jocului în schimburile inter-
naţionale, pieţele se liberalizează, se mondializează şi se regionalizează accentuat;
concurenţa în condiţiile globalizării devine tot mai acerbă, iar utilizarea Internetului
pentru informare şi comerţ electronic prefigurează viitorul comerţului internaţional.
4
GATT – General Agreement for Tariffs and Trade (Acordul General pentru Tarife
şi Comerţ).
5
OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului.
6
A se vedea F. Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, Bucureşti, vol. I,
p. 181, 191-197 şi vol II, p. 41-48.
Universitatea SPIRU HARET
15
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
I. COMERŢUL INTERNAŢIONAL CU BUNURI (MĂRFURI)
ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-LEA
Cea mai veche şi, totodată, cea mai amplă formă de manifestare a legăturilor
economice între ţări o reprezintă comerţul exterior. Acesta cuprinde totalitatea
tranzacţiilor de import şi export realizate de o ţară, într-o perioadă determinată.
Comerţul exterior îndeplineşte funcţii importante în procesul dezvoltării
economice a fiecărei ţări:
– permite aprovizionarea fiecărei ţări cu factori de producţie şi bunuri de
consum;
– prin exporturi se dezvoltă economia de scară, a statelor, se asigură noi
locuri de muncă şi se procură mijloacele de plată a importurilor;
– în condiţiile în care schimburile externe se împletesc cu specializarea
producţiei şi cu aprofundarea diviziunii muncii în domenii cu un grad superior de
valorificare a materiei prime şi forţei de muncă, comerţul exterior constituie un
factor de creştere a eficienţei economice.
Mediul economic şi comercial internaţional a înregistrat, după cel de-al doilea
război mondial, numeroase şi importante mutaţii, datorită dezvoltării forţelor de
producţie, cu prioritate a industriei, în multe state ale lumii, chiar dacă acest proces
a avut loc în mod inegal.
Dintre fenomenele cele mai reprezentative care au marcat ultimii 50 ani se
detaşează accentuarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice şi trecerea la era informaţională,
adâncirea interdependenţelor economice, urmare a specializării şi cooperării rezultate
din diviziunea internaţională a muncii, dezvoltarea rapidă a procesului de integrare
economică, accentuarea rolului societăţilor transnaţionale în economia mondială, în
exportul şi importul mondial. A crescut, totodată, importanţa organizaţiilor inter-
naţionale cu profil financiar, bancar şi comercial, s-a intensificat procesul de globa-
lizare, dar, în acelaşi timp, s-au adâncit discrepanţele în ceea ce priveşte nivelul de
trai al populaţiei, din cele aproape 200 de state şi teritorii ale lumii, din care mai mult
de jumătate se află sub pragul sărăciei.
140
120 117,2
100
94
80
60
53,0
40 41,6
33,1
20
0
1900 1910 1920 1930 1940
PIB mondial
Pro- Pro- Pro- Pro-
Pro-
duse duse duse duse
Pro- duse Prod.
ma- Prod. ale ma- Prod. ma-
Total
Total
Total
duse ale ind. ale ind.
nu- agr. ind. nu- agr. nu-
agr. extrac- extract.
factu- ex- factu- factu-
tive
rate tract. rate rate
18,
Creştere
1
Ion Niţă, Comerţul exterior românesc în perioada de tranziţie, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2000, p. 12.
Universitatea SPIRU HARET
18
b) A doua trăsătură caracteristică este aceea că volumul valoric al comer-
ţului internaţional, în a doua jumătate a secolului XX, a înregistrat o dinamică
deosebit de rapidă, superioară dinamicii tuturor celorlalţi indicatori sintetici ai
economiei mondiale (PIB, producţie industrială, producţie agricolă).
Dacă, în anul 1998, comerţul mondial crescuse, aşa cum am arătat, de 88 ori, în
ce priveşte volumul valoric şi de 18,5 ori în ce priveşte volumul fizic, faţă de anul
1950, PIB-ul real pe plan mondial s-a majorat, în această perioadă, de 8,5 ori, pro-
ducţia industrială mondială de peste 9,5 ori, iar producţia agricolă de peste 4,5 ori.
Este de remarcat faptul că această trăsătură, caracteristică unei perioade de aproape
52 de ani, până la sfârşitul secolului XX, a avut o aceeaşi tendinţă şi pe etape inter-
mediare, atât în perioadele 1950-1970 şi 1971-1980, cât şi în anii 1981-1998.2
Una din explicaţiile acestei evoluţii este faptul că revoluţia ştiinţifico-tehnică
a determinat o relaţie nouă între ritmul exporturilor şi cel al producţiei, dată fiind
accelerarea specializării şi cooperării internaţionale în producţie. Aceasta a avut ca
rezultat majorarea sistematică a cotei părţi din producţie care se valorifică pe calea
exportului. Astfel, dacă în anul 1980 circa 20% din producţia mondială era
destinată exportului, la sfârşitul deceniului al 9-lea, cota respectivă depăşise 25%,
iar în anii 1997-1998, circa 32%.
Dinamica comerţului şi a producţiei mondiale prezintă unele diferenţieri atunci
când analizăm corelaţia export-producţie industrială pe grupe de ţări. Dacă, pentru
ţările dezvoltate, nu există modificări ale acestui binom, în perioada 1950-1970,
pentru ţările în curs de dezvoltare, însă, care au pornit de la o bază extrem de redusă
în domeniul industriei, ritmul mediu anual de creştere a comerţului lor exterior a fost,
în această perioadă, de 4,6%, în timp ce producţia lor industrială s-a dezvoltat într-un
ritm mediu anual de 7%. Singura excepţie de la această relaţie inversă a existat în
anii ’70, când explozia preţurilor la produse de bază, urmare îndeosebi a celor două
şocuri petroliere, a făcut ca ţările în curs de dezvoltare să se înscrie în tendinţa
imprimată la nivel mondial de către ţările dezvoltate privind ritmul mai rapid al
schimburilor comerciale în raport cu ritmul producţiei industriale. Cât priveşte ţările
socialiste sau foste socialiste în tranziţie la economia de piaţă, ele au cunoscut cele
două tendinţe evidenţiate mai sus, respectiv în ţările cele mai dezvoltate dintre ele
comerţul exterior a devansat ca dinamică producţia industrială a acestora, în timp ce
în statele cu economia în curs de dezvoltare s-a înregistrat o tendinţă inversă.
c) Cea de a treia trăsătură caracteristică a volumului valoric al comerţului
internaţional constă în faptul că, în a doua jumătate a secolului XX, comerţul
internaţional a devansat, ca ritm de creştere, precum şi ca volum valoric absolut,
rezervele de aur şi devize centralizate ale ţărilor nesocialiste. Această situaţie a avut
efecte atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru ţările în curs de dezvoltare (ale căror
rezerve de aur şi devize în rezervele totale ale lumii nesocialiste sunt încă mici).
Astfel, urmare a acestei trăsături caracteristice, marea majoritate a ţărilor în curs de
dezvoltare (cu excepţia celor exportatoare de ţiţei sau a celor recent industrializate),
adică aproape 100 de ţări, deţin 10% din rezervele centralizate de aur şi devize ale
2
Nicolae Sută (coordonator), Comerţ internaţional şi politici comerciale contempo-
rane, Editura Eficient, Bucureşti, 2000, vol. 1, p. 32-33.
Universitatea SPIRU HARET
19
lumii nesocialiste. Această situaţie reprezintă o adevărată frână în calea dezvoltării
comerţului exterior, având în vedere capacitatea redusă de plată a celor peste 100 de
ţări în curs de dezvoltare sărace, situate pe toate continentele lumii.
3
Frédéric Téoulon, Comerţul internaţional, Editura Institutul European Iaşi, 1996,
p. 13.
Universitatea SPIRU HARET
20
Tabelul nr. 3
Evoluţia structurii comerţului mondial, în anii 1937-1998
- în procente din volumul valoric -
a) a)
1937 1950 1960 1990 1998
Produse de bază 63,6 56,3 49 25 20
Produse manufacturate 36,4 43,7 51 75 80
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
a)
Pentru anii 1937 şi 1950, datele reprezintă structura exportului mondial (fără ţări
socialiste), iar pentru ceilalţi ani, totalul exportului mondial în structura sa.
Sursa: U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1960-2000; Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel,1999 (2 volume), Génève, 1999.
E xport
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1975 1980 1985 1988 1991 1994 1996 1997 1998
Import
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1975 1980 1985 1988 1991 1994 1996 1997 1998
Sursa: Pe baza datelor din U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1965-2000; GATT, Le
Commerce International en 1991/1992, Génève, 1992; Organisation Mondiale du Commerce,
Rapport annuel, 1999, Génève, 1999 (vol.II).
Export
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
1975 1980 1985 1991 1994 1996 1997 1998
Ţ.cap. d. Ţ.în curs de d. Ţ.soc.(sau foste soc.)
Import
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1975 1980 1985 1991 1994 1996 1997 1998
Sursa: Pe baza datelor din U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1965-2000; GATT, Le
Commerce International en 1991/1992, Génève, 1992; Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel, 1999, Génève, 1999 (vol.II).
Universitatea SPIRU HARET
23
După cum rezultă din graficul nr.3, practic, în ultimii 25 de ani din secolul XX,
ţările capitaliste dezvoltate au deţinut ponderi între 70% şi aproape 84% în totalul
exportului mondial de produse manufacturate, cu menţiunea că, din anul 1975, când
ponderea a fost de 83,8%, aceasta s-a diminuat treptat, ajungând în anul 1998 să fie
de 70,2%. Pe poziţia a doua la exportul mondial de produse manufacturate, începând
din anul 1980, s-au situat ţările în curs de dezvoltare cu ponderi care, în 1975, abia
ajungeau la 6,8%, pentru ca, în anii 1997-1998, să depăşească 26%, urmare a
efortului depus în general în procesul de industrializare şi, mai ales, a creşterilor
înregistrate la exportul ţărilor din Asia de Sud – Est.
De fapt, statisticile de specialitate ale OMC arată că pe primele locuri la ex-
portul de produse manufacturate al ţărilor în curs de dezvoltare s-au aflat, în ultimele
trei decenii, Hong Kong (China), China, Coreea de Sud, Taiwan (provincie a Chinei),
Singapore, Malaysia, Thailanda, Indonezia, care, împreună cu Mexicul, Brazilia şi
India, însumează circa 82-85% din exportul total de produse manufacturate al ţărilor
în curs de dezvoltare. Cât priveşte ţările socialiste sau foste socialiste (în tranziţie la
economia de piaţă), dacă între 1975-1985 ponderea lor în exportul mondial de
produse manufacturate oscila în jur de 10%, începând din anii ’90, ea nu a mai
depăşit nici 5%, situându-se între 1,7 şi 3,3 %.
În ce priveşte evoluţia ponderilor deţinute, în importul mondial de produse
manufacturate, de către cele trei grupe mari de ţări, din graficul nr. 3 rezultă că
ţările capitaliste dezvoltate s-au situat permanent pe primul loc, cu o pondere
reprezentând 2/3 din totalul importurilor lumii, urmate de ţările în curs de
dezvoltare, cu o uşoară creştere de la 25,4% în anul 1975 la 27,5% în anul 1998,
dar atingând în anii 1996 şi 1997 în jur de 30% din importul mondial. Cât priveşte
ţările socialiste sau foste socialiste (în tranziţie la economia de piaţă), numai în
anul 1995 ponderea acestora în importul mondial de produse manufacturate a
depăşit 10%, respectiv a fost de 11,9%, pentru ca în ceilalţi ani, până în 1998, să
înregistreze o scădere semnificativă, ajungând la 2,7 - 3,6%.
O a doua clasificare, tip standard, elaborată de ONU – CTCI*, privind structura
fizică a comerţului internaţional, are în vedere o cunoaştere mai în detaliu a muta-
ţiilor în timp la nivelul a 6 grupe de produse:
1. Produse alimentare 4. Produse chimice
2. Materii prime 5. Maşini, utilaje şi mijloace de transport
3. Combustibili 6. Alte produse manufacturate
Primele 3 grupe sunt produse de bază, iar următoarele 3 grupe sunt produse
manufacturate. Tabelul nr. 4 permite observarea modificărilor care au avut loc, în
anii 1970-1997, în evoluţia structurii fizice a exportului mondial.
Analizând evoluţia ponderilor celor 6 grupe de produse ale exportului mondial,
evidenţiem faptul că pe primul loc se detaşează, ca poziţie, grupa de maşini, utilaje
şi mijloace de transport, cu 42,1% în anul 1998, cu un volum valoric de circa 2200
miliarde dolari, ceea ce înseamnă o dublare faţă de exportul mondial total (adică o
creştere de circa 160 ori faţă de 1950). S-a ajuns ca grupa de maşini, utilaje şi
*
ONU – CTCI = Clasificarea Tip (Standard) a Comerţului Internaţional în cadrul ONU.
Universitatea SPIRU HARET
24
mijloace de transport să deţină peste 50% din exportul de produse manufacturate,
faţă de circa 20% înainte de cel de-al doilea război mondial. Menţionăm faptul că
această grupă este constituită din două subgrupe:
1. Maşini şi utilaje, aici fiind încadrate şi produsele electrotehnice şi electronice
şi instalaţiile complexe, care au atins o pondere de 28-30% în exportul mondial.
2. Mijloace de transport, cu o pondere de 10-12% în exportul mondial.
Tabelul nr. 4
Mutaţii în ponderea celor 6 grupe de produse
ale exportului mondial, în perioada 1970-1998
- în procente din totalul valoric -
Nr.
GRUPE DE PRODUSE* 1970 1980 1990 1998
Crt.
1. Produse alimentare 13,4 10,0 8,7 7,8
2. Materii prime 11,0 6,9 5,2 4,1
3. Combustibili 9,8 23,9 10,1 6,9
4. Produse chimice 7,1 7,4 8,8 9,8
5. Maşini, utilaje şi mijloace de transport 28,2 25,7 35,7 42,1
6. Alte produse manufacturate 29,2 24,3 28,6 29,2
* Există 2-3% din produse necuprinse în cele 6 grupe menţionate.
Sursa: U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1972-2000; GATT, Le Commerce
International en 1990/1991; Génève, 1992; Organisation Mondiale du Commerce, Rapport
annuel, 1999, Génève, 1999 (vol.I, II).
În primul rând, din tabelul nr. 6 rezultă că Europa ocupă de departe poziţia
de frunte în ierarhia continentelor lumii, deşi, în ultimii 10 ani analizaţi, a avut
loc o reducere însemnată a ponderii sale cu peste 5 procente, îndeosebi ca urmare a
prăbuşirii economiilor în fostele ţări socialiste europene (inclusiv URSS).
În al doilea rând, se remarcă poziţia secundă a Asiei în comerţul mondial şi
creşterea ponderii acestui continent de la 24% în anul 1980 la 27,8% în anul 1998,
aceasta datorându-se evoluţiilor din Asia de Sud-Est, inclusiv India, şi din ţările
exportatoare de ţiţei.
În al treilea rând, se evidenţiază tendinţa de creştere a ponderii Americii de
Nord în comerţul mondial, de la 15% în anul 1980 la 18% în anul 1998, dar nu tre-
buie uitat faptul că, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, această zonă avea
o pondere de 30% în totalul schimburilor comerciale internaţionale.
În al patrulea rând, reţinem faptul că America Latină, Africa şi Oceania, în
perioada analizată, nu realizează, chiar şi cumulat, o pondere de 10% în comerţul
mondial cu bunuri, cu menţiunea, totodată, că asistăm la o reducere, la numai 2,2%,
Universitatea SPIRU HARET
29
a participării Africii la comerţul mondial în anul 1998 faţă de 4,2% în 1980, când
continentul african se apropiase de ponderea deţinută atunci de America Latină (5%).
Abordând problematica repartizării geografice a comerţului mondial pe
principalii exportatori şi importatori de bunuri, relevăm faptul că, în anul 1998,
primii cinci dintre aceştia au fost: SUA, Germania, Japonia, Franţa şi Marea
Britanie, iar printre primele 5 ţări în curs de dezvoltare exportatoare din lume se
află China, Coreea de Sud, Singapore. Ar mai trebui menţionat faptul că ţările
membre ale Uniunii Europene (15) participă cu circa 40% la comerţul mondial,
realizând în 1998 exporturi de 2.180,9 miliarde dolari şi importuri de 1.993,8
miliarde dolari, fiind primul partener comercial al lumii.
Sursa: prelucrare de către autori a datelor din: UNCTAD of Statistics, United Nations,
New York and Geneva, 2001.
Sursa: UNCTAD of Statistics, United Nations, New York and Geneva, 2001.
4
Runda Uruguay. Ghidul întreprinzătorului, p. 517-524.
Universitatea SPIRU HARET
41
c) Aerian.
d) Spaţial.
e) Feroviar.
f) Rutiere.
g) Prin conducte.
h) Auxiliare tuturor modurilor de transport.
i) Alte servicii de transport.
12. Alte servicii neincluse în altă parte.
Având în vedere diferenţele dintre cele două organisme internaţionale,
respectiv FMI şi OMC, în clasificarea serviciilor în comerţul internaţional, se fac
eforturi pentru a finaliza Manualul statisticilor comerţului cu servicii sub auspiciile
Grupului de lucru din domeniul statisticii comerţului cu servicii, înglobând repre-
zentanţi ai EUROSTAT, FMI, OCDE, ONU, UNCTAD şi OMC.
Tabelul nr. 1
Dinamica exporturilor mondiale,
în perioada 1970-1999
Valoarea Creşterea exporturilor.
(în miliarde dolari) 1970 = 100
1970 1980 1990 1999 1980 1990 1999
Bunuri
264 1963 3485 5460 7,4 ori 13,2 ori 20,7 ori
materiale
Servicii
64 402 815 1340 6,2 ori 12,3 ori 20,9 ori
comerciale
Sursa: Agnes Ghibuţiu, Serviciile şi dezvoltarea, p. 218; statisticile GATT/OMC.
Din tabelul nr. 1 mai rezultă că, la fiecare al 10-lea an din perioadele analizate,
creşterea exporturilor mondiale de servicii a sporit valoric.
În ce priveşte ritmul de creştere decenal al exporturilor mondiale de servicii,
tabelul nr. 2 evidenţiază faptul că atât în perioada 1980-1990, cât şi în perioada
1990-1999, acest ritm a devansat pe cel al exporturilor mondiale de bunuri materiale.
Tabelul nr. 3
Ponderea bunurilor şi serviciilor în exporturile mondiale totale,
în perioada 1970-1999
- procente -
1970 1980 1990 1999
Bunuri materiale 80,5 83,0 81,0 80,3
Servicii comerciale 19,5 17,0 19,0 19,5
Sursă: Calculat pe baza datelor din: GATT (1989), Le Commerce International 1988-
1989, vol. I, Génève; GATT (1992), Le Commerce International 1990-1991, vol. I, Génève;
Organisation Mondiale du Commerce, Rapport annuel, 1999, volume II, Génève, Agnes
Ghibuţiu, op.cit., p. 218.
Tabelul nr. 5
Evoluţia ponderii grupelor de servicii în totalul exporturilor mondiale
de servicii, în perioada 1970-1996
- procente -
1970 1990 1996
Total exporturi de servicii, din care: 100,0 100,0 100,0
Sursa: Calculat după datele din Agnes Ghibuţiu, Serviciile şi dezvoltarea, p. 222.
Universitatea SPIRU HARET
44
Semnificativ este faptul că serviciile de transport, aflate pe primul loc în
structura exporturilor de servicii mondiale, cu o pondere de 40,6% în anul 1970, au
ajuns în anul 1996 pe locul al treilea, cu o pondere de 24,5%.
În schimb, de pe locul 3, grupa alte servicii – sporind de la 31,3%, ca pon-
dere, în anul 1970, la 42,3%, în 1996 – a trecut pe primul loc în ierarhia serviciilor
de export mondiale. Cât priveşte grupa servicii de turism, ea s-a menţinut pe locul
al doilea cu o pondere în continuă creştere, respectiv de la 28,1%, în anul 1970, la
30,1%, în anul 1990, şi 33,2% în anul 1996.
Tabelul nr. 6
Principalii exportatori şi importatori în comerţul mondial cu servicii în anul 1998
- miliarde dolari şi procente -
Pondere în Pondere în
Valoare exportul Valoare importul
Locul Exportatori Locul Importatori
1998 mondial 1998 mondial
(în %.) (în %.)
0 1 2 3 4 5 6 7
1 SUA 240,0 18,2 1 SUA 165,8 12,7
2 Marea Britanie 100,0 7,6 2 Germania 125,0 9,6
3 Franţa 84,6 6,4 3 Japonia 110,7 8,5
4 Germania 78,9 6,0 4 Marea Britanie 78,8 6,0
Tabelul nr. 10
Evoluţia repartiţiei geografice a exporturilor mondiale de servicii comerciale,
în anii 1990 şi 1999
Continente şi ţări Ponderea serviciilor în exportul mondial
sau grupe de ţări 1990 1999
Total glob 19,2 21,3
• America de Nord 19,2 21,3
SUA 16,9 18,8
• America Latină 3,8 4,0
Mexic 0,9 0,9
Brazilia 0,5 0,5
• Europa Occidentală 53,2 47,4
UE (15) 47,3 42,6
Regatul Unit 6,2 7,5
Franţa 8,5 6,1
Germania 6,6 5,9
Italia 6,2 4,5
• Africa 2,4 2,2
Egipt 0,6 0,7
Africa de Sud 0,4 0,4
• Asia – Oceania 16,8 19,5
Japonia 5,3 4,5
Hong-Kong (China) 2,3 2,6
Coreea de Sud 1,2 1,8
China 0,7 1,8
Singapore 1,6 1,7
Australia 1,3 1,3
Sursa: OMC, Rapport annuel, 2000, Genève.
Din tabelul nr. 11 rezultă că două ţări, respectiv Grecia cu 65,5% şi Egiptul
cu 63,9%, se detaşează mult ca pondere a serviciilor în comerţul lor exterior.
Urmează, cu ponderi de peste 30%, Turcia, Austria, Spania şi Tunisia, iar peste
25% Maroc, Marea Britanie, India şi SUA.
ROMÂNIA 26 22
Studierea acestui aspect, pe baza datelor din tabelul nr. 7, demonstrează că,
analizând 33 de ţări în care a fost înregistrat un raport de schimb subunitar, între
20% şi 86%, din acest grup de state fac parte 30 de ţări în curs de dezvoltare, care
şi-au redus puterea de cumpărare a produselor străine de către exporturile lor.
Printre ele se află 10 ţări din Africa (Coasta de Fildeş, Angola, Sudan, Libia, Egipt,
Gabon, Tanzania, Algeria, Nigeria şi Uganda), 10 ţări din America Latină
(Columbia, Guatemala, Cuba, Jamaica, Nicaragua, Haiti, Venezuela, Peru, Ecuador,
Mexic) şi 7 ţări din Asia (Kuwait, Thailanda, Siria, Indonezia, Qatar, Malaysia şi
Emiratele Arabe Unite). Singura ţară în curs de dezvoltare din Europa aflată în
acest grup este Cipru.
Există, însă, şi ţări dezvoltate (Norvegia, Australia şi Grecia), care în anul
1999, faţă de anul 1980, au înregistrat un raport de schimb subunitar, puterea lor de
cumpărare diminuându-se în ultimele două decenii.
O privire de ansamblu asupra tuturor celor 33 de ţări care şi-au redus puterea
de cumpărare în schimburile comerciale internaţionale, în perioada analizată
(1980-1999), demonstrează că majoritatea ţărilor din acest grup sunt exportatoare
de combustibili, respectiv de petrol.
Tabelul nr. 1
Ţări cu ponderi de peste 80% la exportul de produse manufacturate
din totalul exportului, în anii 1990 şi 2000
Ţări dezvoltate Ţări în tranziţie Ţări în curs de dezvoltare
1990 2000 1990 2000 1990 2000
1. Japonia 96 94 1. Slovenia 86 90 1. Hong Kong (China) 95 95
2. Elveţia 94 91 2. R. Cehă … 88 2. Taiwan (China) 93 95
3. Italia 88 88 3. Ungaria 63 86 3. Israel 87 94
4. Irlanda 70 86 4. R. Slovacă … 85 4. R. Coreea 94 91
5. Luxemburg … 86 5. Polonia 59 80 5. Filipine 38 92
6. Germania 89 85 6. China 72 88
7. Suedia 83 85 7. Singapore 72 86
8. Portugalia 80 85 8. Pakistan 79 85
9. Finlanda 83 85 9. Mexic 43 83
10. SUA 74 83 10. Turcia 68 81
11. Austria 88 83
12. M. Britanie 79 83
13. Franţa 77 81
ROMÂNIA 73 77
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p. 198-201.
ROMÂNIA 2 6
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p.198-201
57
Tabelul nr. 4
Ţări cu importante ponderi ale exportului de alimente
în totalul exporturilor lor, în anii 1990 şi 2000
America Alte
Ţara 1990 2000 Africa
Latină continente
1. Nicaragua 77 88 x
2. Panama 75 74 x
3. Tanzania … 70 x
4. Uganda … 67 x
5. Sri Lanka 61 67 Asia
6. Paraguay 52 65 x
7. R. Moldova … 62 Europa
8. Senegal 53 59 x
9. Kenya 49 59 x
10. Honduras 82 59 x
11. Guatemala 67 56 x
12. Mozambic … 52 x
13. Coasta de Fildeş … 50 x
14. Ghana 51 48 x
15. Uruguay 40 47 x
16. Zimbabwe 44 47 x
17. Noua Zeelandă 47 46 Oceania
18. Salvador 57 42 x
19. Ecuador 44 37 x
20. Madagascar 73 36 x
21. Peru 21 30 x
22. Costa Rica 58 30 x
23. Bolivia 19 30 x
24. Chile 24 25 x
25. Camerun 20 23 x
12 10 3
ROMÂNIA 1 3
Sursa: World Development Indicators 2002, World Bank.
ROMÂNIA 18 7
Sursa: World Development Indicators 2002, World Bank.
EUROPA CENTRALĂ … 42 … 52
ŞI DE EST ŞI CSI
O.E.C.D. 20 15 78 81
MEDIA pe glob 24 20 73 77
ROMÂNIA 26 22 73 77
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p. 201.
1
A se vedea: Octavian Gh. Botez, Comerţul exterior al României în secolul XX,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.
2
Există precedente de mare valoare ştiinţifică, îndeosebi în Enciclopedia României,
volumul IV, în cursurile şi cărţile coordonate de prof. univ. dr. N. Sută, ş.a. Dorinţa noastră a fost
de a extinde analiza şi la alte aspecte, utilizând mai ales grafice ce ilustrează sugestiv fenomenele.
Universitatea SPIRU HARET
65
ne-a determinat, în analiza noastră, să departajăm cei 50 de ani în etape, respectiv
din anul 1900 până în anul 1915, apoi între 1919-1938 şi, câteodată, din 1939 până
în anii 1943, 1945 sau 1949. Alegerea unei asemenea soluţii s-a datorat unor
situaţii specifice României, deoarece pentru anii 1916-1918 – când luptele din
primul război mondial s-au desfăşurat şi pe teritoriul nostru – lipsesc datele
statistice. Surprinzător, mai lipsesc datele şi pentru anul 1947, iar în unele cazuri
după cel de-al doilea război mondial, până în anul 1950, din cauza inflaţiei, secetei
sau reformei monetare. Astfel, nu au fost posibile judecăţi comparabile pertinente,
pe bază de date statistice.
Având în vedere cele de mai sus, vom încerca să sintetizăm, în continuare,
principalele concluzii ce rezultă din studierea evoluţiei volumului valoric al comer-
ţului exterior între anii 1900-1945 (tabelele nr. 1, 2 şi 3).
În primul rând, în primii 15 ani ai secolului XX, creşterea maximă a
volumului valoric al comerţului nostru exterior a avut loc între anii 1911-1913,
când acesta a fost de circa 2,5 ori mai mare decât în anul 1900, datorată îndeosebi
dinamicii mai accentuate a importului faţă de export.
În al doilea rând, urmărind evoluţia volumului din perioada 1920-1939,
rezultă că, faţă de anul 1920, în anii 1926-1927, acesta a crescut de 6,9-7,2 ori, de
această dată dinamica ascendentă fiind influenţată puternic de o creştere a exportului,
în aceiaşi ani, de circa 11 ori.
În al treilea rând, etapa anilor 1939-1945 este caracterizată prin sporirea
relativ rapidă a volumului într-o perioadă destul de scurtă, respectiv de 3,3-3,9 ori
în 1943 şi în 1945, faţă de anul 1939.
În al patrulea rând, din punct de vedere al evoluţiei volumului valoric al
comerţului exterior al României, se observă alternanţa unor creşteri şi descreşteri,
între anii 1900-1908, cu sporuri timp de 2-3 ani şi, apoi, căderi de 1-2 ani, pentru
ca, în anii 1909-1912, să se înregistreze permanent creştere, iar între 1913-1915
situaţia să se inverseze prin existenţa unei diminuări de aproximativ 25% în anul
1914. După primul război mondial, în perioada 1919-1926, an de an, au loc
creşteri ale volumului comerţului exterior al României, după care din 1927 până
în 1933 în fiecare an volumul scade, cel mai mult în 1931, cu circa 50%, iar în
1932 cu 25% faţă de anii precedenţi. Urmează 4 ani de sporuri constante, 1934-
1937, după care o diminuare în 1938, iar între anii 1939-1945 din nou creşteri, cu
excepţia anului 1944, când a avut loc o prăbuşire a volumului cu peste 60% faţă
de 1943 din cauza îndeosebi a exportului, care a scăzut cu circa 70%, ca urmare a
războiului desfăşurat pe teritoriul României.
Graficele nr. 1, 2 şi 3 ilustrează tendinţele dinamicii volumului valoric al
comerţului exterior al României, ale exportului şi importului în trei ipostaze:
1900-1915, 1919-1938 şi 1939-1945.
Suişurile şi coborâşurile frecvente în evoluţia volumului comerţului exterior al
României din prima jumătate a secolului XX îşi au explicaţia, pe de o parte, în
precaritatea dezvoltării economiei naţionale, în fluctuaţiile producţiei şi preţurilor
externe, la cereale îndeosebi, dar şi la petrol şi lemn – baza exporturilor româneşti. Pe
de altă parte, volumul comerţului nostru exterior a fost puternic influenţat, în evoluţia
sa sinuoasă, de consecinţele dezastruoase pentru România ale celor două războaie
mondiale, precum şi de marea criză economică mondială din anii 1929-1933.
Universitatea SPIRU HARET
66
Tabelul nr. 1
Evoluţia volumului valoric al comerţului exterior al României,
în perioada anilor 1900-1945 (bază: 1900, 1920 şi 1939)
EXPORT IMPORT TOTAL Ritmul de creştere (%)
Anul
(mii lei) (mii lei) (mii lei) bază lanţ
1900 280000 216986 496986 100,0 –
1901 353831 292436 646267 130,0 130,0
1902 374819 383345 758164 152,5 117,3
1903 355630 269924 625554 125,9 82,6
1904 261872 311372 573244 115,3 91,6
1905 457101 337538 794639 159,9 138,6
1906 491360 422114 913474 183,8 115,0
1907 554019 430509 984528 198,1 107,1
1908 379431 414058 793489 159,7 80,1
1909 465057 368300 833357 167,7 105,0
1910 616505 409716 1026221 206,5 123,1
1911 691720 569745 1261465 253,8 122,9
1912 642104 637906 1280010 257,5 101,5
1913 670705 590013 1260718 253,7 98,5
1914 451891 504241 956132 192,4 75,8
1915 570182 332942 903124 181,7 94,4
1919 104385 3762300 3866685 – –
1920 3447848 6980290 10428138 100,0 –
1921 8263009 12145405 20408414 195,7 195,7
1922 14039296 12325366 26364662 252,8 129,2
1923 24594129 19516126 44110155 423,0 167,3
1924 28361844 26264582 54625626 523,8 123,8
1925 29126824 29912645 59039469 566,1 108,1
1926 38264805 37195415 75460220 723,6 127,8
1927 38110810 33852131 71962941 689,7 95,4
1928 27029728 31640956 58670684 562,6 81,5
1929 28960005 29628038 58588043 561,8 99,8
1930 28522028 23044163 51566191 494,5 88,0
1931 22196914 15754569 37951483 363,9 51,6
1932 16721593 12011325 28732918 275,5 73,5
1933 14170828 11741850 25912678 248,5 90,2
1934 13655734 13208543 26864277 257,6 103,7
1935 16756223 10847530 27603753 264,7 102,7
1936 21703391 12637698 34341089 343,4 124,4
1937 31568357 20284748 51853105 497,2 151,0
1938 21532580 18767830 40300410 386,4 77,7
1939 26809000 22890000 49699000 476,6 123,3
1940 36780000 27411000 64191000 615,5 129,1
1941 41286000 30576000 71862000 689,1 111,9
1942 52816000 44907000 97719000 937,1 136,0
1943 71323000 94884000 166207000 634,9 170,1
1944 22039000 42337000 64376000 617,3 38,7
1945 179255000 16422000 195677000 1876,4 303,9
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 1939-1940, p. 575;
N. Sută (coordonator), Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale româneşti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
67
Tabelul nr. 2
Evoluţia exportului României, în perioada
anilor 1900-1945 (bază 1900, 1920 şi 1939)
Anul Exportul de mărfuri Ritmul de creştere/descreştere %
(mii lei) bază lanţ
1900 280000 100 –
1901 353831 126,4 126,4
1902 374819 133,9 105,9
1903 355630 127,0 94,9
1904 261872 93,5 73,6
1905 457101 163,2 174,5
1906 491360 175,5 107,5
1907 554019 197,9 112,7
1908 379431 135,5 68,5
1909 465057 166,1 122,7
1910 616505 220,2 132,6
1911 691720 247,0 112,3
1912 642104 229,3 92,8
1913 670705 239,5 104,4
1914 451891 161,4 67,4
1915 570182 203,6 126,2
1919 104385 – –
1920 3447848 100 –
1921 8263009 239,6 239,6
1922 14039296 407,2 169,9
1923 24594129 713,3 175,2
1924 28361044 822,6 115,4
1925 29126824 844,8 102,7
1926 38264805 1109,8 131,4
1927 38110810 1105,3 99,6
1928 27029728 783,9 70,9
1929 28960005 839,9 107,1
1930 28522028 827,2 98,5
1931 22196914 643,8 77,8
1932 16721593 485,0 75,3
1933 14170828 411,0 84,7
1934 13655734 396,0 96,4
1935 16756223 486,0 122,7
1936 21703391 629,5 129,5
1937 31568357 915,4 145,4
1938 21532580 624,5 68,3
1939 26809000 777,5 124,5
1940 36780000 1066,7 137,2
1941 41286000 1197,4 112,2
1942 52816000 1531,8 127,9
1943 71323000 2068,6 135,0
1944 22039000 639,2 30,9
1945 179255000 5199,0 813,3
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 1939-1940, p. 575;
N. Sută (coordonator), Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale româneşti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
68
Tabelul nr. 3
Evoluţia importului României, în perioada
anilor 1900-1945 (bază 1900 şi 1919)
Anul Importul de mărfuri Ritmul de creştere/descreştere
(mii lei) (%)
bază lanţ
1900 216986 100,0 –
1901 292436 134,8 134,8
1902 383345 176,7 96,9
1903 269924 124,4 95,3
1904 311372 143,5 115,3
1905 337538 155,5 108,4
1906 422114 194,5 125,0
1907 430509 198,4 101,9
1908 414058 190,8 96,2
1909 368300 169,7 88,9
1910 409716 188,8 111,2
1911 569745 262,6 139,0
1912 637906 294,0 119,6
1913 590013 271,9 92,5
1914 504241 232,4 85,5
1915 332942 153,4 66,0
1919 3762300 – –
1920 6980290 100,0 –
1921 12145405 174,0 174,0
1922 12325366 176,6 101,5
1923 19516026 27,6 158,3
1924 26264582 376,3 134,6
1925 29912645 428,5 114,0
1926 37195415 532,9 124,3
1927 33852131 485,0 91,0
1928 31640956 453,3 93,5
1929 29628038 424,4 93,6
1930 23044163 330,1 77,8
1931 15754569 225,7 68,4
1932 12011325 172,1 76,2
1933 11741850 168,2 97,7
1934 13208543 189,2 112,5
1935 10847530 155,4 82,1
1936 12637698 181,0 116,5
1937 20284748 290,6 160,5
1938 18767830 268,9 92,7
1939 22890000 327,9 122,0
1940 27411000 392,7 119,7
1941 30576000 438,0 111,5
1942 44907000 643,3 146,9
1943 94884000 1354,3 211,3
1944 42237000 605,1 44,6
1945 16422000 235,3 38,8
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 1939-1940, p. 575;
N. Sută (coordonator), Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale româneşti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
69
Graficul nr. 1
Di n am i ca vol u m u l u i val ori c al com e rţu l u i e xte ri or al Rom ân i e i , al
e xportu l u i şi i m portu l u i î n pe ri oada Export
1900-1915 Import
mil. lei Total
1400 1261 1280
1260
1200
1026
984 956
1000 913 903
793
758 794 833 692
800 646 642 671
625 573 616 570
497
600 491 554 465 638 452
457 379 570
354 375 356 262 590
400 280 422 430 504
383 337 414 368 410
200 333
217 292 270 311
0
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
Graficul nr. 2
Dinamica volumului valoric al comerţului exterior al României, al exportului şi
importului în perioada Export
1919-1938 Import
Total
mil. lei
80 75 72
59 58 58
60 54 51 52
44 38 38 34 40
40 38
28 29 37 34 27 29 28 29 27 27 22
31
20 26 24 22 17 26 21
20 10 12 14 19 26 30 31 29 23 14 13 17
4 4 7 16 20 19
12 12 12 13 11 12
0 0,1 3 8
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
Graficul nr. 3
Dinamica volumului valoric al comerţului exterior
al României, al exportului şi importului în perioada
1939 -1945
mil. lei 195
200
180 166 179
160
140 Export
120 Import
98 95
100 72 Total
80 64 71
60 50 53 64
37 41
40 27 42
45
20 27 30 22 16
23
0
1939 1940 1941 1942 1943 1944 1945
Tabelul nr. 4
Evoluţia soldului balanţei comerciale a României
în anii 1901 – 1943, pe grupe de 5 ani
Export Import Sold balanţă
(mii lei) (mii lei) comercială
1901 – 1905 1.803.253 1.494.615 + 308.638
1906 – 1910 2.506.372 2.044.697 + 461.675
1911 – 1915 3.026.602 2.634.847 + 391.755
1919 – 1923 *) 50.448.667 54.729.487 - 4.280.820
1924 – 1928 160.893.211 158.865.729 + 2.027.482
1929 – 1933 110.571.368 92.179.945 + 8.391.423
1934 – 1938 105.216.285 75.746.349 + 29.469.936
1939 – 1943 229.014.000 220.668.000 + 8.346.000
*
Pentru anii 1916-1918 şi 1947 datele lipsesc.
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Comerţul Exterior al României, Anuarele
Statistice ale României 1939-1940; N. Sută (coordonator), Istoria comerţului exterior şi a
politicii comerciale româneşti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
71
Graficul nr. 4
3
N.N. Constantinescu, Istoria gândirii economice româneşti. Studii, Editura Economică,
Bucureşti, 1999, p. 66.
Universitatea SPIRU HARET
73
Graficul nr. 5
Belgia 37,1 42,5 29,1 21,1 10,9 2,5 4,5 3,2 0,4
Olanda 1,8 9,7 13,9 6,5 4,1 2,6 5,0 1,8 0,1
Elveţia 0,2 0,1 … 0,1 0,4 0,1 0,5 2,8 4,5
Spania 0,5 … 0,4 0,9 0,2 0,4 1,7 1,2 0,1
Bulgaria 1,4 1,2 0,8 2,0 2,0 1,7 1,0 0,8 1,1
Serbia 0,3 0,3 0,2 0,5 – – – – –
Iugoslavia – – – – 1,7 1,9 1,4 1,3 1,7
Ungaria – – – – 12,1 10,2 7,0 4,8 0,4
Cehoslovacia – – – – 6,5 6,5 4,9 8,5 2,2
Polonia – – – – 3,3 4,9 1,7 0,9 …
Turcia 4,7 2,7 4,6 3,6 3,2 1,6 0,6 0,7 1,0
Grecia 0,2 0,4 0,1 0,5 4,4 4,3 3,1 4,6 1,9
Egipt 0,1 0,2 1,2 2,7 3,9 5,0 4,4 2,9 1,2
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din L’économie de la Roumanie. Le XX-ème siècle,
coordonator Acad. Tudorel Postolache, Tabelul nr. A. 58, autor V. Axenciuc şi colab.,
Editura Expert, Bucureşti, 1994, p. 382-383.
Universitatea SPIRU HARET
78
Tabelul nr. 6
Principalele ţări partenere la importul României în perioada
1896 – 1944 (în procente, medii pe 5 ani)
Ţări 1896- 1901- 1906- 1911- 1919- 1925- 1930- 1935- 1940-
1900 1905 1910 1915 1924 1929 1934 1939 1944
Germania 27,7 28,5 33,7 35,4 16,2 22,1 23,8 25,0 68,6
Italia 3,6 5,8 4,8 5,0 11,6 8,8 9,6 6,1 14,6
Austria 28,4 27,0 24,4 24,2 15,4 13,9 5,9 9,6 –
Anglia 19,5 16,8 15,2 11,6 11,2 8,6 11,5 8,5 0,3
Franţa 7,0 5,8 5,5 5,7 8,9 7,3 9,9 7,6 1,2
Belgia 3,4 2,0 3,1 2,9 1,6 2,5 2,8 3,6 0,3
Olanda 0,8 1,7 1,3 0,9 1,1 1,6 2,3 1,6 0,3
Elveţia 1,2 1,9 1,8 1,9 1,6 1,9 2,9 2,5 1,9
Spania … … 0,1 0,1 0,5 0,1 0,3 0,3 0,2
Bulgaria 0,9 1,0 0,4 0,7 0,2 0,2 0,1 0,1 0,8
Serbia 0,1 0,1 0,1 0,1 – – – – –
Iugoslavia – – – – 0,3 0,4 0,5 0,8 0,3
Ungaria – – – – 4,1 4,0 3,6 4,4 0,4
Cehoslovacia – – – – 8,8 14,1 12,7 15,6 5,8
Polonia – – – – 8,4 6,0 4,2 1,9 …
Turcia 4,1 3,6 3,6 2,7 2,1 0,8 0,8 0,8 1,9
Grecia 0,6 1,0 0,3 0,7 1,7 0,8 1,1 1,6 0,2
Rusia 2,3 2,6 2,7 3,2 – – – – –
URSS – – – – … 0,1 0,3 0,1 …
SUA 0,4 0,1 0,9 2,9 2,9 3,6 4,3 4,0 0,5
Egipt … … … 0,1 1,2 1,9 1,1 3,5 0,6
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din L’économie de la Roumanie. Le XX-ème siècle,
coordonator Acad. Tudorel Postolache, Tabelul nr. A. 61, autor V. Axenciuc şi colab., Editura
Expert, Bucureşti, 1994, p. 384-385.
Graficul nr. 11
Tabelul nr. 2
Evoluţia exportului şi importului României, în anii 1950-1999
Perioade Export Creştere indice Import Creştere indice
de 10 ani faţă de bază în lanţ faţă de bază în lanţ
1950-1959 3781 100% - 4071 100% -
1960-1969 11028 2,9 ori 2,9 ori 11780 2,9 ori 2,9 ori
1970-1979 40103 10,6 ori 3,6 ori 42306 10,4 ori 3,6 ori
1980-1989 94584 25,0 ori 2,3 ori 78860 19,4 ori 1,9 ori
1990-1999 66777 17,6 ori 70,5% 86602 20,8 ori 107,1%
Sursa: Comisia Naţională pentru Statistică; Anuarele şi Buletinele lunare statistice
ale României, 1995-1999.
Graficul nr. 1
Graficul nr. 3
Tabelul nr. 4
Dinamica principalilor indicatori ai dezvoltării economiei României
1950 = 100
1960 1970 1975 1980 1985 1989
Produsul social 263 623 10 ori 14 ori 18 ori 19 ori
Venitul naţional 268 599 10 ori 15 ori 17 ori 16 ori
Producţia industrială 340 11 ori 21 ori 30 ori 40 ori 44 ori
Prod. globală agricolă 171 212 289 334 406 351
Vol. comerţului exterior
- Export 338 871 21 ori 40 ori 42 ori 42 ori
- Import 266 805 17 ori 40 ori 30 ori 29 ori
Sursa: Anuarul Statistic al României, 1990, p. 235-239, 608-611.
Semnificativ este faptul că, într-o perioadă de 20 de ani, din cei 40 de ani
analizaţi, respectiv între anii 1970-1989, creşterea volumului comerţului exterior a
devansat şi creşterea producţiei industriale. În acest fel, activitatea de comerţ
exterior, îndeosebi exportul, a devenit motorul creşterii economice a României.
Interesant de observat este şi aspectul că dezvoltarea cea mai susţinută a
reprezentat-o, în perioada menţionată, comerţul cu ţările capitaliste dezvoltate şi
ţările în curs de dezvoltare, cu care decontările se efectuau în devize convertibile
(DC), al cărui ritm de creştere l-a depăşit pe cel al schimburilor în relaţia cliring
ţări socialiste (CTS), după cum rezultă din graficul nr. 6.
1
Costin Murgescu, Ion Vasile, Relaţiile comerciale internaţionale ale României şi
cooperarea economică cu alte ţări, în Progresul Economic în România, Editura Politică,
Bucureşti, 1977, p. 637.
Universitatea SPIRU HARET
92
Graficul nr. 6
Volumul comerţului exterior al României în raport cu principalii indicatori
ai dezvoltării economiei naţionale, în anii 1988 şi 1989, faţă de anul 1970
1950 1960 1970 1980 1985 1989 1990 1995 1998 2000
ani
Sursa:Comisia
Sursa: Comisia Naţională
Naţională pentru
pentruStatistică, Anuarele
Statistică, şi buletinele
Anuarele şi buletinele
lunare statistice,
lunare 1990.
statistice,
60 56,6 56
50,3
50 48
40 40,3
38,3 34,3
31,1 30,7 29,4
30 33,7 31,5
24,6 25,5 27,2
23,5 22,1 23,1 22,8
20 20,5 20,9 21,3
15,6
10,2 12,8 13
10 7,4 6,4 6,7 8,1 10,4
4,5 5,5 5,6 4
5,2 6 3 3,4
0 3,4
1950 1960 1970 1980 1985 1989 1990 1995 1998 2000
ani
Sursa: prelucrare grafică a datelor din Anuarele statistice ale României din anii 1990-2000 .
2
Tipologia economiilor naţionale, Economie Mondială, Editura Politică, Bucureşti,
1977, p. 113.
Universitatea SPIRU HARET
115
Aprofundând analiza evoluţiei repartizării geografice a comerţului
exterior al României, respectiv pe ţări membre ale CAER, alte foste ţări socialiste,
ţări capitaliste dezvoltate şi ţări în curs de dezvoltare, în perioada anilor 1960-1998,
observăm că, la perioade ciclice, de 10-20 de ani, apar inversări de situaţii, rezultat
al influenţei puternice a factorilor politici externi, neputând fi ignoraţi nici factorii
politici interni care au potenţat tendinţele respective.
Astfel, între anii 1960-1980, aşa cum o ilustrează evoluţiile comerţului
exterior al României pe grupe de ţări (graficul nr. 10), ţările membre CAER, care
reprezentau primul partener comercial al ţării noastre, îşi reduc constant ponderea
de la 66,8% în anul 1960 la 34,6% în anul 1980. În aceeaşi perioadă, până în 1975,
creşte, în comerţul exterior al României, ponderea ţărilor capitaliste dezvoltate,
respectiv, de la 22,3%, în anul 1960, la 36,7%, în anul 1975. Este de subliniat că, şi
în anul 1980, ţările capitaliste dezvoltate deţineau o pondere importantă în schimburile
comerciale cu România, plasându-se pe locul al doilea, ca parteneri, respectiv 33%,
deci foarte aproape de ponderea ţărilor socialiste (34,7%).
Graficul nr. 10 mai scoate în evidenţă faptul că, între anii 1960-1980, cea mai
viguroasă creştere a schimburilor comerciale externe ale României a fost cu ţările
în curs de dezvoltare. Astfel, ponderea acestora s-a ridicat la 26,0% în 1980, faţă de
4,7% în anul 1960. A fost perioada când s-au încheiat cu aceste ţări zeci de
acorduri comerciale pe termen lung, când, alături de schimburile de mărfuri, au
proliferat cooperările industriale, prin care România a exportat instalaţii complexe
şi a participat la realizarea a numeroase obiective economice şi civile în aceste ţări,
pe bază de relaţii reciproc avantajoase. Din acelaşi grafic reiese faptul că ponderea
relaţiilor României cu alte ţări socialiste a fost modestă, nedepăşind, în toţi cei 20
de ani analizaţi, 7%.
- procente -
1990 2000 Diferenţa
Total export 100,0 100,0 –
Europa 70,4 85,5 +14,1
din care:
UE 33,9 63,8 +29,9
CEFTA 9,1 8,2 -0,9
Alte ţări din Europa 27,4 13,5 -13,9
Africa şi Orientul Mijlociu 14,1 6,8 -7,3
Asia şi Oceania 7,3 2,9 -4,4
America 8,2 4,8 -3,4
Sursa: Aspecte privind evoluţia comerţului exterior al României în perioada 1990-
2000, lucrare elaborată de Centrul de Promovare a Comerţului Exterior, ANEIR, 2001.
Tabelul nr. 16
- procente -
1990 2000 Diferenţa
Total import 100,0 100,0 –
Europa 61,1 85,8 +24,7
din care:
UE 21,8 56,6 +34,8
CEFTA 11,3 8,9 -2,4
Alte ţări din Europa 28,0 20,3 -7,7
Africa şi Orientul Mijlociu 26,0 1,5 -24,5
Asia şi Oceania 5,9 7.0 +1,1
America 7,0 5,7 -1,3
Sursa: Aspecte privind evoluţia comerţului exterior al României în perioada 1990-
2000, lucrare elaborată de Centul de Promovare a Comerţului Exterior, ANEIR, 2001.
- milioane dolari -
1996 1997 1998 1999 2000
Total
Comunitatea - 1450 - 1360 - 1020,3 - 652,9 - 1054,6
Statelor Independente
din care:
Federaţia Rusă - 1268 - 1106 - 981,5 - 657,1 - 1031,7
Tabelul nr. 26
Evoluţia importului României din ţările vecine, în perioada 1997-2001
- mil. dolari -
Ţara 1997 1998 1999 2000 2001
Bulgaria 55,6 47,5 55,0 87,7 148,8
Ungaria 346,7 546,9 412,1 513,3 599,3
R.Moldova 62,4 61,8 40,4 41,3 38,7
Ucraina 186,5 167,5 106,6 196,1 320,2
Fosta Iugoslavie 54,0 61,1 55,9 65,2 34,2
Total ţări vecine 705,2 884,8 670,0 903,6 1141,2
Total România 10411 10926 9744 12050 14354
Sursa: Anuarul Statistic de Comerţ Exterior al României 2000-2002.
Tabelul nr. 27
Evoluţia importurilor României din ţările vecine, în perioada 1997-2001
- %-
Ţări 1997 1998 1999 2000 2001
Bulgaria 7,88 5,36 8,20 9,70 13,03
Ungaria 49,16 61,81 61,5 56,80 52,51
R.Moldova 8,84 6,98 6,02 4,57 3,39
Ucraina 26,44 18,93 15,91 21,7 28,05
Fosta Iugoslavie 7,65 6,90 8,34 7,2 2,99
Sursa: Anuarul Statistic de Comerţ Exterior al României 2000-2002.
Tabelul nr. 30
Evoluţia exportului şi importului României, pe locuitor,
în relaţia cu Ungaria şi Republica Moldova
România – Republica Moldova
1997 1998 1999 2000 2001
Populaţia R Moldova (mil. loc.) 4,320 4,304 4,293 4,281 4,264
Populaţia României (mil. loc.) 22,545 22,502 22,458 22,435 22,408
Exportul/loc. (dolari/loc.) 29,8 29,9 23,5 33,2 27,0
Importul/loc. (dolari/loc.) 2,8 2,7 1,8 1,9 1,7
România – Ungaria
1997 1998 1999 2000 2001
Populaţia Ungariei (mil. loc.) 10,301 10,280 10,253 10,222 10,200
Populaţia României (mil. loc.) 22,545 22,502 22,458 22,435 22,408
Exportul/loc. (dolari/loc.) 17,7 21,3 26,4 34,7 36,4
Importul/loc. (dolari/loc.) 15,3 24,3 18,3 22,8 26,7
Sursa: Anuarul Statistic al României 2002; Anuarul Statistic al Ungariei 2002;
Anuarul Statistic al R. Moldova 2002.
1
Opiniile privind evoluţia comerţului internaţional au fost exprimate la începutul
lunii noiembrie 2003 de către directorul general al OMC, Supacai Panitchpakdi.
2
Conform datelor statistice ale OMC, expansiunea comercială a Chinei (atât la export,
cât şi la import) rămâne puternică. În anii ’90, comerţul Chinei a crescut de trei ori mai repede
decât comerţul global, iar între 2000 şi 2002, exporturile şi importurile sale au crescut cu 30%
în timp ce comerţul global a stagnat. China a devenit, în 2002, al patrulea mare comerciant de
mărfuri în lume (dacă socotim UE ca o singură entitate).
Universitatea SPIRU HARET
135
Tabelul nr. 1
Exportul, importul, soldul balanţei comerciale a României
şi gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, în anii 2001-2003 (10 luni)
Date absolute în milioane dolari Gradul de acoperire
Anul Export Import Sold balanţă a importurilor CIF
FOB CIF comercială cu exporturi FOB
2001 11385 15552 -4167 72,9
2002 13869 17857 -3988 77,6
2003 (10 luni) 14503 19344 -4841 75,0
Sursa: Anuarul de Comerţ Exterior al României 2002, Institutul Naţional de Statistică
şi Direcţia Generală a Vămilor, pentru datele pe anii 2002 şi 2003.
Tabelul nr. 3
- procente -
Tipul de servicii 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Total export 100 100 100 100 100 100 100 100
din care:
Transport 36,4 36,5 31,5 36,7 38,6 41,4 39,3 37,2
Turism 24,6 39,6 39,5 33,7 34,5 21,4 18,4 20,5
Alte servicii 39,0 23,9 29,0 29,6 26,9 37,2 42,3 42,3
Total import 100 100 100 100 100 100 100 100
din care:
Transport 37,7 33,2 33,2 35,5 29,2 33,8 23,0 33,4
Turism 21,5 36,9 38,3 34,2 35,1 24,5 22,5 21,1
Alte servicii 41,8 29,9 28,5 30,3 35,7 41,7 44,5 45,5
Sursa: Calculat pe baza datelor din Rapoartele anuale pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 şi Buletinul lunar nr. 12/2000 ale Băncii Naţionale a României.
La export, observăm atât la începutul intervalului de 8 ani, cât şi, mai ales, în
ultimii ani ai acestuia, că ponderea cea mai mare o deţin alte servicii comerciale
(42,3%), îndeosebi cele legate de comunicaţii şi construcţii în străinătate. Pe locul
secund se situează serviciile de transport internaţional, cu ponderi, în marea
majoritate a anilor, de peste 30%. O curbă sinuoasă a ponderii au înregistrat serviciile
de turism; faţă de 24,6%, în anul 1993, această pondere a variat, în anii 1994-1997,
între 33,7-39,6%, pentru ca în anii 1998-2000 să scadă în jur de 20%.
La importul de servicii comerciale, ca şi la export, pe locul întâi ca pondere
se află alte servicii, urmate de transportul şi turismul internaţional. În primul rând,
se constată că atât la începutul perioadei analizate, cât şi, mai ales, în anii 1998-
2000, ponderea la alte servicii a crescut permanent, atingând 45,5%. În al doilea
rând, reiese faptul că ponderea transporturilor internaţionale se află în scădere
începând cu anul 1993. În al treilea rând, în ce priveşte turismul în străinătate,
după creşteri excepţionale ale ponderii, în medie, cu peste 15% în anii 1994-1997,
faţă de anul 1993 (s-a atins şi 38,3% în anul 1995), asistăm la o diminuare a
acesteia, an de an, în perioada 1998-2000, la finalul intervalului înregistrându-se
21,1%, ca urmare a reducerii deplasărilor oficiale, dar şi a călătoriilor persoanelor
fizice în afara ţării.
Tabelul nr. 4
*
Din comunicarea susţinută la Simpozionul organizat de Societatea Română de
Statistică, iulie 2003, elaborată de prof.univ.dr. Octavian Gh. Botez, asist.univ.dr. Mădălina
Militaru, expert Ioan B. Gâlceavă.
Universitatea SPIRU HARET
155
măsură la satisfacerea cerinţelor utilizatorilor de date şi informaţii din domeniile
respective, cerinţe amplificate în ultimii ani ţinând seama de numărul deosebit de
mare, câteva zeci de mii, de agenţi economici cu activitate de export/import.
7. Anuarul de comerţ exterior al României, ediţia 2002, are o mare valoare
practică, cuprinzând comerţul exterior al României din perioada 1995 – 2001, pe
baza sa putându-se efectua analize pe o perioadă semnificativă, de 7 ani, atât în
ceea ce priveşte exportul (FOB) şi importul (FOB) din sectorul privat şi din alte
sectoare, cât şi ponderea în total export şi import a sectorul privat şi altor sectoare.
Aceeaşi importanţă deosebită au datele din Anuar privind soldul operaţiunilor
de comerţ exterior (FOB/CIF) şi gradul de acoperire a importului cu export (pe
intervalul de 7 ani), mediile lunare la exporturile (FOB) şi importurile (CIF); co-
merţul exterior al României cu principalele ţări partenere (separat pentru exporturi
FOB şi, respectiv, importuri CIF); în structură şi pe diferite grupe de ţări: Uniunea
Europeană, ţări în curs de dezvoltare, ţări în tranziţie în Europa, SUA şi alte ţări, pe o
perioadă de 3 ani.
8. Pe linia relevării unor aspecte calitative ale activităţii de comerţ exterior, în
Anuar sunt prezentate şi date cu privire la indicii valorici şi indicii valorii unitare ai
comerţului exterior (pentru export şi import – calculaţi pe o perioadă de 7 ani),
precum şi indicii valorii unitare ai comerţului exterior (pe perioadă de 4 ani – pentru
export şi import), ceea ce permite cercetătorilor, profesorilor şi studenţilor for-
mularea de aprecieri asupra evoluţiei puterii de cumpărare a mărfurilor româneşti.
9. De o evidentă importanţă în aprecierea locului pe care îl ocupă România în
diviziunea muncii internaţionale şi europene sunt datele statistice din Anuar cu
privire la comerţul exterior, pe secţiuni, conform Clasificării Standard de Comerţ
Internaţional (S.I.T.C./Rev. 3), separat pentru export FOB şi separat pentru import
C.I.F., precum şi la comerţul exterior, pe marile categorii economice, separat pentru
export FOB şi separat pentru import C.I.F., şi exporturile (FOB) ale României (pe
principalele activităţi ale economiei naţionale – C.A.E.N.).
10. Faptul că, în Anuarul de Comerţ Exterior, datele statistice se întind şi pe o
perioadă de 3 ani, prezintă posibilitatea efectuării de analize asupra evoluţiei expor-
tului şi importului pe perioade mai scurte de timp.
11. Aprofundarea analizei calitative a comerţului exterior al României poate
fi efectuată, în prezent, datorită introducerii, pe lângă datele statistice privind co-
merţul exterior pe principalele mărfuri, din care pe ţări de export şi de import, şi a
comerţului exterior pe principalele ţări, din care pe mărfuri de export şi de import.
Acest fapt permite practicienilor, cadrelor didactice, studenţilor, cercetătorilor,
patronatelor şi asociaţiilor profesionale calcularea preţurilor medii practicate
(inclusiv evoluţia acestora în timp), urmare a includerii în Anuar şi a datelor pri-
vind valorile şi cantităţile de mărfuri la export şi import.
12. Existenţa concomitentă a Anuarului – cu date complete – şi a dischetei
respective satisface cerinţele şi dotările diferite ale utilizatorilor.
* * *
Întreaga structură a Anuarului de Comerţ Exterior al României, ediţia 2002, pe
categorii de indicatori, şi precizările privind seriile de date pentru export şi import
sunt prezentate sub formă de schemă–cadru (în anexă).
SCHEMĂ–CADRU
– Soldul operaţiunilor
de comerţ exterior
(FOB/CIF)
– Soldul operaţiunilor
de comerţ exterior - date
absolute*)
(FOB / FOB)
(FOB / CIF)
– Gradul de acoperire
a Importurilor FOB cu
Exporturi CIF - pondere*)
(%)
*)
Serii de date, separat
pentru sectorul privat
Serii de date, pe
secţiuni şi principalele capitole
Nomenclator Combinat (N.C.)
Universitatea SPIRU HARET
160
0 1 2
– Export (FOB): 1999-2001 – date absolute
(fiecare an (milioane dolari SUA)
în parte)
Serii de date, pe
grupe de ţări
Serii de date, pe
principalele secţiuni
conform Nomenclatorului
Combinat (N.C.) şi pe
ţări
Serii de date, pe
principalele mărfuri
şi ţări
Serii de date, pe
principalele ţări şi mărfuri
I v = Iq × Ip Iq = Iv : Ip
5. Valorificarea manoperei
Aportul valutar (Av) în dolari, euro Plata în dolari, euro a orei de muncă
=
Nr. de ore-muncă efectuat de
salariaţii care au contribuit direct şi
indirect la realizarea produsului
Sursa:
Comentariu la tabel
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
168
1.3. Evoluţia comerţului extern (export + import) pe perioada ………………
Total export Creşterea sau descreşterea Ritmul de creştere
FOB plus în valoare absolută sau descreştere (%)
Anul Import CIF faţă de anul cumulat faţă de anul cumulat
în milioane precedent pe ani precedent pe ani
dolari
Sursa:
Comentariu la tabel
Grafic 1
Comentariu la grafic
Universitatea SPIRU HARET
169
2. Evoluţia soldului balanţei comerciale
şi a gradului de acoperire a importului cu export
Soldul balanţei comerciale Gradul de acoperire
Anul în milioane dolari a importului cu export (%)
pe un an cumulat pe un an cumulat
Sursa:
Comentariu la tabel
Grafic 2 Grafic 3
Soldul balanţei comerciale Gradul de acoperire a importului cu export
mil. dolari
%
100
Anii Anii
Anul
PRODUSUL 1 2 3 4 5
1. Alimentare, animale vii
2. Băuturi şi tutun
3. Materii prime necomestibile
4. Combustibili minerali, lubrifianţi
5. Uleiuri, grăsimi animale şi vegetale
6. Produse chimice
7. Articole manufacturate (lemn, hârtie, textile,
sticlărie, metalice)
8. Maşini şi material de transport
9. Articole manufacturate diverse (sanitare, de
iluminat, mobilă, medicale, confecţii, instrumente,
aparate ştiinţifice, aparate de măsură şi calcul,
aparate foto, instrumente muzicale, cărţi etc.)
10. Alte articole tranzacţionate neclasificate
Sursa:
Comentariu la tabel
2.4. Evoluţia exportului FOB de produse după C.T.I.C. (Rev. 2), mii dolari
Anul
PRODUSUL 1 2 3 4 5
1. Alimentare, animale vii
2. Băuturi şi tutun
3. Materii prime necomestibile
4. Combustibili minerali, lubrifianţi
5. Uleiuri, grăsimi animale şi vegetale
6. Produse chimice
7. Articole manufacturate (lemn, hârtie, textile,
sticlărie, metalice)
8. Maşini şi material de transport
9. Articole manufacturate diverse (sanitare, de
iluminat, mobilă, medicale, confecţii, instrumente,
aparate ştiinţifice, aparate de măsură şi calcul,
aparate foto, instrumente muzicale, carte etc.)
10. Alte articole tranzacţionate neclasificate
Sursa:
Comentariu la tabel
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Sursa:
*
Se va calcula, separat de tabel, şi soldul balanţei comerciale şi a gradului de aco-
perire a importului cu export la grupele de mărfuri unde există tranzacţii atât la export, cât
şi la import.
Comentariu la tabel
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.
2.
3.
4.
Universitatea SPIRU HARET
174
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Sursa:
**
Se va calcula separat de tabel, pentru primul şi ultimul an analizat şi soldul balanţei
comerciale şi a gradului de acoperire a importului cu export la principalii parteneri ce se
regăsesc în tabel în primii 10 parteneri atât la export, cât şi la import.
Comentariu la tabel
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în ultimul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
în primul an
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Sursa:
Comentariu la tabel
Tabelul nr. 2
2. Evoluţia importului României în ţara ............ în perioada .............
Export Creşterea/descreşterea Ritmul de creştere/descreştere
Anul FOB în în valori absolute (în procente)
mii dolari faţă de anul precedent cumulat faţă de anul precedent cumulat
1998 20.000 - - - -
1999 22.000 2000 2000 10 10
2000 25.000 3000 5000 13,6 25
Sursa:
Comentariu la tabel
Tabelul nr. 3
3. Evoluţia soldului balanţei comerciale şi a gradului de acoperire a importului
cu exportul în comerţul dintre România şi ţara ............ în perioada .............
Gradul de acoperire
Export FOB Import CIF Soldul balanţei
Anul a importului cu export
în mii dolari în mii dolari comerciale
(în procente)
1998 10.000 20.000 -10.000 50
1999 12.000 22.000 -10.000 54,5
2000 19.000 25.000 -6.000 56,0
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
177
4. Analiza structurii fizice a comerţului exterior dintre România şi ţara ........….,
a gradului de acoperire, cumulat, a importului cu exportul, în perioada ......……
Valoarea Valoarea Gradul de aco-
Nr. Denumirea exportului importului perire a impor-
secţiunii secţiunii de bunuri cumulat cumulat tului cu export
(mii (mii (procente)
dolari) dolari)
Produse agricole
I Animale vii şi produse ale regnului
animal
II Produse ale regnului vegetal
III Grăsimi şi uleiuri vegetale de origine
animală sau vegetală
IV Produse ale industriei alimentare:
băuturi, tutun şi produse
Produse industriale
V Produse minerale
VI Produse ale industriei chimice sau
ale industriilor conexe
VII Materiale plastice şi articole din
material plastic, cauciuc sintetic
VIII Piei brute, piei tăbăcite, blănuri
şi produse artificiale etc.
IX Lemn, cărbune de lemn şi articole,
plută, împletituri din fibre
X Pastă de lemn sau alte materiale,
hârtie, carton
XI Materiale textile şi articole
XII Încălţăminte şi alte obiecte diverse
XIII Articole din piatră, ciment, produse
ceramice şi de sticlă
XIV Perle naturale, pietre preţioase, me-
tale preţioase şi obiecte din acestea;
bijuterii
XV Metale comune şi articole
XVI Maşini şi aparate, echipamente
electrice, aparate
XVII Mijloace de transport şi echipamente
auxiliare
XVIII Instrumente şi aparate optice, foto-
grafice, cinematografice, de măsuri
şi control, medico-chirurgicale, ins-
trumente muzicale
XIX Arme şi muniţii, părţi şi accesorii
XX Mărfuri şi produse diverse (mobi-
lier, aparate de iluminat etc.)
XXI Obiecte de artă, colecţie, antichităţi
Sursa: Preluare a datelor din ............
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
178
5. Principalele 10 produse sau grupe de produse la exportul şi importul, cumulat,
din perioada ..……... în comerţul între România şi ţara ....………
Principalele Valoarea % din Principalele Valoarea % din
Nr.
produse (mii dolari) total produse (mii dolari) total
crt.
exportate cumulat export exportate cumulat import
Total export 36.000 100 Total import 67.000 100
din care: din care:
1 1
.. ..
. .
10 10
Sursa: Preluare a datelor din ........
Comentariu la tabel
Tabelul nr. 2
2. Evoluţia importului produsului ......... în perioada .......
Export Creşterea/descreşterea Ritmul de creştere/descreştere
Anul CIF (valori absolute) (procente)
(mii dolari) faţă de anul precedent cumulat faţă de anul precedent cumulat
1998 20.000 - - - -
1999 22.000 2000 2000 10 10
2000 25.000 3000 5000 13,6 25
Sursa:
Comentariu la tabel
Tabelul nr. 3
3. Evoluţia soldului balanţei comerciale şi a gradului de acoperire
a importului cu export la produsul ......... în perioada .......
Soldul balanţei comerciale Gradul de acoperire a importului cu export
Anul mii dolari (+/-) (procente)
pe un an cumulat pe un an cumulat
1998 -10.000 - 50,0 -
1999 -10.000 -2000 54,5 52,4
2000 -11.000 -3100 56,0 53,7
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
180
Tabelul nr. 4
4. Analiza orientării geografice a exportului şi importului şi a balanţei comerciale
a României la produsul ..……….….., în perioada ....………........, pe principalele 10 ţări
181
Tabelul nr. 5
5. Analiza gradului de acoperire a importului cu exportul României pe ţări
la produsul ...……….., în perioada ....……… cumulat
Valoarea Valoarea Gradul de acoperire
Ţara exportului cumulat importului cumulat a importului cu export
(mii dolari) (mii dolari) (procente)
Total 36.000 67.000 53,7
din care:
Italia
Germania
Franţa
Sursa:
Comentariu la tabel
Tabelul nr. 6
6. Principalele 10 ţări la exportul şi importul cumulat
din perioada ....……., în comerţul exterior între România şi ţara ...………..
Principalele Principalele
ţări partenere Valoarea % din ţări partenere Valoarea % din
Nr.
la export (mii dolari) total la import (mii dolari) total
crt.
(maximum cumulat export (maximum cumulat import
10 ţări) 10 ţări)
Sursa:
Comentariu la tabel
1. Adumitrăcesei Ioan D., Fapte şi idei economice. Despre români şi pentru români,
Editura Economică, Bucureşti, 2001.
2. Axenciuc Victor, Introducere în istoria economică a României, Epoca modernă şi
contemporană. Partea I. Epoca Modernă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2000.
3. Belli Nicolae, Tranziţia, mai grea decât un război, Editura Expert, Bucureşti, 2001.
4. Botez Octavian Gh., Politica comercială externă a României, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 1999.
5. Botez Octavian Gh., Comerţul exterior al României în secolul al XX-lea, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.
6. Constantinescu N.N., Istoria gândirii româneşti, Studii, Editura Economică,
Bucureşti, 1999.
7. Enache Constantin, Mecu Constantin (coordonatori), Economie Politică, vol. 2,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
8. Ghibuţiu Agnes, Serviciile şi dezvoltarea, Editura Expert, Bucureşti, 2000.
9. Ghişa V.V., Gh. A. Păunescu, Parteneriatul comercial extern al României 1900-
2000, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, 2001.
10. Iancu Aurel, Locul României în diviziunea muncii europene, în Oeconomica,
I.R.L.I., Bucureşti, nr.2/2000.
11. Moisuc Constantin, Distorsiuni şi involuţii în relaţiile economice externe ale
României, în „Opinia Naţională” nr. 267/1999.
12. Manoilescu Mihail, Forţele naţionale productive şi comerţul exterior. Teoria
protecţionismului şi a schimbului internaţional, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1986.
13. Miron Dumitru, Comerţ internaţional, Editura ASE, Bucureşti, 2003.
14. Niţă Ion, Comerţul exterior românesc în perioada de tranziţie, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 2000.
15. Sută Nicolae (coordonator), Comerţ internaţional şi politici comerciale contem-
porane, Editura Eficient, Bucureşti, 2000.
16. Sută Nicolae (coordonator), Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale
româneşti, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
17. Sută Nicolae, Sută Sultana-Selejan, Istoria comerţului mondial şi a politicii
comerciale, Editura ALL, 1997.
18. Sută Nicolae (coordonator), Comerţul exterior şi politica comercială a României
în perioada de tranziţie la economia de piaţă. Strategii de dezvoltare, Editura Economică,
Bucureşti, 2002.
19. Téoulon Frédéric, Comerţ internaţional, Editura Institutului European, Iaşi, 1997.
20. Văcărel Iulian, Echilibrarea balanţei comerciale – obiectiv prioritar al politicii
economice, în Politici economice şi financiare de ieri şi de azi, Editura Economică,
Bucureşti, 1996.
Universitatea SPIRU HARET
183
21. Zaman Gheorghe, Vasile Valentina, Structura comerţului exterior românesc.
Puncte tari şi puncte slabe, „Economistul”, nr. 732 (1958), 2002.
22. *** Anuarul de comerţ exterior al României, Comisia Naţională pentru Statistică,
1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002.
23. *** Anuarele statistice ale României, Comisia Naţională pentru Statistică,
INSSE, 1990 – 2000 şi buletinele statistice lunare.
24. *** Rapoartele anuale pe anii 1995, 1996, 1997, 1998, 1999 şi Buletinul lunar
nr. 12/2000 ale Băncii Naţionale a României.
25. *** Ghidul întreprinzătorului. Runda Uruguay, Centrul de Comerţ Internaţional
UNCTAD/OMC, Secretariatul Commmonwealth, 1995.
26. *** IMF Balance of Payments Statistics Yearbook, 1997, 1998, 1999.
27. *** OMC/WTO, Le commerce international en 1998 – 1999, Génève, 2000.
28. *** OMC/WTO, International Trade (Trends and Statistics), Geneva, 1998.
29. OMC/WTO, Rapport annuel, I + II, Génève, 2000.
30. ONU, Yearbook of International Trade Statistics, United Nations, 1980.