Economia Fiantei

1. PREZENTARE GENERALA

1.1.Indicatori macroeconomiciFranta Iigureaza printre principalele economii, ocupand locul
3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul de bunuri; in ceea ce priveste
investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul
trei ca tara de origine.Ca si in alte tari industrializate, ponderea serviciilor in PIB este
majoritara, respectiv de 71, Iata de 26 industria si 3 agricultura.PIB este destinat in
principal consumului privat, care a reprezentat 54, in crestere cu 2,8 puncte procentuale
Iata de 2001, Consumul public a cresut cu 3,6 Iata de 2001, ajungand la 23 din PIB
(insotit insa de o crestere a deIicitului bugetar, care a depasit bara de 3 stabilita prin Pactul
de stabilitate pentru crestere economica pentru zona Euro), In schimb, s-a diminuat
ponderea investitiilor la 20,0 Iata de 20,2 in 2001.Principalele sectoare de activitate in
crestere sunt reprezentate de industria aerospatiala, chimie, sticlarie, Iarmaceutica si
cosmetice, produse plastice, constructii Ieroviare si telecomunicatii; in schimb, se
diminueaza importanta industriilor metalurgica si textila, si a industriei auto, de altIel cea
mai importanta ramura ocupand o zecime din Iorta de munca si asigurand o optime din
exporturi.FRANTA - Indicatori macroeconomici U.M. 2000 2001 2002
PIB (in preturi an 1995) Mlde EURO 1343 1379 1395
ModiIicarea anuala a PIB real 3,5 1,8 1,2
Formarea PIB - Agricultura - Industria - Servicii 3,325,771,0 ,,,,,,,,, ,,,,,,,,,
Utilizarea PIB - Consum privat - Consum public - Investitii ale lumii 54,123,919,7
54,023,420,1 54,323,920,2
Evolutia productiei industriale 4,6 0,6 -0,8
Rata inIlatiei 1,7 1,7 2,1
Rata somajului 9,8 8,7 9,3
Ponderea datoriei publice in PIB 58,0 87,3 58,7
Export de bunuri (Iab, preturi curente) - Valoare - Pondere in PIB - ModiIicare anuala Mlde
EURO 322,322,715,0 328,522,40,3 323,322,6-1,6
Import de bunuri (Iab, preturi curente) - Valoare - Pondere in PIB - ModiIicare anuala Mlde
EURO 334,723,621,7 333,722,8-0,2 322,922,5-3,3 1.2.Situatia conjuncturala
In 2001 a inceput un proces de incetinire a cresterii economice, conIirmat in perioada care a
urmat. Caracteristica evolutiei economiei Frantei pentru anul 2002 este deteriorarea
perIormantelor, reIlectata in primul rand de o crestere a PIB estimata la numai 1,2. S-a
conIirmat astIel procesul de incetinire a cresterii economice aparut in 2001 (2,1,
comparativ cu varIul de 4,2 din 2000). Analisti economici apreciaza ca aceasta situatie
este cea mai slaba din ultimii noua ani. Semnele de inviorare aparute in primele luni ale
anului 2002 s-au estompat ulterior progresiv, posibilitatea aparitiei relansarii cresterii
economice Iiind din nou amanata spre sIarsitul anului 2003. In primul semestru 2003 se
estimeaza o crestere de numai 0,3. Aceasta situatie nu a Iost speciIica numai Frantei.
Incetinirea cresterii economice a marcat ansamblul economiilor dezvoltate; in zona Euro,
PIB a sporit in 2002 cu 0,8. PerIormantele modeste ale economiei Iranceze reIlecta, intre
altele, climatul de incertitudine si instabilitate prevalent in 2002 si prima parte a anului
2003, alimentat de slabiciunea cererii interne din zona Euro, Iragilitatea relansarii
economiei americane, volatilitatea pietelor bursiere si reluarea cresterii preturilor petrolului.
Evolutia indicatorilor macroeconomici in 2002 evidentiaza:- productia industriala a scazut,
iar utilizarea capacitatilor productive se situeaza la 83, cu un punct procentual sub
tendinta de lunga durata; - investitiile au stagnat; - exporturile nu au mai Iost, pe ansamblu,
un Iactor de sustinere a cresterii economice; desi au sporit spre zona Euro, spre Europa
Centrala si de Est si spre Asia, s-au redus masiv spre SUA; pe ansamblu, exporturile au
scazut cu 1,3;- importurile (c.i.I.)au inregistrat un declin de 5,2; - balanta comerciala
continua sa Iie excedentara;- consumul Iinal a Iost singurul Iactor al sustinerii cresterii
economice, cu o vigoare atenuata spre sIarsitul anului sub eIectul psihologic al unei tendinte
de crestere a somajului in ultimele luni si a accentuarii inclinarii spre economisire a
populatiei;- rata somajului este estimata la 9,3 (cca. 2,5 milioane persoane); - economiile
populatiei au atins 17 din veniturile brute, Iata de 16 in 2001; - inIlatia nu constituie un
element de preocupare ( cca. 2,0 ); - aprecierea Euro a compensat in mare masura eIectul
cresterii preturilor internationale la unele materii prime, intre care petrolul.PIB si operatiile
privind bunurile si serviciile Evolutia volumului in preturile anului precedent-
Preturi2002/2001 /- Valoare 2002Mlde Euro Contributie la cresterea PIB in 2002
2000 2001 2002
Produs intern brut (PIB) 3,8 2,1 1,2 1,8 1520,8 1,21
Importuri 14,6 1,3 0,6 - 2,8 380,2 - 0,16
Total utilizari Iinale 5,9 1,9 1,1 0,9 1901,0 Consumul eIectiv al populatiei din care: -
cheltuieli de consum - gospodarii - individual, de la Adm. Publica 2,72,73,2 2,92,63,3
2,01,25,1 1,9 2,01,6 1053,8830,0296,0 1,38 0,650,72
Consum Administratie Publica 2,2 2,4 2,6 1,9 142,4 - 0,31
Formarea bruta de capital Iix - intreprinderi (neIinanciare)- gospodarii - Administratia
Publica 7,88,53,410,0 1,93,40,8- 0,4 - 1,6- 2,9 0,8- 1,5 1,30,52,81,8 296,0163,773,146,4 -
0,31- 0,33 0,04- 0,05
Variatia stocurilor (contributie la crestere economica) 0,4 - 0,6 - 0,4 - - 4,3 - 0,36
Exporturi 12,6 1,6 1,5 - 1,6 411,6 0,42
2. ECONOMIA FRANCEZA. STRUCTURA SI EVOLUTII SECTORIALE

2.1.AgriculturaCu o productie estimata la aproximativ 64 miliarde Euro, in 2001, Franta
ocupa primul loc in privinta productiei agricole, la nivelul tarilor membre ale UE, detinand
circa 23 din volumul total si Iiind urmata de Germania si Italia, cu ponderi intre 15 si
16. De asemenea, Franta este principalul producator european, intr-o serie de sectoare
agricole, respectiv: cereale, vin, productia animala - bovine si pasari.Sectorul agricol
reprezinta 3 din PIB al Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4,5 din
PIB.In privinta supraIetelor cultivate, Franta ocupa primul loc intre tarile UE, detinand
conIorm recensamantului agricol din 2000, un numar de 663.800 exploatatii agricole,
desIasurate pe 32,5 milioane hectare ( supraIata totala destinata agriculturii pe teritoriul
Frantei metropolitane). In anul 2002, cresterea productiei de cereale si plante oleaginoase a
Iost ponderata de scaderea preturilor, in ansamblu. Valoarea productiei a ramas stabila,
cresterea in volum a acesteia compensand scaderea preturilor. Balanta comertului exterior
cu produse agro-alimentare, in 2002, a inregistrat un sold pozitiv de: 8,4 miliarde Euro, in
crestere Iata de 2001 (7,4 miliarde Euro), atat exporturile, cat si importurile inregistrand
cresteri cu 3 (38 miliarde Euro), respectiv 0,5 (29,5 miliarde Euro).

2.2.Industria
In utimii cincizeci de ani, o serie de ramuri industriale, precum industria aerospatiala,
industria constructoare de masini, chimica, Iarmaceutica, constructiile Ieroviare si
telecomunicatiile au cunoscut o puternica dezvoltare, detinand o parte tot mai importanta
din productia industriala Iranceza, in detrimentul unor ramuri industriale traditionale:
industria metalurgica, industria usoara (textile-imbracaminte). Industria auto reprezentata de
cei doi mari constructori Irancezi, Renault si grupul PSA (Peugeot - Citren), este in prezent
industria manuIacturiera cea mai importanta din Franta. Productia industriala din aceasta
ramura a inregistrat, in anul 2001, o crestere in volum cu 5,9, de trei ori mai mare,
comparativ cu cresterea de 2, inregistrata de industria manuIacturiera, in ansamblu. Anul
2002, a consemnat un nou record in materie de productie, pentru constructorii Irancezi, cu
aproape 5 milioane de automobile Iabricate (3,2).
Productia indutriala Iranceza a inregistrat, in anul 2002, o diminuare cu 0,8, continuand
tendinta incetinirii cresterii amorsata in anii precedenti (0,6 in 2001 si 4,6 in 2000).
Principalele ramuri sectoriale au inregistrat in 2002 urmatoarele evolutii:
- industria usoara (textila, incaltaminte, marochinarie-pielarie) - declin si scadere la nivelul
tuturor subramurilor ( - 18 sectorul imbracaminte, -9 sectorul incaltaminte, pielarie);
- industria Iarmaceutica, parIumerie si produse de intretinere - crestere usoara ( 3,3
sectorul Iarmaceutic);
- industria bunurilor de consum ( mobila, aparatura electromenjera, electronica,
ceasornicarie) - usoara ameliorare;
- industria materialelor de transport - s-a caracterizat printr-un declin al industriei
aeronautice ( scaderea livrarilor de avioane Airbus, in 2002 la 162 aparate, comparativ cu
184 avioane, in 2001) si o crestere a industriei de constructii navale ( 5 in 2002);
- industria echipamentelor mecanice - scadere cu 2;
- industria electronica si telecomunicatii - declin ( -6, sectorul telecomunicatii);
- industria materialelor de constructii - stagnare si o crestere usoara pentru industria
sticlariei: 2;
- industria lemnului, hirtiei si cartonului - un nivel ridicat pentru sectorul de papetarie si
carton;
- industria chimica : stagnare;
- industria cauciucului si materialelor plastice : ameliorare si redresare in 2002;
- industria siderurgica si materiale neIeroase - crestere pentru sectorul siderurgic cu 10 si
declin pentru sectorul metalurgiei neIeroase.
2.3.Serviciile
Incepand din anul 1990, in Franta, productia de servicii a inregistrat o crestere medie
superioara cresterii economice, Iapt care a permis crearea de catre sectorul serviciilor
comerciale, pe parcursul a 10 ani de zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de
munca.
Dintre cele trei componente ale serviciilor comerciale (servicii ale intreprinderilor, servicii
destinate particularilor si serviciile imobiliare), sectorul serviciilor intreprinderilor a
continuat sa Iie cel mai dinamic (5,7) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii,
respectiv serviciile de telecomunicatii (17,3), serviciile inIormatice (8,5) si
activitatile din cinematograIie si video. Sectorul serviciilor destinate persoanelor Iizice
(hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a cunoscut o crestere usoara (1,5), iar cel al
serviciilor de promovare si gestiune imobiliara si-a continuat tendinta de declin.
Reducerea cresterii valorii adaugate pentru serviciile comerciale, in anul 2001 (2,2, Iata
de 4 in 2000), a Iost mai mica, comparativ cu cea a economiei, in ansamblu (1,7 in
2001, Iata de 4,1 in 2000) si cea a industriei manuIacturiere (2 in 2001, Iata de
5,1 in 2000).
In ceea ce priveste serviciile necomerciale, datorita unei cresteri sustinute a cheltuielilor
sanitare realizate de Iamiliile Iranceze, anul trecut, acestea au cunoscut un ritm de crestere,
situat in jurul procentului de 3.
Comertul
In anul 2002, comertul cu amanuntul a continuat tendinta de incetinire maniIestata si in anul
2001. Ritmul de crestere al vanzarilor magazinelor nealimentare, specializate s-a redus cu
jumatate, cu exceptia Iarmaciilor care au inregistrat o crestere a volumului cu 2,2.
In privinta supraIetelor mari comerciale, de alimentatie generala (grandes surIaces),
cresterea a Iost de 1,3, identica cu cea din 2001. Comertul privind reparatiile auto a
stagnat, iar vanzarile de autovehicule s-au diminuat.
Comertul en gros a progresat in volum, in anul 2002, cu 2,6, dupa incetinirea inregistrata
anul precedent.
La sIarsitul anului 2001, in sectorul comertului Irancez erau angajati un numar de 2.950.000
persoane.
2.4.Resurse naturale si de energie
Productia nationala de energie primara a atins, in 2001, un nivel record de 133,6 milioane
tep, triplandu-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei sectorului nuclear care
reprezinta aproximativ 82 din total, Iata de 7 in 1973. Franta ocupa locul 2 pe plan
mondial, in productia de energie nucleara, dupa SUA, dar inaintea Japoniei si Germaniei.
Consumul de enregie primara s-a ciIrat, in 2001, la 269 milioane tep, Iactura energetica
reprezentand 1,58 din PIB.
In privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh (1TWh 1
miliard KWh ) in 1973, la 550 TWh in 2001. Centralele nucleare Iranceze asigura 76 din
productia nationala de energie electrica si 46 din totalul electricitatii nucleare produsa in
Europa.
Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de exploatare, in
ritmul actual si la mai putin de 2 luni de consum national. Productia nationala de petrol
reprezinta aproximativ 2 din consumul national, ceea ce Iace ca Franta sa Iie un
importator net de petrol si gaze naturale.
RelieIul variat al Frantei, permite practicarea unei agriculturi diverse ( in special cereale),
precum si crestera animalelor: bovine si pasari. Varietatea relieIului si iesirile la mare sunt
elemente Ioarte importante pentru economia Iranceza si pentru industria turistica Ioarte
dezvoltata in Franta.
2.5.Dezvoltare tehnologicaFranta aloca 2,2 din PIB pentru cercetare-dezvoltare (R&D),
situandu-se pe pozitia a 4-a intre principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si
Germania. In acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 sunt
cercetatori.Activitatea de cercetare si dezvolater in domeniul industrial este concentrata in
special, in zonele : Ile-de-France, Rhne-Alpes, Province-Alpes-Cte d`Azur, principalele
sectoare Iiind : automobile, Iarmacie, telecomunicatii, aeronautica si instrumente de
precizie.
3. RELATII ECONOMICE EXTERNE

3.1.Comertul Exterior 3.1.1Structura Exportului 3.1.2.Structura Importului3.1.3.Soldul
balantei comerciale3.1.4.Orientarea geograIica a comertului exterior Irancez3.1.5.Principalii
parteneri comerciali3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la UE Desi, valoarea
schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si Iluxurile de investitii au cunoscut in
2002 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale neIavorabile,
Franta continua sa Iie a patra putere economica mondiala. Comertul exterior Irancez a atins
un varI in anul 2000, urmat in anii urmatori de un Ienomen de diminuare atat a exporturilor
si intr-o masura mai importanta a importurilor, reIlectand astIel incetinirea cresterii
economice in Franta. Sigurul rezultat pozitiv in 2002 a Iost inregistrarea unui excedent
comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, in conditii Iob-ciI conIorm datelor EUROSTAT, si la
aproape 10 miliarde Euro, in conditii Iob-Iob conIorm datelor vamale Iranceze. Aceasta se
inscrie intr-un context de repliere mai accentuata in 2002 a importurilor (-5,2 in conditii
ciI si -3,5 in conditii Iob) Iata de exporturi (-2,9, conIorm datelor EUROSTAT si de -
1,3 conIorm datelor vamale).Evolutia Comertului exterior total al Frantei(valori in
Milioane de Euro; evolutie in procente) 2000 2001 2002 ModiIicare anuala
2000 2001 2002
Export (Iob) 354,7 361,1 350,6 16,1 1,8 -2,9
Import (ciI) 367,0 366,9 347,8 23,9 0,0 -5,2
Sold -6,4 -5,8 2,8
Sursa: EUROSTAT 3.1.1.Structura ExportuluiExportul Frantei este dominat de produsele
destinate utilizarilor industriale, respectiv bunurile de echipament si bunurile intermediare.
Se remarca pozitia importanta detinuta de industria auto, care si-a mentinut cresterea in
2002, alaturi de bunurile de consum si cele agroalimentare.Structura exportului
Frantei(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente) 2000 2001 Pondere Evolutie 2002
2001 2002
Export total (incl. mat militar) 330 420 326 180 100,0 100,0 - 1,3
Industria civila 281 273 274 949 85,1 84,2 - 2,3
- bunuri de consum 47 925 49 458 14,5 15,1 3,1
- industria auto 46 413 47 750 14,0 14,6 2,8
- bunuri de echipament 83 546 78 154 25,3 23,9 - 6,9
- bunuri intermediare 101 356 98 213 30,6 30,1 - 3,2
- diverse 1 470 1 374 0,4 0,4 - 7,0
Material militar 1 417 3 230 0,4 1,0 56,1
Sector agroalimentar 37 686 38 972 11,8 11,9 3,3
Energie 9 463 9 029 2,8 2,7 - 4,8
Sursa: Vama Iranceza3.1.2.Structura ImportuluiStructura importului Irancez este dominata
de bunurile intermediare si bunurile de echipament, rezultat al nevoilor de materii prime, al
actiunilor de subcontractare industriala si al specializarilor intraramuri; totusi, importurile
acestor categorii de produse au inregistrat scaderi importante in 2002 reIlectand
coonjunctura mai putin Iavorabila din economia Iranceza. Se reamarca, de asemenea,
ponderea ridicata a importurilor de bunuri de consum si mentinerea tendintei de crestere a
acestora, ca si a importurilor legate de industria auto. Factura energetica reprezinta circa
1/10 din importul Frantei.Structura importului Frantei(valori in Milioane de Euro; evolutie
in procente) 2000 2001 Pondere Evolutie 2002/2001
2001 2002
Export total (incl. mat militar) 327 263 316 197 - 3,5
Industria civila 270 810 260 896 82,7 82,5 - 3,8
- bunuri de consum 53 342 54 431 16,3 17,2 2,0
- industria auto 35 271 36 627 10,8 11,6 3,7
- bunuri de echipament 75 706 69 328 23,1 21,9 - 9,2
- bunuri intermediare 104 093 98 854 31,8 31,2 - 5,3
- diverse 1 722 1 656 0,5 0,5 - 4,0
Material militar 646 676 0,2 0,2 4,4
Sector agroalimentar 30 250 30587 9,2 9,7 1,1
Energie 32 256 30 488 9,8 9,6 - 5,8
Sursa: Vama Iranceza3.1.3.Soldul balantei comercialeSoldul balantei comerciale pune in
evidenta competitivitatea Frantei in domeniul industriei civile, si in cadrul acesteia in
domeniile industriei auto si a bunurilor de echipament, precum si in domeniile materialului
militar si industriei agroalimentare, care inregistreaza excedente. In acelasi timp, deIicite se
inregistreaza in special in domeniile bunurilor de consum si, respectiv, al energiei.Evolutia
soldului balantei comerciale a Frantei(valori in Milioane de Euro; evolutie in procente) 2000
2001 Evolutie 2002/2001
Comert exterior total (inclusiv mat. militar) 3 157 9 986 316,3
Industria civila 10 463 14 053 134,3
- bunuri de consum - 5 417 - 4 973 91,8
- industria auto 11 142 11 122 99,8
- bunuri de echipament 7 840 8 826 112,6
- bunuri intermediare - 2 737 - 641 23,4
- diverse - 252 - 281 111,5
Material militar 771 2 554 331,2
Sector agroalimentar 7 436 8 385 112,7
Energie - 22 793 - 21 459 94,1
Sursa: Vama Iranceza3.1.4.Orientarea geograIica a comertului exterior IrancezComertul
exterior al Frantei se desIasoara in proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar in cadrul
acestei regiuni Uniunea Europeana detine peste 85. Comertul cu tarile continentului
amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile totale ale Frantei
(din acesta, peste 70 se realizeaza cu SUA). Comertul este excedentar cu Europa (mai
putin zona Euro), cu America, AIrica si Orientul Apropiat si Mijlociu, si deIicitar cu
celelate zone din care se detaseaza zona asiatica (in special datorita importurilor de titei).In
anul 2002, schimburile comerciale au scazut cu toate regiunile lumii (exceptie AIrica la
export), cele mai accentuate diminuari inregistrandu-se cu zona Americilor de Nord si Sud
si, respectiv, Asiei.Orientarea geograIica a comertului exterior Irancez(valori in Milioane de
Euro; ponderi si evolutie in procente) Pondere 2002 Valori 2002 Evolutie 2002/2001
Export Import Export Import Sold Export Import
Total (Fob/Fob) 100,0 100,0 326 180 316 194 9 986 - 1,3 - 3,5
Europa 71,1 71,3 232 054 224 912 7 141 - 0,2 - 1,9 din care UEzona Euro 61,349,0
60,751,1 200 256159 851 191 989161 624 8 267-1 773 -0,9-1,6 -2,1-1,4
America 11,2 10,5 36 573 33 264 3 308 - 8,7 - 12,4
Asia 7,3 12,2 23 756 38 520 - 14 764 - 7,6 - 3,4
AIrica 5,7 4,6 18 636 14 599 4 037 1,2 - 4,2
Orientul Apropiat si Mijlociu 3,0 1,9 9 763 6 157 3 573 1,5 - 9,8
Altele 0,6 1,4 2 202 4 518 - 2 316 - 2,0 - 1,1
Sursa: Vama Iranceza3.1.5.Principalii parteneri comercialiComertul exterior Irancez se
caracterizeaza printr-o puternica concentrare geograIica. Jumatate din acesta se eIectueaza
cu numai cinci state, atat la export cat si la import, respectiv Germania, Marea Britanie,
Spania si Italia la export, si Germania, Belgia, Italia Marea Britanie si Olanda la import.
Primii 10 parteneri concentreaza 67,8 la export si 72,2 la import. Dintre acestia, la export,
7 sunt membri ai UE, 1 membru al Spatiului Economic European, la care se adauga SUA si
Japonia; la import, situatia este relativ asemanatoare, numai ca in locul Portugaliei apare
R.P. Chineza intre primii 10 parteneri. In 2002, schimburile comerciale au scazut cu
majoritatea acestor parteneri; Iac exceptie, la exportul Irancez, Japonia, iar la importul
Irancez R.P. Chineza.Principalii 10 partenerii comerciali a Frantei(valori in Milioane de
Euro; evolutie in procente)EXPORT IMPORT
Valoare Pondere /- 2002/2001 Valoare Pondere /- 2002/2001
Total, din care 350 614 100,00 -2,9 Total, din care 347 829 100,00 -5,2
Germania 52 589 15,00 -2,02 Germania 67 381 19,37 -1,83
Marea Britanie 34 527 9,85 -1,46 Belgia 31 968 9,19 -1,22
Spania 31 518 8,99 -1,21 Italia 30 639 8,81 -3,25
Italia 31 448 8,97 -1,21 Marea Britanie 25 421 7,31 -10,44
SUA 27 505 7,85 -11,87 Olanda 24 387 7,01 -5,71
Belgia 24 045 6,86 -1,47 SUA 23 697 6,81 -12,14
Olanda 13 508 3,85 -5,02 Spania 23 464 6,75 -0,19
Elvetia 11 143 3,18 -12,42 Elvetia 8 902 2,56 -12,38
Portugalia 5 938 1,69 -20,57 China (R.P) 8 572 2,47 2,75
Japonia 5 612 1,6 2,31 Japonia 6 690 1,92 -8,63
Total 10 237 833 67,84 Total 10 229 821 72,2
Sursa: EUROSTAT3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la aderarea la UECele 12
state candidate la aderare in Uniunea Europeana au avut in 2002 o pondere cumulata in
exportul Irancez de 3,71 (3,08 in 2000), iar in importul Irancez de 2,57 (2,05 in
2000). In ordine, la exportul Irancez se situau Polonia (1,09), Cehia (0,61), Ungaria
(0,56), Romania (0,34), Slovenia (0,33), Slovacia (0,18), Malta (0,17), Cipru
(0,14), Bulgaria (0,12), Lituania (0,08), Estonia (0,05)si Latvia (0,04), iar la
import Polonia (0,61), Ungaria (0,47), Cehia (0,46), Romania (0,35), Slovenia
(0,23), Slovacia (0,12), Lituania (0,1), Bulgaria ((0,09), Malta (0,06), Cipru ,
Latvia si Estonia cu circa 0,02 (conIorm datelor EUROSTAT). Comertul exterior al
Frantei cu cele 12 state candidate la aderare la Uniunea Europeana a avut, in 2002 Iata de
2001, o dinamica pozitiva, spre deosebire de descresterea inregistrata pe ansamblu,
respectiv o crestere de 3,71 la exportul catre aceste tari si o crestere de 3,45 la import
(conIorm datelor EUROSTAT). In context se poate nota ca exportul si importul catre/din
Romania au avut, ca si in anii precendenti, o dinamica superioara celei a statelor candidate,
respectiv de 10,2 la export si 16,3 la import. Aceasta crestere urmeaza unui spor al
schimburilor de peste 20 in 2001 si conIirma evolutia buna a relatiilor comerciale intre
Romania si Franta . In acest context, s-a inregistrat o sporire semniIicativa a ponderii
Romaniei in exportul Irancez de la 0,23 in 2000 la 0,34 in 2002, si respectiv, in importul
Irancez de la 0,22 in 2000 la 0,35 in 2002.
3.2.Turism internationalFranta se situeaza pe primul loc in lume in ceea ce priveste numarul
de turisti straini . In 2002, s-au inregistrat 77 milioane de turisti straini, in crestere cu 2,4
Iata de anul 2001 (cel putin o noapte hoteliera). Sosirile turistice din tarile europene au
progresat, insa au scazut drastic cele din SUA (-15,3).Turismul international reprezinta
postul excedentar cel mai important in balanta de plati externe a Frantei, cu un volum de
incasari de 33,7 miliarde Euro in 2001, si respectiv, de cheltuieli de 20,0 miliarde Euro.

3.3. Relatiile comerciale romano-Iranceze3.3.1.Comertul exterior romano-Iranceze
Schimburile comerciale romano-Iranceze s-au multiplicat de sase ori intre 1989 si 2002. O
puternica crestere s-a inregistrat in ultimii doi ani, iar in 2002 s-a depasit bara de 1 miliard
de Euro atat la exportul cat si la importul Romaaniei spre/din Franta. Tendinta de crestere se
mentine si in 2002, chiar daca la un ritm mai putin intens Iata de cel inregistrat cu Uniunea
Europeana si majoritatea statelor membre ale acesteia, inIluentat in principal de
perIormantele mai putin satisIacatoare ale economiei Iranceze in aceasta etapa.Evolutia
schimburilor comerciale romano-Iranceze(Milioane de dolari SUA, evolutie in procente)
1999 2000 2001 2002 2003 - 4 luni
Valoare Valoare
Total 1 228,9 1 521,7 1 897,1 2 194,6 15,7 796,25 20,4
Export (Iob) 529,1 722,9 918,8 1 055,2 14,8 358,06 6,5
Import (ciI) 699,2 799,5 978,3 1 139,4 16,5 438,19 34,8
Sold (Iob-ciI) -169,5 -77,3 -59,3 -84,2 41,9 -80,13
Franta este al treilea partener comercial la Romaniei la export, dupa Italia si Germania, si al
patrulea partener la import, duupa Italia, Franta si Federatia Rusa, cu ponderi (2002) de
6,92 in totalul comertului exterior, 7,61 in export si 6,38 in import. In paralel, in 2002
ponderea Romaniei in importul total al Frantei a Iost de 0,35 (locul 35) iar in exportul
total al Frantei de 0,34 (locul 41). Pozitia Romaniei in comertul exterior al Frantei s-a
ameliorat Iata de anul 2000 (detinand o pondere de 0,22 si ocupand locul 43 la import si
locul 52 in exportul Frantei).Structura exportului romanesc este dominata de produse textile
si imbracaminte (33,2 din totalul exportului in 2002), masini, aparate si echipamente
electrice (26,8), mobila (13,6), incaltaminte (5,8) si produse minerale
(5,1).Structura importurilor Romaniei din Franta este constituita, in principal, de masini,
echipamente si aparate electrice (25,1), produse textile (23,1), produse chimce (18,8),,
produse din materiale plastice si cauciuc (6,4), metale comune si articole din metal (4,7)
si produse alimentare (3,1).

4.REGIMURI VAMALE.REGLEMENTARI SI STANDARDE TEHNICE

4.1. Regimuri vamale
4.1.1Vamuire si documente
4.1.2.Taxe vamale si alte taxe la import
4.1.3.Regimuri vamale speciIice
4.1.4.Porturi si zone libere
4.1.5.Importuri temporare
4.1.6.Restrictii la import
4.1.7.Comert in compensatie (contrapartida)
4.1.8.Documentatie solicitata

4.1.1.Vamuire si documente
In interiorul spatiului UE, marIurile comunitare pot circula liber, toate Iormalitatile vamale
si Iiscale Iiind eliminate la nivelul Irontierelor intracomunitare.
Importurile in cadrul UE se realizeaza pe baza tariIului vamal comunitar, denumit si
nomenclatorul de la Bruxelles, care utilizeza sistemul armonizat.
MarIurile care provin din tarile cu statut de asociat la UE, inclusiv Romania, sau care au
incheiat acorduri de comert liber cu UE, beneIiciaza de eliminarea taxelor vamale la
importurile in UE, pentru produsele industriale si pentru unele produse agricole.
4.1.2.Taxe vamale si alte taxe la import
In aIara taxelor vamale (daca este cazul), marIurile importate in Franta sunt supuse si
aplicarii TVA (Taxa pe valoare adaugata), iar pentru o serie de produse speciIice se aplica
accize ( bauturi alcolice, tigarete si produse minerale).
Cuantumul TVA-ului este de 19,6 pentru produsele nealimentare, 5,5 pentru produsele
agro-alimentare si de 2,1 pentru unele produse medicinale si presa.
4.1.3.Regimuri vamale speciIice
Sunt exonerate de la plata taxelor vamale si a TVA-ului:
- bunuri destinate organismelor cu caracter caritabil si Iilantropic;
- bunuri destinate personelor nevazatoare si handicapate;
- instrumente si aparate destinate cercetarii medicale;
- substante terapeutice de origine umana si reactivi; etc.
Regimuri vamale speciIice sunt aplicate unor operatiuni de comert exterior si anume:
- regimul de admisie temporara ( importurile temporare);
- perIectionarea activa - permite importul temporar, cu suspendarea drepturilor si taxelor,
pentru acele bunuri ( materii prime, materiale, parti detasate-componente), care urmeaza a Ii
transIormate intr-o tara din spatiul UE;
- regimul depozitului national de importuri - permite stocarea de bunuri pe teritoriul Irancez,
cu suspendarea TVA-ului;
- depozitul vamal;
- regimul de inapoiere - permite exonerarea de la drepturile vamale de import a anumitor
marIuri, reimportate in statul din teritoriul vamal comunitar, dupa ce acestea au Iost
exportate cu titlu deIinitiv sau temporar;
4.1.4.Porturi si zone libere
Legislatia Iranceza prevede exceptarea de la plata diverselor taxe si obligatii sociale pentru
persoanele Iizice sau juridice care-si desIasoara activitatea in acele arii sau zone, denumite
zone libere. Multe dintre acestea sunt adiacente aglomerarilor urbane, avand o populatie ce
ajunge sau depaseste 10.000 locuitori.
Lista cu astIel de zone poate Ii obtinuta de la PreIecturile locale sau de la Directiile de
munca regionale.
Facilitatile sunt acordate unui numar amplu de activitati, legate de industria manuIacturiera,
comert, servicii, activitati proIesionale necomerciale si altele, si prevad exceptarea totala de
la plata taxei (impozitului) pe venit, pentru o perioada de cinci ani
4.1.5.Importuri temporare
Regimul de admisie temporara permite importul in interiorul UE, cu exonerarea totala sau
partiala a taxelor vamale a acelor marIuri necomunitare, care sunt utilizate ca: mostre pentru
diIerite maniIestari expozitionale ( saloane, congrese), materiale proIesionale (materiale de
presa, radio, televiziune, cinematograI, etc).
4.1.6.Restrictii la import
Autoritatile vamale Iranceze aplica o serie de regulamente si conventii internationale cu
privire la masuri de protejare a sanatatii publice, de pastrare a ordinii si securitatii nationale,
de protejare a patrimoniului si mediului inconjurator, precum si privind interesele strategice
si de aparare ale Frantei.
Dintre produsele supuse autorizarii ( necesita o licenta de import) sau restrictiilor la
importuri se enumera: produsele textile care Iac parte din acordul multiIibre; produsele
siderurgice, material de razboi, arme si munitii, produse de dubla utilizare, bunuri culturale
si opere de arta, produse Iarmaceutice, deseuri, anumite produse agro-alimentare si animale.
4.1.7.Comert in compensatie (contrapartida)
Pentru acest tip de comert, a Iost inIiintat in cadrul MINEFI (Comert) - Bureau des
Compensations.
4.1.8.Documentatie solicitata
Pentru tranzactiile comerciale eIectuate pe teritoriul Frantei sunt solicitate urmatoarele
documente:
- Iactura comerciala;
- documentul administrativ unic (DAU) - utilizat pentru importurile, tranzitul sau
exporturile catre tarile care nu sunt membre ale UE ( incluzand si DOM - Departments de
l'Outre Mer, considerate ca parte din teritoriul vamal Irancez, dar excluse din teritoriul
Iiscal). Acesta se prezinta sub Iorma unui set din 8 exemplare si poate cuprinde in Iunctie de
necesitati si alte Iormulare intercalate.
- declaratie a schimburilor de bunuri ( Declaration d`Echanges des Biens - DEB), utilizata
pentru schimburile de marIuri dintre statele membre ale UE sau pentru marIurile provenind
dintr-o tara terta, care au Iacut, in prealabil, obiectul Iormalitatilor vamale la Irontiera
comunitara.
- declaratiile vamale trebuiesc completate in Euro, incepand cu 1 ianuarie 2003.
- documentul de transport.
4.2.Reglementari si standarde tehnice;
Reglementari privind ambalajul si etichetarea
4.2.1.Standarde tehnice
4.2.2.CertiIicarea (de calitate)
4.2.3.Etichetarea
4.2.1.Standarde tehnice
Evolutia schimburilor comerciale moderne si a economiei mondiale, in ansamblu, au Iacut
necesara adoptarea unor norme internationale, denumite ISO 9000, care stabilesc reguli de
calitate pentru marIuri si servicii si ISO 14000, pentru mediul ambiant.
In Franta, sunt in vigoare circa 20.000 norme - Iranceze si europene, reIeritoare la
standardele tehnice si comerciale.
Organismul national Irancez care gestioneza problematica standardizarii este AFNOR
(Association Franaise de Normalisation). Acesta a publicat alte 1800 de stsndarde, din care
26 sunt Iranceze, 64 europene si 16 sunt internationale.
Aceste norme pot Ii clasiIicate in patru mari grupe si anume:
- norme Iundamentale (reglementeaza aspecte legate de terminologie, semne conventionale,
simboluri);
- norme speciIice (europene - deIinesc caracteristicile produselor);
- norme legate de metodele de determinare, analiza (internationale - masoara caracteristicile
si prestatia produselor);
- norme de organizare.
La nivel international, organismul reprezentativ este: Organizatia Internationala de
Standardizare, la care sunt aIiliate organisme nationale din peste 100 de tari.
La nivel european, principalul organism este Comitetul European de Standardizare.
4.2.2.CertiIicarea (de calitate)
CertiIicarea in Franta este reglementata de catre AFNOR si presupune atestarea
conIormitatii pentru produs, societate, proces sau serviciu la o serie de exigente speciIice.
Exista mai multe tipuri de certiIicare si anume:
- certiIicarea produselor sau serviciilor, care atesta ca acestea corespund unor caracteristici
precum: securitatea, durabilitatea, etc;
- certiIicarea societatilor, care atesta conIormitatea proceselor de Iabricatie, Iurnizare, etc.
cu standardele ISO 9000 sau ISO 14000;
4.3.3.Etichetarea
Reglementarile Iranceze in materie de etichetare transpun normele europene in materie.
Legea 94-665 din 4 august 1994, denumita legea Toubon, prevede ca pentru produsele si
serviciile comercializate in Franta, utilizarea limbii Iranceze este obligatorie in toate etapele
aIerente ciclului de viata al acestora ( oIerta, prezentare si publicitate, etc).
5. CAMERE DE COMERT SI INDUSTRIE. TARGURI SI EXPOZITII

5.1.Camere de Comert si IndustrieInstitutii publice avand caracter administrativ, Camerele
de Comert si Industrie (CCI) Iunctioneaza in Franta in baza Legii din 9 aprilie 1898.Prima
CCI din Franta si respectiv din Europa a Iost Camera de Comert si Industrie a Parisului
(CCIP), care in prezent reprezinta 300.000 de intreprinderi, contribuind cu 18 la PIB.Cele
160 de CCI impreuna cu 21 Camere Regionale de Comert si Industrie (CRCI) Iormeaza
reteaua nationala a CCI, reprezentate de Adunarea Camerelor Franceze de Comert si
Industrie (ACFCI). Fiecare CRCI exercita doua misiuni principale: reprezinta interesele
regionale ale industriei si comertului in Iata administratiei statului; si, coordoneaza
activitatea din regiunea sa pentru realizarea actiunilor de interes local.La aceasta se adauga
reteaua internationala Iormata din 85 de Camere de Comert si Industrie Franceze in
Strainatate (CCIFS), reprezentate de Uniunea Camerelor de Comert si Industrie Franceze in
Strainatate (UCCIFS).Bugetele CCI, care in anul 2000 a Iost de 3,36 miliarde Euro, provine
din: incasari Iiscale (Impozitul Aditional la Taxa ProIesionala); contributii publice;
imprumuturi; surse constituite din produsele si prestastiile proprii.Sistemul CCI Irancez este
orientat, in domeniul comertului exterior, catre promovarea intereselor de export ale
membrilor.5.2Targuri si ExpozitiiFranta, atat prin traditie cat mai ales prin capacitatea sa de
a atrage anual un numar important de vizitatori, exceleaza si in domeniul organizarii de
targuri, saloane si expozitii, pe toata perioada anului.ManiIestarile expozitionale, clasiIicate
in Iunctie de sectorul de activitate, acopera prectic toate domeniile, respectiv:o Agricultura,
horticultura,silvicultura, peste si echipamentele industriale aIerente; o Alimentatie si
activitati hoteliere; o Antichitati; o Arta, artizanat, cadouri; o GraIica, publicitate,
comunicatii, audiovizual, multimedia; o Cladiri si lucrari publice; o Comert, servicii,
Iinante, imobiliare, etc.; o Electronica; o Mediul inconjurator, energie, ambalaj, materiale
plastice; o Amenajari locuinte si birouri; o Tehnologie inalta; o InIormatica si
telecomunicatii; o Sanatate, igiena si Irumusete; o Securitate civila si militara; o Activitate
industriala de sub-contractare; o Sport, turism, jocuri, cultura; o Textile, imbracaminte si
accesorii de moda; o Transporturi-circulatie si echipamentele lor industriale; Pentru
organizarea acestor targuri, saloane sau expozitii exista peste 220 societati specializate.
1
















BibliograIia : hLLp//wwwpreferaLelecom
-wikipedia

1udor 1aLlana Clasa a xla C