BURLACESCU MARIAN

C.I.G.
ANUL I FAGARAS

DINAMICA PIB DIN 1990 PANA IN PREZENT

Produsul intern brut (PIB) este indicatorul ce caracterizeaza cel mai precis nivelul de dezvoltare al unei
tari pe o perioada determinata de timp. PIB-ul nu masoara insa bunastarea unei natiuni, ci doar valoarea
adaugata produsa anual intr-o economie.
PIB-ul este un indicator macroeconomic ce reflecta suma valorii de piata a tuturor marfurilor si serviciilor
destinate consumului final, nu si a celor intermediare, produse in toate ramurile economiei in interiorul unei tari in
decurs de un an. Notiunea de brut in componenta PIB arata tocmai faptul ca nu se iau in calcul deprecierea,
consumul de capital sau distrugerea accidentala a acestuia.
Intr-o schema simpla, PIB-ul reprezinta suma dintre consumul privat, investitiile brute, cheltuielile
guvernului si diferenta dintre exporturi si importuri.
Mai detaliat, PIB-ul este egal cu suma intrebuintarilor finale interioare a bunurilor si serviciilor (consumul
final si formarea bruta a capitalului), plus exporturile si minus importurile de bunuri si servicii. PIB-ul este totodata
egal cu suma valorilor brute adaugate ale diverselor sectoare institutionale sau a diferitelor ramuri de activitate,
plus TVA-ul produselor si impozitele nete ale importurilor. Nu in ultimul rand, PIB-ul este egal cu suma
remunerarilor salariatilor, excedentul brut al exploatarii si impozitele asupra productiei si importurile, minus
subventiile.
Perioada 1990 1992 : anii de scadere
In primii trei ani de dupa revolutie, produsul intern brut al Romaniei a scazut de la 858 mld. lei vechi
(40,8 mld. dolari), in 1990, la 6 trilioane lei vechi (19,6 mld. dolari) in 1992. Scaderea nu este evidenta daca ne
uitam la valoarea PIB in lei vechi, moneda nationala devalorizandu-se puternic in acea perioada, insa lucrurile
devin mai clare cand se compara echivalentul sumelor in dolari americani.
Si 1990 a fost un an in care PIB-ul a scazut, in termeni reali cu 5,6% fata din 1989. PIB-ul pe cap de
locuitor in 1990 a avut o valoare de 37 mii lei/locuitor. La acel moment ponderea industriei in formarea PIB a fost
in valoare de 40,5%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de
21,8%. Transporturile si comunicatiile se aflau pe urmatoarele locuri, in scadere fata de anul anterior. Consumul
populatiei si al administratiilor publice a crescut in acel an pana la 65% din PIB.
In 1991, PIB-ul a fost de 2,2 trilioane lei vechi (28,9 mld. dolari) o noua scadere. Majoritatea
sectoarelor a inregistrat descresteri. Astfel, in sectorul industriei se observa o scadere fata de anii anteriori, la
37,9%. De asemenea constructiile inregistreaza o valoare de 4,4%, cea mai mica din anii 90. Sectorul agriculturii
completeaza structura PIB cu un procent de 18,9, de asemenea in scadere.
Perioada 1993 1999 : anii de stagnare sau crestere usoara
Economia romaneasca a crescut in aceasta perioada de la un PIB de 6 trilioane lei vechi (19,6 mld.
dolari) in 1993, la 545 trilioane lei vechi (35,6 mld dolari). Din nou, devalorizarea leului poate deruta atunci cand
sunt comparate sumele in lei, cresterea in dolari pe parcursul perioadei de sapte ani fiind insa de 16 mld. dolari.
La mijlocul perioadei (intre anii 1995 1997) PIB-ul Romaniei practic a stagnat in jurul valorii de 35 mld. dolari.
Produsul Intern Brut din 1994 a avut o valoare nominala de 49,7 trilioae lei, in termeni reali, crescand cu
pana la 3,9 % fata de anul anterior. Industria a avut din nou cea mai mare pondere in PIB, de 36,2%, in crestere
cu 3,4% fata de anul precedent. Agricultura s-a aflat pe locul doi, cu o valoare de aproape 20%, dar in scadere cu
circa 4 procente fata de anul anterior.
In 1998, PIB-ul Romaniei a fost de 338 trilioane lei (38,1 mld. dolari), ramura destinata serviciilor avand
un important rol. Sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de regres, contributia la formarea produsului intern
brut fiind de 5,2%. O scadere la formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand o valoare de
16%, cu pana la 2% mai mica fata de anul anterior. Activitatea agricola a fost influentata negativ de costurile
lucrarilor de refacere a culturilor calamitate de inundatii si furtuni, de scaderea eficientei in sectorul zootehnic, cat
si de recoltele modeste ce au fost obtinute comparativ cu anii anteriori. PIB s-a format cu preponderenta in

sectorul privat unde se observa o crestere de aproximativ 0,2 pucte procentuale si unde se evidentiaza ca
sectoare pricipale comertul interior si agricultura. Consumul final al populatiei s-a redus cu 6% fata de anul
anterior, o consecinta a scaderii puterii de cumparare si a starii generale de recesiune.
Perioada 2000 2008 anii de crestere, formarea boom-ului economic
In perioada 2000 2008 PIB-ul Romaniei a urcat de la 80,3 miliarde lei noi (40,2 miliarde euro), la 503,9
miliarde lei noi (136,8 miliarde euro). Produsul intern brut creat in anul 2000 a atins valoarea nominala de 796
533,7 miliarde lei si a fost, in termeni reali, cu 1,6 la suta mai mare dect in anul precedent; in conditiile in care
populatia tarii a continuat s scada. Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea PIB, sectoarele
principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind
evidentiata in industrie. Cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute totale a fost detinuta de
ramura serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si constructii. Consumul administratiei publice a
fost de 14,5% din consumul final, cu pana la 4,2% mai mare decat in anul anterior, in timp ce, consumul
gospodariilor populatiei reprezenta 81% din consumul final, cu 1,2% mai mic decat anul precedent. Cheltuielile
pentru campanile electorale au dus la cresterea consumului administratiei private cu 78,6%.
In anul 2003 economia romneasca a continuat tendintele favorabile din anii anteriori in privinta cresterii
economice, dezinflatiei, controlului deficitului bugetar si reducerii somajului. Totusi, cererea interna stimulata de
expansiunea rapida a creditului, de majorarea salariilor reale si, intr-o anumita masura, de crestere arieratelor a
inlocuit exporturile ca principal motor al cresterii. Contributia sectorului privat la formarea PIB a crescut cu 6,91
procente, in timp ce valoarea adaugata bruta din industrie a crescut cu 4,6 procente comparativ cu anul 2002.
2006 a fost saselea an consecutiv de expansiune economica, Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%,
pana la 34,2 mld. lei noi (97,1 mil. euro). Si de aceasta data serviciile si industria au reprezentat principalele
motoare de crestere, cu o pondere de peste 73% in PIB. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza
contributia la formarea PIB-ului, fiind suplinit de cresterea importanta din sectorul constructiilor. La cresterea PIB
in 2006 contributia principala au avut-o serviciile, cu aproximativ 47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o
pondere la cresterea PIB de peste 22%, si constructii cu aproximativ 16%.
Anul 2008 a fost ultimul in care PIB-ul Romaniei a crescut, avansul fiind de 7,1%, pana la 503,9 mld. lei
noi (136,8 mld. euro). Cresterea economica, desi limitata drastic in ultimul trimestru, a fost cu 1,1 puncte
procentuale mai mare decat in 2007, fiind sustinuta de marirea volumului de activitate si, prin urmare, a valorii
adaugate brute din agricultura, silvicultura si piscicultura (+21,4%) si constructii (+26,1%), a caror contributie la
formarea PIB a fost de 17%.
Perioada 2009 2012 : anii de recesiune
Din punct de vedere tehnic, Romania a intrat in recesiune in 2009, atunci cand PIB, ajustat sezonier, a
scazut pentru doua trimestre consecutive, comparativ cu trimestrele anterioare. In 2009 Produsul Intern Brut a
fost de 491,2 mld. lei noi (115,9 mld. euro), in scadere cu 7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in acest an au
fost corectate excesele din anii trecuti, in care se inregistrase o crestere sustinuta a economiei.
Scaderea a fost determinata de reducerea volumului valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate, cele
mai afectate segmente fiind comertul, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante,
transporturi si telecomunicatii si constructii, a caror contributie la formarea PIB-ului a fost de 31,1%. Consumul
final total a inregistrat o scadere cu 8,2% in anul 2009, comparativ cu anul precedent, in special pe seama
diminuarii cu 10,8% a cheltuielii pentru consumul final al gospodariilor populatiei.
De asemenea, constructiile si activitatile de comert, repararea automobilelor si articolelor casnice; hoteluri si
restaurante; transporturi si telecomunicatii si-au redus semnificativ volumul de activitate cu 15,9%, respectiv cu
12,5%. Singurul aspect pozitiv al acestui an a fost reducerea importurilor (-11,1%) si cresterea exporturilor
(+2,9%).
Nici pentru anul 2010 situatia nu este mai buna, mai multi analisti revizuindu-si in scadere estimarea
privind PIB-ul Romaniei. Astfel, in luna iulie, Raiffeisen Bank si-a revizuit in scadere prognoza privind evolutia
Produsului Intern Brut anul acesta, de la -2% la -3%, dupa ce, cu o saptamana mai inainte, si analistii ING, BRDSocGen si UniCredit au publicat estimari inrautatite referitoare la PIB-ul din 2010. In decembrie, bancherii de la

BCR si-au revizuit estimarea privind cresterea economica din 2010, de la -3%, la -2,1%, dar a mentinut estimarea
pentru 2011, de 1,2%,
Acestea vin in conditiile in care consumul si constructiile sunt in cadere libera, iar singurele semnale pozitive vin
de la industrie, care insa nu are o pondere suficient de mare in PIB pentru a salva economia.
Perioada 2013 2014 : anii de revenire
Practic in aceasta perioada Romania a iesit din criza, pentru ca PIB-ul a inregistrat trei trimestre de
crestere.
Romnia ocup locul 38 din 39 de state n ceea ce privete productivitatea msurat ca produs intern
brut creeat pe ora lucrat, cu 15,4 dolari, potrivit unui studiu al Center for International Comparisons at the
University of Pennsylvania (CICUP). Pe primul loc figureaz Norvegia, cu 76,8 dolari adugai n medie la PIB cu
fiecare or lucrat.
Romnia se situeaz cam la o treime din media rilor membre ale UE 15 ( de dinaintea declan rii
procesului de accedere a rilor din Europa de est. De asemeni, se poate evalua productivitatea pe ora lucrat la
nivel naional la dou treimi din media noilor membri ai ( cele 12 ri ce au aderat dup 2004).
Explicaia distanei foarte mici fa de Bulgaria vine, n principal, de la nivelul mai mare al preurilor de consum.
Ceea ce surprinde la compararea datelor din 2005 cu cele din 2009 este prbuirea spectaculoas a Greciei,
care a cobort de pe un surprinztor loc 4 tocmai pe locul 24, care o menine, totu i, naintea unor ri precum
Cehia sau Portugalia. Cea mai mare ascensiune a avut-o SUA, care a urcat de pe locul 9 pe locul 4, ntre Olanda
i Belgia. Similar, Marea Britanie a trecut de pe locul 15 pe locul 11.
Oarecum surprinztor, ri asiatice dezvoltate precum Japonia, Taiwan sau Coreea de Sud sunt destul de jos n
top, n pofida tehnologiei avansate i a robotizrii extinse a produciei industriale.
Ele ocup locurile 21, 22 i, respectiv, 29. Explicaia const n nivelul redus al omajului, adic ocuparea
extins n slujbe mai puin productive dar utile social a celor care nu aduc o productivitate nalt .
Prin comparaie, SUA sunt foarte productive dar au de pierdut la nivelul PIB obinut per total din cauza unui nivel
relativ ridicat al omajului. Oferind salarii destul de consistente i pentru domeniile susinute de stat, rile precum
Germania, Frana, Italia, Olanda etc. ajung la o productivitate medie destul de ridicat, n pofida unui nivel al
omajului destul de nsemnat.
Dintre rile foste socialiste, Slovacia a cunoscut cea mai cretere a productivitii, de la 26,1 dolari la 33,6% ntre
2005 i 2009. Lituania a avut o evoluie ceva mai moderat (de la 19,9 la 22,7 dolari) iar Ungaria i mai moderat
(de la 24,4 la 25,3 dolari) iar Slovenia a stagnat, practic ( de la 35,2 la 35,9 dolari).
Foarte interesant, odat cu dezvoltarea de noi locuri de munc, respectiv creterea gradului de ocupare a
populaiei, Polonia a cobort de la 30,4 dolari la 23,3 dolari. Totui, n urma acestei replieri la nivel mediu ea a
reuit performana de a fi singura ar UE ce a evitat intrarea n recesiune.
Romnia are, deocamdat, reputaia de a lucra preponderent cu o tehnologie medie la un pre
competitiv, are un sector agricol relativ supradimensionat ca for de munc, cu o productivitate cam de patru ori
mai sczut fa de media pe economie i depinde n mare msur de lanurile de desfacere aflate sub controlul
firmelor transnaionale ce i optimizeaz fluxurile financiare.
Una peste alta, cea mai bun metod de dezvoltare este o combinaie ntre locurile de munc de nalt
productivitate i ocuparea ct mai deplin. Evident, asta presupune politici economice punctuale.