Strucutra activului patrimonial

Activul prin structura sa evidentiaza: natura, modul de valorificare si gradul de lichiditate ale
elementelor patrimoniala>
Valorificarea sau rotatia mijloacelor economice se refera la modul cum aceastea participa la
activitatea intreprinderii, la felul cum se consumasi isi transmit valoarea. Astfel, in cadrul unei
intreprinderi exista mijloace economice care se consuma si isi transmit treptat valoarea pe
parcursul mai multor cicluri de exploatare si altele care se consuma permanent si care se innoiesc
dupa fieacre ciclu de exploatare.
Lichiditatea mijloacelor economice se refera la capacitatea fiecarui bun de a parcurge calea
normala a ciclului pana la transformarea lui in bani.
Unitatea de masura a gradul de lichiditate este timpul, adica termenul in care un bun e
transformat in bani in timpul circuitului sau.
In functie de aceste criterii, in structura activului patrimonial se disting 2 categorii de bunuri:
- activele fixe sau imobilizari
- activele circulante.
Activele imobilizate = acele categorii de mijloace imobilizate care au o durata mare de utilizare,
participa la mai multe cicluri de exploatat, si deci isi transmit si se consuma valoarea in mod
treptat.
In structura imobilizarilor se cuprind 3 mari grupe de imobilizari:
- corporale
- necorporale
- financiare
Imobilizari corporale bunurile economice detinute de intreprindere pt a fi utilizate in
productia de bunuri sau prestarea de servicii pt a fi inchiriate tertilor sau pt a f folosite in
scopuri administrative si se caracterizeaza prin acea ca sunt utilizate pe parcursul mai multor
ani.
In structura acestora se cuprind:
- bunuri imobiliare
- mijloace fixe
- imobilizari in curs de executie
Caracterizarea acestora este ca sunt utilizate pe o perioada mai mare de un 1 an; iau parte la
mai multe cicluri de exploatare; indeplinesc functia continuu si repetat, fara a se integra in
continutul material al bunurilor obtinute. In aceste conditii, valorificarea, respectiv
transmiterea si recuperarea valorii lor se realizeaza prin calea amortizarii.
Sunt considerate imobilizari de natura mijloace fixe acele bunuri care au o durata de folosire
mai mare de 1 an si o valoare mai mare decat limita prevazuta de lege. Acele bunuri care nu
indeplinesc cumulativ aceste 2 conditii sunt considerate active circulante de natura obiectului
de inventar.
Imobilizari necorporale nu se prezinta ca bunuri cu continut material ci sub forma unor
documente cu valoare economica si juridica care atesta drepturi asupra unor valori
importante. Noile reglementari contabile spun ca un activ corporal este un activ identificabil,
nemonetar, fara suport material, detinut pt a fi utilizat in activele de prod, furnizarea de
bunuri, prestarea de servicii, pt a fi inchiriat tertilor sau pt scopuri administrative.
In structura imobilizarilor necorporale se cuprind: concesiuni, brevete, licente, marci de
fabrica, fondul comercial.
 Brevete si licente si alte valori similare cuprind cheltuieli efectuate pt achizitionarea
dreptului de exploatare a unui bun sau serviciu in cazul concesiunilor a unui brevet de inv., a
unei licente, a unei marci de fabrica si altor drepturi de productie industriala sau intelectuala.
Concesiunea este o conventie prin care o persoana fizica sau juridica dobandeste dreptul de a
exploata anumite bunuri sau servicii apartinand altor persoane pe o durata de mai mult ani,
timp in care trebuie platita propietarului o suma de bani = redeventa.
Marca de fabrica sau de comert reprezinta sume investite de catre intreprinzator pt a face ca
produsul ei sa se deosebeasca de cele similare.
Brevetul este actul care se recunoaste unei persoae dreptul de a exploata un anumit produs al
carui autor este.
Licenta este dreptul castigat de o alta persoana de a exploata un brevet de intentie prin
cumpararea acestuia.
Fondul comercial este denumirea data dreptului suplimentar peste valoarea bunurilor datorita
existentei unor conditii deosebite in care se afla bunul respectiv si care poate aduce un
avantaj material cumparatorului. El se determina ca diferenta intre valoarea de achizitie si
valoarea de piata a activelor preluate.
Cauza existentei fondului comercial o constituie existenta unor conditii deosebite incare se
afla bunul respectiv si care nu sunt recunoscute dinstict in contabilitate. (pozitia, clientela,
rolul comercial)
INVESTIII financiare operatii de investire a unor sume in cumpararea de actiuni,
obligatiuni si alte tipuri de valoare precum si acordarea de imprumuturi de termen lung in
scopul obtinerii unor venituri sub forma de dividente (dobanzi)
Cumpararea unei parti importante din actiuniile altei societati poarta denumirea de
PARTICIPATIE la capitalul altei societati.
Creantele pe termen lung - dreptul unei persoane denumita creditor. Ea pretinde de la o alta
persoana (debitor) sa-i dea ceva, sa-i plateasca contravaloarea unor bunuri livrate, lucrari
executate, sau servicii prestate.
Creantele imobilizante reprez drepturi ale intreprinderii nascute din relatiile de acordare, de
imprumuturi intreprinderilor la care detin titluri de participare, acestea s.n dividende pt titluri
de participare cumparate cunoscute sub denumirea de creante legate de participatie.
Drepturile sub forma de dobanzi pt sumele imprumutate pe termen lung sunt de asemenea
creante legate de participatie. In legatura cu imprumuturile acordate apare si notiunea de
obligatiune (hartie de valoare, un act care constituie titlul ce ofera posesorului ei calitatea de
creditor si care ii da dreptul sa primeasca ptr suma imprumutata un venit sub forma de
dobanda).
Activele circulante Drepturi economic si financiar se caracaterizeaza prin aceea ca se afla
intr-o continua valenta valorica.
Ele isi schimb continuu forma naturala si functionala in cadrul stadiului circuitului economic in
intreprindere in aprovizionare, desfacere, productie.
Cu ocazia fiecarui ciclu de exploatare, diferitele forme concrete de mijloace circulante sunt
inlocuite continuu cu exemplare noi de acelasi fel.
Astfel in faza de aprovizionare mijloacele circulante sub forma de bani se transforma in
mijloace circulante sub forma de stocuri de materii prime si materiale care trecute in faza de
productie devin stocuri de produse si semifabricate si apoi in prin faza de desfacere se
transforma in creante vandute clientilor obtinand dinou bani.
In structura Activelor circulante se cuprind:
 - mijloace circulante materiale
- active circulante in decontare
- active circulante banesti.
Stocuri :
- de materii si materiale
- de semifabricate si produse
- de marfuri
- de ambalaje
- de obiecte de inventar.
Materiale prime bunuri sau mijloace circ materiale care se consuma dintr-o data in activitatea
intreprinderii si care isi transmit si continutul material.
Materiale consumabile sunt acele bunuri care se consuma si isi transmit dintr-o data intreaga
lor valoare, insa nu si intotdeauna si continutul material.
Marfuri: bunuri cumparate in scop de revanzare.
Obiecte de inventar reprezint acele mijloace economice care nu indeplinesc cumulativ cele 2
conditii de valoare si durata de folosite pentru t a fi considerate imobilizari corporale sub
denumirea de mijloace fixe.
Obiecte de inventar:
- SDV (scule, dispozitive, verificatoare);
- Echipament de lucru
- Cazarmamentul de pat
Activele circulante banesti acele categorii de bunuri care imbraca forma si indeplinesc
functia de bani.
Structura:
- plasamente de trezonerie
- disponibilitati banesti
- alte valori.
Disponibilitati banesti se prezint sub forma de disponibilitti in casa, respectiv bani lichizi si
diponibilitati in conturi la banci, sub forma de acreditive, carneturi de cec.
In structura altor valori banesti se cuprind timbre fiscale si apostale, bonuri de benzina, tichete de
masa, bilete de tratament si odihna.
Acreditive sume de bani separate din contul direct al intreprinderii intr-un alt cont deschis pe
numele unei alte persoane.
Activele circulante in decontare reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de
patrimoniu altor persoane pe care urmeaza sa primeasca echivalentul valoric. Toate persoanele
fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata urmand sa restituie echivalentul
valoric sunt cunoscute in contabilitate ca Debitori.
Debitorii intreprinderii sub forma creantelor de vanzari se intalnesc sub denumirile de clienti si
efecte comerciale.

STRUCTURA PASIVULUI PATRIMONIAL

Pasivul prin structura sa evidentiaza modul de finantare a mijloacelor economice si gradul de
excigibilitate a surselor de finantare.
Pasivele intreprinderii se grupeaza dupa gradul de exigibilitate, care reprezinta termenul achitare
a acestora. Sursele de finantare a intreprinderii reflecta modul
in care intreprinderea a dobindit bunurile economice reflectate in activ, fie din finantare proprie,
fie din finantare straina.
Finantarea proprie presupune efectuarea aporturilor de catre proprietarii intreprinderii la care se
mai adauga unele resurse proprii ca rezervele si profitul.
Finantarea straina se obtine de la persoane straine intreprinderii prin angajarea de credite
imprumuturi si datorii in curs de decontare.
Pasivele intreprinderii se clasifica in capital propriu si datorii.
Capitalul propriu
include:
capital statutar si suplimentar
rezerve
profit nerepartizat
capital secundar.
Capitalul statutar
reprezinta aporturile proprietarilor depuse la fondarea intreprinderii sau ulterior la modificarea
capitalului statutar.
Capitalul suplimentar apare in rezultatul diferentelor de curs valutar si abaterilor valorii de
piata de la valoarea nominala a actiunilor.
Rezervele reprezinta surse de finantare constituite de intreprindere pentru anumite scopuri in
conformitate cu legislatia in vigoare, documentele de constituire sau decizii ale organelor de
conducere a intreprinderii.
Profitul nerepartizat reprezinta profitul anilor precedenti care a ramas la dispozitia
intreprinderii.
Capitalul secundar este format din subventiile de stat si diferentele din reevaluarea activelor pe
termen lung.
Datoriile exprima capitalurile furnizate de terti pentru care intreprinderea trebuie sa presteze un
echivalent valoric. Dupa termenul de achitare datoriile se clasifica in datorii pe termen lung si
datorii pe termen scurt. Dupa continutul economic datoriile se clasifica in:
datorii financiare
includ creditele bancare, imprumuturile, obligatiunile emise cu scopul de acumulare de
resurse;
datorii comerciale reprezinta datoriile fata de furnizori pentru bunurile achizitionate,
dar neachitate, precum si avansurile primite de la terti in contul livrarii ulterioare de
marfuri
datorii calculate includ datoriile privind retribuirea muncii, fata de titularii de avans,
fata de organele de asigurare, fata de bugetul de stat, fata de
fondatori si alte datorii.
Notiuni privind consumurile si cheltuielile intreprinderii
Dupa cum s-a mentionat contabilitatea studiaza nu numai patrimoniul, ci si veniturile
sicheltuielile pe care le inregistreaza
intreprinderea in activitatea sa.
In conformitate cu acest standard consumurile reprezinta resurse consumate pentru fabricarea
produselor si prestarea serviciilor in scopul
obtinerii de venit. Consumurile sint nemijlocit legate de procesul de productie, se includ in
costul productiei fabricate, la sfirsitul
perioadei de gestiune se raporteaza la productia finita si productia in curs de executie si nu se iau
in vedere la determinarea rezultatului financiar.
Consumurile si cheltuielile
se constata in contabilitate in baza principiilor specializarii exercitiului si prudentei.
In dependenta de modul in care consumurile se includ in costul de productie ele se divizeaza in:
consumuri directe;
consumuri indirecte.
Consumurile directe
de productie sint consumurile care se refera direct la un produs sau serviciu anumit si se clasifica
in:
consumuri directe de materiale reprezinta valoarea materialelor consumate pentru
fabricarea unui produs anumit si se includ direct in costul
produselor;
consumuri directe privind retribuirea muncii reprezinta salariile muncitorilor care
participa nemijlocit la fabricarea produsului sau prestarea
serviciului.
Consumurile indirecte
de productie sint consumurile aferente deservirii si conducerii sectiilor de productie nu pot fi
incluse direct in costul produselor fabricate, serviciilor
prestate din motiv ca, pe parcursul perioadei de gestiune nu se cunoaste ce parte din aceste
consumuri revine fiecarui tip de productie fabricat, serviciu
prestat. Aceste consumuri se repartizeaza la sfirsitul perioadei de gestiune in costul productiei
fabricate, serviciilor prestate in functie de o anumita
baza de repartizare aleasa de intreprindere, care se indica in politica de contabilitate a acesteia.
Consumurile indirecte
de productie sint de doua tipuri:
consumuri indirecte de productie variabile
sint acele consumuri volumul carora depinde de volumul de productie. De exemplu:
salariul muncitorilor auxiliari, valoarea materialelor consumate
pentru necesitatile subdiviziunilor de productie etc. Consumurile de productie se includ
in costul de productie in suma totala.
consumuri indirecte de productie constante
reprezinta consumurile volumul carora nu depinde sau depinde neesential de volumul
de productie, cum ar fi: consumul de energie electrica
folosita pentru iluminarea sectiilor, consumul efectuat pentru incalzirea sectiei de
productie, consumuri privind paza sectiilor de productie etc.
Aceste consumuri se includ in costul productiei fabricate, serviciilor prestate in functie de
gradul de utilizare a capacitatii normative de
productie. Capacitatea normativa de productie reprezinta volumul mediu pe care este in
stare sa-l produca intreprinderea in conditii de activitate
normala, tinind cont de pierderile de capacitati, rezultate in urma lucrarilor tehnice de
planificare. In cazul in care volumul efectiv de
productie este egal sau depaseste capacitatea normativa de productie consumurile
indirecte de productie constante se includ in costul produselor
fabricate, serviciilor prestate in suma totala. In caz contrar consumurile indirecte de
productie constante se includ in costul productiei
 fabricate, serviciilor prestate in limita gradului de indeplinire a capacitatii de productie.
Suma consumurilor indirecte de productie ramasa se
trece la cheltuielile perioadei si nu influenteaza asupra costului produselor fabricate,
serviciilor prestate.
Cheltuielile
reprezinta totalitatea mijloacelor utilizate de intreprindere pe parcursul perioadei de gestiune care
nu sint legate nemijlocit de procesul de productie si
suma carora se scade din venituri la determinarea rezultatului financiar al intreprinderii.
Cheltuielile se clasifica pe tipuri de activitati:
cheltuieli ale activitatii operationale
cheltuieli ale activitatii investitionale
cheltuieli ale activitatii financiara
pierderi exceptionale
La cheltuielile intreprinderii se refera si cheltuielile privind impozitul pe venit, insa acestea nu
se includ in nici una din tipurile de
activitati enumerate anterior si in rapoartele financiare se reflecta distinct.
In componenta cheltuielilor din activitatea operationala intra:
costul vinzarilor
cheltuielile comerciale
cheltuielile generale si administrative
alte cheltuieli operationale
Costul vinzarilor
reprezinta valoarea produselor, marfurilor vindute sau serviciilor prestate. El se este egal cu
suma consumurilor efectuate de intreprindere pentru
obtinerea produselor, serviciilor sau suma achitata sau care urmeaza a fi achitata pentru
achizitionarea marfurilor.
Cheltuielile
comerciale
reprezinta cheltuielile aferente desfacerii marfurilor, prestarii serviciilor. In componenta
cheltuielilor comerciale intra: cheltuielile de marketing,
cheltuielile privind publicitatea, ambalarea, retribuirea muncii a salariatilor antrenati in procesul
de desfacere, contributiile de asigurari sociale si
medicale aferente salariilor acestor muncitori, cheltuielile pentru crearea rezervei privind
datoriile dubioase, cheltuielile rezultate in urma neachitarii
de catre clienti a marfurilor livrate, serviciilor prestate, in cazul in care nu se creeaza rezerva
privind datoriile dubioase, cheltuielile suportate in
urma returnarii marfurilor de catre cumparatori, alte cheltuieli legate de procesul de desfacere.
Cheltuielile generale
si administrative
reprezinta cheltuielile legate de gestiunea intreprinderii in ansamblu. Ele cuprind: cheltuielile
privind retribuirea muncii a personalului administrativ
si contributiile de asigurari sociale si medicale aferente acestor salarii, uzura si cheltuielile
privind reparatia mijloacelor fixe si obiectelor de mica
valoare si scurta durata, amortizarea activelor nemateriale cu destinatie administrativa,
cheltuielile privind deplasarile personalului administrativ,
cheltuielile de reprezentare, cheltuielile privind paza obiectelor cu destinatie administrativa,
valoarea materialelor utilizate in scopuri generale si
administrative, cheltuielile privind impozitele si taxele cu exceptia impozitului pe venit, taxei pe
valoarea adaugata, accizelor, alte cheltuieli ce tin
de gestiunea intreprinderii in ansamblu.
In componenta altor cheltuieli operationale intra: cheltuielile privind vinzarea altor active
curente (materiale, productia in curs de executie, obiecte de mica valoare si scurta durata),
cheltuielile privind arenda curenta, cheltuielile privind dobinzile pentru creditele
angajate, consumurile indirecte de productie constante care nu s-au inclus in costul productiei,
serviciilor din motivul neindeplinirii capacitatii normative de productie, lipsurile de active
curente depistate in urma inventarierii etc.
Cheltuielile activitatii de investitii includ cheltuielile legate de iesirea activelor pe termen
lung, si anume: valoarea de bilant a activelor pe termen lung iesite, salariile si contributiile
de asigurari sociale si medicale a muncitorilor angajati in procesul de scoatere din functiune a
activelor pe termen lung, diferenta dintre valoarea probabila ramasa si valoarea de bilant, in
cazul in care la scoaterea mijlocului fix din functiune din cauza uzurii complete valoarea de
bilant este mai mica decit valoarea probabila ramasa.
Cheltuielile activitatii financiare
sint legate de modificarile survenite in capitalul statutar al intreprinderii. Aceste cheltuieli
cuprind: cheltuielile privind plata redeventelor, privind arenda finantata, diferentele nefavorabile
de curs valutar.
Pierderile exceptionale nu sint legate de activitatea de baza a intreprinderii si apar in urma
producerii unor evenimente exceptionale cum sint: calamitatile naturale, perturbarile politice,
modificarile legislatiei.
Notiuni privind veniturile intreprinderii
Veniturile reprezinta afluxul de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune incasate sau
care urmeaza a fi incasate de intreprindere. In component sint reglementate de S.N.C. Venitul.
La constatarea veniturilor trebuie de tinut cont de asa principii de baza ale contabilitatii ca
principiul contabilitii n angajamente si principiul prudentei.
Veniturile ca si cheltuielile intreprinderii se grupeaza pe tipuri de activitati:
venituri din activitatea operationala
venituri din alte activitai.
In componenta veniturilor din activitatea operationala intra veniturile din vinzari si alte
venituri operationale.
Veniturile din vinzari includ veniturile obtinute din vinzarea produselor, marfurilor si prestarii
serviciilor. In dependenta de tipul activitatii de baza a intreprinderii structura veniturilor din
vinzari difera de la o intreprindere la alta. De exemplu, veniturile obtinute din vinzarea
mijloacelor fixe (utilajul), de obicei, se reflecta la veniturile activitatii investitionale, insa la o
intreprindere specializata in producerea sau comercializarea utilajelor veniturile obtinute din
vinzarea acestora va fi reflectat la veniturile din vinzari, adica in componenta veniturilor din
activitatea operationala.
La alte venituri operationale se refera veniturile din comercializarea activelor curente (in afara
de veniturile din vinzarea produselor si marfurilor), veniturile sub forma de amenzi, penalitati,
despagubiri, venituri din modificarea metodelor de evidenta a activelor curente, surplusurile
depistate in urma inventarierii, venituri din arenda curenta, venituri din neachitarea datoriilor
privind arenda curenta, privind datoriile fata de
La veniturile din alte activiti se refer:
Veniturile din activitatea de investitii cuprind veniturile rezultate din iesirea si reevaluarea
activelor pe termen lung, veniturile sub forma de dividende, dobinzi, redevente.
Veniturile din activitatea financiara reprezinta veniturile din arenda finantata, din redevente,
din primirea cu titlu gratuit a activelor, venituri sub forma de diferente favorabile de curs
valutar.
Veniturile exceptionale cuprind veniturile obtinute in urma producerii unor evenimente
neordinare cum sint calamitatile naturale, perturbari politice, modificari ale legislatiei.
De cele mai dese ori acestea iau forma compensatiilor primite de la organele de asigurari.