Tipuri de leasing

Cele mai intalnite forme ale leasingului sunt: - Leasing-ul direct; - Leasing-ul financiar; - Vanzare si leaseback. 1. Leasingul direct Cel care d bunul cu chirie este producatorul, care deine dreptul de proprietate asupra bunului respectiv, utilizatorul detinnd numai dreptul de folosire a bunului. Deseori, cel care d cu chirie este obligat prin contractul de leasing sa asigure si serviceul de intreinere; intr-un asemenea caz se vorbete de service lease. Un element foarte important este clauza anulrii. Utilizatorul bunului poate s decid s nu mai plateasc chiria, inainte de expirarea termenului de inchiriere, atunci cand bunul respectiv s-a uzat moral inacceptabil de mult sau nu mai este necesara prelungirea contractului din cauza declinului activitatii chiriaului. Plile prevazute prin contract nu acoper in intregime costul bunului, iar durata contractului este mult mai mic dect durata normal de utilizare a bunului, cel care d cu chirie ateptndu-se fie s vnd bunul la incheierea contractului de leasing, fie s inchirieze bunul i altor chiriai. 2. Leasingul financiar In aceast form de leasing exista trei prti: finanatorul, utilizatorul i, respectiv, furnizorul bunului. Utilizatorul selecteaz bunul i negociaz preul i termenul de livrare cu furnizorul, apoi negociaz condiiile de incheiere a contractului de leasing cu finanatorul. Finanatorul (de regul o firm de leasing) achiziioneaza bunul vizat i il ofer utilizatorului prin contract de leasing. O form particular este leasing-ul prghie. Finanatorul furnizeaz celui care d cu chirie o mare parte din fonduri necesare pentru achiziionarea bunului respectiv. Cel care d cu chirie trebuie s ramburseze imprumutul contractat pentru achiziia bunului.

Redevena contractului de leasing variaz functie de condiiile financiare in care a fost obinut mprumutul. De exemplu, un vehicul are o durata de exploatare determinat de numarul de kilometrii parcursi. Valoarea just a vehiculului este de 40.000 lei. El parcurge, in mod obisnuit, 100.000 km inainte de a fi casat. Se ia in considerare un anumit aspect al contractului, si anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost inchiriat de locatar, care este: a) 30.000 km. b) 50.000 km. c) 75.000 km. La punctele a) si b) se poate spune c nu au fost transferate in mod substanial beneficiile. In cazul c), acest lucru este mai puin evident, dar se poate argumenta ca procentul de 75% poate fi considerat substanial. Contractul mai prevede, de asemenea, ca in cazul a) avem un leasing financiar, iar in cazul c) un leasing operational. Aceste declaratii sunt nerelevante deoarece au doar forma legala si nu substanta economica. Ambele contracte de la cazurile a) si b) au optiuni de cumparare exercitabile de catre locatar. Acest lucru pare sa satisfaca problema transferarii riscurilor si beneficiilor. Cazul a) stabileste un pret de 20.000 lei, iar cazul b) un pret de 30 000 lei. Este foarte probabil ca in cazul a) societatea sa achiziioneze activul la sfarsitul termenului de leasing, probabilitate neexistenta in cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar. In fine, in cazul c), locatorul accept s repare, sa intretina si sa furnizeze un alt vehicul in cazul in care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca in orice moment sa inlocuiasca activul cu unul similar, daca ofera indicatii stricte ca va face acest lucru. Acest lucru face mai putin probabila clasificarea cazului c) in categoria leasingului financiar. Concluzia exemplului de mai sus este aceea ca toi termenii unui contract de

leasing trebuie luati in considerare impreun. Este, prin urmare, o problem de rationament profesional att pentru administratorii locatarului, ct i pentru cei ai locatorului. Trebuie reinut c este posibil contabilizarea operaiunii de leasing drept leasing operaional de ctre una din prile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalt parte contractant. 3. Vnzare i leaseback Proprietarul bunului (teren, cladire, echipament) vinde bunul respectiv i incheie simultan o inelegere cu cumparatorul pentru a inchiria bunul respectiv in anumite conditii. Cumparatorul bunului poate fi o banca, o firm de asigurari, o societate de leasing, un investitor particular. Vnztorul primete imediat pretul de cumprare al bunului i utilizeaza bunul, platind redevene noului proprietar (cumpratorul).