VRANCEA Strategia de Dezvoltare Integrata A Judetului Vrancea 2014-2020

JUDEȚUL
VRANCEA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ
2014 – 2020
CUPRINS
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
Analiza Diagnostic ...................................................1

Obiective Strategice .............................................183
Prezentarea calendarului privind
implementarea proiectelor ..................................255
Fișe de proiect ......................................................301
Hărți
Document supus consultării
ACRONIME ȘI ABREVIERI
ADI - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

APL - Administrația Publică Locală
APM - Agenția pentru Protecția Mediului
BEI - Banca Europeană de Investiții
BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
CAEN - Clasificarea Activităților Economice Naționale
CDI - Cercetare Dezvoltare Inovare
CIP - Programul pentru Competitivitate si Inovare
CLLD - Dezvoltare Locală sub responsabilitatea comunității (Community LED – Local
Development )
CLU - Combustibil Lichid
CNI - Compania Națională de Investiții
CNS - Cadrul Naţional Strategic
COMSE - Programul pentru competitivitatea intreprinderilor si pentru IMM-uri
CRRN - Centru Rezidențial de Recuperare Neuropsihică
CSDTR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România
CSNDSR - Conceptul Strategic Național al Dezvoltării Spațiale în România
CUP - Compania de Utilități Publice
DES - Dosarul electronic de sănătate
DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DPPDC - Direcția pentru protecția despturilor copilului
EaSI - Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială
EEA - Spațiul Economic European
ELENA - Asistența europeană de energie locală
ESPON - Rețeaua europeană de observare amenajare a teritoriului
FC - Fondul de Coeziune
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională
FOB - Exporturi liber la bord
FSE – Fondul Structural European
GAL - Grupuri de Acţiune Locală
GPL - Gaz Petrolier Lichefiat
ICT- Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor/ Eco-inovare
IEE - Energie inteligentă pentru Europa
IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii
INS - Institutul Național de Statistică
IPPC - Prevenirea și controlul integrat al poluării
ÎS – Costul minim al eliminării sărăciei
ISD - Investiții Străine Directe
ISJ - Inspetoratul Școlar Județean
ISPA - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
ITI - Investiții Teritorial Integrate
MECTS - Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului

NC - Nomenclatorului Combinat
ONG - Organizație Non-Guvernamentală
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
OT - obiective tematice
PAAR - Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
PATJ - Planul de amenajare a teritoriului judetean
PHARE 2004-2006 CES - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei 2004-2006
Coeziune Economică şi Socială
PIB - Produsul Intern Brut
PIBR - Produs intern brut regional
PIDU - Plan Integrat pentru Dezvoltare Urbană
PLAI - Plan Local de Acțiune pentru dezvoltarea Învățământului profesional şi tehnic
PNDR - Programul Națioal Dezvoltare Regională
PO AT - Programul Operațional Asistență Tehnică
PO CA – Programul Operațional Capacitate Administrativă
PO CU - Programul Operațional Capital Uman
PO IM - Programul Operațional Intrastructură Mare
POC - Programul Operațional Competitivitate
POR - Programul Operațional Regional
POS Mediu - Programul Operațional Sectorial Mediu
PPA - Parteneriat Public Asociat
PPP - Parteneriat Public Privat
PS - Profunzimea Sărăciei
PUG - Plan Urbanistic General
RGA - Recensământul General Agricol
RO - Regimul de Oxigen
ROSCI - Sit de importanță comunitară
ROSPA - Arie de protecție specială avifaunistică
RS - Ratei Sărăciei
SAU - Suprafaţă agricolă utilizată
SSE - Spațiul Econnomic European
SWOT - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări
TEN-F - Reţeaua Transeuropeană de Transport Feroviar
TEN-R - Reţeaua Transeuropeană de Transport Rutier
TESA - Personal Tehnic, Economic și Socio-Administrativ
TIC - Tehnologia Informației și Comunicării
TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată
UAT - Unitate Administrativ Teritorială
UE - Uniunea Europeană
UE-SILC - Uniunea Europeană - Statisticile referitoare la venit și la condițiile de viață
UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
UTCB - Univestitatea Tehnică de Construcții București
VABR - Valoarea adăugată brută regională
VS - Venituri Suplimentare
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
ANALIZA
DIAGNOSTIC
Cuprins
1. Metodologie ......................................................................................................... 5
1.1. Lista documentelor folosite .......................................................................... 5
2. Prezentarea generală ............................................................................................ 6
2.1. Aşezare, suprafaţă ......................................................................................... 6
2.2. Cadrul natural și resursele naturale .............................................................. 6
2.3. Organizarea administrativ teritorială ............................................................ 7
2.4. Demografia ................................................................................................... 7
2.4.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei ............................................. 7
2.4.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei............................................... 10
2.5. Evoluţia judeţului în contextul dezvoltării teritoriale ................................. 11
2.5.1. Dezvoltarea urbană ..................................................................................... 12
2.5.2. Dezvoltarea rurală....................................................................................... 14
2.5.3. Zona metropolitană ..................................................................................... 17
3. Economia judeţului Vrancea .............................................................................. 21
3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei ........................................................ 21
3.2. PIB .............................................................................................................. 26
3.3. Exporturile/Importurile ............................................................................... 28
3.4. Investiţii străine directe .............................................................................. 30
3.5. Sectorul primar – Agricultura ..................................................................... 30
3.5.1. Producţia agricolă ....................................................................................... 33
3.5.2. Sectorul vitivinicol ..................................................................................... 35
3.5.3. Sectorul legumicol ...................................................................................... 37
3.5.4. Sectorul pomicol ......................................................................................... 38
3.5.5. Sectorul zootehnic ...................................................................................... 38
3.5.6. Produsele tradiţionale ................................................................................. 39
3.5.7. Irigaţii şi amenajări de îmbunătăţiri funciare ............................................. 40
3.5.8. Silvicultura.................................................................................................. 41
3.6. Sectorul secundar – Industrii şi construcţii................................................. 44
3.7. Sectorul terţiar – Servicii ............................................................................ 48
3.8. Forţa de muncă ........................................................................................... 49
4. Potenţialul turistic al judeţului Vrancea ............................................................. 52
4.1. Patrimoniul natural protejat ........................................................................ 52
4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial ................................................... 56
4.3. Infrastructura şi serviciile turistice ............................................................. 61
5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale .......................................................... 63
3
5.1. Reţeaua de sănătate ..................................................................................... 63

5.2. Sistemul de asistenţă socială....................................................................... 67
5.3. Sistemul educaţional ................................................................................... 75
5.4. Sărăcia ........................................................................................................ 82
6. Infrastructura şi echiparea teritoriului ................................................................ 88
6.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport ................................................... 88
6.2. Fondul de locuințe ...................................................................................... 94
6.3. Infrastructura de utilităţi publice ................................................................ 95
6.3.1. Reţeaua de apă potabilă şi sistemul de canalizare ...................................... 95
6.3.2. Reţeaua de termoficare ............................................................................. 101
6.3.3. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale .................................................... 102
6.3.4. Reţeaua de alimentare cu energie electrică............................................... 103
7. Mediul şi infrastructura de mediu .................................................................... 105
7.1. Resursele naturale ..................................................................................... 105
7.1.1. Resurse naturale neregenerabile ............................................................... 105
7.1.2. Resurse naturale regenerabile ................................................................... 105
7.2. Calitatea apei ............................................................................................ 107
7.3. Calitatea solului ........................................................................................ 109
7.4. Calitatea aerului ........................................................................................ 111
7.5. Managementul deșeurilor ......................................................................... 112
7.6. Biodiversitatea .......................................................................................... 113
7.7. Riscurile de mediu .................................................................................... 115
7.8. Analiza mediului....................................................................................... 119
8. Analiza S.W.O.T. ............................................................................................. 126
9. ANEXE ............................................................................................................ 136
4
1. Metodologie
1.1. Lista documentelor folosite

 Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014 – 2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională
a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2013
 Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor (PAAR), 2014
 Registrul General Agricol, 2011
 Anuarul Statistic al României, INS ediţia 2012
 Anuarul Statistic al Vrancei, INS ediţia 2012 şi ediţia 2013
 Transelectrica – Reţeaua Electrică de Transport din România
 Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport.
 Site: cjvrancea.ro
 Site-uri: www.vrancea.anofm.ro, www.asistentasocialavn.ro, www.isjvn.vn.edu.ro,
www.dspvn.ro, www.dsvrancea.ro etc.
 Listă Top 10.000 de întreprinderi din judeţul Vrancea – anul 2012
 Raport de mediu pentru Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vrancea, 2011
 Ordin privind aprobarea metodologiei si criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea
spitalelor în funcţie de competenţă din aprilie 2013
 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul
Vrancea 2013 – 2020
 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învaţământului profesional şi tehnic (PLAI) județul
Vrancea 2009 – 2013
 Evoluţia tuberculozei în anii 1999 – 2012 în România – Institutul Naţional de Sănătate
Publică, Centrul naţional de statistică şi informatică în sănătate publică – Ministerul
Sănătăţii, 2013
 Buletin informativ boli infecţioase şi parazitare, anul 2012 comparativ cu anul 2011 –
Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul naţional de statistică şi informatică în
sănătate publică – Ministerul Sănătăţii, 2012
 Serii de timp, Institutul Naţional de Statistică
 Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică, 2011
 Anuarul Statisitc publicat în 2012
 Regulamentul UE 1303 / 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind cele cinci
fonduri
 Regulamentul UE 1301 / 3013 privind FEDR
 ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA pentru perioada de programare
2014-2020 , februarie 2014
 Raport comisie – forţa de muncă
 Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013
5
2. Prezentarea generală
2.1. Aşezare, suprafaţă

Situat în exteriorul Carpaţilor de Curbură, judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de 4.857
2
km (2,04% din suprafaţa tării) are următorii vecini: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul
Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău şi la
vest judeţul Covasna. Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legatură între
marile zone ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului şi Câmpia Dunării,
precum şi între provinciile istorice locuite de români: Moldova, Transilvania şi Ţara
Românească, iar ca vad al transhumanţei, dinspre Ţara Bârsei spre Dunăre şi Dobrogea.
2.2. Cadrul natural și resursele naturale

Prin trăsăturile sale fizico-geografice, teritoriile judeţului Vrancea se identifică cu mai
multe zone ale Regiunii Sud-Est, respectiv:
Zona Câmpiei Bărăganului, în care se includ suprafeţe din judeţele Vrancea, Buzău
şi Brăila, este caracterizată din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte
ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut. 1
Zona Moldovei de Sud, care cuprinde părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea și se
caracterizează prin alunecări de teren frecvente, risc de inundaţii şi seisminicitate ridicată.
Această zonă prezintă multiple lipsuri şi dezavantaje:
 alimentare cu apă a populaţiei în sistem centralizat;
 acces direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară în majoritatea comunelor;
 asistenţă sanitară precară şi un nivel ridicat al mortalităţii infantile. 2
Zona Subcarpaţilor de Curbură, ce cuprinde arii din judeţele Vrancea şi Buzău este
o zonă montană cu seismicitate ridicată şi alunecări de teren. În cadrul acestei zone se
regăsesc numeroase rezervaţii, monumente şi resurse ale naturii. Zona este caracterizată prin
existenţa pădurilor pe suprafeţe întinse, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru pe
termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea raţională a resurselor forestiere.
Relieful variat (munţii Vrancei – 1.075 km2, dealurile Subcarpatice – 2.035 km2,
Câmpia Siretului inferior şi Câmpia Râmnicului – 1.747 km2), clima temperată, reţeaua
hidrografică a bazinului Siretului, flora şi fauna, bogată şi diversă constituie suporturi reale
ale unui viitor potenţial economico-social şi cultural în condiţiile unei evaluări judicioase
conform cu nevoile locale şi cu tendinţele generale. Flora cuprinde aproximativ 1.500 de
specii de plante, având ca origini fitogeografice ţinuturi din Orientul Îndepărtat până la
Oceanul Atlantic şi din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt
considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colţ, bulbucii de munte,
papucul doamnei etc.).
1,2
PDR SE 2014-2020
6
Fauna cinegetică este bogată (cocoşul de munte, acvila ţipătoare, corbul, cerbul, ursul,
mistreţul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile şi râurile Vrancei găsim păstrăvul,
molanul, boişteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând
aproximativ 250 km.
Terenurile agricole ale judeţului Vrancea se întind pe fâşia cuprinsă între malul drept
al Siretului şi poalele dealurilor subcarpatice ale Munţilor Vrancei. Deşi clima este
corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viţei-de-vie (9,95% din
podgoriile României) şi producţia de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare judeţ viti-vinicol al
ţării, exportator în Europa, America şi Japonia.
2.3. Organizarea administrativ teritorială

Reţeaua de localităţi cuprinde municipiile Focşani şi Adjud, oraşele Mărăşeşti,
Panciu, Odobeşti şi 68 de comune (331 sate). Municipiul Focşani face parte din rândul
oraşelor mari, cu funcţii economico-sociale complexe şi rol de coordonare şi armonizare a
dezvoltării în teritoriu, celelalte localităţi urbane încadrându-se în categoria oraşelor mici.
Aşezările rurale au în general funcţii industrial-agrare, agro-silvice, agricole şi turistice sau
dominant agricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt şi păstrătoarele tezaurului
etnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zăbalei, bazinul superior al Râmnicului, localităţile
Câmpuri şi Soveja, Valea Siretului).
Reţeaua de localităţi a judeţului Vrancea
Suprafaţa Numărul oraşelor Numărul Numărul
Judeţ
km2 Total Municipii comunelor satelor
Vrancea 4857,03 5 2 68 331
Sursa: INS
2.4. Demografia
2.4.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei
În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori,

reprezentând aproximativ 1,7% din populaţia totală a României. Prin comparaţie cu date din
Recensământul anterior din 2002 se observă o dinamică negativă, în 2011 numărul populaţiei
fiind mai mic cu 47.322 de locuitori. Densitatea populaţiei în judeţ este de 70 loc./km2,
calculată la o suprafaţă de 4.857 km2.
STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

Structura pe sexe a populaţiei evidenţiază preponderenţa persoanelor de sex feminin,
astfel ponderea populaţiei feminine este de 52,1% şi a celei masculine de 47,9%.
Judeţul Vrancea Mediul Urban Mediul Rural
Feminin 52,1% (174.158) 52,8% (63.806) 50,8% (110.352)
Masculin 47,9% (166.152) 48,2% (59.253) 49,2% (106.899)
Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică
STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Organizarea pe grupe de vârstă a judeţului Vrancea evidenţiază ponderi mai ridicate
deţinute de populaţia vârstnică (24,7%), atât faţă de situaţia la nivelul Regiunii Sud-Est
(23,0%), cât şi faţă de cea la nivelul ţării (22,3%). Se înregistrează ponderi mai ridicate faţă
7
de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%).

Populaţia adultă reprezintă 61,8% din totalul populaţiei, pondere care seamană cu cea
înregistrată la nivelul ţării (61,0%).
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA ÎN MEDIUL URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ
17,7% 15,4%
Populatia tanara (0 - 14 ani)
Populatia adulta (15 -59 ani)
Populatia varstanica ( 60 ani si peste)

66,9%
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică
S-au înregistrat valori marginal mai mari în mediul rural faţă de media judeţeană
pentru populaţia vârstnică (+4%) şi populaţia tânăra (1%).
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA ÎN MEDIUL RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ
18,2%
28,7%
53,1%
Structura pe vârste şi sexe a populaţiei judeţului Vrancea în 2011
Sursă: Recensământul populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

Piramida vârstelor evidenţiază creşterea efectivelor de persoane vârstnice în cadrul
judeţului Vrancea. Astfel, la nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al județului este de
1,43% calculat conform formulei: .
8
Datorită faptului că indicele de îmbătrânire este supraunitar, adică populaţia tânără nu

depăşeşte populaţia vârstnică, judeţul Vrancea nu are capacitatea de regenerare. Populaţia
vârstnică reprezintă 25% din totalul populaţiei, iar în mod convenţional se apreciază că o
pondere a populaţiei vârstnice mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite
demografic. Astfel există riscul de creştere a populaţiei vârstnice datorită numărului ridicat al
persoanelor adulte în judeţ (58%), crescând astfel şi indicele de îmbătrânire, cu numerose
implicaţii în toate sferele activităţii umane.
Prognoza demografică realizată (în 2003) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul
2025 indică o scădere continuă atât pentru întreaga Regiune Sud-Est, cât şi pentru judeţul
Vrancea. Conform acestor estimări populaţia judeţului în anul 2025 va fi de 358.100 de
locuitori. Situaţia actuală subliniază menţinerea tendinţei denscendente, însă la un ritm mult
mai alert decât cel estimat, în 2011 populaţia numărând 340.310 de locuitori (cu 5% mai
puţin faţă de estimarea pentru 2025). Reducerea populaţiei va impune pe termen lung
provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului Vrancea.
STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ MEDIUL DE REZIDENŢĂ

Evoluţia populaţiei pe medii (urban şi rural) în judeţul Vrancea, conform recensămintelor
Mediul de rezidenţă Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011
Urban 38,8% 38,2% 36,2%
Rural 61,2% 61,8% 63,8%
Total 393.426 391.178 340.310
Sursa: Recensămintele din anii 1992, 2002 şi 2011
Deşi populaţia a scăzut ca număr, nu se evidenţiază schimbări semnificative în cazul
distribuţiei pe mediul de rezidenţă, judeţul Vrancea având cea mai ridicată pondere a
populaţiei rurale din Regiunea Sud-Est. Se remarcă o evoluţie negativă a numărului
locuitorilor din mediul urban. În acest sens se evidenţiază municipiul Focşani, unde în 2011
se înregistrau cu aprox. 20% mai puţini locuitori faţă de anul 2000. La nivel naţional
reprezintă una din cele mai mari scăderi a populaţiei stabile ca procent pentru un municipiu.
În structura judeţului, dintre toate localitățile componente ale mediului urban, oraşul
Odobeşti este singurul pentru care se notifică o dinamică demografică pozitivă, prin
comparaţie cu anul 2000, numărul populaţiei stabile în 2011 fiind cu 16% mai mare.
Evoluţia populaţiei în mediul urban în judeţul Vrancea
Localităţi Anul 1992 Anul 2000 Anul 2011
MUNICIPIUL FOCŞANI 101.329 98.119 79.315
MUNICIPIUL ADJUD 20.339 20.598 16.045
ORAȘUL MĂRĂŞEŞTI 12.370 13.081 10.671
ORAȘUL ODOBEŞTI 8.572 8.087 9.364
ORAȘUL PANCIU 10.014 9.637 7.664
Sursa: Recensămintele din anii 1992, 2002 şi 2011
STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ ETNIE

Datele înregistrate la recensământul populaţiei din 2011 relevă preponderenţa
persoanelor de etnie română (91%) şi existenţa unei comunităţi mai importante de persoane
de etnie romă (3,5%).
9
2.4.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei
Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanență schimărilor ca

urmare a influenţei mişcării naturale (naşterile şi decesele) şi a mişcării migratorii (imigrările
şi emigrările).
Se poate afirma că migraţia, privită ca mişcare în spaţiu a unei populaţii, reprezintă o
componentă principală a acesteia, alături de natalitate şi mortalitate. Totuşi, importanţa
mişcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populaţiei,
deoarece, prin intermediul acesteia se realizează numai o deplasare a unor efective de
populaţie dintr-o colectivitate în alta.
MIŞCAREA NATURALĂ
Situaţia născuţilor vii în ultimii 6 ani în judeţul Vrancea
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
3.989 3.942 3.845 3.582 3.698 3.764
Sursa: INS, 2013
Situaţia deceselor în ultimii 6ani în judeţul Vrancea
4.603 4.708 4.787 4.638 4.711 4.563
Sursa: INS, 2013
Încetinirea creşterii populaţiei este strâns legată de sporul natural al populaţiei
(numărul total de naşteri minus numărul total de decese), multe localităţi din România
confruntându-se cu o rată a natalităţii mică, asociată cu o creştere constantă a speranţei de
viaţă. La nivelul judeţului Vrancea, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a sporului natural
negativ, acesta diminundu-se însă în anul 2013.
Sporul natural al populaţiei judeţului Vrancea
Mediu de
rezidenţă
Urban 284 164 228 132 37 228
Rural -898 -930 -1.170 -1.188 -1.050 -1.027
Total -614 -766 -942 -1.056 -1.013 -799
Sursa: INS, 2013
Durata medie de viață în judeţul Vrancea
Mediu de
rezidenţă
Urban 74,76 74,52 75,36 75,91 75,98 76,97
Rural 73,23 73,39 73,44 73,71 74,36 74,62
Total 73,87 73,89 74,26 74,67 75,1 75,56
Sursa: INS, 2013
Rata de fertilitate pe grupe de vârste ale mamei în judeţul Vrancea (născuţi vii la 1000 de femei), anul 2013
Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta
Mediu de
mamei mamei mamei mamei mamei mamei mamei Total
rezidenţă
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani
Urban 49,2 85,3 85 56,8 26,4 7,2 0,2 44,5
Rural 30 45,6 74 46,7 23,8 3,8 0,2 32,5
Total 43,1 69,6 80,1 52 25,3 5,8 0,2 39,4
Sursa: INS, anul 2013
10
MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI

Evoluţia în timp a numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul mişcării
migratorii. Mişcarea migratorie desemnează forma de mobilitate georgrafică, care constă în
schimbarea statului rezidenţial.
Soldul schimbărilor de reşedinţă (diferenţa algebrică între numărul persoanelor sosite
şi plecate din judeţ) evidenţiază existenţa unei tendinţe de a părăsi judeţul atât în mediul
urban, cât şi rural.
Soldul schimbărilor de reşedinţa în judeţul Vrancea
Mediu de rezidenţă Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Urban -951 -881 -595 -593 -809

Rural -291 -578 -516 -666 -825
Total -1.242 -1.459 -1.111 -1.259 -1.634
Sursa: INS
2.5. Evoluţia judeţului în contextul dezvoltării teritoriale

Judeţul Vrancea face parte din Regiunea Sud-Est, alături de judeţele: Brăila, Buzău,
Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi
se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu
Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica
Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală
a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.
Judeţul Vrancea ocupă locul al IV-lea în ierarhia Regiunii Sud-Est în funcţie de
suprafaţa totală şi se remarcă cu ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale – 63,8%.
Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii de Sud Est –2011
% din
Regiune de Suprafaţa Nr. oraşe si Din care Nr.
teritoiu Nr. sate
dezvoltare/ Judeţ totală (km2) municipii municipii comune
regional
Sud-Est 35.762 100 35 11 355 1447
Vrancea 4.857 14 5 2 68 331
Brăila 4.766 17 4 1 40 140
Buzau 6.103 20 12 2 82 475
Constanţa 7.071 12 12 3 58 188
Galaţi 4.466 24 4 2 61 180
Tulcea 8.499 14 5 1 46 133
Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediţia 2012
11
2.5.1. Dezvoltarea urbană
Regiunea Sud-Est are în componență trei dintre cele zece mari oraşe din România:
Constanţa, Brăila şi Galaţi. Este de remarcat faptul că municipiul Focşani are puţin sub
100.000 de locuitori, fiind al 5-lea municipiu de reşedinţă de judeţ dintre cele 6.
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN MUNICIPIILE REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ ÎN PERIOADA 2002 – 2011
350000 302.810 312.010
287.046 299.824
300000
250000 222.320
208.464
200000 138.595
102.821 2002
150000 130.320
93.051 89.993 97.714 2011
100000
50000
0
Braila Buzau Galati Constanta Tulcea Focsani
Sursa: PDR SE 2014-2020

În perioada comunistă, judeţul Vrancea era inclus în unul din cele mai importante
proiecte de infrastructură agricolă din România – Canalul Siret-Bărăgan.
Canalul SIRET-BĂRĂGAN
Canalul Navigabil Conform hărţilor şi planurilor de proiectare, canalul ar
Bărăgan - Călimănești trebui să aibă 198 km, o lăţime de 20 de metri şi o adâncime de
7 metri. Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului
Alexandru Davidescu. Canalul presupune legătura, pe o distanţă
de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul
Vrancea, şi lacul Dridu, localitate aflată în judeţul Ialomiţa (în
zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).
Focșani
Suma necesară terminării canalului este foarte mare,
neputând fi asigurată decât prin atragerea unor parteneri privaţi
şi stabilirea unor parteneriate între aceştia şi autoritatea publică
centrală şi locală. Cel puţin 50% din valoarea investiţiei
reprezintă amenajarea reţelei de irigaţii.
Buzău Conform studiilor realizate, construirea canalului de
irigaţii ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a
României cu peste 10%, ar împiedica inundaţiile, dar şi seceta
din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement,
permiţând plimbări pe apă pentru locuitorii din zona de influență
Dridu
(din municipiul București și până în Vrancea).
Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea reţelelor teritoriale în contextul

Strategiei Europa 2020 plasează municipiul Focşani la nivelul de pol regional, poziţie
inferioară în ansamblul zonei de Sud-Est, unde se regăsesc municipii pol naţional cu potenţial
metropolitan şi influenţă transnaţională precum Constanţa sau Tulcea. Strategia urmăreşte trei
direcţii: conectivitate, concentrare şi cooperare în atingerea coeziunii teritoriale. Indicatorii
analizaţi în acest scop (competivitatea economiei locale, accesul la servicii de interes general,
informative, cunoaştere, mobilitate etc.) sugerează gradul insuficient de dezvoltare al
municipiului Focşani.
12
Reţeaua POLICENTRICĂ NAŢIONALĂ - CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI 2030

DĂRĂBANI
SĂVENI
Influență Transnațională
NEGREȘTI- DOROHOI
OAȘ SIRET Influență Națională
RĂDĂUȚI
SUCEAVA Influență Regională
SIGHETU MARMAȚIEI
VIȘEU DE SUS VICOVU DE SUS BUCECEA
MILIȘĂUȚI
CAREI ȘTEFĂNEȘTI
BAIA SPRIE SOLCA
SĂLIȘTEA BORSA Potențial Metropolitan
DE SUS
SATU MARE CAVNIC
CÂMPULUNG CAJVANA SIMINICEA
BAIA MARE MOLDOVENESC SALCEA BOTOȘANI
ARDUD
VALEA ȘOMCUTA LITENI FLĂMÂNZI
ULMENI DRAGOMIREȘTI GURA
LUI MIHAI MARE HUMORULUI
MARGHITA HÂRLĂU
TÂRGU LĂPUȘ SÂNGEORZ-BĂI FĂLTICENI
FRASIN peste 1.000.000
DOLHASCA
ȘIMLEU
VATRA DORNEI PAȘCANI POL Metropolitan
SILVANEI
TÂRGU
DEJ NEAMȚ TÂRGU FRUMOS
ZALAU BROȘTENI
IAȘI peste 250.000 - 1.000.000
BISTRITA PIATRA NEAMȚ
ORADEA BORSEC POL Național
ALESU GHERLA BICAZ
TOPLIȚA
ROMAN
SALONTA HUEDIN
ROZNOV NEGREȘTI
HUȘI 50.000 - 249,999 -
BEIUȘ CÂMPIA SĂRMAȘU REGHIN
GHEORGHIENI POL Supraregional
CLUJ-NAPOCA TURZII BĂLAN
TURDA TÂRGU MUREȘ
CHIȘINEU CRIȘ SOVATA VASLUI POL Regional
NUCET MOINEȘTI
LUDUȘ MIERCUREA
VĂȘCĂU
NIHAJULUI BACĂU
CÂMPENI IERNUT VLĂHIȚA POL Regional cu
BAIA DE UNGHENI SÂNGEORGIU COMĂNEȘTI
CURTICI SEBIȘ
ARIEȘ DE PĂDURE DĂRMĂNEȘTI specificitate funcțională
PÂNCOTA OCNA TÂRNĂVENI
CRISTURU MIERCUREA- (culturală sau centru
AIUD MUREȘ
SECUIESC
CIUC ONEȘTI
SÂNTANA ABRUD TÂRGU OCNA MURGENI al unei zone turistice)
NĂDLAC TEIUȘ
SÂNNICOLAU
ALBA IULIA ODORHEIU TUȘNAD
BĂILE SLĂNIC
MOLDOVA BÂRLAD POL Subregional
MARE
PECICA ARAD SIGHIȘOARA SECUIESCBARAOLT
BRAD ZLATNA
BLAJ MEDIAȘ
SIMERIA
TÂRGU ADJUD
BEREȘTI
20.000 - 49,999 POL Local
AGNIȚA LUPEA SECUIESC
COPȘA
MICĂ PANCIU
sub 20.000 POL Local
OCNA SIBIULUI
SEBEȘ TECUCI
JIMBOLIA SFÂNTU MĂRĂȘEȘTI TÂRGU BUJOR
FĂGET DEVA SIBIU CODLEA
GHIMBAV
COVASNA
LUGOJ ORĂȘTIE MIERCUREA

FĂGĂRAȘ
GHEORGHE ODOBEȘTI
TIMIȘOARA RECAȘ
SIBIULUI
HUNEDOARA CĂLAN CUGIR AVRIG VICTORIA BRAȘOV ÎNTORSURA
CISNĂDIE BUZĂULUI
BUZIAȘ SĂLIȘTE
TĂLMACIU
ZĂRNEȘTI
RÂJNOV SĂCELE FOCȘANI
CIACOVA
OȚELU ROȘU PETROȘANI PREDEAL
ANINOASA RÂMNICU
PEȚA CARANSEBEȘ LUPENI AZUGA NEHOIU SĂRAT
GALAȚI
PETRILA BREZOI CÂMPULUNG
URICANI BUȘTENI PĂTÂRLAGELE
SINAIA
VULCAN CĂLIMĂNEȘTI COMARNIC
REȘIȚA HOREZU BĂILE OLĂNEȘTI
SLĂNIC
BUMBEȘTI
NOVACI
OCNELE
FIENI BREAZA
VĂLENII DE MUNTE
BUZĂU
TISMANA MARI
JIU CURTEA DE ARGEȘ
ANINA
BERBEȘTI
BĂILE
GOVORA
CÂMPINA
FĂUREI
IANCA
BRĂILA TULCEA
ORAVIȚA
BAIA TÂRGU PUCIOASA
DE ARAMĂ JIU TÂRGU RÂMNICU MIOVENI
ÎNSURĂÎȚEI
BĂILE
HERCULANE
CĂRBUNEȘTI BĂBENI VÂLCEA POGOANELE
MOLDOVA NOUĂ ȚICLENI

ȘTEFĂNEȘTI TÂRGOVIȘTE PLOIEȘTI
ORȘOVA GĂIEȘTI URZICENI
TURCENI
ORAVIȚA DRĂGĂȘANI PITEȘTI TOPOLOVENI RĂCARI AMARA HÂRȘOVA
BĂLCEȘTI PIATRA OLT
DROBETA SCORNICEȘTI COSTEȘTI BUFTEA ȚĂNDĂREI
TURNU-SEVERIN STREHAIA FILIAȘI TITU
OTOPENI
CĂZĂNEȘTI
SLOBOZIA FETEȘTI
CHITILA VOLUNTARI
BOLINTIN PANTELIMON
BALȘ POTCOAVA VALE
VÂNJU MARE NĂVODARI
SLATINA BRAGADIRU
CERNAVODĂ
PIATRA OLT POPEȘTI OVIDIU
LEORDENI BUDEȘTICÂMPINA MEDGIDIA
CRAIOVA MIHĂILEȘTI
BASARAB
CĂLĂRAȘI CONSTANȚA
TECHIRGHIOL EFORIE
BĂNEASA
SEGARCEA ROȘIORII OLTENIȚA
BĂILEȘTI DE VEDE
CALAFAT DĂBULENI
ALEXANDRIA GIURGIU EFORIE
CORABIA
BECHET
NEGRU VODĂ
TURNU MĂGURELE
Sursa: MDTR, Direcția de dezvoltare teritorială ZIMNICEA
13
2.5.2. Dezvoltarea rurală
Valoarea reţelei în politica de dezvoltare rurală este recunoscută, cu un volum din ce

în ce mai mare de opinii care admit eficacitatea dezvoltării intercomunale.
Pe teritoriul judeţului Vrancea sunt înfiinţate 8 Grupuri de Acţiune Locală (GAL).
Structura grupurilor de acțiune locală 2013

241A
119A
241
Homocea Corbița 241F
Boghești
11A
2
Adjud
119J 203N
Tănăsoaia
11A Ploscuțeni
Ruginești
119C
115 Fitionești Păunești

Răcoasa 205J 205H
Câmpuri
E85
205K
Soveja Pufești
2L 2
Străoane Movilița
Negrilești Vizantea-Livezi
205L 205J
205E
Vidra
205H
Panciu
2D
Bârsești 204E
Tulnici
Vrâncioaia 205E Mărășești
205I
205B 204E
Păulești 2L
205L
Valea Sării Bolotești Țifești 24
205E
Năruja 205N 204E
205D
Paltin Garoafa
205M
Jariștea 205P 205E
Reghiu 205N Tecuci
Nistorești
Odobești Câmpineanca
Spulber Broșteni 204E 204G Biliești
205D E85
Andreiașu de Jos Mera 204E

205P
Vânători
205S
Nereju Vârteșcoiu 204D 204D 204D
Poiana Cristei Focșani

Cârligele205C Răstoaca
205P 119D
Golești 204G
Suraia
Vintileasca
205B Milcovul
205R E85 205R
204G
Gura Caliței Cotești
Gologanu
Jitia
Legendă Urechești 204F
Vulturu
119D
Nănești
Popești204P
205B
Gugești Slobozia Ciorăști
Dumitrești 204P
204P
Oraș
205B
119D
GAL “Vrancea de Sud- Est” Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
Cultura 204L
204H 202E Tâmboești Tătăranu 119D
Instituții publice GAL “Valea Trotușului” - Bacău E85

Obrejița Sihlea
Învățământ 202E
GAL “Siretul Verde” Slobozia
Sănătate Bradului
202F
Bălești
Măicănești
Agrement GAL“Țara Vrancei“
Altele
Economic GAL “Pădurile Dacice“ Ciorăști
23N 23N Drum European GAL“Podgoria Panciu“
203N Drum județean
Rută feroviară GAL “Valea Râmnicului“
Patrimoniu
GAL“Ținutul Viei și Vinului“
Viticultură
Sursă : leader-românia.ro (Hartă realizată pe baza analizei făcute de consultant)

Sursa: Hartă bazată pe analiza făcută de consultant
G.A.L. SIRETUL VERDE

Grupul de Acţiune Locală Siretul Verde este un parteneriat public privat, având în
componența sa 26 de parteneri publici, privaţi şi ONG-uri.
“Siretul Verde” este situat predominant în partea de est a judeţului Vrancea, de la
nord la sud pe cursul Siretului Inferior. Teritoriul GAL cuprinde un număr de 52.629 de
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Siretul Verde, 2009) şi nouă unităţi
administrativ teritoriale: oraşul Mărăşeşti (jud Vrancea), comunele: Ruginești, Pufești,
14
Garoafa, Vânători, Biliești, Suraia, Vulturu (jud Vrancea), Movileni (jud Galaţi). Teritoriul
parteneriatului are o suprafaţă totală de 607 km2, reprezentând 1,69% din suprafaţa inclusă în
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.
În teritoriu există trei arii protejate incluse în reţeaua Natura 2000:
 ROSPA Lunca Siretului Inferior;
 ROSCI Pădurea Merişor – Cotul Zatuanului ;
 Pădurea Neagră – inclusă în Rezervaţia Naturală Lunca Siretului.
G.A.L. PODGORIA PANCIU
Grupul de Acţiune Locală Podgoria Panciu este un parteneriat public-privat, având în
componența sa 23 de parteneri: reprezentanți ai administraţiei publice (2), asociaţii şi ONG-
uri (8), reprezentanţi ai sectorului economic (12), reprezentanţi ai societăţii civile (1).
Teritoriul Podgoria Panciu se află în Regiunea Sud-Est, în partea centrală a judeţului
Vrancea, având o suprafaţă totală de 500,56 km2, o populaţie de 36.258 de locuitori (conform
Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Podgoria Panciu, 2010) şi cuprinde șapte localităţi: un
oraş – Panciu şi șase comune – Boloteşti, Fiționești, Moviliţa, Păuneşti, Străoane, Tifeşti.
În teritoriu există un sit protejat inclus în Natura 2000 şi anume Măgura Odobeștilor.
Omogenitatea economică şi socială a teritoriului este dată de viticultura ca activitate
specifică şi predominantă în rândul populaţiei, precum şi din suprafaţa foarte mare de teren
cultivat cu viță-de-vie.
G.A.L. PĂDURILE DACICE
Grupul de Acţiune Locală Pădurile Dacice este un parteneriat public-privat ce
reuneşte 31 de parteneri: 9 reprezentanţi ai administraţiei publice, 4 asociaţii şi ONG-uri, 14
reprezentanţi ai sectorului economic, 4 reprezentanţi ai societăţii civile.
Teritoriul Gal-ului cuprinde partea nord-estică a judeţului Vrancea, limita sudică a
judeţului Bacău, limita nordică a jud. Vaslui şi nord-estul jud. Galaţi, întinzându-se pe o
suprafață de 267,22 km2. Numărul de locuitori este de 24.405 de locuitori (conform Planului
de Dezvoltare Locală G.A.L Pădurile Dacice, 2010) cu domiciliul în cele șase localităţi
componente: comunele Boghești, Corbiţa, Homocea, Tănăsoaia şi Ploscuțeni din jud.
Vrancea şi comuna Brăhăşeşti din jud. Galaţi.
În teritoriu există trei arii protejate incluse în reţeaua Natura 2000:
 ROSCI Lunca Siretului Inferior;
 ROSPA Lunca Siretului Inferior;
 ROSCI Pădurea Buciumeni – Homocea;
G.A.L. ŢINUTUL VIEI ŞI VINULUI VRANCEA
Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Viei Şi Vinului Vrancea este un parteneriat public-
privat, având în componență 31 de parteneri: 8 reprezentanţi ai administraţiei publice, 5
asociaţii şi ONG-uri, 13 reprezentanţi ai sectorului economic, 5 reprezentanţi ai societăţii
civile.
Teritoriul se întinde în partea de est a judeţului Vrancea, din zona subcurburii
Carpaţilor Orientali până în zona de câmpie a Siretului, având o suprafaţă de 478,11 km2 și o
populaţie de 54.646 de locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Ţinutul Viei
Şi Vinului Vrancea, 2010). Localităţile cuprinse în GAL sunt: oraşul Odobeşti şi comunele:
Jariştea, Vârteșcoiu, Cîrligele, Goleşti, Coteşti, Urecheşti, Popeşti, Bordești, Dumbrăveni,
Tîmboiești, Obrejiţa, Slobozia Bradului din jud. Vrancea şi comuna Podgoria din jud. Buzău.
15
Partea componentă a teritoriului, localitatea Bordești, este o zonă inclusă în categoria

Zonelor Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice.
Ariile protejate incluse în reţeaua Natura 2000 reprezentative teritoriului sunt:
Pădurea Dălhăuți (ROSCI 0071) şi Situl Subcarpații Vrancei (ROSPA 0141).
Teritoriul are un potenţial agricol specific important, suprafaţa cultivată cu viță-de-vie
însumând 42.85% din suprafaţa agricolă cultivată în teritoriu. Vița-de-vie reprezintă
unicitatea teritoriului şi identitatea zonei.
G.A.L. ŢARA VRANCEI
Teritoriul GAL Ţara Vrancei este situat în zona sud-est a României, la curbura
Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii
istorice – Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
Spaţiul rural constituie, pentru Zona Ţara Vrancei, un teritoriu pe care se desfăşoară
activităţi proprii sectoarelor primare – agricultură şi creşterea animalelor – şi care este şi
suport pentru alte activităţi şi servicii. Totodată, zona Ţara Vrancei încorporează importante
aspecte legate de patrimoniul natural, peisagistic şi cultural, contribuind, în mare măsură, la
creşterea uniformă a culturii rurale tradiţionale.
Structura parteneriatului public-privat GAL Ţara Vrancei cuprinde 66 de membri,
respectiv: 15 parteneri publici (14 administraţii publice locale şi 1 grup şcolar), 23 parteneri
privaţi, 28 reprezentanţi ai societăţii civile.
Teritoriul acoperit de GAL include 16 localităţi, majoritatea acestora făcând parte din
vechea provincie istorică Ţara Vrancei (comunele Tulnici, Negrilești, Vizantea Livezile,
Câmpuri, Răcoasa, Nistoreşti, Păuleşti, Bârseşti, Vidra, Nereju, Paltin, Vrâncioaia, Spulber,
Valea Sării şi Năruja), iar o localitate face parte din judeţul Covasna (oraşul Covasna).
Numărul total al locuitorilor care fac parte din aria teritorială este de 56.777 de
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Ţara Vrancei, 2009), dispuşi pe o
suprafaţă totală de 1.644,79 km2.
G.A.L. VRANCEA SUD-EST
Teritoriul acoperit de Grupul de Acţiune Locală Vrancea Sud-Est aparţine din punct
de vedere administrativ de două judeţe: Vrancea şi Galaţi. Este o zona rurală în totalitate,
continuă, uniformă din punct de vedere al datelor geografice şi economice, cuprinzând 11
comune din partea de sud-est a judeţului Vrancea (Bălești, Ciorăşti, Gologanu, Gugeşti,
Măicăneşti, Milcovul, Năneşti, Răstoaca, Sihlea, Slobozia Ciorăşti, Tătăranu) şi o comună
din vestul judeţului Galaţi (Nămoloasa).
Parteneriatul public-privat GAL Vrancea Sud-Est este format din 43 de membri,
astfel: 15 reprezentanţi ai administraţiei publice, 23 parteneri privaţi şi 5 reprezentanţi ai
societăţii civile.
Suprafața totală a teritoriului este de 781 km2 , având o populație de 43.578 de
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Vrancea Sud-Est, 2009).
G.A.L VALEA TROTUŞULUI BACĂU
Microzona a făcut parte din componența ţinutului Trotuşului, unitate administrativă
între secolele XV-XVII, până la 23 aprilie 1673. Începând de la această dată şi până la 12 mai
1677 are loc contopirea celor două ţinuturi, Bacău şi Trotuş într-unul singur, cel al Bacăului.
Probabil că această unificare s-a făcut în timpul domniei lui Antonie Ruset (1675-1678).
Soveja a făcut parte în evul mediu din „Ţara Vrancei”, stat ţărănesc de sine stătător, care în
1482 a fost inclus în statul moldav, dar cu respectarea statutului de autonomie.
16
Grupul de Acţiune Locală are în componență următoarele comune: Bârsănești,

Helegiu, Gura Văii, Târgu-Trotuş, Ştefan cel Mare, Buciumi, Caşin, Mănăstirea Caşin,
Căiuţi, Coțofănești, Urecheşti (din judeţul Bacău), Soveja (din judeţul Vrancea).
Teritoriul analizat (GAL Valea Trotuşului) se situează în zona limitei sudice a
bazinului Trotuşului. Ca unităţi principale de relief menţionăm Depresiunea Tazlău-Caşin,
Culmea Pietricicăi, Munţii Berzunți şi Subcarpaţii Vrancei. Cuprinde o suprafață totală de
966,63 km2 și un număr total de 56.684 de locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală
G.A.L Valea Trotuşului Bacău, 2010).
G.A.L VALEA RÂMNICULUI
Grupul de Acţiune Locală Valea Râmnicului reprezintă un parteneriat public-privat
format din 29 de membri, dintre care 7 instituţii publice, 15 parteneri privaţi şi 7 parteneri
reprezentând societatea civilă.
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală Valea Râmnicului are o populație de 35.304
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L ValeaRâmnicului, 2009) și o
suprafaţă de 877 km2 şi cuprinde porţiuni din două judeţe: partea centrală şi de sud-vest a
judeţului Vrancea şi partea de nord-est a judeţului Buzău. Acesta este reprezentat în totalitate
de spaţiul rural, fiind format din 13 comune: din judeţul Vrancea – Andreiaşu de jos,
Broşteni, Chiojdeni, Dumitreşti, Gura Caliţei, Jitia, Mera, Poiana Cristei, Reghiu, Vintileasca
şi comune din judeţul Buzău – Bisoca, Buda, Valea Salciei.
În teritoriu există arii protejate şi anume:
 Rezervaţia naturală Pădurea Lacurile Bisoca;
 Focul Viu de la Andreiaşu;
 ROSPA: Măgura Odobeşti, Subcarpaţii Vrancei;
 ROSCI: Poiana Muntioru, Muntioru Ursoaia, Cenaru, Reghiu Scruntar, Bisoca.
Comunele Andreiaşu de Jos, Chiojdeni, Jitia, Mera, Poiana Cristei, Reghiu şi
Vintileasca din judeţul Vrancea şi cumunele Bisoca şi Valea Salciei din judeţul Buzău fac
parte din Lista UAT Zonă Montană Defavoritată.
Comunele Dumitreşti şi Gura Caliţei din judeţul Vrancea şi comuna Buda din judeţul
Buzău fac parte din Lista UAT Zonă Defavorizată de condiţii naturale specifice.
Teritoriul reprezentat de Grupul de Acţiune Locală Valea Râmnicului este un spaţiu
rural în totalitate, ce se confruntă cu problemele specifice ale satului românesc, probleme ce
fac diferenţa dintre un spaţiu urban mai dezvoltat şi unul rural, prin prisma tuturor
componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc.
2.5.3. Zona metropolitană
ZONA METROPOLITANĂ – UN CONCEPT INTEGRAT DE GUVERNANŢĂ LOCALĂ

Dezvoltarea teritorial integrată aduce noi spaţii de manevră pentru a susţine
dezvoltarea locală urbană:
 Dezvoltarea teritorială echilibrată între locuri de muncă, habitat, comerţ, servicii
în teritoriu;
 Optimizarea repartizării în spaţiu a investiţiei publice în perspectiva eficientizării
şi solidarităţii teritoriale;
 Valorizarea comună a bogăţiilor naturale şi peisagistice;
 Cunoaşterea comună a funcţionării teritoriului.
17
Contituirea zonei metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi determinate

de evoluţia organică a aşezărilor.
Zona metropolitană Focșani

Dezvoltarea ( Propunerea consultantului)
Zona Metropolitană Focșani
interdependentă a Panciu
7664
MUNICIPIULUI Mărășești
FOCŞANI cu localităţile Bolotești Țifești
10671
aflate în zona sa de 4231 5197

Tecuci
influenţă va facilita Jariștea
4204 Garoafa
34871
4037
amenajarea integrată a Odobești
teritoriului, diminuând Broșteni 9364 Vânători
Mera 2054 Biliești
5164 1833
dezechilibrele dintre 3453
Vârteșcoiu FOCȘANI
centru şi aria limitrofă, Poiana Cristei 3151 Câmpineanca
3501
79315
Răstoaca
provocate de dispersarea Cârligele 1811 Suraia
2650 3116 Golești Milcovul
4595
în planul structurii Cotești
4115
2995
Gologanu
Gura Caliței
demografice, sociale şi 2473 4641 3040
Vulturu
economice, de Urechești 6277
Dumitrești Popești 6277 Gugești Slobozia
1699
Ciorăști
dezechilibrele legate de 4602
2753 5942
Bordești Dumbrăveni
transportul în comun, 1683 Tâmboești 4281
6277
finanţarea infrastructurii, Obrejița
Sihlea
Tătăranu
3952
1583
rezervele de spaţiu de 5039 Bălești
locuit, educaţionale, 1941
culturale şi de comerţ.
Hartă bazată pe analiza făcută de consultant.
Conceptul integrat de dezvoltare teritorială a zonei metropolitare Focşani este înainte de orice
un proiect, un instrument al dezvoltării durabile la scară intercomunitară care:
 Răspunde problemelor locale şi sociale;
 Structurează dezvoltarea partenerilor prin intermediul unei viziuni prospective,
declinată în orientări şi obiective opozabil juridice;
ZONA METROPOLITANĂ FOCŞANI este

un DEMERS
născut dintr-o voinţă politică
de a pregăti viitorul unui teritoriu
Un proiect ce cuprinde
un diagnostic comun o strategie comună de dezvoltare reguli ce trebuie respectate
spaţială şi de anticipare
O GUVERNANŢĂ LOCALĂ ce trebuie amenajată pentru implementarea şi

monitorizarea strategiei de dezvoltare integrată a ZMF
STANDARDELE ACTUALE
O zonă metropolitană se referă la un teritoriu care conţine un număr de unităţi
administrativ teritoriale autonome, punându-se accent deopotrivă pe independenţa
metropolitană şi pe coordonarea afacerilor metropolitane (1993, The World Conference,
Tokyo).
18
Legislaţia naţională defineşte terioriul metropolitan ca fiind:

“Suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitate prin studii de
specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de
comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare.” – Legea 350/2001.
“Zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre
urbane şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţă de până la 30 km, în
care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe planuri multiple.” – Legea 351/2001.
În acord cu Legea 351/2001, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România
2030 (CSDTR) integrează condiţiile de conformare a structurilor policentrice la nivelul
Uniunii Europene, potrivit pricipiilor coeziunii teritoriale şi ale articulării acestora cu
asigurarea componenţei teritoriale a competitivităţii.
Legislaţia în vigoare nu prevede o clasificare a oraşelor în mici, mijlocii şi mari.
Potrivit unor studii finanţate de UE (ESPON), reţeaua policentrică se structurează în
următoarele categorii de poli:
 poli de importanță europeană: peste 1.000.000 de locuitori;
 poli de importanță naţională: 250.000 – 1.000.000 de locuitori;
 poli de importanță regională: 50.000 – 249.000 de locuitori;
 poli de importanță locală: 20.000 – 49.000 de locuitori.
ALEGEREA PERIMETRULUI ZONEI METROPOLITANE

Este abordată din două unghiuri: din punctul de vedere al evoluţiei cadrului construit,
deci al planificării fizice şi evoluţiei spaţiale, şi din punct de vedere instituţional, cu referire
la legislaţia în vigoare în domeniu – posibile forme de organizare administrativă şi
management al zonei metropolitane, obiective şi domenii de cooperare ale localităţilor
implicate în conceptul metropolitan.
Municipiul Focşani
este înconjurat de 10 unităţi
administrativ teritoriale
limitrofe, cu teritorii
aparţinătoare în interiorul
zonei turistice – Drumul
Podgoriilor Vrâncene – şi
unele incluse pe DE 85 30 KM.
(drumul european de tranzit

care leagă municipiul
Bucureşti de judeţul Iaşi),
aflate într-o strânsă legătură
economică, funcţională şi
spaţială cu municipiul
Focşani.
Sursa hartă:
În interiorul teritoriului propus se află oraşe mici şi comune slab dezvoltate, care, deşi
dispun de un potenţial de dezvoltare susţinut de resurse şi oportunităţi economice şi culturale
(zona viticolă, drumul turistic – Drumul Vinului etc.), nu oferă serviciile şi facilităţile minime
locuitorilor.
19
La ora actuală, dezvoltarea municipiului şi a localităţilor din zona de interes este

spontană, individuală şi necontrolată, fără a se înscrie într-o strategie unitară din punctul de
vedere al amenajării terioriului, fără o implicare autoritară a administraţiei locale şi cu
modificări ale PUG-urilor ghidate de interesele investiţionale de moment ale sectorului
privat.
ECHILIBRU, COERENŢĂ ŞI ANTICIPARE

Strategia de dezvoltare integrată este un document de planificare centrat pe un proiect
de teritoriu. Defineşte obiectivele ce trebuie atinse în materie de politici publice şi precizează
mijloacele de acţiune ce pot fi mobilizate pentru a atinge obiectivele.
Înainte de elaborarea documentelor strategice şi definirea partenerilor zonei
metropolitane, trebuie analizate posibilităţile şi limitele sale:
 Ce trebuie să conţină?
 Ce poate să facă?
 Ce nu poate să facă?
Această analiză va preciza pârghiile prin care poate acţiona pentru atingerea
obiectivelor de dezvoltare durabilă:
1. Echilibru între:
 Reînnoirea urbană, dezvoltarea urbană controlată, restructurarea spaţiilor urbane,
revitalizarea centrelor rurale şi urbane;
 Utilizarea în mod economic a spaţiilor naturale, conservarea spaţiilor afectate de
activităţi agricole şi forestiere, protejarea siturilor, mediilor şi peisajelor naturale.
2. Diversitatea funcţiilor urbane şi rurale şi caracterul social mixt în cadrul habitatului,
prevăzând capacitate de construcţie şi reabilitare suficientă pentru a satisfice, fără a
discrimina, nevoile prezente şi viitoare în materie de habitat, activităţi economice, turistice,
sportive, culturale şi de interes general, de facilităţi publice şi facilităţi comerciale, ţinând
cont de obiectivele de repartizare geografică echilibrată între locuri de muncă, habitat, comerţ
şi servicii, ameliorare a performanţelor energetice, dezvoltare a comunicaţiilor electronice,
diminuare a necesităţii de deplasare şi dezvoltare a transportului în comun.
3. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, controlul energiei şi producţiei
energetice pe bază de surse regenerabile, conservarea calităţii aerului, apei, solului şi
subsolului, a resurselor naturale, a biodiversităţii, a ecosistemelor, a spaţiilor verzi, protejarea
şi conservarea continuităţilor ecologice, prevenirea riscurilor naturale previzibile, a riscurilor
tehnologice, a poluării şi a factorilor nocivi de orice natură.
20
3. Economia judeţului Vrancea
3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei

În anul 2012, economia judeţului era caracterizată de preponderenţa firmelor în
sectorul de servicii. Cu toate acestea, viticultura reprezintă un important sector economic cu
potenţial insuficient dezvoltat în comparaţie cu importanța acestuia, care poate conduce, cu
accent pe exploatarea specificului regional, la obţinerea unor venituri substanţiale.
Deşi agricultura poate fi sector economic de bază, proprietatea în agricultură este
fragmentată excesiv, iar majoritatea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector
nu sunt şi angajaţi. Se practică agricultura de subzistenţă, neputându-se asigura baza pentru
procesul de standardizare a pieţei şi controlul de calitate al produselor.
În ultima perioadă s-a produs o industrializare a judeţului în scopul redresării situaţiei
economice, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale diversificată, bazată pe
condiţiile specifice şi resursele naturale şi de mediu existente în judeţ. Economia județului
Vrancea este caracterizată de varietatea resurselor locale existente care pot fi atrase în
activitățile economice și de tradiția în prelucrarea acestora.
Repartiţia întreprinderilor din judeţul Vrancea pe sectoare ale economiei respectă

următoarea distribuţie:
Agricultura, Silvicultura si Pescuit
Industrii si Constructii 6%
Servicii 73%
21%
Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012
Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de

dezvoltare a întreprinderilor, a managementului, a resurselor de menţinere a investiţiilor,
împreună cu pierderea pieţelor de desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate al
produselor.
În abordarea perspectivei economice, PACTUL TERITORIAL integrează problemele
dezvoltării durabile, mobilizând prospectarea teritorială şi luând în calcul nevoile populaţiilor
(dinamici demografice, analize ale cererilor locale), ambiţiile teritoriului (dezvoltarea marilor
poli, revitalizarea centrelor oraşelor şi a altor zone de activitate, competitivitatea teritoriilor la
scară regională, naţională şi europeană), impacturile determinate de crearea unor noi locuri de
muncă (consum de spaţiu, flux şi deplasare, nevoi de facilităţi).
La nivelul judeţului Vrancea, numărul întreprinderilor la sfârşitul anului 2012 a fost
de 5.312, densitatea întreprinderilor fiind de 15,6 de unităţi/1.000 de locuitori. Activităţile
economice sunt majoritar concentrate în sectorul terţiar – servicii, ocupând 72,52% din
sectoarele economice, sectorul secundar – industrii şi construcţii – are o pondere de 21,01%,
pe când restul de întreprinderi de 6,84% îşi desfăşoară activitatea în sectorul primar –
agricultură, silvicultură şi pescuit.
21
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DIN JUDEŢUL VRANCEA DUPĂ DOMENIUL DE ACTIVITATE

6%
Agricultura, Silvicultura si Pescuit
19%
13% Industria Prelucratoare si Extractiva
Constructii
4%
8% Transport si Depozitare
Comert cu Ridicata si cu Amanuntul
Hoteluri si Restaurante
7%
43% Alte Activitati de Servicii

Structura sectoarelor economice reflectă preponderența activităților de comerț
(42,56%) și a industriei prelucrătoare (12,84%), dar și a activităților de construcții (7,94%) și
transport (aprox. 7%).
Mediul de afaceri din judeţul Vrancea este dominat de întreprinderile active în
domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor,
42,56% din întreprinderile din judeţul Vrancea activând în acest domeniu, faţă de 12,84% în
sectorul industriei prelucrătoare. Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este
asemănătoare celei regionale, unde ponderea pentru aceleaşi sectoare este de 40,12%,
respectiv 9,27%3. Din structura economică a județului fac parte și activitățile de construcții
(7,94%) și transport (aprox. 7%) cu ponderi relativ mai mici decât activitățile principale.
Sectoarele economice în judeţul Vrancea
Numărul Numărul Ponderea

Ponderea
Sectoare Activitatea (Sectiunea CAEN) total de total de sectorului
activităţilor
economice întreprinderi întreprinderi economic
Total 5.312 100% 5312 100%
SECTOR
Agricultură, Silvicultură și Pescuit 344 6,48% 344 6,48%
PRIMAR
Industria Extractivă 12 0,23%
SECTOR
SECUNDAR
Industria Prelucrătoare 682 12,84% 1.116 21,01%
Construcţii 422 7,94%
Activităţi de Servicii Administrative şi
103 1,94%
Activităţi de Servicii Suport
Activităţi de Spectacole, Culturale şi
24 0,45%
Recreative
Activităţi Profesionale, Ştiintifice şi
326 6,14%
Tehnice
Alte Activitaţi de Servicii 106 2,00%
SECTOR
Comerţ cu Ridicata şi cu Amănuntul 2.261 42,56% 3.852 72,52%
TERŢIAR
Distribuţia Apei; Salubritate,
Gestionarea Deşeurilor, Activităţi de 42 0,79%
Decontaminare
Hoteluri şi Restaurante 233 4,39%
Informaţii şi Comunicaţii 105 1,98%
Intermedieri Financiare şi Asigurări 50 0,94%
Învăţământ 28 0,53%
3
INS, 2012
22
Producţia şi Furnizarea de Energie

4 0,08%
Electrică şi Termică, Gaze, Apă Caldă
Sănătate şi Asistenţă Socială 121 2,28%
Transport şi Depozitare 373 7,02%
Tranzacţii Imobiliare 76 1,43%
În ultimul an, potrivit datelor statistice, ponderea în economia judeţului o deţin micro-
întreprinderile (sub 10 angajați), întreprinderile mici şi mijlocii. Majoritatea întreprinderilor
mari, având peste 250 de salariați, activează în industria prelucrătoare – textile (ARTIFEX
SRL, PANDORA PROD SRL, ROȘCA-CONF SRL, INCOM-VRANCO SA, VESTI-RO SA, EURO
CONF INDUSTRIAL SA), iar restul în sectorul vitivinicol (VINCON VRANCEA SA), comerţ
(ZANFIR SOCIETATE IN NUME COLECTIV), utilităţi publice (COMPANIA DE UTILITĂȚI
PUBLICE SA, ENET SA) şi alte servicii (DEEP SERV 2000 SRL).
Întreprinderile mijlocii cu un număr important de angajați (între 50 – 249)
funcționează în următoarele domenii de activitate4:
 industria produselor textile: JELP SRL, TRICOTTON JUNIOR SRL,
INMARTEXTIL SRL, SPEIDEL ROMANIA SRL, TRICOTAJE - R SA,
SORSTE SA, RO-DESIGN SRL, CERTIMPEX SRL, MASTER SRL, PROXIMA
MODA SRL etc.
 sectorul vitivinicol: VINEXPORT SA.
 industria prelucrătoare: VEF SA, IPROMET SRL - prelucrarea metalului,
RO.WE.NI INDUSTRIE SRL - fabricarea mobilei, CONTERRA SA – prelucrarea
materialului plastic, S.I.R.V. MARASESTI - S.A. - industria mașinilor și utilajelor.
 industria alimentară: AURORA COM SRL – prelucrare carne, MORIPAN ALEX
SRL – panificație.
 agricultură: COMCEREAL SA - cultivarea cerealelor .
 comerț (PACO PROD SERV SRL, VINCON LOGISTIC SA – produse alimentare,
METALE INTERNATIONAL SRL - diverse).
 construcții: CRISTILORY PROD SRL – drumuri și autostrăzi.
 transport: TRANSPORT PUBLIC SA – transport călători.
 servicii publice: CUP-SALUBRITATE SRL – colectarea deșeurilor.
 servicii: AXEL SECURITY SRL, UMO SERV SRL – protecțe și gardă,
SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA SPORUL – coafură și
activități de înfrumusețare).
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DIN JUDEŢUL VRANCEA DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAŢI

0,21% 1%
10%
MARI
MIJLOCII
MICI
MICRO
89%
4
Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, 2012
23
Clasificarea firmelor din judeţul Vrancea în funcţie de numărul de angajaţi

Număr Microî Întrepri Întrepri Întrepri
ul total ntreprin nderi nderi nderi Numele
Activitatea (Secțiunea CAEN) de deri mici mijlocii mari întreprinderilor
întrepri 50 - mari
0-9 10 - 49 250 <
nderi 249
Total 5.312 4.728 499 74 11
Activităţi de Servicii Administrative şi DEEP SERV 2000
103 93 6 3 1
Activităţi de Servicii Suport SRL
Activităţi de Spectacole, Culturale şi
24 18 6 0 0
Recreative
Activităţi Profesionale, Ştiinţifice şi
326 315 9 2 0
Tehnice
VINCON
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit 344 286 48 9 1 VRANCEA SA
Alte Activităţi de Servicii 106 104 1 1 0
Comerţ cu Ridicatu şi cu Amănuntul; ZANFIR
Repararea Autovehiculelor şi 2.261 2.104 142 14 1 SOCIETATE ÎN
Motocicletelor NUME COLECTIV
Construcţii 422 365 52 5 0
Distribuţia Apei; Salubritate, COMPANIA DE
Gestionarea Deşeurilor, Activităţi de 42 32 8 1 1 UTILITĂȚI
Decontaminare PUBLICE SA
Hoteluri şi Restaurante 233 208 25 0 0
Industria Extractivă 12 12 0 0 0
ARTIFEX SRL,
PANDORA PROD
SRL,
ROSCA-CONF SRL,
Industria Prelucrătoare 682 477 163 36 6 INCOM-VRANCO
SA,
VESTI-RO SA,
EURO CONF
INDUSTRIAL SA
Informaţii şi Comunicaţii 105 101 4 0 0
Intermedieri Financiare şi Asigurari 50 49 1 0 0
Învăţământ 28 24 4 0 0
Producţia şi Furnizarea de Energie
Electrică şi Termică, Gaze, Apă Caldă 4 2 1 0 1 ENET SA
şi Aer Condiţionat
Sănătate şi Asistenţă Socială 121 120 1 0 0
Transport şi Depozitare 373 348 24 1 0
Tranzacţii Imobiliare 76 70 4 2 0
Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este asemănătoare celei regionale
(anexă ataşată). Din punctul de vedere al numărului de salariaţi angajaţi în întreprinderile
vrâncene, structura este uşor diferită, întreprinderile în domeniul industriei şi construcţiilor
angajând o treime dintre salariaţii mediului de afaceri local, faţă de 42% la nivel naţional. 5
În perioada de criză economică (2009 – 2010), sectorul industriei extractive a fost cel
mai afectat, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 75%, următorul sector afectat fiind
cel de construcţii cu o scădere de 31,41% (conform INS).
5
INS, 2012
24
Evoluţia cifrei de afaceri a mediului de afaceri local, pe sectoare ale economiei (milioane lei RON)
CAEN Rev.2 (activităţi ale Anul Anul Anul Anul Anul Evoluția
economiei naţionale) 2008 2009 2010 2011 2012 2008-2010
Total industrie, construcţii, comerţ
5.795 5.438 5.308 5.454 5.938 -8,40%
şi alte servicii
Industria extractivă 28 10 7 8 14 -75,00%
-
Industria prelucrătoare 1.395 1.291 1.203 1.469 1.688 13,76%
Construcţii 312 236 214 242 278 -31,41%
Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi 3.273 2.910 2.914 3.050 3.217 -10,97%
motocicletelor
Transport si depozitare 188 149 155 147 166 -17,55%
Hoteluri şi restaurante 53 53 47 49 51 -11,32%
Sănătate şi asistenţă socială 26 28 23 18 26 -11,54%
Sursa: INS
Dintre indicatorii economici care caracterizează mediul de afaceri, unul dintre cei mai
relevanţi este cifra de afaceri realizată, în anul 2012, principalele aporturi fiind aduse de
comerţ 41,93%, industria prelucrătoare 25,67% şi agricultură, silvicultură 16%. Aceste trei
domenii de activitate formează peste 83% din valoarea totală a cifrei de afaceri.
Microîntreprinderile şi IMM-urile constituie un segment important al economiei,
absorbind aproximativ 83% din totalul angajaţilor judeţului, iar restul sunt salariaţi ai
întreprinderilor mari din judeţ. Numărul total al acestora este de 32.403, din care sectorul
secundar al economiei deţine cea mai mare pondere – 49%.
Indicatori ai firmelor din judeţul Vrancea
Nr. de Nr. de
Sectoare economice Cifra de afaceri
întreprinderi salariați
TOTAL 5.312 32.403 5.133.099.910
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit 344 2.880 823.193.458
Industrii şi Construcţii 1.116 15.681 1.595.957.794
Servicii 3.852 13.842 2.713.948.658
La nivelul judeţului, numărul societăţilor intrate în insolvenţă în anul 2013 a crescut

faţă de anul 2012, ajungând astfel la un număr de 511.
NUMĂRUL SOCIETĂŢILOR INTRATE ÎN INSOLVENŢĂ ÎN JUD. VRANCEA

600
509 481 511
500
400
300
200
100
136
0
2010 2011 2012 2013
Sursa: Societăţi intrate în insolvenţă, ONRC 2012
25
3.2. PIB
România este încadrată în categoria statelor mai puţin dezvoltate, având PIB-ul pe cap
de locuitor cu puţin sub 50% din media UE-27. România este unul dintre statele membre cu
cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.
Judeţul Vrancea contribuie cu 9,66% la PIB-ul regional (Regiunea de Dezvoltare
Sud-Est) şi 1,03% la cel naţional, valoarea PIB-ului în termeni absoluţi fiind situată la
5.738,2 mil lei în anul 2011 (conform INS). Astfel, din punctul de vedere al contribuţiei la
PIB-ul naţional, judeţul se situează pe locul 34 în topul judeţelor.
În ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, judeţul se situează pe locul 32 în ţară,
înregistrând o valoare de 3.915 euro la nivelul anului 2013.
Evoluţia economiei reale în anul 2009 a fost puternic afectată de criza economică şi
financiară, majoritatea judeţelor din regiune cunoscând un regres în această privinţă, dar în
anul 2010 s-a înregistrat o uşoară creştere a PIB-ului (de la 1,07% contribuţia jud. Vrancea în
2009, la 1,10% în anul 2010).
CAEN REV.2
Regiunea de dezvoltare şi
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Pondere
judeţul
Milioane lei
TOTAL 514.700 501.139,4 523.693,3 557.348,2 100%
Regiunea SUD-EST 53.851,1 52.706 56.339,5 59.402,3 10,66 %
Vrancea 5.539,6 5.377 5.747,6 5.738,2 1,03 %
Sursa: INS, 2012
Conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză, se va observa o creştere a
PIB-ului judeţului şi regiunii, în acelaşi ritm cu creşterea aşteptată la nivel național, conform
tabelului.
Regiune/Județ - milioane lei, preturi curente -
Regiunea SUD-EST 62.817 66.119 69.534 73.179 77.273 81.616
Vrancea 6.441 6.778 7.106 7.458 7.852 8.273
Sursa: Prognoza în profil teritorial 2013 – 2017, noiembrie 2013, Comisia Naţională de Prognoză
Astfel, creşterea negativă din anul 2009 (-3,03%) şi 2010 (-6,8%) va fi urmată de un
trend progresiv pozitiv în 2014 (+4,62%), în 2015 (+4.72%) şi în 2017 (+5.09%). Estimările
Comisiei Naţionale de Prognoză au fost efectuate pe baza datelor statistice la nivel naţional
(din anul 2012).
EVOLUŢIA PIB PE CAP DE LOCUITOR, PROGNOZA PÂNĂ ÎN 2017 COMPARATIV CU NIVELUL
REGIONAL ŞI NAŢIONAL (MILIOANE LEI)
800.000
600.000 Total economie

400.000 Regiunea Sud - Est
200.000 jud. Vrancea
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Prognoza în profil teritorial 2013 – 2017, noiembrie 2013, Comisia Naţională de Prognoză
26
Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare

ale activităţilor industriale şi terţiare, centrele industriale, respectiv cele cu specific turistic
(litoral şi Delta) şi zonele cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Vrancea).
Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut la
nivelul Regiunii Sud-Est au avut evoluţii diferite.
PRODUSUL INTERN BRUT, PE CATEGORII DE RESURSE (REGIUNEA SUD-EST)
CAEN REV.2
Regiunea Sud-Est
2008 2009 2010
Agricultură, silvicultură şi pescuit 5.895,2 5586 5015
Industria extractivă;
Industria prelucrătoare;
12.301,1 12.089,9 16.500,4
Producţia şi furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii 6.119,1 6.379,7 6.025,4
Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul;
Transport şi depozitare; 9.973,7 9.749,3 6.885,6
Hoteluri şi restaurante
Informaţii şi comunicaţii 535,9 578,1 554,7
Intermedieri financiare şi asigurări 673,6 641,9 539,8
Tranzacţii imobiliare 3.685,2 3.749,2 5.548,4
Activităţi profesionale,ştiinţifice şi tehnice;
1.564,4 1.440,9 1.720
activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
Administraţie publicăşi apărare;
Învăţământ; 6.159,7 6.101,1 6.178,6
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
1.1.41,8 1.194,3 1.300,5
Alte servicii
Valoarea adăugată brută regională(VABR) 48.049,7 47.510,4 50.268,4
Impozite pe produs inclusiv TVA 5.911,8 5.314,4 6.199,3
Dreptul asupra importurilor (taxe vamale) 124,9 97,2 211,1
Subvenţii pe produs -235,3 -215,6 -339,3
Produs intern brut regional (PIBR) – total 58.851,1 52.706 56.339,5
Produs intern brut regional pe locuitor (lei) 19.098,9 18.732,2 20.076,8
Sursa: INS, 2012
27
3.3. Exporturile/Importurile
Exporturile FOB din judeţul Vrancea au crescut în perioada 2011 – 2013, atingând în
anul 2013 o valoare totală de 207.196 mii de euro. Astfel, exporturile au crescut cu
aproximativ 21% faţă de nivelul anului 2011.
În anul 2013, secţiunile Nomenclatorului Combinat cu cea mai mare valoare a
exporturilor au fost: Textile şi articole din textile (74,17% din totalul exporturilor); Produse
din lemn, exclusiv mobilier (6,26%); Mijloace si materiale de transport (3,56%).
Exporturi FOB pe judeţul Vrancea
2011 2012 2013

Secţiuni şi capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC)
Mii euro
Total 171.216 186.076 207.196
I. Animale vii şi produse animaliere 2.678 2.914 1.195
II. Produse vegetale 794 824 1.188
III. Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetele 11 148 647
IV. Produse alimentare, băuturi şi tutun 3.008 4.780 2.249
V. Produse minerale 40 1 0
VI. Produse chimice 457 2.733 5.571
VII. Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 2.199 1.890 4.078
VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea 138 88 355
IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 9.718 10.164 12.976
X. Hîrtie şi articole din acestea 1.193 3.362 7.363
XI. Textile şi articole din textile 134.136 142.822 153.686
XII. Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 237 28 461
XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din alte
523 815 633
materiale similare
XV. Metale comune şi articole din acestea 2.689 3.076 4.893
XVI. Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de

6.445 7.466 7.372
înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile
XVII. Mijloace şi materiale de transport 4.833 2.732 2.592
XVIII. Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice,

57 52 26
medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale
XX. Mărfuri şi produse diverse 1.821 1.578 1.532

XXII. Bunuri necuprinse în alte secţiuni din Nomenclatorul
247 604 377
Combinat
Sursa: INS, 2013
28
Importurile CIF scad în anul 2013 cu 1,23% faţă de valorile aferente anului 2011.
Conform secţiunilor Nomenclatorului Combinat, activităţile de import prezintă o concentraţie
astfel: Textile si articole din textile (49,91% din totalul importurilor); Metale comune si
articole din acestea (11,16%); Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (10,07%).
Importuri (CIF) pe judeţul Vrancea
2011 2012 2013

Secţiuni şi capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC)
Mii euro
Total 180.498 175.118 182.730
I. Animale vii şi produse animaliere 7.133 4.502 5.434
II. Produse vegetale 2.002 3.045 1.459
III. Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetele 2.850 1.340 1.504
IV. Produse alimentare, băuturi şi tutun 6.996 6.093 6.450
V. Produse minerale 3.159 1.879 1.543
VI. Produse chimice 3.777 3.702 4.044
VII. Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 12.410 1.972 18.401
VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea 1.388 1.146 3.135
IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 959 1.372 1.138
X. Hîrtie şi articole din acestea 2.078 83.478 1.744
XI. Textile şi articole din textile 67.659 14 91.194
XII. Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 123 804 169
XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din alte
1.291 24.751 907
materiale similare
XV. Metale comune şi articole din acestea 23.841 15.526 20.401

XVI. Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de
34.068 7.351 11.361
înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile
XVII. Mijloace şi materiale de transport 6.693 239 8.984
XVIII. Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice,
342 3.867 177
medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale
XX. Mărfuri şi produse diverse 3.659 44 4.661
XXII. Bunuri necuprinse in alte sectiuni din Nomenclatorul

66 4.502 20
Combinat
Sursa: INS, 2013
Judeţul Vrancea a cunoscut un deficit comercial în anul 2013: nivelul exporturilor

depăşeşte nivelul importurilor.
29
3.4. Investiţii străine directe

Din punct de vedere teritorial, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est beneficiază de o
valoare scăzută a investiţiilor străine directe, de doar 5,5%, ocupând LOCUL 5 la nivelul
regiunilor în România.
Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2012
Valoare (milioane euro) Pondere în total ISD (%)
TOTAL, din care: 59.126 100

BUCURESTI-ILFOV 35.859 60,6
CENTRU 4.625 7,8
VEST 4.510 7,6
SUD-MUNTENIA 4.230 7,2
SUD-EST 3.253 5,5
NORD-VEST 2.814 4,8
SUD-VEST OLTENIA 2.068 3,5
NORD-EST 1.767 3,0
Sursa: Investiţii străine directe în România în anul 2012 (lucrare finalizată la data de30.09.2013), BNR, INS
ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor investiţie străină
directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, şi implicit judeţul Vrancea, beneficiază de o
pondere relativ scăzută a participării străine la capital, pe fondul unui comportament regional
în continuă adaptare la mediul de afaceri internaţional.
Pentru atragerea fluxurilor de investitori este necesară dezvoltarea infrastructurii în
oraşe, cât şi în unele comune din judeţ pentru a le asigura acestora condiţii favorabile.
3.5. Sectorul primar – Agricultura

Agricultura, sector economic de bază al judeţului, a cunoscut schimbarea prin reforma
proprietăţii, care a dus la distrugerea vechilor structuri atât în sectorul culturii plantelor, cât şi
în zootehnie, silvicultură. Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de
mijloace financiare necesare cultivării acestora. Factorii negativi pentru piaţa produselor
agricole au fost creşterea preţurilor carburanţilor, a seminţelor, utilajelor şi altor produse
industriale necesare producţiei agricole, insustenibile de micul proprietar de pământ, dar şi
inexistența unei cereri constante de produse agricole de către industria prelucrătoare.
În judeţul Vrancea numărul de întreprinderi din sectorul agricultură, silvicultură şi
pescuit este mic, respectiv 341 IMM –uri la nivelul anului 2012.
Sectorul primar al economiei: Agricultură, silvicultură şi pescuit
Nr. de
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Nr. de salariaţi Cifra de afaceri
întreprinderi
TOTAL 344 2.880 823.193.458

Agricultură 178 1.813 673.478.713
din care sectorul vitivinicol: 18 785 115.365.813
Silvicultură 159 986 144.447.083
Pescuit şi acvacultură 7 81 5.267.662
30
Pe fondul descreșterii numărului de IMM-uri la nivel naţional, numărul celor din

agricultură, vânătoare şi silvicultură înregistrează creşteri (în anul 2008 acestea reprezentau
4,09%, iar în anul 2012, 6,48%). Astfel, se remarcă faptul că IMM-urile din acest sector au
înregistrat chiar şi în perioada de recesiune o creştere în număr, dar şi ca pondere. Majoritatea
IMM-urilor din acest sector sunt microîntreprinderi (84,67% în 2012), cele mai multe fiind
reprezentate de forme de organizare a activităţii economice fără personalitate juridică (de
tipul persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi întreprindere familială). Dinamica
pozitivă a IMM-urilor din agricultură poate fi explicată de orientarea consumului către piaţa
internă, dar şi de interesul arătat de acestea faţă de accesarea fondurilor europene. Cu toate
acestea, ponderea mare a microîntreprinderilor arată necesitatea susţinerii lor în vederea
dezvoltării şi consolidării poziţiei lor pe piaţă.6
Suprafaţa agricolă judeţeană Suprafața agricolă (2012)

reprezintă peste 52% din totalul suprafeţei Vii Livezi
judeţului, iar suprafaţa arabilă repezintă 11% 1%
58,06% din totalul suprafeţei agricole. Fânețe
Judeţul Vrancea avea în anul 2012 o 13%
suprafaţă agricolă de 255.232 ha, cea mai Arabil
mare parte a suprafeţei agricole fiind arabilă 58%
(148.176 ha), urmată de păşuni şi fâneţe
(păşuni: 43.708 ha, fâneţe: 32.904 ha), vii şi Pășuni
pepiniere viticole (26.752 ha), livezi și 17%
pepiniere pomicole: 3.692 ha.7 Pădurile și
altă vegetație forestieră cuprinde193.326 ha. Sursa: Anuar Vrancea ediţia 2013
În 2010, suprafaţa agricolă utilizată era de 232.019,71 ha, reprezentând 48% din
suprafaţa totală a judeţului şi 92% din suprafaţa agricolă a judeţului, suprafaţa neutilizată
fiind sub 10% din totalul suprafeţei agricole. 8
Numărul total de exploataţii agricole în 2010 era de 90.674, din care:
 70,11% utilizau suprafaţa agricolă şi aveau efective de animale (63.578),
 26,91% utilizau numai suprafaţa agricolă (24.406),
 2,96% aveau numai efective de animale(2.689)9.
Din punctul de vedere al destinaţiei producţiei agricole, exploataţiile care utilizează

suprafaţa agricolă pentru consum propriu mai mult de 50% reprezintă 90,73% din totalul
exploataţiilor cu suprafaţă agricolă utilizată (SAU), din care majoritatea au între 0,1 – 5 ha,
doar 27 de exploataţii având peste 100 ha. Chiar şi cele pentru care producţia agricolă este
mai puţin de jumătate pentru consum propriu majoritatea au tot sub 5 ha suprafaţă utilizată.
Astfel, analizând exploataţiile agricole în funcţie de suprafaţa acestora, cele sub 5 ha
reprezentau, în 2010, aproximativ 95% din totalul exploataţiilor vrâncene cu suprafaţă
agricolă lucrată şi lucrau 42,2% din suprafaţă agricolă utilizată, ceea ce constituie o indicaţie
6
INS, 2012
7
Anuar Vrancea ediţia 2013
8
Recensãmânt General Agricol, 2010
9
Recensământul General Agricol, 2010
31
clară a magnitudinii şi persistenţei fenomenului agriculturii de subzistenţă şi

semisubzistenţă.10
EXPLOATAŢII AGRICOLE (NUMĂR), PE CLASE DE MĂRIME A SUPRAFEŢEI AGRICOLE
UTILIZATE
5%
Exploatatii agricole mai mici decat 5 ha
Exploatatii agricole intre 5-100 ha
0% Exploatatii agricole peste 100 ha

95%
Sursa: Recensământul General Agricol, 2010

Agricultura are un rol important în economia Regiunii Sud-Est dar, în pofida
resurselor şi a potenţialului agricol ridicat, productivitatea sectorului este modestă.
Productivitatea scăzută este strâns corelată cu fragmentarea proprietăţii agricole, care
determină o agricultură de tip tradiţional cu un număr mare de exploatări de subzistenţă sau
semisubzistenţă.11
Potenţialul economic nevalorificat al agriculturii în zonele rurale poate fi explicat atât
prin structura internă a fermelor româneşti (dimensiune redusă), utilizarea necorespunzătoare
sau defectuoasă a factorilor de producţie, inclusiv a capitalului uman, dar şi prin cadrul
instituţional şi infrastructura deficitară existentă. În special, lipsa infrastructurii de marketing
sau de valorificare a produselor agricole locale reprezintă un aspect critic pentru fermele
mici.
Aşa cum arată Recensământul General Agricol din 2010, modificările structurale din
România au fost în continuare foarte mici. Numărul total al exploataţiilor agricole era în 2010
de 90.674. Dintre acestea, un procent important (99,24%) erau exploataţii fără personalitate
juridică (exploataţii agricole individuale cu un procent de 99,13%, respectiv 0,11% persoane
fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale), care operau 63,34% din
totalul suprafaței agricole utilizate. 12
Diferenţa de 677 exploataţii agricole cu personalitate juridică (reprezentând 0,74%),
utilizau 85.055,03 ha (36,65% din total SAU), având o mărime medie de 125,64
ha/exploataţie. Aproximativ 22 % din SAU este utilizată de către exploataţii agricole
comerciale mari cu capital privat având o suprafaţă agricolă utilizată de peste 100 ha.
În Vrancea, suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile agricole de tip comercial,

eficiente şi competitive, este aproximativ de trei ori mai mică decât cea pe care se practică o
agricultură de subzistenţă.
=> IMPACTUL MINOR AL AGRICULTURII ÎN ECONOMIA JUDEŢULUI
=> PUŢINI SALARIAŢI
10
Prelucrare date INS, RGA 2010
11
Planul de dezvoltare regionalã 2014-2020
12
Recensământul general agricol,2010
32
DOTAREA TEHNICĂ ÎN AGRICULTURĂ

Parcul de maşini agricole rămâne încă deficitar, decalajul între România şi alte state
membre UE fiind destul de ridicat.
Factorul primar al subdezvoltării agriculturii României şi al performanţelor mediocre
obţinute îl reprezintă alocarea precară de capital pentru investiţii şi de capital de exploatare
care are drept consecinţă subperformanțele de producţie (randamentele medii la hectar şi pe
animal scăzute, circa 35 – 40% faţă de media UE). Dotarea unui agricultor din exploataţiile
agricole româneşti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 25 – 26 de
ori mai mică (9.000 – 9.200 euro imobilizări corporale în UE; 350 euro în România), iar
creditele bancare acordate exploataţiilor agricole româneşti sunt de 15 – 16 ori mai mici
comparativ cu creditele acordate exploataţiilor agricole europene (110 €/ha în România şi
1.700 – 2.000 euro/ha în UE). 13
Per total agricultura, specificul structural al exploataţiilor din judeţul Vrancea
(polarizarea), perpetuează o situaţie specială între ţările UE (situaţie însă asemănătoare cu
nivelul naţional), şi anume un număr important de exploataţii (32,87% din total exploataţii
agricole) nu utilizează tractorul şi 97,03% exploataţii nu deţin un tractor. La această situaţie
s-a ajuns şi datorită faptului că retrocedarea terenurilor a avut ca efect secundar dependenţa
micilor agricultori de serviciile mecanizate ale deţinătorilor de tractoare, situaţie mai puţin
întâlnită în alte ţări UE.
Restructurarea agriculturii, ţinând cont de toate aceste aspecte, va avea un impact
major asupra economiei rurale în general, având în vedere că agricultura continuă să rămână
cea mai importantă activitate din spaţiul rural şi o sursă esenţială de venit pentru gospodării.
3.5.1. Producţia agricolă
În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole

nu este foarte ridicată. Fragamentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici este un obstacol în
calea dezvoltării agriculturii, potențialulul scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient
al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de produse agricole.
La nivelul anului 2012, producţia vegetală a însemnat, din punct de vedere valoric,
64,9% din total, iar producţia zootehnică 34,78%.
Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole
Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
milioane lei
Total 1197,5 1073,9 1485,9 1455,3 1494,7 1815,4 1517,8
Vegetală 819,8 722,9 1058,3 969,4 1016,6 1309,9 985,1
Animală 374,6 348,5 424,5 477,9 472,5 499,2 527,9
Servicii agricole 3,1 2,5 3 8 5,6 6,3 4,8
Sursa: DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ – VRANCEA, Agricultura
În cadrul structurii producţiei agricole, sectorul de furaje verzi din teren arabil
(porumb verde furajer, trifoi, lucernă etc.) este predominant, deţinând, în anul 2012, o
pondere de 30,51% din totalul producţiei vegetale, urmat de producţia de cereale boabe,
reprezentând 13,31%.
13
Cadrul Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Spaţiului Rural Românesc 2014 – 2020 - 2030 CNS,
iulie 2013
33
După un an foarte bun pentru cereale în 2008, cu o creştere aproape dublă faţă de anul
precedent, şi o evoluţie bună până în 2010, producţia de cereale a înregistrat o creştere
semnificativă (52%) în 2011, de la 263.430 la 401.670, dar descreşte substanţial în 2012.
Producţia agricolă vegetală scade în acest an la toate categoriile de produse agricole.
Producţia agricolă vegetală (tone)

Anii 2010 2011 2012
Cereale boabe 263.430 401.670 131.090
Grâu şi secară 78.021 83.746 43.916
Orz şi orzoaică 9.332 10.290 5.758
Porumb boabe 170.077 300.882 75.499
Fasole 138 183 142
Floarea soarelui 10.829 15.334 10.437
Cartofi - Total 17.211 30.891 20.032
Struguri 161.457 157.646 145.681
Fructe 39.722 41.099 30.123
Sursa: Anuar Vrancea ediţia 2013
În ceea ce priveşte producţia agricolă animală, cea mai mare scădere este înregistrată
în 2012 la categoria producţie de carne, cu o scădere de aproximativ 12,3% faţă de anul
precedent. Scăderi mari sunt înregistrate şi pentru categoria lapte, cu 2% mai puţin decât în
2011. Însă, producţia de ouă înregistrează în anul 2012 o producţie aproape cu 20% mai mare
faţă de 2011.
PONDEREA PRODUSELOR ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ ANIMALĂ TOTALĂ (2011 – 2012)
2012 94,2% 3,1% 1,0% 0,5% 1,2%
2011 95,1% 2,8% 0,9% 0,4% 0,9%
Carne – total (tone greutate vie) Lapte – total (mii hl)

Lână – total (tone) Ouă – total (milioane bucăţi)
Miere extrasă (tone)
Sursa: Anuar Vrancea edţia 2013

PONDEREA PRODUCŢIEI DE CARNE (2011 – 2012)
2012 11,8% 37,1% 6,1% 45,0%
2011 10,5% 43,6% 4,0% 41,8%
Carne de bovine (tone greutate vie) Carne de porcine (tone greutate vie)
Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) Carne de pasăre (tone greutate vie)
34
3.5.2. Sectorul vitivinicol
La nivelul Uniunii Europene au fost stabilite cinci zone vitivinicole: A, B, C I, C II și C III.

Regiunile viticole şi podgoriile ţării noastre se încadrează în următoarele zone vitivinicole:
● zona B – cuprinde regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei;
● zona C I – cuprinde regiunile Dealurile Moldovei, Dealurile Banatului, Dealurile
Crişanei şi Maramureşului, Dealurile Munteniei şi Olteniei – Podgoriile Ştefăneşti-Argeş,
Sâmburești, Drăgăşani şi Dealurile Craiovei);
● zona C II – cuprinde regiunile: Dealurile Munteniei şi Olteniei – Podgoriile
Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei,
Terasele Dunării; Nisipurile şi alte terenuri favorabile din sudul ţării.
ÎNCADRAREA VITICULTURII ROMÂNIEI ÎN ZONELE VITICOLE ALE UNIUNII EUROPENE 14
Legenda
Zona viticolă B
Zona vitocolă C Ia
Zona vitocolă C II
Nanesti
Maicanesti
Aceste regiuni viticole la nivel naţional se suprapun în general cu provinciile

româneşti istoric formate şi anume:
I Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei
II Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei
Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei cuprinde un număr de 10 podgorii şi anume:

Cotnari, Iaşi, Huşi, Zeletin, Colinele Tutovei, Dealurile Bujorului, Nicoreşti, Iveşti, Covurlui,
Zeletin, Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În aceste podgorii sunt încadrate 34 de centre viticole.
III Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei
IV Regiunea viticolă a Dealurilor Banatului
V Regiunea viticolă a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului
VI Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei
14
ONPV – Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole
35
VII Regiunea viticolă a Teraselor Dunării

VIII Regiunea viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri favorabile din sudul ţării
Regiunea Sud-Est se situează pe primul loc în ţară în ultimii ani, în ceea ce priveşte
suprafaţa viilor pe rod, deţinând aproximativ 40% din suprafaţa viticolă a ţării – numai
judeţul Vrancea deţine peste 14% din suprafaţă viticolă a ţării. Regiunea Sud-Est este
recunoscută, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din
podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeşti, Pietroasele,
Nicoreşti, Niculiţel, Murfatlar, Însurăţei.15
Judeţul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei. Suprafaţa
viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti.
În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică,
beneficiind de condiţii naturale favorabile.
Podgoria Panciu, cu o suprafaţă de peste 8.100 ha a fost şi rămâne o permanentă
atracţie pentru cei doritori să cunoască bogăţiile, frumuseţile şi vestigiile acestor locuri. În
trecut, renumele podgoriei îl făceau vinurile obţinute din soiuri tradiţionale ca Plăvaie,
Galbenă, Băbească neagră, Fetească albă şi Fetească neagră. Ulterior au cucerit teren şi altele
ca: Fetească regală, Riesling Italian, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon care au
permis obţinerea unor vinuri cu denumire de origine şi apariţia vinurilor spumante care au
ridicat faima podgoriei.
Podgoria Odobeşti, cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 ha este cea mai veche
podgorie din ţara noastră, fiind considerată podgorie dacică. Profilată pe producerea de vinuri
şi în mod deosebit a celor albe, în podgoria Odobeşti se cultivă o mare varietate de soiuri.
Dintre cele de origine locală existente încă în cultură se menţionează Galbena de Odobeşti,
iar pe suprafeţe mai restrânse soiurile Plăvaie şi Mustoasă. Dintre soiurile româneşti mai sunt
întâlnite Feteasca Albă, Feteasca Regală şi Sârbă, iar din cele străine se cultivă pe suprafeţe
relativ mari Aligote, Riesling Italian şi Muşcat Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este
reprezentată de Băbească neagră şi Pinot noir. Podgoria prezintă condiţii favorabile şi pentru
producerea strugurilor de masă din al căror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele
Chasselas şi Coarnă însoţite de Muşcat Hamburg şi Cinsaut.
Podgoria Coteşti constituie o continuare a plantaţiilor viticole din podgoria Odobeşti,
beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate şi cuprinde centrele viticole Coteşti,
Tâmboiești , Cîrligele şi Vârteșcoiu.
În toate aceste centre viticole există areale de producere a vinurilor albe şi roşii de
consum curent din soiurile Fetească regală, Aligote, Băbească neagră. Vinurile de calitate
superioară se obţin din soiurile: Fetească albă, Riesling Italian, Muşcat Ottonel, Cabernet
Sauvignon, Fetească neagră şi Merlot.
Vrancea, că judeţ vitivinicol, ocupă la nivel naţional locul 1 după suprafaţa viticolă şi
după producţia de struguri şi vin.
15
Planul de dezvoltare regională 2014-2020
36
SUPRAFAŢA VIILOR PE ROD ÎN ANUL 2013
1,5% 8,0% Braila

4,2% 6,8% Buzau
4,1% Constanta
61,1% Galati
Tulcea
Vrancea
14,2% Alte Județe
Sursa: INS,2013
PRODUCŢIA TOTALĂ DE STRUGURI ÎN ANUL 2013
1,27% 8,89% 5,45% Braila

5,91% Buzau
4,53% Constanta
57,05% Galati
Tulcea
Vrancea
16,90% Alte judeţe
Sursa: INS,2013
În perioada 2007 – 2013 s-au înregistrat creşteri pentru valorile suprafeţei cultivate cu
viță-de-vie (7,95%), dar scăderi în producţia de struguri de vin (-14,7%), cât şi în producţia
medie la hectar (-21%).
3.5.3. Sectorul legumicol
Suprafaţa cultivată cu legume a reprezentat, în anul 2013, 4,26%, observându-se că, în

prezent, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne.
Suprafaţa cultivată în sere şi solarii este foarte mică, doar 5 ha din suprafaţa totală
cultivată cu legume, suprafaţa cu legume cultivate în camp având o pondere de 2,48% şi cea
cu legume proaspete din grădini familiale fiind de 1,77%.16
CATEGORII DE SUPRAFEŢE CULTIVATE CU LEGUME
Legume cultivate in camp

2,484%
1,771% Legume in solarii si sere
Legume proaspete din gradinile familiale

0,004%
Sursa: INS, 2011
În perioada 2006 – 2011, producţia de legume a fluctuat foarte mult, înregistrând un
minim de 49.742 tone în 2007 şi un maxim de 78.808 tone în 2013.
16
INS, 2013
37
3.5.4. Sectorul pomicol
Din punctul de vedere al suprafeţei, în ultimii 20 de ani, sectorul pomicol a fost într-
un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului
rural, ci şi asupra calităţii vieţii comunităţilor din zonele pomicole tradiţionale şi asupra
contribuţiei acestui sector la protejarea mediului.
EVOLUŢIA SUPRAFEŢEI CU LIVEZI ŞI PEPINIERE POMICOLE (1993-2013)
6000
4000
2000
0
Sursa: INS
În perioada 2003 – 2013, suprafeţele de livezi au scăzut cu aproximativ 20,7% ,
suprafaţa totală fiind de 3.625 ha în anul 2013.
Producţia totală de fructe în anul 2013 a fost de 34.919 tone, dintre care cea mai mare
a fost de prune (45,31%), mere (34,31%), cireşe şi vişine (9,81%).
Producţia de fructe pe specii de pomi
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Categorii de fructe
Tone Pondere (%)
Total 41.099 30.123 34.919 100,00%
Prune 16.675 11.847 15.823 45,31%
Mere 17.360 11.932 11.980 34,31%
Pere 1.035 1.005 1.297 3,71%
Cirese si visine 3.085 3.038 3.427 9,81%
Caise si zarzare 505 462 509 1,46%
Nuci 1.673 1.327 1.323 3,79%
Alte fructe (capsuni, piersici, nectarine etc) 250 2 560 1,60%
Fructe din gradinile familiale 2.581 2.641 2.628 7,53%
Sursa: INS, 2013
3.5.5. Sectorul zootehnic
Potrivit Institutului Annual de Statistică, judeţului Vrancea 2012, în anul 2011 faţă de
anul 2010, efectivele de albine, bovine, ovine şi cabaline au scăzut, iar cele de caprine, păsări
şi porcine au avut o evoluţie crescătoare.
38
Efective de animale (capete)

Evoluția (2011-
Anii 2011 2012 2013
2013)
Total 43.416 44.672 44.759 3,09%
Bovine
din care: vaci, bivoliţe şi juninci 24.732 24.390 25.628 3,62%
Total 145.303 150.610 154.054 6,02%

Porcine din care: scroafe de prăsila, 10.509 11.601 11.006 4,73%
scrofite pentru reproductie
Total 133.579 137.505 139.241 4,24%
Ovine
din care: oi şi mioare 106.587 113.013 113.952 6,91%
Caprine Total 35.156 35.255 35.642 1,38%
Cabaline Total 16.472 14.817 14.313 -13,11%
Total 1.834.377 1.930.885 1.758.895 -4,11%

Păsări
din care păsări ouătoare 935.171 1.091.112 1.051.545 12,44%
Albine Familii 20.206 20.710 20.940 3,63%
Iepuri Total : : 2.004 -

Sursa: INS, 2013
În România, creşterea animalelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona
rurală şi, în special, din zona montană şi există potenţialul necesar pentru realizarea de
producţii care să acopere necesarul intern şi care să aducă un aport considerabil, prin export,
la veniturile producătorilor.
În perioada 2007 – 2013, numărul total al bovinelor a scăzut cu aproximativ 24,5%,
de la 59.266 de capete la 44.759.
În perioada 2007 – 2013 se poate spune că sectorul de creştere a ovinelor şi
caprinelor a înregistrat diferenţe mari, mai ales în privinţa efectivelor totale. În perioada
analizată, numărul ovinelor a scăzut cu 17,9% de la 169.596 de capete la 139.241, iar
numărul caprinelor a crescut cu 49,6% de la 23.832 de capete la 35.642.
Sectorul de creştere a porcinelor a cunoscut cea mai mare creştere atât în ceea ce
priveşte efectivul de animale în perioada 2007 – 2013 (59,95%).
Creşterea păsărilor pentru carne în România este sectorul care şi-a revenit cel mai
repede după declinul din perioada imediat următoare privatizării fostelor unităţi de stat.
În perioada 2007 – 2013, efectivele totale de păsări au avut un minim în 2009
(1.469.183 de păsări), dar în intervalul 2009 – 2012 s-a observat un trend crescător al
efectivelor, acestea crescând până la 1.930.885 de capete, ca mai apoi numărul lor să scadă
din nou până la 1.758.895.
3.5.6. Produsele tradiţionale
Această categorie de produse este foarte importantă pentru judeţ şi regiune şi

constituie o oportunitate de creştere economică, în special în zonele rurale izolate sau
defavorizate, dacă sunt abordate prin măsuri strategice concertate.
În judeţul Vrancea, numărul de produse tradiţionale, înscrise în Registrul de atestare a
produselor tradiţionale în anul 2013 a fost de 10 produse din carne.
39
Produse tradiţionale din judeţul Vrancea

Adresa unitatii
de productie / Nr
Categorie Denumire produs Producator
a atestat
producatorului
Pastramă de porc - “Bunătăți de la Conac” 4501
Costiță porc - “Bunătăți de la Conac” 4502
Mușchiuleț de porc - “Bunătăți de la Conac” 4503
CARNE ŞI Cotlet haiducesc- “Bunătăți de la Conac” localitatea 4504
PRODUS Pastramă din pulpă de curcan - “Bunătăți de la Odobești, S.C.
4505
E DIN Conac” șoseaua POLICALIT
CARNE Tobă “Bunătăți de la Conac” Vrancei, Km A S.R.L. 4532
Pastramă din piept de curcan “Bunătăți de la Conac” 5, județ 4533
Cârnați împletiți “Bunătăți de la Conac” 4534
Cârnați trandafir “Bunătăți de la Conac” 4535
Specialitate de curcan “Bunătăți de la Conac” 4536
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Produse Tradiţionale româneşti
Alături de produsele ecologice şi cele cu denumiri de origine, produsele tradiţionale
sunt bunuri cu un înalt nivel de valorizare şi cu o piaţă în creştere. Acestea trebuie susţinute
în continuare, acest lucru fiind una dintre soluţiile de creştere a competitivităţii sectorului
agricol.
3.5.7. Irigaţii şi amenajări de îmbunătăţiri funciare
În județul Vrancea au fost efectuate lucrări de irigații, astfel încât în anul 2013
suprafețele amenajate aveau următoarele valori: suprafața totală amenajată – 41.705 ha,
suprafața agricolă amenajată – 40.644 ha, teren arabil – 36.753 ha. Cu toate ca s-au efectuat
amenajări ale suprafețelor, doar 107 ha de teren agricol au fost irigate în 2013.
Totodată, în ultimii ani, România a trebuit să facă faţă celor mai mari inundaţii din
ultimii 35 de ani, fiind una din ţările cele mai afectate din Europa. Suprafaţa totală amenajată
pentru desecări este de 54.174 ha, iar combaterea eroziunii solului se face pe circa 51.898 ha.
Nonperformanța producţiei agricole anuale este generată, în primul rând, de
dependenţa încă ridicată de condiţiile meteorologice anuale (meteo-dependenţa producţiei
agricole), deoarece sistemele de irigaţii sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale,
echiparea precară a fermelor cu instalaţii de irigare şi costul ridicat al apei pentru irigat, dar şi
datorită folosirii unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus din categoria inputurilor
care susţin performanţa (îngrăşăminte, substanţe de protecţia culturilor) şi cu echipamente
tehnice depăşite din punctul de vedere al consumului de energie şi al productivităţii.
Asocierea în agricultură rămâne limitată, producătorii confruntându-se încă cu
probleme de infomare, mentalitate, dar şi de suprafiscalizare şi management. În perioada
2000 – 2010, se remarcă o tendinţă de creştere a numărului asociaţiilor agricole, totuşi
ponderea acestora rămâne redusă, cu o variabilitate regională. Aproximativ 150 de
cooperative agricole sunt înregistrate la nivel naţional, active mai ales în partea de sud-est
(20,4%). Acest număr este considerabil mai mic decât în alte ţări: în timp ce în Olanda gradul
de organizare este de 100%, iar media UE este de 34%, în România gradul de organizare al
producătorilor este extrem de scăzut, sub 1%.
Motivele sunt atât sociale – cu trimitere la fostele cooperative agricole şi neîncrederea
în rândul gospodăriilor rurale – , cât şi financiare, în contextul unor resurse pentru investiţii
foarte limitate pentru fermieri şi al unor costuri suplimentare legate de înregistrarea şi
operarea unei cooperative (contabilitate, TVA etc.). Apartenenţa la cooperative agricole este
foarte scăzută.
40
În urma unui sondaj de opinie realizat în teritoriu în ultimul trimestru din anul 2013,
se remarcă faptul că a treia opţiune a locuitorilor în ceea ce priveşte creşterea economică este
reprezentată de asocierea producătorilor locali, la fel şi crearea unui brand local.
Care din următoarele domenii de activitate pot determina creşterea economică a
judeţului dvs.?
Industrie locala 36%

Agricultura 28%
Crearea unui brand/identitate local(a), 9%
Asocierea producatorilor locali 9%
Turism (turism montan, agroturism, turism… 6%
Energie regenerabila 5%
Transport rutier 4%
Pescuit 1%
Dezvoltare durabila, biodiversitate si protectia… 1%
NS 1%
Sursa: Sondaj în teritoriu realizat de firma de consultanţă, oct 2013
3.5.8. Silvicultura
În anul 2013, ponderea suprafeţelor fondului forestier în regiune este de 15,32%17 şi

corespunde unui procent de 8,38% din totalul naţional. Volumul de lemn recoltat în anul
2013 era de 1.402.800 mc, reprezentând 7,35% din volumul materiei lemnoase exploatate la
nivel naţional, regiunea situându-se pe penultimul loc între regiuni. Judeţele din regiune în
care volumul de lemn recoltat este mai mare sunt Vrancea (533,2 mii mc), Buzău ( 455,5 mii
mc) și Tulcea (221,2 mii mc).
Suprafaţa împădurită în judeţ este de 179,2 mii hectare şi reprezintă 36,89% din
suprafaţa judeţului şi 32,6% din suprafaţa împădurită a regiunii Sud-Est. Volumul de lemn
recoltat în anul 2012 era de 533,2 mii mc, reprezentând 38% din totalul realizat în regiune.
Pădurile sunt alcătuite preponderent din specii de foioase (66,8%), răşinoasele ocupând un
procent de 33%.
SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER 2013 (MII HA) VOLUMUL DE LEMN REALIZAT 2013 (MII MC)
Total 533,2
Total 179,2
Rășinoase 216,9
Suprafața - pădurilor 174,5
Fag 220,9
- rășinoase 57,9
- foioase 116,6 Stejar 26,6
Alte terenuri 4,7 Diverse specii tari 34,4
Diverse specii moi 34,4
Sursa: INS Vrancea 2013
Pădurile furnizează o gamă variată de produse forestiere, altele decât lemnul (fructe
de pădure, seminţe, ciuperci, plante medicinale etc.) care constituie o sursă de venit important
pentru locuitorii din zonele rurale.
17
Calculată la suprafața regiunii egală cu 3.576.170 ha (Sursa: INS).
41
Suprafaţa fondului forestier a rămas stabilă în perioada 2008-2009, dar în ultimul an

aceasta a scăzut cu 3,2 față de această perioadă de referință.
EVOLUŢIA FONDULUI FORESTIER 2007 – 2013
190 185,2 185,2 185,2
185 181,7 180,7 181,5
179,2
180
175
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Total suprafata fond forestier (mii ha)

Proporţia speciilor din fondul forestier a fost relativ constantă în timp, în principal
datorită modului de reglementare a regenerării, care în ultimul an a cunoscut o creștere
seminificativă (121%).
Categorii de regenerări Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
artificiale (pe specii de păduri) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Regenerări artificiale - total 105 137 126 97 150 116 256
Din care: Răşinoase 63 60 56 40 92 56 98
Din care: Foioase 42 77 70 57 58 60 158
Sursa: INS
Principala iniţiativă de abordare a problemelor legate de fragmentarea şi dimensiunile
reduse ale exploataţiilor a fost crearea ocoalelor silvice private sau comasarea suprafeţelor de
pădure, în scopul gospodăririi durabile. În prezent, proprietarilor privaţi li se cere să se
asocieze, să-şi înfiinţeze ocoale silvice şi să angajeze personal silvic sau să contracteze
servicii silvice de la Regia Naţională a Pădurilor sau de la alte ocoale silvice private.
În judeţul Vrancea fondul forestier proprietate de stat este administrat prin
următoarele Ocoale Silvice:
Suprafaţa fond forestier
Din care Suprafaţa pădurilor
Nr. crt. Ocolul Silvic
Total In judeţul de In judeţe Total
referinţă limitrofe
1 Dumitreşti 10.413 9.631 782 10.028
2 Focşani 22.304 21.806 498 21.226
3 Panciu-Valea Caregnei 10.067 10.032 35 9.594
4 Soveja 7.713 7.713 0 7.033
5 Vidra 8.648 8.648 0 8.271
Total 59.145 57.830 1.315 56.152
Sursa: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, actualizat în anul 2014, pe baza datelor furnizate de ITRSV
- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare
În anul 2014 sunt înfiinţate următoarele Ocoale Silvice private în judeţul Vrancea:
Suprafata Suprafata padurilor (ha)
Nr. totală a Din care pe specii:
Ocol silvic Obştea
crt. fondului Totală
forestier (ha) Rasino-ase Foioase
Obştea de Moşneni
1 O.S. Obştea Tulnici
13.660 13.540 7.480 6.060
Tulnici
2
Total 13.660 13.540 7.480 6.060
3 O.S. Tulnici Obştea Condratu 2.496 2.496 1.193,5 1.302,5
42
4 Obştea Coza 2.439,2 2.439,2 820,2 1.619

5 Obştea Hăulişca 2,653 2.653 1.088,4 1.464,6
6 Obştea Negrileşti 916.7 916,7 498 418,7
7 Obştea Nistoreşti 1.019,9 1.019,9 520 499,9
8 Obştea Păuleşti 3.838 3.838 2.046,1 1.591,9
9 Obştea Vidra 2.076,1 2.076,1 936,1 1.140
10 Obştea Viişoara 2.102,8 2.102,8 1.661,8 441
S.C. Midgard
11 1.947,3 1.516,3 1.259,9 556,4
Investments
Total 19.489 19.058 10.024 9.034
12 Obştea Colacu 845,4 845,4 363,1 482,3
14 Obştea Năruja 2.680,4 2.620,4 1.328 1.352,4
15 Obştea Poiana 3.335,1 3.281,1 1.910,8 1.316,3
16 Obştea Spineşti 3.542,6 3.500,6 2.799,4 711,2
O.S. Năruja
17 Obştea Vrâncioaia 1.734 1.666,68 1.085,7 592,4
18 Obstea Nistoresti 1.789,1 1.789,1 1.031,3 692,8
19 Obstea Viisoara 599,6 599,6 196,7 243,6
20 Persoane fizice 140,48 140,48 101 39,48
Total 14.792 14.578 8.816 5.762
21 Obştea Nereju 4.524,1 4.524,1 3.080 1.444,1
22 Obştea Paltin 2.100,5 2.100,5 1.039 1.061,5
23 Obştea Spulber 1.034,2 1.034,2 459,6 574,6
24 Obştea Valea-Sării 1.384 1.384 776,4 607,6
25 Obştea Poduri 714,4 714,4 561,2 153,2
Obştea Negrilesti 2.310,4 2.310,4 1.985 325,4
O.S. Zabala
26 Obştea Prisaca 280,6 280,6 165 115,6
Nereju
27 Obstea Herastrau 1.419,3 1.419,3 1.093,9 325,4
28 Obştea Bârseşti 1.395,3 1.395,3 725 670,3
29 Obstea Prahuda 202,7 202,7 101 101,7
30 Obştea Topeşti 1.425,8 1.425,8 1.298,6 127,2
31 Schit Valea Neagra 725,17 725,17 401 324,17
32 Persoane fizice 370,53 272,53 168,3 104,23
Total 17.887 17.789 11.854 5.935
S.C. SCOLOPAX
33 O.S. Oriolus 12.060 11.890 1.631 10.259
S.R.L.
Total 12.060 11.890 1.631 10.259
PERSOANE FIZICE
34 O.S. Fitionesti 4.376 4.351 54 4.297
SI JURIDICE
Total 4.376 4.351 54 4.297
O.S. Privat PERSOANE FIZICE
35 5.377 5.329 1.609 3.768
Chiojdeni SI JURIDICE
Total 5.377 5.329 1.609 3.768
PERSOANE FIZICE
36 O.S. Dumitresti 2.883 2.878 295 2.583
SI JURIDICE
Total 2.883 2.878 295 2.583
PERSOANE FIZICE
37 O.S. Focsani 6.820 6.468 1.532 4.936
SI JURIDICE
Total 6.820 6.468 1.532 4.936
O.S. Panciu PERSOANE FIZICE
38 11.647 11.590 287 11.303
Valea - Caregnei SI JURIDICE
Total 11.647 11.590 287 11.303
39 O.S. Soveja PERSOANE FIZICE 444 444 92 352
43
SI JURIDICE
Total 444 444 92 352
PERSOANE FIZICE
40 O.S. E.Vidra 9.571 9.417 2.809 6.608
SI JURIDICE
Total 9.571 9.417 2.809 6.608
Total general 119.006 117.380 46.483 70.897
Sursa: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, actualizat în anul 2014, pe baza datelor furnizate de ITRSV
- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare
3.6. Sectorul secundar – Industrii şi construcţii

Sectorul industrial concentra în anul 2012, la nivelul judeţului Vrancea, 1.116
întreprinderi, iar 12,84% din totalul judeţului erau active în domeniul industriei prelucrătoare.
În cadrul industriei (682 de întreprinderi), dominante sunt confecţiile (industrie cu tradiţie),
industria alimentară, dar şi sectorul industriei metalice şi a produselor din metal. La nivelul
construcţiilor (422 de întreprinderi) se remarcă clădirile şi alte lucrări speciale de contrucții.
Sectorul secundar al economiei: Industrii şi construcţii
Nr. de Nr. de
Industrii şi Construcţii Cifra de afaceri
întreprinderi salariaţi
TOTAL 1.116 15.681 1.595.957.794
Industria Extractivă 12 45 8.210.243

Industria Prelucrătoare 682 13.427 1.317.442.146
din care:
Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 160 1.569 249.469.461
Industria textilă, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei 127 7.927 505.924.660
Industria metalurgică 54 728 70.974.073
Industria maşinilor şi a utilajelor 27 443 30.227.041
Industria chimică şi petrochimică 14 196 69.524.464
Industria lemnului şi a mobilei 159 1.441 144.515.885
Prelucrarea hartiei şi a cartonului 26 74 13.473.220
Prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice 41 657 193.946.517
Prelucrarea mineralelor nemetalice* 35 179 22.697.590
Fabricarea echipamentelor electrice, electonice şi optice 16 166 14.510.628
Alte activităţi industriale** 23 47 2.178.607
Construcţii 422 2.209 270.305.405
din care:
Construcţii de clădiri 205 1.245 170.067.555
Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor 17 228 25.951.416
Lucrări de construcţii a altor proiecte*** 21 125 8.425.130
Alte lucrări speciale de construcţii**** 179 611 65.861.304
* Minerale nemetalice: sticlă, argilă, ceramică, porţelan, ciment, beton, var, ipsos, piatră;
** Alte activităţi industriale: fabricarea bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare; a
instrumentelor uzicale; a articolelor pentru sport; jocurilor şi jucăriilor; de dispozitive, aparate şi instrumente
medicale şi stomatologice; produse manufacturiere ;
***Construcţii alte proiecte: proiecte inginereşti, hidrotehnice, proiecte utilitare (pentru fluide, pentru
electricitate şi telecomunicaţii) ;
****Alte lucrări speciale de construcţii: lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat; lucrări
de foraj şi sondaj pentru construcţii; lucrări de instalaţii electrice; lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de
geamuri; lucrări de ipsoserie; lucrări de învelitori, șarpante şi terase la construcţii; lucrări de pardosire şi
placare a pereţilor; lucrări de demolare a construcţiilor; lucrări de tâmplărie şi dulgherie; alte lucrări speciale
de construcţii; alte lucrări de instalaţii pentru construcţii.
44
În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est sunt identificate structuri de sprijinire a afacerilor,

și anume 4 clustere18:
 Cluster Asociația “Tradiții – Manufactură – Viitor, TMV Sud-Est” (locația: municipul
Focșani, jud. Vrancea) – Domeniu de activitate: Textile.
 Clusterul Asociația Monteoru Renaissance (sediul oficial al Clusterului Turism
Carpatic, locația: stațiunea balneară Sărata Monteoru, jud. Buzău) – Domeniu de
activitate: Turism.
 Clusterul Maritim Românesc (locația: Baza Nautică UMC, jud. Constanța) .
 Cluster pentru promovarea afacerilor specializate în ecotehnologii și surse alternative
de energie – MEDGreen (locație: Medgidia, jud. Constanța) .
Conceptul de cluster este introdus în politica economică de către Michael Porter şi se

regăseşte în legislaţia din România (HG 918/2006 pentru aprobarea Programului de stimulare
a cercetării, dezvoltării şi inovării - IMPACT) care defineşte clusterul ca o grupare de
producători, utilizatori şi/sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din
UE în vederea creşterii competivității operatorilor economici.
O altă definiţie a clusterului spune că acesta “reprezintă o concentrare geografică de
entităţi economice (furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industrii înrudite) şi
instituţii asociate (universităţi, institute de cercetare, agenţii guvernamentale, centre de
pegătire profesională etc.), din anumite ramuri industriale“.19
Conform materialului numit “Instrumente structurale în sprijinul mediului de
afaceri”20, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Clusterul “Tradiții – Manufactură – Viitor,
TMV Sud-Est” din domeniul textilelor are potenţial de a devein pol de competivitate. Deşi nu
există diferenţă la originea dintre termenul de cluster (filieră anglo-saxonă) şi cel de pol de
competivitate (filieră franceză), în România, aceste noţiuni sunt folosite în mod diferit, polul
de competivitate incluzând clusterul, dar şi alte caracteristici (relaţionare naţională şi interna-
ţională prin participarea pe piaţa unică şi pe alte pieţe internaţional, caracter inovativ
puternic, existenţa unei strategii de dezvoltare asumate).
Sediul Clusterului “Tradiții – Manufactură – Viitor, Regiunea Sud-Est” se află în
municipiul Focşani şi a fost înfiinţat în decembrie 2012, când a fost semnat acordul de
parteneriat. Înfiinţarea acestuia face parte din proiectul proiectul “Planul de dezvoltare a
Clusterului Tradiții Manufactură Viitor” (AM POS CCE), implementat pe o durată de 18
luni, începând cu data de 15.05.2014 (dată finalizare:15.10.2016).
Strategia de dezvoltare a acestuia urmăreşte concentrarea pe activităţi şi produse cu o
importantă componentă de creaţie şi tehnologie, creşterea conştiinţei şi interesului
consumatorului faţă de fenomenul modei, stabilizarea şi perfecţionarea forţei de muncă din
domeniu, atragerea de noi firme şi nu în ultimul rând crearea unui brand regional. Obiectivul
general constă în dezvoltarea clusterului Traditii-Manufactura-Viitor şi întărirea capacităţii
Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020, Cap 2 - Profilul socio-economic al Regiunii Sud-Est,

18
Economia. (http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/2.7_Economia.pdf)
19
“Instrumente structurale în sprijinul mediului de afaceri” realizat de Ministerul Afacerilor Europene,
data publicării fiind august 2012.
20
Material realizat în cadrul proiectului “Organizarea şi susţinerea funcţionării Centrului de Informare
pentru Instrumentele Structurale”, realizat de Ministerul Afacerilor Europene - Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale, data publicării fiind august 2012.
45
instituţionale a acestuia, prin activităţi de atragere de noi membri şi promovarea cu scopul de

a îmbunătăţi imaginea acestuia în ţară şi străinatate şi a cooperarii între membrii clusterului.
Obiectivele comune în cadrul proiectului sunt următoarele:
 creşterea competitivităţii industriei textile în Regiunea Sud-Est printr-un efort
inovativ susţinut;
 concentrarea pe activităţi şi produse cu o componenţă importantă de creaţie şi
tehnologie care să asigure o valoare adăugată crescută;
 creşterea atractivităţii industriei textile din Regiunea Sud-Est;
 stabilizarea şi perfecţionarea forţei de muncă din domeniu;
 atragerea de noi firme şi talente în regiune;
 crearea unui brand regional;
 reprezentarea,sustinerea si promovarea intereselor membrilor asociati in relatiile cu
autoritatile publice pt cresterea competitivitatii domeniului de activitate;
 initierea si elaborarea de programe de dezvoltare, modernizare-retehnologizare,
perfectionare a fortei de munca, care se pot realiza mai eficient prin intermediul
organizatiei, in interesul desfasurarii unei activitati economice profitabile a
membrilor sai;
 participarea, prin reprezentantii sai, in structurile de coordonare si gestionare a
programelor cu UE.
Clusterul este o parte a noului mediu economic, iar programele de tip cluster sunt
parte integrantă a noii politici industriale. Clusterul este o platformă naturală pentru un
parteneriat public-privat. Studiile teoretice validate de experienţă practică conduc la
necesitatea abordării în România a unor instrumente de promovare economică regională şi
locală de tip cluster în care să fie reprezentate următoarele categorii:
1. industria, drept forţa principală a cluster-ului;
2. sectorul de cercetare-dezvoltare (universităţi, institute de cercetare);
3. autorităţi publice (regionale, locale) cu rol de sprijin activ al mediului de
afaceri;
4. organizaţii catalizator, cu rol de a asigura managementul procesului de
constituire şi funcţionare tip cluster;
1. INDUSTRIA
Membrii fondatori ai asociaţiei TMV sunt sunt firmele:
1. SC SORSTE SA (Focşani, judeţul Vrancea),
2. SC ARTIFEX SA (Focşani, judeţul Vrancea),
3. SC TEXTILE BLUE WASH SRL (Braşov, judeţul Braşov).
Membri asociaţi TMV21:

Nr. Crt. Denumire firmă Localizare
1. SC CORROLA SRL Focşani, judeţul Vrancea
2. SC CONTEMPO TEX SRL Galaţi, judeţul Galaţi
3. SC INMARTEXTIL SRL Focşani, judeţul Vrancea
21
http://www.tmv-cluster.ro/index.php/parteneri
46
4. SC COMUNIVERS 912 SRL Focşani, judeţul Vrancea

5. SC TRICOTTON JUNIOR SRL Panciu, judeţul Vrancea
6. PRODECOM SRL Vânători, judeţul Vrancea
7. VERONA MODE SRL Focşani, judeţul Vrancea
8. SC SERITEX SRL Focşani, judeţul Vrancea
9. SC TOORICH SRL Panciu, judeţul Vrancea
10. CONTEMPO SRL Galaţi, judeţul Galaţi
Sursa: www.tmv-cluster.ro
2. CERCETARE
4. Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru textile şi pielărie – Bucureşti
5. Universitatea de arte şi design Cluj-Napoca, judeţul Cluj
6. Facultatea de textile pielărie şi management industrial
3. ADMINISTRAŢIE
1. Agenţia pentru dezvoltare regională Sud-Est –Brăila, judeţul Brăila
2. Camera de comerţ, industrie şi agricultură Buzău, judeţul Buzău
4. ORGANIZAŢII CATALIZATOR
1. Asociaţia Bucharest Fashion Alliance – Bucureşti
2. S.C. STEINBEIS TRANSFER MANAGEMENT SRL
3. S.C. EX-AEQUA SRL
Organizaţiile naţionale şi internaţionale cu care clusterul se află în parteneriat sunt:

 Agenţia pentru Dezvoltare Regionala SUD-EST;
 Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Buzau;
 Asociaţia Bucharest Fashion Alliance;
 Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca;
 Facultatea de Textile Pielărie şi Management Industrial Iaşi;
 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti;
 SC STEINBEIS TRANSFER MANAGEMENT SRL;
 SC EX AEQUO SRL;
Astfel, prin parteneriatul între întreprinderi industriale, autorităţi locale, organizaţii de

sprijin a mediului de afaceri şi instituţiile de învăţământ şi cercetare, se creează condiţiile
pentru punerea în aplicare a unei strategii comune, coerente de dezvoltare economică, în
acord cu strategia de dezvoltare a judeţului prin colaborarea strânsă în plan instituţional,
orientarea spre tehnologii destinate pieţelor cu potenţial de creştere şi creare a unei structuri
cu vizibilitate internaţională.
47
3.7. Sectorul terţiar – Servicii

Sectorul serviciilor concentrează 72,52% din întreprinderile judeţului Vrancea, cea
mai mare pondere o au firmele din sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (42,56%).
Alte sub-sectoare de activitate importante sunt transporturile cu 7,02% din totalul
întreprinderilor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 6,14% şi hoteluri şi
restaurante, având o pondere de 4,39%.
Sectorul terțiar: Servicii
Nr. de Nr. de
Servicii Cifra de afaceri
întreprinderi salariaţi
TOTAL 3.852 13.842 2.713.948.658
Comerţ 2.261 7.796 2.152.532.943
din care:
Autovehicule şi Motociclete 197 971 216.817.139
Maşini şi echipamente 22 81 52.269.952
Produse alimentare, al băuturilor şi tutunului 991 3.404 923.543.134
Produse agricole şi animale vii 34 66 90.494.944
Produse textile 179 479 71.575.437
Produse farmaceutice 103 462 7.974.403
Aparatură electrică, electronică şi calculatoare 42 155 40.852.030
Bunuri de consum 139 516 131.305.705
Bunuri culturale şi recreative 16 36 4.724.899
Alte produse 538 1.626 612.975.300
Hoteluri şi Restaurante 233 826 48.949.332
din care:
Restaurante şi alte servicii de alimentaţie 196 670 42.120.991
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 37 156 6.828.341
Transport şi depozitare 373 1.090 160.711.311
din care:
Transport de călători 160 557 35.118.610
Transport de marfă 186 467 102.165.325
Activităţi poştale şi de curier 11 40 4.434.543
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport 16 26 18.992.833
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 4 375 40.376.363
Salubritate, Gestionarea Deşeurilor, Decontaminare 42 879 87.443.853
Informaţii şi Comunicaţii 105 269 23.029.913
din care:
Comunicaţii/ Telecomunicaţii 29 116 6.899.849
Servicii informatice 66 63 6.992.264
Activităţi de editare cărţi, ziare etc 10 90 9.137.800
Învăţământ* 28 101 4.520.456
Sănătate şi asistenţă socială 121 272 14.495.939
Servicii administrative şi servicii suport 103 1.036 45.149.265
Intermedieri financiare 50 81 4.713.879
Tranzacţii imobiliare 76 311 23.290.069
Alte activităţi de servicii ale economiei 456 806 108.735.335
din care:
Activităţi Profesionale, Ştiinţifice şi Tehnice 326 326 85.054.623
Activităţi de Spectacole, Culturale şi Recreative 24 119 10.453.737
Alte Activităţi de Servicii 106 361 13.226.975
* Învăţământ: şcoli de conducere (pilotaj); învăţământ secundar: tehnic sau profesional; alte forme de
învăţământ; servicii suport pentru învăţământ.
48
Potenţialul economic prijină dezvoltarea întreprinderilor productive şi a celor

prestatoare de servicii care utilizează potenţialul endogen al judeţului (materii prime, resurse
natural, resurse umane etc). Mai mult, întreprinderile vor fi încurajate să utilizeze noi
tehnologii şi echipamente moderne pentru desfăşurarea activităţii lor, extinderea şi
modernizarea spaţiilor de producţie sau prestare servicii, având un rol primordial în creşterea
competivităţii şi productivităţii acestora.
3.8. Forţa de muncă

Restructurarea economică desfăşurată după 1990 are consecinţe importante asupra
structurii pieţei de muncă în cadrul judeţului Vrancea. Privatizarea sectorului industrial, mai
ales în anii ‟90, a dus la concedieri masive în sectoarele industriale locale. Lipsa angajărilor
în industrie a fost acompaniată de o considerabilă direcţionare a persoanelor în sectorul
agricol.
În judeţul Vrancea, în anul 2012, resursele de muncă constituie aprox. 65% din
populaţia totală la nivelul judeţului (386.747 locuitori la 1 ianuarie 2013, conform INS) şi
anume 251.000 de persoane înregistrate în acest sens. Resursele de muncă se împart în
populaţia ocupată (145.500 persoane ocupate civil) şi rezervele de muncă, acestea la rândul
lor include şomerii (8.517 şomeri) şi alte categorii (elevi şi studenţi, persoane casnice etc).
Rata de ocupare a resurselor de muncă este în acelaşi an de 58%, şi reprezintă raportul
dintre populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual.
RESURSELE DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL VRANCEA
4,49%
Populatia ocupata
37,54% Someri
57,97% Alte categorii
Sursa: INS, 2012

Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală în
vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual, aceasta având o valoare de 61,4% în anul 2012,
cunoscând o creştere de 4 procente faţă de anul precedent.
Anual, se stabileşte populaţia activă civilă care cuprinde populaţia ocupată civilă şi
şomerii înregistraţi. În anul 2012, populaţia activă civilă (154.000 persoane) reprezenta în
judeţul Vrancea un procent de 39,8% din totalul populaţiei (raportat la o populaţie de 386.747
locuitori – conform INS, 2012).
În anul 2012, populaţia ocupată civilă din Vrancea avea următoarea distribuţie pe
sectoarele de activitate:
DISTRIBUŢIA POPULAŢIEI OCUPATE PE PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE
60,00%
40,00%
20,00%
0,00%
Agricultura, Industrii Constructii Comert Transport Alte Servicii Invatamant Sanatate si
silvicultura, asistenta
pescuit Regiunea SUD-EST Vrancea sociala
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2012

49
Se remarcă o pondere mai ridicată a persoanelor ocupate în agricultură faţă de nivelul

regional. La nivelul judeţului Vrancea, aproximativ 48.500 de persoane îşi obţineau
principala sursă de venit din sectorul terţiar. În privinţa sectorului de industrie se înregistrează
ponderi asemănătoare cu cele regionale.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi la nivelul judeţului, situaţia în 2012 se
prezenta astfel:
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Număr persoane
Regiunea SUD-EST 575.300 590.799 557.300 503.193 488.966 498.940
TOTAL VRANCEA 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317
MUNICIPIUL FOCŞANI 40.335 39.960 36.567 33.373 31.712 33.501
MUNICIPIUL ADJUD 2.770 3.758 3.780 3.367 3.219 3.299
ORAȘUL MĂRĂŞEŞTI 2.356 2.046 1.843 1.630 1.563 1.593
ORAȘUL ODOBEŞTI 2.718 1.776 1.813 1.597 1.534 1.577
ORAȘUL PANCIU 1.938 1.802 1.791 1.581 1.521 1.602
Sursa: INS, 2012
Rata şomajului reprezintă numărul şomerilor raportat la populaţia activă, în anul 2012
aceasta fiind de 5,5% la nivelul judeţului Vrancea şi de 6,4% la nivel regional.
Ponderea şomerilor în Vrancea a fost calculată pentru anul 2013, astfel, conform
statisticilor AJOFM, aceasta a fost de 3,61% în decembrie 2013.
Rata șomajului în județul Vrancea
Populația din
din care, Numărul Ponderea din care,
Localitate stabilă 18- care,
femei: șomerilor șomerilor femei:
62 ani femei:
Total VRANCEA 245.807 122.190 8.870 3.495 3,61% 2,86%
Mediul Urban 105.279 54.824 2.531 1.087 2,40% 1,98%
MUNICIPIUL FOCȘANI 72.888 38.406 1.088 539 1,49% 1,40%
MUNICIPIUL ADJUD 12.559 6.358 509 206 4,05% 3,24%
ORAȘUL MĂRĂȘEȘTI 7.844 3.967 585 206 7,46% 5,19%
ORAȘUL ODOBEȘTI 6.097 3.028 167 62 2,74% 2,05%
ORAȘUL PANCIU 5.891 3.065 182 74 3,09% 2,41%
Mediul Rural 140.528 67.366 6.339 2.408 4,51% 3,57%
Sursa: AJOFM, dec 2013, http://www.vrancea.anofm.ro/statistica.htm
Din anul 2010 până în 2013, numărul şomerilor din judeţul Vrancea a scăzut cu
22,5%, faţă de 18,2% cât s-a înregistrat scăderea în regiunea de Sud-Est.
Evoluţia numărului şomerilor în mediul urban
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Regiunea SUD-EST 88.047 64.419 69.572 72.038
TOTAL VRANCEA 11.438 8.255 8.517 8.870
MUNICIPIUL FOCȘANI 1.752 1.084 989 1.088
MUNICIPIUL ADJUD 717 519 458 509
ORAȘUL MARĂȘEȘTI 718 614 657 585
ORAȘUL ODOBEȘTI 230 143 133 167
ORAȘUL PANCIU 223 152 169 182
Sursa: INS, 2013
50
La nivelul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Vrancea, la sfârșitul anului

2013, numărul total de contribuabili administraţi era de 97.131, în următoarea structură:
 12.631 persoane juridice, din care:
 Activi fiscal – 11.784
 Inactivi fiscal – 847
 12.179 persoane fizice;
 72.321 alţi plătitori de impozite şi taxe.
La nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vrancea, la sârșitul anului 2013,

numărul total de contribuabili administraţi (inclusiv sediile secundare) era de 83.408. În
structură, situaţia acestora se prezintă astfel:
 12.605 persoane juridice, din care:
 Activi fiscal – 12.239
 Inactivi fiscal – 366
 11.597 persoane fizice;
 59.206 alţi plătitori de impozite şi taxe.
În anul 2013, numărul total de contribuabili administraţi a crescut cu 14% faţă de anul
2012, dintre care persoanele juridice cu un procent de doar 0,2%, iar persoanele fizice cu 5%.
51
4. Potenţialul turistic al judeţului Vrancea
4.1. Patrimoniul natural protejat

Valorile de patrimoniu natural şi cultural oferă o oportunitate de dezvoltare socio-
economică a aşezărilor umane prin valorificarea potenţialului turistic pe care îl constituie.
Importanța acestora ca rezervă şi alternativă de dezvoltare a determinat
conştientizarea necesităţii unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere
reabilitarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare corespunzătoare a patrimoniului
natural şi cultural.
În acest sens, a apărut necesitatea protejării unor zone ca teritorii valoroase din
punctul de vedere al importanţei şi complexităţii valorilor naturale şi culturale cuprinse,
teritorii care asigură prestigiul şi identitatea unităţii administrative căreia îi aparţin, indiferent
de nivelul de referinţă (regional, judeţean sau local). Ariile protejate reprezintă cea mai
viabilă strategie de conservare şi utilizare durabilă a valorilor de patrimoniu natural.
Regiunea de Sud-Est se situează pe primul loc în România în ceea ce priveşte
conservarea biodiversităţii: este regiunea cu cea mai mare suprafaţă din ariile protejate din
totalul României (43,8% din totalul suprafeţelor protejate din România), precum şi regiunea
cu cea mai mare suprafaţă ocupată de arii naturale protejate (cca. 32% din suprafaţa regiunii).
Vrancea avea o suprafaţă protejată de 95.842,2 de hectare în anul 2011. Ariile
protejate de pe raza judeţului Vrancea sunt încadrate în categoria rezervaţii naturale, excepţie
făcând Parcul Natural Putna.
Până în prezent, în judeţul Vrancea nu sunt declarate arii protejate de interes
internaţional. În schimb, reţeaua ecologică europeană "Natura 2000" pe teritoriul judeţului
cuprinde arii protejate de interes comunitar:
 4 Arii de protecţie specială avifaunistică (ROSPA-uri), stabilite în conformitate
cu prevederile privind conservarea păsărilor sălbatice;
 14 Arii speciale de conservare (ROSCI-uri) privind conservarea habitatelor
naturale, a faunei şi florei sălbatice.
Aceste arii pot reprezenta arii protejate cu mai multe statute de protecţie.
52
Andreiașu de Jos IV mixt 383,20

PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE 12- Pădurea Lepșa - Zboina
1- Aria Protejată Șindrilița 13- Pădurea Merișor - Cotul Zătuanului

2- Căldările Zăbalei - Vânători IVmixt 469 declarat prin HG 1143/2007[2]
Zârna Mică- Năruja IV mixt 350 14- Pădurea Reghiu - Scruntaru
Reghiu IV faunistic și forestier 95,70
NATURALE
3- Cascada Mișina
Nistorești IV mixt 183,50 15- Pădurea Schitu
4- Cascada Putnei Dălhăuți-Cârligele IV forestier 188,20
Lepșa IV geologic și peisagistic 10 16- Pădurea Verdele
5- Focul Viu de la Andreiașu de Jos Cheile Nărujei II Nistorești IV mixt 250
Andreiașu de JosIIImixt12monument al naturii 17- Pârâul Bozu
6- Groapa cu Pini Prisaca IV paleontologic 5
TulniciIVpaleontologic și peisagistic11,10 18- Parcul Natural Putna
7- Lacul Negru Vrancea Munții Vrancei Vmixt 30.204 declarat prin HG
2151/2004
8- Lunca Siretului 19- Poiana Muntioru
Focșani IV mixt388,40
9- Lunca Siretului Inferior 20- Râpa Roșie - Dealul Morii
Județele: Galați, Brăila și Vrancea Tulnici IV geomorfologic 49,60
IVavifaunistic38.496declarat prin HG.1284/2007 21- Rezervația Algheanu
10- Muntioru - Ursoaia VrâncioaiaIVgeologic și peisagistic10
Județele: Galați, Brăila și Vrancea 22- Muntele Goru
IVavifaunistic38.496declarat prin HG.1284/2007 NărujaIVmixt388,10
11- Pădurea Cenaru 23- Valea Tișiței
Andreiașu de Jos IV mixt 383,20 Tulnici-IV-geologic și forestier 307
12- Pădurea Lepșa - Zboina 24- Strâmtura - Coza
Tulnici IV geomorfologic și peisagistic 15
53
HARTA REZERVAŢIILOR NATURALE DIN JUDEŢUL VRANCEA
Rezervațiile naturale ale județului Vrancea 241A

241
241F
119A
Boghesti
Corbita
11A
2
Homocea
203N
119J Tanasoaia
11A
Adjud
Ploscuteni
119C Ruginesti
115 Cimpuri
205J 205H
Paunesti
Soveja
Racoasa
E85
12 Pufesti
Cimpuri
205K
Soveja
Racoasa 2L
Fitionesti
2
Movilita
Vizantea
- Livezi
205L Vizantea 205J
205E
- Livezi Straoane
205H
2D
Negrilesti 204E
Panciu
Negrilesti
18 4 Tulnici Vidra
23 Barsesti
205E Marasesti
20
Tulnici Vidra
205B
205I
204E Barsesti
6 24 Paulesti
2L
205L 21 Valea Sarii Tifesti 24
Vrancioaia 205E
Bolotesti
17
Paulesti
205N 204E
205D
Valea Sarii
Naruja 205B
7 Nistoresti
205M 205P 205E
Jaristea
Vrancioaia
205N Garoafa
Reghiu
16 14 9
22 Brosteni Odobesti
Paltin
Mera
204E 204G
205D Andreiasul de Jos Naruja
3 Spulber 5 Vartescoiu 204E
205P
Vanatori
Nistoresti
Biliesti
205S
Focșani
205B Campineanca 204D 204D 204D
1
Nereju Suruia
15 205C
Reghiu
Carligele 205P 119D
Rastoaca 204G
11 Poiana Golesti
Cristei
Milcovul
Paltin
8
2 205R 205R
Cotesti Slobozia 204G Vulturu
19 Ciorasti
Gologanu
Andreiasul de Jos
Urechesti
Spulber
204F
10 Vintileasca Gura Popesti 205B
119D
Calitei Gugesti
204P 204P
Nanesti
Legendă Jitia 204P

205B
Chiojdeni
Dumbraveni
Nereju
Bordesti 119D
Dumitresti
119D
204H 202E
204L Tataranu Maicanesti
Oraș Tamboiesti
Obrejita Sihlea
202E
Drum european 23N 23N Rezervații Slobozia Bradului 202F
Drum județean 203N Cascadă Balesti

Ciorasti
Viticol/ Drumul Vinului
Vintileasca
Sursa: Hartă realizată de consultant
În judeţul Vrancea, parcul natural Putna – Vrancea cuprinde 41,32% din suprafaţa
montană a judeţului, având o suprafaţă de 38.204 ha. Parcul se suprapune sectorului central-
nord-vestic al Munţilor Vrancei. Acest parc se caracterizează prin prezenţa unor habitate
forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari, fiind al
doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).
Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilbrată a tuturor
formelor de relief şi cu o specificitate judeţeană dată de existenţa unei depresiuni intra-
deluroase înalte, bine irigate de bazinul Putnei cu afluenţii săi.
54
Este demn de remarcat faptul că în toate formele de relief se pretează activităţi

turistice:
- Zona de câmpie prezintă Valea Siretului, cu unele porţiuni de luncă prezervând un
habitat natural bine conservat, propice unei faune diverse şi atractive pentru iubitorii de păsări
sălbatice;
- Zona dealurilor externe se caracterizează prin suprafeţe extinse de podgorii nobile şi
renumite, care pot fi valorificate prin turism;
- Zona dealurilor înalte estice/interne încă mai prezintă arii de pădure seculară, relativ
bine conservate (Pădurea Dălhăuți) şi oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât şi
pentru depresiunile interne;
- Depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi
Milcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Ramnei) cuprind zonele
turistice cu cel mai ridicat potenţial din judeţ şi se desfăşoară pe albiile de rău, oferind în
acelaşi timp o multitudine de puncte de observare pitoreşti, care necesită amenajare;
- Zona montană a judeţului are un specific diferit de majoritatea zonelor montane,
fiind caracterizată de o împădurire abundentă – unii geografici caracterizând zonele
respective ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munţii se desfăşoară în etaje,
oferind un amfiteatru pitoresc bine observabil din majoritatea punctelor depresiunilor intra-
deluroase – probabil cel mai atractiv punct de observaţie situându-se pe drumul care leagă
Lepşa de Soveja. Peisajul natural al zonei este reliefat de Munţii Vrancei cu o înălţime medie
de 1.500m: cu toate că vârful cel mai înalt este Goru, (1.785 m), Vârful Lăcăuți cu staţia sa
meteorologică este cel mai cunoscut şi vizitat.
Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaţilor de vânătoare un fond cinegetic bogat.
Acest tip de resursă poate atrage turişti cu venituri ridicate, principala provocare fiind
reprezentată de capacitatea oferirii de atracţii turistice şi/sau infrastructuri turistice adecvate,
pentru a determina extinderea duratei sejurului turistic.
De remarcat este calitatea ridicată a aerului – care se adaugă specificului natural al
judeţului, ducând la apariţia unor zone cu o calitate terapeutică ridicată, cum ar fi bine
cunoscuta zonă Soveja. Cu toate acestea, în momentul actual nu funcţionează nicio bază de
tratament care să exploateze acest capital climateric şi nu există o promovare coerentă care să
menţină şi să extindă gradul de conştientizare al acestui specific al zonei respective.
Remarcându-se prin bogăţia podgoriilor, judeţul Vrancea invită turiştii la vizitarea
cramelor Panciu şi Odobeşti.
Regiunea Sud-Est este recunoscută, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, prin
calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii,
mai ales pe teritoriul judeţului Vrancea.
Situată pe treptele piemontane ale Subcarpaţilor de Curbură, localitatea Sârbi se
găseşte în mijlocul viilor din nordul judeţului Vrancea şi formează Podgoria Panciu. În
apropierea podgoriei este construită o superbă reşedinţă domnească la Oleșești, pe malul
Putnei.
Podgoria Odobeşti, aflată în partea de est a Subcarpaţilor de Curbură, între Valea
Putnei la nord şi Vale Milcovului la sud, are o suprafaţă de 7.000 ha, iar în alcătuirea acesteia
intră centrele viticole Odobeşti, Jariştea şi Boloteşti. Este cea mai mare şi una dintre cele mai
renumite şi mai vechi podgorii româneşti, astfel încât poate fi considerată o podgorie dacică.
Sectorul vinificaţiei este în continuă dezvoltare în această zonă, în special în
localităţile rurale. În Odobeşti există o concentrare ridicată de crame istorice, inclusiv “Beciul
55
Domnesc”şi “Beciurile Bahamat” – monumente de patrimoniu, la care se adaugă vinoteca

Vincon. Iar la Panciu, Veritas Panciu are un sistem dezvoltat şi atractiv de beciuri şi un punct
de degustare pentru vinurile şampanizate, alături de beciurile de patrimoniu Vlădoianu, Marin
Ştefan şi Domesc.22
4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial

Potenţialul turistic al regiunii de Sud-Est este legat de patrimoniul cultural, care
cuprinde vestigii istorice, edificii religioase şi culturale, monumente şi muzee. În judeţ se
remarcă o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee şi vestigii.
Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici
s-au desfăşurat luptele eroice din vara anului 1917, în urmă lor remarcându-se Mausoleul de
la Mărăşeşti și Mausoleul de la Soveja.
Monumentele istorice au valoare arhitecturală reprezentând îndeosebi lăcaşe de cult şi
monumente cu specific religios (biserici şi un efectiv mai mic de mănăstiri şi ansambluri
mănăstireşti, schituri, turnuri de clopotniţă, paraclise, troiţe etc.), case (unele foarte vechi
datând din secolele XVIII-XIX, iar cele mai multe construite în prima parte a secolului XX)
şi clădiri cu aspect architectural deosebit care sunt importante şi ca locaţii de interes socio-
administrativ (Monumentul Victoriei (Tişiţa), Teatrul “Maior Gheorghe Pastia”din Focşani,
Obeliscul Unirii din Focşani, Muzeul de ştiinţe ale naturii Focşani).
Casele memoriale Alexandru Vlahuţă, Moş Ion Roată constituie o bogată zestre
literară, etnografică şi muzicală precum şi importante atracţii turistice ale judeţului. Unul
dintre cele mai importante obiective culturale, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă se
regăseşte în satul Dragosloveni, fiind monument istoric clasat cod LMI VN-IV-m-B-06618.
Aceasta a fost amenajată în anul 1958 cu ocazia centenarului naşterii scriitorului. Este o
clădire construită în stil românesc, cu etaj, având în trei părţi perspectiva renumitelor podgorii
vrâncene. Interiorul casei memoriale, reconstituit cu ajutorul obiectelor personale,
manuscriselor, redă atmosfera de lucru a marelui scriitor. În acest loc se organizează anual în
luna octombrie un „Salon literar Alexandru Vlahuţă”.
Bisericile de lemn sunt printre puţinele valori originale din Ţara Vrancei. Peste
douăzeci de biserici de lemn au ars în timpul celor două războaie mondiale; unele au pierit
după 1959, din cauza perioadei comuniste, iar altele au fost desfigurate prin lucrări brutale de
restaurare începând cu anii „80. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre
care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la
Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcaşele vechi de sute de ani ascund comori ale artei
româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare deschise, clopotniţe
deschise în partea superioară a bisericilor. Printre acestea sunt:
 Biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului”, sat Mănăstioara, com.
Fiționești;
 Biserica Veche din Lemn;
 Mănăstirea Lepşa;
 Biserica de lemn “Sf. Ioan Botezătorul”, sat Chișcani, com. Moviliţa;
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, sat Angheleşti, com. Ruginești;
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, sat Nistoreşti, com. Nistoreşti;
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, Străoane;
22,29
Planul de dezvoltare regională 2014 - 2020
56
 Biserica de lemn “Sf. Voievozi”, sat Gugeşti, com. Gugeşti.

Pe teritoriul judeţului Vrancea sunt organizate trasee cultural artistice, contribuind
astfel la valorificarea turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial, în scopul creşterii
vizibilităţii judeţului în plan regional, naţional.
Traseele turistice au fost concepute astfel încât să valorifice şi să promoveze
potenţialul turistic, şi anume patrimoniul cultural, precum şi tradiţiile locale, astfel23:
I. AŞEZĂRI MONAHALE DIN JUDEŢUL VRANCEA
Traseu: E85 Bucureşti - Râmnicu Sărat –Focşani, traseul cuprinde obiectivele:
1. Mănăstirea Rogozu, com. Slobozia Bradului, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-
06557datare inc. sec XIX;
2. Mănăstirea Recea, sat Cândeşti, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VN-
II-m-B-06501, datare 1802-1804,;
3. Mănăstirea Vărzăreşti, sat Palanca, com.Urecheşti, monument istoric, cod LMI VN-
II-a-B-06542, datare 1644-1890;
4. Mănăstirea Coteşti, com Coteşti monument istoric cod LMI VN-II-a-A-06504, datare
1720;
5. Mănăstirea Dălhăuţi, com Cârligele monument istoric, cod LMI VN-II-a-B-20832,
sec XIX;
6. Biserica fostei Mănăstiri Mera, com. Mera monument istoric, cod LMI VN-II-a-A-
06519, sec 1685.
II. DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI ROMÂNE DIN 1917

Traseu principal: E85 Bucureşti-Focşani-Bacău.
1. Mausoleul Eroilor Focşani, cartier Sud monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-
06512, datare 1926;
2. Statuia Victoriei, Tişiţa, monument istoric, cod LMI VN-III-m-A-06586, datare 1934;
3. Mausoleul Eroilor Mărăşeşti, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06631, datare
1923-1924, 1936-1938;
4. Mausoleul Eroilor Mărăşti, sat Mărăşti, com Răcoasa, monument istoric, cod
LMI VN-IV-m-A-06632, datare 1928;
5. Mausoleul Eroilor Soveja, sat Dragosloveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-
A-06619, datare 1929.
III. DRUMUL VINULUI VRANCEA

Traseu principal: Focşani-Odobeşti-Tifeşti-Panciu.
1. Beciul Domnesc Odobeşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06525, datare sec
XVI, proprietate privată VINCON SA;
2. Beciul Domnesc Panciu, monument istoric, VN-II-m-A-06545, datare sec XVIII,
proprietate privată SC VERITAS SA.
23
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea
(http://www.vrancea.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=3466)
57
IV. BISERICI DE LEMN DIN VRANCEA
A. Biserici din podgorie
1. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului sat Mănăstioara, com Fiţioneşti,

monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06517, datare secol XVIII;
2. Biserica de lemn Sf Ioan Botezătorul sat Chiţcani, com. Moviliţa, monument istoric,
cod LMI VN-II-m-A-06503, datare secol XVII;
3. Biserica de lemn Sf Nicolae com. Străoane, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-
06559, datare secol XVII.
B. Biserici din Vrancea arhaică
1. Biserica de lemn Sf Nicolae sat Prisaca, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMI
VN-II-m-A-06554, datare secol XVIII;
2. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMI
VN-II-m-A-06563, datare secol 1772-1773;
3. Biserica de lemn Sf Nicolae, com. Nistoreşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-
B-06524, datare secol XVIII;
4. Schitul Valea Neagră, sat Valea Neagră, com Nistoreşti, monument istoric cod LMI
VN-II-a-A-06562, datare 1755-1757;
5. Biserica de lemn Sf Nicolae, com Vrâncioaia, monument istoric, cod LMI VN-II-m-
A-06571, datare 1783.
C. Biserici din Vrancea de Nord
1. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com Rugineşti, monument istoric, cod LMI
VN-II-m-A-06556, datare sec XVII;
2. Biserica de lemn Sf Nicolae, sat Angheleşti, com Rugineşti, monument istoric, cod
LMI VN-II-m-B-06495, datare 1757-1758;
3. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Largăşeni, comuna Corbiţa,
monument istoric cod LMI VN-II-m-A-06513, datare 1760.
V. OBIECTIVE CULTURALE CU POTENŢIAL TURISTIC
1. Casa memorială Al. Vlahuţă, sat Dragosloveni, com. Dumbrăveni, monument istoric,
cod LMI VN-IV-m-B-06618, datare sec. XIX;
2. Casa memorială Moş Ion Roată, sat Gura Văii, com. Câmpuri, monument istoric, cod
LMI VN-IV-m-B-06624, datare sec XIX.
58
Patrimoniul cultural imaterial conferă o anumită identitate locală judeţului Vrancea,

principalele evenimente desfăşurate în anul 2013, reprezentative pentru acesta fiind:
Ianuarie
1 CONFERINŢELE PUBLICE "ATHENAEUM" (perioada: 15.01.2013 - 16.01.2013)
2 Să privim viaţa prin ochii nevăzători (perioada: 18.01.2013 - 19.01.2013)
3 10 + 1 pictură (perioada: 23.01.2013 - 24.01.2013)
4 Orchestra UNIREA, concert (perioada: 23.01.2013 - 24.01.2013)
Februarie
5 Conferinţele publice "Athenaeum" - Limitele aşteptării (perioada: 18.02.2013 - 19.02.2013)
6 Concert Orchestra de Cameră Unirea (perioada: 25.02.2013 - 26.02.2013)
Martie
7 Recital cameral al cvartetului de coarde CONSONANŢE (perioada: 20.03.2013 - 21.03.2013)
8 ”O istorie vorbită a poeziei” la Bibliotecă (perioada: 21.03.2013 - 22.03.2013)
9 CONFERINŢĂ "ÎNTÂLNIRI SUB SEMNUL FILOCALIEI" (perioada: 22.03.2013 - 26.03.2013)
Aprilie
10 EXPOZIŢIE DE PICTURĂ "AMURG DIAFAN" – debut (perioada: 05.04.2013 - 06.04.2013)
11 SĂPTĂMÂNA NAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR (perioada: 22.04.2013 - 26.04.2013)
DE LA PSALMI ŞI ICOANE LA SFÂNTA SCRIPTURĂ ŞI MUZICĂ SACRĂ, ed. a-XV-a (perioada:
12
23.04.2013 - 07.05.2013)
13 Lansare de carte VIEŢI DE POVESTE (perioada: 25.04.2013 - 26.04.2013)
14 CONCERT TRADIŢIONAL DE FLORII (perioada: 28.04.2013 - 29.04.2013)
Mai
15 Concert simfonic (perioada: 18.05.2013 - 19.05.2013)
DE LA PSALMI ŞI ICOANE LA SFÂNTA SCRIPTURĂ ŞI MUZICĂ SACRĂ, ed. a-XV-a (perioada:
16
23.04.2013 - 07.05.2013)
Iunie
17 Cluburi gratuite pentru copiii şi adolescenţii vrânceni (perioada: 03.06.2013 - 04.06.2013)
18 LANSARE DE CARTE (erioada: 06.06.2013 - 07.06.2013)
19 SĂ NE CUNOAŞTEM SCRIITORII! (perioada: 06.06.2013 - 07.06.2013)
FESTIVALUL CONCURS NATIONAL DE CREATIE LITERARA "BOGDANIA" (perioada:
20
15.06.2013 - 16.06.2013)
CONCURSUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “FASCINAŢIA MĂRII” ed I (perioada:
21
15.06.2013 - 05.10.2013)
FESTIVALUL CONCURS INTERJUDEȚEAN DE MUZICĂ POPULARĂ "COMOARA VRANCEI"
22
(perioada: 30.06.2013 - 01.07.2013)
Iulie
23 Zilele Municipiului Focşani (perioada: 04.07.2013 - 07.07.2013)
24
15.06.2013 - 05.10.2013)
August
25
15.06.2013 - 05.10.2013)
Septembrie
26 FESTIVALUL NAŢIONAL "EMIL BOTTA" ADJUD (perioada: 14.09.2013 - 15.09.2013)
27 Zilele Europene ale Patrimoniului (perioada: 21.09.2013 - 22.09.2013)
28
15.06.2013 - 05.10.2013)
Octombrie
FESTIVALUL NAŢIONAL DE ROMANŢE „CRIZANTEMA DE AUR” (perioada: 18.10.2013 -
29
20.10.2013)
30 RECITAL CAMERAL TRIO CONTRASTE (perioada: 21.10.2013 - 22.10.2013)
31 15.06.2013 - 05.10.2013)
59
Noiembrie
FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UȘOARĂ "FLORENTIN DELMAR" (perioada: 07.11.2013
32
- 08.11.2013)
33 Festival-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” (perioada: 08.11.2013 - 09.11.2013
34 Concursul Național de Proză "Alexandru Odobescu" (perioada: 15.11.2013 - 15.12.2013)
35 FESTIVALUL CONCURS NAȚIONAL "ILEANA SĂRĂROIU" (perioada: 23.11.2013 - 24.11.2013)
Decembrie
36 Clinchet de Crăciun (perioada: 17.12.2013 - 18.12.2013)
Seminarul Europa Creativă - noi obiective de finanţare a sectoarelor culturale (perioada: 19.12.2013 -
37
20.12.2013)
38 Concursul Național de Proză "Alexandru Odobescu" (perioada: 15.11.2013 - 15.12.2013)
Sursa: http://www.vrancea.djc.ro/Evenimente
Harta turistică a județului Vrancea

Homocea
Adjud
18
Ploscuteni
241
241A 241F Ruginesti
119A
Boghesti
Corbita
5
12
11A 32
2
Homocea Paunesti
19
119J 1 203N
Tanasoaia
11A Cimpuri 26 48 Drumul Vinului Pufesti
1 Traseu Turistic
Soveja Adjud
Racoasa
37
Ploscuteni
1 Ruginesti
42
119C
35 Movilita
Vizantea
115 - Livezi
205J 36 205H 12
Paunesti Negrilesti
Panciu
E85
Tulnici Vidra
9 Barsesti
12 Pufesti Marasesti
Cimpuri
205K 39
45 5
Soveja 16
13 12 34 Racoasa 2L
Fitionesti Paulesti
2
40
Valea Sarii Tifesti
26
22 Movilita
a 42 57 Vrancioaia
40 7 Bolotesti
205L Vizantea
205E
37 205J
- Livezi Straoane 46 205H
2D 19 Naruja
Negrilesti
13 34 204E
Nistoresti
Panciu
29
18 4 31 15 Vidra
Jaristea
Garoafa
Tulnici 7
23 Barsesti Reghiu
10 51 4
56 205E Marasesti
20 23
205I Odobesti
35 205B Paltin 204E
Paulesti 39 53 Mera
6 24 50 2L
44
205L 21 Valea Sarii Tifesti b Andreiasul de Jos
58
33 2
24
Spulber Vartescoiu
Vrancioaia 205E
Bolotesti
17 205N 6
204E
Focșani
28 205D
205B
7 Naruja
Nistoresti
205M 31
27 28 205P
Nereju
205E
41 Jaristea 4
38 20 205N Garoafa Carligele
Reghiu Golesti
16 14 9 13
10
22 23 24 Brosteni Odobesti
Paltin
Mera 33 29 25
2 204E 204G Cotesti Slobozia
205D Andreiasul de Jos
8 Ciorasti
205P
3 Spulber Vartescoiu 204E Vanatori
Biliesti
5 55 205S c 54 Ureghesti
14 Focșani
205B Campineanca 204D 204D
1 8
15 17 204D
Vintileasca 47 Popesti
Nereju 11 3 Suruia Gura
Calitei Gugesti
30 15 205C
3 10
Carligele Jitia 205P 41 119D
Rastoaca 204G
11 Poiana Golesti Chiojdeni
Cristei
5 Bordesti Dumbraveni
24 8 Dumitresti
2 8 2 205R 205R
Milcovul
25
Cotesti Slobozia Vulturu
19 13 204G
Ciorasti 59
Tamboiesti
15 52 Gologanu
Sihlea
Obrejita
Urechesti
30
Slobozia Bradului
11 204F
10 Vintileasca Gura Popesti 205B 18
119D
21
Calitei 38 Gugesti
17 204P
204P 16 Nanesti
Jitia 21 204P
27
205B
Chiojdeni
7
15 Bordesti 14 Dumbraveni 119D
11 Dumitresti
4
6
119D
204H 202E 6
204L 14 d Tataranu Maicanesti
Legendă
49 22
Tamboiesti 43
32
Obrejita Sihlea
36 9 202E
Slobozia Bradului 202F
44
Oraș Legendă Biserici / Mănăstiri Camping
Oraș Biserici / Mănăstiri Camping
Balesti
Drum european 23N 23N Rezervații Locuri istorice 43 3 Ciorasti
Drum european 23N 23N Rezervații Locuri istorice
Drum județean 203N Păstrăvărie Cascadă

Viticol/ Drumul Vinului Hotel

60
4.3. Infrastructura şi serviciile turistice

Sectorul turismului deţine un rol secundar în judeţul Vrancea avănd o infrastructură
de cazare slab dezvoltată, reprezentând un domeniu strategic de investiții pe termen lung.
Capacitatea economiei locale de a beneficia de turism depinde de disponibilitatea de investiții
pentru dezvoltarea infrastructurii necesare și de capacitatea sa de a satisfice nevoile turișilor.
Capacitatea de cazare în funcţiune în hoteluri înregistrează o scădere de 7% între 2007
şi 2013 (de la 162.680 locuri – zile în 2007 la 151.168 locuri – zile în 2013) şi aceasta
reprezintă 1,46% din capacitatea totală de cazare turistică în funcţiune în hotelurile din
regiunea Sud-Est.
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE
(LOCURI- ZILE)
14% 10%
Hoteluri
10%
27% Hosteluri
Moteluri
Tabere de elevi si prescolari
5% 34%
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Sursa: INS, 2013

Capacitatea de cazare turistică existentă în judeţul Vrancea era în anul 2013 de 425 de
locuri în hoteluri, 315 în pensiuni agroturistice şi 200 în tabere de elevi şi preşcolari. Cea mai
mare scădere faţă de anul 2008 o înregistrează locurile în taberele de elevi și preșcolari (de
68%), dar şi cele în hoteluri (de 46%). Capacitatea de cazare turistică din județ reprezenta 2%
din întreaga regiune în anul 2013, fapt care se explică şi datorită turismului foarte dezvoltat în
celelalte judeţe din regiune.
EVOLUŢIA CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI DE
PRIMIRE TURISTICĂ (LOCURI)
700
600
500
400 Hoteluri
Moteluri
300
Pensiuni agroturistice
200
100
0
2010 2011 2012 2013
Sursa: INS,2013
61
În judeţul Vrancea numărul de înnoptări a scăzut în anul 2013 față de anul 2008
(diferenţa dintre numărul de înnoptări din cei doi ani situându-se la -16,28%). Deşi toate
judeţele regiunii înregistrează scădere a numărului de înnoptări în anul 2013 faţă de anul
2008, nivelul anului 2013 se plasează cu aproximativ 24 de procente sub nivelul anului 2008.
Numărul turiştilor sosiţi în structuri de primire turistică în anul 2013 era de 34.196 de
persoane, mai puțin cu 11% decât în anul 2007.
În anul 2013, numărul de înnoptări în judeţ era de 55.898 de persoane (1,34% din
numărul total din regiunea Sud-Est), respectând o evoluţia regiunii între 2007 și 2013 (scade
cu 16% în judeţ).
Durata medie a şederii turiştilor în judeţul Vrancea a fost în perioada 2007 – 2013
între 1,76-1,41 nopţi per turist, înregistrându-se o scădere continuă.
62
5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale
5.1. Reţeaua de sănătate

Accesul la serviciile de sănătate, alături de aspecte socio-economice, culturale sau de
mediu reprezintă elemente ce influenţează starea de sănătate a populaţiei. Calitatea serviciilor
sanitare este condiţionată de infrastructura specifică, de numărul personalului specializat, dar
şi de nivelul de salarizare din domeniu. Accesul la serviciile medicale este inegal ca urmare a
diferenţelor economice (costul tratamentului şi al transportului), de aşezare geografică
(distanţa faţă de unităţile medicale) şi de calitate a serviciilor sanitare. În România există
deosebiri semnificative ale situaţiei numărului de unităţi sanitare între regiunile de dezvoltare
şi între mediul urban şi rural. Astfel, Regiunea Sud-Est este cea mai slab dezvoltată în acest
sens, fiind în 2011 pe ultimul loc în ceea ce priveşte numărul de unităţi sanitare la 100.000 de
locuitori, cu 20,3 unităţi sanitare mai puţin decât media naţională.
Structura unităţilor sanitare în Regiunea Sud-Est şi în judeţul Vrancea la nivelul anului 2013
Categorii de unități sanitare Regiunea Sud-Est Judeţul Vrancea
Spitale 52 7
Ambulatorii de specialitate 8 -
Ambulatorii integrate spitalului 34 5
Policlinici 10 -
Dispensare medicale 22 4
Centre de sănătate 4 2
Centre de sănătate mintală 8 -
Sanatorii balneare 4 -
Unități medico-sociale 5 -
Centre de diagnostic și tratament 5 -
Centre medicale de specialitate 24 3
Cabinete medicale de medicină generală 275 11
Cabinete medicale școlare 240 32
Cabinete medicale de familie 1345 154
Societate medicală civilă 3 -
Cabinete stomatologice 1536 146
Cabinete stomatologice școlare 52 9
Societate stomatologică civilă medicală 3 -
Cabinete medicale de specialitate 1074 112
Societate civilă medicală de specialitate 13 -
Farmacii și puncte farmaceutice 1282 92
Depozite farmaceutice 33 2
Creșe 30 2
Laboratoare medicale 347 30
Laboratoare de tehnică dentară 153 9
Centre de transfuzie 6 1
Alte tipuri de cabinete medicale 47 4
Sursa: INS, 2013
63
Se observă faptul că cele mai multe unităţi sanitare la nivel județean sunt cabinetele
medicale de familie, fiind urmate de cabinetele stomatologice. În organizarea unităților
sanitare se remarcă judeţul Vrancea ca fiind singurul din Regiunea de Sud-Est în care nu se
găsesc policlinici.
În ceea ce privește distribuția unităților sanitare pe medii din anul 2011, se remarcă
faptul că în județul Vrancea procentul de unități sanitare din mediul rural la unitățile sanitare
din mediul urban este de 44%.
Unități sanitare la nivelul anului 2011
Regiunea Sud-Est Județul Vrancea % Rural din Urban
Urban 4.919 425 25,07
Rural 1.233 186 43,76
Sursa: Anuarul Statistic al României, ediția 2012
Unități sanitare de ambulanță și SMURD la nivelul anului 2011
Regiunea Sud-Est Județul Vrancea
Urban 15 2
Rural 1 -
Analizând evoluţia numărului de unităţi sanitare în perioada 2005 – 2011 se observă
că nu au avut o evoluţie constantă, ponderea unităţilor cu proprietate majoritar privată a
crescut continuu, la nivelul regiunii şi judeţului Vrancea.
Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe forma de proprietate în perioada 2005 – 2011 în Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud-Est
Unități sanitare cu proprietate Unități sanitare cu proprietate
% privat față de public
majoritară de stat majoritară privată
2005 2.107 2.576 22,3
2006 2.337 2.755 17,9
2007 2.305 2.953 28,1
2008 2.449 3.174 29,6
2009 2.441 3.367 37,9
2010 1.843 4.064 120,5
2011 1.475 4.706 219,1
Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe forma de proprietate în perioada 2005 – 2011 în judeţul Vrancea
Județul Vrancea
Unități sanitare cu proprietate Unități sanitare cu proprietate
% privat față de public
majoritară de stat majoritară privată
2005 256 257 0,4
2006 295 305 3,4
2007 283 307 8,5
2008 300 306 2,0
2009 314 309 -1,6
2010 297 321 8,1
2011 283 330 16,6
În perioada 2005 – 2011, numărul unităţilor sanitare cu proprietate majoritară de stat
înregistrează o scădere de 11%, în timp ce numărul unităţilor sanitare private creşte cu 28%.
64
EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE UNITĂŢI SANITARE PE FORMA DE PROPRIETATE ÎN PERIOADA

2005 – 2011 ÎN JUDEŢUL VRANCEA
350
330
Unitati sanitare cu proprietate
310
majoritara de stat
290
Unitati sanitare cu proprietate
270 majoritara privata
250
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Situația spitalelor din județ pe număr de paturi se prezintă astfel:
Nr. Denumire spital Nr. paturi
Crt.
1 Spitalul Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani 728
2 Spitalul Militar de Urgență Focșani ”Dr. Al. Popescu” 165
3 Spitalul Municipal Adjud 173
4 Spitalul Orășensc Panciu 62
5 Spitalul Comunal Vidra 52
Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni (inclusive Secția
6 135
exterioară Dumitrești)
7 SC MATERNA SRL Focșani 12
8 Total județ 1.327
Sursa: Planul de analiză și acoperire a riscurilor, 2014
SISTEMUL MEDICAL DIN VRANCEA

Situaţia spitalelor din judeţ se prezintă astfel:
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “SF. PANTELIMON” FOCŞANI este

clasificat nivelul III de competenţă.
SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI DUMBRĂVENI este clasificat nivelul V
de competenţă.
Conform numărului de angajaţi, 6 sunt medici de specialitate, 44 de persoane aparţin
personalului sanitar mediu şi 79 personal auxiliar (infirmiere, personal TESA, muncitori etc.).
Spitalul are 4 secţii/ compartimente care acordă şi servicii de spitalizare continuă, 2
laboratoare, Camera de Gardă (6 paturi). Spitalul deţine 135 de paturi.
Spitalul este dotat cu analizor semiautomat – 2010, microscop binocuar – 2010,
analizor automat de hematologie ABACHUS – 2010, analizor – 1999, microanalizor – 1997,
microscop – 1996, analizor automat CLOVER – 2010, sistem de electroforeză – 2010,
analizor urină – 2011, electrocardiograf – 2013, monitor funcţii vitale cu suport de perete –
2013, pulsoximetru portabil Mindray – 2013, electrocardiograf – 2007.
SPITALUL MUNICIPAL ADJUD este clasificat nivelul IV de competenţă.
În componența spitalului există 13 secţii, 2 laboratoare, 11 servicii de spitalizare continuă, 12
servicii ambulatorii de specialitate, 12 servicii de spitalizare de zi, 1 serviciu paraclinic şi 173
de paturi.
Resursa umană este formată din 37 medici specialiști, 80 persoane personal sanitar
mediu (asistenţi medicali, laborator, biologi) şi 86 personal auxiliar (infirmiere, personal
TESA, de deservire etc.).
65
SPITALUL ORĂŞENESC PANCIU este clasificat nivelul IV de competenţă.

Spitalul are 5 secţii, 2 laboratoare, 5 structuri care acordă servicii de spitalizare
continuă, 8 servicii ambulatorii de specialitate, 2 servicii paraclinice şi 62 de paturi.
Personalul este format din 7 medici de specialitate, 34 asistenţi şi 42 angajaţi auxiliari. Ca şi
aparate, spitalul deţine: aparat de radiologie digitală, instrumente şi echipamente necesare
pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie, imunologie
şi toxicologie.
SPITALUL COMUNAL VIDRA este clasificat nivelul IV de competenţă.
SC MATERNA SRL FOCŞANI (PRIVAT) este clasificat nivelul V de competenţă.
SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ FOCŞANI “DR. AL. POPESCU” este
clasificat nivelul III de competenţă.
Spitalul are 13 secţii, 2 laboratoare, 12 structuri care acordă servicii de spitalizare
continuă, 15 servicii ambulatorii de specialitate, 11 servicii de spitalizare de zi, 2 servicii
paraclinice. Spitalizarea de zi are 10 paturi.
Conform numărului de angajaţi, 22 sunt medici de specialitate şi 85 aparţin
personalului sanitar mediu.
CPU funcționează cu doi medici specialişti cu competenţă de medicină de urgență, şi
un medic cu dublă specializare din alte compartimente, precum şi cu șase medici specialişti
pe bază de contract prestări servicii.
Spitalul este dotat cu aparat de radiologie digitală (necesită dotarea cu aparatură
mobilă), aparat tomografie computerizată (necesită modernizare), aparate ultrasonografie
convenţională şi Doppler (necesită dotare şi modernizare) şi instrumentele şi echipamentele
necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie,
imunologie şi toxicologie. Aparatul de rezonanţă magnetică nucleară şi aparatul pentru
angiografie lipsesc din spital.
În cadrul spitalului se desfăşoară activităţi de învăţământ şi cercetare ştiinţifico-
medicală, precum şi de educaţie medicală continuă.
66
Rețeaua unităților de sănătate și Homocea Corbița Boghești
asistență socială din județul Vrancea Adjud

Tănăsoaia
Ploscuțeni
Ruginești
Soveja Câmpuri Răcoasa Păunești
Fitionești
Pufești Focșani
Străoane Movilița
Vizantea-Livezi
Negrilești
Tulnici Bârsești Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Țifești
Păulești Bolotești
Valea Sării
Năruja
Paltin Jariștea Garoafa
Reghiu
Nistorești
Câmpineanca Biliești
Spulber Broșteni Odobești
Andreiașu de Jos Mera Vânători

Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Focșani
Vintileasca Cristei Cârligele
Răstoaca
Golești Suraia
Milcovul
Gura Caliței Cotești Gologanu

Jitia
Legendă
Urechești Vulturu Nănești
Popești Slobozia Ciorăști
Dumitrești
A - Spital Gugești
B - Serviciul public local de asistență socială Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
C - Centre de Asistență Tâmboești Tătăranu
D - Centre Sociale Obrejița Sihlea
E - Centru Maternal Slobozia
F - Adăpost Temporar Bradului Bălești
Măicănești
G - Module Familiale
H - Locuinta Protejată
I - Cămin pentru persoane vârstnice Gradul de ocupare a posturilor Ciorăști
J - Cantină de ajutor social în unitățile sanitare
K - Centru școlar pentru educație incluzivă 0% 100%
50%
L - Birou de asistență socială al parohiei
Sursa: Harta bazata pe analiza făcută de consultant.
5.2. Sistemul de asistenţă socială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASP) este instituţia
publică de la nivel judeţean care are rolul de a asigura aplicarea politicilor, măsurilor şi
strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane sau grupuri
aflate în nevoie sau vulnerabile.
DGASP este structurată organizatoric în:
 patru direcţii: Direcţia pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului;
Direcţia pentru Protecţia Persoanelor Adulte cu Handicap sau aflate în Nevoie;
Direcţia Juridică; Direcţia Economică;
67
 un serviciu: Serviciul de prevenire al Marginalizării Sociale şi a Violenţei în

familie;
 un birou: Biroul Adopţii.
La sfârșitul anului 2013, în evidențele DGASPC Vrancea a fost prevăzut un număr

total de 1.059,5 de posturi, din care 856 de posturi ocupate și 204 posturi vacante. Din
numărul total de 300 de posturi prevăzut de asistenți maternali, doar 263 de posturi sunt
ocupate.
La nivelul administraţiilor publice locale există servicii de asistenţă socială, cu

angajaţi, din care numai o parte din personal este calificat în domeniul asistenţei şi protecţiei
sociale.
INFRASTRUCTURA
DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR

COPILULUI
În cadrul direcţiei sunt furnizate servicii sociale primare şi specializate de prevenire a
separării copilului de familie, servicii de protecţie alternativă a copilului separat definitiv de
familie prin tutelă, adopţie, servicii de protecție specială a copilului separat temporar sau
definitiv de familie, precum şi servicii de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi.
Direcţia este structurată organizatoric într-un compartiment de specialitate
(Secretariatul Comisiei pentru Protecţia Copilului) şi patru servicii:
 Serviciul Management de Caz pentru Protecţia de Tip Familial,
 Serviciul Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial,
 Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă,
 Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului.
Pe parcursul anului 2013 au fost furnizate servicii sociale pentru 3.574 de copii,
exclusiv beneficiari direcți, cifră care nu include și beneficiarii indirecți, respectiv familia
naturală, familia extină, familia substitut.
În anul 2013, în cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip

Familial au fost furnizate servicii sociale pentru 833 de copii beneficiari direcţi, din care
numai 23 de copii erau separați definitiv de familie, restul de 810 de copii fiind aflaţi în
plasament astfel: 592 de copii aflaţi în grija unui asistent maternal profesionist şi 218 copii
aflaţi la o persoană sau familie.
Raportul copil aflat în plasament la asistent maternal profesionist/asistent maternal

profesionist este de 2/1.
68
SERVICII OFERITE PRIN ASISTENȚI MATERNALI PROFESIONIȘTI
Sursa: http://www.asistentasocialavn.ro
În cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial
sunt furnizate servicii sociale specializate pentru 521 de copii beneficiari direcți în anul 2013,
astfel:
Numărul
Servicii sociale copiilor Servicii sociale oferite de:
beneficiari
Centrul de Zi de Recuperare și Reabilitare
Servicii sociale de prevenire a separării de Copii cu Dizabilități
178
familie a copilului cu dizabilități și de Centrul de Recuperare Copii cu Tulburări de
recuperare/reabilitare Spectru Autist
Module de tip familial: trei garsoniere, 16
254
apartamente și patru case
Servicii de protecție specială a copilului
separat temporar sau definitiv de familie Centrul rezidențial copii cu dizabilități
89
Module de tip familial copii cu dizabilități: un
apartament și două case
Sursa: Raport de activitate DGASPC Vrancea – 2013
69
În anul 2013, existau module familiale de tip rezidenţial cu o capacitate totală de 275
de persoane, după cum urmează:
Module Familiale Păunești 19
Module Familiale Dumbrăveni 21
Module Familiale Panciu 32
Module Familiale Odobeşti 50
Module Familiale Mărăşeşti 48
Module Familiale Copii cu Dizabilități Focșani (Prâslea, Harap Alb şi Johnny England III) 31
Centrul de Asistenţă şi Sprijin Focşani (Ana şi Dany, Cuore, Forget Me Not) 38 (11,11,16)
Centrul Rezidențial Copii cu Dizabilități Focșani 34
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Măicănești 1
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Mihălceni 1
În cadrul Centrului Comunitar de Servicii pentru Copii cu Dizabilități Focșani sunt

oferite servicii specializate de recuperare şi reabilitare şi servicii sociale de prevenire a
separării copilului cu dizabilități de familie:
 Centrul de Zi de Recuperare și Reabilitare Copii cu Dizabilități: 91 de
beneficiari;
 Centrul de Recuperare Copii cu Tulburări de Spectru Autist: 38 de beneficiari.
Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă asigură servicii sociale pentru 918 de

copii beneficiari direcţi în anul 2013, astfel:
 796 de copii: servicii sociale de prevenire a separării copilului de familie oferite
de către Biroul Echipa Mobilă al Adăpostului Temporar pentru copilul
Delincvent şi din Stradă, Centrul Maternal, Centrul de Zi pentru Copiii
Exploataţi prin muncă.
 122 de copii în privinţa cărora s-a dispus iniţial măsura plasamentului în regim
de urgenţă: servicii sociale de intervenţie în regim de urgenţă şi protecţie socială.
Centrul Maternal Focşani oferă asistenţă şi suport pentru cuplul mamă – copil aflat în
risc de separare de familie.
Adăpostul Temporar pentru Copilul Delincvent şi din Stradă Focșani asigură
rezidenţă temporară copilului delincvent şi din stradă sau lipsit de supraveghere părintească.
Adăpostul Temporar pentru Copilul Abuzat, Exploatat, Supus Traficului sau Migrației
Focșani asigură rezidenţă temporară copiilor abuzaţi, neglijaţi, exploataţi, supuşi traficului
sau migraţiei, care au măsură de protecţie în regim de urgenţă.
La nivelul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului, în decursul anului 2013,
au fost furnizate servicii de evaluare complexă pentru 1.302 de copii cu dizabilităţi în vederea
încadrării într-o categorie de persoane cu handicap şi/sau orientării școlare/profesionale, atât
pentru copiii separaţi de familie (beneficiari ai unei măsuri de protecţie specială), cât şi
pentru copiii din familie.
Evaluarea copiilor pentru încadrarea în grad de handicap în anul 2013
Gradul de handicap Ponderea copiilor Numărul de cazuri
Gradul grav 51 % 664
Gradul accentuat 23,3% 307
Gradul mediu 24% 307
Gradul ușor 1,7% 22
70
Au fost îndrumați spre Serviciul de Evaluare și Orientare școlară și Profesională din

cadrul Centrlor Județene de Resurse și Asistență Psihopedagogică Vrancea în vederea
orientării școlare un număr de 109 de persoane.
Din totalul de 1.302 de copii încadraţi în grad de handicap/orientare şcolară, 1.079 de
copii se aflau în familie naturală/lărgită, 160 de copii se aflau ocrotiţi la un asistent maternal
profesionist, 63 de copii se aflau în centre de tip rezidențial ocrotiţi prin DPPDC, iar restul de
15 copii se aflau în plasament la familia substitut.
Patologia medicală după tipul de handicap
Patologia medicală după tipul de handicap Numărul de cazuri
psihic 416 (din care autism 183)
mental 207
somatic 268
fizic 42
auditiv 48
vizual 52
HIV/SIDA 5
boli rare 43 (din care Down 38)
asociat 221
DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ADULTE CU

HANDICAP SAU AFLATE ÎN NEVOIE
Direcţia funcţionează cu un compartiment (Secretariat Comisie Evaluare Persoane cu
Handicap) şi trei servicii:
 Serviciul Management de Caz pentru Adulţi şi Monitorizare Socială,
 Serviciul Evaluare Complexă,
 Serviciul Stabiliri Plăți Prestaţii Sociale.
În cadrul direcţiei sunt furnizate servicii sociale specializate în concordanţă cu nevoile

persoanelor adulte cu diferite tipuri de handicap, precum şi celor vârstnice aflate în dificultate
socio-medicală şi economică.
Serviciul Management de Caz pentru Adulţi şi Monitorizare Socială desfășoară
activități cu scopul îmbunătățirii condițiilor de viață a celor 446 de rezidenți din cursul anului
2013, persoane cu diferite tipuri de handicap, precum și persoane vârstnice aflate în
dificultate socio-medicală și economică.
Serviciul cuprinde:
2 birouri:
 Biroul Monitorizare persoane cu handicap şi asistenţi personali din comunitate,
 Biroul Management de caz persoane cu handicap şi asistenţă persoane vârstnice;
12 centre specializate în protecţia persoanelor adulte cu handicap/vârstnice:

 Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Coteşti – 35 de beneficiari,
 Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Odobeşti,
 Centrul de Îngrijire şi Asistenţă "Sf. Maria" Goleşti,
 Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jariştea – 30 de beneficiari,
71
 Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măicăneşti – 17

beneficiari,
 Centru de Îngrijire şi Asistenţă Măicăneşti,
 Centru de Recuperare şi Reabilitare Persoane cu Handicap Odobeşti,
 Locuinţa Protejată Casa Anca Odobeşti,
 Locuinţa Protejată Casa Clara Odobeşti,
 Locuinţa Protejată Casa Luminița Odobeşti – 4 beneficiari,
 Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Odobeşti,
 Centrul Rezidenţial pentru Persoane Vârstnice Odobeşti,
2 compartimente:
 Centrul de respiro Măicăneşti,
 Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulatoriu Odobești.
În municipiul Focşani, în Centrul Social cu Destinaţie Multifuncţională „Sf. Teodor”,

sunt oferite servicii de prevenire a marginalizării sociale a tinerilor (persoane peste 18 ani)
care provin din sistemul de protecţie a copilului din cadrul centrelor rezidenţiale.
În municipiul Focşani, îşi desfăşoară activitatea şi alte centre private din cadrul
Asociaţiei ”Maria Francesca”, Asociaţiei Promotorilor Dezvoltării Locale, Fundaţiei
Academice ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Asociaţiei ”Assistance”, Societăţii
Naţionale de Cruce Roşie – Filiala Vrancea.
În judeţul Vrancea, există o singură Cantină de Ajutor Social, şi anume în municipiul
Focşani, cu o capacitate de 650 de persoane beneficiare.
Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap urmăreşte
integrarea şi incluziunea socială prin evaluarea complexă a adulţilor cu handicap.
Pe parcursul anului 2013 au fost evaluate 4.763 de persoane care au primit propuneri
de încadrare /neîncadrare în grad de handicap astfel:
Evaluarea adulţilor pentru încadrarea în grad de handicap în anul 2013
Gradul de handicap Numărul de persoane

Gradul grav 911
Gradul accentuat 1.887
Gradul mediu 988
Gradul ușor 156
Nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale 821
Din care 216 de persoane adulte cu handicap sunt nedeplasabile
În cadrul anului 2013 a fost consiliat un număr de 70 de persoane de etnie rromă, fără
venit, privind dreptul la accesarea serviciilor de sănătate și înscrierea pe listele unui medic de
familie, drept conferit de certificatul de persoană cu handicap.
Serviciul Stabiliri Plăți Prestații Sociale asigură drepturile și facilitățile prevăzute
de legislația în vigoare persoanelor cu handicap din evidență, promovând accesul la serviciile
necesare pentru a susține integrarea socială și pentru a preveni marginalizarea persoanelor cu
handicap.
72
Comparând evoluția persoanelor cu handicap rămase în plată la 30 noiembrie 2013 cu

perioada similară a anului anterior, se constată:
Persoane cu handicap Noiembrie 2012 Noiembrie 2013 Evoluția (%)
beneficiare de prestații sociale
Adulți total 18.442 17.202 -6,72
Grad grav 4.167 4.168 0,2
Grad accentuat 11.744 10.737 -8
Grad mediu 2.531 2.297 -10
Copii total 1.034 1.046 1,16
Grad grav 546 575 5,31
Grad accentuat 247 260 5,26
Grad mediu 241 211 -12,45
Total persoane cu handicap 19.476 18.248 -6,31
Analizând datele din tabelul prezentat, rezultă o scădere a numărului de prestații
acordate persoanelor cu handicap adulte cu 1.240 de cazuri, iar pentru copii se evidențiază o
creștere de 12 cazuri.
Reducerile și creșterile în procente sunt redate în tabel, iar în cifre absolute se
înregistrează per total o reducere de 1.228 de cazuri.
Centrele pentru copii și adulți de pe teritoriul județului Vrancea se regăsesc pe
teritoriu conform hărților:
CENTRE COPII DIN JUDEȚUL VRANCEA
73
CENTRE ADULȚI DIN JUDEȚUL VRANCEA
Lista instituțiilor sociale
Lista instituţiilorTipul
sociale BENEFICIARI Capacitatea Tipul centrelor: de
Nr. UAT instituției
Sursa: date primite din teritoriu, 2014 UNITĂȚI de persoane zi, rezidențiale, la
Crt (publică/
privată) tipul (copii,adulți etc) beneficiare domiciliu
Centru de Asistență pt. Recuperarea

Centru de zi ,
1 Adjud Privată Tinerilor cu Handicap din Adjud - Tineri 18-26 100
locuințe protejate
Fundația Pro Armonia Focșani
Biroul local de asistență socială al
2 Broşteni Privată parohiei Sf. Gheorghe - Biserica Sfântu Copii 7-14 ani 35 Centru de zi
Gheorghe Broşteni
Centru de recuperare și Reabilitare
3 Coteşti Publică Adulți 35 Rezidenţial
Neuro-psihiatrică Coteşti
Tineri între 6-16 ani,
4 Dumbrăveni Publică Module Familiale Dumbrăveni 17>18 ani Tineri între 21 Rezidenţial
6-16 ani, 17>18 ani
Centru de Îngrijire și Asistență "Sf. Maria"
5 Goleşti Publică Adulți 20 Rezidenţial
Goleşti
Centru de Recuperare și Reabilitare
6 Jariştea Publică Adulți 30 Rezidenţial
Neuro-psihiatrică Jariştea
Centru școlar pentru Educație Inclusivă
7 Măicăneşti Publică Copii 7-18ani 115 Rezidenţial
Măicăneşti
Centru de Îngrijire și Asistenta
8 Măicăneşti Publică Adulți 60 Rezidenţial
Măicăneşti
9 Măicăneşti Publică Adulți 14 Rezidenţial
Neuro-psihiatrică Măicăneşti
74
10 Măicăneşti Publică Compartimentul de respiro Măicăneşti Adulți 10 Rezidenţial

Module familiale Mărăşeşti: Arlechino,
11 Mărăşeşti Publică Dănuț, Degețica, Pluto, Donald, Pinochio Copii între 3-18 ani 52 Rezidenţial
și Marcela
Centru școlar pentru Educație Inclusivă
12 Mihălceni Publică Copii 7-22 ani 70 Rezidenţial
Mihălceni
Centru social multifuncțional (Asociația
13 Movilita Publică copii 7-16 ani
Assistance)
Module familiale Odobeşti: Johnny
14 Odobeşti Publică Copii 7-18 ani 24 Rezidenţial
England I și Johnny England II, Ștefăniță
Centrul de Integrare prin Terapie
15 Odobeşti Publică Adulți 118 Rezidenţial
Ocupațională Odobeşti
16 Odobeşti Publică Centru de Îngrijire și Asistență Odobeşti Adulți 50 Rezidenţial
Centru de Asistență și Sprijin George,
17 Odobeşti Publică Tineri între 8>18 ani 18 Rezidenţial
Irina , Mariana Odobeşti
Persoane cu Handicap Odobeşti
Rezidenţial
+ servicii de
Centru de Servicii de Recuperare Neuro- 28 (10 cu Recuperare,
19 Odobeşti Publică Adulți
motorie Tip Ambulatoriu Odobeşti cazare) suport și asistentă,
tratament
specializat
20 Odobeşti Publică Locuință Protejată Casa Anca Odobeşti Adulți 10 Rezidenţial
21 Odobeşti Publică Locuință Protejată Casa Clara Odobeşti Adulți 10 Rezidenţial
Locuință Protejată Casa Luminița
Odobeşti
Centru Rezidenţial pentru Persoane
Vârstnice Odobeşti
Module familiale Panciu: Speranţă,
24 Panciu Publică Tineri între 8>18 ani 32 Rezidenţial
Fortuna
25 Păuneşti Publică Module familiale Păuneşti Tineri între 6>18 ani 18 Rezidenţial
Biroul Local de Asistenţă Socială -
26 Zăbrăuți CULTE Persoane vârstnice 25 La domiciliu
Parohia Zăbrăuți
Sursa: date primite din teritoriu, 2014
5.3. Sistemul educaţional

Inspectoratul Şcolar Vrancea, instituţie reprezentativă a MECTS la nivelul judeţului,
în colaborare cu autorităţile locale, instituţii private şi organizaţii nonguvernamentale, au
stabilit relaţii de colaborare pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare,
întreţinerea şi modernizarea bazei materiale, reabilitarea şi extinderea şcolilor, realizarea de
programe şi proiecte şcolare şi extraşcolare, precum şi asigurarea protecţiei sociale a copiilor
prin programe guvernamentale.
Diagnoza sitemului educaţional din judeţul Vrancea porneşte de la măsurarea gradului
de atingere a obiectivelor formulate în planul managerial pentru anul şcolar 2012 – 2013, prin
raportare la indicatorii de evaluare a calităţii şi a eficienţei interne a sistemului.
Direcțiile strategice:
1. Stimularea cuprinderii într-o formă de şcolarizare şi îmbunătăţirea condiţiilor de
educaţie a tuturor elevilor din judeţul Vrancea prin descentralizare reală şi
promovarea culturii calităţii la nivel de sistem şi proces.
75
2. Creşterea ratei de participare la educaţie şi asigurarea egalităţii şanselor prin

prevenirea şi combaterea abandonului şi absenteismului şcolar, îmbunătăţirea ratei
succesului pentru elevii din judeţul Vrancea în scopul finalizării învăţământului
obligatoriu şi integrării cu succes în viaţa socială.
3. Orientarea şi desfăşurarea activităţii de formare continuă şi de perfecţionare spre
creşterea calităţii prestaţiei managerilor educaţionali şi a personalului didactic, sub
aspect ştiinţific şi psihopedagogic.
4. Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a
elevilor şi armonizarea acesteia cu evoluţia continuă a pieţei muncii şi optimizarea
relaţiei şcoală – comunitate şi a parteneriatului internaţional.
Conform datelor statistice, structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale se

prezintă astfel:
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA DIN MEDIUL URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ
17,7% 15,4%

66,9%

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA DIN MEDIUL RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ
18,2%
28,7% Populatia tanara (0 - 14 ani)
53,1%
Alcătuirea populaţiei din judeţ indică ponderi mai mari pentru populaţia tânără în
mediul rural prin comparaţie cu mediul urban (+2%), valoare superioară şi mediei Regiunii
Sud-Est (16%).
În ceea ce priveşte populaţia adultă se observă că, în ambele medii de rezidenţă,
reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației, însă valoarea este mai mare în cazul
spaţiului urban (+ 13,8%).
La nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al județului este de 1,43% și
corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic.
Declinul demografic va continua în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici
nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de
investiţii corespunzătoare în capitalul uman.
Declinul demografic este general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri
semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.
Populaţia şcolară la nivelul judeţului a înregistrat în perioada 2000 – 2013 o scădere
continuă, ajungând la începutul anului şcolar 2013 – 2014 la 54.128 de persoane, ceea ce
reprezintă 78% din populaţia şcolară din anul şcolar 2000 – 2001. Din totalul populaţiei
şcolare, 53% se concentrează în mediul urban, iar 47% în mediul rural.
76
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE LA NIVELUL JUDEŢULUI VRANCEA (NR. PERSOANE)
70000
65000
60000
55000
50000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sursa: INS
La nivelul judeţului Vrancea se înregistrează valori în scădere în ultimii ani a copiilor
înscrişi în grădiniţe, a numărului de elevi din învăţământul preuniversitar, dar și a studenţilor
înscriși.
Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie la începutul anilor școlari
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Niveluri de instruire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Număr persoane
Total 58.858 57.310 56.704 55.886 55.568 55.200 54.128
Copii înscriși în grădinițe 10.884 10.154 10.282 10.032 10.256 8.979 8.906
Elevi inscrisi în învățământul
47.774 46.992 46.281 45.318 44.879 45.890 44.959
preuniversitar
Elevi înscriși în primar + gimnazial
31.987 31.223 30.399 29.531 28.866 30.579 30.692
învățământul (cls.I-VIII)
primar și primar (cls.I-IV) 15.839 15.647 15.322 14.884 14.548 16.364 16.675
gimnazial (inclusiv
învățământul gimnazial (cls.V-
16.148 15.576 15.077 14.647 14.318 14.215 14.017
special) VIII)
Elevi înscriși în învățământul liceal 11.628 11.979 12.631 13.196 13.563 12.882 11.901
Elevi înscriși în învățământul
3.224 2.565 1.537 649 174 258 247
profesional
Elevi înscriși în învățământul postliceal 915 1.225 1.689 1.916 2.246 2.149 2.089
Elevi înscriși în învățământul de maiștri 20 : 25 26 30 22 30
Studenti înscriși public + privat 200 164 141 536 433 331 263
în învățământul public 200 164 141 157 152 131 133
superior privat - - - 379 281 200 130
Sursa: INS, 2013
Din totalul de 120 de unităţi şcolare din judeţul Vrancea, cu patru mai puține decât în
anul 2012, 38% se concentrează în mediul urban, iar restul de 62% din mediul rural sunt
unități școlare din învățământul preuniversitar. Municipiul Focșani este singurul care
beneficiază de școli postliceale.
Unităţile şcolare pe niveluri de educaţie în județul Vrancea în anul 2013
Număr de unități școlare
Niveluri de instruire
Total Urban Rural
Total 120 46 74
Preșcolar 9 9
Preuniversitar 111 37 74
Primar și gimnazial (inclusiv special) 84 14 70
Liceal 24 20 4
Postliceal 3 3 -
Sursa: INS, 2013
77
Rețeaua unităților de învățământ Homocea Corbița Boghești
din județul Vrancea

Tănăsoaia
Adjud
Ploscuțeni
Ruginești
Răcoasa Fitionești Păunești

Câmpuri
Soveja Pufești
Străoane Movilița
Tulnici Bârsești
Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești
Năruja
Garoafa
Paltin Jariștea
Reghiu
Nistorești
Odobești Câmpineanca Biliești
Spulber Broșteni
Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Cristei
Cârligele Focșani Răstoaca
Golești Suraia
Vintileasca Milcovul

Gologanu
Urechești Nănești
Vulturu
Jitia Popești Gugești Slobozia Ciorăști
Dumitrești
Legendă Chiojdeni
Tâmboești Tătăranu
Obrejița
A - Grădiniță Sihlea
B - Școală primară Slobozia Bălești

Măicănești
Bradului
C - Școală gimnazială
D - Liceu Ciorăști
E - Școală postliceală
ANALIZA ANULUI ȘCOLAR 2011 – 2012, COMPARATIV CU 2010 – 2011, ÎN CIFRE
Unităţi şcolare care au funcţionat în anul şcolar 2011 – 2012, comparativ cu 2010 – 2011
Nr. unităților cu PJ Nr. unităților ca Nr. unităților cu PJ Nr. unităților ca
Tipul unităților
2010 – 2011 structuri 2010 – 2011 2011 – 2012 structuri 2011 – 2012
de învățământ
URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL
Grădinițe 15 - 29 235 13 - 31 232
Școli cu cl. I-IV - - 9 122 - - 9 113
Școli cu cl. I-
14 71 1 33 14 68 1 37
VIII
Școli de arte și
- 2 - - - - - -
meserii
Licee/Grupuri
19 2 - - 19 2 - -
școlare
Școli
1 - - - 1 - - -
postliceale
TOTAL 49 75 39 390 47 70 41 382
Sursa: Raport privind starea învăţământului, an şcolar 2011 – 2012, ISJ Vrancea
78
Unităţi care au funcţionat în anul şcolar 2011 – 2012, comparativ cu 2010 – 2011
Anul școlar 2010-2011 Anul școlar 2011-2012
Unități cu Unități Unități cu Unități
Tipul unității
personalitate structură Total personalitate structură Total
juridică (arondate) juridică (arondate)
Unități pentru
învățământul 124 429 553 117 423 540
de masă
Unitțăți
pentru
3 - 3 3 0 3
învățământul
special
Unități
6 5 11 6 5 11
conexe
Total 133 434 567 126 428 554
Situaţia învăţământului simultan

Nr. clase 2009 – Nr. elevi 2009 – Nr. clase 2010 – Nr. elevi 2010 – Nr. clase 2011 – Nr. elevi 2011 –
2010 2010 2011 2011 2012 2012
279 3.755 314 2.724 256 3.446
Sursa: Raport privind starea învăţământului, an şcolar 2011-2012, ISJ Vrancea
Clase cu specific (intensive, de artă, de sport)

Care au funcționat în anul 2010 – 2011 Care au funcționat in anul 2011 – 2012
Nivelul de Clase cu Clase cu
Clase de artă Clase de Clase de artă Clase de
scolarizare predare predare
și muzică sport și muzică sport
intensivă intensivă
Învățământ
- 8 clase - - 6 clase -
primar
Învățământ
- 8 clase 6 clase - 6 clase 6 clase
gimnazial
Învățământ
9 clase 12 clase 10 clase 8 clase 12 clase 12 clase
liceal
Cluburi
- - 58 de grupe - - 58 de grupe
sportive
Realizarea planului de şcolarizare în anul şcolar 2011 – 2012

PLAN PROPUS M.E.C.T.S.
2011 – 2012, inclusiv REALIZAT 2010 – 2011
NIVELURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
suplimentari
Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL 144 4.248 139 3.933
Cls. a IX-a zi 115 3.450 114 3.327
Cls. a IX-a seral 8 240 4 126
Cls. a IX-a fr. redusă 2 60 2 57
Cls. a IX-a zi, elevi cu deficiențe 4 48 4 42
Cls. a IX-a, rută progresivă, zi 15 450 15 381
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL 7 174 5 103
An de completare, zi
An de completare, seral 5 150 3 85
An de completare pentru elevi cu deficiențe,
2 24 2 18
zi
79
Norme didactice, posturi personal didactic auxiliar şi nedidactic

Didactic
Total norme Suplinitori Suplinitori
An scolar Titulari asociat/
didactice calificați necalificați
pensionari
2010 – 2011 3.964 3.165,84 676,76 82,72 38,68
2011 – 2012 3.833 3.147,24 570,54 85,08 30,14
An școlar Didactic auxiliar Nedidactic

2010 – 2011 416 927,75
2011 – 2012 416,25 945,75
Raportul numărului de elevi/cadru didactic în judeţul Vrancea 2011 – 2012

Mediul Nivelul Nr. elevi sau copii Nr. cadre didactice Elevi/cadru didactic
Rural Preșcolar 6.658 331 20,11
Rural Primar 9.439 547 17,25
Rural Gimnazial 9.200 886,5 10,37
Rural Liceal 1.027 52 19,75
Rural Postliceal 60 2,5 24
Total rural 26.384 1.819 14,50
Urban Preșcolar 3.854 274 14,06
Urban Primar 4.848 230 21,07
Urban Gimnazial 4.831 386,75 12,49
Urban Liceal 12.563 867 14,49
Urban Postliceal 418 13,5 30,96
Total urban 26.514 1.771,25 14,96
Total 52.898 3.590,25 14,73
Numărul elevilor din judeţul Vrancea

Nr. elevi sau copii 2010 – Nr. elevi sau copii 2011 –
Mediul Nivelul
2011 2012
Rural Preșcolar 6.746 6.658
Rural Primar 10.186 9.439
Rural Gimnazial 9.840 9.200
Rural Liceal 883 1.027
Rural Postliceal 51 60
Total rural 27.706 26.304
Urban Preșcolar 4.378 3.854
Urban Primar 4.925 4.848
Urban Gimnazial 5.153 4.831
Urban Liceal 11.701 12.563
Urban Postliceal 511 418
Total urban 26.668 26.514
Abandonul şcolar rămâne o preocupare a sistemului educaţional, indiferent de nivelul

de educaţie, rata abandonului şcolar la nivelul postliceal fiind cea mai mare (12,8%),
respectiv în învăţământul gimnazial (4,2%).
80
RATA ABANDONULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE,

ANUL 2011
3,4%
12,8% Invatamant primar si gimnazial
2,6%
Invatamantul primar
Invatamant gimnazial
4,2%
Invatamantul secundar ciclul 2
(liceal si profesional)
3,3% Invatamant postliceal
Sursa: INS, 2011

Sistemul de învăţământ profesional şi tehnic are un impact asupra ratei şomajului.
Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15 – 24 de ani şi ponderea ridicată a
acestora în numărul total al şomerilor sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire
în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Riscul de şomaj creşte şi şansele de
ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.
Unul dintre obiectivele Strategiei Lisabona 2020 este şi creşterea procentajului
persoanelor cu vârstă cuprinsă între 20 şi 24 de ani absolvenţi ai învăţământului terţiar sau
echivalent.
FORMAREA PROFESIONALĂ ŞI ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEŢII

Proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015 – 2025) o
consolidare relativă a vârstei de mijloc (35 – 55 de ani) active pe piaţă muncii, ceea ce va
conduce la o nevoie crescândă de formare continuă.
Gradul de urbanizare a judeţului este cel mai scăzut din regiune, ponderea populaţiei
rurale fiind de 63%.
În condiţiile în care structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi
o pondere mai mică a celor cu vârsta de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa
tinerilor de a părăsi spaţial rural, SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE
PROFESIONALĂ este obligat să contribuie prin măsuri specifice vizând:
 asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni;
 oferta de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii
economiei rurale;
 educaţie în sprijinul conservării şi valorificării patrimoniului cultural specific şi
resurselor naturale din mediul rural;
 îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural;
 soluţii şi propuneri pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii
opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru cele cu număr
mic de elevi dintr-o zonă).
În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul pentru formarea adulţilor arată o
slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii.
81
5.4. Sărăcia
ABORDARE INTEGRATĂ ÎN SOLUŢIONAREA NEVOILOR SPECIFICE
ZONELOR GEOGRAFICE CELE MAI AFECTATE DE SĂRĂCIE SAU ALE
GRUPURILOR VULNERABILE
În România, gradul de sărăcie şi de excluziune socială este mult mai mare decât în
majoritatea statelor membre, 40,3% din populaţie fiind expusă la astfel de riscuri în 2011,
comparativ cu media UE de aproximativ 24%.
În 2011, 4,74 milioane din totalul populaţiei române se aflau în risc de sărăcie (cu un
venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri
materiale severe, iar 1,14 milioane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută.
Conform calcului angajaţilor Băncii Mondiale efectuate pe baza Recensământului Populaţiei
şi al Locuinţelor 2011 şi UE-SILC 2011, regiunile de dezvoltare cu cele mai mari rate de
persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială sunt: NORD-EST (51,2%), SUD-EST
(50%) si SUD (43,1%).
Harta sărăciei în județul Vrancea Homocea Corbița Boghești
exprimată în procente la nivel de U.A.T.

Tănăsoaia
Adjud
Ploscuțeni
Ruginești

Câmpuri
Soveja Pufești
Străoane Movilița
Tulnici Bârsești
Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Năruja
Garoafa
Paltin Jariștea
Reghiu Tecuci
Nistorești
Spulber Broșteni
Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Cristei
Golești Suraia

Gologanu
Vulturu
Dumitrești
Chiojdeni Bordești Dumbrăveni

Obrejița Sihlea
Legendă Slobozia
Bălești
Bradului Măicănești
Arie dezvoltată
Arie dezvoltată mediu Ciorăști
Arie săracă
Sursa: Hartă realizată de consultant, bazată pe lucrarea ”Dezvoltarea regională în România”, Dumitru Sandu
82
Cartografierea sărăciei în zonele rurale şi urbane arată un risc mai mic de sărăcie în
localităţile din Zona Metropolitană Focşani propusă: Ţifeşti, Câmpineanca, Vânători, Coteşti,
Suraia, Goleşti, Gugeşti, respectiv localitatea Homocea din afara ZMF.
În aceeaşi zonă se identifică localităţile slab dezvoltate următoare: Odobeşti, Panciu,
Mărăşeşti, Poiana Cristei, Bordești, Obrejiţa, Bălești, Tătănaru, Năneşti, Slobozia Ciorăşti.
Judeţul Vrancea se află în regiunea SE, a doua regiune din ţară cu cea mai mare rată
de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială şi a cărui rată înregistrată este peste
media naţională privind ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate de
lucru foarte scăzută, în 2007 – 2011.
Oraşele mici (după populaţia din anul 2008: Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti, Panciu)
concentrează sărăcia datorită infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie).
Restructurarea industrială şi reforma economică are ca principal efect o rată scăzută de
ocupare şi, prin urmare, venituri mici şi instabile. Zonele urbane afectate de sărăcie se
confruntă cu îmbătrânire demografică şi depopulare.
Fenomenul SĂRĂCIEI constituie un subiect important şi suficient de controversat în
România. Statistic, pentru măsurarea sărăciei, se pune problema cuantificării veniturilor, care
apoi se compară cu un anume nivel etalon. Măsurarea sărăciei se face pe baza pragului de
sărăcie calculat, care funcţionează ca un etalon în raport cu care orice măsură a fenomenului
capătă sens.
Dintre indicatorii astfel utilizaţi cei mai importanţi sunt:
 Incidența sărăciei = se evidenţiază cu ajutorul Ratei Sărăciei (RS), care
determină proporţia celor mai săraci în totalul populaţiei. Acest indicator
măsoară amploarea fenomenului, după formula : RS = nr. de pers. sau gosp.cu
venituri sau cheltuieli sub pragul sărăciei / mărimea populaţiei.
 Deficitul de venit al populației sărace (income gap) = suma necesară pentru ca
fiecare individ sărac să ajungă la nivelul pragului de sărăcie. Pe lângă
proporţia celor mai săraci în totalul populaţiei, o problemă esenţială este
măsurarea deficitului de venit al populaţiei sărace în raport cu pragul de
sărăcie.
 Suma veniturilor suplimentare (VS) reprezintă valoare necesară indivizilor
aflaţi sub pragul de sărăcie pentru a ieşi din această stare.
 Indicele de profunzime a sărăciei (PS) arată suma totală necesară de alocat
pentru a ridica veniturile tuturor săracilor pînă la pragul sărăciei (reducerea
sărăciei extreme). Indicatorul se determină că raport între costul minim al
eliminării sărăciei (ÎS) şi costul maxim evaluat în ipoteza că întregii populaţii i
se asigură un venit egal cu pragul de sărăcie.
 Indicatorii severităţii sărăciei reflectă suplimentar gravitatea fenomenului,
fiind sensibili la modul în care sunt distribuite veniturile (respectiv deficitele
de venit ale populaþiei sărace) în raport cu pragul ales.
Modul în care veniturile unei populaţii sunt distribuite reprezintă o problemă de

interes major atât în analiza inegalităţii, cât şi în analiza severităţii sărăciei.
83
Abordarea multidimensională este considerată de mulţi specialişti mult mai realistă,

întrucât se determină indici ai sărăciei pe baza mai multor dimensiuni, sărăcia fiind un
fenomen foarte complex, guvernat de evoluţia mai multor factori.
Caracterul multidimensional al sărăciei este evidenţiat în rapoartele dezvoltării umane
ca un indice agregat (INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE) care ia în calcul trei alţi indicatori
ai nivelului de trai: speranţa de viaţă la naştere, nivelul educaţiei, standardul economic de
viaţă.
Indicatorii consideraţi a influenţa starea de sărăcie a populaţiei (INDICATORII DE
RISC) sunt monetari şi nonmonetari şi se pot grupa în două mari categorii:
DE TIP EFECT (exprimă starea de sărăcie sau bunăstarea efectivă):
 condiţii de locuit (apă curentă, apă caldă, electricitate, grup sanitar cu apă curentă,
baie, încălzire centrală, suprafaţa locuibilă pe persoană, gaze la bucătărie);
 posesia de bunuri de folosinţă îndelungată (aragaz, frigider, maşină de spălat rufe,
aspirator, tv, telefon, deţinerea de proprietăţi);
 cheltuielile totale de consum.
DE TIP CAUZĂ (arată riscul de a deveni sărac; exprimă sărăcia potenţială):

 nivelul de educaţie al capului de gospodărie. Participarea la o formă superioară /
superioară incompletă de educație anulează posibilitatea dezvoltării sărăciei.
 sexul capului de gospodărie. Acest indicator are un impact asupra nivelului de
sărăcie al gospodăriei, la nivel general femeile fiind expuse unui grad mai mare de
risc al sărăciei decât bărbații.24 Acest fapt este cauzat și de preferința angajatorilor
pentru candidații de sex masculin, precum și de discriminarea în ceea ce privește
nivelul salarial și durata contractului de muncă pentru femei. Bărbații, de easemenea,
sunt dispuși la deschiderea unei afaceri pe cont propriu, spre deosebire de femei care
preferă stabilitatea ocupării unui loc de muncă.
 statutul ocupațional al capului de gospodărie;
 existenţa cel puţin a unui şomer în familie etc.
Evaluarea sărăciei relativ multidimensionale se determină pe baza parcurgerii

următoarelor etape:
1. stabilirea indicatorilor de risc;
2. stabilirea unei scale de echivalenţă pentru variabilele monetare;
3. aplicarea unor metode de agregare care să ducă la obţinerea unor indicatori sintetici.
Analiza diagnostic pentru măsurarea sărăciei a fost făcută în patru etape:

A. ALEGEREA DIMENSIUNII RELEVANTE; ALEGEREA UNUI INDICATOR AL
BUNĂSTĂRII
Indicatorii bunăstării aleşi au fost următorii:
1. Indicatori monetari:
 venitul;
 consumul (în comparaţie cu venitul, consumul reflectă mai bine standardul actual de
viaţă al persoanei/gospodăriei);
24
Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială din anul 2011, Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
84
CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU LUNAR ÎN JUDEȚUL VRANCEA (LEI)
2000
1548 1641
1413 1467 1468 1467
1500
1091 1085 1136 1196
1064 1078
1000
500
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Câștigul salarial nominal mediu brut Câștigul salarial nominal mediu net
Sursa: INS
2. Indicatori nonmonetari
 sărăcia din punctul de vedere al stării de sănătate şi nutriţie (starea de sănătate a
membrilor gospodăriei este un important indicator al bunăstării.Analiza a fost
focalizată către:
 consumul nutrițional al copiilor;
 incidenţa unor boli specifice sărăciei (tuberculoză, hepatită, anemie
etc.);
 speranţa la viaţă;
 accesul la servicii medicale.
Tuberculoza reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care România se
confruntă în sectorul sănătăţii publice. România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte
incidenţa tuberculozei, deşi numărul cazurilor este în scădere constantă din 2002.
Situaţia cazurilor de tuberculoză în judeţul Vrancea se prezintă astfel:
Anul Total cazuri Cazuri noi Recidive
2011 305 262 43
2012 323 271 52
Sursa: Centrul Naţional pentru Statistică şi Informatică în Sănătatea Publică – Institutul Naţional de Sănătate
Publică
Incidenţa prin tuberculoză la copii

Anul Cazuri noi Recidive
2011 7 0
2012 14 0
Publică
Dimensiunea frecvenței tuberculozei poate fi apreciată cu ajutorul indicatorului de
prevalență al tuberculozei. Bilanţul dintre influxul de cazuri (cazuri noi, readmişi sau imigraţi
în teritoriu) şi efluxul de bolnavi (deces, vindecare sau mutare din teritoriu) determină
calcularea prevalenței.
Se observă că prevalența anuală prin tuberculoză este mai mare la nivelul populației
din mediul rural. Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de natură
economico-socială între cele două medii, a slabei accesibilităţi la serviciile medicale în rural
faţă de urban, a diferenţei de educaţie sanitară şi comportamentul faţă de propria sănătate, cei
din urban fiind mai preocupaţi de prevenţia diferitelor boli.
85
Prevalenţa anuală prin tuberculoză, exprimată în cifre absolute

Mediu de rezidență Urban Rural
Sex Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
2011 167 120 47 360 270 90
2012 175 116 59 355 261 94
Publică
Hepatita virală
2011 2012
Cazuri noi 47 100
Incidența la 100000 12,06 25,71
Publică
Din punctul de vedere al educaţiei au fost analizaţi următorii indicatori:
 nivelul alfabetismului;
 raportul dintre numărul de ani de şcoală parcurşi şi numărul de ani de şcoală
care ar trebui parcurşi (abandonul şcolar – motive);
Conform datelor furnizate de ultimele recensăminte, rata alfabetismului în România a

scăzut în 2011 faţă de 2002 cu aproape jumătate de procente (fiind de 1,36% în anul 2011).
Însă, la nivelul judeţului Vrancea se observă o evoluţie slab crescătoare, regăsindu-se mult
peste media națională.
Numărul persoanelor analfabete din județul Vrancea
Număr pesoane analfabete Ponderea în total populației
Anul 2002 7.939 2,3%
Anul 2011 6.637 2,2%
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2002 și 2011
Rata abandonului școlar înregistrează creșteri pe toate nivelurile de educație din
învățământul preuniversitar.
Rata abandonului în învăţământul preuniversitar la începutul anului școlar

Învățămîntul primar și gimnazial
Învățămîntul
Primar Gimnazial Învățămîntul
Anul școlar Învățămîntul postliceal și de
Total (clasele I- (clasele V- profesional
liceal maiștri
IV) VIII)
2007/2008 2,9 2,1 3,7 4,4 11,6 5,5
2008/2009 2,4 1,9 2,9 2,3 12,9 8,5
2009/2010 2,5 2,5 2,5 1,7 11,0 9,3
2010/2011 2,5 2,1 2,9 2,6 14,9 8,4
2011/2012 3,4 2,6 4,2 3,3 12,8
Sursa: INS
B. ALEGEREA ŞI ESTIMAREA PRAGULUI SĂRĂCIEI
Pentru a măsura nivelul sărăciei se utilizează doi indicatori:
 pragul absolut (privind consumul și autoconsumul);
 pragul relativ (privind venitul).
Măsurarea sărăciei utilizând pragul relativ al sărăciei oferă informații utile cu privire
la poziția relativă a diferitelor grupuri comparative cu standardul național al nivelului de trai
86
din societate la un moment dat. Potivit documentelor EUROSTAT, pragul sărăciei relative
este stabilit la 60 % din mediana25 veniturilor disponibile pe adult-echivalent la nivel
național.
Pragul sărăciei relative în România

Persoana
Lei / persoana / an
singura
3.507 3.908 4.776 5.181 5.349 5.382
Sursa: INS
Ca și indicator referitor la sărăcia relativă, rata relativă a sărăciei reprezintă ponderea
persoanelor din gospodăriile cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul
de 60 % din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent în populația totală. Se
observă că rata sărăciei relative din regiune are o tendință de creștere în ultimii ani (2009 –
2012).
Rata sărăciei relative

Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Macroregiuni si regiuni de dezvoltare 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Procente
MACROREGIUNEA DOI - - 27,6 28,1 30,5 32,1
Regiunea SUD-EST 29,3 28,2 22,5 26,3 28 29,7
Sursa: INS
Sărăcia absolută măsoară numărul persoanelor care nu-și pot permite un coș minim de
consum, prin calcularea valorii monetare a acestuia. Coșul minim de consum reprezintă un
coș de produse și servicii considerate să acopere nevoile de bază ale unui individ sau
gospodării.
C. ALEGEREA ŞI ESTIMAREA INDICATORILOR DE MĂSURARE26

 incidenţa sărăciei (headcount index);
 profunzimea sărăciei (poverty gap);
 severitatea sărăciei (squared poverty gap = indicele pătratic FGT).
D. CONSTRUIREA UNUI PROFIL AL SĂRĂCIEI

 analiza caracteristicilor socio – economice ale persoanelor / gospodăriilor din
categoriile săraci / nonsăraci;
 informaţii privind identitatea persoanelor: mediul de rezistenţă, obiceiuri,
ocupaţie etc.;
 comparaţie între standardul de viaţă al celor două grupe săraci / nonsăraci
(sănătate, educaţie, nutritive, locuinţa etc.).
25
Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.
26
Indicatorii de măsurare sunt detaliați la pagina 83
87
6. Infrastructura şi echiparea teritoriului
6.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport

Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport ocupă un rol important în cadrul echipării
de infrastructură, fiind compusă din reţeaua rutieră, reţeaua feroviară şi reţeaua aeriană.
Conform Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, analiza accesibilităţii pe
drumuri, pe calea ferată şi pe calea aerului în contextul UE arată gradul relativ de izolare
regională şi caracterul periferic al regiunii.
Potrivit studiului realizat de Ministerul Dezvoltării privind potenţialul municipiilor de
rang 0 şi I de funcţionare ca poli de creştere, reşedinţele de judeţ din regiunea SE dispun de o
bună accesibilitate, excepţie făcând doar Tulcea.27
Distanţa între principalele oraşe regionale şi principalele coridoare europene de transport
Număr de ore/minute pentru a călători
Distanța până la Distanța până la
ORAȘUL până la București
București (km) Budapesta (km)
Pe stradă Cu trenul
FOCȘANI 165 649.57 3.10 2.43
Brăila 235 725.41 3.00 3.00
Buzău 98 649.09 2.00 1.43
Constanța 225 826.38 2.30 2.30
Galați 260 722.46 3.30 3.30
Tulcea 228 649.57 3.10 2.43
RO-UE granițe externe: Constanța – maritimă: Marea Neagră; Galați – terestră; Brăila – fluvială: Dunărea,
Tulcea – fluvială: Dunărea, respectiv Marea Neagră
Sursa: SDR SE 2014-2020
Regiunea Sud-Est este străbătută de toate cele trei coridoare de transport care
traversează România şi care asigură legătura centrelor urbane cu capitala ţării –
CORIDORUL IV, VII şi IX.
Judeţul Vrancea este străbătut de CORIDORUL IX (HELSINKI, Vyborg – St.
Peterburg – Pskov – MOSCOVA – Kaliningrad – Kiev – Ucraina – Chişnău – JUDEŢUL
VRANCEA – judeţul Buzău – BUCUREŞTI – Dimitrovgrad – Alexandroupolis). Reşedinţa
judeţului, municipiul Focşani se află pe traseul reţelei transeuropene de transport rutier TEN-
R, cât şi al Coridorului paneuropean de transport intermodal IX.28
Dezvoltarea Reţelei Trans-europeană de transport TEN-T, care urmează a fi extinsă
cu aproximativ 40% faţă de lungimea actuală la nivel naţional şi care trebuie finalizată până
în 2030 la nivel de drum expres sau autostradă, străbate judeţul Vrancea conform hărţii.
27
Potenţialul municipiilor de rang 0 şi I de funcţionare ca poli de creştere, MDLPL, 2008
28
Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport. A- Direcţii de
dezvoltare a reţelei de cai rutiere (Anexă nr. III)
88
-JNJUʅEFKVEFʴ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ

THE
1VODUFEFUSFDFSFBGSPOUJFSFJ
BLACK
SEA
___________
*) Annex 4 is reproduced in facsimile.
ACTUAL 3URSXV
$XWRVWă]L
'UXPXUL([SUHV
FXEHQ]L
'UXPXULQD‫܊‬LRQDOH
3RGXUL
$03*%03*
PAN-EUROPEAN
$03*%03*7
1"/&6301&"/
3FʴFBVBTEN- F
%SVN&VSPQFBO
$BQJUBMʅ
.VOJDJQJV
0SBʲF
-JNJUʅEFKVEFʴ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ
THE
BLACK
SEA
Rețeaua feroviară de pe teritoriul județului Vrancea este compusă din linii magistrale,
principale și secundare aflate în exploatare încă de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX,
după cum urmează:
 Linia magistrală dublă 500 între stațiile Sihlea până la Halta Adjudu Vechi;
 Linia principală dublă 704 între stațiile Mărășești și Gl. Eremia Grigorescu;
 Linia principală dublă 501 între stațiile Adjud și Halta Urechești (județul Bacău);
 Linia secundară simplă 507 între stațiile Mărășești și Panciu;
 Linia secundară simplă 503 între stațiile Focșani și Odobești, construită în anul
1893. Aceasta a fost prima ”Linie a Vinului” din România. Circulația pe această
linie este închisă din anul 2008 din motive tehnice;
 Linia principală simplă 600 între Halta Spătaru și Suraia.
Liniile aferente județului Vrancea însumează o lungime de 197,7 km linie curentă,

160,44 km linii din stații și un număr de 576 aparate cale.29 Lungimea căilor ferate de pe
teritoriul județului Vrancea aflate în exploatare pe anul 2013 este de 161 km, conform datelor
INS.
Calea ferată din municipiul Focșani face parte din rețeaua principală a CFR
Magistrala 50. La nivelul teritoriului României, face legătura între Ploiești – Buzău – Focșani
– Bacău – Roman – Pașcani – Suceava, iar la nivel european face parte din coridorul
paneuropean IX.30
29
Planul de analiză și acoperire a riscurilor, 2014
30
dezvoltare a reţelei de căi ferate (Anexa nr. V)
89
ACTUAL 3URSXV
2OLQLH
/LQLHGXEOă
/LQLHGHYLWH]ă ! 160
KM/H
H/LQLHGHYLWH]ă! PDL
PXOWGH250 KM/H
/LQLL
N(INTEROPERAB,LE
3RGXUL
$03*%03*
PAN-EUROPEAN
$03*%03*7
1"/&6301&"/
3FʴFBVBTEN- F
$BQJUBMʅ
.VOJDJQJV
0SBʲF
-JNJUʅEFKVEFʴ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ
THE
BLACK
SEA
Municipiul Focșani se află pe traseul căii navigabile “Canalul magistral Siret-Bărăgan

___________
între Adjud si Dridu”. 31

*) Annex 4 is reproduced in facsimile.
ACTUAL 3URSXV
$XWRVWă]L
'UXPXUL([SUHV
FXEHQ]L ACTUAL PROP86(
3VUF.BSJOF
'UXPXULQD‫܊‬LRQDOH
3VUF.BSJOF/BWJHBCJMF
3RGXUL
3ÉVSJ/BWJHBCJMF
$ʅJ/BWJHBCJMF
$03*%03*
1PSU PAN-EUROPEAN
$03*%03*7
FERRY BOAT 1"/&6301&"/
RO – RO
3FʴFBVBTEN- F
%SVN&VSPQFBO
1PEVSJ1MVUJUPBSF
$BQJUBMʅ
.VOJDJQJV
$03*%037***
0SBʲF
1"/&6301&"/%VOʅSFB
-JNJUʅEFKVEFʴ
$BQJUBMʅ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ
.VOJDJQJV
0SBʲF
THE -JNJUʅEFKVEFʴ
BLACK (SBOJʴʅTUBUBMʅ
SEA
THE
BLACK
SEA
___________
Judeţul Vrancea nu este inclus în direcţiile de dezvoltare a reţelei de aeroporturi din

*) Annex 6 is reproduced in facsimile
planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport.

Reţeaua rutieră a judeţului Vrancea este formată din drumuri europene, naţionale,
judeţene şi orăşeneşti/comunale. Teritoriul județului este traversat de căi de transport rutier

31
dezvoltare a reţelei de căi navigabile (Anexa nr. VII)

90
care leagă nordul Moldovei de București, precum și cele care leagă Moldova și partea de S-E
a țării de Transilvania.
În Regiunea Sud-Est, una din principalele căi rutiere şi cale ferată este pe direcţia
BUCUREŞTI – BUZĂU – FOCŞANI care se continuă spre nord, asigurând legătura între
principalele oraşe.
Unele drumuri naţionale din judeţ continuă mari artere rutiere europene:
 E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intră prin Giurgiu, străbate partea de N-V a
regiunii trecând prin Buzău şi Focșani;
 E581, străbate partea de nord a regiunii pe linia Adjud – Galaţi – Tecuci.
La nivelul teritoriului naţional şi al judeţului Vrancea, municipiul Focşani prezintă

numeroase legături rutiere, având caracteristicile unui important nod rutier: E85 (DN2) spre
Râmnicu Sărat şi Adjud, DN2D spre Târgu Secuiesc, DN 23 spre Brăila, DN23A spre
Ciorăşti, DN2M spre Odobeşti, DJ204E spre Petreşti, DJ204D spre Suraia, DJ205P spre
Jorăști, DJ205S spre Câmpineanca, DC147 spre Coteşti, DC143 spre Vânători, DC142 spre
Faraoanele.
În ceea ce privește drumurile europene și județene, acestea sunt prezentate în harta
următoare.
Rețeaua de transport a județului Vrancea 119A

Homocea
241A
Corbița
241
241F Boghești
11A
2
119J 203N
Tănăsoaia
11A Ploscuțeni
Ruginești
119C
115
Răcoasa Fitionești
205J
Păunești
205H
Câmpuri
E85
205K
Soveja Pufești
2L 2
Străoane Movilița
205L 205J
205E 205H
2D
Tulnici Bârsești 204E
Vidra
205E
Vrâncioaia 205I
205B 204E
2L
205L
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești 24
205E
205N 204E
Năruja
205D
Garoafa
Paltin
205M
Jariștea 205P 205E
Reghiu 205N Tecuci

Nistorești
Spulber Broșteni 204E 204G
205D E85

205P
Vânători
Vârteșcoiu 205S
204D 204D
Nereju 204D
Poiana Cristei
205P 119D
204G
Golești Suraia
Vintileasca
205B Milcovul
205R E85 205R
204G
Gologanu
204F Vulturu
119D
Jitia Popești204P
205B
Dumitrești 204P
204P
205B
Drum national
119D
23N Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
119D
204L
204H 202E Tâmboești Tătăranu
E85
Drum european 23N Obrejița Sihlea
202E
Slobozia 202F
Bradului Bălești
Drum județean 203N Măicănești
Rută feroviară Propunere consultant: Ciorăști
91
Drumurile publice (drumuri naționale, drumuri județene și comunale) care traversează

județul Vrancea formează 146 de trasee de drumuri32:
 două trasee de drum european: E 85 – DN 2, DN 24 – E 581;
 două trasee de drumuri naționale principale: DN 2D, DN 11A;
 șapte trasee de drumuri naționale secundare: DN 23, DN 23A, DN 23B, DN 2M,
DN 2N, DN 2L, DN 2R;
 34 trasee de drumuri județene;
 101 trasee de drumuri comunale.
Lungimea totală a drumurilor pe tip de acoperământ (km) şi densitatea drumururilor în profil teritorial
(km/100 km2)
Drumuri publice (lungime, km)

Ani Teritoriu Cu îmbrăcăminți
Total Modernizate Nemodernizate
ușoare rutiere
Anul România 80.893 22.042 21.397 37.454
2007 Vrancea 1.779 346 458 975
Anul România 84.887 29.153 22.191 33.543
2013 Vrancea 1.778 636 403 739
Sursa: INS, 2013
În anul 2013, din cei 1.778 km de drumuri publice din judeţul Vrancea, 505 km (cca.
28%) erau drumuri naţionale, iar 1.273 km (cca 72%) drumuri judeţene şi comunale.
Drumurile județene sunt de clasă tehnică IV și V, o stare considerată în general
satisfăcătoare, iar cele comunale sunt de clasă tehnică V, o stare tehnică considerată în
general nesatisfăcătoare.33
PROCENTUL DRUMURILOR PUBLICE DIN VRANCEA DUPĂ TIPURI DE ACOPERĂMÂNT ÎN 2013
100%
80%
Nemodernizate
60% (pietruite, de pământ)
Majoritatea
Cu îmbrăcăminți drumurilor comunale
40%
ușoare rutiere
din judeţul Vrancea
20% Modernizate
trebuie modernizate.
0%
Naționale Județene și
comunale
Sursa: INS, 2013
Pe drumurile naționale se află 137 poduri în lungime totală de 6.231,83 m, cele mai
importante fiind podurile de pe E 85 peste cursuri de apă, precum și pasajele peste calea
ferată la Golești sau peste Canalul Siret-Bărăgan la Cotești, Mărășești și Tișița.
32
33
92
Teritoriul județului este singurul județ din țară care are toate văile orientate – câmpie,
deal, munte – străbătute de drumuri naționale. Acest fapt permite un transport intra și inter-
județean foarte intens. Însă, buna dezvoltare a rețelei de drumuri naționale pe axa est-vest nu
este completată de o dezvoltare similară a rețelei de drumuri pe direcția nord-sud.
TRANSPORTUL URBAN
În anul 2012, conform datelor de la INS, în judeţul Vrancea lungimea străzilor
orăşeneşti era de 366 de km, din care cca. 51% erau modernizate. Acest procent a crescut față
de anul 2007, dar se situează mult sub media naţională, aceasta fiind de 63% drumuri
modernizate din totalul străzilor orăşeneşti existente în România.
În judeţul Vrancea, transportul urban se face numai prin autobuze şi microbuze, dar
atât numărul vehiculelor în inventar, cât şi numărul pasagerilor transportaţi a înregistrat
scăderi în perioada 2007 – 2013.
Transportul urban de pasageri
Numărul vehiculelor în inventar
Numărul pasagerilor transportați în
pentru transport public local de
transportul public local
pasageri (autobuze și microbuze)
Anul 2007 39 4.059.000
Anul 2008 38 3.370.400
Anul 2009 39 3.267.100
Anul 2010 29 2.973.000
Anul 2011 28 3.062.000
Anul 2012 27 3.130.000
Anul 2013 26 2.969.000
Sursa: INS
Conform INS, în perioada 2007 – 2013, numărul autoturismelor înmatriculate în
circulaţie în judeţul Vrancea a crescut cu 42% (de la 42.816 în anul 2007 la 60.720 în anul
2012).
VEHICULE RUTIERE ÎNMATRICULATE ÎN CIRCULAŢIE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2013
100000
50000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Autobuze și microbuze Autoturisme Autovehicule de marfă
Sursa: INS
TELECOMUNICAȚII34
În ciuda reliefului muntos și a rețelei de drumuri de acces insufieciente, județul
Vrancea prezintă o infrastructură de telecomunicații de o calitate și de o fiabilitate ridicată, de
cel mai înalt nivel tehnologic, oferta de servicii fiind diversificată.
34
93
Județul Vrancea se situează printre județele din țară care au o densitatea serviciilor
telefonice oferite clienților ridicată, prin instalarea de centrale telefonice digitale, susținute de
o rețea urbană și interurbană performantă.
Funcționarea echipamentelor/centralelor digitale este asigurată de cabluri de fibră
optică.
Traseele magistrale de cabluri de fibre optice care străbat județul sunt: Buzău –
Focșani – Mărășești – Adjud – Bacău, Focșani – Galați, Mărășești – Tecuci.
Există, de asemenea, o multitudine de trasee de fibră optică, asigurând funcționarea
centralelor telefonice digitale din localitățile rurale din județul Vrancea.
Municipiul Focșani este un nod regional pentru magistrala de fibră optică la nivel
național.
Telefonia mobilă este reprezentată în județ de toți operatorii naționali.
6.2. Fondul de locuințe

La nivelul întregului judeţ se înregistrează o uşoară creştere a numărului de locuinţe
în ultimii șapte ani, de la 150.070 la 156.680 de locuinţe în anul 2013.
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de Medii de 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
proprietate rezidență
Număr
Total 150.070 151.242 152.455 153.598 154.531 156.152 156.680
Total
Urban 51.899 52.271 52.631 52.982 53.232 54.812 54.903
Proprietate Total 3.106 3.311 3.491 3.568 3.656 1.799 1.819
majoritar de
stat Urban 2.231 2.319 2.433 2.507 2.595 1.583 1.593
Proprietate Total 146.964 147.931 148.964 150.030 150.875 154.353 154.861
majoritar
privată Urban 49.668 49.952 50.198 50.475 50.637 53.229 53.310
Sursa: INS, 2012
Sunteţi dispus să schimbaţi actualul loc de muncă cu

un loc de muncă într-un alt judeţ?
Se remarcă un procent de 55% din
locuitorii judeţului care nu sunt dispuşi să NR
23% NU
îşi schimbe actualul loc de muncă cu unul în 55%
alt judeţ. În funcţie de mediu, 27% din
locuitorii localităţilor urbane preferă un loc
DA
de muncă în alt judeţ, respectiv numai 7% 22%
din mediul rural.
Întrebări adresate locuitorilor din judeţul Vrancea,

sondaj oct 2013
94
6.3. Infrastructura de utilităţi publice
6.3.1. Reţeaua de apă potabilă şi sistemul de canalizare
Numărul localităţilor din judeţul Vrancea cu sisteme centralizate de alimentare cu apă

este de 59, printre care se numără toate cele 5 localităţi urbane. Raportat la totalul localităţilor
din judeţ (73), rezultă că numărul de localităţi acoperite de sistemele de alimentare cu apă
potabilă la sfârșitul anului 2012 a fost de 80%. Din păcate, nu toată populaţia din aceste
localităţi are acces la reţeaua de distribuţie a apei potabile.
Din totalul celor 73 de unități administrative, cinci unități administrativ-teritoriale
(Focșani, Ajud, Mărășești, Panciu și Odobești) au rețele de alimentare cu apă aflate în
administrarea S.C. CUP R.A. Focșani, 20 de unități administrativ-teritoriale (Gugești,
Nănești, Golești, Dumbrăveni, Suraia, Biliești, Bolotești, Jariștea, Vulturu, Măicănești,
Ruginești, Străoane, Ciorăști, Tătăranu, Cârligele, Câmpuri, Gura Caliței, Gologanu,
Urechești și Tâmboiești) au sisteme de alimentare cu apă în administrarea Serviciului Public
Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu apă Vrancea, iar celelalte unități
administrativ-teritoriale care au sisteme funcționale sunt sub administrarea primăriilor
proprii.35
Număr de localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă şi lungimea reţelei în anul 2012
Număr de localități cu instalații de alimentare cu apă potabilă Lungimea totală
2012
Urban Rural TOTAL simplă a rețelei (km)
Regiunea Sud-Est 35/35 305/355 340 11.324
Vrancea 5/5 54/68 59/73 1.631,8
Sursa: INS, 2012
În zonele fără acoperire, alimentarea cu apă se face din fântâni publice şi individuale.
Deoarece aceste localităţi nu beneficiază nici de reţele de canalizare, apa menajeră ajunge în
acvifer şi poluează apa din fântâni, care de obicei sunt forate în primul strat freatic.
Principala sursă de apă pentru localităţile judeţului Vrancea o reprezintă sursele
subterane.
În perioada 2007 – 2012, lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile din
judeţul Vrancea a înregistrat o creştere de 149 km (10 %), ajungând în anul 2012 la 1.631,8
km.
În anul 2011, un procent de 50,8 % din numărul locuinţelor convenţionale existente în
judeţul Vrancea dispuneau de alimentare cu apă în locuinţe, 88,6% în mediul urban şi 30,5%
în mediul rural. 36
Locuinţe convenţionale după dotarea cu instalaţii
Numărul locuințelor Alimentare cu apă în locuință
2011
convenționale Număr în % față de total
Vrancea 149.854 76.197 50,8
Municipii și orașe 52.430 46.438 88,6
Comune 97.424 29.759 30,5
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011
35
28, 36
Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011
95
În figura de mai jos se prezintă situația existentă (la nivelul anului 2012) a sistemelor
de alimentare cu apă din județul Vrancea.
Sursa: Master Plan județul Vrancea

Rezultă, astfel, necesitatea realizării infrastructurii de alimentare cu apă pe întreg
teritoriul judeţului, precum şi a colectării şi tratării apelor uzate.
SISTEMUL DE CANALIZARE
În anul 2012, conform datelor de la INS, în judeţul Vrancea doar 11 localităţi
dispuneau de sisteme centralizate de canalizare.
În perioada 2007 – 2012, lungimea reţelei de canalizare din judeţul Vrancea a
înregistrat o creştere de 25,5 km (12%), ajungând în anul 2012 la 239,5 km. În aceeași
perioadă, a crescut numărul localităţilor din judeţul Vrancea cu sisteme centralizate de
canalizare, de la 9 la 11. Din păcate, nu toată populaţia din aceste localităţi are acces la
reţeaua de canalizare.
EVOLUŢIA LUNGIMII TOTALE SIMPLE A CONDUCTELOR DE CANALIZARE ÎN VRANCEA (KM)
260
239,5
240 228,6 228,6 228,6
221,4
214
220
200
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: INS
96
Număr de localităţi cu canalizare publică şi lungimea reţelei în anul 2012

Lungimea totală simplă a conductelor
2012 Număr de localități cu canalizare publică
de canalizare simplă (km)
Urban Rural TOTAL
Regiunea Sud-Est 35/35 75/355 110 3.147,7
Vrancea 5/5 6/68 11/73 239,5
Sursa: INS, 2012
În anul 2011, 47,7% din locuinţele convenţionale din judeţ aveau instalaţie de
canalizare la o reţea publică, la un sistem propriu sau altă situaţie. În același an, se
înregistrează un procent de 87,4% al locuinţelor convenţionale din mediul urban care dispun
de canalizare, respectiv 26,3% din locuinţele din mediul rural (Recensământul Populației și al
Locuințelor, 2011).
Numărul locuințelor Instalație de canalizare în locuință*

2011
Vrancea 149.854 71.464 47,7
Comune 97.424 25.653 26,3
În figura de mai jos se prezintă situația existentă (la nivelul anului 2012) a sistemelor
de canalizare din județul Vrancea.
Sursa: Master Plan județul Vrancea
97
Date despre rețelele de canalizare din judeţul Vrancea sunt prezentate în tabelele
următoare:
Reţele de canalizare – mediu urban

Volum Grad de
Primărie sau agent Nr. Populație
Județ Lungime (km) evacuate (mii racordare
economic operator localități racordată
mc) (%)
Vrancea CUP Focșani 106,1 5.836,8 1 66.000 67
Vrancea CUP Focșani Suc. Adjud 22,6 900,92 1 12.500 68
Vrancea CUP Focșani Suc. Panciu 22,6 234 1 4.521 52
Vrancea CUP Focșani Suc. Odobești 16,76 119,7 1 2.550 29
Vrancea CUP Focșani Suc. Mărășești 18,5 177,1 1 4.935 39

Sursa: Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013
Reţele de canalizare – mediu rural

Volum Grad de
Primărie sau agent Nr. Populație
Județ Lungime (km) evacuate (mii racordare
economic operator localități racordată
mc) (%)
Vrancea Primăria Vidra 14,23 2,444 1 621 10
Vrancea Primăria Gugești 17,31 31,112 1 4.080 70
Vrancea Primăria Cîmpineanca 0,8 26,35 1 265 1,26
Vrancea Primăria Tulnici 9,5 34,749 1 100 0,17
Vrancea UAT Soveja 10,03 74,982 1 600 28,7

În localităţile din judeţul Vrancea care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare,

apa uzată este colectată prin mijloace precum latrine, haznale de tip rural, fose septice, sau, în
unele cazuri, este deversată în şanţuri şi rigole din apropierea drumului, având un impact
negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând pânza freatică şi degajând un
miros neplăcut.
EPURAREA APELOR UZATE

Analiza indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate a fost efectuată la nivelul
judeţului, după cum urmează:
 de către operatori economici prin sisteme proprii de automonitorizare;
 de către A.P.M. Vrancea, în cadrul laboratorului.
Structura apelor uzate evacuate în 2012

Volume ce se evacuează
Total evacuate
Nr.crt Activitate în economie
(mii mc) Insuficient epurate Suficient epurate
1 Ind.alimentară 0,038 0,038 0
2 Ind. hârtiei 1,28 0 1,288
3 Transporturi 0,013 0 0,013
4 Gosp.com 8,736 8,338 0,398
Total 10,076 8,376 1,699
98
În judeţul Vrancea, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2012 a fost de 10.076
mil. mc, în scădere faţă de anul precedent (10.982 mil. mc) în toate sectoarele (industria
alimentară, industria hârtiei, transporturi, gospodărie comunală). În acest context, se constată
creşterea volumului de apă care a fost suficient epurat şi scăderea volumului de apă
insuficient epurat.
În ceea ce priveşte evoluţia volumelor de ape uzate evacuate se remarcă tendinţa
descrescătoare a acestora în anul 2012, comparativ cu anul 2011, la nivelul tuturor
activităţilor.
O problemă nerezolvată în anii anteriori inclusiv în anul 2012, o reprezintă evacuările
de ape menajere provenite din localităţile urbane şi rurale, care nu şi-au realizat încă staţii de
epurare noi/ retehnologizate.
De asemenea, chimizarea în exces a agriculturii a determinat modificarea echilibrului
solului şi acumularea în sol, precum şi în apa freatică a substanţelor minerale.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE

CANALIZARE
Județul Vrancea beneficiază în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu de
proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în
judeţul Vrancea”.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
 Îmbunătăţirea accesului la apă potabilă în conformitate cu Directiva
98/83/CEE de la 76% actual la peste 95% după 2014;
 Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare la tarife accesibile;
 Creşterea gradului de acoperire pentru colectarea apei uzate de la 73% la peste
95% după 2014;
 Asigurarea calităţii apei potabile conform Directivei 98/83/CEE;
 Protecţia mediului prin stabilirea unei strategii de management al nămolului şi
epurarea apelor uzate colectate;
 Îmbunătăţirea calităţii emisarilor;
 Crearea unei structuri instituţionale eficiente pentru asigurare serviciilor de
apă şi canalizare;
 Îndeplinirea termenelor de conformare: Focşani, Odobeşti, Marasesti, Adjud și
Panciu în 2013 pentru reţele de canalizare și 2015 pentru staţia de epurare, iar
Homocea în 2018 reţele de canalizare şi staţie de epurare.
Înainte de demararea proiectului a fost elaborat Master Plan-ul și Studiul de

Fezabilitate pentru judeţul Vrancea, s-a constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
„VRANCEAQUA” şi operatorul unic regional (ROC) – S.C. CUP S.A., a fost delegată
gestiunea serviciului de apă şi apă uzată prin încheierea Contractului unic de delegare între
ADI şi ROC.
În conformitate cu cerinţele POS Mediu, aglomerările trebuie să fie formate din
10.000 de locuitori echivalenţi. În acest sens au fost definitivate următoarele aglomerări:
1. Focşani: municipiul Focşani şi cartierul Mândreşti, satele Pietroasa şi Câmpineanca,
comuna Câmpineanca, satele Goleşti si Ceardac, comuna Goleşti.
2. Odobeşti: oraşul Odobeşti şi satul component Unirea.
3. Mărăşeşti: oraşul Mărăşeşti.
99
4. Panciu: oraşul Panciu şi satele componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava,
Satu Nou şi Neicu.
5. Adjud: municipiul Adjud şi satul component Adjud Vechi.
6. Homocea: satele Homocea şi Lespezi, comuna Homocea.
Astfel, 19 localități au fost încadrate în aglomerări: 2 municipii, 3 orașe și 3 comune.

Populația din alomerări deservită la nivelul anului 2014 este de 159.997 de locuitori.
Prezentat pe scurt, proiectul vizează:
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa şi canalizare –
aglomerarea Focşani:
 Localităţi beneficiare: municipiul Focşani și cartierul Mândreşti, satele Câmpineanca şi
Pietroasa, comuna Câmpineanca, satele Ceardac și Goleşti, comuna Goleşti.
 Populaţia care va beneficia de investiţii : 106.282 de locuitori (anul 2014).
 Se reabilitează 33.868 m (28%) din reţeaua de alimentare cu apă existentă pentru
extinderea sistemului actual cu 22.707 m.
 Se reabilitează 12.222 m (12%) din reţeaua de canalizare existentă a municipiului
Focşani pentru extinderea reţelelor de colectare ape uzate pe toata suprafaţa aglomerării
(59.188 m).
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare –

aglomerarea Odobeşti:
 Localităţi beneficiare: oraşul Odobeşti și satul component Unirea.
 Populaţia care va beneficia de investiţii: 8.258 de locuitori (anul 2014).
 Se reabilitează front captare, aducţiune, rezervor si staţie clorare.
 Se reabilitează 16.815 m (58%) din reţeaua de alimentare cu apă existentă pentru
 Se reabilitează 6 km de reţea de canalizare existentă în oraşul Odobeşti pentru extinderea
reţelelor de colectare ape uzate pe toata suprafaţa aglomerării ( 20.134 m).
 Se reabilitează si extinde staţia de epurare.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare –

aglomerarea Mărăşeşti:
 Localităţi beneficiare: oraşul Mărăşeşti.
 Populaţia care va beneficia de investiţii: 12.339 de locuitori (anul 2014).
 Se reabilitează 12.386 m (54%) din reţeaua de alimentare cu apă existentă pentru
 Se extinde frontul de captare, se construieşte rezervor 2.000 mc, staţie clorare și
pompare.
 Se extinde cu 16.915 m reţeaua de canalizare existentă.
 Reabilitarea staţiei de epurare.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare –

aglomerarea Panciu:
 Localităţi beneficiare: oraşul Panciu și satele componente Neicu, Satu Nou,
Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava.
 Se reabilitează si extinde front captare, staţie pompare, rezervor și clorare.
100
 Se reabilitează 9 km (60%) din reţeaua de canalizare existentă pentru extinderea

reţelelor de colectare ape uzate pe toată suprafaţa aglomerării ( 27.944 m).
 Realizarea staţiei de epurare.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare –

aglomerarea Adjud:
 Localităţi beneficiare: municipiul Adjud și satul component Adjud Vechi.
extinderea sistemului actual cu 10636 m.
 Se reabilitează captare, aducţiune, staţie pompare, rezervoare si staţie clorare
 Se reabilitează 9.243 m (43%) din reţeaua de canalizare existentă pentru
extinderea reţelelor de colectare ape uzate ( 14.507 m).
 Reabilitare și extindere staţie de epurare.
Extinderea sistemului de canalizare – aglomerarea Homocea:

 Localităţi beneficiare: Homocea și Lespezi, comuna Homocea.
 Populaţia care va beneficia de investiții: 6.387 de locuitori (anul 2014).
 Construcţie reţea canalizare (15, 4 km).
 Construcţie staţie epurare.
6.3.2. Reţeaua de termoficare
Numărul localităţilor în care se distribuie energia termică în regiunea de Sud-Est a

scăzut din anul 2000 cu 28% (de la 25 de localităţi la 18 în anul 2012).
Energia termică distribuită în județul Vrancea a înregistrat o scădere de 45% din anul
2007.
EVOLUŢIA CANTITĂŢII DE ENERGIE TERMICĂ DISTRIBUITĂ CONSUMATORILOR (GIGACALORII)
200000
150000
100000
50000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: INS
Număr de localităţi beneficiare de reţeaua de termoficare în anul 2012
Număr de localități cu rețea de termoficare
Anul 2012
Urban Rural TOTAL
Regiunea Sud-Est 18/35 2/355 20
Vrancea 2/5 0/68 2/73
Sursa: INS, 2012
În anul 2011, 26,7% din locuinţele convenţionale din judeţ dispuneau de încălzire
centrală. În același an, se înregistrează un procent de 66,7% al locuinţelor convenţionale din
mediul urban care dispun de încălzire, respectiv doar 5,2% din locuinţele din mediul rural. 37
37
101
Numărul locuințelor Încălzire centrală (termoficare și centrală termică proprie)

Vrancea 149.854 40.063 26,7
Comune 97.424 5.073 5,2
6.3.3. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale la nivelul județului Vrancea se realizează prin S.C.

”Distrigaz Sud Rețele” S.R.L. și S.C. GAZMIR IAȘI S.R.L., operatori economici care își
desfășoară activitatea în domeniul distribuției gazelor naturale, având ca principal obiect de
activitate distribuția combustibililor gazoși prin conducte. Prin activitatea de distribuție, cei
doi operatori economici asigură funcționarea în condiții de siguranță și la parametrii tehnici
proiectați a tuturor elementelor componente ale sistemului de distribuție a gazelor naturale și
a instalațiilor de utilizare, conform cu reglementările în vigoare, normele tehnice și clauzele
contractuale.
Lungimea totală a rețelei de distribuție a gazelor naturale administrată de S.C.
”Distrigaz Sud Rețele” S.R.L. este de 230,081 km, distribuită pe localități astfel:38
 Focșani – 158, 03 km;
 Adjud – 39,20 km;
 Mărășești – 14,45 km;
 Odobești – 1,09 km;
 Petrești – 6,46 km;
 Costești – 7,30 km;
 Golești – 2,77 km;
 Câmpineanca – 0,78 km.
Lungimea totală a rețelei de distribuție a gazelor naturale administrată de S.C.

GAZMIR IAȘI S.R.L. este de 50,7 km, distribuită pe localități astfel:
 Panciu – 26,5 km;
 Odobești – 24,2 km.
În anul 2012, 4 din 5 localităţi urbane din judeţ beneficiau de reţea de distribuţie a
gazelor naturale, iar la nivel rural doar 5 comune din 68 erau racordate la această
infrastructură. În perioada 2007 – 2012, în judeţul Vrancea nu se înregistrează nicio
modificare a numărului de localităţi racordate la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.
Număr de localităţi cu alimentare cu gaze naturale şi lungimea reţelei în anul 2012
Număr de localități cu instalații de alimentare cu Lungimea totală simplă a
Anul 2012 gaze naturale conductelor de distribuție a
Urban Rural TOTAL gazelor naturale (km)
Regiunea Sud-Est 19/35 40/355 59 2.792,7
Vrancea 4/5 5/68 9/73 193,1
Sursa: INS, 2012
Planul de analiză și acoperire a riscurilor, 2014 – S.C. ”Distrigaz Sud Rețele” S.R.L.; S.C. GAZMIR
38
IAȘI S.R.L.
102
Localităţile care nu au alimentare cu gaze folosesc pentru încălzire combustibil solid

(lemne şi cărbuni), combustibil lichid (CLU tip 3, motorină) sau gaz petrolier lichefiat (GPL).
Pentru prepararea hranei se utilizează în general butelii.
În perioada 2007 – 2012, în judeţul Vrancea, volumul de gaze distribuit
consumatorilor a scăzut, ajungând în anul 2012 mai mic cu 19% decât în anul 2007. Volumul
de gaze naturale utilizate în scop casnic a crescut în judeţul Vrancea, creşterea fiind de 34%
în perioada 2007 – 2012, ponderea consumului casnic din consumul total fiind de 26% în
anul 2012.
6.3.4. Reţeaua de alimentare cu energie electrică
Alimentarea energiei electrice se realizează prin Sucursala de Distribuție a Energiei

Electrice Focșani (S.D.E.E. Focșani) care are ca obiect principal de activitate distribuția
energiei electrice, precum și exploatarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție, PRAM,
telecomunicații și tehnologia informației.
Infrastructura S.D.E.E. Focșani asigură alimentarea cu energie electrică aproape
tuturor consumatorilor din județul Vrancea. Are în gestiune o parte din rețelele de înaltă
tensiune (110 Kv) și toate rețelele de medie și joasă tensiune. Energia electrică este preluată
din Sistemul Energetic Național și, prin reducerea succesivă a tensiunii, este distribuită ca
produs final consumatorilor.
De asemenea, județul Vrancea este tranzitat de rețeaua de 110 Kv care intră pe
teritoriul județului prin partea de nord a acestuia, trecând prin zona localităților Mărășești,
Focșani, Gugești și părăsește județul prin partea de sud spre Râmnicu Sărat, cartierul
Costieni. 39
REŢEAUA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE ÎN ROMÂNIA
Sursa: Transelectrica – Rețeaua Electrică de Transport din România
39
103
În anul 2011, la nivelul României, procentul locuinţelor cu instalaţie electrică era de

96,6%, din care 98% în oraşe şi 95,4% în comune. Din totalul locuinţelor convenţionale din
judeţ, 95,8% au instalaţie electrică (97,2% în oraşe şi 95% în comune).

Instalație electrică
Numărul locuințelor
convenționale
Număr în % față de total
Vrancea 143.854 143.493 95,8
Comune 97.424 92.550 95
104
7. Mediul şi infrastructura de mediu
7.1. Resursele naturale
7.1.1. Resurse naturale neregenerabile
În judeţul Vrancea întâlnim următoarele resurse neregenerabile:

 Agregate minerale
În judeţul Vrancea sunt resurse de pietriş, nisip şi argilă, depuse de activitatea râului
Siret. Pe cursul râului Siret, există numeroase zone de exploatare a agregatelor.
 Sare
Se remarcă o acumulare de sare în zona Paltin-Nistoreşti (zăcământul Paltin-
Nistoreşti), situat pe valea Zăbala, în judeţul Vrancea, care iese la zi de-a lungul faliei
Vrâncioaia-Paltin. Forajele şi observaţiile de suprafaţă efectuate în zonă sugerează existenţa
unui mare corp de sare diapir (cu o lungime de aprox. 10 km), pentru care s-a apreciat o
rezervă de cca. 22 miliarde tone de sare cu un conţinut de 80–90% NaCl. Alte iviri la zi ale
sării sunt înregistrate pentru acumulările Rotilești, Valea Sării, Reghiu–Andreiaşu, puse în
evidenţă de prezenţa unor izvoare sărate şi prin aflorimente de sare ce au făcut în trecut
obiectul unor exploatări de mică amploare.
 Gaze naturale
Există zăcăminte, unele în exploatare, iar altele în conservare în zona localităţilor
Cîmpuri, Vizantea şi Burcioaia-Adjud. Sunt perimetre de explorare în zona localităţilor
Fiționești, Gresu, Nereju şi Focşani.
 Cărbune brun
Există zăcăminte la Vulcăneasa (Mera), Reghiu, Valea Neagră şi Valea Ramnei.
Neavând putere calorifică mare, nu se justifică o exploatare intensă a acestuia.
 Situri metalifere ( Pb-Zn) la: Jitia.
 Argile la: Mera, Păunești, Vidra.
 Gipsuri : Soveja.
 Gresii: Năruja.
 Marnocalcare: Lepșa.
7.1.2. Resurse naturale regenerabile
Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile,
biodiversitatea se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele
actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. Deoarece
necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea lor
intensivă şi nerațională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de regenerare
ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt limitate.
RESURSELE DE APĂ
Reţeaua hidrografică a judeţului Vrancea măsoară 1.756 km cursuri de apă codificate
cu următoarele subbazine hidrografice principale.
105
Subbazine hidrografice principale Suprafața (km²)

Subbazinul Siret 1.230 km²
Subbazinul Trotuș 130 km²
Subbazinul Putna 2.480 km²
Subbazinul Râmnicu Sarat 673 km²
Total: 4.513 km²
Resursele de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de
suprafaţă, râuri, lacuri, izvoare etc.
Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:
 răul Siret – cu o lungime de 116 km, suprafaţa bazinului în judeţul Vrancea –
1.230 km2 delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă
în care se varsă râurile interioare ale judeţului.
 răul Trotuş – afluent de dreapta al răului Siret, cu o lungime de 14 km şi
suprafaţa bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea.
 pârâul Şuşiţa – cu o lungime de 75 km și o suprafață a bazinului de 410 km2,
pârâu care are un regim nepermanent.
 răul Putna – izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o
suprafaţă de 2.480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ.
 răul Milcov – cu o lungime de 79 km și o suprafață a bazinului de 444 km 2,
care în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală.
 pârâul Râmna – cu o lungime de 66 km și o suprafață a bazinului de 415 km2,
pârâu care în perioadele secetoase nu are debit.
 răul Râmnicu Sărat – traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km și o
suprafață a bazinului de 390 km2; prezintă un grad de mineralizare naturală
ridicat.
Ape minerale. În comuna Vizantea Livezi există izvoare minerale şi sulfuroase cu

calităţi curative, studii efectuate în secolul XIX asupra izvoarelor de la Vizantea Livezi
descoperind trei categorii de ape:
 foarte clorurate, iodurate (izvorul 1);
 sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3 şi 4);
 sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6).
RESURSELE DE SOL
În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor
şi silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de
dealuri şi de munte.
Clasele de sol caracteristice judeţului Vrancea
Clasa de soluri
Nr.crt. Suprafața (ha) Procentul (%)
1 Protisoluri PRO 95,460 38,29%
2 Cernisoluri CER 54,127 21,71%
3 Cambisoluri CAM 20,204 8,11%
4 Luvisoluri LUV 48,055 19,27%
5 Vertisoluri VER 16,271 6,53%
6 Andisoluri AND 11,340 4,55%
7 Hidrisoluri HID 1,324 0,53%
8 Salsodisoluri SAL 2,524 1,01%
Total suprafață 249.305 100%
106
În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul

subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrișuri amestecate cu un
procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui cu diferite
grade de podzolire, soluri podzolice.
În luncile văilor principale, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar în
păduri, soluri brune de pădure luto-nisipoase.
Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi pe culmile
dealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brun-gălbui
tipice şi diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic.
În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite
cu soluri, brun-gălbui tipice, mai rar podzolite, în diferite stadii de eroziune.
Solurile din zona de munte a judeţului, sunt afectate în principal de procesele de
eroziune (atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor.
Alţi factori limitativi sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică
precum şi panta terenurilor.
7.2. Calitatea apei

În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi
monitorizată de A.N. “Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău SGA
Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru
indicatorii specifici activităţilor acestora.
Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul
hidrografic Siret.
Volumul resursei de apa
Resursa de suprafață (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)

Județul
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Vrancea 840.000 210.000 345.000 156.000
Cerința / prelevarea de apă pe surse și utilizări

Cerințe de apă Prelevări de apă
Bazin Grad de
Hidrografic Activitate Valoare(mii/mc) Activitate Valoare (mii/mc) utilizare (%)
populație 13.526,394 populație 10.161,4 75,12
industrie 4.056,331 industrie 2.774,356 68,31
BH Siret
agricultură 1.770,58 agricultură 1.028,277 58,07
Total 19.526,394 Total 13.964,033 71,51
Total general 19.526,394 Total general 13.964,033 71,51
Prelevările de apă în perioada 2007 – 2012 în județul Vrancea

Prelevări de apă
An
Din surse de suprafață (mii m³) Din subteran (mii m³)
2008 3.971 13.133,5
2009 4.818 12.811
2010 2.522 11.709
2011 914,1 12.567,3
107
2012 1.052,47 13.170,3

Pentru anul 2012 se constată un trend crescător al cantităţilor de apă prelevată anual
din surse de apă de suprafaţă, în paralel cu o creştere a prelevărilor din subteran.
Din punctul de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret,
judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale
şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de
câmpie.
Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori: regimul de oxigen (RO),
nutrienţi, poluanţi toxici specifici de origine naturală. Calitatea globală a apelor înregistrate în
secţiunile de supraveghere s-a urmărit astfel:
Nitrații și fosfații în râuri
Bazin hidrografic Curs de apă Secțiune de control
Nitrați (mg N/l) Ortofosfați (mg/l) Calitatea apei
Siret Siret Adjudul-Vechi 1,3873 0,0106 Bună
Siret Siret Cosmești 1,4585 0,0182 Bună
Siret Siret Biliești 1,2873 0,006 Bună
Siret Siret Lungoci 1,5581 0,01 Bună
Siret Trotus Adjudul-Vechi 1,855 0,0157 Bună
Siret Putna Tulnici 0,504 0,0047 Foarte bună
Siret Putna Colacu 0,9346 0,0102 Foarte bună
Siret Putna Podu Zamfirei 1,7374 0,0089 Bună
Siret Putna Botârlău 2,1284 0,0183 Bună
Siret Rm.Sarat Tulburea 0,2773 0,0071 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Nicolești 1,053 0,073 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Măicănești 1,6016 0,0235 Bună
Siret Milcov Reghiu 0,56 0,0076 Foarte bună
Siret Milcov Golești 2,4516 0,0075 Bună
Siret Milcov Răstoaca 6,1366 0,015 Satisfăcătoare
Siret Ramna Răscuța 0,174 0,008 Foarte bună
Siret Ramna Jiliște 2,628 0,0004 Bună
Calitatea apei râurilor pentru anul 2012, în raport cu oxigenul dizolvat, materii organice și amoniu în
secțiunile de control
Bazin Curs de Secțiune de
Oxigen dizolvat Materii organice Amoniu Calitatea
hidrografic apă control
(mg O/l) (mg O/l) (mg N/l) apei
Siret Siret Adjudul-Vechi 9,165 2,3033 0,30175 Foarte bună
Siret Siret Cosmești 10,158 2,15 0,2335 Foarte bună
Siret Siret Biliești 10,285 2,265 0,1927 Foarte bună
Siret Siret Lungoci 9,78 2,66 0,24011 Foarte bună
Siret Trotuș Adjudul-Vechi 10,227 2,453 0,161 Foarte bună
Siret Putna Tulnici 10,532 0,775 0,086 Foarte bună
Siret Putna Colacu 10,452 1,623 0,1147 Foarte bună
Siret Putna Podu Zamfirei 8,87 1,48 0,089 Bună
Siret Putna Botârlău 9,606 1,906 0,921 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Tulburea 10,84 1,5 0,157 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Nicolești 10,045 3,081 2 Bună
Siret Rm.Sarat Măicănești 9,413 3,633 0,736 Bună
Siret Milcov Reghiu 10,925 1,5 0,128 Foarte bună
Siret Milcov Golești 7,92 2,033 0,3193 Bună
Siret Milcov Răstoaca 7,503 3,47 0,247 Bună
Siret Ramna Răscuța 10,685 1,835 0,31 Foarte bună
Siret Ramna Jiliște 9,145 3,005 0,385 Bună
108
În judeţul Vrancea, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună a fost

atins de toate cele 6 (100%) corpuri de apă pe 560 km de râu pentru care s-a determinat starea
ecologică. Din punctul de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 560 km de râu,
repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
 357 km (64%) în stare ecologică foarte bună;
 203 km (36%) în stare ecologică buna.
Repartiţia pe lungimi în raport cu starea chimică este următoarea:

 344 km (61%) în stare chimică bună
 216 km (39%) în stare chimică proastă.
Pe raza judeţului Vrancea, singurul lac monitorizat din punct de vedere calitativ este
lacul Călimăneşti (pe răul Siret).
Acumularea Călimăneşti este amplasată în lunca şi albia majoră a răului Siret, aval de
confluenţa acestuia cu răul Trotuş, este un lac artificial de acumulare şi are o suprafaţă de
749,9 ha şi un volum de 44,27 mil.mc la nivelul retenției normale (cota 75,0). În aceste
condiţii de exploatare, coeficientul de circulaţie al apei în lac este relativ lent. Aceşti factori
naturali la care se adaugă factorul antropic duc la accentuarea caracterului semistagnant al
apei lacului.
Rezerva de apă subterană a judeţului Vrancea este estimată la 345 mil.mc, din care
tehnic utilizabilă 156 mil.mc. Această rezervă reprezintă potenţialul acvifer al conului
aluvionar al răului Putna şi cel din stratele de Cândeşti.
Pe parcursul anului 2012 au fost monitorizate 20 foraje de observaţie, de pe teritoriul
judeţului Vrancea (Conform Legii nr. 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare,
depăşiri la indicatorul NO3 – s-au înregistrat la următoarele foraje: F1 – Căiata, F1 –
Mândreşti, F1 – Hângulești).
7.3. Calitatea solului

În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor
şi silvostepelor, în regiunea de câmpie şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de
dealuri şi de munte. Datorită marii variaţii a condiţiilor litologice, a formelor de relief de
amănunt, a condiţiilor hidrogeologice şi a proceselor actuale foarte active în regiunea
subcarpatică, la solurile zonale se adaugă soluri intrazonale (negosoluri şi soluri erodate,
sărături, soluri de luncă).
Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate se realizează pe criteriul factorilor
limitativi ai producţiei în cazul unei anumite folosinţe (arabil, livezi, vii, pajişti).
Gruparea terenurilor se face în cinci clase de pretabilitate (I-V), în funcţie de
intensitatea factorului sau factorilor limitativi sau restrictivi pentru producţia agricolă.
Semnificaţia claselor de pretabilitate este următoarea:
 Clasa I – terenuri fără limitări sau restricţii (nu ridică probleme de folosire);
 Clasa a II-a – terenuri cu limitări sau restricţii slabe (ridică probleme relativ simple în
folosire, în general de prevenire a unor procese sau fenomene de degradare );
 Clasa a III-a – terenuri cu limitări sau restricţii moderate (ridică probleme mai
complicate de folosire, amenajare, ameliorare );
 Clasa a IV-a – terenuri cu limitări sau restricţii severe (ridică probleme relativ dificile
de amenajare, ameliorare, exploatare);
109
 Clasa a V-a – terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe care pot fi parţial
corectate (pot fi utilizate într-un anumit scop numai după corectarea unor limitări).
Repartiția solurilor pe clase de calitate în județul VRANCEA, anul 2012

Clase de calitate
Nr.crt Specifi. U.M.(ha)
I II III IV V
1 Arabil 148.203 - 40.004,60 72.445,70 26.925,60 4.142,10
2 Pășune 43.708 - 3.897,30 18.937,90 13.463,00 5.954,80
3 Fâneață 32.904 - 4.550,30 13.582,50 14.017,80 463,40
4 Vii 26.927 - 10.406,20 12.142,10 4.248,40 381,30
5 Livezi 3.624 - 688,50 1.949,80 852,70 162,00
Total agricol (cartat) 255.366
În județul Vrancea factori naturali sau antropici au determinat poluarea/degradarea

solului în anumite zone, însă acestea nu pot fi considerate zone critice. Solul se află sub o
presiune crescândă determinate de parctici agricole și silvice necorespunzătoare. Aceste
activități produc dereglarea funcționării normale a solului ca biotop în cadrul diferitelor
ecosisteme naturale sau artificiale, afectând fertilitatea și capacitatea sa bioproductivă, atât
din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.
Solurile din judeţ sunt afectate în principal de procesele de eroziune (atât de suprafaţă,
cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi factori limitativi sunt
reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică, excesul de umiditate freatică
şi/sau stagnantă, precum şi panta terenurilor. De asemenea, un factor restrictiv al producţiei
agricole îl constituie saraturarea solului (prezenţa sub formă de salinizare şi/sau alcalinizare),
fenomen ce afectează aprox. 3% din terenul agricol.
Soluri afectate de alunecări de teren:

Tipuri de alunecări Suprafața afectată (ha)
Alunecări stabilizate 26.839
Alunecări semistabilizate 15.292
Alunecări active 3.628
Total 45.759
Soluri afectate de inundații:

Terenuri inundabile Suprafața afectată (ha)
Total 7.650
Soluri afectate de eroziunea de suprafață:

Tipuri de eroziune de suprafață Suprafața afectată (ha)
Eroziune slabă 20.695
Eroziune moderată 15.003
Eroziune puternică 15.257
Eroziune foarte puternică 15.528
Total 66.483
Soluri afectate de eroziunea în adâncime:

Tipuri de eroziune în adâncime Suprafața afectată (ha)
Șiroiri, rigole 10.025
Ogaașe 12.917
Ravene 6.493
Total 29.435
110
Zone mari expuse riscului de inundaţie, eroziune și alunecări de teren sunt în

localitățile: Bărseşti, Soveja, Gura Caliţei, Vidra, Vrâncioaia, Străoane, Tulnici, Câmpuri,
Nistoreşti, Paltin.
7.4. Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 s-a realizat de către APM Vrancea
(automat – 1 staţie automată de monitorizare, reţea manuală de supraveghere, calcul) şi de
către operatorii economici (automonitorizare).
În judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional,
amplasată în zona cu densitate a populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale
de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Focşani – Suraia. Poluanţii
monitorizaţi în cadrul staţiei automate sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, NH3C6H6, PM10.
Valorile înregistrate în cadrul staţiei automate de calitate ale aerului au fost mici, mediile
fiind sub 60 μg/m3 pentru perioada de funcţionare, ceea ce evidenţiază un nivel redus al
poluării în zona monitorizată, funcţie şi de reprezentativitatea tipului de staţie.
APM Vrancea monitorizează calitatea aerului ambiental în judeţul Vrancea prin
reţeaua manuală de supraveghere în nouă puncte de control.
Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de
monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaţiilor
concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.
Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt:
 emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3);
 emisii de precursori ai ozonului;
 emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5);
 depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate ai aerului în arealele
urbane;
 producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.
Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt:

 procese de producţie: producere energie electrică şi termică, fabricarea
materialelor de construcţii, prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton;
 utilizarea solvenților organici în anumite activităţi şi instalaţii;
 distribuţia şi depozitarea combustibilului;
 tratarea şi depozitarea deşeurilor;
 extracţia şi distribuţia combustibililor fosili;
 agricultura.
Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţului Vrancea evidenţiază, pentru
perioada considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventariaţi, aspect datorat pe de
o parte scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită
preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau
reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.
111
7.5. Managementul deșeurilor

În anul 2011, cantitatea totală de deşeuri municipale (deşeuri generate în mediul urban
şi rural) şi asimilabile generate în judeţul Vrancea este de 81.822 mii tone, volume rezultate
din rapoartele operatorilor de salubrizare şi estimările pentru populaţia nedeservită de
operatori.
Deşeuri colectate de municipalităţi (tone) în judeţul Vrancea
Deșeuri municipale 2009 2010 2011

Deșeuri menajere colectate 98.081 76.760 60.928
• în amestec 95.970 73.118 59.322
• selectiv 2.110 3.650 1.606
Deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini,
6.243 8.570 2.158
parcuri și spații verzi)
Deșeuri din construcții și demolări 8.275 7.980 7.415
Total deșeuri municipale colectate 112.600 93.310 70.501
Deșeuri menajere necolectate 40.560 32.060 11.321
Total deșeuri municipale generate 153.160 125.370 81.822
În ultimii 3 ani s-a extins aria de acoperire cu servicii de salubrizare, în principal prin
dezvoltarea operatorilor existenţi. Se constată o dinamică şi o fluctuaţie a numărului de
localităţi deservite per operator.
În anul 2012, în judeţul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost
de 76,85% în mediul urban şi 91,83 % în mediul rural.
În judeţ nu există propriu-zis o staţie de transfer autorizată, însă la Focşani, lângă
fosta rampă de deşeuri menajere a oraşului, este autorizată o staţie de sortare, unde deşeurile
din raza localităţilor Focşani şi Câmpineanca, după o sortare prealabilă a deşeurilor
reciclabile, sunt duse la rampa Haret.
La nivelul judeţului Vrancea există în derulare proiectul de execuţie a noului depozit
ecologic de deşeuri de la Haret, parte integrantă a Sistemului de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Vrancea.
Managementul integrat al deşeurilor are ca şi obiective:
 Achizția echipamentelor de colectare atât pentru deșeurile municipale, cât și
pentru cele asimilabile din comerț, industrie și instituții, cuprinzând containere
și vehicule de transport;
 Construirea a trei stații de transfer și a șase platforme de colectare (pentru
deșeurile voluminoase și deșeuri periculoase de mici dimensiuni);
 Construirea unui depozit regional dotat cu echipamente pentru tratarea
levigatului și a gazului provenit din depozit, ce va cuprinde o stație de
compostare și o linie de sortare;
 Închiderea și acoperirea a trei depozite urbane, curățarea a două depozite
urbane, închiderea și acoperirea a opt depozite rurale și curățarea a 192 de
depozite rurale, ce vor fi acoperite cu iarbă;
 Măsuri de creștere a gradului de conștientizare a publicului în vederea
reducerii cantității de deșeuri sau separarea materialelor reciclabile la sursă;
 Asistență tehnică și supervizare a lucrărilor.
112
Vrancea se află printre puținele județe din țară care nu dețin un depozit de deșeuri
ecologic. Cantitățile de deșeuri menajere depozitate la rampa Haret au crescut față de anul
precedent deoarece, după închiderea celorlalte depozite neconforme, majoritatea operatorilor
de salubritate transportă deșeurile acolo.
Situația corespunzătoare anului 2012 privind punctele de colectare selectivă a deșeurilor municipale
Fracții de deșeuri colectate Cantitatea valorificată
Localitatea Cantitatea colectată (tone)
selectiv (tone)
Hârtie/carton 257,61 257,61
Focșani Plastic/PET 247,03 247,03
Sticlă 3,0 3,0
Adjud Plastic/PET 240,0 240,0
Sticlă 0 0
Odobești Plâstic/PET 35,99 35,99
Sticlă 19,2 19,2
Mărășești Plastic/PET 209 209
Sticlă 70 70
Panciu Plastic/PET 48,5 48,5
Sticlă 40 40
Zona rurală Plastic/PET 137.68 137.68
Sticlă 106.52 106.52
Total județ Plastic/PET 918,2 918,2
Sticlă 238,72 238,72
7.6. Biodiversitatea
Poziția geografică și complexul factorilor abiotici regionali și locali au determinat
definirea teritoriului de la exteriorul Carpaților Curburii, căruia i se suprapune ca unitate
administrativă și județul Vrancea, ca un spațiu de interferență a trei zone biogeografice:
 treimea vestică – echivalentă domeniului montan  se suprapune bioregiunii
alpine,
 zona mediană  corespunde bioregiunii continentale,
 extremitatea răsăriteană – suprapusă Câmpiei Siretului Inferior  se suprapune
bioregiunii stepice.
Din punctul de vedere al suprafețelor, cea mai mare parte este ocupată de regiunea
biogeografică continentală (cca. 60%).
113
BIOREGIUNILE GEOGRAFICE ALE JUDEȚULUI VRANCEA
Vegetaţia judeţului Vrancea aparţine în întregime zonei de pădure, cu excepţia

regiunilor de câmpie, ce se încadrează în domeniul silvostepei.
Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidisuri pure, înconjurate la exterior de un brâu
de brădet pur şi în amestec. Din loc în loc, în porţiunile cele mai înalte, pădurea face loc unor
rarişti de molid, ienupăr şi pajişti montane.
Culmile muntoase mai joase, ca şi partea dealurilor înalte vestice, sunt acoperite cu
făgete montane pure sau în amestec. Depresiunile submontane şi zona dealurilor înalte
vestice cu altitudine mai mică de 800 m sunt acoperite de pajişti cu Festuca sulcata şi Agostis
tenuis. În general, vegetaţia este slab înţelenită, acoperirea terenului fiind de 75 – 85 %.
În flora spontană a judeţului Vrancea au fost identificate 1.375 de specii şi 99
subspecii de plante superioare, aparţinând la 109 familii şi 515 genuri, dintre care 34 sunt
ferigi, 9 gimnosperme şi 1.332 angiosperme.
Au fost determinate peste 150 de asociaţii vegetale, iar în zona montană şi colinară se
remarcă prezenţa a numeroase specii endemice dintre care menţionăm: Aconitum
moldavicum, Campanulă carpatica, Cardamine glanduligera.
Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii şi complexităţii habitatelor din care
este constituit, un spaţiu în care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât şi nivelul
populaţiilor.
Vrancea se suprapune unora dintre cele mai importante areale de concentrare a unor
populaţii viabile din fauna României.
Numeroase specii sunt prezente pe teritoriul judeţului între care amintim: Triturus
cristatus, Triturus montandoni, Salamadra salamandra, Bombina variegata, Hyla arborea,
Pericallia matronula, Lutră lutră, Rupicapra rupicapra, Lynx lynx, Caniş lupus, Ursus arctos.
114
Fondul forestier se află în proporţie de 90% în proprietate de stat şi 10% în proprietate

privată. Fondul forestier al judeţului Vrancea se încadrează predominant în zona centrală a
Carpaţilor de Curbură, caracterizată printr-o mare varietate a formelor de relief (6 % câmpie,
54 % deal şi 40 % munte).
Altitudinea variază de la 50 m în Lunca Siretului la 1.785 în Vârful Goru. Structura pe
specii se prezintă astfel:
 rășinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %).
 foioase 66 % (fag 37 %,cvercinee 12 %, diverse 17 %).
Deficit de vegetație forestieră se înregistrează în zona de sud a județului. În anul 2003

s-au împădurit în aceste zone (Bălești și Ciorățti) 20 ha pe terenurile aparținând altor
deținători (s-au înființat perdele de protecție).
7.7. Riscurile de mediu

Societatea umană supraviețuiește într-un mediu natural-antropic în continuă shimbare
supusă unor situații diverse, uneori periuloase, generate de mulți factori (naturali și antropici).
Fenomenele naturale extreme frecvente sunt sunt seismele puternice, seceta, inundațiile,
alături de alunecările de teren influențând direct viața fiecărei persoane societațea în
ansamblu.
În ultimii ani și pe teritoriul Româiei s-au întețit evident cazurile de manifestare a
diverselor calamități naturale. La acestea atribuim: secete îndelungate, anotimpurile excesiv
de umede, reci, ori prea calde, ploile torențiale mari, deseori cu grindină, inundațiile vaste,
viscolele, iernile extrem de geroase ori extrem de blânde, înghețurile tardive de primăvară ori
timpurii de toamnă, seismele, alunecările de teren, inundațiile și alte procese distructive.
Riscurile de mediu sunt reprezentate de presiunile exercitate asupra: resurselor
de apă, stării de calitate a aerului, a solului, pădurilor, biodiversității, deșeurilor.
Principala presiune asupra stării apelor de suprafață este exercitată de către om prin
deversarea în emisări a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Categorii de presiuni
întâlnite sunt punctiforme, difuze, hidromorfologice:
 Presiuni punctiforme sunt date de aglomerări umane, industrie, agricultură.
 Presiunile difuze sunt date de: aglomerările umane/localități, ferme
agrozootehnice, depozite de stocare deșeuri neconforme, situri industriale
abandonate etc.
 Presiunile hidromorfologice sunt date de categoriile de lucrări (la bazinele
hidrografice, regularizări, îndiguiri și apărări de maluri), executate pe corpurile
de apă în diverse scopuri, cu efecte funcționale pentru comunitățile umane.
Alte tipuri de presiuni antropice semnificative pot fi cele date de activitățile de
piscicultură/ acvacultură, extragerea balastului și nisipului din albiile minore ale cursurilor de
apă, exploatările forestiere etc.
Calitatea solului este afectată fie de restricții determinate, factori naturali (clima,
forma de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acțiuni antropice agricole și industriale.
Chiar dacă în anul 2013 s-a înregistrat o ușoară creștere a fondului funciar agricol,
tendința generală este de reducere a acestuia în favoarea altor suprafețe. Raportat la anul
2008, suprafața agricolă s-a diminuat cu 137 ha, ceea ce reprezintă sub 0,1% din totalul
terenului agricol. Se observă o creștere a suprafețelor afectate de diferite procese de
degradare cum sunt: eroziunea de suprafață și de adâncime, excesul de umiditate, alunecările
de teren.
115
Printre presiunile antropice exercitate asupra biodiversității se enumeră: exploatarea

agregatelor minerale, exploatarea necontrolată a pădurilor, pășunatul, desecarea mlaștinilor,
împădurirea pajiștilor, abandonarea pajiștilor și pășunilor, regularizarea râurilor, utilizarea
pesticidelor, turismul etc.
Gestionarea și eliminarea deșeurilor pune presiuni asupra mediului și sănătății umane,
prin emisiile de poluanți și consumului de energie sau terenuri. Deșeurile sunt o resursă
potențială, deoarece mai multe fluxuri de deșeuri reprezintă materiale care pot fi refolosite,
reciclate sau recuperate.
La nivelul județului Vrancea s-au manifestat situații de urgență generate de aceste
tipuri de risc, a căror consecințe au afectat grav în ultimii ani infrastructura și mediul
înconjurător, producând pagube însemnate.
1. Inundațiile și fenomenele meteo periculoase
La nivelul județului Vrancea inundațiile sunt de regulă provocate de revărsări naturale

ale unor cursuri de apă, datorate creșterii debitelor provenite din recipitații și/sau după topirea
stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de infrastructura insuficientă a secțiunilor de
scurgere a podurilor și podețelor, blocaje produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri și
material lemnos), alunecări de teren, precum și inundații datorate scurgerilor de pe versanți,
de scurgeri ale apelor pluviale, precum și datorate unor incendii, accidente sau avarii la
construcțiile hidrotehnice.
Fenomenele meteorologice periculoase sunt reprezentate la nivelul județului Vrancea
de ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheață, chiciură, polei,
înghețuri tipurii sau târzii, caniculă, grindină și secetă.
Sunt expuse direct sau indirect acestui tip de risc: viața oamenilor și bunurile acestora,
flora și fauna, obiectivele sociale, culturale, administrative și de patrimoniu, infrastructura de
transport și de servicii comunitare (rutier, feroviar, electric, de gaze, apă canalizare, etc) și
capacitățile productive ale mediului privat.
Terenuri inundabile Suprafața afectată (ha)
Total 7650
Fenomenele meteo extreme posibile la nivelul județului Vrancea, se impart, în funcție
de anotimpul specific, după cum urmează:
 vijelii, oraje, grindină, valurile de căldură, averse de ploaie sau ploi torențiale cu
cantități însemnate de precipitații în anotimpurile calde;
 înghețurile târzii sau timpurii, temperaturi foarte scăzute, ceață, polei, viscole,
cantități însemnate de precipitații sub formă de ninsoare cu strat consistent de
zăpadă.
2. Incendii de pădure
În trecut, cauzele apariției incendiilor de pădure erau legate de nesupravegherea unui

foc aprins sau de acțiunea unor fenomene atmosferice. Astăzi, însă, aceste cauze s-au
diversificat într-o mare măsură.
 Factorii naturali de risc la incendii de pădure, predominanți în județul Vrancea sunt:
clima, presiunea atmosferică și curenții de aer, relieful.
116
Factorul climatic (temperaturi ridicate și secetă) poate influența semnificativ numărul

de incendii, fiind mai ridicat în anii secetoși și caniculari. Umiditatea excesivă ajută la
reducerea vitezei de ardere spre deosebire de uscăciunea ridicată, care are un efect total opus.
Curenții de aer prezenți în zona montană, locul predominant al pădurilor din județul Vrancea,
au caracter permanent crescând alimentarea arderii cu oxigen, și totodată viteza de ardere.
Relieful influențează riscul de incendiu, în sensul propagării acestuia, prin implicațiile
pe care le are asupra curenților de aer, iar prin poziționarea arboretului în pantă conduce la o
propagare rapidă a incendiului pe înălțime, coroborat cu posbilitățile limitate de intervenție
pentru oameni și tehnică.
 Factorii antropici de risc la incendii de pădure, predominanți în județul Vrancea sunt
forma și tipul de proprietate sau administrare a pădurii, activitatea umană în zona
fondului silvic ( rețeaua de drumuri, liniile electrice de medie și înaltă tensiune,
activitatea de exploatare a fondului forestier, activitatea turistică, construcțiile de cult,
profilul psiho-social al populației și starea economică a acesteia)
3. Fenomene distructive de origine geologică

CUTREMURE
Ca urmare a condițiilor geografice și geologice în județul Vrancea există pericolul
manifestării acțiunilor distructive a cutremurelor de pământ, de magnitudine mare.
Mișcarea seismică este însoțită de regulă de apariția unor alunecări de teren, lichefieri
și tasări așe terenului. În municipiul Focșani și în celelalte orașe s-au format zone cu risc
ridicat de inundații, în aval de Barajul CHE Berești (județul Bacău), Barajul CHE
Călimănești și Barajul CHE Movileni, prin avarierea acestor baraje ca urmare a acțiunii
miscării seismice.
Riscul seismic este definit ca probabilitatea de apariție a unui cutremur de pământ care
ar putea provoca avarii importnte ale clădirilor, într-o anumită perioadă de timp, cutremur
însoțit de apariția unor distrugeri, pierderi, pagube și dereglări ale activității aconomice și
sociale, pe teritoriul județului Vrancea.
Riscul seismic în zona epicentrală Vrancea, care ar afecta județul Vrancea, evaluat
conform unor analize statistice, arată că, în această zonă, exită probabilitate de producere a
unor mișcări seismice majore, cu magnitudine maximă 7,5 odată la 200 de ani.
În urma analizei condițiilor seismo-tectonice ale zonei epicentrale Vrancea, se pot
concluziona următoarele:
 activitea seismică în zona Vrancea este dominată e cutremure de pământ de
adâncime intermediară / subcrustale cu focarul (hipocentrul) la adâncimi între 70
și 170 km (cele mai frecvente seisme având hipocentrul în intervalul de
adâncime 90-150 km). Zona seismică este o zonă activă și persistentă,
cutremurele de pământ având un caracter specific.
 în zona Vrancea există și focare seismice care produc cutremure de pământ
normale / intracrustale, cu hipocentrul la adâncimi mai mici de 60 de km,
generate sporadic, nedepășind magnitudinea de 5,6.
117
Perioadele probabile de revenire a cutremurelor de pământ de adâncime intermediară
Magnitudine maximă ≥ 5 5,5 6 6,5 7 7,5 7,7
T (ani) 1,5 3,0 7,0 15,0 33,0 81,0 200

Pericolul major pentru județul Vrancea îl reprezintă seismele de adâncime
intermediară, în zona epicentrală Vrancea, având adâncimea focarului de regulă între 90 km
și 150 km, magitudine maimă asteptată de 7,5 și o succesiune sistematică de 50-92 seisme /
secol.
Zone de risc la cutremur de pământ:
 Zona epicentrală Vracea
 Coordonatele:
o Latitudine nordică = 45°24´-46°0´
o Longitudine estică = 26°12´-27°24´
 Distribuția epicentrală pe o suprafață de aproximativ 5500 km² (95 x 58 km)

Regiunea seismologică Vrancea este determinantă pentru seismicitatea teritoriului
României și este considerată cea mai activă provincie pentru cutremure subcrustale din
Europa. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a două zone:
 Trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremurele subcrustale
puternice, zonă legată de curbura arcului carpatic;
 Regiunea de câmpie dintre Râmnicu Sărat, Mărășești și Tecuci, cu cutremure
mai puțin adânci.
ALUNECĂRI DE TEREN
Riscul alunecărilor de teren este definit ca probabilitatea de deplasare lentă sau rapidă
a unor parți de versanți prin fenomene geodinamice datorate acțiunii apelor subterane,
modificărilor fizico-mecanice ale solului sau șocurilor mișcărilor seismice. Ca urmare, în
localitățile din zonă pot apărea distrugeri ale construcțiilor, pierderi umane și dereglarea
activităților economico-sociale în zona de dezastru.
Soluri cu risc de declanșare a alunecărilor de teren:
 493,78 ha., 10,14% -terenuri cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de
activare a alunecărilor de teren;
 633,42 ha., 13,01% - terenuri instabile afectate de eroziune puternică – excesivă
asociată cu ravenări și alunecări de teren active, torenți, izvoare de coastă;
 1601,70 ha., 32,89% -terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren,
surpări, prăbușiri.
Zone puternic afectate de degradări: Dumitrești- Motnău, Andreiașu, Soveja, Gura
Caliței, Chiojdeni Vidra, Vrîncioaia, Straoane, Nistoresti, Poiana Cristei, Barsesti, Tulnici,
Cîmpuri, Urechești
Lichefierile și tasările se produc, de regulă, în zonele de depozite afânate și/sau de

materiale necoezive care au umiditate redusă.
Apariția lichefierilor și tasărilor este posibilă în județul Vrancea datorită următorilor
factori:
 valoarea mare a accelerației maxim induse în teren și durata mare a mișcării
seismice;
118
 componența solului în județul Vrancea, municipiul Focșsani și alte localități

urbane;
 se consideră că pot fi lichefiatestraturi de prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase,
nisipuri, nisipuri cu pietriș, nisipuri argiloase și unele categorii de argile
prăfoase;
 starea de saturare și starea de umiditate - lichefierile sunt posibile numai în
straturi cu depozitare saturare;
 permeabilitatea redusă a stratelor favorizează lichefierea:
Tasările terenului sunt posibil a se produce în strate similare și/sau în zonele vechi ale
albiei râului Milcov și a celor mlăștinoase desecate, în special în prezența încărcărilor
suplimentare datorate clădirilor și altor construcții.
Lichefierile și tasările vor amplifica urmările acțiunii seismice asupra construcțiilor.
Contribuția acestor fenomene asociate poate spori cu 20-30% efectele distructive cu atât mai
mult cu cât mișcarea seismică este de lungă durată.
7.8. Analiza mediului

Analiza datelor privind mediul face posibilă identificarea rapidă a factorilor pozitivi
existenţi, dar şi a principalelor probleme şi insuficienţe cu care se confruntă teritoriul.
Prezentarea situaţiei extistente din domeniul mediului urmăreşte planificarea ulterioară bazată
pe valorificarea şi exploatarea elementelor benefice şi înlăturarea factorilor negativi.
APĂ
Factori pozitivi
 Din punct de vedere geografic județul Vrancea este amplasat pe bazinul hidrografic
Siret;
 Existenţa rețelei hidrografice este caracterizată printr-un regim de curgere permanent;
 Principale cursuri de apă din județ sunt: râul Siret, râul Putna (cel mai important curs
de apă din județ), pârâul Milcov, pârâul Ramna, râul Rm. Sărat;
 Monitorizarea și controlarea la nivel județean a calității apelor de suprafață și
subterane este efectuată de A.N. “Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă
“Siret” Bacău –SGA Vrancea;
 Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață monitorizate în județul Vrancea este
foarte bună în proporție de 64% și bună în proporție de 36%;
 Starea chimică a corpurilor de apă de suprafață monitorizate în județul Vrancea este
bună în proporție de 61%;
 Existența lacului de acumulare Călimănești, în zona colinară. Lacul prezintă o stare
chimică bună în proporție de 100%;
 Existența zonelor declarate vulnerabile sau susceptibil a fi vulnerabile la poluarea cu
nitrați proveniți din surse agricole. Este urmărit conținutul de nitrați conform
cerințelor HG 964/2000;
 Studiile hidrografice efectuate pe teritoriul județului Vrancea au apreciat că există o
rezervă de apă subterană care poate satisface necesarul de apă în prezent și de
perspectivă;
 Rezerva de apă subterană este estimată la 345 mil.mc;
 Rețeaua posturilor hidrometrice de exploatare existente asigură un grad satisfăcător de
cunoaștere a debitelor captate și consumate de apă pe cursurile din județ;
119
 Monitorizarea apelor subterane se realizează pe tipuri de programe specifice fiecărei

zone: S (supraveghere), P (potabilizare), ZV (zone vulnerabile) și O (observație) în
scopul unei supravegheri mai atente;
 Existenţa a 20 foraje de observație, pe teritoriul județului Vrancea: F1-Căiata, F4-
Goleşti-Slobozia, F1-Făurei, F3-Boţârlău, F4-Suraia, F4-Măicăneşti, F4-Vameş, F1-
Mândreşti, F5- Vijietoarea, F1- Nicolești, F1- Gologanu Est, F1-Satu Nou, F1-
Olăneasca, F1- Hânguleşti, F2- Călieni, F6A- Latinu Independenţa, F6A – Latinu, F8-
Adjudu-Vechi, F3- Adjudu-Vechi, F2- Mirceşti;
 Alimentarea cu apă potabilă a populației se realizează din sisteme centralizate, în cele
5 orașe și în 48 de comune ale județului;
 Prin contribuția proprie sau a autorităților locale se asigură, la nivelul drumului, în
dreptul gospodăriei, posibilitatea branșării la rețeaua de distribuție a apei potabile;
 Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat nu a depășit valoarea maximă
stabilită pentru parametrul chimic “nitrați” de 100 mg/l;
 Se constată creșterea volumului de apă care a fost suficient epurat și scăderea
volumului de apă insuficient epurat;
 Tendință de scădere a influenței surselor de poluare asupra apelor de suprafață, a
acviferelor freatice;
 Mărirea rețelei de distribuție si a rețelei de canalizare sub aspectul creșterii numărului
de locuitori racordați la rețeaua de canalizare.
 Investiții privind reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile;
 Anual s-au înregistrat îmbunătățiri parțiale ale sistemelor de alimentare cu apă
potabilă prin: dotări cu stații de clorinare cu clor gazos sau hipoclorit, înlocuirea
rețelelor de distribuție, fie prin accesarea de fonduri europene, fie din surse
guvernamentale;
 Lucrări aflate în execuție, prevăzute în proiectul „Reabilitarea și modernizarea
sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Vrancea”, finanțat prin
Programul Operațional Sectorial Mediu – Axa Prioritară 1. Lucrările vor fi finalizate
în trimestrul I 2014.
 Proiecte cu finanțare externă pentru ameliorarea problemei privind evacuarea apelor
uzate menajere provenite din mediul rural și urban;
 Proiecte cu finanțare externă pentru realizarea unor stații noi de epurare sau
retehnologizarea celor existente;
 Adoptarea de măsuri pentru implementarea cerințelor europene în domeniul apelor,
iar acolo unde acestea nu sunt suficiente, să se aplice măsuri suplimentare pentru
atingerea stării/potențialului ecologic bun și a stării chimice bune;
 Stația de supraveghere a radioactivității mediului pentru județul Vrancea realizează
măsurători beta globale pentru ape.
Factori negativi
 Starea chimică a rețelei hidrografice în raport cu lungimea, la nivel județean, este
proastă în procent de 39%;
 Lacul de acumulare Călimănești are starea ecologică moderată, obiectivul de calitate
nefiind atins de către corpul de apă;
 Rețeaua posturilor hidrometrice de exploatare existente asigură un grad mai puțin
satisfăcător pentru debitele restituite (evacuate);
 S-au identificat depășiri la indicatorul NO3 pentru următoarele foraje: F1- Căiata, F1-
Mândrești, F1- Hângulești;
120
 În 20 de comune, aprovizionarea cu apă potabilă se realizează din sisteme locale

publice sau individuale (fântâni publice, fântâni particulare, puțuri forate proprii,
captări de izvoare);
 Cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplinește în totalitate
condițiile de calitate;
 Față de concentrațiile maxime admise de Normativele și actele de reglementare
existente s-au înregistrat depășiri la indicatorul amoniu, azot total, azotiți, fosfor total
la SC CUP SA; Depășirile sunt datorate în general funcționării necorespunzătoare a
stațiilor de epurare și capacității depășite de epurare a stațiilor;
 Indicatorii cu ponderea cea mai mare o reprezintă indicatorii de oxigen, amoniacul,
CCO-Cr și suspensiile pentru apele uzate;
 Evacuările de ape menajere provenite din localitățile urbane și rurale, care nu și-au
realizat încă stații de epurare noi/ retehnologizate;
 Există stații de epurare și rețele de colectare finalizate dar care nu sunt puse în
funcțiune (exemplu comuna Gologanu);
 Gradul de racordare la rețelele de canalizare este extrem de scăzut în mediul urban
(58% la nivel județean);
 Gradul de racordare la rețelele de canalizare este extrem de scăzut și în mediul rural;
 Poluări accidentale în urma activității de braconaj (râul Milcov, mortalitate piscicolă
identificată pe o lungime de 3 km).
 Riscul exercitat de către om prin deversarea în emisări a apelor uzate neepurate sau
insuficient epurate;
 Riscul de poluare de pe platformele industriale;
 Multiple surse de poluare: aglomerări urbane, agricultură, industrie;
 Lucrări hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor hidrografice;
 Lipsa unor amenajări și existenţa exploatărilor deficitare a depozitelor de deșeuri;
 Apa cu care se răcește cenușa fierbinte de la centralele termice devine în mod
inevitabil contaminată cu substanțe acide și pune probleme deosebite pentru
depozitare;
 Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului,
conducând la poluarea apelor din zonele respective;
 Riscul seismic.
AER
Factori pozitivi
 Calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai mari
operatori economici din județul Vrancea, prin măsurători de poluanți gazoși și pulberi
sedimentabile realizate de către SC ENET SA Focșani, SC VRANCART SA Adjud;
 Întocmirea anuală de către APM Vrancea a Registrului Poluanților Emiși și
Transferați care vizează instalațiile IPPC;
 Monitorizarea calității aerului în jud. Vrancea se realizează utilizând: rețea formată de
stații manuale, stația automată;
 Datele din monitorizări obținute permit luarea măsurilor pe termen scurt, mediu și
lung, de combatere a poluării și de prevenire a acesteia;
 Valorile emisiilor calculate pentru NH3 au înregistrat o scădere față de anii precedenți;
121
 Din analiza datelor înregistrate și validate la stația automată VN1, pentru benzen se
observă o scădere substanțială a valorii limită anuale fiind de 0,53 μg/m3, față de
valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, care este de 5 μg/m3;
 Nivel redus al poluării cu amoniac;
 Valoarea țintă - 120 μg/m3 pentru protecția sănătății umane - nu a fost depășită în
perioada de mediere şi implicit nici pragul de alertă, sau pragul de informare;
 Asigurarea autorităților asupra accesului publicului la informația de mediu și la luarea
deciziilor de mediu la nivel local;
 Stația de supraveghere a radioactivității mediului pentru județul Vrancea realizează
măsurători beta globale pentru: aerosoli atmosferici, depuneri uscate și precipitații
atmosferice.
 Derularea proiectul ”Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul
municipiului Focșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de
mediu și creșterii eficienței energetice”, proiect finanțat prin POS Mediu;
 Proiecte cu finanțare externă pentru reabilitarea și modernizarea tehnologică a
echipamentelor și instalațiilor din sectorul industriei poluante;
 Proiecte cu finanțare externă pentru realizarea, extinderea rețelei de distribuție gaze
naturale;
 Adoptarea de măsuri pentru realizarea unor rute ocolitoare pentru traficul industrial și
de tranzit, în mediul urban;
 Cooperarea cu alte autorități la nivel local în derularea procesului de implementare a
cerințelor de mediu privind calitatea aerului;
 Pregătirea unor programe de dezvoltare urbană fiabile pe termen mediu şi lung.
Factori negativi
 Creșterea cantității emisiilor de SO2, creșterea provenind din arderi neindustriale;
 Creșterea cantității emisiilor de NOx, sursa principală fiind sectorul de arderi
neindustriale;
 Valorile emisiilor calculate pentru compușii organici volatili nemetalici din anul 2011
au înregistrat o creștere față de anul 2010, datorită activităților de ardere neindustrială
și a creșterii numărului de agenți economici în a căror activitate se regăsește utilizarea
solvenților și a altor produse cu conținut de compus organic volatil;
 Creștere semnificativă a cantității emise de cadmiu și mercur, datorată includerii în
inventar a proceselor de ardere a combustibililor (gaz natural, lemn, GPL) pentru
fiecare comună, oraș;
 Creștere a cantității de plumb emisă în atmosferă, sectorul de activitate răspunzător
fiind arderile neindustriale;
 Creșterea cantității de POPs emisă în atmosferă;
 Creșterea emisiilor de PCB față de anul precedent;
 Se poate remarca o creștere a mediei concentrației de CO, începând cu anul 2009, dar
cu valori mult sub valoarea limită stabilită 10 mg/mc -valoare maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore.
 Multiple surse de poluare: transporturi, sectorul industrial, agricultura (amoniac,
metan, compuși organici volatili);
 Lipsa de amenajări a depozitelor de deșeuri;
 Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legăturilor chimice care
eliberează o serie de substanțe toxice;
122
 Instalațiile de incinerare eliberează în atmosferă oxizi de sulf și de azot, dioxine și

furani, metale grele.
BIODIVERSITATE
Factori pozitivi
 Procentul cel mai mare de pădure, din totalul suprafeței împădurite, este în zona de
deal, unde procentul atinge 74%;
 Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii și complexității habitatelor din care
este constituit, un spațiu în care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât și
nivelul populațiilor;
 Fondul forestier se află în proporție de 90% în proprietate de stat și 10% în proprietate
privată. Direcția Silvică Focșani administrează 56.449 ha de fond forestier;
 Ariile protejate de interes național de pe teritoriul județului Vrancea sunt încadrate în
categoria rezervații naturale;
 În flora spontană a județului Vrancea au fost identificate 1.375 de specii și 99 de
subspecii de plante superioare;
 Adoptarea unor măsuri care să vizeze conservarea biodiversității.
Factori negativi
 Deficit de vegetație forestieră se înregistrează în zona de sud a județului;
 Suprafața cu păduri afectate de uscare este de 115 ha;
 Exploatarea agregatelor minerale;
 Un depozit de deșeuri înseamnă eliminarea de pe suprafața afectată acestei folosințe a
unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera și populația microbiologică a solului.
 Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului;
 La deteriorarea pădurilor contribuie mai mulți factori, atât factorii naturali (climatici)
cât și defrișările ilegale din pădurile private și exploatările forestiere extensive;
 Exploatarea necontrolată a pădurilor, pășunatul, desecarea mlaștinilor, împădurirea
pajiștilor, abandonarea pajiștilor și pășunilor, regularizarea râurilor, utilizarea
pesticidelor, turismul.
SOL ŞI SUBSOL
Factori pozitivi
 Soluri caracteristice stepelor și silvostepelor, în regiunea de câmpie, și soluri specifice
domeniului pădurii, în regiunea de dealuri și de munte;
 Variații mari ale condițiilor litologice a formelor de relief de amănunt, a condițiilor
hidrogeologice și a proceselor actuale foarte active în regiunea subcarpatică;
 Între anii 2007 și 2012 în județul Vrancea nu s-au identificat terenuri inundabile;
 În județul Vrancea se întâlnesc mai multe clase de soluri specifice unor varietăți de
culturi agricole;
 Stația de supraveghere a radioactivității mediului pentru județul Vrancea realizează
măsurători beta globale pentru sol și vegetație;
 Realizarea de proiecte cu finanțări europene pentru remedierea/reconstrucția
ecologică a terenurilor degradate/ameliorarea stării de calitate a solului.
123
Factori negativi
 Soluri cu conținut scăzut în humus și exces de umiditate freatică și/sau stagnantă în
zona de câmpie a județului Vrancea;
 Prezenţa fenomenului de sărăturate, fenomen ce afectează aproximativ 3% din terenul
agricol;
 Prezenţa fenomenelor de eroziune (atât de suprafața cât și adâncime), de alunecări și
de neuniformitate a terenurilor, care afectează solurile din zona de câmpie a județului;
 Creșterea diversificării factorilor de degradare a solului;
 Suprafața siturilor contaminate (10,517 ha) reprezintă 2,16 % din suprafața totală a
județului;
 Existența amplasamentelor care au fost identificate cu potențial de contaminare.
 Poluarea solului, din cauza utilizării excesive a îngrășămintelor chimice folosite în
agricultură;
 Calitatea solului este afectată de factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici
edafice) sau de acțiuni antropice agricole și industriale;
 Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deșeuri;
 Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului
conducând la poluarea solului și subsolului din zonele respective.
DEŞEURI
Factori pozitivi
o S-a extins aria de acoperire cu servicii de salubrizare, în special în zona rurală;
o În județul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 76,85 % în
mediul urban și 91,83 % în mediul rural;
o În ce privește capacitatea de reciclare a deșeurilor de ambalaje, județul Vrancea este
bine reprezentat, îndeosebi pentru deșeurile de hârtii-cartoane dar si cele de mase
plastice;
o În județul Vrancea sunt autorizați pentru activitatea de colectare a deșeurilor de baterii
și acumulatori (auto) un număr de 22 de operatori economici;
o În județul Vrancea există patru agenți economici autorizați să colecteze uleiuri uzate;
o În anul 2012, a crescut cantitatea de deșeuri colectate selectiv la nivelul localităților;
o La nivelul județului Vrancea, activitatea cu substanțe chimice periculoase este redusă,
atât în ce privește producția, comercializarea sau utilizarea cât și activitățile de
import-export;
o Cantitatea de deșeuri din construcții și demolări generată în 2011 a fost valorificată la
solicitarea consiliilor locale și a diverșilor beneficiari;
o Punerea în funcțiune a investițiilor PHARE 2004-2006 CES privind: Sistemul integrat
de gestionare prin separare în municipiul Adjud și orașul Mărășești, Proiectul de
colectare și tratare prin concasare a deșeurilor din construcții și demolări la Panciu;
o Implementarea proiectului cofinanțat prin programul I.S.P.A. aprobat de Comisia
Europeană;
o Adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor în
mediu.
Factori negativi
o În județ nu există propriu-zis o stație de transfer autorizată;
124
o Județul Vrancea se află printre puținele județe din țară care nu deține un depozit de
deșeuri ecologic;
o Cantitățile de deșeuri menajere depozitate la rampa Haret au crescut față de anul
precedent;
o Unitățile spitalicești, generatoare de deșeuri medicale periculoase nu dețin instalații de
eliminare care să corespundă prevederilor H.G. 128/2002 modif. și complet. prin H.G.
nr. 268/2005 privind incinerarea deșeurilor;
o În județul Vrancea mai sunt patru amplasamente identificate preliminar cu potențial
de contaminare: un amplasament situat limitrof rampei de depozitare deșeuri menajere
de la Golești, un amplasament situat în Focșani, str. Milcov nr.40, pe care s-au
depozitat produse de uz fitosanitar, un amplasament situat în Adjud, str. Teiului nr.20,
pe care s-au depozitat produse de uz fitosanitar, un amplasament situat în punctul
Prund, satul Mătăcina, comuna Valea Sării;
o Lipsa de amenajări specifice;
o Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului;
o Drumurile principale și secundare pe care circulă utilajele de transport deșeuri nu sunt
întreținute;
o Mijloacele de transport nu sunt spălate la ieșirea din depozite.
125
8. Analiza S.W.O.T.
PUNCTE TARI
1. CARACTERISTICILE TERITORIULUI
 prezența potenţialului agricol;
 potenţial vitivinicol crescut prin prezența predominantă a podgoriilor;
 suprafața mare a județului, fiind situat pe locul IV în cadrul Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est.
2. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
 resurse considerabile de teren liber, pe care pot fi constituite centre purtătoare
de dezvoltare;
 existența unor localități precum Panciu, Mărășești, Odobești, Tecuci,
amplasate în aria de influență a municipiului Focșani, care pot contribui la
consolidarea caracterului de arie mteropolitană a acestuia.
3. INFRASTRUCTURA DE TRASNPORT
 apartenenţa la Coridorul European IX (Helsinki, Vyborg-St. Peterburg –
Pskov – Moscova – Kaliningrad – Kiev – Ucraina – Chişnău – Judeţul
Vrancea – Judeţul Buzău – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandroupolis);
 reşedinţa judeţului, municipiul Focşani se află pe traseul reţelei transeuropene
de transport rutier TEN_R, cât şi al Coridorului paneuropean de transport
intermodal IX;
 E 85 – Drumul European de tranzit care leagă municipiul București de județul
Iași și E581;
 rețea densă de drumuri naționale: DN 23, DN 23A, DN 23B, DN 2D, DN 2M,
DN 2N, DN 2L, DN 11A;
 Magistrala 50, care face legătura între Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău –
Roman – Pașcani;
 transport în comun bine dezvoltat în zona perirubană a municipiului Focșani
(89 de trasee și 12 firme care oferă servicii de transport în comun).
4. ECONOMIA
 existenţa unuia dintre cele mai dezvoltate industrii de textile și confecții din
țară (industrie cu tradiţie) cu un număr semnificativ de întreprinderi în acest
domeniu;
 disponibilitatea forţei de muncă în urma disponibilizărilor repetate;
 potenţial agricol ridicat, solul şi clima sunt favorabile pentru cultura plantelor
şi creşterea animalelor;
 existenţa zonei montane propice dezvoltării sectorului zootehnic, iar cea de
câmpie benefică culturilor agricole;
 existenţa iniţiativelor de asociere între actorii locali;
 adaptabilitatea sectorului IMM la nevoile locale;
126
 creșterea spiritului antreprenorial și a numărului de firme nou înființate;

 existenţa terenurilor sau clădirilor neutilizate din mediul urban / rural.
5. ASPECTE SOCIALE ȘI DE SĂNĂTATE

 spaţii disponibile pentru desfășurarea activităților de servicii sociale;
 existența resurselor umane disponibile pentru angajarea acestora în domeniul
social și de sănătate.
6. ASPECTE EDUCAȚIONALE ȘI CULTURALE

 patrimoniul cultural al judeţului;
 existența cadrelor didactice bine pregătite.
7. TURISM
 fond vitivinicol şi cinegetic extins;
 Drumul Podgoriilor Vrâncene;
 cadrul natural variat al judeţului, cu un peisaj atractiv ce oferă condiţii
favorabile turismului – existenţa obiectivelor turistice diversificate.
8. CADRUL NATURAL ȘI MEDIUL

 existența în interiorul județului, a tuturor formelor de relief, distribuite
echilibrat în teritoriu, din punct de vedere spațial: Zona Câmpiei Bărăganului,
Zona Subcarpților de Curbură, Zona Montană;
 principale cursuri de apă din județ sunt: râul Siret, râul Putna (cel mai
important curs de apă din județ), pârâul Milcov, pârâul Ramna, râul Rm. Sărat;
 existența lacului de acumulare Călimănești, în zona colinară. Lacul prezintă o
stare chimică bună în proporție de 100%;
 studiile hidrografice efectuate pe teritoriul județului Vrancea au apreciat că
există o rezervă de apă subterană care poate satisface necesarul de apă în
prezent și de perspectivă;
 se constată creșterea volumului de apă care a fost suficient epurat și scăderea
volumului de apă insuficient epurat;
 tendință de scădere a influenței surselor de poluare asupra apelor de suprafață,
a acviferelor freatice;
 calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai
mari operatori economici din județul Vrancea, prin măsurători de poluanți
gazoși și pulberi sedimentabile realizate de către SC ENET SA Focșani, SC
VRANCART SA Adjud;
 datele din monitorizări obținute permit luarea măsurilor pe termen scurt,
mediu și lung, de combatere a poluării și de prevenire a acesteia;
 în județul Vrancea se întâlnesc mai multe clase de soluri specifice unor
varietăți de culturi agricole;
 procentul cel mai mare de pădure, din totalul suprafeței împădurite, este în
zona de deal, unde procentul atinge 74%;
 iniţiative pentru creşterea nivelului de conştientizare a autorităților locale și
populaţiei cu privire la managementul deșeurilor și importanţa colectării
selective a acestora.
127
9. SERVICII PUBLICE ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

 alimentarea cu apă potabilă a populației se realizează din sisteme centralizate,
în cele 5 orașe și în 54 de comune ale județului;
 sisteme de alimentare cu apă potabilă complete în următoarele zone
administrative: Focșani, Câmpuri, Ruginești, Păunești, Fiționești, Jariștea,
Gura Caliței, Cândești, Cârligele, Milcovul, Biliești, Suraia, Gologanul,
Vulturu, Ciorăști.
 sisteme de alimentare cu apă potabilă parțiale în următoarele zone
administrative: Adjud, Mărășești, Tănăsoaia, Soveja, Răcoasa, Pufești,
Molovița, Panciu, Tifești, Bolotești, Vidra, Vizantea Răzășească, Odobești,
Virteșcoiu, Rechiu, Paltin, Vintileasca, Dumitrești, Cotești, Gugești, Tătăranu,
Maicănești.
 mărirea rețelei de distribuție si a rețelei de canalizare sub aspectul creșterii
numărului de locuitori racordați la rețeaua de canalizare;
 situaţia locuințelor convenționale în funcţie de dotarea acestora cu instalaţiile
necesare este următoarea: 50,8% alimentare cu apă, 47,7% instalaţie de
canalizare şi 95,8% instalaţie electrică.
 în județul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de
76,85 % în mediul urban și 91,83 % în mediul rural;
 se poate descrie zona de influenţă a județului şi aceasta poate avea impact
considerabil asupra zonelor înconjurătoare;
 existența Grupurilor de Acțiune Locală în teritoriu.
PUNCTE SLABE
 probleme demografice din cauza îmbătrânirii și migrației ridicate;
 raportat la restul județelor din România, județul Vrancea prezintă un nivel
ridicat al sărăciei;
 discrepanțe în teritoriu din punctul de vedere al nivelului de sărăcie: zone mai
bine dezvoltate în proximitatea municipiului Focșani, comparativ cu zone
foarte slab dezvoltate și sărace, în zona montană;
 grad scăzut de utilizare a resurselor din teritoriu;
 nevalorificarea potențialului de urbanizare;
 discrepanțe socio-economice între localitățile din zona montană și cea de
cămpie.
 repartiția dezechilibrată a localităților urbane în teritoriu: există areale mai
mari de 25-30 km care nu au nici un centru urban;
 orașe mici și comune slab dezvoltate;
 slaba conectivitate și relaționare între localitățile urbane și rurale din zona
montană;
128
3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
 inexistența unui aeroport în județ și implicit accesibilitate aeriană deficitară;
 starea precară a multora dintre circulațiile rutiere ale județului: - 987 km de
drumuri nemodernizate;
 inexistența traseelor și pistelor pentru bicicliști, în cadrul județului, care să
realizeze o legătură între principalele obiective turistice;
 transport în comun deficitar în afara zonei periurbane a municipiului Focșani,
în special în zonele rurale.
4. ECONOMIA
 lipsa forţei de muncă specializate pentru anumite sectoare industriale;
 folosirea materiei prime din import;
 tehnologiile învechite din cadrul industriei implică costuri de producţie
ridicate;
 infrastructura și serviciile deficitare din jurul zonelor cu preponderență
industriale;
 starea precară a sistemului de irigații;
 efectivul scăzut al salariaţilor din agricultură;
 gradul ridicat de neutilizare a terenurilor sau utilizare neadecvată;
 spaţiile insuficiente de depozitare a produselor agricole;
 densitatea mică a întreprinderilor;
 lipsa spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și al persoanelor
disponibilizate;
 lipsa măsurilor de sprijin pentru tinerii întreprinzători și lipsa programelor de
susținere a afacerilor nou înființate;
 inexistența colaborării între instituțiile de învățământ și mediul de afaceri
pentru formarea resurselor umane în funcţie de nevoile pieţei muncii locale.

 centre insuficiente pentru furnizarea serviciilor sociale;
 infrastructura și echiparea precară a spitalelor, precum și starea
echipamentelor utilizate;
 lipsa infrastructurii de sănătate în localitățile din mediul rural;
 rata crescută a șomajului;
 evoluţie negativă a indicatorilor demografici;
 migrarea populației în afara județului Vrancea, din cauza ofertei scăzute de
locuri de muncă;
 rata crescută a persoanelor fără formare profesională;
 apartenența slabă pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap și a persoanelor
de etnie romă;

 discrepanţe între mediul urban și cel rural în prestarea serviciilor educaționale;
 numărul insuficient de cadre didactice pregătite, preponderent în mediul rural;
129
 infrastructura serviciilor de educaţie deficitară;

 lipsa infrastructurii de distribuție a bunurilor și serviciilor culturale: teatre, săli
de expoziții, de spectacole, cinematografe.
7. TURISM
 unitățile de cazare sunt insuficiente și repartizate inegal (există localități care
nu prezintă unități de cazare);
 infrastructura turistică nu îndeplinește standardele actuale;
 potenţialul turistic nu este promovat în cadrul ofertelor de agrement;
 calitatea slabă a serviciilor din sectorul turistic;
 nesemnalizarea corespunzătoare a obiectivelor turistice importante din județ.

 cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplinește în totalitate
condițiile de calitate;
 soluri cu conținut scăzut în humus și exces de umiditate freatică și/sau
stagnantă în zona de câmpie a județului Vrancea;
 prezenţa fenomenului de sărăturate, fenomen ce afectează aproximativ 3% din
terenul agricol;
 prezenţa fenomenelor de eroziune (atât de suprafața cât și adâncime), de
alunecări și de neuniformitate a terenurilor, care afectează solurile din zona de
câmpie a județului;
 creșterea diversificării factorilor de degradare a solului;
 suprafața siturilor contaminate (10,517 ha) reprezintă 2,16 % din suprafața
totală a județului;
 existența amplasamentelor care au fost identificate cu potențial de contaminare
(4 amplasamente).

 infrastructură inadecvată și insufiecintă în ceea ce privește staţiile de epurare,
reţelele de canalizare şi cele de distribuţie a energiei termice;
 accesul limitat la serviciile publice sau lipsa accesului în anumite localități;
 în 20 de comune, aprovizionarea cu apă potabilă se realizează din sisteme
locale publice sau individuale (fântâni publice, fântâni particulare, puțuri
forate proprii, captări de izvoare);
 gradul de racordare la rețelele de canalizare este extrem de scăzut în mediul
urban (58% la nivel județean), dar şi în mediul rural;
 generarea unei cantităţi mari de deşeuri cu efecte negative asupra mediului,
climei, biodiversităţii, sănătăţii locuitorilor judeţului și peisajului urban;
 materialele reciclabile nu sunt selectate în totalitate;
 depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția
mediului.
 județul Vrancea se află printre puținele județe din țară care nu deține un
depozit de deșeuri ecologic;
 PATJ neactualizat;
130
 absenţa echipamentelor IT în cadrul serviciilor publice;

 numărul redus al funcţionarilor specializaţi în realizarea proiectelor finanțate
prin fonduri europene.
OPORTUNITĂȚI
 dezvoltarea parteneriatelor public-privat cu județelele vecine;
 crearea unei zone de dezvoltare economică : Zona Metropilitană Focșani;
 exploatarea potenţialului vitivinicol existent;
 amplasarea favorabilă, la nivel regional, reprezintă o oportunitate de a
transforma județul Vrancea într-un areal de conexiune între marile zone ale
Carpaților Orientali și Meridionali, Câmpia Siretului și Câmpia Dunării;
 încadrarea județului Vrancea în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, alături de
județe bine dezvoltate precum Constanța, Galați sau Tulcea, poate constitui un
avantaj și o oportunitate în dezvoltarea viitoare a acestuia, printr-o cooperare
eficientă și sprijin reciproc.
 Constituirea unor localități urbane sub formă de poli regionali, subregionali și
locali.
 canalul proiectat Siret Bărăgan - cel mai mare proiect de infrastructură
agricolă din România, care este în proporție de aprox 50% în județul Vrancea;
 coridorul de transport rutier TEN-R IX poate contribui la creșterea
accesibilității rutiere la nivel național și internațional;
 coridorul de transport feroviar TEN-F suprapus cu Magistrala 50;
 autostrada București – Rm. Sărat – Focșani – Adjud – Bacău – Suceava este o
importantă axă de transport regional, a cărei implementare va crește
conectivitatea județului Vrancea cu capitala București și cu zona de nord,
Ucraina;
 adoptarea de măsuri pentru realizarea unor rute ocolitoare pentru traficul
industrial și de tranzit, în mediul urban.
4. ECONOMIA
 reutilizarea în alte scopuri a fabricilor închise;
 acordarea de sprijin fabricilor care funcţionează la capacitate redusă;
 atragerea de noi investitori, inclusiv străini pentru a se stabili în județ;
 dezvoltarea infrastructurii pentru întreprinzători;
 asocierea micilor producători din agricultură pentru sporirea profitului
fermelor de subzistență;
 valorificarea produselor locale și tradiționale;
 dezvoltarea produselor ecologice;
131
 reintegrarea agricultorilor pe piața forţei de muncă ;

 folosirea oportunităţilor de finanţare pentru dezvoltarea spaţiului rural,
inclusiv finanțare nerambursabilă;
 încurajarea spiritului antreprenorial al tinerilor.

 reducerea costurilor prin implementarea unui sistem integrat de sănătate și
social;
 crearea unor parteneriate între administrațiile publice și potențialii investitori
sau instituții pentru dezvoltarea mediului social;
 accesibilizarea spaţiului public pentru persoanele cu handicap;
 furnizarea de servicii speciale pentru persoanele cu handicap și conștientizarea
nevoilor acestora;
 crearea centrelor sociale pentru persoanele defavorizate;
 organizarea unor programe de formare profesională pentru persoanele din
grupurile vulnerabile.

 realizarea proiectelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii
educaţionale;
 dezvoltarea de parteneriate între instituțiile școlare și mediul privat pentru
asigurarea unei forţe de muncă calificate, adaptate nevoilor în schimbare ale
pieţei;
 dezvoltarea învăţământului profesional și tehnic.
7. TURISM
 dezvoltarea mai multor forme de turism: de afaceri, agrement, agroturism,
tranzit etc;
 dezvoltarea turismului în zona podgoriilor și cramelor;
 modernizarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor unităților de cazare și
agrement;
 promovarea tradițiilor și produselor locale prin târguri, festivaluri și activităţi
culturale desfăşurate în judeţ;
 diversificarea activităților culturale.

 adoptarea de măsuri pentru implementarea cerințelor europene în domeniul
apelor, iar acolo unde acestea nu sunt suficiente, să se aplice măsuri
suplimentare pentru atingerea stării/potențialului ecologic bun și a stării
chimice bune;
 proiecte cu finanțare externă pentru ameliorarea problemei privind evacuarea
apelor uzate menajere provenite din mediul rural și urban;
 proiecte cu finanțare externă pentru reabilitarea și modernizarea tehnologică a
echipamentelor și instalațiilor din sectorul industriei poluante;
 cooperarea cu alte autorități la nivel local în derularea procesului de
implementare a cerințelor de mediu privind calitatea aerului;
132
 realizarea de proiecte cu finanțări europene pentru remedierea/reconstrucția

ecologică a terenurilor degradate/ameliorarea stării de calitate a solului.
 adoptarea unor măsuri care să vizeze conservarea biodiversității.
 cantitatea de deșeuri din construcții și demolări generată în 2011 a fost
valorificată la solicitarea consiliilor locale și a diverșilor beneficiari.

 consolidarea și modernizarea serviciilor publice locale;
 modernizarea resurselor necesare revitalizării urbane;
 dezvoltarea transportului public între localitățile județului;
 colectarea selectivă a deșeurilor pentru asigurarea sustenabilității și
durabilității;
 formarea profesională a angajaților din cadrul instituțiilor publice;
 introducerea noilor tehnologii computerizate în cadrul aministraţiei publice.
AMENINȚĂRI
 migraţia populaţiei către alte județe sau alte țări;
 migrația personalului calificat și a tinerilor eminenți;
 gradul ridicat al îmbătrânirii populaţiei;l
 amplasarea județului la confluența dintre Moldova și Muntenia (două regiuni
cu grad diferit de dezvoltare) poate să accentueze în timp, caracterul de tranzit
al acestuia, precum și subdezvoltarea sa.
 inexistența în județ a vreunui pol supraregional sau național definit prin
Conceptul Strategic Național al Dezvoltării Spațiale, poate constitui o
amenințare în dezvoltarea județului, prin eliminarea acestuia de pe lista de
priorități în investiție, dar și prin interesul scăzut al investitorilor.
 conexiunea deficitară din punctul de vedere al infrastructurii, cu polul
metropolitan București și cu polul supraregional Iași poate accentua
subdezvoltarea județului;
 neincluderea județului în direcțiile de dezvoltare ale Rețelei de transport din
Planul de Amenajare a Teritoriului Național.
4. ECONOMIA
 creșterea ratei șomerilor din cauza automatizării proceselor din cadrul
fabricilor;
 importul crescut;
 lipsa valorificării şi promovării suficiente a produselor agricole locale;
 riscul de scoatere din funcțiune a anumitor terenuri agricole datorită proastei
133
utilizări a acestora;
 creșterea numărului de persoane care se ocupă cu agricultura, dar nu sunt și
angajați;
 falimentarea anumitor întreprinderi datorită competivității naționale ridicate.

 orientarea resurselor umane către alte domenii de activitate;
 lipsa personalului specializat în unități;
 limitarea accesului la serviciile sociale și de sănătate datorită veniturilor mici
ale locuitorilor;
 scăderea calităţii vieţii în mediul urban și creșterea gradului de sărăcie.

 nivelul scăzut al salariilor din domeniul cultural;
 creșterea riscului de abandon școlar din cauza accesibilităţii reduse la
serviciile de învăţământ;
 slaba dezvoltare a sistemului de formare profesională şi învăţare pe tot
parcursul vieţii.
7. TURISM
 starea precară a infrastructurii turistice: drumuri, servicii de cazare, agrement;
 incapacitatea de exploatare a resurselor turistice din teritoriu;
 concurenţa zonelor turistice din judeţele vecine şi de peste graniţă.

 bariera fizică reprezentată de Carpați, poate accentua deficiențele județului,
precum și caracterul periferic și izolat al acestuia;
 riscul de poluare de pe platformele industriale;
 multiple surse de poluare: aglomerări urbane, agricultură, transporturi, sectorul
industrial;
 lucrări hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor hidrografice;
 poluarea solului, din cauza utilizării excesive a îngrășămintelor chimice
folosite în agricultură;
 calitatea solului este afectată de factori naturali (climă, formă de relief,
caracteristici edafice) sau de acțiuni antropice agricole și industriale;
 scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deșeuri;
 lipsa unor amenajări și existenţa exploatărilor deficitare a depozitelor de
deșeuri;
 depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția
mediului, conducând la poluarea apelor din zonele respective;
 exploatarea necontrolată a pădurilor, pășunatul, desecarea mlaștinilor,
împădurirea pajiștilor, abandonarea pajiștilor și pășunilor, regularizarea
râurilor, utilizarea pesticidelor, turismul;
 riscul seismic.
134
9. SERVICII PUBLICE ȘI CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

 risc de inundaţii și alunecări de teren;
 lipsa de motivare a funcţionarilor publici;
 capacitate limitată de absorbţie la nivel local a fondurilor europene.
135
ANEXE
CUPRINS ANEXE
9.1. Demografie..........................................................................................138
9.2. Economie.............................................................................................144
9.3. Agricultura..........................................................................................157
9.4. Aspecte sociale, educaționale și culturale.......................................161
9.5. Forţa de muncă...................................................................................165
9.6. Turism..................................................................................................171
9.7. Infrastructura și echiparea teritoriului............................................177
Document supus consultării Anexe 9.1 Demografie
STRUCTURA POPULAȚIEI PE CINCINALE DE
VÂRSTĂ STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI
Structura populației pe
Județul Vrancea ZMF propusă Etnia Județul Vrancea ZMF propusă
grupe de vârsta
0 - 5 ani 5,50% 5,50% Români 308390 189358

5 - 9 ani 5,80% 5,70% Maghiari 68 40
10 - 14 ani 6,00% 5,50% Romi 11966 9178
15 - 19 ani 5,80% 5,40% Ucraineni 12 4
20 - 24 ani 5,80% 5,90% Germani 10 4
25 - 29 ani 5,60% 6,00% Turci 33 23
30 - 34 ani 6,60% 7,00% Ruși-Lipoveni 8 3
35 - 39 ani 7,00% 7,30% Greci 6 3
40 - 44 ani 8,30% 8,80% Italieni 25 12
45 - 49 ani 5,20% 5,50% Evrei 8 7
50 - 54 ani 6,60% 7,00% Polonezi 7
55 - 59 ani 7,20% 7,80% Armeni 9 8
60 - 64 ani 6,30% 6,40% Macedoneni 77
65 - 69 ani 4,60% 4,30% Altă etnie 124 71
70 - 74 ani 4,90% 4,20% Informație

19638 13427
nedisponibilă
75 - 79 ani 4,30% 3,70%
Sursa: Recensământul populației și locuințelor 2011 – Institutul Național de Statistică
80 - 84 ani 2,90% 2,50%
85 ani și peste 1,70% 1,50%
Sursa: Recensământul populației și locuințelor 2011 – Institutul Național de
Statistică
EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI – MODIFICĂRI PROCENTUALE –
Rata
PIB / Populația Numarul Castigul salarial Castigul
Creșterea somajului
Teritoriu Perioada Locuitor ocupata civila mediu de mediu net lunar salarial mediu
reală a PIB inregistrat
(euro) medie salariati (lei/salariat) net lunar
-%
Regiunea SE 2012 -1,5 5063 1,4 2 6,4 1307 2,4
2013 1 5387 1 1,1 5,8 1380 5,6
2014 2,1 5642 0,3 1,1 5,8 1448 4,9
2015 2,6 6023 0,3 1,3 5,6 1509 4,2
2016 3,1 6379 0,3 1,4 5,5 1562 3,5
2017 3,2 6800 0,3 1,5 5,4 1613 3,3
Vrancea 2012 0,1 3730 2,8 4,8 5,5 1136 5,4

2013 1 3969 1,9 1,3 5,1 1190 4,7
2014 1,8 4146 0,3 1,4 5,1 1253 5,4
2015 2,3 4414 0,3 1,6 4,9 1306 4,2
2016 2,8 4660 0,3 1,6 4,8 1354 3,7
2017 3 4953 0,3 1,8 4,7 1401 3,4
Sursa: Comisia Națională de Prognoză
138
POPULAȚIA STABILĂ (REZIDENTĂ) PE JUDEȚUL VRANCEA, CATEGORII DE LOCALITĂȚI, MUNI-
CIPII, ORAȘE, COMUNE ȘI LOCALITĂȚI COMPONENTE
Judete, categorii de localitati, municipii, orase, comune si localitati componente Populatia stabila
VRANCEA 340.310
A. MUNICIPII SI ORASE – 123.059 de BILIESTI 1.833 LOJNITA 78

locuitori BILIESTI 1.833 LUNCILE 998
MUNICIPIUL FOCSANI 79.315 BOGHESTI 1.680 MARACINI 119
FOCSANI 77.313 BOGHESTI 345 PODURILE 320
MANDRESTI-MOLDOVA 273 BICHESTI 190 SECIU 72
MANDRESTI-MUNTENI 1.729 BOGHESTII DE SUS 151 TULBUREA 274
MUNICIPIUL ADJUD 16.045 CHITCANI 143 CIORASTI 3.150
ADJUD 13.354 IUGANI 185 CIORASTI 927
BURCIOAIA 483 PLACINTENI 216 CODRESTI 255
ADJUDU VECHI 1.469 PLESESTI 107 MIHALCENI 772
SISCANI 739 PRISECANI 251 SALCIA NOUA 424
ORAS MARASESTI 10.671 TABUCESTI 92 SALCIA VECHE 315
MARASESTI 8.844 BOLOTESTI 4.231 SATU NOU 233
TISITA 239 BOLOTESTI 651 SPATAREASA 224
CALIMANESTI 547 GAGESTI 1.210 CORBITA 1.793
HARET 514 IVANCESTI 480 SERBANESTI 281
MODRUZENI 43 PIETROASA 581 BUDA 489
PADURENI 484 PUTNA 604 CORBITA 146
ORAS ODOBESTI 9.364 VITANESTII DE SUB IZVOARELE 90
705
MAGURA
ODOBESTI 7.008 LARGASENI 161
BORDESTI 1.683
UNIREA 2.356 OCHESESTI 244
BORDESTI 1.152
ORAS PANCIU 7.664 RADACINESTI 285
BORDESTII DE JOS 531
PANCIU 4.564 TUTU 74
BROȘTENI 2.054
CRUCEA DE JOS 387 VALCELELE 23
BROSTENI 754
CRUCEA DE SUS 771 COTESTI 4.641
ARVA 602
DUMBRAVA 502 COTESTI 1.996
PITULUSA 698
NEICU 586 BUDESTI 1.843
CAMPINEANCA 3.501
SATU NOU 854 GOLESTII DE SUS 424
CAMPINEANCA 1.992
VALEA COTESTI 378
PIETROASA 489
DUMBRAVENI 4.281
VALCELE 1.020
B. COMUNE – 21.7251 de DUMBRAVENI 1.864
locuitori CAMPURI 3.475
ALEXANDRU VLAHUTA 70
ANDREIASU DE JOS 1.655 CAMPURI 2.058
CANDESTI 1.313
ANDREIASU DE JOS 549 FETESTI 478
DRAGOSLOVENI 1.034
ANDREIASU DE SUS 115 GURA VAII 313
DUMITRESTI 4.602
ARSITA 176 ROTILESTII MARI 321
DUMITRESTI 514
FETIG 57 ROTILESTII MICI 305
BICESTII DE JOS 639
HOTARU 41 CARLIGELE 3.116
BICESTII DE SUS 605
RACHITASU 572 CARLIGELE 1.269
BLIDARI 189
TITILA 145 BLIDARI 628
DUMITRESTII DE SUS 275
BALESTI 1.941 BONTESTI 486
DUMITRESTII-FATA 219
BALESTI 1.941 DALHAUTI 733
GALOIESTI 607
BARSESTI 1.299 CHIOJDENI 2.322
LASTUNI 343
BARSESTI 833 CHIOJDENI 182
LUPOAIA 72
TOPESTI 466 CATAUTI 279
MOTNAU 238
139
ROMANESTI 264 PISCU REGHIULUI 24 TANASOAIA 338

UNGURENI 184 RAIUTI 119 CALIMANEASA 222
VALEA NEAGRA 19 SINDRILARI 1.139 COSTISA 24
VETRESTI-HERASTRAU 291 URSOAIA 159 COSTISA DE SUS 245
OBREJITA 1.583 VALEA MILCOVULUI 207 COVRAG 146
OBREJITA 1.583 RUGINESTI 3.497 FELDIOARA 421
PALTIN 1.861 RUGINESTI 1.660 GALBENI 217
PALTIN 1.146 ANGHELESTI 976 NANESTI 101
GHEBARI 53 COPACESTI 618 VLADNICU DE JOS 15
PRAHUDA 452 VALENI 243 VLADNICU DE SUS 243
TEPA 125 SIHLEA 5.039 TATARANU 3.952
VALCANI 85 SIHLEA 2.302 TATARANU 1.157
PAULESTI 1.834 BOGZA 919 BORDEASCA NOUA 382
PAULESTI 1.172 CAIATA 672 BORDEASCA VECHE 1.507
HAULISCA 662 VOETIN 1.146 MARTINESTI 686
PAUNESTI 5.898 SLOBOZIA BRADULUI 7.010 VAJAITOAREA 220
PAUNESTI 5.034 SLOBOZIA BRADULUI 2106 TIFESTI 5.197
VIISOARA 864 CORNETU 1984 TIFESTI 1.091
PLOSCUTENI 3.114 COROTENI 850 BATINESTI 860
PLOSCUTENI 2.632 LIESTI 1.528 CLIPICESTI 522
ARGEA 482 OLARENI 71 IGESTI 260
POIANA CRISTEI 2.650 VALEA BECIULUI 471 OLESESTI 891
POIANA CRISTEI 648 SLOBOZIA CIORASTI 1.699 PATRASCANI 505
DEALU CUCULUI 305 SLOBOZIA CIORASTI 959 SARBI 802
DUMBRAVA 225 ARMENI 187 VITANESTI 266
MAHRIU 353 JILISTE 553 TULNICI 3.450
ODOBASCA 92 SOVEJA 2.159 TULNICI 2.253
PETREANU 192 DRAGOSLOVENI 1.715 COZA 799
PODU LACULUI 525 RUCARENI 444 GRESU 89
TARATU 310 SPULBER 1.279 LEPSA 309
POPESTI 2.753 SPULBER 549 URECHESTI 2.532
POPESTI 2.312 CARSOCHESTI-CORABITA 345 URECHESTI 2.532
TERCHESTI 441 MORARESTI 50 VALEA SARII 1.608
PUFESTI 3.646 PAVALARI 142 VALEA SARII 466
PUFESTI 1.388 TIPAU 181 COLACU 571
CIORANI 873 TOJANII DE JOS 6 MATACINA 168
DOMNESTI-SAT 216 TOJANII DE SUS 6 PODURI 256
DOMNESTI-TARG 1.169 STRAOANE 3.235 PRISACA 147
RACOASA 3.162 STRAOANE 2.033 VANATORI 5.164
RACOASA 1.160 MUNCELU 825 VANATORI 1.200
GOGOIU 234 REPEDEA 321 BALTA RATEI 225
MARASTI 545 VALENI 56 JORASTI 943
VARNITA 444 SURAIA 4.595 MIRCESTII NOI 728
VERDEA 779 SURAIA 4.595 MIRCESTII VECHI 243
RASTOACA 1.811 TAMBOESTI 2.887 PETRESTI 1.057
RASTOACA 1.811 TAMBOESTI 1.220 RADULESTI 768
REGHIU 2.126 PADURENI 569 VARTESCOIU 3.151
REGHIU 234 SLIMNIC 961 VARTESCOIU 1.105
FARCAS 162 TRESTIENI 137 BECIU 375
JGHEABURI 82 TANASOAIA 1.972 FARAOANELE 971
140
POIENITA 187 JITIA 443 OLTENI 269

ROSCARI 155 CERBU 243 PIETROASA 160
SIMINOC 141 DEALU SARII 196 RAMNICEANCA 271
TINOASA 170 JITIA DE JOS 416 VIDRA 6.295
TRESTIA 173 MAGURA 311 VIDRA 1.452
VALEA MICA 75 MAICANESTI 4.612 BURCA 1.430
FITIONESTI 2.286 MAICANESTI 1.099 IRESTI 780
FITIONESTI 1.250 BELCIUGELE 374 RUGET 220
CIOLANESTI 133 RAMNICENI 1.459 SCAFARI 371
GHIMICESTI 332 SLOBOZIA BOTESTI 520 SERBESTI 511
HOLBANESTI 253 STUPINA 375 TICHIRIS 510
MANASTIOARA 318 TATARU 785 VIISOARA 687
GAROAFA 4.037 MERA 3.453 VOLOSCANI 334
GAROAFA 668 MERA 1.355 VINTILEASCA 1.981
BIZIGHESTI 571 LIVADA 391 VINTILEASCA 574
CIUSLEA 1.143 MILCOVEL 347 BAHNELE 591
DOAGA 220 ROSIOARA 367 DUPA MAGURA 95
FAUREI 633 VULCANEASA 993 NECULELE 454
PRECISTANU 186 MILCOVUL 2.995 POIANA STOICHII 98
RACHITOSU 390 MILCOVUL 2.200 TANASARI 169
STRAJESCU 226 LAMOTESTI 795 VIZANTEA-LIVEZI 3.793
GOLESTI 4.115 MOVILITA 3.183 LIVEZILE 641
GOLESTI 3.489 MOVILITA 1.724 MESTEACANU 371
CEARDAC 626 DIOCHETI-REDIU 661 PISCU RADULUI 398
GOLOGANU 3.040 FRECATEI 184
VIZANTEA
GOLOGANU 3.040 TROTUSANU 378 1.712
MANASTIREASCA
GUGESTI 5.942 VALENI 236 VIZANTEA RAZASEASCA 671
GUGESTI 5.394 NANESTI 2.055 VRANCIOAIA 2.576
OREAVU 548 NANESTI 1.165 VRANCIOAIA 562
GURA CALITEI 2.473 CALIENII NOI 292 BODESTI 174
GURA CALITEI 895 CALIENII VECHI 598 MUNCEI 460
BALANESTI 8 NARUJA 1.659 PLOSTINA 225
COCOSARI 101 NARUJA 848 POIANA 639
DEALUL LUNG 107 PODU NARUJEI 472 SPINESTI 516
GROAPA TUFEI 57 PODU STOICA 228 VULTURU 6.277
LACU LUI BABAN 376 REBEGARI 111 VULTURU 3.344
PLOPU 372 NEGRILESTI 1.816 BOTARLAU 966
POENILE 329 NEGRILESTI 1.816 HANGULESTI 994
RASCA 209 NEREJU 4.187 MALURI 536
SOTARCARI 19 NEREJU 1.294 VADU ROSCA 437
HOMOCEA 6.625 BRADACESTI 293 Sursa: Recensământul populației și locuințelor
HOMOCEA 5.250 CHIRICANI 442 2011 – Institutul Național de Statistică
COSTISA 360 NEREJU MIC 1.810

LESPEZI 1.015 SAHASTRU 348
JARISTEA 4.204 NISTORESTI 1.917
JARISTEA 2.869 NISTORESTI 323
PADURENI 502 BATCARI 213
SCANTEIA 223 BRADETU 147
VARSATURA 610 FAGETU 148
JITIA 1.609 PODU SCHIOPULUI 328
141
POPULAȚIA LA RECENSĂMINTELE DIN ANII 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 ȘI 2011
JUDETUL P O P U LAT IA LA R E C E N SAM I N T E L E D I N:

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
ROMANIA 15.872.624 17.489.450 19.103.163 21.559.910 22.810.035 21.680.974 20.121.641
VRANCEA 290.183 326.532 351.292 369.740 393.408 387.632 340.310
MUNICIPII SI ORASE 3.713.139 5.474.264 7.305.714 9.395.729 12.391.819 11.435.080 10.858.790
VRANCEA 45.933 52.623 68.550 95.584 152.639 148.119 123.059

COMUNE 12.159.485 12.015.186 11.797.449 12.164.181 10.418.216 10.245.894 9.262.851
VRANCEA 244.250 273.909 282.742 274.156 240.769 239.513 217.251
Populatia la recensamintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 si 2011 -
categorii de localitati si judete
PERSOANE TEMPORAR ABSENTE PLECATE ÎN STRĂINĂTATE, DUPĂ ȚARA DE DESTINAȚIE ȘI GRUPE

DE VARSTĂ
din care, PERSOANE TEMPORAR ABSENTE PLECATE IN STRAINATATE
Grupe de varsta
TARA DE
TOTAL Sub 50-
DESTINATIE TOTAL 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 55-59 60-64
15 54
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
VRANCEA 340.310 12.819 943 551 1.501 1.646 1.701 1.632 1.806 1.088 995 620 222
Italia x 11.202 831 468 1.232 1.377 1.465 1.450 1.626 995 900 563 198
Spania x 554 54 26 78 81 90 67 67 25 33 23 6
Germania x 117 4 10 28 15 19 13 13 5 4 * 3
Franta x 85 * * 14 17 12 14 8 * 6 5 3
Marea Britanie x 326 20 16 75 59 43 32 34 19 17 10 *
Ungaria x * - - - - - - - - * * -
Grecia x 179 12 16 21 27 22 25 20 14 13 6 3
Belgia x 57 4 * 12 13 7 4 3 3 5 * *
Austria x 14 * * * 3 * - * * - * -
Portugalia x 6 - - * 3 - - * - * - -
SUA x 30 * * * * 5 3 5 5 * - *
Cipru x 32 3 - 6 5 7 4 * * * * -
Irlanda x 12 - - * 3 3 * * - - * -
Olanda x 18 - - 3 6 4 - * * * * -
Cehia x 6 - - - - 3 * - * * - -
Danemarca x 23 - 3 8 5 * * * * * - -
Canada x 14 * - - * * * 4 * * - -
Suedia x 9 - - 3 * - - - 3 - * -
Elvetia x 6 - - * * - * - - - - *
Norvegia x 10 * * * 3 - 3 * - - - -
Alte tari x 117 8 5 13 22 18 10 15 10 7 3 3
142
PERSOANE PLECATE PENTRU O PERIOADĂ ÎNDELUNGATĂ ÎN STRĂINĂTATE, DUPĂ ȚARA DE

DESTINAȚIE ȘI GRUPE DE VARSTĂ
G R U PA D E VAR S TA
TARA DE 55- 65 ani
TOTAL Sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 60-64
DESTINATIE 59 si peste
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
VRANCEA 23.657 2.640 ### 2.880 3.247 3.574 3.400 3.293 1.506 1.122 565 236 107
Italia 19.959 2.238 918 2.294 2.585 2.988 2.933 2.895 1.317 1.015 495 201 80
Spania 1.539 188 83 224 244 239 190 172 84 53 39 16 7
Germania 174 13 10 29 30 29 23 19 12 3 5 * -
Franta 151 16 5 28 34 26 20 8 7 * * 3 *
Marea Britanie 634 44 27 126 136 103 54 73 30 17 11 4 9
Ungaria * - - - - - - - - * - - -
Grecia 530 83 23 79 67 90 92 59 19 10 6 * *
Belgia 99 11 - 18 25 14 16 3 10 - * * -
Austria 23 - 5 4 * - 5 5 * * - - -
Portugalia 36 7 * 6 5 4 3 4 3 * - - -
SUA 76 * - 9 20 13 11 11 3 * 3 * *
Cipru 54 4 - 13 12 8 3 8 * * * * -
Irlanda 49 4 * 8 16 12 3 * * * - * -
Olanda 28 * * 5 5 4 4 * * * - - -
Cehia 10 - - * 5 - * - - * - - -
Danemarca 34 * 7 9 7 * * 3 * * - - -
Canada 40 * - * 10 5 8 4 * 3 - * 3
Suedia 28 6 * 6 5 5 * 3 - - - - -
Elvetia 25 4 - 3 8 4 3 * - - * - -
Norvegia 15 * - 3 7 * * * - - - - -
Alte tari 152 15 3 13 24 27 24 19 12 6 * 3 5
143
Document supus consultării Anexe 9.2 Economie
TOP 100 DE ÎNTREPRINDERI DIN VRANCEA DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI

Top Domeniu de Numar
Firma Sectiunea CAEN
100 activitate Salariati
1 ARTIFEX SRL textile Industria Prelucratoare 995

2 PANDORA PROD SRL textile Industria Prelucratoare 939
3 ROSCA-CONF SRL textile Industria Prelucratoare 920
4 INCOM-VRANCO SA textile Industria Prelucratoare 617
5 VINCON VRANCEA SA sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 490
6 VESTI-RO SA textile Industria Prelucratoare 424

COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE Distributia Apei; Salubritate, Gestionarea
7 servicii publice 380
SA Deseurilor.
Productia si Furnizarea de Energie Electrica si
8 ENET SA servicii publice 351
Termica, Gaze, Apa Calda si Aer Conditionat
ZANFIR SOCIETATE IN NUME
9 comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 320
COLECTIV
10 EURO CONF INDUSTRIAL SA textile Industria Prelucratoare 302
Activitati de Servicii Administrative si Activitati

11 DEEP SERV 2000 SRL servicii de curatenie 282
de Servicii Suport
12 JELP SRL textile Industria Prelucratoare 243

13 TRICOTTON JUNIOR SRL textile Industria Prelucratoare 234
14 INMARTEXTIL SRL textile Industria Prelucratoare 223
15 COMCEREAL SA agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 211
prelucrarea
16 VEF SA Industria Prelucratoare 210
metalului
Distributia Apei; Salubritate, Gestionarea
17 CUP-SALUBRITATE SRL servicii publice 210
Deseurilor.
18 SPEIDEL ROMANIA SRL textile Industria Prelucratoare 203
19 TRICOTAJE - R SA textile Industria Prelucratoare 199
SOCIETATEA COMERCIALA DE
INTRETINERE SI REPARATII industria masinilor,
20 Industria Prelucratoare 192
VAGOANE DE CALATORI C.F.R. - utilajelor
S.I.R.V. MARASESTI - S.A.
21 SORSTE SA textile Industria Prelucratoare 189
22 AURORA COM SRL prelucrare carne Industria Prelucratoare 187
23 CONTERRA SA prelucrare plastic Industria Prelucratoare 181
24 RO-DESIGN SRL textile Industria Prelucratoare 180
25 PACO PROD SERV SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 172
industria chimica si
26 TRUST LF TRADE SRL Industria Prelucratoare 171
petrochimica

27 AXEL SECURITY SRL servicii de paza 163
de Servicii Suport
28 PRODECOM SRL textile Industria Prelucratoare 152

29 OMS TRANS SRL servicii 144
de Servicii Suport
30 CERTIMPEX SRL textile Industria Prelucratoare 140

SOCIETATE COOPERATIVA
31 servicii Alte Activitati de Servicii 138
MESTESUGAREASCA SPORUL
32 VINEXPORT SA sector vitivinicol Industria Prelucratoare 135
144
33 RO.WE.NI INDUSTRIE SRL fabricare mobila Industria Prelucratoare 131
34 METALE INTERNATIONAL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 129

35 UMO SERV SRL servicii de paza 128
de Servicii Suport
36 MASTER SRL textile Industria Prelucratoare 125

prelucrarea
37 IPROMET SRL Industria Prelucratoare 116
metalului
38 TRANSPORT PUBLIC SA transport calatori Transport si Depozitare 111
39 MIGMOV CONF SRL textile Industria Prelucratoare 111
40 CRISTILORY PROD SRL constructii drumuri Constructii 110
41 MORIPAN ALEX SRL industria alimentara Industria Prelucratoare 109
42 VERITAS PANCIU SA sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 106
43 PROXIMA MODA SRL textile Industria Prelucratoare 105
44 VINCON LOGISTIC SA comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 101
45 PRIORIS SRL textile Industria Prelucratoare 98
constructii proiecte
46 SIBAREX SA Constructii 96
ingineresti
ADMINISTRATIA PIETELOR
47 tranzactii imobiliare Tranzactii Imobiliare 96
FOCSANI SA
48 GRIFON SEREX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 91
49 GENERAL CONSTRUCT SA constructii cladiri Constructii 85
50 C.B.S. EXPORT SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 85
51 FOREXPORT SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 83
52 FORESTKING SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 82
53 RATCOM SRL industria alimentara Industria Prelucratoare 79
54 SENATOR PRODIMPEX SRL sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 77
55 GELADI SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 74
56 KARIN COMPANY SRL textile Industria Prelucratoare 74
AUTO SIMA BEYER IMPORT Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea

57 comert auto 73
EXPORT SRL Autovehiculelor si Motocicletelor
58 METEX SA tranzactii imobiliare Tranzactii Imobiliare 72
servicii stiintifice,
59 APOTERM SA Activitati Profesionale, Stiintifice si Tehnice 66
tehnice
60 EDY OIL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 65
61 DMF POLIPLAST SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 65
62 CRONA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 64
Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea

63 SCORPION EXIM SRL comert auto 64
Autovehiculelor si Motocicletelor
145
servicii stiintifice,
64 LARIS PRODUCTIONS SRL Activitati Profesionale, Stiintifice si Tehnice 64
tehnice
PRESTAREA SOCIETATE
65 comert auto Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 63
COOPERATIVA MESTESUGAREASCA
66 LIMSILVA FOREST SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 62
67 VRANLACT SA prelucrare lapte Industria Prelucratoare 62
68 LUXTRANS SRL constructii cladiri Constructii 61
69 MOVICONF SRL textile Industria Prelucratoare 60
70 TEXDATA SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 59
71 RODISTRIB SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 57
72 QUASAR COMEX SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 57
73 ROM CONSIL GRUP SRL constructii cladiri Constructii 57
74 STORM IMPEX SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 57
pescuit si
75 PSYSTEMS SRL Agricultura, Silvicultura si Pescuit 57
acvacultura
76 PRIMA CONF SRL textile Industria Prelucratoare 56
77 DEGARO SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 55
78 CONF BINALE IMPEX SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 55
79 DANIN - N.D. COM SRL textile Industria Prelucratoare 54

WOODEN DOORS INTERNATIONAL
80 prelucrare lemn Industria Prelucratoare 54
SRL
81 RETRO COMPROD SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 53
82 PREMIUM PORC SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 52

83 ELSIMA CONF SRL textile Industria Prelucratoare 51
84 MAGAZINUL EXTRA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 50
industria masinilor,
85 VASPET SRL Industria Prelucratoare 50
utilajelor
86 ELECTRIC SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 49
87 MERA COM INTERNATIONAL SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 49
88 ALTEX PROD SRL textile Industria Prelucratoare 49
89 BALCANIC PROD SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 48
prelucrare
echipamente
90 INSTA ELECTRIC SA Industria Prelucratoare 48
electrice, electronice
si optice
91 BIREL IMPEX SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 48
92 SAR CONFEX SRL fabricare mobila Industria Prelucratoare 48
93 REMAT VRANCEA SA servicii publice 46
Deseurilor.
94 P.I.F & L.M.S COMPANY SRL constructii cladiri Constructii 46
95 SILMADUM FASHION SRL textile Industria Prelucratoare 46
96 SPECTRAL INVEST SRL constructii cladiri Constructii 45
97 NORD-EST DISTRIBUTION SRL editare carti, ziare Informatii si Comunicatii 45
98 N.S. CONSART '96 SRL constructii cladiri Constructii 45
99 PROGRES DISTRIBUTIE SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 44
100 MICROMET SA Industria Prelucratoare 44
utilajelor
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012
146
TOP 100 DE ÎNTREPRINDERI DIN VRANCEA DUPĂ CIFRA DE AFACERI
Top Domeniu de Cifra de

Firma Sectiunea CAEN
100 activitate Afaceri
1 COMCEREAL SA agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 119873659
2 ARTIFEX SRL textile Industria Prelucratoare 119025318
3 AVICOLA FOCSANI SA agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 112298288
4 METALE INTERNATIONAL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 105968850
5 PANDORA PROD SRL textile Industria Prelucratoare 103443273
ZANFIR SOCIETATE IN NUME
6 comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 100432611
COLECTIV
7 VINCON LOGISTIC SA comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 100422655
comert prod
8 PREMIUM PORC FEED SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 77539584
agricole, anim vii
9 VINCON VRANCEA SA sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 77280166
industria chimica si
10 TRUST LF TRADE SRL Industria Prelucratoare 65715497
petrochimica
11 PREMIUM PORC SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 56003224
12 RODISTRIB SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 51323602
13 AURORA COM SRL prelucrare carne Industria Prelucratoare 44280194
14 CONSINTERFIN SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 43995677
15 BALCANIC PROD SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 42842326
comert prod
16 BRIFARM SA Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 42245705
farmaceutice
17 PACO PROD SERV SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 41039122
18 DEGARO SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 37331725
19 CRONA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 36759532
Productia si Furnizarea de Energie Electrica si

20 ENET SA servicii publice 36650470
Termica, Gaze, Apa Calda si Aer Conditionat
21 INCOM-VRANCO SA textile Industria Prelucratoare 34877580
22 LUPINOCOM INTERNATIONAL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 34378565
23 VINEXPORT TRADE-MARK SA sector vitivinicol Industria Prelucratoare 33814845
24 GRIFON SEREX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 33144809

25 REMAT VRANCEA SA servicii publice 32110018
Deseurilor
26 CONTERRA SA prelucrare plastic Industria Prelucratoare 30552581
27 SCORPION EXIM SRL comert auto Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 30151027
28 MAGAZINUL EXTRA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 30065713
29 ROSCA-CONF SRL textile Industria Prelucratoare 29683703

30 SORSTE SA textile Industria Prelucratoare 27534190
31 UVERTURA COM SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 26365853
COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE Distributia Apei; Salubritate, Gestionarea
32 servicii publice 26165443
SA Deseurilor
33 GELADI SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 25729685
34 VINEXPORT SA sector vitivinicol Industria Prelucratoare 24891069
35 FORESTKING SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 24348718

147
36 VESTI-RO SA textile Industria Prelucratoare 23347761

37 PROGRES DISTRIBUTIE SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 23212395
38 BALCANIC C.P.P. SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 22863697
39 VALSI SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 22850014
40 VALENTINO PRODEX SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 22426084
utilajelor
41 VELMI PREST SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 22161666
42 SPECTRAL INVEST SRL constructii cladiri Constructii 21988351
43 GENE IMPEX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 20499844
44 MERRA INTERNATIONAL 2006 SA industria alimentara Industria Prelucratoare 19679641
AUTO SIMA BEYER IMPORT Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea
45 comert auto 19474031
EXPORT SRL Autovehiculelor si Motocicletelor
46 LORENA PROD COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 19451117
47 EDY OIL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 19413215
48 MANUMAR COMSERV SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 18940498
49 DUBLU LIC & SIC SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 18160922
50 TEXDATA SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 18110102
51 DMF POLIPLAST SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 17390595
52 CERTIMPEX SRL textile Industria Prelucratoare 17295206
53 COM SOVA SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 17138207
54 AUTO BEST CENTER SRL comert auto 17044176
industria masinilor, Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea

55 RBB TECHNOLOGY SRL 16874293
utilajelor Autovehiculelor si Motocicletelor
56 SENATOR PRODIMPEX SRL sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 16427935

57 TRICOTTON JUNIOR SRL textile Industria Prelucratoare 16173321
GINZLER STAHL- U. ANLAGENBAU
58 GMBH AUSTRIA SUCURSALA constructii cladiri Constructii 16029511
ROMANIA
59 EURO CONF INDUSTRIAL SA textile Industria Prelucratoare 15515327
prelucrarea
60 VEF SA Industria Prelucratoare 15401050
metalului
61 AGROBOG STAR SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 15176631
62 BARADY SERVICES SRL comert diverse 14609858
63 LIMSILVA FOREST SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 14603915
64 RO-DESIGN SRL textile Industria Prelucratoare 14264904
prelucrarea
65 IPROMET SRL Industria Prelucratoare 14079464
metalului
66 V & G OIL 2002 SRL comert diverse 14039833
67 POLICALITA SRL prelucrare carne Industria Prelucratoare 14020161
68 HANIFA SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 13885252

69 TROTUS TRANS SRL transport marfuri Transport si Depozitare 13646442
70 GEMIRA SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 13621714
71 METCON SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 13270199
72 CRISTILORY PROD SRL constructii drumuri Constructii 13226226

148
73 JANCOLETA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 13225346

74 GAMI 2000 SRL comert auto 13149501

75 AUTO AISS SRL comert auto 12989490
comert
76 EUROSOFT 2008 SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 12980886
electrocasnice
77 AVIPUTNA SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 12934748
78 CARINA IMPORT EXPORT SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 12697357
comert prod
79 HELEN - FARM SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 12173530
farmaceutice
80 LONGA PRIMA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11988380
81 CONBETA SRL constructii cladiri Constructii 11671183
82 STELA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11403499
83 EMCOS COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11236100
84 OPERA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11104286

85 BALCANIC STRETCH SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 10939784
86 LUXTRANS SRL constructii cladiri Constructii 10825924
87 AUTOPIN 2001 SRL comert diverse 10786945
88 RCC-INTERIMEX SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 10708828
89 ESG-CONSTRUCT SRL constructii cladiri Constructii 10662208
90 VRANLACT SA prelucrare lapte Industria Prelucratoare 10547611
MIRA CONSULTING IMPORT-
91 comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 10378361
EXPORT SRL
92 BAUER TRANSCOM SRL transport marfuri Transport si Depozitare 10364347
AGRO INVESTMENTS MOLDOVA
93 agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 10331551
SRL
94 NICOTUD SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 10210454

95 CUP-SALUBRITATE SRL servicii publice 10045049
Deseurilor, Activitati de Decontaminare
96 FOREXPORT SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 9840244
97 DANIN - N.D. COM SRL textile Industria Prelucratoare 9610914
98 TURKROM SA comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 9493409
99 GRETMAX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 9470531

SOCIETATEA COMERCIALA DE
INTRETINERE SI REPARATII industria masinilor,
100 Industria Prelucratoare 9470425
VAGOANE DE CALATORI C.F.R. - utilajelor
S.I.R.V. MARASESTI - S.A.
149
SOCIETĂȚI INTRATE ÎN INSOLVENȚĂ ÎN JUD. VRANCEA în perioada 01.01.2012 - 31.12.2012
Numarul total de
Judet Anul Nr. societati intrate in insolventa in luna: societati intrate in
insolventa
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec.
2013 42 38 71 44 37 18 32 11 40 77 66 35 511
VRANCEA 2012 73 46 34 28 41 20 50 11 25 68 38 47 481
2011 4 9 22 15 15 11 13 3 4 11 16 13 136
2010 92 56 42 33 25 30 39 4 10 45 74 59 509
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE

SECȚIUNE CAEN REV.2, CLASE DE MĂRIME DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI - JUDEȚUL VRANCEA
- PE SECTOARE ALE ECONOMIEI NAȚIONALE, 2012
Clase de marime ale intreprinderilor

250
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale - sectiuni) 10-49 50-249
Total 0-9 persoane persoane si
persoane persoane
peste
Numar intreprinderi
TOTAL 5.738 5.123 523 79 13
Agricultura, silvicultura si pescuit 372 315 50 6 1
Industria extractiva 14 13 1 - -
Industria prelucratoare 733 512 169 44 8
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa
4 3 - - 1
calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de
45 35 8 1 1
decontaminare
Constructii 490 431 55 4
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si
2.424 2.259 148 16 1
motocicletelor
Transport si depozitare 395 370 24 1 -
Hoteluri si restaurante 247 222 25 - -
Informatii si comunicatii 109 105 4 - -
Intermedieri financiare si asigurari 57 53 4 - -
Tranzactii imobiliare 80 73 5 2 -
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 353 344 7 2 -
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 116 101 12 2 1
Invatamant 28 24 4 - -
Sanatate si asistenta sociala 126 125 1 - -
Activitati de spectacole, culturale si recreative 32 26 6 - -
Alte activitati de servicii 113 112 - 1 -
Sursa: Institutul Național de Statistică 2012
150
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE

SECȚIUNE CAEN REV.2 - JUDEȚUL VRANCEA
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale)
Numar de persoane
TOTAL 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317
Agricultura, silvicultura si pescuit 2.304 2.532 1.836 1.969 2.021
Industrie 21.238 17.891 16.200 15.299 16.298
Industria extractiva 127 137 129 120 135
Industria prelucratoare 18.670 15.436 13.830 13.158 14.088
905 866 847 779 794
1.536 1.452 1.394 1.242 1.281
decontaminare
Constructii 3.463 2.238 2.442 2.122 3.169
9.159 8.899 8.245 7.678 7.854
motocicletelor
Transport si depozitare 2.788 2.764 2.180 2.215 2.154
Hoteluri si restaurante 882 875 614 685 680
Informatii si comunicatii 463 328 277 300 394
Intermedieri financiare si asigurari 979 829 870 863 835
Tranzactii imobiliare 258 262 222 311 313
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 902 810 692 695 1.027
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1.218 1.374 1.238 1.310 1.516
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul
3.518 3.523 3.292 2.993 2.893
public
Invatamant 5.727 5.568 5.484 5.197 5.168
Sanatate si asistenta sociala 5.946 6.740 6.165 5.601 5.182
Activitati de spectacole, culturale si recreative 368 580 486 490 542
Alte activitati de servicii 292 256 276 288 271
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE CATEGORII DE SALARIAȚI, FORME DE PROPRIETATE –

JUDEȚUL VRANCEA
Numarul mediu al salariatilor
Numar de persoane
TOTAL 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317
Proprietate publica 21.357 21.609 21.565 20.010 18.495 17.842
Proprietate integral de stat 5.277 5.036 4.110 3.679 3.552 3.381
Proprietate mixta 967 764 1.024 768 939 824
Proprietate majoritar de stat 197 205 552 503 514 486
Proprietate majoritar privata 770 559 472 265 425 338
Proprietate privata 36.511 35.055 30.475 27.569 26.682 29.729
Proprietate cooperatista 658 430 1.132 945 761 346
Proprietate obsteasca 29 58 50 50 24 20
Proprietate integral straina 662 1.589 1.223 1.177 1.115 1.556
Proprietate publica de interes national si local 16.080 16.573 17.455 16.331 14.943 14.461
151
CIFRA DE AFACERI, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN
REV.2, CLASE DE MĂRIME DUPĂ NUMĂRUL DE PERSOANE OCUPATE – JUDEȚUL VRANCEA
Milioane lei RON
Total industrie, constructii, comert si alte servicii 5.795 5.438 5.308 5.454 5.938
197 424 398 88 108
78 67 84 92 85
decontaminare
Constructii 312 236 214 242 278
3.273 2.910 2.914 3.050 3.217
motocicletelor
Transport si depozitare 188 149 155 147 166
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in
principa intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si tehnice, 132 135 143 174 171
activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport )
Invatamant 4 7 4 4 4
Sanatate si asistenta sociala 26 28 23 18 26
EVOLUȚIA NUMĂRULUI ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2 – JUDEȚUL VRANCEA
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale - sectiuni)
Numar total
TOTAL 6.790 6.613 6.092 5.732 5.738
Agricultura, silvicultura si pescuit 278 311 362 381 372
4 4 9 6 4
37 39 37 46 45
decontaminare
Constructii 699 750 567 498 490
3.146 2.816 2.592 2.430 2.424
motocicletelor
Transport si depozitare 450 441 425 394 395
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 419 433 381 349 353
Invatamant 25 24 28 25 28
Sursa: Institutul Național de Statistică 2012 152
PIB PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ȘI JUDEȚE
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Regiuni de dezvoltare si judete
Milioane lei
TOTAL 514.700 501.139,40 523.693,30 557.348,20
Regiunea SUD-EST 53.851,10 52.706 56.339,50 59.402,30
Vrancea 5.539,60 5.377 5.747,60 5.738,20
PERSONALUL DIN UNITĂȚILE LOCALE, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE

SECȚIUNE CAEN REV.2, CLASE DE MARIME DUPĂ NUMĂRUL DE PERSOANE OCUPATE – JUDEȚUL
VRANCEA
2008 2009 2010 2011 2012

Numar persoane
Total industrie, constructii, comert si alte servicii 44.550 40.008 36.517 36.703 36.846

772 744 737 661 642
1.026 883 805 878 889
decontaminare
Constructii 3.809 3.089 2.622 2.731 2.513
13.114 11.615 10.611 10.443 10.426
motocicletelor
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate

in principal intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si
2.492 2.751 2.645 2.757 2.617
tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii
suport )
Invatamant 101 112 116 112 105
EXPORTURI (FOB) PE JUDEȚE ȘI PE SECȚIUNI/CAPITOLE ALE NOMENCLATORUL COMBINAT (NC) –

JUDEȚUL VRANCEA
Luna Septembrie 2013

Nr. Crt. Sectiuni si capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC)
Mii EURO
Vrancea TOTAL 17.801
1 XI. Textile si articole din textile 12.769
2 62. Articole si accesorii din imbracaminte altele decit tricotate sau crosetate 9.653
3 61. Articole si accesorii din imbracaminte din tricotaje 2.297

4 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 1.002
5 44. Lemn brut, cherestea, produse stratificate si alte produse din lemn 1.002
6 X. Hirtie si articole din acestea 920
153
7 48. Hirtie si articole din acestea 897

8 VI. Produse chimice 506
XVI. Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul
9 499
si imaginile
10 XV. Metale comune si articole din acestea 474
11 63. Alte articole textile 471
12 I. Animale vii si produse animale 445
13 01. Animale vii 428
14 73. Produse din fonta, fier si otel 402
15 VII. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 372
16 39. Materiale plastice si articole din material plastic 372
17 IV. Produse alimentare, bauturi si tutun 314
18 30. Produse farmaceutice 311
19 20. Preparate din legume, fructe 287
85. Masini, aparate si materiale electrice; aparate de inregistrat si reprodus sunetul si imagini
20 252
de televiziune
21 84. Reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive mecanice 247
22 38. Produse diverse ale industriei chimice 163
23 XVII. Mijloace si materiale de transport 159
24 87. Automobile, tractoare si alte vehicule terestre 159
25 III. Grasimi si uleiuri animale sau vegetele 94
26 15. Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 94
27 51. Lana 91
28 XX. Marfuri si produse diverse 91
29 54. Filamente sintetice sau artificiale 88
30 94. Mobila; aparate de iluminat si alte articole similare (inclusiv componente) 85
31 82. Unelte si scule, tacamuri din metale comune 68

32 60. Tesaturi crosetate sau tricotate 61
33 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 56
34 II. Produse vegetale 53
35 08. Fructe comestibile 53
36 VIII. Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 52
37 XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare 51
38 69. Produse ceramice 51

39 43. Blanuri si articole din blana 47
40 52. Bumbac 43
41 34. Sapun; preparate pentru spalat 29
42 49. Carti, ziare 24
43 22. Bauturi alcoolice si nealcoolice 22
44 02. Carne si maruntaie comestibile 17
45 59. Tesaturi impregnate 6
46 96. Articole diverse 6
47 18. Cacao si preparate din cacao 5
48 42. Obiecte din piele 5
49 33. Uleiuri esentiale 3
50 74. Cupru si articole din cupru 3
51 58. Tesaturi speciale 2
52 83. Articole diverse din metale comune 2
154
IMPORTURI (CIF) PE JUDEȚE ȘI PE SECȚIUNI/CAPITOLE ALE NOMENCLATORUL COMBINAT (NC) –

JUDEȚUL VRANCEA
Luna septembrie
Nr. Crt. Sectiuni si capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) 2013
Mii EURO
1 XI. Textile si articole din textile 6.932
2 XV. Metale comune si articole din acestea 2.313
3 VII. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 2.095
4 39. Materiale plastice si articole din material plastic 2.043
5 72. Fonta, fier si otel 1.589
6 52. Bumbac 1.399
7 51. Lana 1.092
8 I. Animale vii si produse animale 955
9 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 936
10 54. Filamente sintetice sau artificiale 862
11 XVII. Mijloace si materiale de transport 736
12 87. Automobile, tractoare si alte vehicule terestre 736
13 58. Tesaturi speciale 726
14 60. Tesaturi crosetate sau tricotate 707
15 IV. Produse alimentare, bauturi si tutun 661
16 61. Articole si accesorii din imbracaminte din tricotaje 558
XVI. Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si
17 532
imaginile
18 01. Animale vii 530
19 73. Produse din fonta, fier si otel 520
20 VIII. Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 470
21 XX. Marfuri si produse diverse 453
22 84. Reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive mecanice 414
23 96. Articole diverse 397
24 VI. Produse chimice 377
25 V. Produse minerale 345
26 27. Combustibili si uleiuri minerale; materii bituminoase 306
27 62. Articole si accesorii din imbracaminte altele decit tricotate sau crosetate 301
28 22. Bauturi alcoolice si nealcoolice 266

29 02. Carne si maruntaie comestibile 238
30 23. Reziduuri ale industriei alimentare 230
31 43. Blanuri si articole din blana 198
32 X. Hirtie si articole din acestea 189
33 48. Hirtie si articole din acestea 172
34 59. Tesaturi impregnate 171
35 III. Grasimi si uleiuri animale sau vegetele 154
36 15. Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 154
37 17. Zahar si produse zaharoase 149
38 41. Piei crude si piei tabacite (altele decat blanurile) 147
39 32. Extracte tanante sau colorante 136
40 42. Obiecte din piele 125
85. Masini, aparate si materiale electrice; aparate de inregistrat si reprodus sunetul si imagini de
41 118
televiziune
42 03. Peste si crustacee 115
155
43 83. Articole diverse din metale comune 89

44 38. Produse diverse ale industriei chimice 87
45 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 87
46 XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare 77
47 04. Lapte si produse lactate; oua; miere naturala 72

48 56. Vata, pasla, fire speciale 68
49 33. Uleiuri esentiale 65
50 40. Cauciuc si articole din cauciuc 52
51 53. Alte fibre textile vegetale 52
52 34. Sapun; preparate pentru spalat 50
53 45. Pluta si articole din pluta 45
54 94. Mobila; aparate de iluminat si alte articole similare (inclusiv componente) 45
55 82. Unelte si scule, tacamuri din metale comune 44
56 44. Lemn brut, cherestea, produse stratificate si alte produse din lemn 43
57 II. Produse vegetale 40

58 25. Sare; sulf, pietre; ipsos, var si ciment 39
59 69. Produse ceramice 38
60 50. Matase 35
61 76. Aluminiu si articole din aluminiu 35
62 81. Alte metale comune 29
63 63. Alte articole textile 23
XVIII. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri;

64 23
instrumente muzicale
65 06. Plante vii si produse de floricultura 22

66 68. Articole din piatra 22
67 90. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale 21
68 11. Produse ale industriei moraritului 17

69 70. Sticla si articole din sticla 17
70 28. Produse chimice anorganice 15
71 47. Pasta din lemn 14
72 16. Preparate din carne si peste 13
73 95. Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport 11
74 29. Produse chimice organice 9
75 35. Substante albuminoide 7
76 79. Zinc si articole din zinc 7
77 31. Ingrasaminte 5
78 49. Carti, ziare 3
79 21. Preparate alimentare diverse 2
80 30. Produse farmaceutice 2
81 XXII. Bunuri necuprinse in alte sectiuni din Nomenclatorul Combinat 2
82 18. Cacao si preparate din cacao 1

83 74. Cupru si articole din cupru 1
84 91. Ceasornicarie 1
156
Anexe 9.3 Agricultură
SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE IRIGAȚII ȘI SUPRAFAȚA AGRICOLĂ
IRIGATĂ, PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR
Anul 2012
Imbunatatiri funciare Modul de folosinta a terenurilor
Hectare
Suprafata totala amenajata 41.705
Amenajari pentru irigatii - total Suprafata agricola amenajata 40.646
Teren arabil 36.755
Suprafata agricola amenajata 852
Suprafata agricola irigata efectiv cu cel putin o udare
Teren arabil 852
SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE DESECARE, PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ

A TERENURILOR
Anul 2012
Modul de folosinta a terenurilor
Hectare
Suprafata agricola amenajata 52.595
Teren arabil 47.396
Pasuni naturale 4.669
Fanete naturale 93
Vii, pepiniere viticole si hameisti 426
Livezi de pomi, pepiniere, arbusti fructiferi 11
SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE AMELIORARE ȘI COMBATEREA EROZIUNII

SOLULUI, PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR
Anul 2012
Imbunatatiri funciare Modul de folosinta a terenurilor
Hectare
Suprafata agricola amenajata 46.755
Teren arabil 22.554
Pasuni naturale 6.278
Lucrari de combaterea eroziunii si de ameliorare a terenurilor - total
Fanete naturale 1.561
Vii, pepiniere viticole si hameisti 15.277
Livezi de pomi, pepiniere, arbusti
1.085
fructiferi
Lucrari de drenaj - total Suprafata agricola amenajata 5.797
Teren arabil 4.034
157
EXPLOATAȚII AGRICOLE (NUMĂR) CARE AU UTILIZAT SUPRAFEȚE AGRICOLE ȘI/ SAU CARE AU
DEȚINUT EFECTIVE DE ANIMALE, DUPĂ STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
exploatatii
Exploatatii
agricole cu Exploatatii
Total agricole
suprafata agricole
exploatatii numai cu
Crt. Statutul juridic al exploatatiilor agricole agricola numai cu
agricole *) suprafata
utilizata si efective de
(numar) agricola
efective de animale
utilizata
animale
1 Exploatatii agricole fara personalitate juridica 89.997 63.527 23.784 2.685
2 Exploatatii agricole individuale 89.890 63.444 23.760 2.685
Persoane fizice autorizate, Intreprinderi individuale,
3 107 83 24 -
Intreprinderi familiale
4 Exploatatii agricole cu personalitate juridica 677 51 622 4
5 Regii autonome 3 - 3 -
6 Societati/ asociatii agricole 17 - 17 -
7 Societati comerciale cu capital majoritar privat 387 29 354 4
8 Societati comerciale cu capital majoritar de stat 1 - 1 -
Institute/ statiuni de cercetare, unitati scolare cu profil agricol
9 3 - 3 -
(licee)
10 Consilii locale/ primarii 67 1 66 -
11 Alte institutii publice 5 - 5 -
12 Unitati cooperatiste 3 - 3 -
13 Alte tipuri (fundatii, asezaminte religioase, scoli, etc.) 191 21 170 -
TOTAL JUDETUL
VRANCEA 90.674 63.578 24.406 2.689
*) numarul total al exploatatiilor agricole include si numarul exploatatiilor fara suprafata agricola utilizata si fara efective de
animale
EXPLOATAȚII AGRICOLE FARĂ PERSONALITATE JURIDICĂ (NUMĂR), DUPĂ DESTINAȚIA PRODUCȚIEI

AGRICOLE ȘI EVIDENȚA CONTABILĂ A ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE, PE CLASE DE MĂRIME A
SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE
Destinatia productiei agricole

Clase de marime a suprafetei Evidenta contabila a
Crt.
agricole utilizate (hectare) Pentru consum propriu, mai Pentru consum propriu, mai activitatii desfasurate
mult de 50% putin de 50%
1 2 3 4 5
1 Sub 0,1 6.743 186 1
2 0,1 - 0,3 13.146 558 -
3 0,3 - 0,5 8.113 517 -
4 0,5 - 1 16.098 1.406 1
5 01.feb 17.888 2.131 6
6 02.mai 14.853 2.197 13
7 05.oct 2.382 568 6
8 oct.20 383 179 4
9 20 - 30 89 75 -
10 30 - 50 51 60 2
11 50 - 100 58 78 1
12 Peste 100 27 198 7
TOTAL
JUDETUL 79.831 8.153 41
VRANCEA
158
EXPLOATAȚII AGRICOLE, SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ ȘI SUPRAFAȚA AGRICOLĂ

UTILIZATĂ CE A REVENIT ÎN MEDIE PE O EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ, DUPA STATUTUL JURIDIC AL
EXPLOATAȚIILOR
Exploatatii Supafata agricola utilizata,

agricole ce revine in medie (hectare)
Total Supafata
care pe o exploatatie
exploatatii agricola
Crt. Statutul juridic al exploatatiilor agricole utilizeaza pe o agricola care
agricole *) utilizata
suprafata exploatatie utilizeaza
(numar) (hectare)
agricola agricola suprafata
(numar) agricola
1 Exploatatii agricole fara personalitate juridica 89.997 87.311 146.964,68 1,63 1,68
2 Exploatatii agricole individuale 89.890 87.204 144.132,39 1,6 1,65
Persoane fizice autorizate, Intreprinderi
3 107 107 2.832,29 26,47 26,47
individuale, Intreprinderi familiale
4 Exploatatii agricole cu personalitate juridica 677 673 85.055,03 125,64 126,38
5 Regii autonome 3 3 63,58 21,19 21,19
6 Societati/ asociatii agricole 17 17 3.050,30 179,43 179,43
7 Societati comerciale cu capital majoritar privat 387 383 49.483,71 127,86 129,2
8 Societati comerciale cu capital majoritar de stat 1 1 0,19 0,19 0,19
Institute/ statiuni de cercetare, unitati scolare cu
9 3 3 275 91,67 91,67
profil agricol (licee)
10 Consilii locale/ primarii 67 67 24.991,66 373,01 373,01
11 Alte institutii publice 5 5 2,99 0,6 0,6
12 Unitati cooperatiste 3 3 10,89 3,63 3,63
Alte tipuri (fundatii, asezaminte religioase, scoli,
13 191 191 7.176,71 37,57 37,57
etc.)
TOTAL
JUDETUL 90.674 87.984 232.019,71 2,56 2,64
VRANCEA
*) Numarul total al exploatatiilor agricole include si numarul exploatatiilor agricole fara suprafata agricola utilizata si fara
efective de animale
EXPLOATAȚII AGRICOLE (NUMĂR), PE CLASE DE MĂRIME A SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE,

DUPA STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
Statutul juridic al exploatatiilor Exploatatii agricole fara Exploatatii agricole cu TOTAL JUDETUL
agricole personalitate juridica personalitate juridica VRANCEA
Sub 0,1 *) 6.885 44 6.929
0,1 - 0,3 13.632 72 13.704
0,3 - 0,5 8.603 27 8.630
0,5 - 1 17.457 47 17.504
01.feb 19.962 57 20.019
Clase de marime a suprafetei 02.mai 16.956 94 17.050
utilizate (hectare) 05.oct 2.907 43 2.950
oct.20 523 39 562
20 - 30 143 21 164
30 - 50 92 19 111
50 - 100 91 45 136
Peste 100 60 165 225
TOTAL 87.311 673 87.984
159
SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ (HECTARE), PE CLASE DE MARIME A SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE, DUPĂ STATUTUL JURIDIC AL
EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
Institute/
PFA, Alte tipuri
S.C. cu statiuni de
Exploatatii Exploatatii Intrep. Exploatatii Societati/ Consilii Alte (fundatii, TOTAL
Statutul juridic al Regii capital cercetare, Unitati
agricole fara agricole Indiv., agricole cu asociatii locale/ institutii asezaminte JUDETUL
exploatatiilor agricole autonome majoritar scoli cu cooperatiste
pers. Jur. indiv. Intrep. pers. jur. agricole primarii publice religioase, VRANCEA
privat profil
Fam. scoli, etc.)
agricol
Clase de
marime a
suprafetei Sub 0,1 *) 357,86 357,78 0,08 2,32 - - 2,03 - 0,04 0,13 0,04 0,08 360,18
utilizate
(hectare)
0,1 - 0,3 2.536,21 2.535,82 0,39 12,51 - 0,14 10,72 - - - - 1,65 2.548,72
0,3 - 0,5 3.317,99 3.316,61 1,38 10,72 0,3 - 8 - - 0,44 - 1,98 3.328,71
0,5 - 1 12.214,63 12.210,18 4,45 32,06 - - 20,74 - 1,65 - - 9,67 12.246,69
01.feb 28.243,76 28.231,04 12,72 78,72 - 2 31,85 - - 2,42 1,18 41,27 28.322,48
02.mai 50.824,84 50.725,41 99,43 301,77 3 4,39 69,27 2,71 4 - - 218,4 51.126,61
05.oct 18.960,49 18.790,96 169,53 280,54 - - 110,75 - 12,58 - 9,67 147,54 19.241,03
oct.20 6.901,06 6.798,34 102,72 562,32 - - 412,09 - 15 - - 135,23 7.463,38
20 - 30 3.433,26 3.387,14 46,12 505,28 - - 303,28 - 20,12 - - 181,88 3.938,54
30 - 50 .3562,46 3.526,36 36,1 751,62 - - 501,82 30,3 81 - - 138,5 4.314,08
50 - 100 6.137,15 5.993,75 143,4 3.347,62 60,28 268,68 2.353,10 - 488,66 - - 176,9 9.484,77
Peste 100 10.474,97 8.259 2.215,97 79.169,55 - 2.775,09 45.660,06 241,99 24.368,61 - - 6.123,80 89.644,52
TOTAL 146.964,68 144.132,39 2.832,29 85.055,03 63,58 3.050,30 49.483,71 275 24.991,66 2,99 10,89 7.176,90 232.019,70
160
Anexe 9.4 Aspecte sociale, educaționale și culturale
LOCUINȚE EXISTENTE LA SFÂRȘITUL ANULUI PE FORME DE
PROPRIETATE
Forme de proprietate Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar
TOTAL 151.242 152.455 153.598 154.531 155.316
Proprietate publica 3.311 3.491 3.568 3.656 3.702

Proprietate privata 147.931 148.964 150.030 150.875 151.614
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012
SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ EXISTENTĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI PE FORME DE PROPRIETATE
Forme de proprietate 2007 2008 2009 2010 2011 2012

M.p. arie desfasurata
TOTAL 6.024.138 6.109.905 6.201.998 6.291.297 6.369.257 6.441.347
Proprietate privata 5.927.139 6.005.522 6.091.459 6.177.617 6.251.948 6.322.976
CAMERE DE LOCUIT EXISTENTE LA SFÂRȘITUL ANULUI PE FORME DE PROPRIETATE ÎN JUDEȚUL

VRANCEA
Medii de
Forme de proprietate 2007 2008 2009 2010 2011 2012
rezidenta
M.p. arie desfasurata
TOTAL Total 429.136 433.366 437.924 442.536 446.426 449.901
Urban 127.635 128.662 129.832 130.966 131.827 132.452
Proprietate majoritar de stat Total 6.015 6.387 6.716 6.842 6.970 7.039
Urban 3.793 3.914 4.083 4.202 4.330 4.355
Proprietate majoritar privata Total 423.121 426.979 431.208 435.694 439.456 442.862
Urban 123.842 124.748 125.749 126.764 127.497 128.097
POPULAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE – JUDEȚUL VRANCEA 2012
Numarul de persoane pe medii de rezidenta

Urban Rural Total
TOTAL 29.344 25.856 55.200
Invatamant prescolar 3.644 5.335 8.979
Invatamant preuniversitar 25.369 20.521 45.890
primar + gimnazial (cl.I-VIII) 10.994 19.585 30.579
Invatamant primar si gimnazial
primar (cl.I-IV) 5.949 10.415 16.364
(inclusiv invatamantul special)
gimnazial (cl.V-VIII) 5.045 9.170 14.215
primar + gimnazial (cl.I-VIII) 10.821 19.445 30.266
Invatamant primar si gimnazial primar (cl.I-IV) 5.872 10.351 16.223
gimnazial (cl.V-VIII) 4.949 9.094 14.043
primar + gimnazial (cl.I-VIII) 173 140 313
Invatamant primar si gimnazial
primar (cl.I-IV) 77 64 141
special
gimnazial (cl.V-VIII) 96 76 172
Invatamant liceal 12.004 878 12.882
Invatamant profesional 258 0 258
Invatamant postliceal 2.113 58 2.171
Invatamant superior 331 0 331
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 161
UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU ABANDON ȘCOLAR
Abandon
Mediu
scolar
Nr. Crt. Urban/ Localitate Denumirea unitatii de invatamant
(2012-
Rural
2013)
COLEGIUL TEHNIC "ION MINCU" FOCSANI, Focsani, niveluri de invatamant liceal
1 Urban FOCSANI 21
teoretic, liceal tehnic, postliceal
COLEGIUL TEHNIC AUTO "TRAIAN VUIA" Focsani,niveluri de invatamant liceal tehnic,
2 Urban FOCSANI 14
profesional
3 Urban FOCSANI SCOALA GIMNAZIALA NR.3 FOCSANI, Focsani, niveluri de invatamant primar, gimnazial 6
LICEUL TEHNOLOGIC "G. G. LONGINESCU" FOCSANI, Focsani, niveluri de invatamant
4 Urban FOCSANI 5
liceal tennic
SCOALA GIMNAZIALA "DUILIU ZAMFIRESCU" FOCSANI, Focsani, niveluri de
5 Urban FOCSANI 1
invatamant primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL ARMENCEA" ADJUD, Adjud, niveluri de invatamant
6 Urban ADJUD 18
prescolar, primar, gimnazial
7 Urban ADJUD COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE BALS" ADJUD, Adjud,nivel de invatamant liceal tehnic 12
SCOALA GIMNAZIALA "MARESAL ALEXANDRU AVERESCU" ADJUD, Adjud,
8 Urban ADJUD 6
niveluri de invatamant prescolar, primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "PRINCIPELE RADU" ADJUD, Adjud, niveluri de invatamant
9 Urban ADJUD 5
SCOALA GIMNAZIALA "ANGELA GHEORGHIU" ADJUD, Adjud, niveluri de invatamant
10 Urban ADJUD 5
ANDREIASU SCOALA GIMNAZIALA ANDREIASU DE JOS, Andreiasu de Jos,niveluri de invatamant
11 Rural 5
DE JOS primar, gimnazial
ANDREIASU SCOALA GIMNAZIALA ANDREIASU DE SUS, Andreiasu de Jos, sat Andreiasu de Sus,
12 Rural 2
DE JOS niveluri de invatamant primar, gimnazial
13 Rural BORDESTI SCOALA GIMNAZIALA BORDESTI, Bordesti, niveluri de invatamant primar, gimnazial 5
SCOALA PRIMARA BORDESTII DE JOS, Bordesti, sat Bordestii de Jos, nivel de
14 Rural BORDESTI 1
invatamant primar
15 Rural CHIOJDENI SCOALA GIMNAZIALA CHIOJDENI, Chiojdeni, niveluri de invatamant primar, gimnazial 9
16 Rural CHIOJDENI SCOALA PRIMARA TULBUREA, Chiojdeni, sat Tulburea, nivel de invatamant primar 1
17 Rural CHIOJDENI SCOALA PRIMARA LUNCILE, Chiojdeni, sat Luncile, nivel de invatamant primar 1
18 Rural CIMPURI SCOALA GIMNAZIALA CIMPURI, Cimpuri, niveluri de invatamant primar, gimnazial 5
SCOALA GIMNAZIALA ROTILESTII MARI, Cimpuri, sat Rotilesti, niveluri de invatamant
19 Rural CIMPURI 3
primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA SERBANESTI, Corbita, sat Serbanesti, niveluri de invatamant
20 Rural CORBITA 2
primar, gimnazial
21 Rural CORBITA SCOALA PRIMARA RADACINESTI, Corbita, sat Radacinesti, nivel de invatamant primar 1
SCOALA GIMNAZIALA "ALEXANDRU VLAHUTA" GUGESTI, Gugesti, niveluri de
22 Rural GUGESTI 6
invatamant primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "ECATERINA TEODOROIU" MARASESTI, Marasesti, niveluri
23 Urban MARASESTI 40
de invatamant primar, gimnazial
24 Urban MARASESTI SCOALA PRIMARA SIRETU, Marasesti, cartier Siretu, nivel de invatamant primar 13
SCOALA GIMNAZIALA NR.2 MARASESTI, Marasesti, niveluri de invatamant primar,
gimnazial
SCOALA PRIMARA CALIMANESTI, Marasesti, cartier Calimanesti, nivel de invatamant
primar
27 Urban MARASESTI SCOALA PRIMARA HARET, Marasesti, cartier Haret, nivel de invatamant primar 1
28 Rural OBREJITA SCOALA GIMNAZIALA OBREJITA, Obrejita, niveluri de invatamant primar, gimnazial 7
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBESTI, Odobesti, niveluri de invatamant liceal tehnic,
29 Urban ODOBESTI 17
postliceal
30 Rural PAUNESTI SCOALA GIMNAZIALA PAUNESTI, Paunesti, niveluri de invatamant primar, gimnazial 6
SCOALA GIMNAZIALA PLOSCUTENI, Ploscuteni, niveluri de invatamant primar,
31 Rural PLOSCUTENI 2
gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "PROFESOR DOCTOR GENERAL "GHEORGHE V ZAHARIA''
32 Rural POPESTI 1
Popesti,niveluri de invatamant primar, gimnazial
33 Rural URECHESTI SCOALA GIMNAZIALA URECHESTI, Urechesti,niveluri de invatamant pre, prim si gim. 1
TOTAL 231
Sursa: Informații din teritoriu, anul scolar 2012-2013 162
POPULAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE - JUDEȚUL VRANCEA
Ani
Copii inscrisi in gradinite 10.884 10.154 10.282 10.032 10.256 8.979
Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar 47.774 46.992 46.281 45.318 44.879 45.890
Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial
31.987 31.223 30.399 29.531 28.866 30.579
(inclusiv invatamantul special)
Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv
15.839 15.647 15.322 14.884 14.548 16.364
invatamantul special)
Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv
16.148 15.576 15.077 14.647 14.318 14.215
invatamantul special)
Elevi inscrisi in invatamantul liceal 11.628 11.979 12.631 13.196 13.563 12.882
Elevi inscrisi in invatamantul profesional si de ucenici 3.224 2.565 1.537 649 174 258
Elevi inscrisi in invatamantul postliceal 915 1.225 1.689 1.916 2.246 2.149
Elevi inscrisi in invatamantul de maistri 20 25 26 30 22
Studenti inscrisi 200 164 141 536 433 331
Studenti inscrisi - invatamant public 200 164 141 157 152 131
Studenti inscrisi - invatamant privat 379 281 200
EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘCOLARE, PE NIVELURI DE EDUCAȚIE – JUDEȚUL VRANCEA
Primar si gimnazial
Invata-
Profesional Postliceal si
TOTAL Prescolar Primar Gimnazial mantul Liceal Superior
Total si de ucenici de maistri
special
(cl.I-IV) (cl.V-VIII) (cl.I-VIII)
2007/2008 58.858 10.884 31.987 15.720 16.038 229 11.628 3.224 935 200
2008/2009 57.310 10.154 31.223 15.522 15.481 220 11.979 2.565 1.225 164
2009/2010 56.704 10.282 30.399 15.186 14.979 234 12.631 1.537 1.714 141
2010/2011 55.886 10.032 29.531 14.753 14.518 260 13.196 649 1.942 536
ABSOLVENȚI PE NIVELURI DE EDUCAȚIE
Anul 2010 Anul 2011

VRANCEA VRANCEA
TOTAL 7.651 6.778
Primar si gimnazial (inclusiv special) 3.743 3.139
Licee 2.838 2.806
Scoli de arte si meserii 414 36
Scoli postliceale 479 671
Scoli tehnice de maistri 26 :
Invatamant superior 151 126
Institutii de invatamant superior public 60 54
Institutii de invatamant superior particular 91 72
163
SĂLI DE CLASĂ ȘI CABINETE ȘCOLARE, ANUL 2012
Vrancea
Sali de clasa si cabinete scolare 1711
Ateliere scolare 68
Laboratoare scolare 275
Numarul PC-urilor 3946
Baze materiale sportive 138
UNITĂȚI SANITARE PE CATEGORII DE UNITĂȚI, FORME DE PROPRIETATE - JUDEȚUL VRANCEA
Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Anul 2007 Anul 2012
TOTAL
Spitale Proprietate publica 8 6 7
Proprietate privata - 1
Ambulatorii de specialitate Proprietate publica 1 - -
Ambulatorii integrate spitalului Proprietate publica 5 5 5
Dispensare medicale Proprietate publica 5 4 4
Centre de sanatate Proprietate publica 2 2 2
Centre medicale de specialitate Proprietate publica 1 1 3
Proprietate privata 3 2
Cabinete medicale de medicina generala Proprietate privata 8 12 12
Cabinete medicale scolare Proprietate publica 11 32 32

Cabinete medicale de familie Proprietate publica 148 142 151
Cabinete stomatologice Proprietate publica 44 34 147
Cabinete medicale de specialitate Proprietate publica - 6 112
Farmacii Proprietate publica 10 8 72
Puncte farmaceutice Proprietate publica 2 - 23
Depozite farmaceutice Proprietate privata 2 2 2
Crese Proprietate publica 2 2 2
Laboratoare medicale Proprietate publica 21 28 30
Laboratoare de tehnica dentara Proprietate publica - 2 10
Centre de transfuzie Proprietate publica 1 1 1
Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publica 5 4 4
164
Anexe 9.5 Forţa de muncă
ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI PE CATEGORII DE ȘOMERI – JUDEȚUL VRANCEA
Numar de persoane
TOTAL 5.658 6.677 11.220 11.438 8.255 8.517
- Primar, gimnazial si profesional 4.892 5.762 8.649 9.018 6.289 6.554
- Liceal si postliceal 620 707 1.974 1.814 1.485 1.559
- Universitar 146 208 597 606 481 404
Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri cu
experienta in munca) si beneficiari de indemnizatie 1.119 1.560 5.345 4.121 2.325 2.545
de somaj (someri fara experienta in munca)
- Primar, gimnazial si profesional 656 988 3.222 2.192 995 1.107
- Liceal si postliceal 382 437 1.634 1.426 992 1.141
- Universitar 81 135 489 503 338 297
Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri cu
946 1.307 4.669 3.448 1.704 1.716
experienta in munca)
- Primar, gimnazial si profesional 611 934 3.143 2.116 982 1.095
- Liceal si postliceal 293 320 1.219 997 528 447
- Universitar 42 53 307 335 194 174
Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri fara
173 253 676 673 621 829
experienta in munca)
- Primar, gimnazial si profesional 45 54 79 76 13 12
- Liceal si postliceal 89 117 415 429 464 694
- Universitar 39 82 182 168 144 123
Persoane care nu beneficiaza de drepturi banesti 4.539 5.117 5.875 7.317 5.930 5.972
- Primar, gimnazial si profesional 4236 4.774 5.427 6.826 5.294 5.447
- Liceal si postliceal 238 270 340 388 493 418
- Universitar 65 73 108 103 143 107
ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI PE CATEGORII DE ȘOMERI, LA SFĂRȘITUL LUNII– JUDEȚUL VRANCEA
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna

Categorii de someri decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie noiembrie
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Numar de persoane
Total someri inregistrati (indemnizati si
5658 6677 11220 11438 8255 8517 8605
neindemnizati)
Someri neindemnizati 4539 5117 5875 7317 5930 5972 6073
RATA ȘOMAJULUI PE SEXE– JUDEȚUL VRANCEA
Rata somajului
Procente
TOTAL 3,80% 4,40% 7,40% 7,40% 5,50% 5,50%
Masculin 4,50% 5,10% 8,80% 8,80% 6,30% 6,50%
Feminin 3% 3,70% 5,90% 6% 4,80% 4,60%
RESURSE DE MUNCĂ PE SEXE – JUDEȚUL VRANCEA
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Mii de persoane
TOTAL 245,1 244,4 244 247,5 252,5 253,6 253,3
Masculin 129,5 128,6 128,5 129,9 132,2 132,7 132,4
Feminin 115,6 115,8 115,5 117,6 120,3 120,9 120,9
165
RATA ȘOMAJULUI - AJOFM
Populatia stabila Numarul din care, Ponderea

Localitate din care, femei: din care, femei:
18-62 ani somerilor femei: somerilor
Totalul lunii SEPTEMBRIE 2013 245.807 122.190 8.038 3.382 3,27% 2,77%
Total VRANCEA 245.807 122.190 8.038 3.382 3,27% 2,77%
Mediul Urban 105.279 54.824 2.297 1.066 2,18% 1,94%

MUNICIPIUL FOCSANI 72.888 38.406 1.088 563 1,49% 1,47%
MUNICIPIUL ADJUD 12.559 6.358 392 177 3,12% 2,78%
ORAS MARASESTI 7.844 3.967 514 184 6,55% 4,64%
ORAS ODOBESTI 6.097 3.028 139 65 2,28% 2,15%
ORAS PANCIU 5.891 3.065 164 77 2,78% 2,51%
Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă VRANCEA, 2013
RATA DE OCUPARE A RESURSELOR DE MUNCĂ PE SEXE – JUDEȚUL VRANCEA
Sexe
Procente
TOTAL 58,90% 58,80% 56,50% 56,50% 55,80% 58%

Masculin 56,40% 58,10% 55,40% 55% 53,30% 55,50%
Feminin 61,70% 59,40% 57,70% 58,20% 58,50% 60,70%
RATA DE ACTIVITATE A RESURSELOR DE MUNCĂ– JUDEȚUL VRANCEA
Sexe Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Procente
TOTAL 61,30% 61,50% 61% 61% 59,10% 61,40%

Masculin 59,10% 61,30% 60,70% 60,30% 56,90% 59,20%
Feminin 63,60% 61,70% 61,40% 61,90% 61,50% 63,60%
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE CATEGORII DE SALARIAȚI, FORME DE PROPRIETATE
Numarul mediu al salariatilor Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar de persoane
TOTAL 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317

Proprietate mixta 967 764 1.024 768 939 824
166
POPULAȚIA OCUPATĂ CIVILĂ PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE SECȚIUNE
CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale) Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Mii de persoane
TOTAL 144,6 140,3 142,2 140,5 145,5

Agricultura, silvicultura si pescuit 62,3 62,3 64,5 63,9 65,7
Industrie 29,2 25,9 25,4 25,5 25,8
Industria extractiva 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Industria prelucratoare 26,2 22,9 22,8 22,9 23,3
0,9 0,9 0,8 0,8 0,8
2 2 1,7 1,7 1,6
decontaminare
Constructii 7,4 7,1 7,6 7,5 7,9
14,5 14,9 15,1 14,9 15,3
motocicletelor
Transport si depozitare 5,5 5,6 5,9 5,9 6,1
Hoteluri si restaurante 2,5 0,9 1,3 1,5 1,9
Informatii si comunicatii 0,5 0,5 1 0,8 1,5
Intermedieri financiare si asigurari 1 0,9 0,9 1 0,9
Tranzactii imobiliare 0,5 0,6 0,2 0,3 0,3
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1,2 1,1 1 1,1 1,2
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1,4 1,5 1,4 1,4 1,7
3,6 3,6 3,1 3 3
public
Invatamant 6 5,9 5,6 5,4 5,4
Sanatate si asistenta sociala 6,7 7 6,5 6 5,8
Activitati de spectacole, culturale si recreative 0,5 0,6 0,5 0,5 0,6
Alte activitati de servicii 1,8 1,9 2,2 1,8 2,4
EFECTIVUL SALARIAȚILOR LA SFÂRȘITUL ANULUI, PE FORME DE PROPRIETATE – JUDEȚUL

VRANCEA
Forme de proprietate Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar de persoane
TOTAL 60.943 61.256 56.514 51.309 52.064 53.831

Proprietate mixta 966 727 782 688 873 799

167
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE
SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale) Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar de persoane
TOTAL 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317

Industrie 21.238 17.891 16.200 15.299 16.298
905 866 847 779 794
1.536 1.452 1.394 1.242 1.281
decontaminare
Constructii 3.463 2.238 2.442 2.122 3.169
9.159 8.899 8.245 7.678 7.854
motocicletelor
3.518 3.523 3.292 2.993 2.893
public
Invatamant 5.727 5.568 5.484 5.197 5.168
EFECTIVUL SALARIAȚILOR LA SFÂRȘITUL ANULUI, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA

NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
Numar de persoane
TOTAL 61.256 56.514 51.309 52.064 53.831

Industrie 21.684 17.722 16.548 16.978 17.562
903 863 834 822 805
1.550 1.508 1.265 1.292 1.348
decontaminare
Constructii 3.145 2.344 2.001 2.385 3.148
9.811 9.489 8.914 8.871 9.245
motocicletelor
168

Intermedieri financiare si asigurari 997 865 929 1.050 872
3.561 3.561 3.140 3.045 2.947
public
Invatamant 5.860 5.870 5.578 5.378 5.449
CÂȘTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU BRUT LUNAR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE
LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
Lei
TOTAL 1.413 1.467 1.468 1.467 1.548

Industrie 1.123 1.227 1.302 1.394 1.397
Industria extractiva 2.270 2.178 2.207 2.294 2.212
2.621 2.843 2.911 3.068 3.085
1.242 1.381 1.534 1.670 1.689
decontaminare
Constructii 1.238 1.240 1.143 1.305 1.429
1.151 1.126 1.283 1.139 1.254
motocicletelor
Informatii si comunicatii 1.989 2.507 2.000 2.402 2.668
Intermedieri financiare si asigurari 3.147 3.136 3.036 3.474 3.180
Tranzactii imobiliare 1.264 1.361 1.229 1.405 1.382
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1.770 1.935 1.813 1.677 1.779

2.885 2.644 2.422 2.285 2.529
public
Invatamant 1.788 1.912 1.616 1.513 1.646

Activitati de spectacole, culturale si recreative 1.319 1.275 1.165 1.169 1.203
Alte activitati de servicii 747 900 954 1.045 1.050
169
CÂȘTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA
NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
Lei
TOTAL 1.064 1.091 1.085 1.078 1.136
Agricultura, silvicultura si pescuit 850 870 912 917 1.097
Industrie 872 938 982 1.032 1.037
Industria extractiva 1.682 1.603 1.579 1.641 1.592
1.942 2.070 2.107 2.200 2.210
956 1.044 1.141 1.237 1.238
decontaminare
Constructii 936 925 849 962 1.034
869 841 944 845 925
motocicletelor
Informatii si comunicatii 1.449 1.810 1.469 1.749 2.003
Intermedieri financiare si asigurari 2.327 2.279 2.193 2.512 2.293
Tranzactii imobiliare 959 1.034 913 1.022 1.024
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1.302 1.410 1.330 1.222 1.300
2.121 1.914 1.749 1.647 1.821
public
Invatamant 1.293 1.377 1.165 1.096 1.192
Activitati de spectacole, culturale si recreative 1.001 955 861 862 887

170
Anexe 9.6 Turism
MUZEE ȘI COLECȚII ÎN JUDEȚUL VRANCEA
Nr. Crt. Id Denumire Localitate Comuna Profil
1 672 Muzeul Orasenesc Adjud ADJUD Etnografie si istorie locala
2 1826 Casa-muzeu "Radacinile Vrancei" BARSESTI BARSESTI Etnografie si istorie locala
3 666 Casa Memoriala "Mos Ion Roata" CAMPURI CAMPURI Memoriale

Colectia muzeala religioasa a Schitului
4 1948 CANDESTI NISTORESTI Arta religioasa
Recea
5 677 Colectia muzeala sateasca Carligele CARLIGELE CARLIGELE Etnografie si istorie locala
6 673 Colectia muzeala Colacu COLACU VALEA SARII Etnografie si istorie locala
7 674 Colectia muzeala sateasca Cotesti COTESTI COTESTI Etnografie si istorie locala
8 1946 Colectia Religioasa a Manastirii Cotesti COTESTI COTESTI Arta religioasa
9 1944 Colectia religioasa a Schitului Dalhauti DALHAUTI CARLIGELE Arta religioasa
10 671 Mausoleul si Muzeul Soveja DRAGOSLOVENI SOVEJA Istorie militara
11 665 Muzeul Memorial "Alexandru Vlahuță" DRAGOSLOVENI DUMBRAVENI Memoriale

12 1714 Muzeul Unirii FOCSANI Istorie
13 680 Muzeul Vrancei FOCSANI Istorie
Muzeul Vrancei. Sectia de Istorie si
14 667 FOCSANI Arheologie
Arheologie
Muzeul Vrancei. Sectia de Stiintele
15 670 FOCSANI Stiintele naturii
Naturii
16 675 Colectia muzeala sateasca Gugesti GUGESTI GUGESTI Etnografie si istorie locala
SLOBOZIA
17 1542 Punct Muzeal "Ioan Voda" JILISTE Etnografie si istorie locala
CIORASTI
18 668 Mausoleul Marasesti MARASESTI MARASESTI Istorie militara
19 669 Mausoleul Marasti MARASTI RACOASA Istorie militara
20 1949 Colectia Muzeala Sateasca "Mihal Hanu" NISTORESTI NISTORESTI Etnografie
21 679 Muzeul Viticol Odobesti ODOBESTI Etnografie
22 676 Colectia muzeala sateasca Paltin PALTIN PALTIN Etnografie si istorie locala
Muzeul Vrancei. Sectia de Arhitectura si
23 681 PETRESTI VANATORI Etnografie
Tehnica populara "Crangul Petresti"
24 1945 Colectia religioasa a a Schitului Sihastru PLOSCUTENI PLOSCUTENI Arta religioasa
25 1863 Colectia etnografica privata "Zestrea" RUCARENI SOVEJA Etnografie
26 1864 Colectia muzeala memoriala din Soveja RUCARENI SOVEJA Istorie militara
SLOBOZIA SLOBOZIA
27 1947 Colectia Religioasa a Schitului Rogozu Arta religioasa
BRADULUI BRADULUI
Colectia muzeala mateasca "Sf. Teodora"
28 1950 URECHESTI URECHESTI Etnografie
Urechesti
29 678 Colectia muzeala sateasca Vulcaneasa VULCANEASA MERA Etnografie si istorie locala
Sursa: Muzee și Colecții din România - http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/
171
Anexe 9.6 Turism
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ PE TIPURI DE
STRUCTURI PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ȘI JUDEȚE
Regiuni de Ani
Tipuri de structuri de
dezvoltare Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
primire turistica
si judete Numar
Regiunea
Total 1.247 1.258 1.311 1.385 974 1.079 1.090
SUD-EST
Vrancea 44 43 45 45 47 52 49
Regiunea
Hoteluri 394 397 403 413 373 379 381
SUD-EST
Vrancea 7 7 6 6 8 10 8
Regiunea
Hoteluri pentru tineret 7 6 - - - - -
SUD-EST
Regiunea
Hosteluri 7 7 20 26 32 45 47
SUD-EST
Vrancea - - - - 1 1 2
Regiunea
Hoteluri apartament - - - 1 1 6 6
SUD-EST
Regiunea
Moteluri 17 17 17 20 23 24 25
SUD-EST
Vrancea 5 5 4 4 7 8 10
Regiunea
Hanuri 1 1 1 1 1 1 1
SUD-EST
Regiunea
Vile turistice 356 378 420 468 257 298 296
SUD-EST
Vrancea - - - 2 - 2 1
Regiunea
Cabane turistice 5 5 4 3 9 2 3
SUD-EST
Vrancea 3 3 2 1 1 1 1
Regiunea
Bungalouri 208 208 208 207 130 146 146
SUD-EST
Vrancea - - - 1 - - -
Regiunea
Sate de vacanta 1 1 2 1 1 1 1
SUD-EST
Regiunea
Campinguri 20 20 20 20 13 12 12
SUD-EST
Regiunea
Popasuri turistice 5 5 5 4 8 7 7
SUD-EST
Vrancea 1 1 1 - - 1 -
Regiunea
Casute turistice 31 33 29 32 9 12 13
SUD-EST
Tabere de elevi si Regiunea
25 22 23 20 8 9 9
prescolari SUD-EST
Vrancea 3 3 3 2 1 1 1
Regiunea
Pensiuni turistice 60 58 61 61 36 41 50
SUD-EST
Vrancea 3 3 4 5 6 7 8
Regiunea
Pensiuni agroturistice 104 96 95 104 71 89 86
SUD-EST
Vrancea 22 21 25 24 23 21 18
Spatii de cazare de pe Regiunea
6 4 3 4 2 7 7
navele fluviale si maritime SUD-EST
172
Anexe 9.6 Turism
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ,
JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI
Ani
Tipuri de structuri de
Localitati Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
primire turistica
Locuri
TOTAL 792 502 504 424 678 425
MUNICIPIUL FOCSANI 449 449 451 289 289 290
Hoteluri MUNICIPIUL ADJUD - - - 82 82 82
SOVEJA 290 - - - 254 -
TULNICI 53 53 53 53 53 53
TOTAL - - - 52 52 60
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - 52 52 52
ORAS MARASESTI - - - - - 8
TOTAL 203 166 166 276 346 397
MUNICIPIUL ADJUD - - - 100 118 118
BOLOTESTI - - - 10 10 10
Moteluri GAROAFA 44 52 52 52 104 104
POPESTI 50 50 50 50 50 69
SOVEJA 45 - - - - -
TAMBOESTI 28 28 28 28 28 28
TULNICI 36 36 36 36 36 40
TOTAL - - 127 - 36 12
Vile turistice SOVEJA - - 100 - 36 -
TULNICI - - 27 - - 12
TOTAL 44 34 7 10 10 10
Cabane turistice RASTOACA 10 - - 10 10 10
TULNICI 34 34 7 - - -
TOTAL - - 58 - - -
Bungalouri
TAMBOESTI - - 58 - - -
TOTAL 58 58 - - 58 -
Popasuri turistice
TAMBOESTI 58 58 - - 58 -
TOTAL 620 620 520 390 390 200
Tabere de elevi si COTESTI 130 130 130 - - -
prescolari SOVEJA 100 100 : - - -
TULNICI 390 390 390 390 390 200
TOTAL 31 34 84 81 95 137
Pensiuni turistice MUNICIPIUL FOCSANI 31 34 34 81 95 137
MUNICIPIUL ADJUD - - 50 - - -
TOTAL 277 402 370 449 401 315
ORAS MARASESTI - - 8 8 8 -
BOLOTESTI - 10 10 - - -
CAMPURI 10 10 10 - - -
GAROAFA - - - 52 - -
GOLESTI 14 14 14 14 14 14
Pensiuni agroturistice JARISTEA 9 9 9 - - -
POPESTI 10 10 10 10 10 10
SOVEJA - 26 26 26 26 26
TAMBOESTI 10 10 10 10 10 10
TULNICI 218 307 267 329 333 255
VARTESCOIU 6 6 6 - - -
173
Anexe 9.6 Turism
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCȚIUNE PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE

TURISTICĂ, JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI
Tipuri de structuri Ani

de primire Localitati Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
turistica
Locuri- zile
TOTAL 162.680 168.630 150.348 87.337 135.157 149.833
MUNICIPIUL FOCSANI 143.441 149.285 147.274 83.473 99.017 105.336

Hoteluri
MUNICIPIUL ADJUD - - - 3.864 23.890 29.972
TULNICI 19.239 19.345 3.074 - 12.250 14.525
TOTAL - - 736 248 2.920 19.032
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - - - 19.032
ORAS MARASESTI - - 736 248 2.920 -

TOTAL 65.745 63.205 59.142 60.476 97.208 118.759
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 868 -
MUNICIPIUL ADJUD - - - - 27.450 36.500

BOLOTESTI - - - - 3.650 3.370
Moteluri
GAROAFA 13.556 16.060 17.532 18.980 25.324 37.340
POPESTI 18.150 18.250 18.250 18.200 16.700 18.189
SOVEJA 9.540 5.535 - - - -
TAMBOESTI 11.431 10.220 10.220 10.192 10.220 10.220
TULNICI 13.068 13.140 13.140 13.104 12.996 13.140
TOTAL - - - - 1612 -
Hanuri
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 1.612 -
TOTAL - - - - 12090 -
Cabane turistice
TULNICI - - - - 12.090 -
TOTAL 134.600 131.200 129.900 142.350 141.672 84.070
Tabere de elevi si MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 11.412 -

prescolari
COTESTI 8.060 3.900 - - - -
TULNICI 126.540 127.300 129.900 142.350 130.260 84.070
TOTAL 11.253 11.193 12.037 24.109 18.055 28.883
Pensiuni turistice MUNICIPIUL FOCSANI 11.253 11.193 12.037 8.809 18.055 28.883
MUNICIPIUL ADJUD - - - 15.300 - -

TOTAL 40.223 37.785 65.730 43.411 68.653 70.487
ORAS MARASESTI - - - - - 2.920
BOLOTESTI - 920 1.530 3.650 - -
Pensiuni GOLESTI 5.082 5.110 5.096 5.110 5.110 5.110
agroturistice POPESTI - 610 - - - -
SOVEJA - - 6.370 9.490 9.490 8.762
TAMBOESTI 2.720 2.150 1.200 - - -
TULNICI 32.421 28.995 51.534 25.161 54.053 53.695
174
Anexe 9.6 Turism
SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ PE TIPURI DE STRUCTURI, PE
JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI
Ani
Tipuri de structuri Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Localitati
de primire turistica
Numar de persoane
TOTAL 38.471 42.085 36.633 30.606 41.625 40.657
MUNICIPIUL ADJUD - - - 1.180 4.128 4.511
ORAS MARASESTI - - 82 245 289 483
BOLOTESTI - 30 70 120 96 69
COTESTI 37 20 - - - -
Total
GAROAFA 2.438 2.708 3.610 3.840 4.565 5.681
GOLESTI 844 883 843 735 809 605
POPESTI 6.678 7.082 4.124 3.017 2.468 2.814
SOVEJA 93 58 1.124 535 687 317
TAMBOESTI 739 875 685 560 398 483
TULNICI 10.643 11.106 11.765 11.086 13.813 9.626
TOTAL 17.514 19.884 13.348 9.412 15.676 17.461
Hoteluri
MUNICIPIUL ADJUD - - - 974 3.468 4.077
TULNICI 1.707 1.790 99 : 489 946
TOTAL - - 82 245 289 470
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - - - 470
ORAS MARASESTI - - 82 245 289 -
TOTAL 13.025 13.692 11.804 11.629 12.044 12.309
MUNICIPIUL ADJUD - - - - 660 434
BOLOTESTI - - - - 96 69
Moteluri GAROAFA 2.438 2.708 3.610 3.840 4.565 5.681
POPESTI 6.678 7.047 4.124 3.017 2.468 2.814
SOVEJA 93 58 - - - -
TAMBOESTI 665 792 654 560 398 483
TULNICI 3.151 3.087 3.416 4.212 3.817 2.828
TOTAL - - - - 60 -
Hanuri
TOTAL - - - - 200 -
Cabane turistice
TULNICI - - - - 200 -
TOTAL 2.088 1.751 2.910 3.031 3.969 1.023
Tabere de elevi si MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 1.080 -
prescolari COTESTI 37 20 - - - -
TULNICI 2.051 1.731 2.910 3.031 2.889 1.023
TOTAL 1.192 1.229 1.081 1.056 1.473 3.160
Pensiuni turistice MUNICIPIUL FOCSANI 1.192 1.229 1.081 850 1.473 3.160
MUNICIPIUL ADJUD - - - 206 - -
TOTAL 4.652 5.529 7.408 5.233 7.914 6.234
BOLOTESTI - 30 70 120 - -
Pensiuni GOLESTI 844 883 843 735 809 605
agroturistice POPESTI - 35 - - - -
SOVEJA - - 1.124 535 687 317
TAMBOESTI 74 83 31 - - -
TULNICI 3.734 4.498 5.340 3.843 6.418 4.829
175
Anexe 9.6 Turism
INNOPTĂRI ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ PE TIPURI DE STRUCTURI, JUDEȚE ȘI
LOCALITĂȚI
Tipuri de Ani
structuri 2007 2008 2009 2010 2011
Localitati
de primire
turistica Numar
TOTAL 66.769 73.491 64.731 51.464 71.697
MUNICIPIUL FOCSANI 35.908 39.712 29.035 18.565 23.154
MUNICIPIUL ADJUD - - - 1.527 11.375
ORAS MARASESTI - - 82 245 1.470
BOLOTESTI - 900 1.300 3.380 1.060
COTESTI 37 20 - - -
TOTAL GAROAFA 2.538 2.770 3.610 3.840 4.565
GOLESTI 1.409 1.756 1.306 1.289 1.496
POPESTI 6.678 7.082 4.124 3.017 2.468
SOVEJA 218 113 3.245 1.919 797
TAMBOESTI 739 892 685 561 398
TULNICI 19.242 20.246 21.344 17.121 24.914
TOTAL 36.814 40.667 26.173 18.356 26.889
MUNICIPIUL FOCSANI 33.344 36.948 26.048 17.221 16.003
Hoteluri
MUNICIPIUL ADJUD - - - 1.135 10.031
TULNICI 3.470 3.719 125 : 855
TOTAL - - 82 245 1.470
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - - -
ORAS MARASESTI - - 82 245 1.470
TOTAL 14.022 14.413 12.225 12.044 14.325
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 164
MUNICIPIUL ADJUD - - - - 1.344
BOLOTESTI - - - - 1.060
Moteluri GAROAFA 2.538 2.770 3.610 3.840 4.565
POPESTI 6.678 7.047 4.124 3.017 2.468
SOVEJA 218 113 - - -
TAMBOESTI 665 792 654 561 398
TULNICI 3.923 3.691 3.837 4.626 4.326
TOTAL - - - - 304
Hanuri
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 304
Cabane TOTAL - - - - 420
turistice TULNICI - - - - 420
TOTAL 6.006 6.538 9.926 7.680 15.475
Tabere de MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 4.349
elevi si
COTESTI 37 20 - - -
prescolari
TULNICI 5.969 6.518 9.926 7.680 11.126
TOTAL 2.564 2.764 2.987 1.736 2.334
Pensiuni MUNICIPIUL FOCSANI 2.564 2.764 2.987 1.344 2.334
turistice
MUNICIPIUL ADJUD - - - 392 -
TOTAL 7.363 9.109 13.338 11.403 10.480
ORAS MARASESTI - - - - -
BOLOTESTI - 900 1.300 3.380 -
Pensiuni GOLESTI 1.409 1.756 1.306 1.289 1.496
agroturistice POPESTI - 35 - - -
SOVEJA - - 3.245 1.919 797
TAMBOESTI 74 100 31 - -
TULNICI 5.880 6.318 7.456 4.815 8.187
176
Anexe 9.7 Infrastructura și echiparea teritoriului
LUNGIMEA CĂILOR FERATE ÎN EXPLOATARE, PE CATEGORII DE LINII DE CALE FERATĂ -
JUDEȚ VRANCEA
Categorii de linii de cale ferata
Kilometri
TOTAL 161 161 161 161 161 161
Electrificata 98 98 98 98 98 98
Linii normale 161 161 161 161 161 161
Linii normale cu o cale 70 70 70 70 70 70
Linii normale cu 2 cai 91 91 91 91 91 91
LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE, PE CATEGORII DE DRUMURI, TIPURI DE ACOPERĂMÂNT -
JUDEȚ VRANCEA
Categorii de Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Tipuri de acoperamant
drumuri publice Kilometri
Total 1.779 1.780 1.780 1.781 1.781 1.780
Modernizate 346 343 342 343 504 556
TOTAL Cu imbracaminti usoare rutiere 458 582 583 584 584 544
Pietruite 635 519 519 518 357 344
De pamint 340 336 336 336 336 336
Total 504 505 505 506 506 505
Modernizate 341 342 342 343 343 342
Nationale Cu imbracaminti usoare rutiere 115 116 116 117 117 130
Pietruite 45 44 44 43 43 30
De pamint 3 3 3 3 3 3
Total 1.275 1.275 1.275 1.275 1.275 1.275
Modernizate 5 1 0 0 161 214
Judetene si
Cu imbracaminti usoare rutiere 343 466 467 467 467 414
comunale
Pietruite 590 475 475 475 314 314
De pamint 337 333 333 333 333 333
LUNGIMEA STRĂZILOR ORĂȘENEȘTI PE JUDEȚ ȘI LOCALITĂȚI
Municipii si orase
Kilometri
TOTAL VRANCEA 340 343 344 346 351 366
MUNICIPIUL ADJUD 33 33 33 35 35 35
ORAS MARASESTI 41 41 41 41 41 41
ORAS ODOBESTI 47 50 51 51 56 56
ORAS PANCIU 111 111 111 111 111 111
LUNGIMEA STRĂZILOR ORĂȘENEȘTI MODERNIZATE, PE JUDEȚ ȘI LOCALITĂȚI
Municipii si orase Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Kilometri
TOTAL VRANCEA 168 169 169 172 172 187
MUNICIPIUL ADJUD 21 21 21 21 21 21
ORAS MARASESTI 19 19 19 19 19 19
ORAS ODOBESTI 16 16 16 16 16 16
ORAS PANCIU 30 31 31 34 34 34
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 177
VEHICULE RUTIERE ÎNMATRICULATE ÎN CIRCULAȚIE LA SFÂRȘITUL ANULUI, PE CATEGORII DE
VEHICULE, TIPURI DE PROPRIETATE - JUDEȚ VRANCEA
Tipuri de Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Categorii de vehicule rutiere
proprietate
Numar
Total 366 437 423 424 435 455
Autobuze si microbuze
Persoane fizice 52 25 24 20 17 17
Total 42.816 47.078 50.503 52.634 53.443 56.669
Autoturisme
Persoane fizice 38.856 42.582 45.802 47.730 48.380 51.503
Mopede si motociclete Total 566 711 808 881 959 1.029
(inclusiv mototricicluri si
cvadricicluri) Persoane fizice 483 612 699 772 844 916
Total 9.996 10.678 11.336 11.850 12.542 13.405
Autovehicule de marfa
Persoane fizice 6.219 6.617 7.118 7.481 8.011 8.818
- Autocamioane Total 9.734 10.414 11.056 11.563 12.246 12.844
- Autotractoare Total 262 264 280 287 296 561
Vehicule rutiere pentru scopuri Total 179 211 243 248 256 272
speciale Persoane fizice 9 17 20 17 22 27
Total 2.039 1.887 1.747 1.622 1.502 1.388
Tractoare
Persoane fizice 1.595 1.454 1.348 1.252 1.135 1.026
Total 3.946 4.192 4.342 4.536 4.706 4.894
Remorci si semiremorci
Persoane fizice 2.951 3.095 3.220 3.356 3.468 3.575
NUMĂRUL VEHICULELOR ÎN INVENTAR PENTRU TRANSPORT PUBLIC LOCAL DE PASAGERI, PE

TIPURI DE VEHICULE
Tipuri de vehicule pentru transport public local de pasageri Judete Numar

Autobuze si microbuze Vrancea 27
LUNGIMEA TOTALĂ A REȚELEI SIMPLE DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE, ANUL 2012
Judete Localitati km
Vrancea TOTAL 1.631,80
MUNICIPIUL FOCSANI 138
MUNICIPIUL ADJUD 34,7
ORAS MARASESTI 25,3
ORAS ODOBESTI 55,2
ORAS PANCIU 78
ENERGIA TERMICĂ, ANUL 2012
Judete Localitati Gigacalorii
MUNICIPIUL FOCSANI 100.281

ORAS PANCIU 916
178
LOCUINTE CONVENTIONALE DUPA DOTAREA CU INSTALATII SI DEPENDINTE LA RECENSAMANTUL
DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE
Locuinte
Locuinte conventionale care dispun
conventionale care
de:
au:
Numarul Instalatie de
locuinte lor Alimentare cu apa canalizare in Instalatie electrica Incalzire centrala 2)
Bucatarie in
Baie in locuinta
conventionale in locuinta locuinta
locuinta 11
in %
in % fata in % fata in % fata in % fata in % fata
Numar Numar Numar Numar Numar Numar fata de
de total de total de total de total de total
total
Vrancea 149.854 76.197 50,8 71.464 47,7 143.493 95,8 40.063 26,7 124.070 82,8 67.717 45,2
A. MUNICIPII SI
52.430 46.438 88,6 45.811 87,4 50.943 97,2 34.990 66,7 47.807 91,2 44.464 84,8
ORASE
MUNICIPIUL
34.441 33.175 96,3 33.085 96,1 33.796 98,1 30.618 88,9 32.585 94,6 32.518 94,4
FOCSANI
MUNICIPIUL
7.000 5.574 79,6 5.546 79,2 6.614 94,5 2.875 41,1 5.947 85 5.176 73,9
ADJUD
ORAS
4.185 2.584 61,7 2.429 58 3.990 95,3 603 14,4 3.251 77,7 2.294 54,8
MARASESTI
ORAS
3.159 2.420 76,6 2.243 71 2.951 93,4 474 15 2.731 86,5 2.034 64,4
ODOBESTI
ORAS PANCIU 3.645 2.685 73,7 2.508 68,8 3.592 98,5 420 11,5 3.293 90,3 2.442 67
B. COMUNE 97.424 29.759 30,5 25.653 26,3 92.550 95 5.073 5,2 76.263 78,3 23.253 23,9
ANDREIASU DE
672 135 20,1 92 13,7 644 95,8 5 0,7 533 79,3 73 10,9
JOS
BALESTI 863 77 8,9 75 8,7 828 95,9 7 0,8 707 81,9 73 8,5
BARSESTI 645 124 19,2 112 17,4 555 86 3 0,5 502 77,8 107 16,6
BILIESTI 942 349 37 349 37 909 96,5 73 7,7 684 72,6 325 34,5
BOGHESTI 869 32 3,7 31 3,6 828 95,3 1 0,1 687 79,1 30 3,5
BOLOTESTI 1.974 1.067 54,1 695 35,2 1.852 93,8 129 6,5 1.657 83,9 613 31,1
BORDESTI 796 174 21,9 170 21,4 785 98,6 13 1,6 672 84,4 155 19,5
BROSTENI 872 218 25 200 22,9 862 98,9 25 2,9 786 90,1 180 20,6
CAMPINEANCA 1.473 1.160 78,8 1.045 70,9 1.445 98,1 194 13,2 1.376 93,4 1.002 68
CAMPURI 1.593 481 30,2 380 23,9 1.512 94,9 68 4,3 1.152 72,3 355 22,3
CARLIGELE 1.334 427 32 402 30,1 1.267 95 75 5,6 1.190 89,2 299 22,4
CHIOJDENI 894 79 8,8 68 7,6 779 87,1 16 1,8 487 54,5 65 7,3
CIORASTI 1.744 267 15,3 167 9,6 1.698 97,4 13 0,7 1.443 82,7 141 8,1
CORBITA 935 59 6,3 57 6,1 872 93,3 19 2 595 63,6 56 6
COTESTI 1.931 688 35,6 539 27,9 1.800 93,2 139 7,2 1.769 91,6 505 26,2
DUMBRAVENI 1.818 687 37,8 555 30,5 1.765 97,1 138 7,6 1.425 78,4 523 28,8
DUMITRESTI 2.078 340 16,4 288 13,9 1.901 91,5 35 1,7 1.278 61,5 257 12,4
FITIONESTI 1.213 418 34,5 393 32,4 1.160 95,6 74 6,1 984 81,1 340 28
GAROAFA 1.799 463 25,7 448 24,9 1.718 95,5 159 8,8 1.502 83,5 444 24,7
GOLESTI 1.608 1.116 69,4 979 60,9 1.550 96,4 391 24,3 1.485 92,4 947 58,9
GOLOGANU 1.148 479 41,7 398 34,7 1.127 98,2 55 4,8 996 86,8 393 34,2
GUGESTI 2.341 1.474 63 1.395 59,6 2.268 96,9 180 7,7 2.008 85,8 1.185 50,6
GURA CALITEI 1.187 131 11 113 9,5 1.109 93,4 29 2,4 759 63,9 108 9,1
HOMOCEA 2.037 406 19,9 342 16,8 1.866 91,6 47 2,3 1.470 72,2 323 15,9
JARISTEA 1.747 864 49,5 564 32,3 1.681 96,2 56 3,2 1.503 86 519 29,7
JITIA 720 162 22,5 146 20,3 680 94,4 15 2,1 559 77,6 108 15
MAICANESTI 2.022 459 22,7 451 22,3 2.007 99,3 12 0,6 1.728 85,5 419 20,7
MERA 1.335 167 12,5 167 12,5 1.306 97,8 25 1,9 1.092 81,8 152 11,4
MILCOVUL 1.324 523 39,5 510 38,5 1.259 95,1 117 8,8 1.112 84 489 36,9
MOVILITA 1.695 629 37,1 517 30,5 1.632 96,3 70 4,1 1.442 85,1 471 27,8
NANESTI 1.142 231 20,2 209 18,3 989 86,6 13 1,1 749 65,6 186 16,3
NARUJA 817 163 20 149 18,2 773 94,6 35 4,3 451 55,2 141 17,3
179
NEGRILESTI 844 213 25,2 186 22 833 98,7 19 2,3 612 72,5 177 21
NEREJU 1.365 136 10 131 9,6 1.254 91,9 47 3,4 665 48,7 127 9,3
NISTORESTI 977 159 16,3 151 15,5 927 94,9 31 3,2 669 68,5 134 13,7
OBREJITA 557 127 22,8 119 21,4 541 97,1 12 2,2 500 89,8 98 17,6
PALTIN 860 89 10,3 85 9,9 805 93,6 11 1,3 652 75,8 81 9,4
PAULESTI 803 338 42,1 164 20,4 732 91,2 20 2,5 583 72,6 145 18,1
PAUNESTI 2.408 825 34,3 689 28,6 2.238 92,9 105 4,4 1.754 72,8 514 21,3
PLOSCUTENI 948 243 25,6 222 23,4 937 98,8 24 2,5 781 82,4 218 23
POIANA CRISTEI 1.036 98 9,5 88 8,5 936 90,3 21 2 886 85,5 71 6,9
POPESTI 1.339 229 17,1 222 16,6 1.297 96,9 59 4,4 1.197 89,4 202 15,1
PUFESTI 1.523 490 32,2 482 31,6 1.424 93,5 76 5 1.117 73,3 432 28,4
RACOASA 1.467 375 25,6 303 20,7 1.421 96,9 48 3,3 918 62,6 274 18,7
RASTOACA 808 371 45,9 357 44,2 766 94,8 67 8,3 731 90,5 346 42,8
REGHIU 984 215 21,8 168 17,1 859 87,3 19 1,9 652 66,3 149 15,1
RUGINESTI 1.853 499 26,9 411 22,2 1.765 95,3 95 5,1 1.381 74,5 389 21
SIHLEA 2.211 225 10,2 223 10,1 2.163 97,8 30 1,4 1.814 82 213 9,6
SLOBOZIA
1.562 163 10,4 156 10 1.372 87,8 12 0,8 1.055 67,5 151 9,7
BRADULUI
SLOBOZIA
801 158 19,7 151 18,9 794 99,1 55 6,9 761 95 149 18,6
CIORASTI
SOVEJA 1.387 764 55,1 687 49,5 1.364 98,3 154 11,1 1.170 84,4 630 45,4
SPULBER 614 92 15 84 13,7 441 71,8 7 1,1 391 63,7 76 12,4
STRAOANE 1.853 718 38,7 554 29,9 1.798 97 155 8,4 1.656 89,4 449 24,2
SURAIA 2.076 774 37,3 735 35,4 2.023 97,4 85 4,1 1.750 84,3 645 31,1
TAMBOESTI 1.162 218 18,8 203 17,5 1.114 95,9 41 3,5 944 81,2 198 17
TANASOAIA 1.024 121 11,8 109 10,6 958 93,6 36 3,5 677 66,1 100 9,8
TATARANU 2.209 425 19,2 391 17,7 2.155 97,6 44 2 1.802 81,6 368 16,7
TIFESTI 2.226 602 27 564 25,3 2.144 96,3 58 2,6 1.960 88,1 416 18,7
TULNICI 2.424 1.296 53,5 1.246 51,4 2.368 97,7 532 21,9 1.980 81,7 1.222 50,4
URECHESTI 1.187 531 44,7 309 26 1.159 97,6 59 5 1.049 88,4 294 24,8
VALEA SARII 898 183 20,4 158 17,6 860 95,8 33 3,7 785 87,4 155 17,3
VANATORI 2.530 1.106 43,7 1.086 42,9 2.504 99 448 17,7 2.245 88,7 1.076 42,5
VARTESCOIU 1.371 473 34,5 443 32,3 1.308 95,4 54 3,9 1.176 85,8 357 26
VIDRA 3.098 1.166 37,6 1.018 32,9 2.849 92 168 5,4 2.136 68,9 844 27,2
VINTILEASCA 916 212 23,1 145 15,8 833 90,9 23 2,5 434 47,4 111 12,1
VIZANTEA-
1.765 442 25 326 18,5 1.714 97,1 57 3,2 1.112 63 296 16,8
LIVEZI
VRANCIOAIA 1.186 184 15,5 171 14,4 1.131 95,4 19 1,6 732 61,7 162 13,7
VULTURU 3.584 1.450 40,5 1.110 31 3.336 93,1 118 3,3 2.753 76,8 1.000 27,9
1)
Locuinte care au instalatie de canalizare la o retea publica, la un sistem propriu sau alta situatie.
2)
Termoficare si centrala termica proprie.
*) sub 0,05 %.
Sursa: Recensamant Romania, 2011
AUTORIZAȚII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI PE TIPURI DE CONSTRUCȚII, JUDEȚE ȘI

LOCALITĂȚI
Categorii de constructii
NR. M2 NR. M2 NR. M2 NR. M2 NR. M2
Cladiri rezidentiale (exclusiv cele pentru
1.567 228.348 1.548 213.489 1.163 167.219 1.026 139.668 908 125.263
colectivitati)
Cladiri rezidentiale pentru colectivitati - - 1 2.588 - - - - - -
Cladiri administrative 1 580 - - - - 1 238 1 280
Alte cladiri (hoteluri, cladiri pentru comert) 59 120.649 - - - - - - - -
Hoteluri si cladiri similare - - : : 6 3.344 1 608 1 231
Cladiri pentru comert - - 6 58.093 2 1.840 2 438 6 472
Alte cladiri - - 47 14.210 39 23.043 42 26.794 40 10.776
180
CANTITATEA DE APA POTABILA DISTRIBUITA CONSUMATORILOR, 2012
Destinatia apei distribuite Localitati Mii metri cubi

TOTAL VRANCEA 9.819
MUNICIPIUL ADJUD 396
Total
ORAS MARASESTI 264
ORAS ODOBESTI 320
ORAS PANCIU 285
TOTAL VRANCEA 8.427
din care: MUNICIPIUL ADJUD 337
pentru uz casnic ORAS MARASESTI 227
ORAS ODOBESTI 270
ORAS PANCIU 231
LUNGIMEA TOTALĂ A CONDUCTELOR DE LUNGIMEA TOTALA SIMPLĂ A CONDUCTELOR DE
DISTRIBUȚIE A GAZELOR, ANUL 2012 CANALIZARE, ANUL 2012
v
Judete Localitati Kilometri Judete Localitati Kilometri
Vrancea TOTAL 193,1 Vrancea TOTAL 239,5
MUNICIPIUL FOCSANI 130,9 MUNICIPIUL FOCSANI 103,5
MUNICIPIUL ADJUD 32,3 MUNICIPIUL ADJUD 30
ORAS MARASESTI 12,8 ORAS MARASESTI 15,4
ORAS ODOBESTI 1,1 ORAS ODOBESTI 10,5
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 ORAS PANCIU 16,5
LOCUITORII CU LOCUINȚELE CONECTATE LA SISTEMELE DE CANALIZARE ȘI EPURARE A APELOR

UZATE
Ani
Sisteme de canalizare si Regiuni de dezvoltare si
epurare a apelor judete
Numar persoane
Statii de epurare Regiunea SUD-EST 731.367 702.956 695.864 708.941 865.361 854.534
orasenesti Vrancea 126.276 107.513 108.233 93.465 97.578 95.088
orasenesti cu treapta
primara de epurare Vrancea 23.797 21.123 20.886 20.263 22.985 21.131
secundara de epurare Vrancea 102.479 86.390 87.347 8.422 74.593 7.957
Statii de epurare Regiunea SUD-EST - - - 64.780 - 276.450
tertiara de epurare Vrancea - - - 64.780 - 66.000
Regiunea SUD-EST - 25.554 25.554 26.115 26.070 26.120
Statii de epurare
Regiunea SUD-EST 1.304.085 1.305.400 1.276.351 1.290.911 1.270.230 1.253.985
industriale
Vrancea 127.056 126.659 108.233 93.465 97.578 96.373
Sisteme de canalizare cu Regiunea SUD-EST 731.367 728.510 721.418 735.056 891.431 880.654
epurare Vrancea 126.276 107.513 108.233 93.465 97.578 95.088
Sisteme de canalizare Regiunea SUD-EST 572.718 576.890 554.933 555.855 378.799 373.331
fara epurare
Vrancea 780 19.146 - - - 1.285
181
POPULAȚIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ
Ani
Regiuni de dezvoltare si judete Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar persoane
Regiunea SUD-EST 1.713.807 1.722.968 1.713.969 1.688.664 1.699.277
Vrancea 178.983 178.023 174.416 159.766 156.463
SUPRAFAȚA INTRAVILANĂ A MUNICIPIILOR SI

ORAȘELOR SUPRAFAȚA SPAȚIILOR VERZI
Judete Municipii si orase Hectare Judete Municipii si orase Hectare

Vrancea TOTAL 3.793 Vrancea TOTAL 139
MUNICIPIUL FOCSANI 1.656 MUNICIPIUL FOCSANI 70
MUNICIPIUL ADJUD 565 MUNICIPIUL ADJUD 29
ORAS MARASESTI 477 ORAS MARASESTI 15
ORAS ODOBESTI 532 ORAS ODOBESTI 14
ORAS PANCIU 563 ORAS PANCIU 11
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012
182
JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
OBIECTIVE
STRATEGICE
CUPRINS
I. Introducere ....................................................................................................................... 187

II. Noile oportunități de finanțare ......................................................................................... 190
III. Viziune și obiective.......................................................................................................... 194
III. 1. Viziunea de dezvoltare a județului ............................................................................... 194
III. 2. Obiectivele strategice și specifice ................................................................................ 194
IV. Prezentarea obiectivelor ................................................................................................... 196
OBIECTIVUL STRATEGIC I. Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea, gestionarea,
monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul administraţiei publice locale în
conformitate cu priorităţile din teritoriu ..................................................................................... 196
OBIECTIVUL SPECIFIC I.1. Definirea direcţiilor de dezvoltare a județului Vrancea prin
garantarea unei dezvoltări inteligente şi favorabile incluziunii .................................................. 196
OBIECTIVUL SPECIFIC I.2. Consolidarea capacității administrației publice locale pentru
oferirea de servicii de calitate ..................................................................................................... 198
OBIECTIVUL SPECIFIC I.3. Combaterea sărăciei prin susținerea dezvoltării economiei sociale
și promovarea parteneriatului ..................................................................................................... 199
OBIECTIVUL STRATEGIC II. Asigurarea durabilității si creșterii economice a întreprinderilor
locale prin sprijinirea acestora și coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi investitori ... 203
OBIECTIVUL SPECIFIC II.1. Inovarea și eficientizarea serviciilor publice oferite mediului privat
..................................................................................................................................................... 203
OBIECTIVUL SPECIFIC II.2. Generarea locurilor de muncă pentru asigurarea progresului
economic și social ....................................................................................................................... 204
OBIECTIVUL STRATEGIC III. Utilizarea inteligentă şi durabilă a potenţialului județului pentru
îmbunătățirea competivității sectorului agricol .......................................................................... 207
OBIECTIVUL SPECIFIC III.1. Modernizarea infrastructurii de producţie, colectare, depozitare şi
procesare prin promovarea unor proiecte integrate .................................................................... 208
OBIECTIVUL SPECIFIC III.2. Furnizarea suportului pentru susţinerea spiritului antreprenorial
în sectorul agricol ........................................................................................................................ 210
OBIECTIVUL SPECIFIC III.3. Promovarea şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi a
standardelor privind produsele agricole locale ........................................................................... 212
OBIECTIVUL STRATEGIC IV. Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de utilitate
publică și corelarea acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în vederea stimulării şi sprijinirii
dezvoltării durabile a economiei locale ...................................................................................... 214
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.1. Armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială și urbanistică cu
planurile de urbanism la nivel teritorial, regional şi naţional ..................................................... 214
185
185
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.2. Furnizarea serviciilor publice de calitate şi îmbunatăţirea

infrastructurii conform standardelor europene............................................................................ 216
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.3. Dobândirea standardelor optime de mediu ............................ 218
OBIECTIVUL STRATEGIC V. Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii pentru cetăţenii
din teritoriu prin îmbunătăţirea accesului la educație, sănătate, cultură și agrement ................. 220
OBIECTIVUL SPECIFIC V.1. Elaborarea de planuri și evaluări ale nevoilor pentru îmbunătățirea
capacității administrative de furnizare a serviciilor sociale ........................................................ 220
OBIECTIVUL SPECIFIC V.2. Modernizarea și inovarea serviciilor sociale și de sănătate prin
utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului ......................................................... 221
OBIECTIVUL SPECIFIC V.3. Asigurarea accesului la educație și cultură în condiții de egalitate,
inovatoare și adresabile fiecărui cetățean ................................................................................... 224
OBIECTIVUL SPECIFIC V.4. Promovarea activităților instructiv-educative în rândul
copiiilor/tinerilor și implicarea adulților în activitățile extrașcolare........................................... 225
OBIECTIVUL SPECIFIC V.5. Încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni, într-
un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii ......... 226
OBIECTIVUL STRATEGIC VI. Dezvoltarea turismului și relansarea produselor tradiționale prin
valorificarea durabilă a resurselor și promovarea tradițiilor locale istorice, artistice și culturale
..................................................................................................................................................... 227
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.1. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării turismului prin
implementarea unor proiecte comune (integrate), având la bază principiul partenerial ............. 227
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.2. Promovarea teritoriului ca destinație turistică ....................... 228
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.3. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism pentru creşterea numărului
de turiști şi protejarea patrimoniului turistic ............................................................................... 229
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.4. Promovarea valorilor culturale identitare județului Vrancea și
valorificarea acestora .................................................................................................................. 230
OBIECTIVUL SPECIFIC VI. 5. Dezvoltarea turismului cultural la nivelul potenţialului cultural
local (patrimoniu material şi imaterial, tradiţii etc.) ................................................................... 230
V. Planul de acțiuni ............................................................................................................... 232
Tabel listă de proiecte și surse de finanțare ................................................................................ 232
Matricea cadru de corelare a proiectelor cu criteriile stabilite pe baza domeniilor prioritare de la
nivel local, corelate cu prioritățile ale Strategiei Europa 2020 ................................................... 245
Prezentarea calendarului privind implementarea proiectelor ..................................................... 254
186
I. Introducere
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ este primul concept

integrat la nivelul teritoriului, care a fost inițiat de către membrii fondatori ai Pactului
Teritorial1, reprezentând o asumare din partea autorităților publice privind creșterea calității
modului de guvernare locală, îmbunătățirea procesului de luare a decizilor și atingere a
rezultatelor.
Prin acest document se vor identifica și corecta factorii care au avut până acum un efect
negativ asupra dezvoltării economice a JUDEȚULUI VRANCEA. De asemenea, se va analiza
nivelul calității guvernării locale în sprijinul acordat mediului economic local, pentru a reduce
barierele și riscurile de a dezvolta și susține o afacere locală.
Întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu dificultăţi generate de numărul mare de acte

normative, lipsa de coerenţă şi stabilitate a cadrului de reglementare în care îşi desfăşoară afacerile,
disfuncţii administrative, normativitate excesivă, reglementări cu prevederi contradictorii sau
paralele, inconstanţă procedurală.
Îmbunătăţirea cadrului de reglementare pentru IMM-uri, simplificarea procedurilor de
intrare şi/sau ieşire de pe piaţă precum şi reducerea barierelor2 şi a sarcinilor administrative vizează
creşterea calităţii rezultatelor procesului de elaborare şi implementare de politici publice privind
dezvoltare economică locală.
Scopul demersului este de a genera o viziune pentru dezvoltarea economiei locale care să
permită comunităţii înţelegerea evoluţiei teritoriului şi cunoaşterea modalităţilor și etapelor pe care
trebuie să le urmeze pentru a atinge standardele dorite.
Pornind de la nevoile actuale ale populației, resursele disponibile și experiențele acumulate,
județul Vrancea a demarat adoptarea unei noi strategii de dezvoltare teritorială având la bază
o gândire integrată, care vizează schimbarea structurii economice, rate mai mari de ocupare și
crearea unui mediu pentru dezvoltarea generală accelerată.
Există un acord comun în privința poverii administrative ce a devenit prea apăsătoare și

afectează în mod disproporționat micile parteneriate ce operează cu un buget limitat. Cerințele pot
duce la întârzieri, inflexibilitate, iar personalul poate fi distras de la sarcina de a încuraja și dezvolta
1
Pactul Teritorial este structura asociativă inființată la nivelul județului Vrancea. Aceasta are ca parteneri CJ Vrancea,
autorități publice locale (municipii, orașe și comune), societăți comerciale și ONG-uri. Scopul Parteneriatului îl
reprezentă dezvoltarea spațială durabilă și integrată a teritoriului și identificarea tuturor resurselor pentru realizarea
unor proiecte comune.
2
În perceperea şi valorificarea oportunităţilor economice este foarte importantă cunoaşterea barierelor, care pot fi:
acele elemente ale mediului ambiant care îngreunează apariţia, perceperea şi valorificarea oportunităţilor economice
potenţiale; cele mai frecvente bariere sunt: accesul la informație, cultura, legislaţia, infrastructura şi birocraţia, bariere
motivaţional – economice, instituţional – economice, descreşterea economiei şi importurile.
187
187
proiecte de calitate. Parteneriatele locale trebuie să acționeze într-o manieră corectă si transparentă
pentru a controla riscurile.
Din cauza crizei și în situația bugetelor publice tot mai restrânse, lucrurile nu pot fi tratate
ca până acum. Este important să se obțină un maxim de eficiență din inițiativele existente și să se
asigure alinierea acestora la nevoile locale. Propunerile Comisiei insistă asupra coordonării între
inițiativele locale, aceasta fiind posibilă în multiple moduri și niveluri – incluzând propunerile de
finanțare comună. Este nevoie de o nouă viziune ce explorează modalitățile de utilizare a resurselor
pentru:
 crearea de locuri de muncă, dar și atingerea unor obiective pe termen scurt și lung apărute
datorită crizei;
 crearea unei sinergii în design-ul și implementarea strategiilor;
 identificarea modalităților prin care parteneriatele își pot uni forțele fără a-și delăsa
interesele;
 definirea limitelor locale adecvate pentru problemele adresate.
Întregul proces de elaborare și dezvoltare a strategiei a fost organizat de către Consiliul

Județean Vrancea, municipiul Focșani, orașe și comune din județ. Autoritățile publice locale,
în calitate de reprezentanți ai localităților, au convenit asupra constituirii unui parteneriat.
Membrii, denumiți în continuare ”Parteneri Publici Asociați”, în colaborare cu reprezentanți ai
mediului privat și societatea civilă au convenit asupra constituirii unui PACT TERITORIAL
pentru susținerea ”guvernanței locale”. Conceptul este fundamentat pe crearea unui observator al
dezvoltării durabile a teritoriului integrat și funcționarea acestuia ca un dispozitiv strategic de
monitorizare.
PACTUL este ”o altfel de guvernanță” care vizează distribuirea puterii în spațiul public
printr-o negociere a autorității și o abordare incrementală a deciziei în rețele parteneriale:
 parteneriate sociale: instituții locale și centrale – patronate – sindicate,
 parteneriat public-privat: parteneri publici asociați (autoritățile publice locale) – mediul
privat,
 parteneriat civic: parteneri publici asociați (autoritățile publice locale) – societatea civilă.
Conceptul propus urmărește să se asigure că cel puțin 50% din voturile de decizie sunt date
de parteneri care nu sunt autorități publice. Acest lucru este menit să evidențieze recomandările
europene, care prevăd ca „la nivel decizional, atât sectorul public, definit astfel prin lege, cât și
oricare grup local de interese nu poate reprezenta mai mult de 49% din dreptul de vot”.
188
PACTUL, împreună cu alte structuri locale și/sau orice altă parte interesată, participă
pentru realizarea de activități și proiecte de interes comun specifice teritoriului integrat. Domeniul
prioritar al interesului comun este SUSȚINEREA ECONOMIEI LOCALE ca motor al dezvoltării
durabile a județului. PACTUL susține formele inovatoare de colaborare ce au potențial de a genera
rezultate tot mai eficiente.
ZONA PACTUL GRUPURILE

METROPOLITANĂ TERITORIAL DE ACȚIUNE LOCALĂ
FOCȘANI VRANCEA
Siretul
Siretul
Verde
Verde
Țara
Țara Pădurile
Pădurile
Investiții Teritorial Vrancei
Vrancei Dacice
Dacice
Vrancea
Integrate Vrancea
Partenerii Publici Asociați de
deSud-Est
Sud-Est Ținutul
Podgoria Ținutul
Podgoria Viei
VieiȘi
Și
Reprezentanţi ai mediului privat Panciu
Panciu Valea
Valea Vinului
Vinului
Societatea Civilă Râmnicului
Râmnicului
Dezvoltare Locală sub

responsabilitatea
comunității
189
189
II. Noile oportunități de finanțare
Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a județului Vrancea este

fundamentată pe premisele viziunii strategice, aşa cum au reieşit din contextul naţional3 şi
european al dezvoltării, precum şi din avantajele şi dezavantajele poziţiei competitive a economiei
locale.
Formularea Strategiei are la bază corelările care se formează între ţintele României
angajate în cadrul Strategiei Europa 2020 şi priorităţile de dezvoltare propuse de Comisia
Europeană prin intermediul celor 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei perioade de programare
2014 – 2020, inclusiv în ceea ce priveşte cele trei priorităţi privind cooperarea trans-frontalieră şi
inter-regională, în cadrul strategiilor macro-regiunilor şi bazinelor riverane, precum şi cooperarea
transnaţională în cadrul obiectivelor FSE.
Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană își propune să devină o
economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Strategia constă în cinci obiective
principale ce țin de ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi
mediul/energia, stabilind ținte concrete pentru fiecare în parte. Statele membre, inclusiv România,
au responsabilitatea de a transpune aceste ținte europene în ținte naționale și de a adopta propriile
strategii și programe naționale menite să contribuie la îndeplinirea acestora.
Ținte asumate de România drept contribuții la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020
Ținte Situație curentă -

OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020 Ținte - UE
România România
Rata de ocupare (in %) 70% 63,3% (2012) 75%
Procent de CDI în PIB 2% 0,48% (2011) 3%
Reducerea emisiilor de CO2, 51,84% (2011
comparat nivelul anului 1990 19% comparativ cu -20%
nivelul 1990)
Energii regenerabile 24% 20,79% (2012) 20%
E�iciență energetică –
reducerea consumului de energie (în Mtoe) 10 16,6 (2012) 368Mtoe
Reducerea procentului de părăsire timpurie

11,3% 17,4% (2012) 10%
a sistemului de educație (în %)
Educație terțiară (%) 26,7% 21,8 % (2012) 40%
240.000
Reducerea populației în risc de sărăcie și
580000 (2011 comparat 20000000
excluziune socială (în numar de persoane)
cu nivelul 1990)
3
Strategia națională pentru competitivitate 2014 – 2020 și Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii 2014 – 2020
190
Recomandările UE privind dezvoltarea teritorială într-o abordare integrată

Dispoziţiile comune propuse de Comisie introduc noi instrumente de integrare care pot fi utilizate
pentru punerea în aplicare a strategiilor teritoriale la faţa locului, stabilind o legătură între
obiectivele tematice identificate în cadrul contractelor de parteneriat şi al programelor operaţionale
şi dimensiunea teritorială: Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii
(articolele 32, 33 din Reg (UE) 1301/2013), Investiţiile Teritoriale Integrate (art. 36 din Reg
(UE) 1301/2013) si Dezvoltarea Urbană Durabilă (art. 7 din Reg. (UE) 1301/2013)
Pentru perioada 2014 – 2020, Comisia Europeană a promovat o politică de consolidare a
programelor iniţiate în perioadele anterioare atât în domeniul Cercetării şi Inovării – prin
programul Orizont 2020, în domeniul educaţiei, prin Erasmus +, cât şi în politica socială şi a
locurilor de muncă, prin Programul „Program for Employment and Social Innovation (EaSI).
Noi oportunităţi de finanţare prin ERASMUS +
ERASMUS+ este noul program cadru pentru EDUCAŢIE, FORMARE
PROFESIONALĂ, TINERET ŞI SPORT. Interesul ridicat din partea UE se regăşeste şi în suma
alocată pentru acet program, cu 40% mai mult decât perioada anterioară. Erasmus+ include
programele: Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Youth In Action şi 4
programe internaţionale: Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și PROGRAME DE
COOPERARE cu țări industrializate.
Pentru prima oară, ACTIVITĂŢILE SPORTIVE vor fi susţinute ca piloni pentru
creşterea incluziunii soicale, lupta împotriva dopajului şi discriminării, promovarea toleranţei etc.
Tabel al principalelor programe intercomunitare
Denumire
Corelare cu programele
Nr program Principalele modi�icări
2007-2013
2014-2020
Gruparea a trei instrumente

�inanciare administrate de
Fondul pentru Bugetul provizoriu: 3.137,42
1 ·Direcţia Generală Afaceri Interne:
Azil si Migraţie milioane € (cu condiţia adoptării)
Fondul European pentru
Refugiaţi, Fondul pentru
·Frontierele Externe, ·
Fondul European de Returnare,
Fondul pentru Programul „Prevenirea şi
·combaterea infracţionalităţii”, Bugetul provizoriu: 3.764,23
2 Securitate
Programul „Prevenirea, milioane € (cu condiţia adoptării)
Internă
pregătirea şi gestionarea
consecinţelor terorismului”
Programul
Politica privind Protecţia Bugetul provizoriu: 188,83
3 privind Protecţia
Cosumatorului milioane € (cu condiţia adoptării)
Cosumatorului
Programul Trei grupuri ţintă: antreprenori,

pentru autoritățile din țările membre și 191
191
4 competitivitatea Programul pentru Competitivitate cetățenii care doresc un statut
întreprinderilor si Inovare (CIP) independent.
şi a IMM-urilor Bugetul provizoriu: 2,298,24
(COSME) milioane €
Programul
Politica privind Protecţia Bugetul provizoriu: 188,83
3 privind Protecţia
Cosumatorului milioane € (cu condiţia adoptării)
Cosumatorului
Programul Trei grupuri ţintă: antreprenori,

pentru autoritățile din țările membre și
4 competitivitatea Programul pentru Competitivitate cetățenii care doresc un statut
întreprinderilor si Inovare (CIP) independent.
şi a IMM-urilor Bugetul provizoriu: 2,298,24
(COSME) milioane €
6 Programul Cultura, - Programul Bugetul provizoriu: 1,462,72

Europa Creativă
MEDIA milioane €
Grupează trei programe: · Instrumentul de micro�inanţare

· PROGRESS (Programul pentru pentru start-upurile micro-
Programul ocuparea forței de muncă antreprenorilor
pentru Ocuparea și solidaritate socială) · EURES: doar activităţi
7 Forţei de Muncă · EURES (Servicii europene pentru transnaţionale. Activităţile
si Inovare ocuparea forței de muncă) naţionale şi transfronatliere sunt
Socială (EaSI) �inanţate prin ESF (Fondul Social
· Instrumentul de micro�inanțare
European) Bugetul provizoriu:
PROGRESS
919,47 milioane €
Sunt suportate trei tipuri de

Combină Programul de învățare
acţiuni:
pe tot parcursul vieții (Erasmus,
· Mobilitatea individuală
Leonardo da Vinci, Comenius,
· Cooperare şi Inovare
Grundtvig), programul „Tineretul
· Reforma sistemului educaţional
în acțiune” și cinci programe de
8 Erasmus + Componente propuse: ·
cooperare internațională
Educaţie şi formare profesională ·
(Erasmus Mundus, Tempus, Alfa,
Sport (inovaţie majoră
Edulink și programul de
cooperare cu țările · Tineri
Bugetul provizoriu: 14,774,52 mil.€
industrializate)
Europa pentru Bugetul provizoriu: 185,47
9 Europa pentru cetăţeni
cetăţeni milioane € (cu condiţia adoptării)
Sănătate pentru
Bugetul provizoriu: 449,39
10 creştere Sănătate publică
milioane € (cu condiţia adoptării)
economică
Grupează programele: · · Set comun de regulamente
FP7 (PC7- al şaptelea program · Reducerea sarcinilor
cadru pentru cercetare şi administrative
dezvoltare tehnologică) · Integrare prin Cercetare şi
11 Orizont 2020 · CIP (IEE- Energie inteligentă Inovare
pentru Europa/ ICT- Tehnologia · Rata de re�inanțare ar putea
informaţiei si a comunicaţiilor/ ajunge la 100%
Eco-inovare) Bugetul provizoriu: 79.401,83 mil.€
· Justiţia Civilă,· Justiţia Civilă,
12
Program de · Daphne III, Bugetul provizoriu: 377,60
Justiţie · Programul „Prevenirea şi mil. € (cu condiţia adoptării)
192
informarea cu privire la consumul
Programul de stupe�iante”,
Drepturi · Secţiunile „Antidiscriminare Bugetul provizoriu: 439,47
13
fundamentale şi şi diversitate” şi „Egalitate între mil. € (cu condiţia adoptării)
Cetăţenie femei şi bărbaţi” din cadrul
programului PROGRESS
cadru pentru cercetare şi administrative
dezvoltare tehnologică) · Integrare prin Cercetare şi
11 Orizont 2020 · CIP (IEE- Energie inteligentă Inovare
pentru Europa/ ICT- Tehnologia · Rata de re�inanțare ar putea
informaţiei si a comunicaţiilor/ ajunge la 100%
Eco-inovare) Bugetul provizoriu: 79.401,83 mil.€
· Justiţia Civilă,· Justiţia Civilă,
12
Program de · Daphne III, Bugetul provizoriu: 377,60
Justiţie · Programul „Prevenirea şi mil. € (cu condiţia adoptării)
informarea cu privire la consumul
Programul de stupe�iante”,
Drepturi · Secţiunile „Antidiscriminare Bugetul provizoriu: 439,47
13
fundamentale şi şi diversitate” şi „Egalitate între mil. € (cu condiţia adoptării)
Cetăţenie femei şi bărbaţi” din cadrul
programului PROGRESS
· Crearea noului sub-program
„Acţiune pentru climat”
· Crearea noului sub-program
„Acţiune pentru climat”
14 LIFE LIFE+
· Proiecte integrate
Bugetul provizoriu: 3.456,66 mil. €
sprijinirea tinerilor care nu sunt

încadrați profesional și nu
urmează niciun program
Iniţiativa privind
educațional sau de formare în
ocuparea forţei
15 Este o iniţiativă nouă regiunile Uniunii Europenecare
de muncă în
au rata șomajului în rândul
rândul tinerilor
tinerilor mai mare de 25%
Bugetul provizoriu: 3.211,22
milioane € + 3 bilioane din ESF
Pentru România, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai
importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităților regionale, precum și
pentru promovarea creșterii economice la nivel teritorial, consolidarea competitivității, creșterea
și diversificarea locurilor de muncă, obiective de referință la nivelul Uniunii Europene. Cadrul
strategic la nivel european și național influențează documentele strategice și programatice la nivel
administrativ regional și local. Astfel, este esențial ca Vrancea, inclusiv abordarea de dezvoltare
integrată, să ia în considerare aceste ținte și să reliefeze modalitățile prin care eforturile
comunității locale pot contribui la îndeplinirea acestora.
În cadrul bugetului 2014 – 2020, politica de coeziune va investi 325 de miliarde EUR în
statele membre, în orașele și în regiunile Europei, pentru atingerea unor obiective comune la
nivelul UE legate de creșterea economică și de locurile de muncă, precum și pentru combaterea
schimbărilor climatice, a dependenței energetice și a excluziunii sociale. Luând în considerare
contribuția națională a statelor membre și efectul de pârghie al instrumentelor financiare, impactul
global estimat va ajunge probabil la peste 500 de miliarde EUR. Reforma politicii de coeziune va
asigura un efect maxim acestor investiții, care vor fi adaptate la nevoile individuale ale regiunilor
și orașelor.
193
193
III. Viziune și obiective
III. 1. Viziunea de dezvoltare a județului

În scopul de a accelera dezvoltarea economică ce va permite îmbunătățirea nivelului de trai
al populației, partenerii PACTULUI TERITORIAL Vrancea se vor concentra pe punerea în
valoare a punctelor forte în domeniul social, economic și de mediu ale comunității, în loc să
evidențieze doar problemele acesteia, prin:
 mobilizarea și utilizarea eficientă a resurselor existente,
 crearea unui mediu de afaceri, care în combinație cu poziția geo-strategică, să permită
atragerea de investitori și antreprenori locali și străini,
 dezvoltarea unei administrații locale moderne, orientate spre dezvoltare și cooperare
antreprenorială;
 îmbunătățirea treptată a infrastructurii economice și a investițiilor în dezvoltarea
resurselor umane,
 stabilirea unor parteneriate cu sectorul privat, promovarea cooperării între întreprinderi
și încurajarea unui flux mai puternic de idei și schimb de resurse.
Prin crearea condițiilor instituționale, umane și materiale pentru o creștere mai rapidă și
apariția unui număr mai mare de noi întreprinderi, județul Vrancea va deveni un pol de dezvoltare
regională dinamic, cu o economie diversificată până în 2017.
III. 2. Obiectivele strategice și specifice

Strategia urmărește stabilirea unei relații solide de colaborare între întreprinderi, instituții
publice, furnizori, comunitate, școli și centre de formare profesională, respectiv identificarea unor
modalități de consolidare a acestei relații pentru facilitarea și extinderea unei culturi
antreprenoriale și schimburi de idei inovatoare, realizarea unor proiecte intregrate din care să
beneficieze diferiți parteneri.
Strategia oferă viziunea dezvoltării economice a județului, obiectivele strategice de
dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, precum și măsurile de realizare ale acestor obiective și
proiectele concrete. Județul Vrancea are în vedere o serie de măsuri de îmbunătățire a mediului de
afaceri, precum: sporirea eficienței administrației locale, îmbunătățirea relației între mediul public
și cel privat, dezvoltarea spațiului de afaceri prin asigurarea condițiilor optime în zonele industriale
și crearea unor incubatoare de afaceri, corelarea obiectivelor strategice de dezvoltare asumate de
autoritățile publice cu nevoile și viziunea de dezvoltare a mediului privat, diversificarea
activităților economice prin crearea unei concept de promovare a județului ca zonă cu activități
culturale, de agrement și turism.
Obiectivele care au fost definite cer reorganizarea substanțială și schimbarea în modalitățile
de lucru ale organizațiilor și instituțiilor existente, crearea de noi mecanisme de cooperare între
sectoarele public și privat, precum și crearea și consolidarea capacității de răspuns a autorității
publice la nevoile mediului privat. Cu scopul de a realiza cele de mai sus, Consiliul Județean
Vrancea va mobiliza și angaja toate resursele disponibile. Analiza-diagnostic a teritoriului, cea
financiară și instituțională a Consiliului Județean, indică în mod clar că aceste resurse nu vor fi
suficiente pentru punerea în aplicare a planului de acțiuni și atingerea criteriilor stabiliți.
194
Pentru ca această strategie să atingă toate obiectivele strategice stabilite, județul Vrancea
va necesita sprijin financiar și instituțional. Astfel, se are în vedere atragerea și realizarea unor
parteneriate publice locale sau naționale, cât și atragerea de parteneri privați a căror cunoștințe,
experiență, tehnică și asistență financiară vor ajuta să transforme această strategie într-un
document realizabil și util teritoriului.
195
195
IV. Prezentarea obiectivelor
OBIECTIVUL STRATEGIC I. Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea,

gestionarea, monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul administraţiei
publice locale în conformitate cu priorităţile din teritoriu
Regulamenul FSE este foarte precis în ceea ce privește susținerea ideii de a reuni actorii
locali pentru a atinge obiectivele programului Europa 2020 – ”mobilizarea actorilor locali și
regionali este necesară pentru a implementa strategia Europa 2020 și obiectivele sale. Pentru
a implica în mod activ autoritățile locale și regionale, orașele, partenerii sociali și organizațiile
non-guvernamentale în implementarea strategiilor, se recomandă utilizarea pactelor teritoriale,
a inițiativelor locale pentru șomaj și incluziune socială, strategiile de dezvoltare locală sub
responsabilitatea comunității și strategiile de dezvoltare urbană auto-sustenabilă” – FSE, 23.
Administraţia publică este principalul element responsabil să asigure cadrul favorabil
dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru cetăţeni, sectorul
economic şi cel social. De aceea, în noul concept de dezvoltare apar direcţiile de progres esenţiale
pentru administraţia publică locală.
În vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru satisfacerea
cerinţelor actorilor implicaţi este necesară eficientizarea prestării serviciilor publice. Astfel, se
impune evaluarea proceselor și a procedurilor de lucru interne utilizate şi simplificarea/
actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor prin dezvoltarea și
promovarea implementării sistemelor de ghișeu unic (one-stop-shop).
Pentru administraţia publică se are în vedere crearea de mijloace electronice care să uşureze
procesul de informatizare a structurilor administrative şi să realizeze interacţiunea actorilor cu care
acestea intră în contact. Utilizarea tehnologiilor informatice în gestionarea serviciilor din
administraţia publică se poate realiza prin dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa
tehnologiilor informaţiei, care să permită contacte coordonate dintre instituţiile din administraţia
publică locală şi alte instituţii de interes (companiile TIC, şcolile locale, filialele universităţilor şi
Centrele de Resurse Umane pentru Programe Speciale de Instruire în educarea TIC).
OBIECTIVUL SPECIFIC I.1. Definirea direcţiilor de dezvoltare a județului Vrancea prin

garantarea unei dezvoltări inteligente şi favorabile incluziunii
Coordonarea între fonduri este un mijloc pentru atingerea obiectivelor teritoriului și nu un

obiectiv propriu-zis. Pentru a funcționa optim, coordonarea între Fonduri ar trebui, în final, să
existe la toate nivelurile – european, național, regional și local. Cu toate acestea, este posibil ca un
nivel să poată compensa pentru lipsa de coordonare a celorlalte.
PACTUL TERITORIAL se constituie sub forma unui acord de asociere a autorităților
publice locale din județul Vrancea, reprezentanți ai mediului privat și societatea civilă vrânceană.
El urmărește armonizarea organizațională pentru corelarea viziunilor de dezvoltare locală și
196
gestionarea diferitelor fonduri UE, sub forma unei organizații umbrelă ce va integra și susțime
demersurile deja inițiate sau viitoare la nivelul teritoriului definit: GAL-urile înființate, Zona
Metropolitană Focșani și structurile asociative ale mediului privat și societata civilă.
PACTUL TERITORIAL urmărește:
 identificarea nevoilor la nivel teritorial în scopul valorificării potențialului endogen și al
specificității identitare;
 determinarea nivelului echilibrat de participare locală pentru coordonarea între Fonduri;
 definirea acțiunilor pentru armonizarea demersurilor locale în cazul opțiunilor de
finanțare integrate multi-fond sau mono-fond;
 crearea unui cadru eficient și stimulator prin construirea unor structuri pentru definirea
conceptelor și selecția proiectelor cu impact pentru dezvoltarea teritoriului în acord cu
prioritățile specifice comunității: înființarea unor comitete/comisii consultative și de
monoitorizare.
Pact teritorial, Județul Vrancea - Politici Integrate de Dezvoltare Locală
DLRC
Urban - Rural
ADJUD
DLRC
Rural - Rural
Montan
DLRC
Drumul Zona
Vinului Metropolitană
Componentele Strategiei Focșani
Anti - Sărăcie
DLRC DLRC DLRC

Rural - Rural Drumul Urban - Rural
Montan Vinului ADJUD
PACTUL TERITORIAL dă putere comunității – crearea conceptului, stabilirea

obiectivelor, selectarea proiectelor și prioritizarea acestora revine tuturor partenerilor implicați.
Mediul privat și societatea civilă devine un actor activ în dezvoltarea programelor și nu doar un
beneficiar pasiv:
 comunitatea văzută drept o problemă, devine acum parte din soluție;
 experiența directă a populației, în combinație cu părerile și propunerile acestora,
adaptează politicile locale în conformitate cu oportunitățile și nevoile existente;
197
197
 implicarea comunității crește capacitatea acestora de a acționa și de a lua inițiative

constructive;
 asumarea responsabilităților și activităților pentru dezvoltarea teritorială confirmă
apartenența teritorială a populației și creează un simț al identității și mândriei locale;
 participarea la decizii alături de ceilalți parteneri creează legături și sporește încrederea
reciprocă între cetățeni, mediul privat și autoritatea publică locală.
Definirea direcţiilor de dezvoltare a județului Vrancea, prin garantarea unei dezvoltări

inteligente şi favorabile incluziunii, trebuie realizată ținând cont de aspectele referitoare la
protecția mediului, astfel încât implementarea acelor proiecte selecționate pentru realizare să
genereze un impact pozitiv asupra populației, dar și asupra factorilor de mediu.
Măsuri:
I.1.1. Dezvoltarea parteneriatelor strategice pentru creșterea responsabilității comunitare;
I.1.2. Înfiinţarea PACTULUI TERITORIAL între autoriățile publice locale, mediul privat
și societatea civilă, identificarea mecanismelor de colaborare şi definirea responsabilităţilor
fiecărei părţi implicate;
I.1.3. Monitorizarea periodică/evaluarea performantă în implementarea planurilor
strategice.
OBIECTIVUL SPECIFIC I.2. Consolidarea capacității administrației publice locale pentru

oferirea de servicii de calitate
Administrația publică este un vector important în asigurarea bunei guvernări, în

reglementarea, promovarea și implementarea de politici și măsuri pentru a crea un mediu propice
dezvoltării economice pe termen mediu și lung.
Scopul este crearea unei administrații publice moderne capabile să faciliteze dezvoltarea
socio-economică a județului, prin intermediul unor servicii publice, investiții și reglementări de
calitate, contribuind la atingerea obiectivelor strategiei. Pentru a putea îndeplini acest rol, o
administrație modernă are nevoie de resurse umane competente și bine gestionate, un management
eficient și transparent al cheltuielilor publice, o structură instituțional-administrativă adecvată,
precum și de proceduri clare, simple și predictibile de funcționare. O astfel de administrație trebuie
să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele necesare fundamentării și implementării
unor politici publice în interesul cetățenilor.
Pentru a răspunde cerințelor tot mai mari ale cetățenilor și mediului de afaceri, pe termen
mediu și lung, este necesară o abordare strategică în ceea ce privește creșterea calității și a
accesibilității serviciilor publice prin implementarea unor programe integrate care vizează:
încurajarea cooperării la nivel local, simplificarea procedurilor birocratice și administrative,
creșterea gradului de utilizare a sistemelor și instrumentelor de management al calității în
administrație, dezvoltarea şi implementarea de instrumente electronice, implementarea
198
standardelor de calitate orientate spre rezultat, introducerea procedurilor de monitorizare, control

și evaluare a gestionării serviciilor publice.
Se impune crearea unui cadru comun de lucru pentru administrația publică, prin realizarea
unui mecanism de colaborare inter-instituțională, care să permită standardizarea informațiilor și
fluxul acestora către toate instituțiile administrației centrale.
De asemenea, o administrație modernă are nevoie de resurse umane competente și bine
gestionate, un management eficient și transparent al cheltuielilor publice, o structură instituțional-
administrativă adecvată, precum și de proceduri clare si simple de funcționare.
Este importantă ridicarea nivelului de încredere al cetățenilor în administrația publică prin
modernizarea funcționării instituțiilor și îmbunătățirea receptivității acestora față de nevoile
cetățeanului, precum și prin creșterea calității serviciilor oferite de administrația publică,
contribuind astfel la producerea unor efecte pozitive semnificative asupra dezvoltării socio-
economice.
Măsuri:
I.2.1. Formarea personalului instituției publice și implementarea unor instrumente de
management inteligente pentru creşterea eficienţei;
I.2.2. Dezvoltarea programului de modernizare a infrastructurii TIC, integrat noului Plan
General de Dezvoltare al județului.
OBIECTIVUL SPECIFIC I.3. Combaterea sărăciei prin susținerea dezvoltării economiei

sociale și promovarea parteneriatului
Județul Vrancea se află în regiunea SE, a doua regiune din țară cu cea mai mare rată de
persoane aflate în risc de saracie și excluziune socială și a cărui rată înregistrată este peste media
națională privind ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate de lucru foarte
scăzută, în perioada 2007 – 2011.
Cartografierea sărăciei în zonele rurale și urbane arată un risc mai mic de sărăcie în
localitățile rurale din zona metropolitană Focșani propusă: Țifești, Câmpineanca, Vânători,
Cotești, Suruia, Golești și Gugești, în comparație cu localitățile urbane mici, care se identifică ca
fiind slab dezvoltate: Odobești, Panciu, Mărășești.
Orașele mici (după populația din anul 2008: Adjud, Mărășesti, Odobești, Panciu)
concentrază sărăcia datorită infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educație).
Restructurarea industrială și reforma economică are ca principal efect o rată scazută de ocupare și,
prin urmare, venituri mici și instabile. Zonele urbane afectate de sărăcie se confruntă cu
imbătrânire demografică și depopulare.
199
199
Harta sărăciei în județul Vrancea Homocea Corbița Boghești
exprimată în procente la nivel de U.A.T.

Tănăsoaia
Adjud
Ploscuțeni
Ruginești

Câmpuri
Soveja Pufești
Străoane Movilița
Tulnici Bârsești
Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Năruja
Garoafa
Paltin Jariștea
Reghiu Tecuci
Nistorești
Spulber Broșteni
Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Cristei
Golești Suraia

Gologanu
Vulturu
Dumitrești

Obrejița Sihlea
Legendă Slobozia
Bălești
Bradului Măicănești
Arie dezvoltată
Arie dezvoltată mediu Ciorăști
Arie săracă
Sursa: Hartă realizată de consultant, bazată pe lucrarea Dezvoltarea regională în România”, Dumitru Sandu
Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile,

extinderea parteneriatului social (instituţii, ONG-uri, cetăţeni), la nivel judeţean, în plan intern
şi internaţional, va crea cadrul instituțional capabil să sinergizeze eforturile comune, în
vederea creşterii gradului de incluziune socială a persoanelor şi familiilor aflate în stare de
risc social din cauza sărăciei, prin:
1. diminuarea dezechilibrelor sociale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbţia
treptată a sărăciei persoanelor active şi a celor ce şi-au încheiat ciclul vieţii active
(pensionarii);
2. reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea evaluarea şi acordarea
sprijinului persoanelor aflate în dificultate;
3. depistarea și combaterea acelor forme de antrenare a copiilor în activități economice,
cu deosebire în acelea care le-ar putea impieta de o manieră serioasă participarea la
procesele educative ori care ar fi dăunătoare sănătății și dezvoltării ulterioare a
acestora;
4. dezvoltarea economiei sociale și promvoarea antreprenoriatului social.
200
Acordul de Parteneriat transmis de România pentru perioada 2014 – 2020 propune

realizarea cadrului necesar abordării integrate pentru dezvoltarea teritorială a unor zone
vulnerabile și folosirea unor mecanisme inovatoare pentru finanțarea unor proicte strategice -
Dezvoltarea Locală sub Responsabilitatea Comunității (CLLD ).
”Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității este un instrument
important prin care România își poate reduce dezechilibrele teritoriale prin implicarea
comunităților locale în luarea de măsuri concrete în vederea dezvoltării economice. Partenerii
locali vor trebui să conceapă și să pună în aplicare strategii integrate ținând cont de nevoile și
potențialul local, incluzând caracteristici inovatoare în contextul local”4
Implementarea strategiilor locale integrate pentru incluziunea socială
CLLD pentru incluziunea socială și șomaj are un potențial foarte mare de a se adresa acelor
categorii de persoane care nu au acces la piața muncii sau care nu pot fi ajutați prin politicile de
incluziune obișnuite. Activitățile de informare, consiliere și sprijinire, la nivelul CLLD, vor
dezvolta abilitatea GAL-urilor și orașelor din județul Vrancea să livreze proiecte adaptate realității
teritoriului și să-și întărească capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor.
Dezvoltarea spriritului antreprenorial în rândul comunităților vulnerabile

Comunitățile anterprenoriale: întreprinderile sociale și înființarea noilor întreprinderi
Întreprinderea este o soluție pentru combaterea exluderii, semnificativ importantă pentru
șomeri. În plus, din ce în ce mai mulți oameni devin interesați de o întreprindere socială și de
antreprenoriatul social ca modalitate de adresare a nevoilor sociale.
”Crearea unui loc de muncă și nu înlăturarea acestuia” este o condiție fundamentală pentru
șomerii zilelor noastre. Cu toate acestea, majoritatea serviciilor de suport nu sunt create în mod
optim pentru femei sau tineri antreprenori. Există potențial enorm pentru noi întreprinderi
înființate de femei, oameni cu dizabilități, tineri, bătrâni, foști infractori și alte grupuri, care
sunt subreprezentate în întreprinderi.
Abordările integrate pot sprijini comunitățile antreprenoriale la nivel local pentru a
aborda acest potențial prin furnizarea unor modele favorabile incluziunii de suport antreprenorial,
care asigură o corelație și o integrare mai bună.
Încurajarea și stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor și a artizanatului
propune crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate (mai ales femei) pentru
incluziunea socială a acestora, ținând cont de existența în județ a ariilor rurale cu risc ridicat de
sărăcie și nivel scăzut al dezvoltării comunitare, de procentul mare al populației stabile din mediul
rural (63%)5, dar și rata ridicată a persoanelor cu handicap la 100 de locuitori (6-7% față de 3,6%
media națională).6 Astfel, susținerea artizanatului poate deveni o oportunitate pentru îmbunătățirea
calității vieții persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, dar și pentru dezvoltarea
agroturismului în zonele rurale.
Prin atingerea obiectivului specific „Combaterea sărăciei prin susținerea dezvoltării
economiei sociale și promovarea parteneriatului”, se va genera un impact pozitiv major asupra
4
Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada 2014 -2020, pag 426, variantă engleză.
5
6
Rezultatele analizei documentare: sectorul incluziune social și combaterea sărăciei, mai 2013
201
201
factorului uman, respectiv populația județului Vrancea, prin asigurarea unor locuri de muncă,
reducerea ratei somajului, creșterea economică la nivelul județului, crearea unei infrastructuri
multifuncționale în zonele defavorizate pentru categoriile de persoane vulnerabile, creșterea
gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de muncă.
Măsuri:
I.3.1. Realizarea strategiei județene antisărăcie;
I.3.2. Crerea unei infrastructuri multifuncţionale în zonele defavorizate pentru categoriile
de persoane vulnerabile care au abandonat şcoala sau nu au urmat alte studii/cursuri după
terminarea şcolii – în PPP/PPA;
I.3.3. Creşterea gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de muncă adecvate
abilităţilor lor fizice şi intelectuale şi crearea unui mediu de lucru protejat care să permită
dezvoltarea abilităţilor acestor persoane;
I.3.4. Încurajarea spiritului anteprenorial și a activităţilor economice în rândul grupurilor
vulnerabile;
I.3.5. Dezvoltarea microîntreprinderilor şi a artizanatului pentru susţinerea economiei din
zonele cu infrastructură economică scăzută.
202
OBIECTIVUL STRATEGIC II. Asigurarea durabilității si creșterii economice a

întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora și coordonarea eforturilor pentru atragerea
de noi investitori
Poziționarea teritoriului într-una din regiunile sărace ale Europei, nivelul scăzut, aproape
inexistent, al investițiilor în cercetare și inovare, nivelul scăzut de educație și necorelat cu cerințele
pieței muncii, lipsa unei culturi privind calificarea pe tot parcursul vieții sau acțiuni de export mai
mici comparativ cu contextul lor național, sunt premisele care stau la baza conceptului de susținere
a economiei locale a teritoriului.
Factorii majori considerați a avea o influență negativă semnificativă asupra dezvoltării
viitoare, în special a economiei locale sunt:
 dezvoltarea urbană necontrolată;
 o economie subterană în creştere;
 infrastructura locală slab dezvoltată și nemodernizată, conform potenţialului de
dezvoltare spaţială;
 zone indisponibile pentru realizarea unei industrii locale (incubatoare de afaceri /
clustere; lipsa unui cadru de susţinere a zonelor cu potenţial economic);
 active neinventariate și nevalorificate, care sunt astfel în imposibilitatea de a aduce
valoare adăugată teritoriului;
 situația socială problematică;
 viziuni separate de dezvoltare ale localităților limitrofe (lipsa unui concept de planificare
teritorială integrat).
Dezvoltarea economică prin creșterea numărului de întreprinderi, a competitivității și

crearea de noi locuri de muncă este parte integrantă a obiectivelor strategiei, în contextul nevoilor
locale și provocărilor actuale. Astfel, se va promova participarea tinerilor, a vârstnicilor si a
categoriilor defavorizate pe piața forței de muncă și se va reduce rata șomajului pentru toate
categoriile de lucrători.
De asemenea, se evidențiază necesitatea de a crește sinergia între cercetare, inovare și

industrie, în special prin prioritizarea activităților de cercetare și dezvoltare care au potențialul de
a atrage investiții. Asigurarea unei economii sustenabile și dinamice este posibilă prin concentrarea
investițiilor în dezvoltarea de produse și servicii inovative și viabile, transferul de tehnologii,
inovarea socială, ecoinovarea.
OBIECTIVUL SPECIFIC II.1. Inovarea și eficientizarea serviciilor publice oferite mediului

privat
Un factor cheie pentru dezvoltarea mediului privat și atragerea investițiilor în județ este
reprezentat de furnizarea serviciilor publice şi finanţarea dezvoltării, modernizării şi exploatării
infrastructurii aferente. Satisfacerea nevoilor tot mai diversificate ale beneficiarilor din mediul
privat va asigura sprijinul eforturilor generale de îmbunătățire a creșterii economice, a
competitivității și a calității vieții.
203
203
Obiectivul urmărește atât asigurarea condiţiilor pentru atragerea şi susţinerea investitorilor

români şi străini cu un real potenţial economic (mediu economic stabil, acces la piaţă şi competiţie
liberă, sisteme de taxare coerente şi transparente), precum și oferirea de facilităţi agenților
economici locali – elaborarea unor scheme de stimulente pentru susținerea dezvoltării afacerii în
funcţie de beneficiul pe care aceasta l-ar putea aduce bugetului local şi de natura activităţii.
Pentru sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului, Consiliul Județean va pune bazele unei
platforme informatice sub forma unui portal pentru înfiinţarea unui "birou de consiliere şi formare
în afaceri" constituit din consilieri publici tehnici, juridici şi financiari în vederea furnizării unor
programe de instruire pentru antreprenori, pe diverse teme:
 promovarea în rândul tinerilor antreprenori a activităţilor economice adaptate la cerinţele
actuale ale pieţei;
 înfiinţarea afacerii în teritoriu;
 corelarea noilor iniţiative cu solicitările existente ale pieţei;
 implementarea unui managment al calităţii;
 diversificarea serviciilor de consiliere şi formare în vederea creşterea capabilităţii
acestora de a furniza servicii de calitate.
Proiectul ”Mini întreprinzători”, realizat în parteneriat cu PPA, face parte din
programele de promovare a antreprenoriatului în rândul elevilor şi studenţilor și constă în
introducerea în curricula şcolară a unor discipline facultative pe tema antreprenoriatului7, sub
forma unor programe informatice de simulare a înfiinţării unei afaceri. Astfel, se va crea
posibilitatea simulării activităților desfășurate în administratarea și funcționarea unei afaceri:
schimb de informații între micii întreprinzători și același domeniu, acțiuni de promovare a
produselor/serviciilor realizate, schimb de produse create de firmele înfiinţate de elevi, acțiuni de
cumpărare, vânzare, modernizarea activității prin introducerea unor sisteme tehnologice noi.
Măsuri:
II.1.1. Îmbunătăţirea serviciilor publice oferite mediului privat prin creşterea numărului de
mecanisme care asigură suport IMM-urilor din teritoriu;
II.1.2. Introducerea și dezvoltarea sistemelor inteligente pentru afaceri și managmentul
infomației;
OBIECTIVUL SPECIFIC II.2. Generarea locurilor de muncă pentru asigurarea progresului

economic și social
Schimbarea conceptului autorităților publice în privința implicării acestora în programe și

proiecte de sprijin, consiliere și formare profesională, prin modernizarea sistemului organizațional
și decizional, va crea premisele garantării atingerii rezultatelor și indicatorilor propuși. Realizarea
planurilor, documentelor și programelor ce vor reflecta o viziune comună a părților, împreună cu
utilizarea rațională și eficentă a resurselor, va asigura sustenabilitatea intervenţiilor implementate.
7
În școlile unde există deja discipline facutative pe tema antreprenoriatului se are în vedere identificarea modalităților
de promovare a proiectului.
204
Realizarea planului de marketing pentru micii întreprinzători în sectorul vitivinicol,

cartografierea terenurilor şi resurselor de interes, precum și publicarea unei hărți cu toate
întreprinderile şi specialiştii care operează în teritoriu sunt documentele ce vor reflecta
elementele pozitive pentru determinarea potenţialului de investiţii şi pregătirea unui pachet
complet de informații/documentații pentru investitori.
Integrarea și calificarea pe piața muncii a persoanelor apte de muncă reprezintă un element
esențial în stimularea creșterii economice și facilitarea mobilității sociale. Participarea persoanelor
din grupurile vulnerabile la educație și formare profesională este limitată ca urmare a lipsei
programelor specializate, dar și de bariere legate de aspecte finaciare sau de transport. Persoanele
vulnerabile, în special tinerii, nu cunosc opțiunile pe care le au pentru a se integra pe piața forței
de muncă, dar prin pregătirea lor și îmbunătățirea competențelor proprii, ei pot contribui la
performanța economică.
Asigurarea formării profesionale trebuie să fie prioritate și prin impactul pozitiv pe care îl
are asupra mobilității sociale, orientând populația aptă de muncă spre a alege o profesie pe care o
pot îndeplini și nu încadrarea acestora în sisteme educaționale cu impact redus în piața forței de
muncă. Perfecționarea competențelor și calificarea profesională reprezintă fundamentul
dezvoltării unei cariere.
Realizarea unei asocieri între Partenerii Publici sau A.D.I Pact Teritorial și
organizațiile regionale și naționale pentru corelarea obiectivelor și utilizarea resurselor
materiale, finaciare și umane în domeniul formării profesionale și a resursei umane va determina
eficacitatea politicilor locale și eficientizarea acțiunilor demarate.
Parteneriatul va funcţiona ca structură teritorială pentru educaţie şi ocuparea resurselor
umane și se va implica în elaborarea planului comun de formare şi ocupare, respectiv în procesul
de fundamentare a deciziilor autorităţilor în zona politicilor publice. Prin natura obiectivelor,
parteneriatul:
 va derula acţiuni de compatibilizare a ofertei de formare cu nevoile existente pe piaţa
muncii şi de îmbunătăţire a acestei oferte,
 va promova politicile bazate pe analize și date concrete, în domeniul formării
profesionale şi a resurselor umane,
 va susţine țintele europene, naţionale şi regionale cu privire la EDUCAŢIE şi
OCUPARE,
 va crește atractivitatea și relevanța ofertei de formare în raport cu aspirațiile tinerilor și a
cererii pieței muncii,
 va contribui la inovarea proceselor de învățare – managementul resurselor (umane și
materiale, financiare) și a proceselor organizaționale și de cooperare.
Numărul mare al persoanelor din categoriile vulnerabile care nu sunt incluse în piața
muncii, nu urmează cursuri de formare profesională sau au renunțat la studii reprezintă
caracteristici ale mediului economic dificil din unele zone sărace din județul Vrancea. La aceste
aspecte se adaugă lipsa ofertei de muncă și venituri salariale scăzute datorită unei economii locale
aproape inexistente.
Obiectivele strategiei urmăresc dezvoltarea unor parteneriate între serviciile publice şi
private de asistență socială și angajatorii din mediul privat, furnizorii de orientare în carieră,
instituții pentru educație şi pregătire profesională, pentru combaterea sărăciei, a excluziunii sociale
205
205
şi promovarea integrării depline în societate a membrilor comunităţilor marginalizate, prin

dobândirea calificării profesionale şi încadrarea în muncă a acestora.
De asemenea, se evidențiază necesitatea de a crește sinergia între cercetare, inovare și

industrie, în special prin prioritizarea activităților de cercetare și dezvoltare care au potențialul
de a atrage investiții. Asigurarea unei economii sustenabile și dinamice este posibilă prin
concentrarea investițiilor în dezvoltarea de produse și servicii inovative și viabile, transferul de
tehnologii, inovarea socială, ecoinovarea.
Măsuri:
II.2.1. Crearea oportunităţilor de pregătire/specializare pentru persoanele apte de muncă;
II.2.2. Realizarea cadrului necesar implementării unor proiecte/programe pentru integrarea
durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor – Inițiativa "Locuri de muncă pentru tineri";
II.2.3. Extinderea infrastructurii pentru susţinerea procesului de creare a unui mediu
economic local modern şi inovator;
II.2.4. Creşterea vizibilităţii şi atractivităţii judeţului pentru intensificarea interesului
investiţional autohton şi străin;
II.2.5. Dezvoltarea cercetării în sectoarele economice prioritare, pentru susţinerea viziunii
de dezvoltare a mediului economic local.
206
OBIECTIVUL STRATEGIC III. Utilizarea inteligentă şi durabilă a potenţialului județului

pentru îmbunătățirea competivității sectorului agricol
Acest obiectiv urmărește sprijinirea structurilor de exploatare viabile, apropiate de piață,

concomitent cu dezvoltarea rurală şi protecția mediului, permiţând valorificarea potenţialului
teritorial.
Agricultura, în zonele preponderent agricole şi silvicultura, în zonele rurale montane,
reprezintă coloana vertebrală a spaţiului rural. Creşterea competitivităţii din agricultură,
silvicultură şi sectorul alimentar este crucială pentru îmbunătăţirea performanţelor şi revitalizarea
zonelor rurale prin creșterea economiei locale, crearea de locuri de muncă pentru toți locuitorii şi,
prin urmare, esenţială pentru atingerea obiectivelor strategice.
Există un bun potenţial de creştere a producţiei de alimente de calitate, de modernizare a
sectorului agricol în general. Investiţiile pentru creşterea competitivităţii, în ferme şi în unităţile
de procesare a produselor agricole, sunt necesare pentru realizarea unei creşteri economice
accelerate, care va conduce în final la convergenţa veniturilor cu nivelul UE. Îmbunătăţirea
performanţei sectorului va avea efecte pozitive asupra stabilităţii micro şi macroeconomice, va
contribui la asigurarea unui echilibru al consumului alimentar şi a securităţii agro-alimentare, la
creşterea ponderii exploataţiilor agricole comerciale în totalul exploataţiilor şi la generarea de
locuri de muncă, inclusiv la absorbţia surplusului de forţă de muncă din agricultură.
Viticultura reprezintă un important sector economic cu potențial insuficient dezvoltat în
comparație cu importanța acestuia, care poate conduce, cu accent pe exploatarea specificului
regional, la obținerea unor venituri substanțiale. Vrancea, ca județ vitivinicol, ocupă la nivel
național locul 1 după suprafața viticolă și după producția de struguri și vin. În Vrancea,
viticultura constituie o activitate tradițională, de mare importanță economică, beneficiind de
condiții naturale favorabile. Suprafața viticolă a județului este imparțită în trei podgorii
reprezentative: Panciu, Odobești și Cotești.
Pentru a asigura o DEZVOLTARE SPAȚIALĂ COERENTĂ A TERITORIULUI, este
strict necesară realizarea unei coexiuni între zona metropolitană FOCȘANI și restul teritoriului, în
special ZONA VITICOLĂ și MONTANĂ. Existența în teritoriu a DRUMULUI VINULUI, aflat
la zona de contact a celor două arii teritoriale, facilitează realizarea unei relații și legături puternice,
susținute, între TERITORIILE PURTĂTOARE DE DEZVOLTARE.
În vederea asigurării unei dezvoltări teritoriale echilibrate (din punctul de vedere al
dezvoltării economiei, coeziunii sociale și a protecției mediului), localitățile trebuie să se sprijine
reciproc. Astfel, zone precum Vânătorii, Suruia, Gugești, Cotești, Golești, Câmpineanca, Țifești
etc. trebuie să contribuie la ameliorarea situației din Adjud, Odobești, Mărășești, Panciu, Poiana
Cristei, Slobozia Ciorăști, Tătăranu, Nistorești, Andreiașul de Jos, Reghiu etc. printr-o cooperare
teritorială eficientă. Acest fapt poate fi realizat prin aplicarea principiului policentralității la nivel
regional (constituirea unor poli secundari în teritoriu - Adjud) și realizarea unor proiecte comune.
207
207
Prezentarea conceptului integrat de dezvoltare a agriculturii în județul Vrancea
Integrarea de Modernizarea
soluții inovatoare serviciilor și
în administrația facilităților publice
publică locală
Definirea indicatorilor Observare
agreați de și interacțiune
toți partenerii
Reacția și utilizarea Utilizarea resurselor

reactivă la schimbări regenerabile
(întrevederea oportunităților
și intervenția eficace)
Inovare și eficientizare
în administrația
publică locală
Dezvoltarea
județului Vrancea într-un
concept integrat Cultura agricolă
Importanța veniturilor Protejeză Dezvoltarea
(lucruri importante
eficientă
se pot realiza cu parteneri mici)
comunitatea economiei
locale
Dezvoltarea durabilă
Integrarea și protejarea a teritoriului Capacitatea de
grupurilor vulnerabile adaptare la schimbări
Creșterea nivelului de Diversitatea

pregătire profesională ca mecanism de
întărire a teritoriului
( prioritizarea proiectelor
și acțiunilor )
Protejarea sistemelor
Utilizarea resurselor naturale
locale, în ritmul local (construiește având
(Soluții simple la bază modele
Sursă clipart: Utilizarea și valorificarea
pe termen lung) sociale și arhitecturi
deșeurilor regenerabile organice)
(reducerea nevoii
de resurse convenționale)
Cooperarea trebuie să creeze și să genereze beneficii bilateral, prin UTILIZAREA

RECIPROCĂ A RESURSELOR (în vederea reducerii cheltuielilor timpului și poluării). În acest
scop, resurse precum lemn, turism montan, fructe de pădure, animale, resurse balneoclimaterice
pot fi utilizate și valorificate de către Z.M.F. în relație directă cu valorificarea zonei viticole și
montane.
OBIECTIVUL SPECIFIC III.1. Modernizarea infrastructurii de producţie, colectare, depozitare

şi procesare prin promovarea unor proiecte integrate
Conform datelor din analiza teritoriului, oferta internă de produse agricole este insuficientă,
inconsecventă și nu se ridică la standardele potrivite pentru a satisfice cererea operatorilor, ceea ce
duce la importul unui volum mare de produse agricole care ar putea proveni din surse locale.
Planificarea insuficientă între piața agricolă și producători a condus la o neconcordanță între cerere
și ofertă.
208
Deținătorii de exploatații mici se confruntă cu dificultăți până la accesarea piețelor (lipsa

accesibilității, informațiilor de piață, bugetului), fiind necesară asocierea acestora și funcționarea
exploatațiilor prin intermediul unui centru de colectare și procesare a produselor proprii pentru
concentrarea tuturor resurselor din teritoriu într-un mediu favorabil dezvoltării producției agricole.
Acest sistem de colectare și procesare eficient va încerca să răspundă nevoilor atât producătorilor,
cât și cumpărătorilor, îmbunătățind legăturile comerciale dintre aceștia.
Astfel, prin investiţii integrate în modernizarea infrastructurii de producţie, colectare,
depozitare şi procesare s-ar oferi fermierilor oportunitatea de a desface produsele pe piețele locale,
de a extinde gama de produse şi de a promova comercializarea produselor locale.
Transformarea regiunii într-un centru de colectare şi procesare a produselor agricole, în
special montane şi viticole, va genera un impact pozitiv direct asupra calității solului, dar și asupra
celorlalți factori de mediu, din zonele respective, prin utilizarea terenului în scopuri agricole,
întreținerea și revitalizarea terenurilor arabile abandonate, crescând în același timp nivelul de trai
al populației și economia generală din teritoriu.
O problemă identificată la nivelul județului este legată de fenomenele de eroziune a solului.
Formele de eroziune prin vânt sau apă, sunt greu de combătut, scumpe, uneori foarte
scumpe, și cel mai adesea solicită dotări tehnice extrem de elaborate.
Dificultatea combaterii profilactice a eroziunii constă în:
 un mare necesar de cunoștințe în domeniu;
 conștientizarea proprietarilor de terenuri (adeseori aceștia nu recunosc periculozitatea
fenomenului);
 necesitatea măsurilor de întreținere a solului și conservare a fertilității lui.
Principiul combaterii directe a eroziunii: Strategiile sau măsurile directe (profilactice)
de combatere a eroziunii au la bază trei scopuri principale:
 Eliminarea sau reducerea energiei cinetice și prin aceasta a forței de coeziune a vântului și
precipitațiilor în contact cu solul.
 Mărirea capacității de acumulare a apei în sol prin măsuri specifice de ecologizare a solului
 Creșterea stabilității de eroziune a solului conform principiului: solurile nu trebuie lăsate
niciodată descoperite ci, din contră, bine acoperite cu vegetație specifică în funcție de panta
terenului și de tipul de acoperire.
Principalele metode concrete de combatere a eroziunii solului, sunt:
 Metode legate de sistemul agricol - se reduce rata de antrenare a solului şi energia
adiacentă; crește protecția împotriva eroziunii vântului prin rostogolirea
particulelor:
o Lucrări ale solului
o Lucrări de control
o Culturi în culise
o Mulcire
o Asolamente
 Plantări speciale - cu vremea formele de eroziune se astupă; caracterul preventiv
rămâne.
209
209
o Perdele de protecție
o Benzi înierbare
o Culturi de acoperire
 Modificări artificiale ale reliefului (șanțuri, înălțări de pământ, terase)
o Lucrări de contur
o Uniformizarea suprafețelor
 Metode chimice - ajută la diminuarea fenomenelor sau la eliminarea lor:
o Formarea unor cruste artificiale
o Întreținerea structurii cu substanțe chimice
 Remedieri tehnice și biologice - combat mai ales formele dezvoltate de eroziune
(sunt încă scumpe):
o Construcţii de guri de absorbţie
o Consolidarea digurilor
o Consolidarea canalelor
Măsuri:
III.1.1. Desemnarea/alegerea spaţiilor favorabile din regiune pentru implementarea unor
proiecte integrate de agricultură (furnizare, producţie, procesare, comerţ, promovare, standardizare
etc.);
III.1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii existente/actuale din zonele favorabile implementării
unor proiecte integrate de agricultură;
III.1.3. Combaterea eroziunii solului din zonele afectate prin aplicarea unor forme
specifice de agricultură (culturi în fâșii sau cu benzi înierbate).
OBIECTIVUL SPECIFIC III.2. Furnizarea suportului pentru susţinerea spiritului antreprenorial

în sectorul agricol
Criterii care măsoară nivelul activității antreprenoriale ocupă un loc important, 20% din
populația activă a României desfășurând o activitate independentă (de liber profesioniști) și 27%
intenționând să demareze propria afacere în viitorul apropiat. Singurul semn care indică faptul că
ar putea exista o problemă în legătură cu calitatea activității antreprenoriale constă în faptul că mai
puțini antreprenori români (43%, față de 49% în UE) sunt motivați de oportunitățile existente,
ceea ce înseamnă că restul acestora au fost impulsionați să demareze o afacere din lipsa unei
alternative mai bune.
Sprijinirea sectorului agricol de către membrii fondatori este necesară în scopul creșterii
competitivității acestuia printr-o mai bună integrare a fermierilor / agenților economici din sectorul
agricol pe piață și prin facilitarea accesului acestora la soluții adaptate nevoilor specifice.
Reprezintă o certitudine faptul că procedurile complicate, circuitele lungi şi schimbătoare
ale documentelor, prelungirea termenelor de rezolvare a unui demers şi multitudinea de formulare
solicitate scad productivitatea atât pentru administraţie, cât şi pentru deținătorii de exploatații.
210
Birocraţia şi complicaţiile la care aceasta dă naştere sunt deficienţe care pot fi remediate, dacă
modalitatea de abordare a acţiunilor administrative se va schimba. Acest lucru se va traduce prin
simplificarea procedurilor birocratice și administrative, respectiv îmbunătățirea proceselor interne
și procedurilor de lucru pentru eficientizarea gestionării furnizării serviciilor.
Este esențială crearea și dezvoltarea unor structuri de sprijin pentru întreprinderi, oferind
servicii necesare funcționării în parametrii optimi, dar și dezvoltării pe termen scurt si mediu a
acestora.
Sprijinirea cooperării dintre instutuțiile publice şi mediu privat oferă posibilitatea de creare
şi dezvoltare (modernizare/extindere) a infrastructurilor de transfer tehnologic. Un parteneriat real,
fiabil între aceste entități poate constitui o modalitate eficientă de revigorare a economiilor locale
și de atragere de investiţii și antreprenori locali.
Infrastructurile de inovare şi transfer tehnologic trebuie să ofere servicii suport pentru

firmele deservite în vederea identificării oportunităților de afaceri bazate pe compatibilităţi
tehnologice, cerințe comerciale și de fabricație, precum și a partenerilor potriviți (agenți,
distribuitori, furnizori), respectiv servicii de consultanţă generală sau/şi consultanţă specializată.
Un mecanism util în valorificarea competivității si a potențialului antreprenorial îl

reprezintă structurile care oferă activități de incubare și accelerare a afacerilor, acestea fiind
constituite pentru sprijinirea firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt, prin acordarea de
asistență tehnică, administrativă, fiscală și consultativă în domeniul afacerilor, facilitarea la diferite
reţele de afaceri, până în momentul în care acestea se pot integra în piață.
Măsuri:
III.2.1. Furnizarea modalităţilor de informare privind beneficiile înfiinţării asociaţiilor de
producători;
III.2.2. Creşterea competitivităţii sectorului agricol prin înfiinţarea şi susţinerea
asociaţiilor de producători;
III.2.3. Asigurarea suportului, simplificarea procedurilor administrative, pregătirea
specifică a responsabililor din instituţiile publice;
III.2.4. Încurajarea spiritului antreprenorial, prin descrierea oportunităţilor de finanţare
pentru susţinerea tinerilor fermieri.
211
211
OBIECTIVUL SPECIFIC III.3. Promovarea şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi a

standardelor privind produsele agricole locale
Deși agricultura poate fi sector economic de bază, proprietatea în agricultură este

fragmentată excesiv, iar majoritatea persoanelor care își desfășoară activitatea în acest sector nu
sunt și angajati. Se practică agricultura de subzistență, neputându-se asigura baza pentru procesul
de standardizare a pieței și controlul de calitate al produselor.
Potențialul economic nevalorificat al agriculturii în zonele rurale poate fi explicat atât prin
structura internă a fermelor românești (dimensiune redusă), utilizarea necorespunzătoare sau
defectuoasă a factorilor de producție, inclusiv a capitalului uman, dar și prin cadrul instituțional și
infrastructura deficitară existentă. În special, lipsa infrastructurii de marketing sau de valorificare
a produselor agricole locale reprezintă un aspect critic pentru fermele mici.
Analizând exploatațiile agricole în funcție de suprafața acestora, cele sub 5 ha reprezentau,
în 2010, aproximativ 95% din totalul exploatațiilor vrâncene cu suprafața agricolă lucrată și lucrau
42,2% din suprafața agricolă utilizată, ceea ce constituie o indicație clară a magnitudinii și
persistenței fenomenului agriculturii de subzistență și semisubzistență. Productivitatea scăzută este
strâns corelată cu fragmentarea proprietății agricole, care determină o agricultură de tip tradițional
cu un număr mare de exploatări de subzistență sau semisubzistență.
Promovarea practicilor agricole tradiţionale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a
inputurilor, este necesară pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a zonelor rurale şi pentru a răspunde
cererii din ce în ce mai mari a societăţii pentru servicii de mediu. Fermierii trebuie încurajaţi să
deservească societatea ca întreg prin introducerea sau continuarea aplicării metodelor de producţie
agricolă compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea mediului, a peisajului şi caracteristicilor sale, a
resurselor naturale, a solului şi a diversităţii genetice.
Dezvoltarea spaţiului rural se bazează pe conceptul de dezvoltare rurală durabilă,
extinderea şi diversificarea economiei rurale presupunând îmbinarea armonioasă între componenta
agricolă (şi forestieră) şi componenta economică rurală agroalimentară şi neagricolă, dar și
asigurarea biodiversității și protecția ecosistemelor. Prin sprijinirea suprafeţelor agricole cu
valoare naturală înaltă se poate asigura pentru viitor o bază de dezvoltare durabilă a zonelor rurale,
care să includă totodată promovarea produselor alimentare tradiţionale.
Resursele naturale, biodiversitatea, bunăstarea
animalelor și dezvoltarea rurală pot fi favorizate de
dezvoltarea conceptului de agricultură ecologică.
Agricultura tradițională își păstrează valoarea,
însă procesul şi procedurile de obţinere a produselor
ecologice locale vor fi supuse unor reguli, principii și
standarde de producţie reglementate atât la nivel UE, cât
și la nivel național.
Cererea societății privind practicile agricole
ecologice a cunoscut o creștere constantă. Creșterea
consumului de produse locale poate fi favorizat de
promovarea produselor și practicilor agricole ecologice.
Dezvoltarea unui concept unitar privind produsele
212
ecologice locale va contribui la asigurarea unor facilități

pe care micii producători locali nu și le permit din
fondurile proprii:
- promovare și marketing;
- identificarea unor piețe de desfacere;
- accesul la noi piețe de desfacere în parteneriat
cu alți producători locali;
- scăderea unor cheltuieli de transport și
distribuție.
Măsuri:
III.3.1. Crearea unei identităţi a produsului local (brand) şi stabilirea standardelor comune
pentru produsele agricole din regiune;
III.3.2. Susținerea și promovarea practicilor agricole ecologice în rândul producătorilor
locali;
III.3.3. Garantarea initiaţivelor de creare a noi pieţe de desfacere.
213
213
OBIECTIVUL STRATEGIC IV. Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de utilitate

publică și corelarea acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în vederea stimulării şi sprijinirii
dezvoltării durabile a economiei locale
Administraţia publică este principalul element responsabil să asigure cadrul favorabil

dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru cetăţeni, sectorul
economic şi cel social. De aceea, în noul concept de dezvoltare apar direcţiile de progres esenţiale
pentru administraţia publică locală. Dezvoltarea județului răspunde unor provocări diverse vizavi
de nevoile sociale ale populației rezidente.
În vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru satisfacerea
cerinţelor actorilor implicaţi, este necesară eficientizarea prestării serviciilor publice. Astfel, se
impune evaluarea proceselor și a procedurilor de lucru interne utilizate şi simplificarea/
actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor.
Pentru administraţia publică se are în vedere crearea de mijloace electronice care să uşureze
procesul de informatizare a structurilor administrative şi să realizeze interacţiunea actorilor cu care
acestea intră în contact. Utilizarea tehnologiilor informatice în gestionarea serviciilor din
administraţia publică se poate realiza prin dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa
tehnologiilor informaţiei, care să permită contacte coordonate dintre instituţiile din administraţia
publică locală şi alte instituţii de interes (companiile TIC, şcolile locale, filialele universităţilor şi
Centrele de Resurse Umane pentru Programe Speciale de Instruire în educarea TIC).
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.1. Armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială și urbanistică cu

planurile de urbanism la nivel teritorial, regional şi naţional
În vederea realizării unei dezvoltări spațiale echilibrate și coerente, este necesară adoptarea
de măsuri cu aplicabilitate și adresabilitate la nivel teritorial. Acest scop poate fi atins numai printr-
o COOPERARE TERITORIALĂ EFICIENTĂ, respectiv prin angrenarea în procesul dezvoltării
a tuturor factorilor și partenerilor publici interesați.
Datorită unei gândiri urbanistice coordonate și integrate, PACTUL TERITORIAL aduce
noi spații de manevre pentru a susține dezvoltarea locală durabilă și determină condițiile ce asigură
un echilibru între:
 Reînnoirea urbană, dezvoltarea controlată, restructurarea spațiilor urbane;
 Revitalizarea centrelor urbane și rurale;
 Utilizarea (economă) rațională a spațiilor naturale, conservarea spațiilor afectate de
activități agricole și forestiere, protejarea siturilor, mediilor și peisajelor naturale;
 Protejarea ansamblurilor urbane sau a patrimoniului material remarcabil;
 Calitatea urbană, arhitecturală și peisagistică a intrărilor în orașe, comune sau zone
definite ale teritoriului;
 Calitatea serviciilor publice furnizate în zonele urbane și promovarea unei educații
ecologice în rândul comunității.
Conceptul Strategic Național al Dezvoltării Spațiale delimitează și stabilește POLII DE
DEZVOLTARE ai României, ce vor avea un ROL DEFINITORIU în susținerea dezvoltării
214
naționale atât din punct de vedere spațial, cât și din punct de vedere economic și social. Astfel,
C.S.N.D.S.R. stabilește ca Municipiul Focșani să fie un element component al SISTEMULUI DE
POLI REGIONALI.
Reţeaua POLICENTRICĂ NAŢIONALĂ - CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI 2030
DĂRĂBANI
SĂVENI
Influență Transnațională
NEGREȘTI- DOROHOI
OAȘ SIRET Influență Națională
RĂDĂUȚI
SUCEAVA Influență Regională
SIGHETU MARMAȚIEI
VIȘEU DE SUS VICOVU DE SUS BUCECEA
MILIȘĂUȚI
CAREI ȘTEFĂNEȘTI
BAIA SPRIE SOLCA
SĂLIȘTEA BORSA Potențial Metropolitan
DE SUS
SATU MARE CAVNIC
CÂMPULUNG CAJVANA SIMINICEA
BAIA MARE MOLDOVENESC SALCEA BOTOȘANI
ARDUD
VALEA ȘOMCUTA LITENI FLĂMÂNZI
ULMENI DRAGOMIREȘTI GURA
LUI MIHAI MARE HUMORULUI
MARGHITA HÂRLĂU
TÂRGU LĂPUȘ SÂNGEORZ-BĂI FĂLTICENI
FRASIN peste 1.000.000
DOLHASCA
ȘIMLEU
VATRA DORNEI PAȘCANI POL Metropolitan
SILVANEI
TÂRGU
DEJ NEAMȚ TÂRGU FRUMOS
ZALAU BROȘTENI
IAȘI peste 250.000 - 1.000.000
BISTRITA PIATRA NEAMȚ
ORADEA BORSEC POL Național
ALESU GHERLA BICAZ
TOPLIȚA
ROMAN
SALONTA HUEDIN
ROZNOV NEGREȘTI
HUȘI 50.000 - 249,999 -
BEIUȘ CÂMPIA SĂRMAȘU REGHIN
GHEORGHIENI POL Supraregional
CLUJ-NAPOCA TURZII BĂLAN
TURDA TÂRGU MUREȘ
CHIȘINEU CRIȘ SOVATA VASLUI POL Regional
NUCET MOINEȘTI
LUDUȘ MIERCUREA
VĂȘCĂU
NIHAJULUI BACĂU
CÂMPENI IERNUT VLĂHIȚA POL Regional cu
BAIA DE UNGHENI SÂNGEORGIU COMĂNEȘTI
CURTICI SEBIȘ
ARIEȘ DE PĂDURE DĂRMĂNEȘTI specificitate funcțională
PÂNCOTA OCNA TÂRNĂVENI
CRISTURU MIERCUREA- (culturală sau centru
AIUD MUREȘ
SECUIESC
CIUC ONEȘTI
SÂNTANA ABRUD TÂRGU OCNA MURGENI al unei zone turistice)
NĂDLAC TEIUȘ
SÂNNICOLAU
ALBA IULIA ODORHEIU
BĂILE
TUȘNAD
SLĂNIC
MOLDOVA BÂRLAD POL Subregional
MARE
PECICA ARAD SIGHIȘOARA SECUIESCBARAOLT
BRAD ZLATNA
BLAJ MEDIAȘ
SIMERIA
TÂRGU ADJUD
BEREȘTI
20.000 - 49,999 POL Local
AGNIȚA LUPEA SECUIESC
COPȘA
MICĂ PANCIU
sub 20.000 POL Local
OCNA SIBIULUI
SEBEȘ TECUCI
JIMBOLIA SFÂNTU MĂRĂȘEȘTI TÂRGU BUJOR
FĂGET DEVA SIBIU CODLEA
GHIMBAV
COVASNA
LUGOJ ORĂȘTIE MIERCUREA

FĂGĂRAȘ
GHEORGHE ODOBEȘTI
TIMIȘOARA RECAȘ
SIBIULUI
HUNEDOARA CĂLAN CUGIR AVRIG VICTORIA BRAȘOV ÎNTORSURA
CISNĂDIE BUZĂULUI
BUZIAȘ SĂLIȘTE
TĂLMACIU
ZĂRNEȘTI
RÂJNOV SĂCELE FOCȘANI
CIACOVA
OȚELU ROȘU PETROȘANI PREDEAL
ANINOASA RÂMNICU
PEȚA CARANSEBEȘ LUPENI AZUGA NEHOIU SĂRAT
GALAȚI
PETRILA BREZOI CÂMPULUNG
URICANI BUȘTENI PĂTÂRLAGELE
SINAIA
VULCAN CĂLIMĂNEȘTI COMARNIC
REȘIȚA HOREZU BĂILE OLĂNEȘTI
SLĂNIC
BUMBEȘTI
NOVACI
OCNELE
FIENI BREAZA
VĂLENII DE MUNTE
BUZĂU
TISMANA MARI
JIU CURTEA DE ARGEȘ
ANINA BĂILE
BERBEȘTI GOVORA
CÂMPINA
FĂUREI
IANCA
BRĂILA TULCEA
ORAVIȚA
BAIA TÂRGU PUCIOASA
DE ARAMĂ JIU TÂRGU RÂMNICU MIOVENI
ÎNSURĂÎȚEI
BĂILE
HERCULANE
CĂRBUNEȘTI BĂBENI VÂLCEA POGOANELE
MOLDOVA NOUĂ ȚICLENI

ȘTEFĂNEȘTI TÂRGOVIȘTE PLOIEȘTI
ORȘOVA GĂIEȘTI URZICENI
TURCENI
ORAVIȚA DRĂGĂȘANI PITEȘTI TOPOLOVENI RĂCARI AMARA HÂRȘOVA
BĂLCEȘTI PIATRA OLT
DROBETA SCORNICEȘTI COSTEȘTI BUFTEA ȚĂNDĂREI
TURNU-SEVERIN STREHAIA FILIAȘI TITU
OTOPENI
CĂZĂNEȘTI
SLOBOZIA FETEȘTI
CHITILA VOLUNTARI
BOLINTIN PANTELIMON
BALȘ POTCOAVA VALE
VÂNJU MARE NĂVODARI
SLATINA BRAGADIRU
CERNAVODĂ
PIATRA OLT POPEȘTI OVIDIU
LEORDENI BUDEȘTICÂMPINA MEDGIDIA
CRAIOVA MIHĂILEȘTI
BASARAB
CĂLĂRAȘI CONSTANȚA
TECHIRGHIOL EFORIE
BĂNEASA
SEGARCEA ROȘIORII OLTENIȚA
BĂILEȘTI DE VEDE
CALAFAT DĂBULENI
ALEXANDRIA GIURGIU EFORIE
CORABIA
BECHET
NEGRU VODĂ
TURNU MĂGURELE
Sursa: MDTR, Direcția de dezvoltare teritorială ZIMNICEA
Totodată, localități precum Odobești, Mărășești, Panciu și Adjud, care gravitează în jurul
municipiului Focșani, sunt elemente componente ale SISTEMULUI DE POLI LOCALI, iar
municipiul Tecuci face parte din REȚEAUA POLILOR SUBREGIONALI. Toate aceste localități
trebuie să conclucreze și ,împreuna cu municipiul Galați, să îndeplinească misiunea de a asigura
DEZVOLTAREA REGIUNII Sud-Est.
C.S.N.D.S.R. stabilește că potențial de constituire a arealului metropolitan îl au numai Polii
Metropolitani, Naționali și Supraregionali, potențial stabilit astfel numai din considerentul mărimii
localității. Așadar, Strategia Națională nu evaluează și potențialul oferit de PROXIMITATEA
AGLOMERĂRII UNOR LOCALITĂȚI DE IMPORTANȚĂ LOCALĂ (din vecinatatea
municipiului Focșani), care pot constitui elemente de tranziție și relaționare între mediul urban și
cel rural.
Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, se poate considera că
armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială și urbanistică cu planurile de urbanism la nivel
teritorial, regional şi naţional, generează un impact pozitiv datorită faptului că această dezvoltare
poate conduce la o utilizare eficientă a resurselor capitalului natural.
De asemenea, deosebit de important este faptul că prin implementarea conceptelor de
dezvoltare echilibrată și coerentă, impuse de către PACTUL TERITORIAL, calitatea factorilor de
mediu se va îmbunătății prin utilizarea (economă) rațională a spațiilor naturale, conservarea
spațiilor afectate de activități agricole și forestiere, protejarea siturilor, mediilor și peisajelor
naturale.
215
215
Promovarea unei educații ecologice în rândul comunității are un impact pozitiv direct
asupra populației și indirect de lungă durată asupra factorilor de mediu, conducând la atragerea
participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială.
Măsuri:
IV.1.1. Îmbunătățirea funcției de planificare strategică a autorităților publice locale;
IV.1.2. Realizarea unui plan de dezvoltare spațială pentru zonele din regiune cu valori
particulare istorice și culturale;
IV.1.3. Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială.
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.2. Furnizarea serviciilor publice de calitate şi îmbunatăţirea

infrastructurii conform standardelor europene
Având în vedere scăderea bugetelor locale și perioada îndelungată de obținere a finanțărilor

proiectelor de infrastructură și servicii, autoritățile publice locale s-au confruntat cu dificultăți în
furnizarea unor servicii publice de calitate către populație și mediul privat (apă, canalizare,
colectare deșeuri etc).
Pentru creșterea mobilității tuturor cetățenilor județului Vrancea, strategia urmărește
dezvoltarea unui concept de circulație eficient și durabil în conformitate cu progresul tehnologic
actual şi cu necesităţile previzionate ale circulaţiei zonei, asigurarea legăturilor între drumurile
urbane şi periurbane, precum și corelarea proiectării şi executării etapizate ale acestora.
Prin Comisia de planificare spațială, în acord cu toți partenerii publici asociați, se are în
vedere demarea la nivelul PACTULUI TERITORIAL:
 a planurilor de modernizare a drumurilor comunale, județene cu infrastructura rutieră și
feroviară națională și propunerea de extindere a acestora pentru asigurarea mobilității
ridicate;
 a documentelor necesare optimizării circulaţiei prin identificarea unor metode de
descongestionare şi fluidizare a traficului şi implementarea sistemelor de semaforizare
inteligentă; modernizarea sensurilor giratorii, bifurcaţiilor şi intersecţiilor;
 a unui plan comun de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor și
alunecărilor de teren în zonele limitrofe drumurilor de acces.
Lucrările de execuție rezultate pot fi susținute prin proiecte teritorial integrate, conform
noilor recomandări europene privind finanțarea proiectelor de infrastructură.
În vederea revitalizării arhitecturii teritoriului, cu sprijinul Comisiei de planificare spațială
a teritoriului, prin Pactul Teritorial, se vor realiza toate demersurile pentru trecerea în administrarea
publică locală a infrastructurii neutilizate și abandonate pentru modernizarea și valorificarea
acesteia.
Planul de Mobilitate al Teritoriului este un plan strategic, care se clădește pe practicile
de planificare existente, acordând atenția cuvenită principiilor de integrare, participare și evaluare
216
pentru a satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor de azi și de mâine, pentru o mai bună calitate
a vieții din orașe și împrejurimi. Acesta vizează crearea unui sistem de transport durabil prin:
 facilitarea accesului tuturor la locuri de muncă și la servicii: conectarea transportului
local prin extinderea serviciului de transport public între localitățile principale;
 îmbunătățirea siguranței și a securității: crearea unor zone pietonale și piste de
biciclete (în zonele istorice turistice), prin scoaterea traficului cu mijloace de transport;
 creșterea siguranței în exploatarea construcțiilor hidrotehnice;
 îmbunătățirea siguranței și securității populației în situații de risc: inundații, risc
seismic, accidente construcții hidrotehnice, secetă, alunecări de teren: dezvoltarea
unor sisteme moderne de alarmare în timp real a populației și instituțiilor publice,
asigurarea comunicării între factorii de decizie în situații de urgență;
 îmbunătățirea siguranței populației în trafic, în condiții meteo extreme: realizarea
de perdele vegetale în lungul drumurilor naționale din județ, afectate de fenomene de
îngheț și înzăpezire;
 reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie:
achiziționarea de autobuze cu consum redus sau care folosesc combustibil din surse
regenerabile, amenajarea de piste de biciclete, achiziționarea de biciclete și crearea de
parcări special amenajate;
 creșterea eficienței și a eficacității costurilor pentru transportul de persoane și mărfuri;
 creșterea atractivității și a calității mediului urban.
Înființarea parteneriatului între PPA și furnizorii privați de energie electrică pentru

exploatarea potențialului energetic regenerabil va garanta atingerea obiectivelor stabilite prin
coordonarea eficientă și definirea responsabilităților membrilor fondatori. Studiul privind
evaluarea potențialului disponibil al resurselor energetice regenerabile existente la nivelul
fiecărei localități va sta la baza parteneriatelor publice între localitățile învecinate pentru crearea
unor centre zonale de producere a energiei din surse regenerabile.
Impactul implementării obiectivului specific “Furnizarea serviciilor publice de calitate și
îmbunătățirea infrastructurii conform standardelor europene” asupra factorilor de mediu la nivelul
judetului Vrancea, reprezintă un impact pozitiv, direct și indirect, pe termen lung, de o mare
importanță.
Crearea unui sistem de transport durabil, prin intermediul achiziționării de autobuze cu
consum redus sau care folosesc combustibil din surse regenerabile, amenajarea de piste de
biciclete, achiziționarea de biciclete și crearea de parcări special amenajate, reduc semnificativ
poluarea atmosferică, prin diminuarea în principal a emisiilor de gaze cu efect de seră și a
consumului de energie.
Reducerea impactului negativ generat în prezent de emisiile de substanțe poluante aferente
traficului auto se va face prin optimizarea circulației, datorită aplicării unor metode de
decongestionare și fluidizare a traficului, implementarea sistemelor de semaforizare inteligentă;
modernizarea sensurilor giratorii, bifurcaţiilor şi intersecţiilor. Un alt impact pozitiv asupra calității
factorilor de mediu, produs de implementarea acestui obiectiv, constă în crearea unor centre zonale
de producere a energiei din surse regenerabile pe baza unor studii privind evaluarea potențialului
disponibil al resurselor energetice regenerabile existente la nivelul fiecărei localități.
De asemenea, prin implementarea unor proiecte integrate privind continuarea procesului
de modernizare a rețelei de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare din teritoriu, reabilitarea
217
217
sistemului de alimentare cu energie electrică și valorificarea resurselor energetice regenerabile, dar

și a proiectelor privind realizarea unor sisteme de management integrat al deșeurilor, poluarea
factorilor de mediu la nivelul județului Vrancea se va reduce semnificativ, îmbunătățind calitatea
mediului înconjurător și condițiile de viață pentru locuitorii teritoriului.
Măsuri:
IV.2.1. Modernizarea și îmbunătățirea capacității instituțiilor publice și a întreprinderilor
contractate pentru creșterea calității serviciilor furnizate;
IV.2.2. Realizarea infrastructurii necesare pentru transportul durabil, fluidizarea traficului
şi îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei şi traficului pe toate modurile de transport;
IV.2.3. Realizarea de amenajări pentru protecția împotriva inundațiilor;
IV.2.4. Identificarea terenurilor de risc și realizarea hărților detaliate;
IV.2.5. Desfașurarea activității de împădurire;
IV.2.6. Modernizarea și îmbunătățirea capacității instituțiilor publice și a întreprinderilor
de acțiune în caz de calamități naturale (inundații, risc seismic, secetă, alunecări de teren);
IV.2.7. Modernizarea rețelei de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare din
teritoriu;
IV.2.8. Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică și valorificarea resurselor
energetice regenerabile;
IV.2.9. Extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu gaze naturale și de
termoficare;
IV.2.10. Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor.
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.3. Dobândirea standardelor optime de mediu
Consolidarea capacității administrației publice locale, precum și a autorităților competente

din punct de vedere al protecției mediului, generează un impact pozitiv indirect asupra factorilor
de mediu, inclusiv asupra populației. O administrație modernă va fi capabilă să ofere decidenților
politici instrumentele necesare fundamentării și implementării unor politici publice de mediu în
interesul cetățenilor.
Prin implementarea acestui obiectiv, se poate facilita cooperarea între părțile interasate și
autoritățile responsabile în ceea ce privește implementarea proiectelor de mediu, actelor de
reglementare, procedurilor de mediu etc.
Un beneficiu important legat de creșterea calității politicilor publice și a strategiilor
elaborate la nivelul autorităților și instituțiilor publice constă în implementarea unor instrumente
de management inteligente pentru creșterea eficienței, instrumente care vor facilita dezvoltarea și
implementarea proiectelor de protecție a mediului.
218
Crearea unei Comisii consultative pe probleme de mediu contribuie la colaborarea între

autorităţile locale, instituţiile locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor de mediu pentru dezvoltarea,
promovarea şi punerea în practică a unor politici locale, precum şi de promovare şi punere în
practică a unei structuri de protejare a acestuia.
Calitatea locuirii, dar și oportunitățile de dezvoltare locală au un impact direct asupra
mediului natural. Consiliul Județean Vrancea trebuie să preîntâmpine potențialele riscuri și efecte
negative ale dezvoltării economice, dar și să asigure standarde ecologice ridicate, prin aplicarea
legii. Planul integrat de mediu se adresează atât actorilor privați, cât și celor publici, și se referă
la respectarea cadrului de reglementare din domeniul protecției mediului, cu scopul de a limita
impactul negativ pe care acesta îl are asupra teritoriului, dar și pentru a crește atractivitatea pentru
activități de turism și agrement.
Dobândirea standardelor optime de mediu prin crearea Comisiei consulative pe probleme
de mediu dar și prin elaborarea Planului Integrat de mediu, generează automat un impact pozitiv
direct asupra calității factorilor de mediu la nivelul județul Vrancea, prin crearea cadrului
administrativ și legislativ optim pentru dezvoltarea, promovarea şi punerea în practică a unor
politici locale, precum şi de promovare şi punere în practică a unei structuri de protejare a acestuia.
Măsuri:
IV.3.1. Managementul mediului prin cooperarea instituţională şi dezvoltarea resursei
umane şi a logisticii;
IV.3.2. Participarea activă a societăţii civile în încercarea de a rezolva problemele de
mediu;
IV.3.3. Păstrarea, conservarea şi amenajarea zonelor verzi existente, precum şi
identificarea şi amenajarea de noi zone verzi, interzicerea distrugerii spaţiilor verzi;
IV.3.4. Protecția și conservarea cantității și calității resurselor de apă în contextul
schimbărilor climatice.
219
219
OBIECTIVUL STRATEGIC V. Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii

pentru cetăţenii din teritoriu prin îmbunătăţirea accesului la educație,
sănătate, cultură și agrement
Identificarea unui echilibru corespunzător între furnizarea accesului universal la servicii

sociale, respectând constrângerile bugetare, este esențială pentru a furniza asistență socială de
înaltă calitate pentru toți cetățenii. Este necesară identificarea și aplicarea unor soluții inovatoare
pentru îmbunătățirea calității, eficienței și a sustenabilității sistemului de servicii sociale, punând
accentul pe capitalul uman și schimbul de bune practici.
Sănătatea și capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate la nevoile cetățenilor, indiferent
de statutul social sau zona de reședință, este considerat un pilon al bunăstării, un instrument care
contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și dezvoltarea socială.
Un nou model de organizare care permite optimizarea resurselor de asistență medicală și
socială va fi dezvoltat pentru a transforma cetățenii in receptori ai politicilor integrate de sănătate,
iar specialiștii și voluntarii din sistem în integratori ai strategiei. Scopul acestui proiect este de a
menține un sistem de sănătate viabil și responsabil atât economic, cât și calitativ.
O abordare integrată a serviciilor sociale și de sănătate avantajează atât pe cei care
beneficiază de aceste servicii, dar și pe cei care le furnizează, prin reducerea costurilor de îngrijire
și de admitere de urgență. De asemenea, asigură eficiența operațională prin eliminarea “dublării”
(atât pentru pacienţi, cât şi pentru furnizorii de servicii) și poate facilita creșterea productivității –
garantând sustenabilitatea serviciilor în raport cu presiunile financiare și demografice.
OBIECTIVUL SPECIFIC V.1. Elaborarea de planuri și evaluări ale nevoilor pentru

îmbunătățirea capacității administrative de furnizare a serviciilor sociale
Oferta de servicii va fi orientată spre consumator pentru creşterea gradului de adecvare şi

răspuns la nevoi. În sprijinul acestora, existenţa unor baze de date care au ca suport fişe individuale
va asigura crearea unui plan unitar de intervenţie asupra cazurilor, precum şi o comparare în detaliu
a cazuisticii în vederea dezvoltării prevenţiei.
Consolidarea financiară și reforma structurală a sistemelor de sănătate vor garanta accesul
universal la servicii de înaltă calitate şi în condiții de siguranță, o mai bună cooperare între
serviciile sociale, de sănătate și politicile eficiente de sănătate publică şi poate avea o contribuție
importantă la creșterea productivității economice și incluziunii sociale.
Reducerea birocraţiei şi scurtarea termenului de rezolvare a problemelor va avea la bază
crearea unei reţele informatizate în județ între instituţiile specializate în oferirea de servicii sociale
şi medicale, prin colaborarea eficientă a tuturor furnizorilor de servicii.
Elaborarea planurilor pentru îmbunătățirea capacității administrative se va obține în urma
unui sistem de cunoaștere și evaluare a nevoilor în materie de sănătate și servicii sociale,
contribuind la luarea deciziilor pe baza dovezilor, colectarea și analiza datelor privind sănătatea și
difuzarea pe scară largă a rezultatelor.
220
Măsuri:
V.1.1. Elaborarea de planuri și programe ca suport pentru dezvoltarea sistemului
educațional, de sănătate și social;
V.1.2. Coordonarea eforturilor și definirea scopului responsabilității membrilor fondatori
pentru asigurarea serviciilor sociale și de sănătate, la aceleaşi standarde și condiții pentru toți
cetățenii;
V.1.3. Promovarea unui stil de viață sănătos, în special în rândul persoanelor vulnerabile.
OBIECTIVUL SPECIFIC V.2. Modernizarea și inovarea serviciilor sociale și de sănătate prin

utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului
Problemele sociale și de sănătate afectează în mod negativ dezvoltarea capitalului uman,

care este de o importanță crucială pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere.
Obiectivul sprijină inovarea în modul în care este organizat sistemul social și medical, pentru a
favoriza transferul către asistența comunitară și cea integrată.
Inovarea în domeniul social şi de sănătate, în ceea ce privește produsele și serviciile, are
potențialul de a mări calitatea asistenței acordate pacienților și de a răspunde la nevoile
nesatisfăcute, îmbunătățind totodată și eficiența din punctul de vedere al costurilor și
sustenabilității. Ea se referă, de asemenea, la inovare, în modul în care este organizată și structurată
asistența socială și medicală, modul în care sunt utilizate resursele și modul în care sunt finanțate
proiectele.
Actualmente, mare parte din serviciile de sănătate se acordă direct în spital, pe când
serviciile furnizate în comunitate sunt oferite într-un volum mult sub necesar. Acest proces
moștenit de furnizare a serviciilor medicale a condus la hipertrofierea spitalelor, respectiv la
ineficiența acestora din cauza multiplelor intervenții pentru situațiile simple care s-ar fi putut
rezolva prin serviciile de la baza sistemului (serviciile de asistență comunitară, serviciile de
asistență acordate de medicul de familie și de ambulatoriul de specialitate).
De aceea, aceste servicii anterior menționate trebuie, în primul rând, să asigure gradual o
acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale populației (echitate), respectiv să devină capabile să
rezolve principalele nevoi legate de episoadele acute de îmbolnăvire, precum și de monitorizare a
pacienților cu principalele boli cronice (responsivitate). Spitalul ar trebui să devină segmentul
la care se recurge pentru situații ce impun furnizarea de servicii la un nivel sporit de
complexitate, iar serviciile mai simple de sănătate să fie furnizate pe baza principiului cost-
eficacitate în cadrul asistenței comunitare, medicinii de familie, ambulatoarelor de specialitate.
221
221

Tănăsoaia
Ploscuțeni
Ruginești
Fitionești
Pufești Focșani
Străoane Movilița
Vizantea-Livezi
Negrilești
Vrâncioaia
Mărășești
Țifești
Valea Sării
Năruja
Reghiu
Nistorești

Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Focșani
Răstoaca
Golești Suraia
Milcovul

Jitia
Legendă
Dumitrești
A - Spital Gugești
Măicănești
50%
Prin răsturnarea piramidei serviciilor de sănătate, se are în vedere accesul echitabil la

servicii esențiale, cost-eficacitate, optimizarea serviciilor de sănătate.8
Servicii
spitalicești Servicii
spitalicești
Servicii
Servicii
în ambulatoriul
în ambulatoriul
de specialitate
de specialitate
Servicii de medicină Servicii
de familie de medicină de familie
Servicii asist.
comunitară
Servicii
de asistență comunitară
8
Strategia Națională de sănătate 2014 – 2020, ”Sănătate pentru prosperitate”
222
Acțiunile planificate au ca scop încurajarea cooperării în domeniul evaluării tehnologiei

medicale (HTA9) și explorarea potențialului e-sănătății și TIC pentru sănătate, inclusiv cooperarea
între registrele electronice de pacienți. Printre exemplele de tehnologie medicală se numără:
metodele de diagnostic şi tratament, echipamentul medical, produsele farmaceutice, metodele de
reabilitare şi prevenire, sistemele organizaţionale şi de sprijin în cadrul cărora sunt furnizate
îngrijiri medicale etc.
Investițiile în sănătatea oamenilor ca și capital uman ajută la îmbunătățirea stării de sănătate
a populației în general și consolidează capacitatea de inserție profesională, asigurând astfel
mijloacele de subzistență adecvate și contribuind la creșterea economică.
Investițiile urmăresc modernizarea unor clădiri cu elemente de echipare tehnică10 necesare
pentru desfășurarea unor servicii medicale și sociale permanente sau ambulatorii și promovarea
inițiativei în rândul furnizorilor privați de servicii medicale pentru atragerea de specialiști și
aparatură de specilitate. Proiectul se adresează zonelor fără infrastrucură medicală permanentă:
zone rurale și/sau izolate. Se urmărește creșterea accesului la servicii medicale și sociale pentru
cetățenii din zonele rurale și/sau izolate, fără infrastructură medicală permanentă, cabinete
stomatologice, centre de consiliere și planificare familială, cabinete de oftalmologie.
Îmbunătăţirea serviciilor sociale şi de sănătate și implementarea unui mecanism inovator
care să permită accesul egal pentru toți cetățenii generează un impact pozitiv asupra factorului
uman, întrucât investițiile în sănătatea oamenilor ca și capital uman ajută la îmbunătățirea stării de
sănătate a populației în general și consolidează capacitatea de inserție profesională, asigurând
astfel mijloacele de subzistență adecvate și contribuind la creșterea economică.
Măsuri:
V.2.1. Modernizarea infrastructurii sociale;
V.2.2. Îmbunătățirea infrastructurii medicale;
V.2.3. Implementarea unui sistem integrat social şi de sănătate – IT;
V.2.4. Îmbunătăţirea infrastructurii promovând conceptul integrat şi principiul partenerial;
V.2.5. Elaborarea unui plan la nivelul teritoriului pentru facilitarea accesului la obținerea
unor locuințe și garantarea mobilității în teritoriu a specialiștilor și cadrelor dicactice;
V.2.6. Îmbunătățirea infrastructurii specifice persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile.
9
Health technology assessment – evaluarea costurilor, eficatății și a impactului larg al tuturor metodelor utilizate de
profesioniștii din sănătate din domeniul sănătății, prevenirii și tratării bolii, a serviciilor recuperării pentru pacienți și
în domeniul îngrijirilor pe termen lung. Examinează consecințele sociale ale aplicării unei tehnologii ăe termen scurt
și lung.
10
elemente de echipare tehnică=componente care asigura confortul în activitățile medicale și sociale: instalaţii de
alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate, instalaţii de încălzire, echipamente de transport pe verticală (lifturi
ascensoare), instalaţii de curenţi şi curenţi slabi (sonerie, interfon, telefon), instalaţii de evacuare a deşeurilor, instalaţii
de aer condiţionat etc.
223
223
OBIECTIVUL SPECIFIC V.3. Asigurarea accesului la educație și cultură în condiții de

egalitate, inovatoare și adresabile fiecărui cetățean
Îmbunătățirea accesului la educație și cultură pentru toți cetățenii, indiferent de venit, statut
social, localizare și naționalitate este esențială pentru reducerea actualelor inegalități considerabile.
Instrumentele de predare sunt, poate, cele mai importante elemente ce ar trebui avute în
vedere în evaluarea calității și eficacității educației artistice. Astfel, predarea interactivă, folosirea
TIC pentru a apropia elevul de cultură și artă și pentru a-i satisface nevoia de interactivitate se pot
combina cu o multitudine de activităţi extracurriculare în domeniul artistic, de natură să deplaseze
accentul de pe abilităţile de reproducere spre producere = creare de valori şi receptare/apreciere a
valorilor create de alţii.
Prin urmare, investițiile pentru reducerea inegalităților în materie de educație a
copiilor/tinerilor au o contribuție pozitivă la atingerea obiectivelor „Europa 2020: o creștere
inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.” Investițiile în reducerea inegalităților în materie de
sănătate, educație și cultură, contribuie la coeziunea socială și reducerea efectelor unei sănătăţi
precare, cu rezultate pozitive asupra sărăciei și a excluziunii.
Particularitățile fiecărui copil accentuează necesitatea dezvoltării sistemului educațional,
pentru a oferi acces necondiţionat şi a răspunde adecvat nevoilor educaţionale diferite ale tuturor
copiilor, astfel încât să armonizeze diferenţele de învăţare și să asigure o educaţie eficentă pentru
toţi.
Principiul egalității de șanse reprezintă conceptul de bază al educației incluzive, prin
aplicarea căruia aceasta contribuie la anularea diferențelor subiective, de ordin etnic sau social.
Incluziunea la nivel educațional se realizează prin respectarea și valorizarea diferențelor socio-
culturale existente în rândul copiilor și prin promovarea diversității experienței educative care
rezultă din aceste diferențe.
Educaţia incluzivă a apărut ca răspuns la neajunsurile educaţiei integrate, care nu a reuşit
să împiedice marginalizarea copiilor care prezentau diferenţe față de restul populaţiei şcolare.
Cadrul propice prevenirii şi reducerii abandonului şcolar timpuriu se va realiza prin
facilitarea accesului la toate formele de educaţie, în condiţii nediscriminatorii, îmbunătăţirea
ofertei educaţionale şi extinderea accesului şi participării la învăţământul primar şi secundar.
Măsuri:
V.3.1. Inițierea demersurilor pentru corelarea programelor privind susținerea financiară a
dezvoltării infrastructurii și a bazei materiale din învățământul preuniversitar;
V.3.2. Promovarea și încurajarea dezvoltării diverselor tipuri de programe de educație
alternativă, aplicative fiecărui copil;
V.3.3. Promovarea inovării și a TIC în educație, pentru a facilita învățarea, transformarea
școlilor tradiționale în centre de educație digitale;
V.3.4. Susținerea unui sistem educațional orientat spre excelență prin promovarea
metodelor moderne și programelor de schimb de experienţă pentru îmbunătățirea abilităților
profesionale de instruire.
224
OBIECTIVUL SPECIFIC V.4. Promovarea activităților instructiv-educative în rândul

copiiilor/tinerilor și implicarea adulților în activitățile extrașcolare
Planificarea necesităților copiilor și formarea profesioniștilor educaționali vor contribui la

creșterea economică favorabilă incluziunii. Acest lucru este în conformitate cu inițiativa
emblematică a UE 2020 pentru noi competențe și locuri de muncă și pune accentul pe flexibilitate
și securitate, dotarea cetățenilor cu competențele necesare pentru locurile de muncă prezente și
viitoare, condiții de muncă mai bune și îmbunătățirea creării de locuri de muncă.
Crearea unei Comisii Consultative a Tinerilor care îşi va desfăşura activitatea în
colaborare cu instituțiile publice locale în ceea ce priveşte promovarea proiectelor privind
activităţile de tineret, cultură, învăţământ şi sport, va transmite nevoile tinerilor aşa cum sunt
percepute de aceştia, precum şi soluţionarea problemelor proprii.
Colaborarea între autorităţile locale, instituţiile locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor de
tineret, este esențială pentru dezvoltarea, promovarea şi punerea în practică a unor politici de
informare privind consumul de alcool şi droguri, precum şi de promovare şi punere în practică a
unor structuri de primire pentru tinerii lucrători sociali, pentru animatori şi pentru liderii voluntari
ai organizaţiilor care acţionează pentru prevenirea şi reinserţia tinerilor.
Activităţile cu caracter non-formal îşi propun implicarea elevilor și profesorilor, în
parteneriat cu alte entități publice sau private, inclusiv din sectoarele culturale și creative, în
activități extracurriculare și extrașcolare, interesante, care să valorizeze talentele, preocupările
extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse.
Este necesară adaptarea politicilor si strategiei conform preferințelor copiilor și tinerilor,
în condiţiile în care aceştia manifestă tendinţe de rupere de modelele clasice şi se revoltă uneori
împotriva influenţelor generaţiilor anterioare în oferta culturală, fiind deschişi la inovaţie,
creativitate şi la noile modalităţi de expresie artistică, de la utilizarea noilor tehnologii ca mijloace
de producţie și consum cultural, la noi forme şi medii artistice.
Măsuri:
V.4.1. Creşterea gradului de implicare a comunității în activități de diminuare a efectelor
distructive în rândul copiilor/tinerilor determinate de lipsa de activități extrașcolare și
infrastructura aferentă;
V.4.2. Dezvoltarea infrastructurii și diversificarea de programe/acţiuni de prevenire şi
combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii numărului de copii și tineri aflaţi în situaţii de
risc;
V.4.3. Stimularea potențialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării în procesul
decizional privind dezvoltarea teritoriului.
225
225
OBIECTIVUL SPECIFIC V.5. Încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni,

într-un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii
Obiectivul urmărește formarea unei culturi a mişcării în cadrul populaţiei județului Vrancea
și realizarea unui calendar pentru modernizarea infrastructurii pentru diferite ramuri sportive,
asigurând prioritar, în funcție de valoare și obiectiv stabilit, condițiile optime de pregătire.
Sportul şi exerciţiul fizic pot fi considerate instrumente de socializare extrem de importante
şi de aceea județului îi revine o mare responsabilitate în a le promova şi dezvolta. În societăţile
moderne, sportul reprezintă un fenomen a cărui importanţă a crescut foarte mult, devenind din ce
în ce mai prezent în viaţa cotidiană.
Strategia sectorială pentru sport se corelează cu Strategia pentru probleme de tineret
și cu Planul educațional.
Consiliul județean, împreună cu instituții publice și asociațiile cu activitate sportive, își
asumă să:
 crească accesibilitatea tinerilor la activităţile sportive de sală şi în aer liber prin înființarea
unor baze sportive moderne,
 încurajeze practicarea sportului individual sau colectiv în rândul cetăţenilor prin crearea
unui cadru social şi organizatoric complex şi favorizant în vederea menţinerii sănătăţii şi
a socializării cetăţenilor,
 sprijine sportul de performanţă, participarea județului la competiţiile naţionale şi
internaţionale.
Implementarea strategiei sectoriale pentru sport prezintă un impact pozitiv atât asupra
populației, prin crearea cadrului favorabil pentru îmbunătățirea stării de sănătate prin practicarea
de activități sportive, care pot fi considerate de asemenea și instrumente de socializare extrem de
importante, cât și asupra factorilor de mediu, prin amenjarea unor suprafețe de teren, eventual
neglijate sau într-o stare de deteriorare avansată, în baze sportive cu suprafețe verzi însemnate.
Măsuri:
V.5.1. Îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor de susținere a activităților sportive și
de agrement pentru copii și tineret;
V.5.2. Creşterea gradului de interes a cetățenilor prin asigurarea unor condiții moderne de
practicare a activităților de agrement și sport;
V.5.3. Asigurarea unui cadru propice dezvoltării şi susţinerii sportului de performanţă.
226
OBIECTIVUL STRATEGIC VI. Dezvoltarea turismului și relansarea produselor tradiționale

prin valorificarea durabilă a resurselor și promovarea tradițiilor locale istorice, artistice și culturale
Fiind o forță economică cu o evoluție dinamică, turismul poate să genereze

DEZVOLTAREA SINERGIILOR între diferite sectoare de activitate, precum cel economic,
educaţional, al ocupării forței de muncă şi protecţiei sociale. Astfel elaborarea unor politici publice
trans-sectoriale reprezintă o necesitate strategică.
Totodată, turismul trebuie să se realizeze cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile,
respectiv dezvoltarea managementului și marketingului turistic al tuturor formelor de turism, prin
respectarea integrității naturale, sociale și economice a mediului, cu asigurarea exploatării
resurselor naturale și culturale și pentru generațiile viitoare.
Activitățile turistice determină mai multe tipuri de impact din punct de vedere al factorilor
de mediu, care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare. Impactul activităților
turistice asupra unei zonei, desfățurate nerațional și necontrolat în teritoriu, conduc de regulă la o
serie de acțiuni distructive care se manifestă în principal prin folosirea necorespunzătoare a
mediului ambiant, în scopuri recreative și de agrement, dublată de o intervenție brutală a omului
asupra peisajului și resurselor naturale.
În cazul implementării unui turism durabil, care constă în dezvoltarea tuturor formelor de
turism, a managementului și marketingul turistic, care să respecte integritatea naturală, socială și
economică a mediului, cu asigurarea exploatării naturale și cultural și pentru generațiile viitoare,
impactul generat poate fi unul pozitiv. De asemenea, o altă formă de impact pozitiv generat de
activitățile turistice este reprezentat de creșterea economică generală, care determină în mare parte
locurile de muncă și veniturile populației din zonă.
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.1. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării turismului prin
implementarea unor proiecte comune (integrate), având la bază principiul partenerial
Deși în urma analizei diagnostic a rezultat o infrastructură de cazare slab dezvoltată, există
un potențial enorm pentru turismul de weekend sau tematic, în special în zona montană sau
viticolă, miza fiind dezvoltarea unor servicii turistice de calitate și diversificate, cu scopul de a
atrage cât mai mulți vizitatori, pe de o parte, și pentru a încuraja revenirea acestora. În plus, astfel
de activități sunt necesare pentru a crește și susține calitatea vieții prin deservirea comunității cu o
mai mare diversitate de servicii culturale, sociale și de agrement.
Dezvoltarea sinergiilor între sectorul turistic și alte sectoare de activitate, precum cel
economic, și elaborarea unor politici publice trans-sectoriale reprezintă o necesitate strategică.
Turismul reprezintă un domeniu strategic de investiții pe termen lung, cu efecte care în timp se
generalizează, pătrund și influențează majoritatea subsectoarelor socio-economice.
Un rezultat prioritar al strategiei este creșterea pe termen lung a competivității economice
în turism. Din acest motiv, investițiile vor permite teritoriului să folosească avantajele oferite de
turism și de patrimoniul cultural pentru a-și spori avantajul competitiv în sectoarele perfomante
atât pe piețele tradiționale, cât și pe cele în curs de formare. Abordarea integrată urmăreşte
227
227
consolidarea mediului de afaceri local şi eficientizarea patrimoniului natural şi cultural, care vor
duce la dezvoltarea turismului şi a mediului urban.
Prin consolidarea turismului în teritoriu, se urmărește DEZVOLTAREA ECHILIBRATĂ
din punct de vedere al dezvoltării economiei, coeziunii sociale și a protecției mediului. Astfel, se
vor implementa proiecte comune pentru dezvoltarea localităților, creșterea economică a acestora,
utilizarea infrastructurii TIC în cadrul serviciilor turistice și valorificarea resurselor locale într-un
concept integrat.
Măsuri:
VI.1.1. Adaptarea serviciilor publice conform noilor cerințe privind infrastructura TIC în
domeniul turistic;
VI.1.2. Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local şi crearea de noi locuri de
muncă prin dezvoltarea durabilă a turismului şi relansarea produselor tradiţionale;
VI.1.3. Susținerea dezvoltării turismului prin promovarea dezvoltării durabile.
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.2. Promovarea teritoriului ca destinație turistică
Promovarea turistică oferă noi oportunități și alternative pentru dezvoltarea armonioasă a

teritoriului. Obținerea unui nivel mai ridicat de conştientizare şi interes pentru îmbunătățirea
experienței turistice a județului este esențială pentru asigurarea unei oferte turistice și de agrement
reprezentativă.
Rezultatele promovării potențialului turistic județean atât pe piața internă, cât și pe piețele
externe, se vor observa în gradul de satisfacere a turiștilor. Acesta depinde de calitatea ridicată a
sejurului și serviciilor, varietatea ofertelor turistice și posibilităților de divertisment, conservarea
adecvată a obiectelor de patrimoniu, activitățile și evenimentele specifice desfășurate în teritoriu.
Acțiunile de promovare vizează:
 Dezvoltarea parteneriatelor pentru îmbunătățirea imaginii turistice a județului
 Actualizarea informațiilor cu caracter turistic și realizarea materialelor de informare şi
promovare turistică
 Investiții pentru valorificarea turistică a obiectivelor turistice, istorice și culturale
reprezentative.
Măsuri:
VI.2.1. Îmbunătăţirea calităţii informaţiilor privind potenţialul turistic al teritoriului atât pe
plan local, cât și international;
VI.2.2. Punerea în valoare în opinia publică a conservării patrimoniului arhitectural, ca
element al identităţii culturale și ca sursă de inspiraţie şi creativitate;
VI.2.3. Administrarea și promovarea patrimoniului natural și cultural specific.
228
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.3. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism pentru creşterea

numărului de turiști şi protejarea patrimoniului turistic
Evoluția turismului depinde de capacitatea de adaptare la climatul economic.

RELANSAREA ECONOMIEI LOCALE va trebui să se realizeze în condițiile unei dezvoltări
echilibrate între activități economice și artizanale, protejarea siturilor naturale, agricole/ forestiere
și habitat. Capacitatea economiei locale de a beneficia de turism depinde de disponibilitatea de
investiții pentru dezvoltarea infrastructurii necesare și de capacitatea sa de a satisface nevoile
turiștilor.
Turismul cultural, agro-turismul şi turismul tematic (sporturi de iarnă, ecumenic etc.) cât
şi domenii ca arta meşteşugărească, producţia bazată pe tradiţiile locale, utilizarea aceluiaşi brand
pentru anumite produse (de ex. produsele din patrimoniul cultural) ar putea constitui oportunităţi
pentru cooperare la nivel teritorial. Totodată, acest fapt ar aduce un beneficiu semnificativ prin
furnizarea unui stimul pentru înfiinţarea unui număr mare de întreprinderi de servicii la scară mică
şi în acelaşi timp furnizarea unei baze solide pentru crearea de locuri de muncă.
Investițiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susținând creșterea
economică în alte sectoare precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul
cu amănuntul, determinând apariția unor oportunități multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi
afaceri mici.
Ca și activitate, turismul reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în
zonele rurale și cele sărace, a căror economie se baza exclusiv pe activități agricole sau exploatarea
resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de creșterea locurilor de muncă
și a veniturilor, concomitent cu promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural.
Modernizarea infrastructurii urbane și rurale constituie o condiție necesară pentru crearea
şi dezvoltarea unor areale durabile şi echilibrate din punct de vedere turistic. Astfel, creșterea
calității spaţiilor publice, a peisajelor antropice și a calității arhitecturii au un rol important în
creșterea imaginii și a confortului urban, întrucât ameliorează condițiile esențiale care oferă un
ambient plăcut comunității și vizitatorilor.
Organizarea integrată a zonei turistice presupune valorificarea obiectivelor turistice,
arhitectura clădirilor şi amenajarea mediului construit. Județul dispune de numeroase puncte tari
care ar putea fi exploatate printr-o coordonare pro-activă a direcțiilor de dezvoltare.
Măsuri:
VI.3.1. Îmbunătăţirea infrastructurii pentru protejarea şi valorificarea obiectivelor turistice
publice şi private;
VI.3.2. Reabilitarea căilor de acces către obiectivele turistice importante;
VI.3.3. Îmbunătațirea imaginii și diminuarea elementelor care afectează arhitectura urbană
si rurală, pentru creşterea atractivităţii turistice.
VI.3.4. Creşterea calităţii serviciilor turistice şi asigurarea competitivităţii acestora.
229
229
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.4. Promovarea valorilor culturale identitare județului Vrancea și

valorificarea acestora
Promovarea valorilor, tradiţiei şi specificului regional se realizează prin diverse activităţi

de informare şi educaţie, având drept ținte conştientizarea importanţei identităţii comunitare şi
elementelor acesteia. Se urmăreşte stimularea cooperării transfrontaliere, europene și
internaționale pentru favorizarea implementării unor programe cu impact real asupra societăţii și
asupra patrimoniului cultural local:
 Realizarea în cadrul parteneriatelor dintre zonele înfrăţite cu județul Vrancea, de
schimburi de carte, programe de traduceri, tabere de creaţie şi programe expoziţionale,
turnee ale colectivelor artistice, evenimente regionale, programe de educaţie a adulţilor
şi de educaţie pentru artă a tinerilor – acțiune ce trebuie realizată anual.
 Fructificarea parteneriatelor internaţionale (oraşe înfrăţite, parteneriate instituţionale)
pentru promovarea culturii locale în străinătate şi pentru aducerea în județ a unor
evenimente artistice internaţionale de calitate.
Măsuri:
VI.4.1. Elaborarea unui plan detaliat pentru conservarea, îmbogăţirea şi valorificarea
patrimoniului existent;
VI.4.2. Dezvoltarea unor parteneriate pentru dezvoltarea culturii și a infrastructurii
aferente.
VI.4.3. Promovarea activităților culturale pentru garantarea creșterii educaționale.
OBIECTIVUL SPECIFIC VI. 5. Dezvoltarea turismului cultural la nivelul potenţialului cultural

local (patrimoniu material şi imaterial, tradiţii etc.)
Cultura, tradițiile locale, istorice și artistice vor fi promovate ca factor de dezvoltare

durabilă și coeziune socială și vor contribui la asigurarea unei calități superioare a vieții locuitorilor
prin promovarea identității culturale, a diversității culturale și lingvistice, a activităților și
participării la cultură a tuturor cetățenilor.
Acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia, promovarea şi
dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se vor concentra asupra conservării resurselor
turistice, a unui mediu curat, răspunzând astfel principiilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea turismului religios prin introducerea în circuitul turistic a lăcaşelor de cult, a
muzeelor sau expoziţiilor cu tematică religioasă, organizarea de pelerinaje cu ocazia sărbătoririi
diferitelor evenimente religioase se vor materializa prin crearea parteneriatelor cu societatea civilă
și cultele religioase.
230
Măsuri:
VII.5.1. Conservarea și valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul cultural
național;
VII.5.2. Reabilitarea, restaurarea şi realizarea de lucrări conexe de amenajare a obiectivelor
care aparţin patrimoniului istoric şi cultural;
VII.5.3. Extinderea infrastructurii pentru stimularea participării și garantarea accesului
egal la cultură a tuturor cetățenilor, inclusiv a grupurilor minoritare, asigurându-se astfel
coeziunea, comunicarea şi colaborarea în cadrul spaţiului comunitar.
231
231
V. Planul de acțiuni
Proiectele se adresează obiectivelor specifice pe care le vom atinge în perioada asumată în

planul de acțiuni, respectiv 2014 – 2020. Prin urmare, ele sunt legate de un calendar și un plan de
acțiuni comun, iar rezultatele vor fi stabilite conform etapelor de evaluare corelate cu perioada
asumată. Analiza criteriilor a determinat gradul de prioritate al fiecărui proiect. De asemenea,
corelarea analizei criteriilor cu gradul de sustenabilitate financiară a partenerilor și oportunitățile
de finanțare ale fondurilor structurale, intrumentelor europene, sau programelor naționale
aferenete a stat la baza planificării în timp a acestora.
Planificarea proiectelor implementate de autoritatea publică locală este coordonată cu
planificarea și abordarea de dezvoltare a mediului economic local.
Tabel listă de proiecte și surse de finanțare
NR.
TITLUL PROIECTULUI SURSE DE FINANȚARE
CRT.
FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente la nivelul tuturor
I.1.1. Elaborarea și promovarea Manualului / Ghidului
palierelor administrative și judiciare), bugetul local,
P3 Parteneriatelor și Responsabilităților Comunitare
fonduri proprii
FEDR (POC AP 2 - Tehnologia Informației și
I.1.1.
Crearea unui site pentru prezentarea ONG-urilor locale Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă),
P4
bugetul local, fonduri proprii
Stimularea parteneriatului comunitar pentru
I.1.1. FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
promovarea proiectelor private de modernizare a
P5 sărăciei), bugetul local, parteneriat public privat
infrastructurii serviciilor
Crearea unui Plan de Acțiune concertat al actorilor
I.1.2. FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente la nivelul tuturor
privind investițiile în infrastructură în zonele de interes
P10 palierelor administrative și judiciare), bugetul local
economic comun
I.1.2. Implementarea unui sistem de planificare bugetară pentru FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente la nivelul tuturor
P12 susţinerea proiectelor palierelor administrative și judiciare), bugetul local
I.1.3. Înfiinţarea Sistemului Administrativ de Management al FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente la nivelul tuturor
P13 Informaţiei palierelor administrative și judiciare), Bugetul local
I.1.3. Metodologia pentru verificarea sustenabilităţii economice a
palierelor administrative și judiciare, AP 5 - CLLD), PO
P15 instituţiilor publice din CLLD şi a partenerilor privați
AT
Plan de dezvoltare a resursei umane din serviciile publice
P16 palierelor administrative și judiciare)
I.2.1. Sistem de management financiar integrat pentru susținerea
palierelor administrative și judiciare), bugetul local, PO
P17 implementării proiectelor
AT
Calificarea resurselor umane la nivelul autorităţilor locale
pentru a spori calitatea serviciilor şi interacţiunilor cu
P18 palierelor administrative și judiciare), Bugetul local
mediul de afaceri
FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
I.2.2. Extinderea site-ului Consiliului Județean Vrancea într-un judiciar eficace și transparente), FEDR (POC AP 2 -
P19 portal multi-lingvistic Tehnologia Informației și Comunicațiilor pentru o
economie digitală competitivă), bugetul local
I.2.2.
Strategia TIC la nivelul județului Vrancea FSE (PO CU), bugetul local
P20
232
Construirea unui parteneriat cu companiile TIC, școlile

I.2.2.
locale, filialele universităților și centrele de resurse umane FEDR (PO CU AP 5 - CLLD)
P21
pentru Programe Speciale de Instruire în educarea TIC
I.2.2. FEDR (POC AP 2 - Tehnologia Informației și
Extinderea instrastructurii TIC în tot județul Vrancea
P22 Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă)
I.2.2. Program de încurajare a dezvoltării serviciilor TIC pentru
Bugetul local
P25 susţinerea unui mediu economic inteligent
I.3.1. Plan comun de revitalizare și promovare a obiceiurilor
FSE
P27 tradiționale și dezvoltarea infrastructurii specifice
I.3.1.
Înființarea unor centre de voluntariat FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane)
P28
I.3.1.
Crearea de centre locale de informare şi consiliere FEDR, FSE (PO CU)
P29
Crearea cadrului instituțional în vederea eliminării formelor
I.3.1.
de antrenare și de folosire a copiilor în activități economice FSE (PO CU)
P30
dăunătoare
FEDR (POR AP 10 - Dezvoltarea infrastructurii
I.3.2. Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și acordarea
educaționale), FSE (PO CU AP 6 - Educație și
P31 sprijinului necesar populației de etnie romă
competențe)
Asigurarea unor forme de acces la educaţie şi formare
I.3.2.
profesională a populaţiei de etnie romă, prin programele de (PO CU AP 6 - Educație și competențe)
P32
tip "A doua şansă"
FSE (PO CU), FEDR (POR AP 9 - Sprijinirea
I.3.2. Centru de formare a abilităților pentru persoanele
regenerării economice și sociale a comunităților
P33 vulnerabile
defavorizate din mediul urban)
I.3.2. Calificare profesională adecvată cerinţelor pieţei muncii şi
FSE (PO CU), parteneriate
P34 asigurarea unor condiţii locative corespunzătoare
Dezvoltarea unor parteneriate pentru organizarea unor
servicii de mediere pentru angajarea în muncă a
P35 sărăciei), parteneriate
persoanelor cu handicap
FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
I.3.3. Furnizarea stimulentelor financiare pentru încurajarea
sărăciei, AP 5 - CLLD), bugetul local, scheme de ajutor
P36 angajatorilor de a aborda incluziunea activă
de stat
I.3.3. Crearea de ateliere protejate şi de locuri de muncă pentru FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P37 persoane cu handicap sărăciei)
I.3.3. Construirea de rampe de acces/lifturi în toate instituţiile FEDR
P138 de interes public în vederea facilitării accesului persoanelor
cu dizabilităţi
Studiu de identificare și promovare a resurselor
I.3.4.
disponibile la nivelul teritoriului pentru valorificarea
P39
durabilă şi inteligentă a acestora de către mediul privat
I.3.4. Încurajarea întreprinderilor din economia socială prin FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P40 realizarea unor facilități speciale sărăciei)
I.3.4. Înființarea structurilor care oferă activități de incubare și FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P41 accelerare a afacerilor nou înființate sărăciei)
Crearea unor centre de sprijin pentru femei
P42 sărăciei)
I.3.4. Acordarea de orientare permanentă în domeniul FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P43 antreprenoriatului şi al ocupării pe cont propriu pentru sărăciei)
persoanele cu handicap, inclusiv prin cursuri de
antreprenoriat, promovarea cazurilor de succes de
antreprenori din județ/teritoriu
I.3.4. Campanii de promovare a finanțărilor nerambursabile FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P44 pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor de familie în sărăciei)
rândul personelor cu handicap
233
233
I.3.5. Evaluarea potenţialului economic şi logistic al zonelor

FSE (PO CU AP 5 - CLLD)
P45 neutilizate pentru a le revitaliza economic
I.3.5. Încurajarea iniţiativelor noi în domeniile de activitate non- FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă pentru toți),
P46 agricolă și dezvoltarea microîntreprinderilor FEADR (PNDR)
I.3.5. Crearea unor programe pentru susţinerea dezvoltării
FEADR (PNDR), bugetul local, scheme de ajutor de stat
P47 microîntreprinderilor şi a artizanatului
I.3.5. Organizarea unor cursuri de scurtă durată pentru FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă pentru toți),
P48 pregătirea personalului din întreprinderi de artizanat bugetul local
FSE (PO CU AP 5 - CLLD, PO CA AP 2 -
II.1.1.
Strategia de Dezvoltare a Economiei județului Vrancea Administrație publică și sistem judiciar eficace și
P49
transparente)
II.1.1. Efectuarea unor sondaje privind nevoile de funcţionare,
FSE (PO CU AP 5 - CLLD)
P50 menţinere şi extindere ale IMM-urilor din teritoriu
II.1.1. Înființarea unui Birou Unic cu scopul de a simplifica FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
P51 procedurile administrative pentru IMM-uri judiciar eficace și transparente)
Crearea unei baze de date de specialişti din diferite
II.1.1. Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă),
domenii pentru identificarea acestora de potenţialii
P52 FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă pentru toți, bugetul
angajatori
local, parteneriat
FEDR (POC AP 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și
II.1.1. Scheme de sprijin pentru încurajarea iniţiativelor inovare în sprijinul competitivității economice și
P53 private ce urmăresc introducerea de tehnologii performante dezvoltării afacerilor), bugetul local, scheme de ajutor de
stat
II.1.2. Extinderea și dezvoltarea centrelor de promovare, formare
FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă pentru toți)
P54 şi consultanţă în afaceri
Crearea unei platforme informatice sub forma unui Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă),
II.1.2.
portal pentru înfiinţarea unui "birou de consiliere şi formare FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă pentru toți),
P55
în afaceri" Programul de încurajare atinerilor întreprinzători pentru
înființarea și dezvoltarea microîntreprinderilor
II.1.2.
Proiectul ”Mini întreprinzători” FSE (PO CU), Programul Erasmus pentru Toți
P56
Promovarea acestor iniţiative la nivel internaţional şi
II.1.2.
crearea unor internship-uri în parteneriat cu mediul de FSE (PO CU), parteneriate
P57
afaceri
Realizarea unui PLAN COMUN pentru corelarea
II.2.1.
resurselor în domeniul formării profesionale și a resursei FSE (PO CU), bugetul local
P58
umane
II.2.1.
Înfiinţarea unor centre zonale de pregătire profesională FEDR (POR), FSE (PO CU)
P59
II.2.2. Furnizarea de servicii personalizate tinerilor pentru găsirea FSE (PO CU AP 1 - Inițiativa ”Locuri de muncă pentru
P60 locului de muncă potrivit tineri”)
Organizarea campaniilor de informare și conştientizare
II.2.2.
privind serviciile de formare și consiliere furnizate, în FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă pentru toți)
P61
PPP/PPA
II.2.3. Construcţia unui centru multifuncțional pentru a găzdui
FEADR (PNDR), FEDR
P62 târguri locale şi regionale
II.2.3.
Dezvoltarea unui parc industrial regional FEDR
P63
II.2.3. Modernizarea şi extinderea de utilităţi şi infrastructură
FEDR (PO IM), Fondul de mediu, bugetul local
P64 necesară în zonele industriale existente
FEDR (POR AP 1 - Promovarea transferului tehnologic,
II.2.3. Înființarea unui incubator de afaceri teritorial pentru
AP 2 - Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor),
P65 sectorul economic viticol "Bursa Vinului"
Programe naționale pentru sectorul vitivinicol 2014-2018
234
Înființarea unor incubatoare de afaceri pentru

II.2.3. FEDR (POR AP 1 - Promovarea transferului tehnologic,
întreprinderi micro, mici şi mijlocii, în zonele periurbane și
P66 AP 2 - Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor)
rurale cu potenţial economic
II.2.3. Crearea de incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, reţele şi FEDR (POR AP 1 - Promovarea transferului tehnologic,
P67 zone de dezvoltare AP 2 - Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor)
Crearea unui depozit de gros prin preluarea de către
II.2.3.
Consiliul Județean Vrancea a infrastructurii „Pomicola” FEADR (PNDR)
P68
Focșani
Construirea și amenjarea rețelei de piețe în zonele de
II.2.3.
corelație cu producătorii locali și cu sprijinul Partenerilor FEADR (PNDR)
P69
Publici Asociați
II.2.4.
Realizarea unui Plan/strategii de marketing teritorial FSE (PO CU AP 5 - CLLD), fonduri proprii
P74
FEADR (PNDR), FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură
Promovarea potenţialului teritoriului pentru cultivarea
și curată pentru o economie cu emisii scăzute de dioxid de
plantelor tehnice (rapiţă, salcie energetică etc.)
II.2.4. carbon)
P75 Susţinerea modernizării exploataţiilor agricole şi
FEADR (PNDR), bugetul local, parteneriat public -
forestiere prin promovarea beneficiilor rezultate din
privat
formarea parteneriatelor sau atragerea de investiţii
II.2.4. Acordarea unor beneficii / stimulente pentru investițiile
Bugetul local, scheme de ajutor de stat
P76 private în activitățile de producție și procesare
Parteneriate C-D între unităţile de învăţământ, instituţii de
II.2.5.
cercetare şi întreprinderile de producţie pentru dezvoltarea FEDR (POC AP 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și
P77
şi aplicarea de tehnologie cu valoare economică inovare în sprijinul competitivității economice și
Crearea unor parteneriate public - privat, pentru dezvoltării afacerilor), Programul Erasmus pentru Toți,
II.2.5.
introducerea unor programe de cercetare în domeniile bugetul local
P78
prioritare în cadrul facultăţilor din teritoriu
Diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice prin FEDR (POC AP 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și
II.2.5.
intermediul reuniunilor, dezbaterilor organizate pe plan inovare în sprijinul competitivității economice și
P79
local, național şi internaţional dezvoltării afacerilor), bugetul local, fonduri proprii
Realizarea unui studiu pentru introducerea conceptului
III.1.1. FSE (PO CU AP 5 - CLLD), bugetul local, fonduri
integrat de agricultură în planul de dezvoltare al fiecărei
P80 proprii, PO AT
localități din regiune
Crearea unei scheme de ajutor de stat pentru acordarea unor
III.1.1.
beneficii fiscale și nefiscale IMM-urilor din domeniul bugetul local, scheme de ajutor de stat
P81
agriculturii
III.1.2. Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă și a
FEADR (PNDR)
P83 celor forestiere în zonele cu potențial economic
III.1.2. Reabilitarea infrastructurii în zonele în care se practică
FEADR (PNDR)
P87 agricultura
III.1.2. Studiu privind amenajarea de spații de colectare,
FEADR (PNDR), fonduri private
P88 transport, depozitare și distributie a produselor locale
III.1.2. Sprijiniea crecătorilor de animale în vederea înfiinţării unor
P89 centre (abatoare) cu spaţii de păstrare şi ambalare
III.1.2. Înființarea unor centre de colectare şi păstrare plante
P90 medicinale si fructe de padure
Înființarea de centre de colectare a laptelului și realizarea
III.1.2.
unor investiții de transport, prelucrare și procesare a FEADR (PNDR), fonduri private
P92
laptelui
FC (PO IM AP 6 - Promovarea adaptării la schimbările
III.1.2. Reabilitarea sistemului de irigaţii din județul Vrancea și
climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor), FEADR
P93 amenajarea de lacuri de acumulare pe pârâuri
(PNDR), BERD
III.1.3. Identificarea tipurilor de culturi (păioase) pretabile la
FEADR (PNDR)
P94 solurile afectate de eroziune din județul Vrancea
235
235
III.1.3. Soluții de reconstrucție ecologică a terenurilor afectate de

FEADR (PNDR)
P95 eroziune
Realizarea și publicarea unei broșuri despre posibilitățile și
III.2.1.
condițiile accesării unui credit de către IMM -urile locale
P96
sau fonduri structurale
Crearea unei platforme de informare şi consiliere privind
III.2.1.
posibilităţile de asociere şi înființare a grupurilor de FEADR (PNDR), fonduri proprii
P97
producători
Programe de investiţii pentru consolidarea trecerii de la FEDR (POR AP 2 - Îmbunătățirea competitivității IMM-
III.2.2.
producţia primară la industria agroalimentară, prin urilor, Programul UE pentru Competitivitatea
P102
achiziționarea de noi tehnologii Întreprinderilor și IMM-urilor, COSME
III.2.4. Sprijinirea instalării tinerilor fermieri prin suport tehnic şi
FEADR (PNDR)
P107 juridic şi descrierea oportunităţilor de finanţare
Realizarea metodologiei pentru definirea strandardelor
III.3.1.
compatibile la nivel teritorial, în conformitate cu cerințele FEADR (PNDR)
P109
europene
III.3.1. Realizarea unui ghid de implementare a standardelor şi
FEADR (PNDR)
P110 stabilirea unei perioade de conformare
Crearea unor mecanisme de susţinere a mediului privat
III.3.1.
pentru respectarea standardelor şi confirmarea calităţii FEADR (PNDR)
P111
produselor locale
III.3.1. Pregătirea unui buletin de informare despre standardele
FEADR (PNDR)
P112 agricole și tendințele pieței
Definirea unui brand de produse locale şi promovarea lor la
III.3.1.
nivel local, în vederea stimulării înfiinţării întreprinderilor FEADR (PNDR)
P113
familiale şi PFA;
III.3.2. Promovarea unor proiecte tip de ferme ecologice
FEADR (PNDR)
P114
III.3.2. Stimularea apicultorilor și pomicultorilor de a adopta măsuri
FEADR (PNDR)
P115 de protejare a mediului
III.3.2. Organizarea de campanii de informare și ateliere de lucru în
FEADR (PNDR)
P116 domeniul agriculturii ecologice pentru producători
III.3.2. Creşterea competitivităţii fermelor prin diversificarea FEADR (PNDR), programul UE pentru competitivitatea
P117 producţiei în regim ecologic Întreprinderilor și IMM-urilor, fonduri private
III.3.3. Promovarea și înființarea asociațiilor/ parteneriatelor
FEADR (PNDR)
P118 din turism și agricultură
III.3.3. Organizarea târgurilor periodice pentru produsele agricole FEADR (PNDR), fonduri proprii, parteneriat public -
P119 locale privat
III.3.3. Programe naționale suport pentru sectorul vitivinicol
Promovarea podgoriilor din Sud-Estul României
P120 2014-2018
IV.1.1.
Înfiinţarea Comisiei de planificare spațială a teritoriului bugetul local
P121
Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului
IV.1.1.
respectând specificul urban și care să includă concepte FSE, bugetul local
P122
economice noi - PATJ
Adoptarea unui sistem geografic informațional pentru FEDR (POC AP 2 - Tehnologia Informației și
IV.1.1. gestionarea bazelor de date cu caracter teritorial și Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă),
P123 creșterea eficienței și operativității în emiterea de autorizații FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
și documentații de urbanism judiciar eficace și transparente
IV.1.1. Realizarea hărților de risc pentru județele Vrancea și FEDR , Programul de cofinanțare a hărților de risc pentru
P128 Buzău alunecări de teren
IV.1.2. Plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din FSE, bugetul local
P129 regiune cu potențial economic, în special agricultură și
turism
236
IV.1.2. Plan de regenerare a teritoriului cu stabilirea zonelor FSE, bugetul local

P130 prioritare şi a responsabilităților partenerilor implicaţi
IV.1.3. Constituirea unor mecanisme de informare și consultare FEDR, bugetul local
P131 permanentă pe probleme de regenerare urbană
IV.1.3. Proiecte de regenerare teritorială a zonelor cu populaţie care FSE, FEDR, Programul Operațional pentru incluziune
P132 trăiește în condiții de sărăcie extremă socială
IV.1.3. Acțiuni/Programe pentru creșterea implicării
FSE, FEDR, bugetul local
P133 comunității în reabilitarea mediului privat construit
Informatizarea datelor de gestionare a procedurilor de lucru
IV.2.1.
ale APL și a comisiilor/grupurilor/parteneriatelor în care FSE, bugetul local
P134
APL este membru
IV.2.1. Plan de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL FEDR, 1.Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans
P135 TERITORIAL Integrated Transport; BEI - ELENA; BERD
IV.2.1. Studiu la nivelul teritoriului privind inventarierea zonelor
FEDR, buget local
P136 de parcări și a facilităților publice de deservire
IV.2.1. Extinderea rețelei de parcări și a facilităților de
FEDR, bugetele locale, fonduri proprii
P137 deservire în zonele de interes economic și cele turistice
IV.2.1. Utilizarea unor sisteme moderne de monitorizare a
FEDR, bugetele locale, fonduri proprii
P138 zgomotului în domeniul transportului rutier şi feroviar
IV.2.1. Studiu privind constituirea unei infrastructuri de FEDR, 1.Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans
P139 circulaţie la nivelul teritoriului Integrated Transport; BEI - ELENA; BERD
Plan integrat de prevenire, protecție și diminuare a FC (PO IM AP 6 - Promovarea adaptării la schimbările
IV.2.1.
efectelor inundațiilor și alunecărilor de teren în zonele climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor), Programul
P141
limitrofe drumurilor de acces de cofinanțare a hărților de risc pentru alunecări de teren
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane),
IV.2.2. Proiect INTEGRAT "Implementarea unui sistem de
Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans Integrated
P145 transport durabil, realizarea infrastructurii necesare”
Transport, BEI - ELENA, BERD
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane),
IV.2.2. Studiu de optimizare a transportului public local și
Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans Integrated
P146 promovarea unor mijloace de transport durabil
Transport, BEI - ELENA, BERD
IV.2.2. Extinderea sistemului GPS de management al traficului la FSE, Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans
P147 nivel teritorial Integrated Transport, BEI - ELENA;
IV.2.2. FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane), BEI
Realizarea unui concept durabil de iluminare stradală
P148 - ELENA, BERD
IV.2.2.
Realizarea unui aeroport FEDR (PO IM)
P149
IV.2.2. Realizarea unor pasarele pietonale peste carosabil în FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane), buget
P150 zonele agromerate local
IV.2.2.
Reabilitarea trecerilor la nivel cu cale ferată FEDR, buget local
P151
IV.2.2. Realizare centura de ocolire prin zona nord a
FEDR (POR, PO IM)
P152 municipiului Focșani
IV.2.2. Plan de modernizare și extindere a infrastructurii rutiere
P155 și feroviare FEDR/FC (POR AP 6 - Îmbunătățirea infrastructurii
IV.2.2. rutiere de importanță regională și locală, PO IM)
Modernizare drum județean DJ 204E
P156
IV.2.2.
Modernizare DJ 205B
P157
FEDR/FC (POR AP 6 - Îmbunătățirea infrastructurii
IV.2.2.
Modernizare DJ 205C rutiere de importanță regională și locală, PO IM), bugetul
P158
local
IV.2.2.
Modernizare DJ 241A
P159
IV.2.2.
Modernizare DJ 202E
P160
237
237
IV.2.2.
Modernizare DJ 115
P161
IV.2.2. FEDR/FC (POR AP 6 - Îmbunătățirea infrastructurii
Modernizare DJ 205N
P162 rutiere de importanță regională și locală, PO IM), bugetul
IV.2.2. local
Modernizare DJ 205S
P163
IV.2.2.
Modernizare DJ 204P
P164
Realizarea de amenajări hidrotehnice pe cursurile de apă în
IV.2.3. zonele supuse riscului la inundații datorat revărsării FC ( PO IM AP 6 – Promovarea adaptării la schimbările
P232 cursurilor de apă, a scurgerii de ape pluviale pe versanți și a climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor)
accidentelor în exploatarea construcțiilor hidrotehnice
IV.2.3. Reactializarea listei de investiții prioritare privind FC ( PO IM AP 6 – Promovarea adaptării la schimbările
P233 amenajarea albiilor pentru protecția împotriva inundațiilor climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor)
IV.2.4. Realizarea de hărți detaliate de risc seismic, alunecări de
FC ( PO IM AP
P234 teren, zone inundabile și zone supuse fenomenului de secetă
IV.2.4. Identificarea terenurilor sensibile la lichefiere și tasate. FC ( PO IM AP 6 – Promovarea adaptării la schimbările
P235 Prioritizarea măsurilor de intervenție climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor)
Realizarea de perdele vegetale în lungul drumurilor
IV.2.5.
naționale și județene pentru prevenirea fenomenelor de FC ( PO IM)
P236
înzăpezire
IV.2.5. Reîmpădurirea terenurilor afectate de fenomene erozionale
FC ( PO IM)
P237 și alunecări de teren
Dezvoltarea și corelarea planurilor de intervenție ale
IV.2.6.
instituțiilor publice și a întreprinderilor în caz de calamități FSE (PO CA), Bugetul local
P238
naturale
IV.2.7. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă FC ( PO IM AP 4 - Protecția mediului și promovarea
P239 și apă uzată din județul Vrancea utilizării eficiente a resurselor), Programul Life
Înființarea parteneritului între APL și furnizorii privați FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură și curată pentru o
IV.2.8.
de energie electrică pentru exploatarea potențialului economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon), Horizon
P274
energetic regenerabil 2020 - PSC 10 - Secure, clean and efficeint energy
Susținerea proiectelor APL de implementare de sisteme de FEDR,
IV.2.8.
producere a energiei electrice din surse regenerabile - BEI - ELENA, Horizon 2020-PSC 10 - Secure, clean and
P275
atragerea de parteneriate de tip ESCO efficient energy
FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură și curată pentru o
IV.2.8. Organizare campanii de conștientizare și informare
economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon), bugetul
P276 privind utilizarea resurselor energetice regenerabile
local
IV.2.9. Modernizarea sistemului de încălzire în instituțiile FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură și curată pentru o
P279 publice prin utilizarea combustibilului regenerabil economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, POR AP
3 - Eficiență energetică în clădiri publice), Fondul de
mediu
FC ( PO IM AP 4 - Protecția mediului și promovarea
IV.2.10 Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de utilizării eficiente a resurselor), bugete locale, fonduri
P285 colectare şi transport deşeuri proprii, Horizon 2020 - PSC 12 - Climate action,
environment, resourse efficiency and raw materials
Stabilirea unui regulament comun la nivelul județului de
IV.2.10 colectare, tratare şi valorificare a deşeurilor provenite
P286 de la populație (menajere, construcţii şi demolări, ..) și
realizarea infrastructurii necesare
IV.2.10 Efientizarea sistemului pentru colectarea, epurarea și FC (PO IM AP 4 - Protecția mediului și promovarea
P287 eliminarea deșeurilor provenite de la instituții publice utilizării eficiente a resurselor)
FEDR+FC (PO IM), Horizon 2020 - PSC 12 - Climate
Plan integrat de mediu, calendar de punere în practică a
IV.3.1. action, environment, resourse efficiency and raw
măsurilor, mecanism de comunicare și stabilirea
P291 materials, Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor
responsabilităților
Climatice
238
FC (PO IM AP 5 - Protejarea și conservarea

biodiversității, decontaminarea siturilor poluate istoric și
IV.3.1. Înființarea unui sistem de control a nivelului de poluare monitorizarea calității aerului), Horizon 2020 - PSC 12 -
P292 produsă de întreprinderi Climate action, environment, resourse efficiency and raw
materials, Bugetul Min. Mediului și Schimbărilor
Climatice
biodiversității, decontaminarea siturilor poluate istoric și
IV.3.1. Realizarea unui sistem pentru monitorizarea calității monitorizarea calității aerului), Horizon 2020 - PSC 12 -
P293 aerului Climate action, environment, resourse efficiency and raw
materials, Bugetul Min. Mediului și Schimbărilor
Climatice
IV.3.1. Întocmirea/actualizarea cadastrului verde al județului
FSE, bugetul local
P294 Vrancea
FEDR+FC (PO IM), Horizon 2020 - PSC 12 - Climate
Hărți de Evaluare a Impactului asupra Mediului și
IV.3.1. action, environment, resourse efficiency and raw
dezvoltarea Planurilor de Acțiune pentru a rezolva
P295 materials, Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor
problemele
Climatice
IV.3.2. Realizarea unui sistem informațional pentru sugestii și
FEDR, bugetul local
P297 reclamații legate de mediu
IV.3.2. Demararea unor campanii și proiecte pentru educaţia
FSE (PO CU)
P298 ecologică
Încurajarea persoanelor fizice sau juridice realizării unor
IV.3.2.
împăduriri de mici dimensiuni, plantaţii de livezi şi păduri FEADR (PNDR)
P299
de protecţie
Protejarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente şi FEDR (POR AP 6 - Protecţia mediului şi promovarea
IV.3.3.
amenajarea locurilor deschise pentru a deveni spaţii utilizării eficiente a resurselor), Fondul de mediu, bugetul
P300
verzi local
Constituirea unor perdele forestiere în lungul
IV.3.3. FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane
drumurilor cu trafic intens, în special în jurul
P301 durabile), Fondul de mediu, bugetul local
municipiului Focșani
Amenajarea peisagistică corespunzătoare în scopul FEDR (POR AP 6 - Protecţia mediului şi promovarea
IV.3.3.
extinderii spaţiilor de recreere şi odihnă şi amenajarea utilizării eficiente a resurselor), Fondul de mediu, bugetul
P302
ecologică a parcurilor existente local
IV.3.3. Amenajarea ariei naturale de interes local Crâng Petrești și biodiversității, decontaminarea siturilor poluate istoric și
P303 îmbunătățirea infrastructurii de acces monitorizarea calității aerului), FEDR, Fondul de mediu,
bugetul local
IV.3.4.
Reabilitarea fronturilor de captare din județul Vrancea FC (PO IM AP 5)
P307
IV.3.4. Determinarea perimetrelor de protecție sanitară și
FC (PO IM AP 5)
P308 hidrogeologică a surselor de apă din județul Vrancea
V.1.1. FSE (POR AP 4 - Inluziunea socială și combaterea
Studiu pentru zonificarea socială și medicală
P309 sărăciei)
Iniţierea unui program de cercetare de bază, strategic,
V.1.1.
aplicat pentru înţelegerea mecanismelor de îmbolnăvire la FEDR
P310
om şi tratarea afecţiunilor patologice
Planul teritorial de informare cu privire la modalitățile
V.1.1. FSE (POR AP 4 - Inluziunea socială și combaterea
de implicare a comunității în combaterea excluziunii
P311 sărăciei)
sociale
V.1.1. Planul Sistemului Educațional (pe termen mediu și lung
FSE, bugetul local
P312 de modernizare)
Planul de adaptare a sistemului de furnizare a FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
V.1.1.
serviciului de sănătate conform priorităților Agendei sărăciei, AP 5 - CLLD), ”Health for Growth - Innovative,
P313
Europa 2020 efficient and sustainable health systems”
239
239

V.1.1. STRATEGIA INTEGRATĂ SOCIALĂ ȘI DE
sărăciei, AP 5 - CLLD), ”Health for Growth - Innovative,
P314 SĂNĂTATE
efficient and sustainable health systems”
V.1.1. Îmbunătățirea procesului de furnizare a serviciilor prin FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P315 calificarea personalului de specialitate sărăciei, AP 5 - CLLD)
V.1.1. Creșterea eficienței serviciilor medicale prin implementarea
FEDR
P316 unor soluții de gestiune corectă a unităților medicale
Planul județean de monitorizare a modalității de
V.1.1. implementare a parteneritatelor de colaborare pentru
FEDR
P317 siguranța publică în incinta și zona adiacentă unităților de
învățământ din teritoriu
V.1.2. Creșterea capacității administrației publice locale și ONG-
FEDR
P318 urilor locale de a furniza servicii sociale
V.1.2. Pregătirea unui set de măsuri pentru a ridica standardele
FEDR, bugetul local
P319 serviciilor sociale furnizate grupurilor defavorizate
Identificarea unor spații publice neutilizate sau utilizate
V.1.2.
ineficient pentru introducerea acestora într-o rețea de FEDR (POR AP 4 - Dezvoltarea urbană durabilă)
P320
facilități medicale private
V.1.3. Campanie anuală de promovare şi îmbunătăţire a condiţiilor
FSE, bugetul local, parteneriat public - societatea civila
P321 igienico-sanitare din instituţiile de învăţământ
V.1.3. FSE (PO CU), bugetul local, parteneriat public -
"Promovarea unui stil de viață sănătos"
P322 societatea civila
V.1.3. Campanie de educaţie nutriţională, în şcoli și în rândul FSE (PO CU), bugetul local, parteneriat public -
P323 persoanelor adulte societatea civila
V.2.1. Centru de informare şi consiliere pentru tinerii proveniţi
FSE (PO CU)
P324 din instituţii de ocrotire
V.2.1.
Construire și reabilitare Centre de îngrijire și asistență
P325
V.2.1. FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
Construirea unui centru medico-social „Sfântul Andrei”
P326 sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
V.2.1. economice și sociale a comunităților defavorizate din
Centre de zi pentru persoane vârstnice
P327 mediul urban)
V.2.1.
Construcția unor locuințe protejate
P328
V.2.1.
Centre de zi pentru bolnavi psihic
P332
V.2.1.
Centru pentru persoane care suferă de boala Alzheimer
P333 FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
Centre multifuncționale pentru grupurile defavorizate
din teritoriu și furnizarea serviciilor sociale, în parteneriat
P334 mediul urban)
cu ONG-urile locale
V.2.1. Crearea unor centre modulare de îngrijire pentru
P335 vârstnici în situație de risc
V.2.2. Diversificare și echiparea unităților mobile de intervenție FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
P341 pentru cazurile medicale de urgență sănătate și sociale)
Construirea unei maternități județene, care să cuprindă și FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
V.2.2.
serivicii de consiliere și planificare familială, în parteneriat sănătate și sociale), FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea
P344
public - privat socială și combaterea sărăciei), parteneriat public - privat
V.2.2. Construirea unui centru rezidențial de recuperare FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
P346 neuropsihică - CRRN sănătate și sociale)
V.2.2. Identificare spaţii existente posibil de disponibilizat şi FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
P347 oferirea lor pentru realizarea de clinici medicale sănătate și sociale), parteneriat public - privat
240
V.2.3. Implementarea unui sistem integrat social și de sănătate, FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
P356 în special în zonele defavorizate sănătate și sociale), PO AT
Realizarea și implementarea unei rețele digitale la nivelul FEDR (POC AP 2 - Tehnologia informațiilor și
V.2.3.
județului pentru corelarea, în sistem piramidal, a tututor comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală
P357
elementelor din sistemul de sănătate/social competitivă)
V.2.3. Studiu pentru evaluarea situației sociale (analizarea sărăciei, AP 5 - CLLD), bugetul local, parteneriat public -
P358 bunăstării sociale) actuale a locuitorilor societatea
civilă
Elaborarea unui sistem integrat de inventariere și gestiune a
V.2.3.
serviciilor publice din domeniile social și de sănătate la FEDR, PO AT
P359
nivel județean
V.2.3. Plan unic de servicii în abordarea fiecărui caz social prin
FEDR
P360 elaborarea planului individualizat de intervenţie
FSE ( PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
V.2.3. ASPIR – Acces la Servicii Publice pentru Integrarea
sărăciei), Mecanismului Financiar al Spațiului Economic
P361 Romilor din judeţul Vrancea
European (Granturile SEE) 2009-2014
FSE ( PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
V.2.3. CRESC în Vrancea! - Copiii remigraţi în Vrancea -
sărăciei), Mecanismului Financiar al Spațiului Economic
P362 educaţi, sprijiniţi, consiliaţi!
European (Granturile SEE) 2009-2015
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
Crearea unei infrastructuri integrate prin modernizarea și
V.2.4. sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
echiparea clădirilor sociale existente pentru furnizarea
P364 economice și sociale a comunităților defavorizate din
serviciilor sociale specifice
mediul urban)
Modernizarea unor clădiri cu elemente de echipare tehnică
V.2.4. FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
necesare pentru desfășurarea unor servicii medicale și
P365 sănătate și sociale)
sociale
Realizarea unui studiu pentru stabilirea numărului de
V.2.5.
locuințe de serviciu necesare, identificarea terenurilor
P366 FSE ( PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
disponibile și estimarea costurilor de execuție
sărăciei), bugetul local
V.2.5. Realizarea unui concept de mobilitate a specialiștilor în
P367 teritoriu
V.2.5. Realizarea de locuințe de serviciu pentru specialiști (medici,
FEDR (POR), bugetul local
P368 consilieri externi etc.)
V.2.6.
Construirea unor centre pentru combaterea adicțiilor FEDR (POR AP 8 , AP 9)
P369
V.2.6. Cursuri periodice de instruire pentru asistenţii personali FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
P370 ai persoanelor cu handicap sărăciei, AP 5 - CLLD)
V.2.6. Centru terapeutic, educaţional și asigurarea unei FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
P371 locuințe pentru copiii şi tinerii infectaţi cu virusul HIV sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
Realizare Adăpost pentru victimele violenţei în familie
P372 mediul urban)
V.2.6. Realizarea unui studiu care să cuprindă situația
sărăciei, AP 5 - CLLD), bugetul local, parteneriat public –
P373 persoanelor evacuate sau în fază de evacuare
societatea civilă
V.2.6. Adăpost de noapte şi centru de zi pentru persoane fără sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
P374 adăpost economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban)
Înfiinţarea unei instituții teritoriale cu sucursale/centre FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială și combaterea
V.2.6.
zonale pentru informare și consilierea pe diferite sărăciei, AP 5 - CLLD), bugetul local, parteneriat public –
P375
probleme societatea civilă,
V.2.6. Programe pentru includerea tinerilor fără adăpost în forme
FSE, bugetul local
P376 de sprijin asociativ
241
241
Program de măsuri de sprijin şi îndrumare către unităţile de

V.3.1. FSE (PO CU AP 6 - Educație și competențe), bugetul
învăţământ preuniversitar pentru dezvoltarea utilizării
P377 local, partneriate publice - private
tehnologiilor informatice
V.3.1. FEDR (POR AP 10 - Dezvoltarea infrastructurii
Construirea unui campus universitar
P378 educaționale)
V.3.1. Realizarea infrastructurii de centre de asistență după
FSE
P379 programul școlar
V.3.1. Accesibilizarea şcolilor pentru copiii cu handicap FEDR (POR AP 10 - Dezvoltarea infrastructurii
P380 locomotor educaționale)
V.3.2.
Elaborarea unui Plan de Evaluare a Performanței FSE, bugetul local
P424
Proiecte privind realizarea de activități de educație generală
și instruire vocațională și cursuri specializate orientate către
V.3.2. FSE (PO CU AP 6 - Educație și competențe),
copiii / tinerii din grupurile aflate în situații de risc,
P426 Parteneriate
excludere socială, în special cei de etnie romă și cei cu
handicap
Proiect de modernizare a infrastructurii TIC pentru toate
V.3.3. FEDR (POC AP 2 - Tehnologia Informației și
școlile și crearea legăturii acestora cu sistemul TIC al
P428 Comunicațiilor pentru o economie digitală competitivă)
bibliotecilor publice
V.3.3. Crearea de laboratoare dotate cu echipamente IT pentru
FEDR
P429 aplicaţii informatice
V.3.4. Realizarea unor proiecte care au ca scop programe de FSE (PO CU AP 6 - Educație și competențe), bugetul
P430 schimb și de mobilitate în domeniul educației local, Programul Erasmus pentru Toți
Proiecte pentru instruirea cadrelor didactice și pedagogilor,
V.3.4. FSE (PO CU AP 6 - Educație și competențe), bugetul
prin programe de schimb de experiență și vizite de studiu la
P431 local, Programul Erasmus pentru Toți
nivel național și internațional
Facilitarea realizării programelor de schimb internațional
V.3.4.
între școlile locale și filialele universitare și alte instituții bugetul local, Programul Erasmus pentru Toți
P432
educaționale din Europa
Proiect "Campanie de conștientizare a avantajelor
V.4.1. activităților instructiv-educative ca alternativă la tentațiile FSE (PO CU), Erasmus pentru Toți, Bugetul local,
P434 copiilor și adolescențiilor cu efect distructiv (consumul de Parteneriat public - societatea civilă
etnobotanice, alcool, tutun, droguri)"
Campanie de îndrumare a copiilor spre o viață sănătoasă
V.4.1. Erasmus pentru Toți, Bugetul local, Parteneriat public -
printr-o alimentație sănătoasă alături de o dezvoltare
P435 societatea civilă
armonioasă a corpului
V.4.1. Elaborarea unor programe pentru promovarea creșterii FSE (PO CU), Erasmus pentru Toți, Bugetul local,
P436 interesului pentru practicarea activităților sportive/agrement Parteneriat public - societatea civilă
Organizarea la nivel local de către școli și profesori a
V.4.1.
activităților extracurriculare opționale, după încheierea FSE (PO CU)
P438
programului școlar
V.4.1. Organizarea în teritoriu a campionatelor școlare sportive FSE (PO CU), Erasmus pentru Toți, Bugetul local,
P439 sezoniere Parteneriat public - societatea civilă
Centru de copii/tineret pentru reducerea vulnerabilităţii FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
V.4.2. copiilor/tinerilor la traficul de copii, identificarea sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
P440 potenţialelor victime şi facilitarea includerii în societate a economice și sociale a comunităților defavorizate din
victimelor retrase din trafic mediul urban)
V.4.2. Cămin social pentru tinerii absolvenţi proveniţi din sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
P441 instituţii de ocrotire economice și sociale a comunităților defavorizate din
mediul urban)
V.4.2.
Centre de respiro pentru copii și mame singure cu copii FEDR (POR AP 8, AP)
P442
V.4.2. Crearea de centre comunitare şi de tineret în toate zonele FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea infrastructurii de
P443 defavorizate sănătate și sociale, AP 9 - Sprijinirea regenerării
242
economice și sociale a comunităților defavorizate din

mediul urban)
V.4.3.
Realizarea unei strategii sectoriale pe probleme de tineret FSE, Programul Erasmus pentru toți
P444
V.4.3.
Înfiinţarea unui Centru pentru tineret FSE
P447
V.5.1.
Realizarea unei strategii sectoriale pentru sport FSE, Programul Erasmus pentru toți
P448
Evenimente instructiv-educative spontane în aer liber, locuri
V.5.1. FSE (PO CU), Erasmus pentru Toți, Bugetul local,
amenajate provizoriu-atragerea copiilor/tinerilor din zone
P450 Parteneriat public - societatea civilă
limitrofe
V.5.1. Competiții instructiv-educative pentru atragerea, FSE (PO CU), Erasmus pentru Toți, Bugetul local,
P451 determinarea și îndrumarea copiilor către diferite sporturi Parteneriat public - societatea civilă
V.5.1.
Construirea unui bazin de polo FEDR, CNI
P457
V.5.1.
Construirea unor bazine de înot acoperite FEDR, CNI
P458
Promovarea unor facilități și stimulente financiare pentru
V.5.2.
crearea unor centre pentru practicarea sportului de masă de Scheme de ajutor de stat
P459
către persoanele adulte - în PPP
V.5.2. Proiect "Dotarea cu echipament a bazelor/sălilor sportive
FEDR, bugetul local, CNI
P462 din instituțiile școlare" - în PPP
V.5.2.
Accesul persoanelor cu dizabilităţi la sportul de masă FSE (PO CU), Programul Erasmus pentru Toți
P465
Realizarea unor programe pentru promovarea beneficiilor
V.5.3.
sportului de performanță în rândul copiilor, în vederea Bugetul local, Programul Erasmus pentru Toți
P470
recrutării viitorilor sportivi de performanță
V.5.3.
Crearea de noi centre sportive - în PPP Bugetul local, CNI
P472
V.5.3.
Construirea unui complex sportiv cu stadion modern Bugetul local, CNI
P473
VI.1.1. Înființarea unui Birou Unic pentru Turism în cadrul FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
P483 administrației publice judiciar eficace și transparente)
VI.1.1. Dezvoltarea unui portal de informare privind județul FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
P484 Vrancea judiciar eficace și transparente), bugetul local
VI.1.1. Bază de date electronice privind starea fizică și juridică a FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
P485 clădirilor aflate în patrimoniul public cu potențial turistic judiciar eficace și transparente), bugetul local
VI.1.1. Crearea unei rețele/baze de date pentru a facilita accesul FSE (PO CA AP 2 - Administrație publică și sistem
P486 la serviciile de cultură și agrement judiciar eficace și transparente), bugetul local
VI.1.2. Mecanisme inovatoare pentru finanțarea unor proiecte
FEDR, bugetul local
P487 integrate pe turism
Strategie financiară a PPA pentru realizarea unor
VI.1.2. FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente la nivelul tuturor
mecanisme de susținere și îmbunătățire a accesului la
P488 palierelor administrative și judiciare), bugetul local
finanțare a actorilor locali
Promovarea unui sistem integrat de transport în comun
VI.1.2. FEDR (POR), Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans
public sau public-privat, în aproprierea obiectivelor
P490 Integrated Transport, parteneriat public - privat
turistice
VI.1.2. Elaborarea unei metodologii pentru instruirea personalului FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente la nivelul tuturor
P491 din instituțiile publice în raport cu activitățile turistice palierelor administrative și judiciare), bugetul local
VI.1.3. Promovarea și susținerea conceptului de dezvoltare durabilă
P492 a turismului FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor locale
VI.1.3. Dezvoltarea turismului tematic și a colaborării prin dezvoltarea durabilă a turismului), bugetul local
P493 parteneriale
243
243
Dezvoltarea şi promovarea turismului gastronomic, prin

VI.1.3.
valorificarea tradiţiilor locale şi a interferenţei diferitelor FEDR, bugetul local
P494
culturi în domeniu
Modernizarea și extinderea reţelei de panouri stradale
VI.2.1. FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor locale
pentru marcarea obiectivelor turistice şi intrărilor în zonele
P496 prin dezvoltarea durabilă a turismului), bugetul local
turistice importante
VI.2.1. Conceptul integrat de promovare a ofertei turistice a FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor locale
P497 teritoriului prin dezvoltarea durabilă a turismului), bugetul local
VI.2.1. Organizarea şi promovarea turismului montan și FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor locale
P498 dezvoltarea infrastructurii specifice prin dezvoltarea durabilă a turismului), bugetul local,
parteneriat cu asociațiile vânătorilor și asociațiilor silvice
Promovarea și dezvoltarea ecoturismului, prin
valorificarea Parcului Natural Putna, a Rezervației Naturale
Muntele Goru și a zonei premontane din apropiere
VI.2.3. FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
Valorificarea turistică a mănăstirilor vrâncene
P503 valorificarea durabilă a patrimoniului cultural)
VI.2.3. Promovarea produsului turistic ”Drumul de Glorie al FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
P504 Armatei Române în Primul Război Mondial” valorificarea durabilă a patrimoniului cultural)
VI.2.3. Promovarea potențialului turistic al văilor Râmnicului și
FEDR, bugetul local
P505 Milcovului
Includerea în circuitul UNESCO a mausoleelor restaurate în
VI.2.3. FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
cadrul proiectului „Drumul de Glorie a Armatei
P507 valorificarea durabilă a patrimoniului cultural)
Române”
Reabilitarea bazei de agrement Călimănești
VI.3.1. Reabilitarea clădirii fostului Tribunal Vrancea pentru a FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
P509 deveni sediu al Muzeului Viei și Vinului valorificarea durabilă a patrimoniului cultural)
Reabilitarea, conservarea şi amenajarea siturilor FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
VI.3.1.
exindustriale, în scopuri turistice; punerea în funcţiune a valorificarea durabilă a patrimoniului cultural), parteneriat
P511
trenului electric cu ecartament îngust în scopuri turistice public - privat
VI.3.1.
Revitalizarea stațiunii Soveja +Vizantea, Jitia Viltileasca
P512
VI.3.1. Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru
P513 sporirea atractivității regiunii
VI.3.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Tulnici-Lepșa- FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor locale
P514 Greșu-Soveja prin dezvoltarea durabilă a turismului), parteneriat public
Înfiinţare şi dotare baze salvamont S+P+E în comuna - privat
VI.3.1.
Nistoreşti şi în comuna Păuleşti şi reabilitare bază
P515
salvamont vila Rucăr din Soveja
VI.3.1. Program de reabilitare și întreținere a facilităților turistice,
P516 aparținând domeniului public
VI.3.1. Extinderea infrastructurii de turism în zonele rurale prin FEARD, FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor
P517 susținerea dezvoltării economiei pentru promovarea locale prin dezvoltarea durabilă a turismului), parteneriat
produselor rurale în mediul urban public - privat, parteneriat public - privat
VI.3.1. Realizarea şi valorificarea unor circuite turistice
P518
VI.3.2. Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice FEDR (POR AP 7 - Diversificarea economiilor locale
P521 şi a zonei verzi adiacente prin dezvoltarea durabilă a turismului
VI.3.2. Consolidarea zonelor cu risc la alunecări de teren și
FEDR, FC, Programul Life
P522 refacerea peisajului din jurul acestora
Reabilitarea sau demolarea clădirilor din proprietatea sau
VI.3.3.
administrarea publică, aflate într-o stare avansată de FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane)
P524
degradare
244
Reabilitarea fațadelor clădirilor publice situate pe străzile

VI.3.3.
principale și în zonele cu impact economic, în special FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
P525
turistic valorificarea durabilă a patrimoniului cultural), parteneriat
VI.3.3. Reabilitarea monumentelor şi a patrimoniului arhitectural public - privat
P526 al județului Vrancea
VI.3.3. Realizarea unor parcuri cu caracter sportiv în zonele cu
Bugetul local, Programul Erasmus pentru Toți
P531 potențial turistic
VI.3.4. Reabilitarea/modernizarea spaţiilor de cazare şi de
FEDR, bugetul local
P534 alimentaţie publică
VI.3.4. Crearea unor unităţi specifice pentru turism gastronomic și FEDR, bugetul local, Programul național suport pentru
P535 viticol sectorul vitivinicol din România 2014 - 2018
VI.4.1. Realizarea planului teritorial de salvare a patrimoniului
P536 arhitectonic (conservarea şi restaurarea) FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
Elaborarea unui regulament local referitor la protejarea valorificarea durabilă a patrimoniului cultural), parteneriat
VI.4.1.
monumentelor, clădirilor de patrimoniu și zonelor de public - privat
P537
protecție ale acestora
VI.4.1. Punerea în valoare a unor acţiuni și obiceiuri
Bugetul local
P538 tradiţionale
Susţinerea culturii locale existente; Acordarea sprijinului
VI.4.2.
pentru organizarea de expoziţii şi alte evenimente bugetul local, parteneriat public - societatea civilă
P542
culturale
VI.4.3. Organizarea festivalurilor și competițiilor artistice pentru
bugetul local, parteneriat public - societatea civilă
P544 încurajarea elevilor să participe la activități artistice
VI.4.3. Înființarea în cadrul școlilor a atelierelor de creativitate
FEDR, bugetul local
P547 legate de arte vizuale și muzică
VI.5.1.
Restaurarea Bisericilor Monument din județul Vrancea FEDR (POR AP 5 - Conservarea, protecția și
P548
valorificarea durabilă a patrimoniului cultural), parteneriat
VI.5.1. Reabilitarea monumentelor religioase, culturale şi istorice
public - privat, EEA Grants
P549 şi introducerea în circuitele turistice culturale şi religioase
Organizarea expozițiilor periodice ale obiectelor din
VI.5.1.
arhivele istorice ale muzeelor și promovarea colecțiilor FEDR, EEA Grants
P550
muzeelor
VI.5.2. Înființarea unui centru al artelor lemnului – Civilizația
FEDR, EEA Grants
P551 Lemnului
VI.5.2. Restaurarea caselor tradiționale în vederea promovării
FEDR, EEA Grants, parteneriat public - privat
P553 turistice
VI.5.3. Înfiinţarea şi dezvoltarea unui Centru de informare
FEDR, EEA Grants, parteneriat public - privat
P554 culturală
VI.5.3. Elaborarea unor proiecte pentru înfiinţarea unor FEDR, EEA Grants, parteneriat public - privat, Bugetul
P555 biblioteci interactive, în teritoriu, în PPP Ministerul Educației
Realizarea unui calendar de restaurare a clădirilor de
VI.5.3.
teatru și cinematrografe și introducerea lor în circuitul FEDR, EEA Grants, parteneriat public - privat
P556
turistic și cultural
Matricea cadru de corelare a proiectelor cu criteriile stabilite pe baza domeniilor prioritare

de la nivel local, corelate cu prioritățile ale Strategiei Europa 2020
Pentru a evalua efectul pe care operaționalizarea și implementarea prezentei

propuneri de dezvoltare integrată, îl vor avea asupra județului Vrancea, respectiv pentru
evaluarea cât mai concretă a măsurilor propuse, au fost utilizați o serie de criterii ce vizează
dezvoltarea economică, socială și transformări, modificări sau ameliorări ale mediului natural.
245
245
Totodată, toate aceste aspecte, prin inter-relaționare, au fost evaluate și global, din punct de vedere
al complexității dezvoltării spațiale.
Pentru prioritizarea măsurilor propuse în cadrul conceptului, următoarele aspecte sunt
considerate ca fiind esențiale:
 toate măsurile propuse sunt evaluate, luând în considerare dezvoltarea economică și
socială, în strânsă legătură cu modificările aduse mediului natural;
 toate măsurile propuse sunt evaluate în primul rând pe considerente de mediu, și pe criterii
privind viabilitatea și fiabilitatea măsurilor propuse.
 se urmărește realizarea unui echilibru rezonabil și justificabil între beneficii și costuri.
Analiza multicriterială reprezintă o abordare structurată utilizată pentru a determina

preferințele generale dintre mai multe măsuri propuse, măsuri care conduc la îndeplinirea unor
obiective specifice asumate, cu respectarea principiilor care stau la baza măsurilor propuse.
Criteriul reprezintă parametrul în funcție de care măsurile propuse sunt evaluate și comparate între
ele pentru a se stabili prioritizarea acestora și identificarea mecanismelor de ajustare și
monitorizare.
Fiecare criteriu trebuie să măsoare un aspect relevant și nu trebuie să depindă de un alt
criteriu. Criteriile sunt, în general, de două feluri: cantitative și calitative.
Criteriile propuse pentru evaluarea impactului măsurilor asupra dezvoltării spațiale și a

mediului vizează în mod special aspecte calitative decât cantitative, astfel:
1. Consolidarea ariei metropolitane
Acest criteriu urmărește în mod special identificarea măsurilor care au un rol determinant
în conectarea localităților partenere ale Pactului Teritorial, în consolidarea relațiilor de sprijin
reciproc între acestea, cu scopul final de a susține aria metropolitană. De asemenea, criteriul are
rolul de a evidenția măsurile cu rol de creștere a caracterului policentric atât al structurii urbane,
cât și al structurii teritoriale.
2. Reducerea disparităților spațiale11
Având în vedere că în situația actuală există dezechilibre în dezvoltarea spațială, în mod
special între mediul urban și cel rural, dar și între zone cu cadru natural diferit din vecinătatea
municipiului Focșani (mari centre urbane), față de zonele mai îndepărtate etc., prin criteriul de
evaluare a reducerii disparităților spațiale se urmărește promovarea măsurilor cu rol de
armonizarea și ameliorare a acestor discrepanțe.
3. Creșterea coeziunii teritoriale
Evaluarea coeziunii din perspectivă teritorială presupune semnalizarea pe de o parte a unor
măsuri ce vizează dezvoltarea durabilă, iar pe de altă parte urmărește evidențierea posibilităților
de creștere a cooperării la nivel local (în interiorul ariei metropolitane, între localitățile
componente) sau la nivel regional (între aria metropolitană și regiunile din proximitate).
Cuantificarea criteriuliu de creștere a coeziunii teritoriale presupune, astfel, identificarea măsurilor
11
Pentru criteriul propus s-a luat în considerare și zona montană, având în vedere că Pactul teritorial poate să atragă
și parteneri din afara zonei metropolitane Focșani
246
cu rol în maximizarea sinergiilor în teritoriu, între localitățile componente ariei metroplitane, între
mediul urban și mediul rural sau între aria metropolitană și proximități.
4. Creșterea accesibilității și mobilității
Criteriul vizează în primul rând identificarea măsurilor cu rol în creșterea accesibilității la
localităție urbane și rurale, prin infrastructură rutieră, feroviară și aeriană bine conectate și
susținute. Totodată, evaluarea gradului de accesibilitate vizează și accesul crescut la serviciile
publice din teritoriu, la cele din interiorul localităților, respectiv creșterea numărului acestora astfel
încât gradul de deservire să acopere întregul teritoriu/localitate și să atingă stadardele europene
(asigurarea accesului la servicii în egală măsură pentru toate persoanele).
Evaluarea criteriului de mobilitate presupune evidențierea măsurilor cu rol în creșterea
mobilității rutiere, pietonale și în mod special a măsurilor ce promovează mobilitatea nemotorizată,
prin îmbunătățirea circulației alternative automobilului (cu bicicleta, cu transportul în comun etc.).
Același criteriu va ține cont și de impactul asupra funcționalității mediului urban, asupra
mediului economic și social (ca urmare a facilitaților urbanistice pentru dezvoltarea activităților
productive, cu efecte benefice privind dezvoltarea pieței muncii) și asupra populației (ca urmare a
îmbunătățirii condițiilor economice și sociale de mediu). O altă direcție vizată de către acest
criteriu o reprezintă accesul copiilor (persoanelor) la școlarizare. De asemenea, vor fi vizate
soluțiile viabile cu privire la accesul la infrastructura edilitară, mai ales în ceea ce privește serviciile
de alimentare cu apă, canalizare și de salubritate.
5. Distribuția spațială echilibrată a populației
Evaluarea distribuției spațiale a populației urmărește în mod special evidențierea măsurilor
cu rol în ameliorarea discrepanțelor în ceea ce privește densitatea populației în teritoriu (de ex.
zone cu o densitate foarte mică, cum sunt zonele montane vs zone cu o densitate foarte mare, cum
sunt zonele de șes/deal sau localitățile urbane vs localitățile rurale). Distribuția echilibrată a
populației în teritoriu presupune și o utilizare mai echilibrată a resurselor locale și implicit
protejarea mediului natural.
Evaluarea acestui criteriu presupune totodată și identificarea măsurilor care reduc migrarea
populației în afara teritoriului analizat sau cel puțin echilibrează fenomenul general al migrării
(migrarea către teritoriul analizat să fie cel puțin egală cu migrarea în afara teritoriului).
6. Creșterea diversității utilizării funcționale a teritoriului (creșterea mixității
funcționale)
Utilizarea monofuncțională a unui teritoriu (orientarea economiei către o singură activitate)
generează riscuri foarte mari în dezvoltarea viitoare a acestuia. Astfel, încurajarea
multifuncționalității / a mixității funcționale, generează flexibilitate și adaptabilitate crescută la
schimbare a teritoriului respectiv. Criteriul de evaluare a creșterii diversității funcționale a
teritoriului este, așadar, un instrument de evidențiere a măsurilor care promovează activități
economice variate, distribuite echilibrat în teritoriu sau în localitate.
7. Utilizarea echilibrată a resurselor teritoriului
Utilizarea echilibrată și rațională a resurselor de teren este primul aspect care trebuie
monitorizat la implementarea unui concept de dezvoltare a unui teritoriu. Promovarea și
încurajarea relansării economice teritoriale vor duce la creșterea interesului investitorilor și
implicit la cea a presiunii imobiliare asupra resurselor valoroase de teren.
247
247
Astfel, pe de o parte măsurile propuse, ce sunt semnificative în protejarea acestor resurse,

trebuie puternic susținute de către autorități, iar pe de altă parte, măsurile care prezintă risc în ceea
ce privește utilizarea terenurilor cu potențial, trebuie atent monitorizate atât în perioada de
implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare, cât și ulterior, pe o perioadă de 10 ani.
Dezvoltarea durabilă promovează folosirea responsabilă a resurselor în strânsă legătură cu
menținerea capitalului natural. Ca și strategii pentru asigurarea dezvoltării durabile, în contextul
utilizării resurselor se amintește: utilizarea rațională a resurselor naturale, utilizarea optimă a
resurselor umane și mărirea gradului de pregătire al acestora, asigurarea unui echilibru optim între
dezvoltarea economică și păstrarea caracteristicilor mediului înconjurător, dezvoltarea de
tehnologii nepoluante, realizarea unui consens asupra mediului înconjurător, realizarea unor
acorduri care să permită identificarea unor direcții comune de acțiune în domeniul economic și al
mediului înconjurător. În concluzie, măsurile care vizează sau țin cont de strategiile de asigurare
a dezvoltării durabile trebuie susținute și promovate.
8. Creșterea calității aerului ambiental
Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea și
condițiile de viața ale populației. Disconfortul produs de fum și mirosuri, reducerea vizibilității,
efectele negative asupra sănătății umane și a vegetației produse de pulberi și gaze nocive, daunele
asupra construcțiilor datorate prafului și gazelor corozive, precipitațiile acide, se înscriu printre
problemele majore de mediu. Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele
evacuate în ea afectând direct și indirect, la mica și la mare distanta, atât elementul uman, cat și
toate celelalte componente ale mediului natural și artificial (construit). Din cele de mai sus se
desprinde faptul ca menținerea calității atmosferei intre limite acceptabile, cu tendința de aducere
la parametrii naturali constituie o linie strategica esențiala a unui program de management al
mediului într-o zonă, program al cărui scop consta în reconstrucția ecologica a zonei și asigurarea
dezvoltării sale durabile.
9. Protejarea mediului natural și a biodiversității
Conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, sunt obiective comunitare esențiale și de interes
general. Un rol esențial este jucat de protecția ariilor naturale și a site-urilor Natura 2000.
Dezvoltarea activităților propuse va trebui să se realizeze în strânsă legătură cu conservarea și
protejarea acestor zone. Vor fi susținute și promovate acele măsuri ce asigură aceste deziderate.
Criteriile 8 (Creșterea calității aerului ambiental) respectiv 9 (Protejarea mediului natural
și a biodiversității) inter-relaționează cu criteriul 7 (Utilizarea echilibrată a resurselor teritorului),
nu sunt incluși în acesta. Asta deoarece criteriile 8 și 9 reprezintă factorii de mediu: aer și
biodiverstate pe când criteriul 7 nu reprezintă un factor de mediu. Utilizarea echilibrată a resurselor
are efecte pozitive asupra celor 2 factori de mediu.
10. Conservarea condițiilor culturale și a patrimoniului cultural
Una din direcțiile strategiei de dezvoltare a zonei analizate o reprezintă dezvoltarea prin
creșterea atractivității turistice și investiționale a municipiului Focșani și a ZMF, datorită
conservării, restaurării și valorificării condițiilor culturale și a patrimoniului cultural. În acest scop,
măsurile care promovează conservarea condițiilor culturale și de patrimoniu cultural ale zonei vor
fi prioritare.
248
Metoda de prioritizare a măsurilor propuse

Pentru prioritizarea măsurilor propuse în cadrul matricei, fiecare criteriu are o anumită
pondere, iar fiecare măsură propusă a fost punctată corespunzător fiecărui criteriu (fiecare criteriu
primind un anumit punctaj – a se vedea tabelul de mai jos). Punctajul acordat fiecărei măsuri
propuse s-a realizat conform următoarelor categorii de impact:
Tabel: Categorii de impact
Categoria de impact Descriere Simbol Punctaj
Efecte pozitive de lunga durată sau
Impact pozitiv
permanente ale măsurilor propuse asupra ++ 4
semnificativ
dezvoltării spațiale și a mediului
Impact pozitiv Efecte pozitive ale măsurilor propuse + 3
Efecte pozitive și negative care se
Impact neutru 0 2
echilibrează sau nu au nici un efect
Efecte negative de scurta durata sau
Impact negativ reversibile asupra factorilor/aspectelor de - 1
mediu sau dezvoltare spațială
Criteriul nu are nici o legătură cu măsura
Nu se aplica NA 0
propusă
Pentru prioritizarea măsurilor propuse, s-a utilizat metoda însumării ponderilor12. Ea se

aplică în ipoteza că criteriile sunt preferențial independente unul de celălalt. Modelul liniar arată
cum valorile anumitor criteriu aferenți unei măsuri pot fi combinate într-o valoare de ansamblu.
Acest lucru se realizează prin înmulțirea punctajelor standardizate ale fiecărui criteriu cu ponderea
adecvată acelui criteriu, urmată de însumarea punctajelor ponderate ale tuturor criteriilor.
Calcularea punctajului total pentru fiecare măsură propusă se poate face conform
următoarei relații:
𝑛𝑛
în care:
𝐴𝐴𝑖𝑖 = ∑ 𝑤𝑤𝑗𝑗 ∙ 𝑟𝑟𝑖𝑖,𝑗𝑗 𝐴𝐴𝑖𝑖 – măsura propusă, unde i este numărul măsurii;
𝑗𝑗=1 wj– ponderea criteriului j, unde j ia valori între 1 și numărul
de criterii n;
ri,j – punctajul acordat criteriului j, pentru măsura i.
Este important de menționat că, procesul de standardizare și ponderile aplicate fiecărui

criteriu, implică un grad ridicat de subiectivism. De aceea, explicarea punctelor forte și a
punctelor slabe ale fiecărei măsuri propuse, precum și explicarea clasificării finale a măsurilor sunt
pași foarte importanți în prezentarea prioritizării măsurilor.
Ponderile direct exprimate ale fiecărui criteriu sunt:

Tabel: Ponderi direct exprimate
Criteriu Pondere
Consolidarea ariei metropolitane 0,10
12
Metoda însumării ponderilor, cunoscută și sub numele de modele liniare cumulative, este o metodă foarte utilizată
în cazul deciziilor multicriteriale.
249
249
Reducerea disparităților spațiale 0,10

Creșterea coeziunii teritoriale 0,10
Creșterea accesibilității și a mobilității 0,10
Distribuția spațială echilibrată a populației 0,10
Creșterea diversității utilizării funcționale a terenului (creșterea mixității funcționale) 0,10
Utilizarea echilibrată a resurselor teritoriului 0,10
Calitatea aerului ambiental 0,10
Protejarea mediului natural și a biodiversității 0,10
Conservarea condițiilor culturale și a patrimoniului cultural 0,10
TOTAL 1,00
Astfel, plecând de la ponderile exprimate direct, consultantul a atribuit fiecarei criteriu

funcție de măsura propusă căte un punctaj de la 0 la 4 (exprimat printr-un simbol conform tabelului
Categorii de impact). Făcând suma produselor dintre nota și ponderea fiecărui criteriu a fost obținut
punctajul final al măsurei propuse. Cu cât punctajul obținut este mai mare, cu atât măsura
respectivă este mai importantă (prioritară). Rezultatele analizei multicriteriale se prezintă mai jos
în Matricea cadru de corelare a proiectelor.
250
Matricea cadru de corelare a proiectelor
cadrul
Măsuri
cultural
spațială
spațiale
regional
coeziunii
Utilizarea
Creșterea
Creșterea
teritoriale
populației
resurselor
ambiental
condițiilor
mobilității
Distribuția
Protejarea
policentric
Reducerea
teritoriului
localităților
activităților
caracterului
echilibrată a
echilibrată a
Punctaj final
Conservarea
culturale și a
disparităților
Consolidarea
economice în
Diversificarea
patrimoniului
accesibilității și
Obiectiv specific
Calitatea aerului
mediului natural
Obiectiv strategic
și a biodiversității
Ponderea criteriilor 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
I.1.1. ++ ++ ++ ++ + + ++ 0 0 0 3,2
I.1. I.1.2. ++ ++ ++ ++ + + ++ 0 0 0 3,2
I.1.3. + + + ++ n.a. n.a. ++ 0 0 0 2,3
I.2.1. n.a. n.a. n.a. + n.a. n.a. n.a. + + + 1,2
I.2.
I.2.2. n.a. + + ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,3
I.
I.3.1. n.a. ++ ++ ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. 0 1,7
I.3.2. n.a. ++ ++ ++ ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,6
I.3. I.3.3. n.a. + n.a. ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1
I.3.4. n.a. + + ++ + + + + + + 2,8
I.3.5. n.a. ++ + ++ + ++ ++ n.a. n.a. n.a. 2,2
II.1.1. + + + n.a. n.a. + + n.a. n.a. n.a. 1,5
II.1.
II.1.2. + + + n.a. n.a. n.a. + n.a. n.a. n.a. 1,2
II.2.1. n.a. + n.a. + + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0,9
II. II.2.2. n.a. ++ ++ ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,5
II.2. II.2.3. ++ 0 0 + - ++ + n.a. n.a. n.a. 1,9
II.2.4. + + + ++ 0 ++ ++ + + + 3,2
II.2.5. + + + + n.a. + + n.a. n.a. n.a. 1,8
III.1.1. n.a. + + + ++ ++ ++ + ++ + 3,1
III.1.
III.1.2. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ + + + 1,7
III.2.1. n.a. + + ++ + + ++ n.a. n.a. n.a. 2
III.2.2. n.a. ++ + + + + ++ n.a. n.a. n.a. 2
III. III.2.
III.2.3. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. ++ ++ n.a. n.a. n.a. 1,2
III.2.4. n.a. n.a. + + n.a. n.a. + 0 0 0 1,5
III.3.1. n.a. n.a. ++ ++ n.a. n.a. + n.a. n.a. n.a. 1,1
III.3.
III.3.2. n.a. + ++ ++ n.a. n.a. ++ n.a. n.a. n.a. 1,5
251
251
cadrul
Măsuri
cultural
spațială
spațiale
regional
coeziunii
Utilizarea
Creșterea
Creșterea
teritoriale
populației
resurselor
ambiental
condițiilor
mobilității
Distribuția
Protejarea
policentric
Reducerea
teritoriului
localităților
activităților
caracterului
echilibrată a
echilibrată a
Punctaj final
Conservarea
culturale și a
disparităților
Consolidarea
economice în
Diversificarea
patrimoniului
Obiectiv specific
Calitatea aerului
mediului natural
Obiectiv strategic
IV.1.1. ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ + + + 3,7
IV.1. IV.1.2. ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ + + ++ 3,8

IV.1.3. + + + + ++ + n.a. + + + 2,8
IV.2.1. ++ ++ ++ ++ + + 0 0 + + 3,2
IV.2.2. ++ + ++ ++ + + 0 ++ ++ + 3,4
IV.2.3. n.a. + + ++ ++ n.a. + + ++ + 2,7
IV.2.
IV. IV.2.4. n.a. + + ++ ++ n.a. ++ ++ ++ ++ 3
IV.2.5. n.a. + + ++ ++ n.a. ++ ++ ++ + 2,9
IV.2.6. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. ++ ++ ++ ++ 1,6
IV.3.1. + n.a. n.a. + n.a. n.a. + ++ ++ ++ 2,1
IV.3.2. n.a. n.a. n.a. + n.a. n.a. ++ ++ ++ ++ 1,9
IV.3.
IV.3.3. n.a. n.a. + n.a. n.a. n.a. ++ ++ ++ ++ 1,9
IV.3.4. n.a. n.a. n.a. + n.a. n.a. ++ ++ ++ ++ 1,9
V.1.1. ++ ++ ++ ++ ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 2
V.1. V.1.2. n.a. + + ++ ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,4
V.1.3. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0
V.2.1. n.a. + + ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,3
V.2.2. n.a. + + ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,3
V.2.3. n.a. + + ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,3
V.2.
V. V.2.4. n.a. ++ ++ ++ ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,6
V.2.5. + ++ ++ ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1,8
V.2.6. n.a. + n.a. ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1
V.3.1. + + + ++ + n.a. n.a. n.a. n.a. + 1,9
V.3.2. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. + 0,7
V.3.
V.3.3. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0,4
252
252
cadrul
Măsuri
cultural
spațială
spațiale
regional
coeziunii
Utilizarea
Creșterea
Creșterea
teritoriale
populației
resurselor
ambiental
condițiilor
mobilității
Distribuția
Protejarea
policentric
Reducerea
teritoriului
localităților
activităților
caracterului
echilibrată a
echilibrată a
Punctaj final
Conservarea
culturale și a
disparităților
Consolidarea
economice în
Diversificarea
patrimoniului
Obiectiv specific
Calitatea aerului
mediului natural
Obiectiv strategic
V.4.1. n.a. + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0,3
V.4. V.4.2. n.a. ++ + + n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 1

V.4.3. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0
V.
V.5.1. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. + 0,7
V.5. V.5.2. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. + 0,7
VI.1.1. ++ + + ++ 0 n.a. ++ n.a. n.a. + 2,3
VI.1. VI.1.2. ++ ++ + ++ 0 + ++ n.a. n.a. + 2,7
VI.1.3. + + + + 0 n.a. ++ 0 + + 2,6
VI.2.1. + n.a. n.a. ++ n.a. n.a. + n.a. n.a. n.a. 1
VI.2. VI.2.2. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. ++ 0 0 ++ 1,2
VI.2.3. + + + ++ + + ++ n.a. n.a. + 2,6
VI.3.1. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. + n.a. ++ ++ 1,5
VI.3. VI.3.2. + + n.a. ++ n.a. n.a. n.a. 0 ++ ++ 2
VI. VI.3.3. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. + ++ n.a. n.a. ++ 1,5
VI.4.1. + ++ ++ ++ + ++ + n.a. n.a. + 2,8
VI.4.
VI.4.2. + n.a. n.a. + n.a. n.a. + n.a. n.a. n.a. 0,9
VI.5.1. n.a. n.a. n.a. + n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ 1,1
VI.5. VI.5.2. + n.a. ++ ++ n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ 1,9
VI.5.3. n.a. + n.a. ++ n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 0,7
VI.6.1. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ 1,2
VI.6. VI.6.2. n.a. n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ 1,2
VI.6.3. n.a. n.a. + ++ n.a. n.a. ++ n.a. n.a. ++ 1,5
253
253
254
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI VRANCEA
2014 - 2020
Prezentarea
calendarului
privind implementarea
proiectelor
255
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
TITLUL PROIECTULUI prioritiza Trim. 2015 2016 2017 2018 2019 2020
CRT. DESCRIERE PROIECT
re IV
OBIECTIV STRATEGIC I. Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea, gestionarea, monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul administraţiei publice locale în conformitate cu priorităţile din
teritoriu
OBIECTIV SPECIFIC I.1. Definirea direcţiilor de dezvoltare ale județului Vrancea prin garantarea unei dezvoltări inteligente şi favorabile incluziunii
I.1.1. Dezvoltarea parteneriatelor strategice pentru creșterea responsabilității comunitare

Promovarea în rândul comunităţii a politicii regionale a UE, a fondurilor structurale;
dezvoltarea unei structuri instituţionale de promovare a informatizării europene şi a ridicat
vizibilităţii UE.
I.1.1. Inițierea și facilitarea formării Comisiilor de specialitate pentru implicarea
P1 în sistemul decizional al mediului privat și societății civile Înființarea unor serii de structuri locale sectoriale între reprezentanții autorităților
publice locale, mediul privat, societatea civilă locală și alte instituții naționale și
ridicat
internaționale pentru îmbunătățirea experienței RU și asigurarea atragerii unor fonduri
necesare implementării proiectelor.
Supravegherea / direcţionarea viitoarelor procese de planificare economică strategică;

I.1.1. Înfiinţarea Comisiei teritoriale pentru susținerea economiei și
dezvoltarea politicilor de creştere a competitivităţii economice; revizuirea şi aprobarea ridicat
P2 dezvoltării antreprenoriatului local
programelor operaţionale; prezentarea progreselor realizate județului şi celor implicaţi.
I.1.1. Elaborarea și promovarea Manualului / Ghidului Parteneriatelor și

mediu
P3 Responsabilităților Comunitare
I.1.1. Crearea unui site pentru prezentarea ONG-urilor locale, a activităților /
în parteneriat cu ONG-urile locale mediu
P4 evenimentelor desfășurate și a proiectelor implementate de aceștia
Stimularea parteneriatului comunitar pentru promovarea proiectelor
I.1.1.
private de modernizare a infrastructurii serviciilor rurale şi urbane furnizate mediu
P5
populației
I.1.1.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare locală pentru anii 2014-2020 Broșteni
P6
I.1.1.
Strategia de dezvoltare durabilă a localității Răstoaca
P7
I.1.1.
Strategia de dezvoltare locală la nivelul comunelor Sihlea
P8
I.1.2. Înfiinţarea PACTULUI TERITORIAL între autotiățile publice locale, mediul privat și societatea civilă, identificarea mecanismelor de colaborare şi definirea responsabilităţilor fiecărei părţi implicate
Iniţierea şi facilitarea formării Parteneriatului Strategic pentru CLLD/ITI. Îmbunătățirea

I.1.2. Dezvoltarea parteneriatului strategic la nivelul județului Vrancea
comunicării deciziilor de dezvoltare la nivelul întregii comunității. Implicarea mediului ridicat
P9 pentru susţinerea mecanismelor inovatoare - PROIECT PACT Teritorial
de afaceri în definirea obiectivelor strategice pentru dezvoltarea teritoriului.
Crearea unui Plan de Acțiune concertat al actorilor privind investițiile în

I.1.2.
infrastructură în zonele de interes economic comun - PROIECT PACT ridicat
P10
Teritorial
257
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Demararea etapelor necesare realizării unor mecanisme de sprijin
Realizarea studiilor și planurilor conform recomandărilor CE;
I.1.2. inovatoare
Realizarea demersurilor necesare pentru sprijinul financiar prin PO AT pentru funizarea ridicat
P11 Dezvoltarea Locală sub Responsabilitatea Comunității (CLLD), Investiții
de studii și analize care să identifice cele mai bune metode de implementare a CLLD/ITI.
Teritorial Integrate (ITI) - PROIECT PACT Teritorial
Implementarea unui sistem de planificare bugetară pentru susţinerea
I.1.2.
proiectelor generatoare de venit şi cele în PPP, în special cele mediu
P12
integrate/comune
I.1.3. Monitorizarea periodică/evaluarea performantă în implementarea planurilor strategice
Înfiinţarea Sistemului Administrativ de Management al Informaţiei
I.1.3.
pentru a îmbunătăţi comunicarea între Consiliul Județan Vrancea şi ridicat
P13
comunitate
I.1.3. Instituționalizarea unor întâlniri bianuale ale actorilor locali pentru a
ridicat
P14 monitoriza și reevaluarea Planului Strategic de Dezvoltare Economică
Elaborarea metodologiei pentru verificarea sustenabilităţii economice a

I.1.3.
instituţiilor publice din CLLD şi a partenerilor privați pentru proiectele ridicat
P15
comune
OBIECTIV SPECIFIC I.2. Consolidarea capacității administrației publice locale pentru oferirea de servicii de calitate
I.2.1. Formarea personalului instituției publice și implementarea unor instrumente de management inteligente pentru creşterea eficienţei
Elaborarea planului de dezvoltare a resursei umane din direcțiile de
I.2.1.
specialitate ale consiliului județean, serviciile publice externalizate și Cursuri de specialitate / formare și elaborarea unui Plan de Evaluare a Performanței RU. mediu
P16
persoane voluntare atrase în activitățile/serviciile publice
I.2.1. Elaborarea sistemului de management financiar integrat pentru susținerea

mediu
P17 implementării proiectelor generatoare de venit și cele în PPP
I.2.1. Calificarea resurselor umane la nivelul autorităţilor locale pentru a spori

mediu
P18 calitatea serviciilor şi interacţiunilor cu mediul de afaceri
I.2.2.Dezvoltarea programului de modernizare a infrastructurii TIC, integrat noului Plan General de Dezvoltare al județului
Extinderea site-ului Consiliului Județean Vrancea într-un portal multi- Baza de date centrală, pentru colectarea și procesarea informației din toate sectoarele
I.2.2.
lingvistic, cu servicii online, multiple funcții și legături cu toți actorii locali județului, ca mijloace viitoare pentru planificarea strategică - conform PACTULUI mediu
P19
și regionali implicați TERITORIAL.
I.2.2.
Dezvoltarea Strategiei TIC la nivelul județului Vrancea mediu
P20
Construirea unui parteneriat cu companiile TIC, școlile locale, filialele Proiectul face parte din acordul de parteneriat la nivelul teritoriului. Poate fi realizat doar
I.2.2. universităților și centrele de resurse umane pentru Programe Speciale de cu mediul privat - PROIECT PACT Teritorial
ridicat
P21 Instruire în educarea TIC, parțial sponsorizate de companiile private ale
sectorului
258
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
I.2.2.
Extinderea instrastructurii TIC în tot județul Vrancea În parteneriat cu ZMF. mediu
P22
I.2.2.
Programul e-guvernare în parteneriat cu CJ Vrancea Proiect al comunei Milcovul
P23
I.2.2.
Modernizare rețea IT (Primărie + Cămin) Proiect al comunei Valea Sării
P24
Implementarea unui sistem informatic integrat pentru simplificarea şi eficientizarea

I.2.2. Program de încurajare a dezvoltării serviciilor TIC pentru susţinerea unui procesului de înfiinţare a unei afaceri; crearea unor programe împreună cu furnizorii
ridicat
P25 mediu economic inteligent de servicii IT pentru extrinderea infrastructurii de broadband şi comunicaţii şi facilitarea
accesului la reţea pentru micii întreprinzători.
OBIECTIV SPECIFIC I.3. Combaterea sărăciei prin susținerea dezvoltării economiei sociale și promovarea parteneriatului
I.3.1. Realizarea strategiei județene antisărăcie

I.3.1. (parteneriat între autoritățile publice și societatea civilă pentru susținerea coeziunii
Înființarea Comisiei pentru susținerea parteneriatului social ridicat
P26 sociale la nivel teritorial)
Realizarea unui plan comun de revitalizare și promovare a obiceiurilor
I.3.1.
tradiționale și coordonarea eforturilor pentru dezvoltarea infrastructurii mediu
P27
specifice
I.3.1. Creşterea coeziunii sociale prin abordarea problematicii în parteneriat, de către toţi
Înființarea unor centre de voluntariat mediu
P28 factorii implicaţi în domeniu.
Formarea de grupuri de lucru (formate din reprezentanţi ai diferiţilor parteneri) care să
acopere arii relativ mici din comunitate în vederea acordării de sprijin persoanelor aflate
I.3.1. în dificultate.
Crearea de centre locale de informare şi consiliere ridicat
P29
Dezvoltarea unei reţele de centre / puncte de informare, realizarea unui sistem de
monitorizare şi evaluare a implementării unor programe de dezvoltare şi parteneriate,
dezvoltarea resurselor umane.
Crearea cadrului instituțional capabil să sinergizeze eforturile partenerilor

I.3.1. locali, în vederea eliminării formelor de antrenare și folosire a copiilor în
realizarea unui plan comun - Proiect Pact Teritorial ridicat
P30 activități economice care prin caracterul lor, dăunează dezvoltării normale a
acestora
I.3.2. Crearea unei infrastructurii multifuncţionale în zonele defavorizate pentru categoriile de persoane vulnerabile care au abandonat şcoala sau nu au urmat alte studii/cursuri după terminarea şcolii - în PPP/PPA
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și acordarea sprijinului necesar

I.3.2.
populației de etnie romă în scopul asigurării condițiilor pentru școlarizarea ridicat
P31
copiilor
Asigurarea unor forme de acces la educaţie şi formare profesională a
I.3.2.
populaţiei de etnie romă, urmărind promovarea şi stimularea participării ridicat
P32
acestora la programele de tip "A doua şansă"
259
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Înființarea unui Centru de formare a abilităților pentru persoanele
I.3.2.
vulnerabile care au un nivel scăzut de educaţie pentru accentuarea prin cooperare cu parteneri de afaceri sau sociali mediu
P33
capacităţilor profesionale conform cerinţelor pieţei locale,
Creşterea gradului de incluziune socială prin calificare profesională
I.3.2.
adecvată cerinţelor pieţei muncii şi prin asigurarea unor condiţii locative Implicarea romilor în construirea propriilor locuințe. mediu
P34
corespunzătoare
I.3.3. Creşterea gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de muncă adecvate abilităţilor lor fizice şi intelectuale şi crearea unui mediu de lucru protejat care să permită dezvoltarea abilităţilor acestor persoane
Consilierea beneficiarului şi a familiei acestuia, menţinerea relaţiei cu angajatorul,

I.3.3. Dezvoltarea unor parteneriate pentru organizarea unor servicii de mediere
coordonarea şi modelarea traseului profesional în funcţie de posibilităţile fizice, psihice, ridicat
P35 pentru angajarea în muncă a persoanelor cu handicap
sociale, relaţionale pe care beneficiarul le dezvoltă.
I.3.3. Furnizarea stimulentelor financiare pentru încurajarea angajatorilor de a
ridicat
P36 aborda incluziunea activă adaptarea condițiilor de muncă în beneficiul persoanelor angajate care provin din
categorii dezavantajate, în special persoane cu dizabilități
I.3.3. Crearea de ateliere protejate şi de locuri de muncă pentru persoane cu
mediu
P37 handicap
I.3.3. Construirea de rampe de acces/lifturi în toate instituţiile de interes public
mediu
P38 în vederea facilitării accesului persoanelor cu dizabilităţi
I.3.4. Încurajarea spiritului anteprenorial și susținerea activităţilor economice în rândul grupurilor vulnerabile
Studiu de identificare și promovare a resurselor disponibile la nivelul

I.3.4.
teritoriului pentru valorificarea durabilă şi inteligentă a acestora de către ridicat
P39
mediul privat
I.3.4. Încurajarea întreprinderilor din economia socială prin realizarea unor

ridicat
P40 facilități speciale
I.3.4. Înființarea structurilor care oferă activități de incubare și accelerare a
Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat ridicat
P41 afacerilor nou înființate
I.3.4.
Crearea unor centre de sprijin pentru femei Oferirea de sprijin şi consiliere pentru femei, promovarea egalităţii de şanse. mediu
P42
Acordarea de orientare permanentă în domeniul antreprenoriatului şi al
I.3.4. ocupării pe cont propriu pentru persoanele cu handicap, inclusiv prin
Proiect realizat prin Comisia pentru susținerea parteneriatului social. ridicat
P43 cursuri de antreprenoriat, promovarea cazurilor de succes de antreprenori
din județ/teritoriu
I.3.4. Campanii de promovare a finanțărilor nerambursabile pentru înființarea și

mediu
P44 dezvoltarea afacerilor de familie în rândul personelor cu handicap
I.3.5. Dezvoltarea microîntreprinderilor şi a artizanatului pentru susţinerea economiei din zonele cu infrastructură economică scăzută
I.3.5. Evaluarea potenţialului economic şi logistic al zonelor neutilizate pentru a le
ridicat
P45 revitaliza economic
260
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
I.3.5. Încurajarea iniţiativelor noi în domeniile de activitate non-agricolă și
ridicat
P46 dezvoltarea microîntreprinderilor
Crearea unor programe pentru susţinerea dezvoltării (concesionare de spaţii destinate deschiderii unor ateliere de croitorie, ţesătorie şi artă
I.3.5.
microîntreprinderilor şi a artizanatului, pentru susţinerea economiei, meşteşugărească; reanimarea tradiţiilor locale; sprijinirea înfiinţării de mici unităţi de ridicat
P47
valorilor şi tradiţiilor locale producţie (cizmărie, patiserie/brutărie) şi de servicii (frizerie, vulcanizare..)
Organizarea unor cursuri de scurtă durată pentru pregătirea

I.3.5.
personalului recent angajat în întreprinderi de artizanat sau pentru cei viitori Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat ridicat
P48
angajați
OBIECTIV STRATEGIC II. Asigurarea durabilității și creșterii economice a întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora și coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi investitori
OBIECTIV SPECIFIC II.1. Inovarea și eficientizarea serviciilor publice oferite mediului privat
II.1.1. Îmbunătățirea serviciilor publice oferite mediului privat prin creşterea numărului de mecanisme care asigură suport IMM-urilor din teritoriu
II.1.1. Elaborarea şi editarea Strategiei de Dezvoltare a Economiei a județului Corelat cu obiectivele de dezvoltare ale PACTULUI TRITORIAL și ale structurilor
ridicat
P49 Vrancea CLLD, ZMF.
II.1.1. Efectuarea unor sondaje privind nevoile de funcţionare, menţinere şi

ridicat
P50 extindere ale IMM-urilor din teritoriu
II.1.1. Înființarea unui Birou Unic cu scopul de a simplifica procedurile
ridicat
P51 administrative pentru IMM-uri
II.1.1. Crearea unei baze de date de specialişti din diferite domenii pentru
ridicat
P52 identificarea acestora de potenţialii angajatori
Realizarea unor scheme de sprijin pentru încurajarea iniţiativelor
II.1.1.
private de tip asociere, ce urmăresc introducerea de tehnologii performante ridicat
P53
şi creşterea productivităţii
II.1.2. Introducerea și dezvoltarea sistemelor inteligente pentru afaceri și managmentul infomației
II.1.2. Extinderea și dezvoltarea centrelor de promovare, formare şi

Promovarea unei atitudini antreprenoriale şi creşterea gradului de conștientizare a ridicat
P54 consultanţă în afaceri
publicului asupra oportunităţilor antreprenoriale prin implicarea mediului privat; acces la
II.1.2. Crearea unei platforme informatice sub forma unui portal pentru sesiuni de informare privind schimburi de experienţă; prezentare conferinţe şi
workshopuri naţionale şi internaţionale privind noile metode şi procese de producţie). ridicat
P55 înfiinţarea unui "birou de consiliere şi formare în afaceri"
II.1.2. Proiectul ”Mini întreprinzători”

mediu
P56 Campanii de promovare a programelor privind creşterea atitudinii antreprenoriale la nivel
Promovarea acestor iniţiative la nivel internaţional şi premierea celor mai local, demarate de Partenerii Publici Asociați (PPA). Acțiuni de diseminare prin diferite
II.1.2.
bune afaceri realizate de elevi sau studenţi prin crearea unor internship-uri surse media, în rândul elevilor şi studenţilor. - Proiect Pact Teritorial mediu
P57
în parteneriat cu mediul de afaceri
261
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
OBIECTIV SPECIFIC II.2. Susținerea creșterii locurilor de muncă prin dezvoltarea unui climat investiţional favorabil
II.2.1. Crearea oportunităţilor de angajare pentru persoanele apte de muncă prin modernizarea infrastructurii de pregătire și specializare
Realizarea unui PLAN COMUN între PPA și asociațiile regionale sau Studiu asupra ofertei forţei de muncă şi a numărului de persoane calificate /
ridicat
naționale pentru corelarea resurselor ambelor părți, în vederea eficientizării recalificate în meseriile solicitate pe piaţa municii locale.
politicilor locale, în domeniul formării profesionale și a resursei umane - Studiu privind tendinţele prezente pe piaţa muncii în vederea corelării acestora cu
Proiect Pact Teritorial oferta, precum şi adaptarea ofertei educaţionale a instituţiilor de învăţământ.
II.2.1.
proiect realizat prin Comisia pentru susținerea parteneriatului social, ridicat
P58
Comisia Consultativă a Tinerilor și Comisia teritorială pentru susținerea Elaborarea unui program de susţinere a furnizorilor locali de servicii de formare
economiei și dezvoltării antreprenoriatului local (reducerea taxelor şi impozitelor, sprijin logistic şi publicitar etc.)
Organizarea de cursuri de iniţiere/instruire/calificare în meseriile compatibile
specificului economiei locale, în special în zonele rurale sau periurbane.
Dotarea cu infrastructură digitală necesară formării și pregătirii profesionale și consiliere
II.2.1.
Înfiinţarea unor centre zonale de pregătire profesională în carieră. mediu
P59
Crearea unei platforme comune cu angajatorii din mediul privat, din diferite domenii,
pentru favorizarea participării la programe de ucenicie și stagii, chiar angajare, în PPP.
II.2.2. Realizarea cadrului necesar implementării unor proiecte/programe pentru integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor - Inițiativa "Locuri de muncă pentru tineri"
II.2.2. Furnizarea de servicii personalizate tinerilor pentru găsirea locului de

ridicat
P60 muncă potrivit (consiliere, traseul profesional, stagii personalizate)
II.2.2. Organizarea campaniilor de informare și conştientizare privind serviciile Sprijinul disponibil existent: persoane de contact, rețeaua de locații existente. Proiect
ridicat
P61 de formare și consilere furnizate, în PPP/PPA realizat prin Comisia Consultativă a Tinerilor.
II.2.3. Extinderea infrastructurii pentru susţinerea procesului de creare a unui mediu economic local modern şi inovator
II.2.3. Construcţia unui centru multifuncțional pentru a găzdui târguri locale şi

mediu
P62 regionale, precum şi alte activitati demarate la nivelul teritoriului
II.2.3.
Dezvoltarea unui parc industrial regional Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat scăzut
P63
II.2.3. Modernizarea şi extinderea de utilităţi şi infrastructură necesară în zonele
mediu
P64 industriale existente
II.2.3. Înființarea unui incubator de afaceri teritorial pentru sectorul economic Loc de desfacere și promovare a produselor vitivinicole locale (în cazul unei evaluări se
scăzut
P65 viticol "Bursa Vinului" poate înfiinţa chiar un cluster - de cercetare, dezvoltare şi inovare în sectorul vitivinicol)
II.2.3. Înființarea unor incubatoare de afaceri pentru întreprinderi micro, mici

Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat scăzut
P66 şi mijlocii, în zonele periurbane și rurale cu potenţial economic
262
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
II.2.3. Crearea de incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, reţele şi zone de
Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat scăzut
P67 dezvoltare
Crearea unui depozit de gros pentru îmbunătățirea calității produselor

II.2.3.
micilor producători de legume și fructe, prin preluarea de către Consiliul Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat mediu
P68
Județean Vrancea a infrastructurii „Pomicola” Focșani
Realizarea unor piețe publice pentru comerțul cu ridicata a produselor locale, în special
viticole.
II.2.3. Construirea și amenjarea rețelei de piețe în zonele de corelație cu Realizarea unor piețe pentru comerțul cu amănuntul a fructelor, legumelor, peștelui și a mediu
P69 producătorii locali și cu sprijinul Partenerilor Publici Asociați cărnii.
Realizarea unei pieţe de comercializare a materialului lemnos.
II.2.3.
Reabilitare și dotare Piața Agroalimentară Adjud, Proiect al municipiului Adjud
P70
II.2.3.
Extindere și modernizare Piața agroalimentară Proiect al comunei Dumitrești
P71
II.2.3.
Amenajare piața agroalimentară și dispensar veterinar Proiect al comunei Răstoaca
P72
II.2.3.
Înființare piața de desfacere și promovare produse viniviticole Proiect al comunei Vîrteșcoiu
P73
II.2.4. Creşterea vizibilităţii şi atractivităţii judeţului pentru intensificarea interesului investiţional autohton şi străin
Realizarea unui document de prezentare a mediului economic local

II.2.4. Realizarea unui Plan/strategii de marketing teritorial - Proiect Pact Realizarea și publicarea unei hărți cu toate întreprinderile şi specialiştii care operează ridicat
P74 Teritorial în teritoriu, prezentarea în format digital.
Planul de marketing pentru micii întreprinzători în sectorul vitivinicol
Promovarea potenţialului teritoriului pentru cultivarea plantelor tehnice Proiectul se realizează prin Comisiei teritoriale pentru susținerea economiei și
(rapiţă, salcie energetică etc), în special în zonele cu terenuri în pantă, pe dezvoltării antreprenoriatului local și Comisieil de planificare spațială a mediu
II.2.4. lângă apă, zone mlăştinoase permanente sau periodice teritoriului.
P75
Susţinerea modernizării exploataţiilor agricole şi forestiere prin
promovarea beneficiilor rezultate din formarea parteneriatelor sau atragerea mediu
de investiţii
Crearea unui centru de informare pentru investitori, se poate realiza sub forma unei
platforme difgitale.
(acordarea de beneficii pentru investiții și angajarea de forță de muncă locală: crearea
II.2.4. Acordarea unor beneficii / stimulente pentru investițiile private în infrastructurii pentru realizarea unor fabrici de producție, extinderea liniilor de producție
ridicat
P76 activitățile de producție și procesare ce urmăresc înființarea de noi locuri de muncă)
Oferirea de facilităţi investitorilor – elaborarea unor scheme de stimulente pentru
investitori în funcţie de beneficiul pe care aceştia l-ar putea aduce bugetului local şi de
natura activităţii.
263
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
II.2.5. Dezvoltarea cercetării în sectoarele economice prioritare pentru susţinerea viziunii de dezvoltare a mediului economic local
Dezvoltarea unor parteneriate C-D între unităţile de învăţământ, instituţii
II.2.5.
de cercetare şi întreprinderile de producţie pentru dezvoltarea şi aplicarea de ridicat
P77
tehnologie cu valoare economică
Crearea unor parteneriate public - privat, pentru introducerea unor
II.2.5.
programe de cercetare în domeniile prioritare în cadrul facultăţilor din ridicat
P78
teritoriu
II.2.5. Diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice prin intermediul reuniunilor,

ridicat
P79 dezbaterilor organizate pe plan local, național şi internaţional
OBIECTIV STRATEGIC III. Dezvoltarea unui concept integrat de agricultură, în special montană şi viticolă şi asigurararea creşterii economice prin utilizarea inteligentă şi durabilă a potenţialului regiunii pentru producţie,
procesare şi vânzare
OBIECTIV SPECIFIC III.1. Transformarea regiunii într-un centru de colectare şi procesare a produselor agricole, în special montane şi viticole
III.1.1. Desemnarea/alegerea spaţiilor favorabile din regiune pentru implementarea unor proiecte integrate de agricultură (furnizare, producţie, procesare, comerţ, promovare, standardizare, etc)
III.1.1. Realizarea unui studiu pentru introducerea conceptului integrat de

ridicat
P80 agricultură în planul de dezvoltare al fiecărei localități din regiune
III.1.1. Crearea unei scheme de ajutor de stat pentru acordarea unor beneficii
ridicat
P81 fiscale și nefiscale IMM-urilor din domeniul agriculturii
Realizarea unui studiu ce are în vedere crearea în regiune a unui parc
III.1.1.
agro-industrial/logistic pentru colectarea , procesarea și vânzarea Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat mediu
P82
produselor agricole de la producătorii locali
III.1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii existente/actuale din zonele favorabile implementării unor proiecte integrate de agricultură
III.1.2. Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă și a celor forestiere
scăzut
P83 în zonele cu potențial economic
III.1.2. Modernizare infrastructura agricolă în zona viticolă a Orașului Panciu,

Proiect al orașului Panciu
P84 județul Vrancea - Drumuri de exploatație și drumuri de acces
III.1.2.
Balastare drumuri agricole şi vicinale Proiect al comunei Bîrsești
P85
III.1.2.
Îmbunătățirea infrastructurii de acces la exploatațiile agricole Proiect al comunei Suraia
P86
Reabilitarea infrastructurii în zonele în care se practică agricultura pentru
III.1.2.
îmbunatățirea gradului de accesibilitate la terenurile agricole și conectarea mediu
P87
zonelor de producție, depozitare și procesare
264
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
III.1.2. Realizarea unui studiu privind amenajarea de spații de colectare,
mediu
P88 transport, depozitare și distributie a produselor locale
III.1.2. Sprijiniea crecătorilor de animale în vederea înfiinţării unor centre

Proiect Pact Teritorial - adresat mediului privat mediu
P89 (abatoare) cu spaţii de păstrare şi ambalare
III.1.2. Înființarea unor centre de colectare şi păstrare plante medicinale si

P90 fructe de padure
III.1.2.
Înființare depozit frigorific fructe Proiect al comunei Valea Sării
P91
III.1.2. Înființarea de centre de colectare a laptelului și realizarea unor investiții
P92 de transport, prelucrare și procesare a laptelui
III.1.2. Reabilitarea sistemului de irigaţii din județul Vrancea și amenajarea de
Proiectul se leagă cu Proiectul Național ”Realizarea Canalului Siret-Bărăgan”. scăzut
P93 lacuri de acumulare pe pârâuri
III.1.3. Combaterea eroziunii solului din zonele afectate prin aplicarea unor forme specifice de agricultură (culturi în fâșii sau cu benzi înierbate)
III.1.3. Identificarea tipurilor de culturi (păioase) pretabile la solurile afectate de
mediu
P94 eroziune din județul Vrancea
III.1.3.
Soluții de reconstrucție ecologică a terenurilor afectate de eroziune ridicat
P95
OBIECTIV SPECIFIC III.2. Furnizarea suportului pentru susţinerea spiritului antreprenorial în sectorul agricol
III.2.1. Furnizarea modalităţilor de informare privind beneficiile înfiinţării asociaţiilor de producători
III.2.1. Realizarea și publicarea unei broșuri despre posibilitățile și condițiile Proiect realizat prin Comisia teritorială pentru susținerea economiei și dezvoltării
ridicat
P96 accesării unui credit de către IMM-urile locale sau fonduri structurale antreprenoriatului local.
Crearea unei platforme de informare şi consiliere în domeniile prioritare Proiect realizat prin Comisia teritorială pentru susținerea economiei și dezvoltării
III.2.1.
privind posibilităţile de asociere şi înființare a grupurilor de producători antreprenoriatului local. ridicat
P97
(consiliere tehnică, juridică şi financiară)
III.2.1. Promovarea beneficiilor înfiinţării de crescătorii piscicole şi unităţi de
mediu
P98 procesare a peştelui, ca produs local
Organizarea atelierelor de lucru periodice pe tema evoluției domeniilor
III.2.1. Proiect realizat prin Comisia teritorială pentru susținerea economiei și dezvoltării
specifice economiei locale cu participarea grupurilor locale de interes și a ridicat
P99 antreprenoriatului local.
instituțiilor interesate naționale și internaționale
III.2.2. Creşterea competitivităţii sectorului agricol prin înfiinţarea şi susţinerea asociaţiilor de producători
Susţinerea constituirii de structuri (asociaţii) care au ca scop exploatarea

III.2.2.
eficientă a terenurilor agricole şi introducerea unui management eficient ridicat
P100
axat pe rezultate
265
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Corelarea proiectelor/programelor demarate de toţi actorii implicați pentru
III.2.2.
asigurarea concordanţei între politicile publice şi opţiunile de dezvoltare ale ridicat
P101
mediului privat
III.2.2. Programe de investiţii pentru consolidarea trecerii de la producţia primară la

Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat mediu
P102 industria agroalimentară, prin achiziționarea de noi tehnologii
III.2.3. Asigurarea suportului, simplificarea procedurilor administrative, pregătirea specifică a responsabililor din instituţiile publice
III.2.3. Realizarea unei baze de date privind unităţile de producţie şi procesare la
mediu
P103 nivel judeţean
III.2.3. Implementarea de soluţii informatice integrate – Registrul Agricol – la
proiect in implementare ridicat
P104 nivelul Judeţului Vrancea, zona Nord - Vest

P105 nivelul Judeţului Vrancea, zona Centru

P106 nivelul Judeţului Vrancea, zona Sud
III.2.4. Încurajarea spiritului antreprenorial, prin descrierea oportunităţilor de finanţare pentru susţinerea tinerilor fermieri
III.2.4. Sprijinirea instalării tinerilor fermieri prin suport tehnic şi juridic şi
ridicat
P107 descrierea oportunităţilor de finanţare
III.2.4. Implementarea unui program de premiere şi promovare a celor mai bune
(schimb de experienţă internaţional şi promovare mecanisme inovatoare) mediu
P108 iniţiative antreprenoriale în rândul tinerilor fermieri
OBIECTIV SPECIFIC III.3. Promovarea şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi a standardelor privind produsele agricole locale
III.3.1. Crearea unei identităţi a produsului local (brand) şi stabilirea standardelor comune pentru produsele agricole din regiune - Proiecte Pact Teritorial
III.3.1. Realizarea metodologiei pentru definirea strandardelor compatibile la

ridicat
P109 nivel teritorial, în conformitate cu cerințele europene
III.3.1. Realizarea unui ghid de implementare a standardelor şi stabilirea unei

ridicat
P110 perioade de conformare
III.3.1. Crearea unor mecanisme de susţinere a mediului privat pentru respectarea
ridicat
P111 standardelor şi confirmarea calităţii produselor locale
III.3.1. Pregătirea unui buletin de informare despre standardele agricole și Proiect realizat prin Comisiei teritoriale pentru susținerea economiei și dezvoltării
ridicat
P112 tendințele pieței din regiune, dar și din afara acesteia antreprenoriatului local.
III.3.1. Definirea unui brand de produse locale şi promovarea lor la nivel local,
mediu
P113 în vederea stimulării înfiinţării întreprinderilor familiale şi PFA
266
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
III.3.2. Susținerea și promovarea practicilor agricole ecologice în rândul producătorilor locali
Promovarea unor proiecte tip de ferme ecologice, inclusiv prin asociere,
III.3.2.
conform cerinţelor liniilor de finanţare nerambursabile, menite să ridicat
P114
transforme fermele de subzistenţă în microferme ecologice
III.3.2. Stimularea apicultorilor și pomicultorilor de a adopta măsuri de protejare a
ridicat
P115 mediului
III.3.2. Organizarea de campanii de informare și ateliere de lucru în domeniul

ridicat
P116 agriculturii ecologice pentru producători
III.3.2. Creşterea competitivităţii fermelor prin diversificarea producţiei în regim

mediu
P117 ecologic
III.3.3. Garantarea initiaţivelor de creare a noi pieţe de desfacere
III.3.3. Promovarea și înființarea asociațiilor/ parteneriatelor din turism și

mediu
P118 agricultură pentru creara unui sistem solid al economiei locale
III.3.3.
Organizarea târgurilor periodice pentru produsele agricole locale mediu
P119
III.3.3.
Promovarea podgoriilor din Sud-Estul României mediu
P120
OBIECTIV STRATEGIC IV. Modernizarea infrastructurii şi serviciilor publice la standarde europene, în vederea stimulării şi sprijinirii dezvoltării durabile a economiei locale, în corelare cu dezvoltarea spaţială integrată
OBIECTIV SPECIFIC IV.1. Armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială si urbanistică cu planurile de urbanism la nivel teritorial, regional şi naţional
IV.1.1. Îmbunătăţirea funcţiei de planificare strategică a autorităţilor publice locale

IV.1.1.
Înfiinţarea Comisiei de planificare spațială a teritoriului ridicat
P121
IV.1.1. Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând

PROIECT PACT Teritorial mediu
P122 specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ
Înfiinţarea unui centru de informare urbanistică.

Adoptarea unui sistem geografic informațional pentru gestionarea
IV.1.1. Proiectul se realizează prin Comisia teritoriala pentru susținerea economiei și
bazelor de date cu caracter teritorial și creșterea eficienței și mediu
P123 dezvoltării antreprenoriatului local și Comisia de planificare spațială a
operativității în emiterea de autorizații și documentații de urbanism
teritoriului.
IV.1.1.
Elaborare PUG Proiect al comunei Bîrsești
P124
IV.1.1.
PUG Com. Soveja Proiect al comunei Soveja
P125
267
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.1.1.
Realizare PUG la nivelul com. Valea Sării Proiect al comunei Valea Sării
P126
IV.1.1. PIDU "Plan Integrat pentru Dezvoltare Urbană - Focșani - zona de acțiune
Proiect al municipiului Focșani
P127 Centu-Gară-Obor"
IV.1.1.
Realizarea hărților de risc pentru județele Vrancea și Buzău mediu
P128
IV.1.2. Realizarea unui plan de dezvoltare spațială pentru zonele din regiune cu valori particulare istorice și culturale
În vederea echilibrării şi eficientizării dezvoltării spaţiale, conceptul se bazează pe

Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din principiile policentralității și partenerial.
regiune cu potențial economic, în special în agricultură și turism
IV.1.2. Asumarea unor măsuri și reglementări pentru protejarea zonelor cu valori particulare
istorice si culturale, introducerea în noul Plan integrat de dezvoltare urbanistică și în cele mediu
P129 Proiectul se realizează prin Comisiei teritoriale pentru susținerea economiei
și dezvoltării antreprenoriatului local și Comisiei de planificare spațială a ale Partenerilor Publici Asociati.
teritoriului. Identificarea modalităților de dezvoltare spațială a zonelor din teritoriu cu valori
particulare istorice și culturale.
Studii și propuneri: Reabilitarea şi reconversia zonelor industriale dezafectate.
IV.1.2. Realizarea Planului de regenerare a teritoriului cu stabilirea zonelor
Reconversia unor terenuri care nu mai sunt funcţionale în scopul pentru care au fost mediu
P130 prioritare şi a responsabilităților partenerilor implicaţi
create iniţial.
IV.1.3. Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială
IV.1.3. Constituirea unor mecanisme de informare și consultare permanentă a

Proiectul se realizează prin Comisiei de planificare spațială a teritoriului. mediu
P131 tuturor autorilor implicaţi, pe probleme de regenerare urbană
Proiectele se realizează prin Comisiei de planificare spațială a teritoriului și Comisiei

IV.1.3. Proiecte de regenerare teritorială a zonelor cu populaţie care trăiește în pentru susținerea parteneriatului social.
mediu
P132 condiții de sărăcie extremă Reabilitarea imobilelor şi a locuinţelor din patrimoniul protejat al teritoriului,
distruse de locatarii care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă.
Realizarea unor acțiuni/programe pentru creșterea implicării
IV.1.3.
comunității în reabilitarea mediului privat construit în zonele cu potențial Proiect Pact Teritorial - adresat comunitîții și mediului privat ridicat
P133
economic, turistic și cultural
OBIECTIV SPECIFIC IV.2. Furnizarea serviciilor publice de calitate şi îmbunatăţirea infrastructurii conform standardelor europene
IV.2.1. Modernizarea și îmbunătățirea capacității instituțiilor publice si a întreprinderilor contractate pentru creșterea calității serviciilor furnizate
IV.2.1. Informatizarea datelor de gestionare a procedurilor de lucru ale APL și a
ridicat
P134 comisiilor/grupurilor/parteneriatelor în care APL este membru
în parteneriat cu ZMF
IV.2.1. Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL
Realizarea rețelei de parcări a teritoriului definit în PACTUL TERITORIAL și corelarea mediu
P135 TERITORIAL
cu transportul în comun.
268
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Idenitificarea zonelor disponibile pentru spații de parcare pentru autoturisme mari și
Realizarea unui studiu la nivelul teritoriului privind inventarierea
IV.2.1. dotarea acestora cu spații de deservire (toatele publice, spații de luat masa).
zonelor de parcări (identificare, stadiu, dimensiune) și a facilităților mediu
P136 Realizarea unui inventar al facilităților de deservire în zonele turistice și corelarea
publice de deservire (toalete publice, zone deschise pentru staționare)
acestora cu rețeaua de parcări.
Extinderea rețelei de parcări și a facilităților de deservire (toalete, Realizarea reţelei de parcări în zonele cu obiective turistice.
IV.2.1.
locuri de masa), în zonele de interes economic și în zonele turistice, cu Amenajarea locurilor de parcare cu vegetaţie. scăzut
P137
respectarea normelor de mediu și în acord cu opinia comunității
IV.2.1. Utilizarea unor sisteme moderne de monitorizare a zgomotului în
ridicat
P138 domeniul transportului rutier şi feroviar
IV.2.1. Întocmirea unui Studiu privind constituirea unei infrastructuri de Proiectul se realizează prin Comisia consultativă pe probleme de urbanism înființată în
mediu
P139 circulaţie la nivelul teritoriului cadrul Comisia de planificare spațială a teritoriului.
Inițierea/susținerea demersurilor din partea APL pentru trecerea în
IV.2.1. În special gările monumente istorice - gara Odobești, gara Mărășești sau clăridile
administrarea publică locală a infrastructurii feroviare neutilizate și ridicat
P140 abandonate - gara Panciu.
abandonate pentru modernizarea și valorificarea acesteia
Proiectul se realizează prin Comisia consultativă pe probleme de urbanism înființată în
Realizarea unui plan integrat de prevenire, protecție și diminuare a cadrul Comisia de planificare spațială a teritoriului.
IV.2.1.
efectelor inundațiilor și alunecărilor de teren în zonele limitrofe Lucrări de prevenire a inundațiilorși îndiguire în zonele expuse riscurilor; reabilitarea, mediu
P141
drumurilor de acces construcția și întreținerea podurilor și podețelor, construirea de diguri de protecție
împotriva apelor pluviale de pe versanți.
IV.2.1.
Dotare autogospodărire (mașină pompieri, gunoi, autobasculantă, vidanjă) Proiect al comunei Valea Sării
P142
IV.2.1.
Modernizare Obor - municipiul Adjud, 12.249 mp teren, 89 mp clădiri Proiect al municipiului Adjud
P143
IV.2.1.
Lucrări de interes public în piața centrală a orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P144
IV.2.2. Integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier, fluidizarea traficului şi îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei şi traficului pe toate modurile de transport
Realizarea Proiectului INTEGRAT "Implementarea unui sistem de
IV.2.2. transport durabil, realizarea infrastructurii necesare” - amenajare piste
PROIECT PACT Teritorial scăzut
P145 de biciclete, achiziționare biciclete și creare de parcări special amenajate -
se corelează cu Planul de Mobilitate al teritoriului
Efectuarea unui studiu de specialitate asupra cerinţelor de transport public local în
prezent şi pentru o perioadă de 5 – 10 ani, în vederea elaborării fluxurilor de transport de
persoane.
Optimizarea traseelor:
IV.2.2. Realizarea unui studiu de optimizare a transportului public local și
- Reconfigurarea traseelor prin introducerea sau eliminarea unor tronsoane în funcţie de mediu
P146 promovarea unor mijloace de transport durabil
fluxurile de călători;
- Reducerea numărului de curse pe traseele cu fluxuri reduse;
- Optimizarea şi adaptarea parcului la fluxurile de călători.
Adaptarea mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
269
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.2.
Extinderea sistemului GPS de management al traficului la nivel teritorial mediu
P147
IV.2.2. Realizarea unui concept durabil de iluminare stradală, care să pună în
mediu
P148 valoare fondul construit și să creeze un climat de siguranță
IV.2.2.
Realizarea unui aeroport mediu
P149
IV.2.2.
Realizarea unor pasarele pietonale peste carosabil în zonele agromerate mediu
P150
IV.2.2.
Reabilitarea trecerilor la nivel cu cale ferată proiect realizat de CFR scăzut
P151
IV.2.2. Program de deviere a traficului greu şi de tranzit (centură ocolitoare, inele de circulaţie,
Realizare centura de ocolire prin zona nord a municipiului Focșani mediu
P152 orientarea spre zonele periferice a structurilor care atrag trafic auto ridicat).
IV.2.2.
Construcția unui punct nodal transport călători - Focșani Proiect al municipiului Focșani
P153
Amenajare sens giratoriu la intersectia Bulevardului Republicii (DN2) cu
IV.2.2.
DN 11 A, Municipiul Adjud, D=52,00m; Suprafata total amenajata Proiect al municipiului Adjud
P154
=9100mp
Realizarea planului de modernizare a drumurilor comunale, județene și
IV.2.2.
corelarea cu infrastructura rutieră și feroviară națională și propunerea de mediu
P155
extindere a acestora pentru asigurarea mobilității ridicate
IV.2.2. Modernizare drum județean DJ 204E, Focșani (DN 2)-Petrești-Ciuslea-

scăzut
P156 Străjescu-Doaga, km 0+000-km. 21+900, L=21,9 km
Modernizare DJ 205B, Alexandru Vlahuță (DN 2)-Gugești-Urechești-

IV.2.2.
Budești-Cotești-Blidari-Bonțești-Dălhăuți-Faraoanele-Rămniceanca-Beciu- scăzut
P157
Odobești (DN 2M) km. 0+000-km. 30+000, L=30,00 km
IV.2.2. Modernizare drum județean DJ 205C km 0+000-16+000 Focșani-Golești-
scăzut
P158 Vîrteșcoiu-Odobești, L=16 km
IV.2.2. Modernizare drum județean DJ 241A, Limită județ Galați-Feldioara-Limită
scăzut
P159 județ Bacău, km. 5+000-km. 19+450, L=14,45 km
IV.2.2. Modernizare drum județean DJ 202E Limită județ Buzău-Voetin-Sihlea-
scăzut
P160 Obrejița-Tâmboiești-Bordești, km 5+000-km 28+000, L=23 km
Modernizare drum județean DJ 115, Limită județ Bacău-Gura văii-Feteăti
IV.2.2.
(DN 2L), km. 27+200-km. 39+900, sectorul cuprins între km 38+375-km. scăzut
P161
39+900 (intersecție DN 2L), L=1,25 km
IV.2.2. Modernizare drum județean DJ 205N, int. DN 2D-Jariștea Schinteia, km.
scăzut
P162 0+000-km. 10+000, L=10 km
270
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.2. Modernizare drum județean DJ 205S km 3+990-15+000 Câmpineanca-
scăzut
P163 Vîrteșcoiu, L=11,01 km
IV.2.2. Modernizare DJ 204P pe sectorul km 2+950-km 21+250 (DN 2 - Gura
scăzut
P164 Caliței)
IV.2.2. Reabilitare infrastructura stradală Adjud - județul Vrancea - etapa I,
Proiect al municipiului Adjud
P165 L=11856ml
IV.2.2. Reabilitare infrastructura stradală Adjud - județul Vrancea - etapa a IIa
P166 L=12297ml
IV.2.2. Modernizare drumuri comunale - cartier Burcioaia - Municipiul Adjud,
P167 L=4300ml
IV.2.2.
Modernizare drumuri comunale - sat Adjudu Vechi, L=7500ml Proiect al municipiului Adjud
P168
IV.2.2.
Modernizare drumuri comunale - sat Șișcani, L=6.300ml Proiect al municipiului Adjud
P169
IV.2.2.
Reabilitare rețele stradale în orașul Mărășești Proiect al orașului Mărășești
P170
IV.2.2. Modernizare drumuri de interes local în satele componente ale orașului
Proiect al orașului Mărășești
P171 Mărășești
IV.2.2.
Modernizare străzi și trotuare în zona centrală a orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P172
IV.2.2.
Modernizare străzi și trotuare în sate aparținătoare orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P173
IV.2.2.
Modernizare și dotare Serviciu public de transport în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P174
IV.2.2.
Modernizare iluminat public, rețea de IT și curenți slabi în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P175
IV.2.2.
Reabilitare drum comunal DC 145 de la km 3+600 la km 5+450 Proiect al comunei Biliești
P176
IV.2.2.
Asfaltare drum judeţean DJ 204G de la km 4+650 la km 6+150 Proiect al comunei Biliești
P177
IV.2.2.
Asfaltare drumuri de interes local Proiect al comunei Bîrsești
P178
IV.2.2.
Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local Proiect al comunei Boghești
P179
IV.2.2.
Reabilitarea sistemului de iluminat public local Proiect al comunei Broșteni
P180
271
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.2. Modernizare drumuri de interes local în satele componente ale oraşului
Proiect al comunei Chiojdeni
P181 Mărăşeşti
IV.2.2.
Modernizare drumuri locale Proiect al comunei Cîmpuri
P182
IV.2.2.
Construire punţi pietonale din beton Proiect al comunei Cîmpuri
P183
IV.2.2.
Modernizare drumuri de interes local Proiect al comunei Garoafa
P184
IV.2.2.
Modernizare drumuri de interes local comuna Golești Proiect al comunei Golești
P185
IV.2.2.
Șanțuri protejate Proiect al comunei Gologanu
P186
IV.2.2.
Modernizare drumuri de interes local comuna Mera Proiect al comunei Mera
P187
IV.2.2.
Modernizare străzi principale și secundare în comuna Milcovul Proiect al comunei Milcovul
P188
IV.2.2. Construirea de-a lungul DN 23 în satele Nănești și alienii Noi de alei
Proiect al comunei Nănești
P189 pietonale, pista biciclete, șanturi și podețe
IV.2.2.
Modernizare DC 70, com. Păulești, jud. Vrancea Proiect al comunei Păulești
P190
IV.2.2.
Modernizare str. Nucării, com Păunești Proiect al comunei Păunești
P191
IV.2.2. Modernizare drum comunal DC 149A km0+000-km 4 +600 Com. Poiana
Proiect al comunei Poiana Cristei
P192 Cristei
IV.2.2.
Reabilitare și modernizare DC54 Răcoasa - Verdea, Km 0+000-5+289 Proiect al comunei Răcoasa
P193
IV.2.2.
Asfaltare drumuri comunale Proiect al comunei Răstoaca
P194
IV.2.2.
Modernizare infrastructura rutieră pentru un drum de interes local Proiect al comunei Ruginești
P195
IV.2.2.
Asfaltare DC Străoane- Văleni Proiect al comunei Străoane
P196
IV.2.2.
Asfaltare străzi comunale 10 km Proiect al comunei Străoane
P197
272
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.2.
Achiziție autospecială și amenajare parc cu iluminat ecologic Proiect al comunei Suraia
P198
IV.2.2.
Modernizare străzi în zona centru Suraia, jud. Vrancea Proiect al comunei Suraia
P199
IV.2.2.
Modernizare străzi în cartierele Loturi, Butuceni, Dimaci - com. Suraia Proiect al comunei Suraia
P200
IV.2.2. Săpare și dalare șanturi pe marginea drumului național DN 23 A in satele
Proiect al comunei Tătănaru
P201 Bordeasca veche, Mărtinești și Vâjietoare
IV.2.2.
Modernizare drumuri locale Proiect al comunei Urechești
P202
IV.2.2.
Modernizare centrul localității Proiect al comunei Urechești
P203
IV.2.2.
Modernizare drumuri de interes local Sat Matacina km0+1+170 Proiect al comunei Valea Sării
P204
IV.2.2.
Modernizare rețele de drumuri în com. Valea Sării jud. Vn Proiect al comunei Valea Sării
P205
IV.2.2.
Modernizare iluminat public Proiect al comunei Valea Sării
P206
IV.2.2.
Balastat drumuri de acces la proprietăți Proiect al comunei Valea Sării
P207
IV.2.2.
Modernizare DC 77 Iresti- Voloșcani-Vidra Proiect al comunei Vidra
P208
IV.2.2.
Modernizare drum public în interior localitate sat Vidra Proiect al comunei Vidra, sat Vidra
P209
IV.2.2.
Modernizare drum public în interior localitate sat Burca Proiect al comunei Vidra, sat Burca
P210
IV.2.2.
Modernizare drum public în interior localitate sat Scafari Proiect al comunei Vidra, sat Scafari
P211
IV.2.2.
Modernizare drum public în interior localitate sat Serbești Proiect al comunei Vidra, sat Serbești
P212
IV.2.2.
Modernizare drum public în interior localitate sat Irești Proiect al comunei Vidra, sat Irești
P213
IV.2.2. Realizare trotuare, podețe si rigole betonate în centrul comunei în lungime

Proiect al comunei Vîrteșcoiu
P214 de 500 ml
IV.2.2. Modernizare străzi și șanturi betonate în interiorul localității în lungime de

P215 10 km
273
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Proiect al comunei Sihlea, proiect integrat:alimentare cu apă, canalizare și stație de
IV.2.2.
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii locale în comuna Sihlea epurare în satul Sihlea, modernizare DC în satul Sihlea, înființare centru de zi pentru
P216
copiii aflați în situații de risc
IV.2.2.
Construire pod peste rîul Şuşiţa Proiect al comunei Cîmpuri
P217
IV.2.2.
Reabilitare și consolidare maluri pârâu Haulita în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P218
IV.2.2.
Reparaţie capitală Pod " VIADUCT" Proiect al comunei Bîrsești
P219
IV.2.2.
Construire pod din beton armat peste Pârâul Berheci Proiect al comunei Corbița
P220
IV.2.2.
Consolidare ravenă Proiect al comunei Cotești
P221
IV.2.2.
Regularizare albie pârâul Zăbrăuți pe intravilanul comunei Fitionești Proiect al comunei Fitionești
P222
IV.2.2.
Sistem de dirijare a apelor meteorice com. Gugești Proiect al comunei Gugești
P223
IV.2.2.
Pod peste pârâul Milcovelu Proiect al comunei Mera
P224
IV.2.2.
Reabilitare pod beton armat peste râul Milcov, cătun Larga Proiect al comunei Mera
P225
IV.2.2.
Pod beton armat peste pârâul Groza, cătun Larga Proiect al comunei Mera
P226
IV.2.2.
Construire pod trecere peste râul Năruja, sat Vetrești-Herăstrau Proiect al comunei Nistorești, sat Vetrești-Herăstrau
P227
IV.2.2.
Pod peste pârâul Haulișca, în satul Haulișca Proiect al comunei Păulești, sat Haulișca
P228
IV.2.2.
Regularizare cursuri apă (Râul Putna + afluenți) Proiect al comunei Valea Sării
P229
IV.2.2.
Pod peste pârâul Tichiriș Proiect al comunei Vidra
P230
IV.2.2.
Pod peste pârâul Colțea Proiect al comunei Vidra
P231
IV.2.3. Realizarea de amenajări pentru protecția împotriva inundațiilor
Realizarea de amenajări hidrotehnice pe cursurile de apă în zonele supuse
IV.2.3. riscului la inundații datorat revărsării cursurilor de apă, a scurgerii de ape
mediu
P232 pluviale pe versanți și a accidentelor în exploatrea construcțiilor
hidrotehnice
IV.2.3. Reactualizarea listei de investiții prioritare privind amenajarea albiilor
ridicat
P233 pentru protecția împotriva inundațiilor
274
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.4. Identificarea terenurilor de risc şi realizarea hărților detaliate
IV.2.4. Realizarea de hărți detaliate de risc seismic, alunecări de teren, zone
ridicat
P234 inundabile și zone supuse fenomenului de secetă
IV.2.4. Identificarea terenurilor sensibile la lichefiere și tasate. Prioritizarea

mediu
P235 măsurilor de intervenție
IV.2.5. Desfăşurarea activităţilor de împădurire
IV.2.5. Realizarea de perdele vegetale în lungul drumurilor naționale și județene

mediu
P236 pentru prevenirea fenomenelor de înzepezire
IV.2.5. Reîmpădurirea terenurilor afectate de fenomene erozionale și alunecări de

mediu
P237 teren
IV.2.6. Modernizarea și îmbunătățirea capacității instituțiilor publice și a întreprinderilor de acțiune în caz de calamități naturale (inundații, risc seismic, secetă, alunecări de teren);
IV.2.6. Dezvoltarea și corelarea planurilor de intervenție ale instituțiilor publice și a

ridicat
P238 întreprinderilor în caz de calamități naturale
IV.2.7. Proiect integrat de modernizare a rețelei de alimentare cu apă și a sistemului de canalizare din teritoriu
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată
IV.2.7.
din județul Vrancea, în perioada 2014-2020 (pentru localități cu peste scăzut
P239
2.000 locuitori)
IV.2.7.
Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Pădureni, orașul Mărășești Proiect al orașului Mărășești, sat Pădureni
P240
IV.2.7. Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Călimănești, orașul
Proiect al orașului Mărășești, sat Călimănești
P241 Mărășești
IV.2.7.
Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Haret, orașul Mărășeși Proiect al orașului Mărășești, sat Haret
P242
IV.2.7.
Alimentare cu apă în sat Pădureni, orașul Mărășești Proiect al orașului Mărășești, sat Pădureni
P243
IV.2.7.
Alimentare cu apă în sat Haret, orașul Mărășești Proiect al orașului Mărășești, sat Haret
P244
IV.2.7.
Alimentare cu apă în sat Călimănești, orașul Mărășești Proiect al orașului Mărășești, sat Călimănești
P245
IV.2.7.
Canalizare şi staţie de epurare Proiect al comunei Bîrsești
P246
IV.2.7.
Sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare Proiect al comunei Boghești
P247
IV.2.7.
Alimentare cu apă potabilă a comunei Chiojdeni - etapa II Proiect al comunei Chiojdeni
P248
275
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.7.
Staţie de epurare şi reţele de canalizare din com Cîrlugele, judeţul Vrancea Proiect al comunei Cîrligele
P249
IV.2.7.
Înfiinţare sisteme de alimentare cu apă în satele Rădăcineşti şi Lărgăşeni Proiect al comunei Corbița, sate Rădăcinești și Lărgășeni
P250
IV.2.7.
Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Buda Proiect al comunei Corbița, sat Buda
P251
IV.2.7.
Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Ocheşeşti Proiect al comunei Corbița, sat Ocheșești
P252
IV.2.7.
Alimentare și canalizare, satele Biceștii de sus și Roșcari Proiect al comunei Dumitrești, sate Biceștii de sus și Roșcari
P253
IV.2.7.
Alimentare cu apă în satele Garoafa, Făurei, Precistanu și Bizighești Proiect al comunei Garoafa, sate Garoafa, Făurei, Precistanu și Bizighești
P254
IV.2.7. Canalizare și stație de epurare în satele Garoafa, Faurei, Precistanu și
Proiect al comunei Garoafa, sate Garoafa, Faurei, Precistanu și Bizighești
P255 Bizighești
IV.2.7.
Alimentare cu apă și canalizare comuna Mera Proiect al comunei Mera
P256
IV.2.7.
Canalizare în comuna Milcovul Proiect al comunei Milcovul
P257
IV.2.7. Canalizare și stație epurare în com. Nănești, satele Calienii Noi și Calienii
Proiect al comunei Nănești, sate Calienii Noi și Calienii Vechi
P258 Vechi
IV.2.7.
Alimentare cu apă, sat Terchești Proiect al comunei Popești, sat Terchești
P259
IV.2.7.
Canalizare comuna Popești Proiect al comunei Popești
P260
IV.2.7.
Stație epurare, rețele colectare, canalizare Proiect al comunei Răstoaca
P261
IV.2.7.
Stație epurare Proiect al comunei Ruginești
P262
IV.2.7.
Înființare rețele de canalizare, stație de epurare în com Suraia Proiect al comunei Suraia
P263
IV.2.7.
Extindere rețele de distribuție apă com. Suraia Proiect al comunei Suraia
P264
IV.2.7.
Înființare rețea publică de canalizare cu stație de epurare Proiect al comunei Tătănaru
P265
IV.2.7.
Reabilitare și modernizare sistem alimentare cu apă sat Martinești Proiect al comunei Tătănaru, sat Martinești
P266
IV.2.7. Rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Tîmboiești, județul
Proiect al comunei Tîmboiești
P267 Vrancea
IV.2.7.
Canalizare, rețele colectoare Proiect al comunei Urechești
P268
276
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.7. Prima înființare rețea alimentare cu apă (inclusiv captare, depozitare și stații
Proiect al comunei Valea Sării
P269 tratare a apei)
IV.2.7. Prima înființare sistem de canalizare și stații de epurare a apei în com.
Proiect al comunei Valea Sării
P270 Valea Sării
IV.2.7.
Canalizare și stație de epurare Irești- Serbești Proiect al comunei Vidra
P271
IV.2.7.
Canalizare și stație epurare Tichiriș- Ruget Proiect al comunei Vidra
P272
IV.2.7.
Extindere canalizare cu stație de epurare Vidra - Vale Proiect al comunei Vidra
P273
IV.2.8. Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică și valorificarea resurselor energetice regenerabile
PROIECT PACT Teritorial

IV.2.8. Înființarea parteneritului între APL și furnizorii privați de energie Studiu privind evaluarea potențialului disponibil al resurselor energetice mediu
P274 electrică pentru exploatarea potențialului energetic regenerabil regenerabile existente la nivelul fiecărei localități.
Promovarea de parteneriate publice între localitățile învecinate, pentru crearea unor
centre zonale de producere a energiei din surse regenerabile.
Promovarea introducerii în toate instituțiile publice a planurilor de eficiență
Susținerea proiectelor APL de implementare de sisteme de producere a
IV.2.8. energetică.
energiei electrice din surse regenerabile - atragerea de parteneriate de tip mediu
P275 Asigurarea co-finanțării și asigurarea consultanței pentru facilitarea accesării
ESCO
intrumentelor financiare disponibile, inclusiv atragerea de parteneriate de tip ESCO.
Promovarea unui sistem eficient de energie a unor surse alternative şi a ideii de consum
raţional.
IV.2.8. Organizare campanii de conștientizare și informare privind utilizarea Promovarea sistemelor de captare a energiei solare și utilizarea sa pentru gospodării
mediu
P276 resurselor energetice regenerabile sau exploatații agricole familiale.
Promovarea valorificării de către mediul privat a resurselor regenerabile pentru
producerea energiei verzi.
IV.2.8.
Extindere rețea electrificare în comuna Milcovul Proiect al comunei Milcovul
P277
IV.2.8.
Extindere rețea electrică + modernizare rețea existentă Proiect al comunei Valea Sării
P278
IV.2.9. Extinderea și reabilitarea sistemului de alimentare cu gaze naturale și de termoficare
IV.2.9. Modernizarea sistemului de încălzire în instituțiile publice prin Se corelează cu proiectul integrat ”Promovarea potenţialului teritoriului pentru
mediu
P279 utilizarea unor tehnologii invatoare ce utilizează combustibil regenerabil cultivarea plantelor tehnice (rapiţă, salcie energetică, etc)”.
IV.2.9.
Extindere rețele gaze naturale și rețele termice în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P280
IV.2.9.
Distribuție gaze Proiect al comunei Cotești
P281
277
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.2.9.
Alimentare cu gaze naturale a com Gugești Proiect al comunei Gugești
P282
IV.2.9.
Lucrări de reabilitare termică pentru cca 3.000 de apartamente Proiect al municipiului Adjud
P283
IV.2.9. Reabilitarea termică a blocurilor, a instalațiilor de apă-canal din orașul

P284 Panciu
IV.2.10. Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor
IV.2.10. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de colectare şi

Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate. mediu
P285 transport deşeuri
Creşterea coeficientului de colectare selectivă cu 30% la nivelul județului

Dezvoltarea unei campanii de conștientizare a importanței unui mediu curat, prin
ridicat
implicarea comunității.
Stabilirea unui regulament comun la nivelul județului de colectare, Îmbunătăţirea sistemului de colectare şi transport a deşeurilor.
IV.2.10.
tratare şi valorificare a deşeurilor provenite de la populație (menajere,
P286
construcţii şi demolări, ..) și realizarea infrastructurii necesare Valorificarea potenţialului util din deşeurile municipale/comunale
Îmbunătățirea tehnologiei de colectare, de transport și de gestionare a deșeurilor. mediu
Construcția unor depozite de colectare, sortare, valorificare prin reciclare.
IV.2.10. Eficientizarea sistemului pentru colectarea, epurarea și eliminarea

mediu
P287 deșeurilor provenite de la instituții publice
IV.2.10.
Înființare stație de depozitare a gunoiului de grajd și a resturilor menajere Proiect al comunei Gugești
P288
OBIECTIV SPECIFIC IV.3. Dobândirea standardelor optime de mediu
IV.3.1. Managementul mediului prin cooperarea instituţională şi dezvoltarea resursei umane şi a logisticii
IV.3.1. În colaborare cu APL realizază documentele și planurile strategice în legătură sau care
Crearea unei Comisii Consultative pe probleme de mediu ridicat
P289 afectează mediul. Sprijină populația să desfăşoare proiecte proprii.
Colaborare între autorităţile locale, instituţiile locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor de
IV.3.1. Crearea unui parteneriat între APL și Comisia Consultativă pe mediu pentru dezvoltarea, promovarea şi punerea în practică a unor politici locale de
mediu. Sprijină şi verifică modul în care se aplică protocoalele de colaborare legate de ridicat
P290 probleme de mediu pentru sprijinirea funcționării acestuia
protejarea mediului, între instituțiile și agențiile centrale, APL și societatea civilă.
Realizarea unui Plan integrat de mediu, a unui calendar de punere în
IV.3.1.
practică a măsurilor asumate, a unui mecanism de comunicare între mediu
P291
parteneri și stabilire a responsabilităților fiecărei părți implicate
278
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.3.1. Înființarea unui sistem de control a nivelului de poluare produsă de
ridicat
P292 întreprinderi
IV.3.1.
Realizarea unui sistem pentru monitorizarea calității aerului mediu
P293
Proiect realizat prin Comisia consultativă pe probleme de urbanism.
IV.3.1.
Întocmirea/actualizarea cadastrului verde al județului Vrancea Inventariere, conservare, reabilitare, identificare de terenuri care pot fi amenajate ca zone scăzut
P294
verzi.
IV.3.1. Realizarea Hărților de Evaluare a Impactului asupra Mediului și
mediu
P295 dezvoltarea Planurilor de Acțiune pentru a rezolva problemele
IV.3.2. Participarea activă a societăţii civile în rezolvarea problemelor de mediu
Organizarea trimestrială a unor întâlniri pe tema protecției mediului cu
IV.3.2.
participarea instituțiilor și organizațiilor care își desfășoară activitatea în ridicat
P296
domeniul mediului
IV.3.2. Realizarea unui sistem informațional pentru sugestii și reclamații legate
mediu
P297 de mediu
Programe și acțiuni pentru încurajarea amenajării de noi spaţii verzi, precum şi

întreţinerea şi extinderea celor existente. Crearea unui cadru de măsuri pentru
Demararea unor campanii și proiecte pentru educaţia ecologică protejarea mediului: premierea iniațiativelor demarate de comunitate pentru
respectarea și punerea în practică a acestor măsuri; conştientizarea populaţiei asupra
IV.3.2.
Proiect realizat prin Comisia Consultativă pe probleme de mediu, necesităţii spaţiilor verzi și sancţionarea celor care aduc prejudicii spaţiilor verzi. mediu
P298
Comisia Consultativă a Tinerilor și Comisiapentru susținerea
parteneriatului social. Proiect pentru atragerea copiilor şi a tinerilor la activităţi cu caracter ecologic,
iniţierea participanţilor în voluntariatul pentru mediu şi desfăşurarea unei campanii de
sensibilizare a populaţiei pentru amenajarea şi protejarea spaţiilor verzi.
IV.3.2. Încurajarea persoanelor fizice sau juridice realizării unor împăduriri de

ridicat
P299 mici dimensiuni, plantaţii de livezi şi păduri de protecţie
IV.3.3. Păstrarea, conservarea şi amenajarea zonelor verzi existente, precum şi identificarea şi amenajarea de noi zone verzi, interzicerea distrugerii spaţiilor verzi
IV.3.3. Protejarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente şi amenajarea locurilor
mediu
P300 deschise pentru a deveni spaţii verzi
IV.3.3. Constituirea unor perdele forestiere în lungul drumurilor cu trafic
Reduc nivelul poluării fonice şi cantitatea de suspensii solide din aer. scăzut
P301 intens, în special în jurul municipiului Focșani
IV.3.3. Amenajarea peisagistică corespunzătoare în scopul extinderii spaţiilor de

scăzut
P302 recreere şi odihnă şi amenajarea ecologică a parcurilor existente
IV.3.3. Amenajarea ariei naturale de interes local Crâng Petrești și îmbunătățirea

mediu
P303 infrastructurii de acces
279
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
IV.3.3.
Amenajare parc Dumitrești Proiect al comunei Dumitrești
P304
IV.3.3.
Amenajare parc Proiect al comunei Gologanu
P305
IV.3.3.
Amenajare Picnic - Proiect GAL Proiect al comunei Negrilești
P306
IV.3.4. Protecția și conservarea cantității și calității resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice
IV.3.4.
Reabilitarea fronturilor de captare din județul Vrancea ridicat
P307
IV.3.4. Determinarea perimetrelor de protecție sanitară și hidrogeologică a surselor
mediu
P308 de apă din județul Vrancea
OBIECTIV STRATEGIC V. Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii pentru cetăţenii din teritoriu prin îmbunătăţirea accesului la servicii medicale şi sociale
OBIECTIV SPECIFIC V.1. Elaborarea de planuri și evaluări ale nevoilor pentru îmbunătățirea capacității administrative de furnizare a serviciilor sociale
V.1.1. Elaborarea de planuri și programe ca suport pentru dezvoltarea sistemului educațional, de sănătate și social
V.1.1.
Realizarea unui studiu pentru zonificarea socială și medicală mediu
P309
Iniţierea unui program de cercetare de bază, strategic, aplicat pentru
V.1.1.
înţelegerea mecanismelor de îmbolnăvire la om şi tratarea afecţiunilor mediu
P310
patologice
Promovarea unor proiecte pentru combaterea excluziunii sociale; beneficiile pozitive,
V.1.1. Realizarea planului teritorial de informare cu privire la modalitățile de
inclusiv reducerea infracționalității, campanii de informare privind modalitățile de mediu
P311 implicare a comunității în combaterea excluziunii sociale
intergare socială.
V.1.1. Adaptarea infrastructurii de învățământ la cerințele pieței muncii și elaborarea unor
Realizarea planului sistemului educaţional pe termen mediu si lung ridicat
P312 instrumente de educație prin folosirea tehnologiilor digitale
Regândirea sistemului de furnizare a serviciilor medicale plecând de la dezvoltarea
inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii:
V.1.1. Realizarea planului de adaptare a sistemului de furnizare a serviciului 1. implementarea unui sistem integrat de furnizare a serviciilor sociale și medicale,
mediu
P313 de sănătate conform priorităților Agendei Europa 2020 2. crearea unui sistem de indicatori pentru măsurarea eficenței cheltuielilor în sectorul
sanitar - inclusiv implementarea unui program informatic de urmărire a cheltuielilor din
serviciul de sănătate publică.
Se are în vedere implementarea unui sistem integrat social și de sănătate prin elaborarea
unui mecanism comun pentru a aborda deficitul de resurse atât umane, cât și financiare
și a facilita asimilarea inovării în domeniile sociale și asistenței medicale.
V.1.1. Realizarea STRATEGIEI INTEGRATE SOCIALE ȘI DE Conceptul urmărește să sprijine inovarea în modul în care este organizată asistența
ridicat
P314 SĂNĂTATE a teritoriului medicală, pentru a favoriza un transfer mai important către asistența comunitară și cea
integrată.
Fondurile structurale finanțează cu prioritate investițiile legate de serviciile sociale și
medicale care urmăresc îmbunătățirea eficienței și viabilității financiare a acestora.
280
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.1.1. Îmbunătățirea procesului de furnizare a serviciilor prin calificarea
mediu
P315 personalului de specialitate
Acreditarea de noi furnizori publici și privați prin diversificarea infrastructurii existente
V.1.1. Creșterea eficienței serviciilor medicale prin implementarea unor soluții de
și demararea demersurilor pentru redeschiderea unităților medicale în parteneriat public - mediu
P316 gestiune corectă a unităților medicale
privat.
Înființarea unei Comisii de monitorizare formată din reprezentnați ai CJ, APL,
inspectoratul Școlar, Poliția județeană/Locală și asociații de părinți. Stabilirea unor
indicatori de monitorizare.
Realizarea unor standarde de evaluare a situației actuale și propunerea unor
Realizarea planului județean de monitorizare a modalității de recomandări pentru creșterea siguranței publice.
V.1.1.
implementare a parteneritatelor de colaborare pentru siguranța publică Promovarea introducerii unor sisteme de monitorizare în toate unitățile de învățământ și mediu
P317
în incinta și zona adiacentă unităților de învățământ din teritoriu în centrele sociale.
Implementarea unor mijloace de supraveghere şi sistematizare a traficului (camere
video, benzi producătoare de zgomot pentru atenţionare), semnalizarea şi protejarea
trecerilor de pietoni în proximitatea unităţilor de învăţământ.
Corelarea sistemelor video ale PPA deja implementate.
V.1.2. Coordonarea eforturilor și definirea scopului responsabilității membrilor fondatori pentru asigurarea serviciilor sociale și de sănătate, la aceleaşi standarde și condiții pentru toți cetățenii
V.1.2. Creșterea capacității administrației publice locale și ONG-urilor locale de a Concesionarea unor servicii specializate către organizaţii acreditate.
mediu
P318 furniza servicii sociale Creşterea gradului de implicare a sectorului non-profit în furnizarea de servicii sociale.
V.1.2. Pregătirea unui set de măsuri pentru a ridica standardele serviciilor sociale
mediu
P319 furnizate grupurilor defavorizate
Evaluarea spațiilor publice neutilizate sau utilizate ineficient pentru închirierea acestora
de către parteneri privați, realizarea unui studiu de identificare a oportunităților de
V.1.2. Identificarea unor spații publice neutilizate sau utilizate ineficient pentru contractare a serviciilor medicale, promovarea facilitatăților și stimulentelor oferite
mediu
P320 introducerea acestora într-o rețea de facilități medicale private pentru investiții private în domeniul medical la nivel rural, oferirea de spații
multifuncționale: clinici medicale, farmacii, centre de imagistică și analize medicale cu
plată.
V.1.3. Promovarea unui stil de viață sănătos, în special în rândul persoanelor vulnerabile
Adaptarea programului pe zone, în funcție de anumite criterii: zona de desfășurare,
Realizarea unei campanii anuale la nivelul întregului teritoriu de promovare nivelul social și educațional al populației aparținătoare zonei, numărul de voluntari și
V.1.3.
şi îmbunătăţire a condiţiilor igienico-sanitare din instituţiile de învăţământ; specialiști atrași în realizarea acestei campanii, numărul de materiale disponibile, ridicat
P321
parteneriat: instituţiile de învăţământ-instituţiile sanitare capacitatea realizatorilor de premiere atât a voluntarilor/specialiștilor, cât și a grupurilor
țintă.
V.1.3. Importanța nutriției în timpul sarcinii și necesitatea respectării controlalelor medicale

Proiect "Promovarea unui stil de viață sănătos" mediu
P322 periodice din timpul sarcinii, în special în rândul femeilor din grupurile vulnerabile
V.1.3.
Campanie de educaţie nutriţională, în şcoli și în rândul persoanelor adulte mediu
P323
281
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
OBIECTIV SPECIFIC V.2. Modernizarea serviciilor sociale și de sănătate prin utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului
V.2.1. Modernizarea infrastructurii sociale

V.2.1. Centru de informare şi consiliere pentru tinerii proveniţi din instituţii de Oferirea serviciilor de consiliere juridică, emoţională, medicală, ajutor în găsirea unui loc
mediu
P324 ocrotire de muncă etc. pentru tinerii proveniţi din instituţii de ocrotire.
V.2.1.
Construire și reabilitare Centre de îngrijire și asistență mediu
P325
V.2.1.
Construirea unui centru medico-social „Sfântul Andrei” mediu
P326
V.2.1. Oferirea de asistenţă socială şi medicală (inclusiv kinetoterapie), asistenţă emoţională,
Centre de zi pentru persoane vârstnice mediu
P327 consultanţă juridică, servirea mesei de prânz, programe de petrecere a timpului liber.
V.2.1.
Construcţia unor locuințe protejate mediu
P328
V.2.1.
"Construire Cartier de locuințe pentru persoane defavorizate" Proiect al municipiului Focșani
P329
V.2.1. Locuințe pentru tineri destinate închirierii - 32 ul cu amplasament în
Proiect al comunei Jariștea
P330 comuna Jariștea
V.2.1.
Mansardare blocuri ANL Proiect al comunei Gugești
P331
V.2.1.
Centre de zi pentru bolnavi psihic Oferirea de servicii de centru de zi şi consiliere pentru persoanele bolnave psihic. mediu
P332
V.2.1. Oferirea de servicii de centru de zi şi respiro pentru persoanele care suferă de boala
Centru pentru persoane care suferă de boala Alzheimer mediu
P333 Alzheimer.
V.2.1. Construirea de Centre multifuncționale pentru grupurile defavorizate
în parteneriat cu ONG-urile locale mediu
P334 din teritoriu și furnizarea serviciilor sociale
V.2.1. Crearea unor centre modulare de îngrijire pentru vârstnici în situație
mediu
P335 de risc
V.2.1.
"Finalizare construcție Cămin persoane vârstnice Focșani" (Corpurile 6,7,8) Proiect al municipiului Focșani
P336
V.2.1.
"Cămin de zi pentru copii proveniți din familii sărace” Proiect al municipiului Focșani
P337
V.2.1.
Construcție creșă Proiect al comunei Cotești
P338
V.2.1.
Constructie creșă în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P339
V.2.1.
Construcție cantină socială în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P340
V.2.2. Îmbunătățirea infrastructurii medicale
V.2.2. Diversificare și echiparea unităților mobile de intervenție pentru cazurile
ridicat
P341 medicale de urgență
282
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.2.2. Reabilitarea, modernizarea și dotarea Inspectoratului pentru Situații de
P342 Urgență Panciu
V.2.2.
Dotarea serviciului pentru situaţii de urgenţă din comuna Broşteni Proiect al comunei Broșteni
P343
V.2.2. Construirea unei maternități județene, care să cuprindă și serivicii de
în parteneriat public - privat mediu
P344 consiliere și planificare familială
Programul se bazeaza pe strategia locală integrată socială și de sănătate, care are la bază
V.2.2. Constituirea unui program bugetar, de dotare cu aparatură medicală obiectivele PNR 2014, Strategia de sănătate națională 2014-2020 și Reg UE, în care se
mediu
P345 performantă a instituțiilor medicale la nivelul teritoriului urmăresc implementarea unor măsuri pentru creșterea eficienței sistemului de sănătate și
a calității serviciilor oferite cetățenilor.
V.2.2.
Construirea unui centru rezidențial de recuperare neuropsihică - CRRN mediu
P346
Identificarea unor spaţii existente posibil de disponibilizat şi oferirea

V.2.2.
acestora pentru realizarea de clinici medicale cu posibilitatea de internare, în mediu
P347
regim public - privat
V.2.2.
Realizare Centru de sănătate multifuncțional Proiect al orașului Mărășești
P348
V.2.2.
Reabilitarea, modernizarea și extinderea Spitalului orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P349
V.2.2.
Reabilitarea, modernizarea și dotarea Policlinicii orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P350
V.2.2. Creare puncte farmaceutice și puncte medicale în satele aparținătoare
P351 orașului Panciu
V.2.2.
Împrejmuire Dispensar medical Proiect al comunei Bîrsești
P352
V.2.2.
Reabilitare și extindere dispensar uman, sat Mera Proiect al comunei Mera, sat Mera
P353
V.2.2.
Înființare cabinet stomatologic Proiect al comunei Valea Sării
P354
V.2.2.
Reabilitare dispensar uman Vîrteșcoiu Proiect al comunei Vîrteșcoiu
P355
V.2.3. Implementarea unui sistem integrat social şi de sănătate - IT
V.2.3. Implementarea unui sistem integrat social și de sănătate, în special în
mediu
P356 zonele defavorizate, în parteneriat cu PPA
Realizarea și implementarea unei rețele digitale la nivelul județului pentru S-a aprobat proiectul national DES (Dosarul electronic de sănătate), iar conceptul
V.2.3. corelarea, în sistem piramidal, a tututor elementelor din sistemul de integrat se regăseste și în Strategia de Sănătate 2014-2020.
mediu
P357 sănătate/social - medici de familie, spitale orășenești, spital județean,
direcțiile sociale din primării, instituții publice sociale
283
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.2.3. Efectuarea unui studiu pentru evaluarea situației sociale (analizarea S-a aprobat proiectul national DES (Dosarul electronic de sănătate), iar conceptul
ridicat
P358 bunăstării sociale) actuale a locuitorilor integrat se regăseste și în Strategia de Sănătate 2014-2020.
V.2.3. Elaborarea unui sistem integrat de inventariere și gestiune a serviciilor

mediu
P359 publice din domeniile social și de sănătate la nivel județean
V.2.3. Crearea unui plan unic de servicii în abordarea fiecărui caz social prin
mediu
P360 elaborarea planului individualizat de intervenţie
V.2.3. ASPIR – Acces la Servicii Publice pentru Integrarea Romilor din
mediu
P361 judeţul Vrancea
V.2.3. CRESC în Vrancea! - Copiii remigraţi în Vrancea - educaţi, sprijiniţi,
mediu
P362 consiliaţi!
V.2.4. Îmbunătățirea infrastructurii promovând conceptul integrat și principiul partenerial
Crearea calendarului anual comun de activitate între administraţia publică
V.2.4.
locală şi ceilalţi actori locali în domeniul asistenţei sociale și serviciilor ridicat
P363
medicale
Crearea unei infrastructuri integrate prin modernizarea și echiparea
V.2.4.
clădirilor sociale existente pentru furnizarea serviciilor sociale de bază și grupuri specifice (copii, persoane de vârsta a III-a, persoane cu dizabilități, etc) mediu
P364
complementare, adaptate nevoilor unor grupuri specifice
Modernizarea unor clădiri cu elemente de echipare tehnică necesare pentru

Se urmărește creșterea accesului la servicii medicale și sociale pentru cetățenii din zonele
V.2.4. desfășurarea unor servicii medicale și sociale, permantente sau
rurale și/sau izolate, fără infrastructură medicală permanentă: cabinete stomatologice în ridicat
P365 ambulatorii, și promovarea inițiativei în rândul furnizorilor privați de
mediul rural, centre de consiliere și planificare familială, cabinete de oftalmologie.
servicii medicale pentru atragerea de specialiști și aparatură de specilitate
V.2.5. Elaborarea unui plan la nivelul teritoriului pentru facilitarea accesului la obținerea unor locuințe și garantarea mobilității în teritoriu a specialiștilor și cadrelor dicactice
Realizarea unui studiu la nivelul teritoriului pentru stabilirea numărului de
V.2.5.
locuințe de serviciu necesare, identificarea terenurilor disponibile și ridicat
P366
estimarea costurilor de execuție
V.2.5. Mobilitatea specialiștilor prin punerea la dispoziție a facilităților de cazare și trasnport
Realizarea unui concept de mobilitate a specialiștilor în teritoriu ridicat
P367 pot asigura prezența acestora în toate zonele.
V.2.5. Realizarea de locuințe de serviciu pentru specialiști (medici, consilieri
Locuințe și pentru specialiștii care stau permanent sau temporar. mediu
P368 externi etc.)
V.2.6. Îmbunătățirea infrastructurii specifice persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
centru de dezintoxicare şi dezalcoolizare
V.2.6.
Construirea unor centre pentru combaterea adicțiilor centru de reabilitare şi reinserţie socială pentru persoanele dependente de alcool şi scăzut
P369
droguri
V.2.6. Cursuri periodice de instruire pentru asistenţii personali ai persoanelor Instruirea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, inclusiv membrii de familie şi
mediu
P370 cu handicap îmbunătățirea cunoştinţelor de asistenţă socială, medicală, psihologică.
284
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Oferirea condiţiilor necesare dezvoltării acestora, menţinerea stării de sănătate, formare
profesională, sprijin pentru integrarea socială şi sprijinirea emoţională şi materială a
V.2.6. Centru terapeutic, educaţional și asigurarea unei locuințe pentru părinţilor copiilor.
ridicat
P371 copiii şi tinerii infectaţi cu virusul HIV Asigurarea locuinţei cu o cameră şi dependinţe pentru tinerii infestaţi HIV proveniţi din
centre de ocrotire sau familii sărace.
Cabinet de informatică şi limbi moderne.
V.2.6. Oferirea de adăpost, asistenţă socială şi medicală, asistenţă emoţională, consultanţă
Realizare Adăpost pentru victimele violenţei în familie ridicat
P372 juridică victimelor violenţei în familie
Realizarea unui studiu care să cuprindă situația persoanelor evacuate

V.2.6.
sau în fază de evacuare, precum și a persoanelor fără adăpost sau care ridicat
P373
locuiesc în adăposturi provizorii sau în case părăsite
V.2.6. Adaptarea, reabilitarea imobilelor pentru adăpost de noapte şi centru de zi pentru

Adăpost de noapte şi centru de zi pentru persoane fără adăpost ridicat
P374 persoanele fără adăpost.
Poate fi realizat sub forma unui site, gestionat de către Consiliul Consultativ al
Înfiinţarea unei instituții teritoriale cu sucursale/centre zonale pentru Tinerilor. Scopul acestuia este: să ofere informaţii despre disponibilităţile de locuire,
V.2.6.
informare și consilierea pe diferite probleme ţinând seama de resursele şi cerinţele individuale; să ofere informaţii privitoare la ridicat
P375
legislaţia curentă şi la drepturile şi avantajele care decurg din aceasta; să ajute la găsirea
de locuinţe pentru tinerii care au dificultăţi în viaţa socială sau familială.
Dezvoltarea unor programe pentru includerea tinerilor fără adăpost în

V.2.6.
forme de sprijin asociativ în vederea sprijinirii lor în asigurarea unei ridicat
P376
locuințe și găsirea de locuri de muncă
OBIECTIV SPECIFIC V.3. Asigurarea accesului la educație și cultură în condiții de egalitate în contextul unei educații de calitate, inovatoare și adresată fiecarui cetățean
V.3.1. Inițierea demersurilor pentru corelarea programelor privind susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii și a bazei materiale din învățământul preuniversitar
Promovarea unui program de măsuri de sprijin şi îndrumare către

V.3.1. unităţile de învăţământ preuniversitar în vederea implementării
ridicat
P377 mecanismelor de atragere de fonduri extrabugetare şi acordarea de sprijin
logistic şi material pentru dezvoltarea utilizării tehnologiilor informatice
V.3.1. Construirea unui campus universitar, în vederea satisfacerii nevoilor de

mediu
P378 cazare ale studenţilor
V.3.1. Realizarea infrastructurii de centre de asistență după programul școlar prin Crearea, pentru copiii care provin din familii aflate în stare de risc social, a unor spații
ridicat
P379 corelarea inițiativelor publice cu cele private adecvate în efectuarea temelor, petracerea timpului liber şi asigurarea mesei de prânz.
V.3.1.
Accesibilizarea şcolilor pentru copiii cu handicap locomotor scăzut
P380
V.3.1.
Reabilitare, modernizare și dotări Școala nr. 10 Proiect al municipiului Focșani
P381
V.3.1.
"Reabilitare, modernizare și dotări Școala nr. 7" Proiect al municipiului Focșani
P382
285
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.3.1.
"Reabilitare, modernizare și dotări - Liceul Pedagogic" Proiect al municipiului Focșani
P383
Grădinița nr.2 (construcție nouă) 532 mp clădiri (Săli de grupă cu grupuri
V.3.1.
sanitare aferente, centrală termică, cancelarie, vestiar, holuri acces, sală Proiect al municipiului Adjud
P384
multifuncțională centrală)
V.3.1. Reabilitare Școala Generală Șișcani, 6600mp teren, 820mp clădiri (școală,
Proiect al municipiului Adjud, sat Șișcani
P385 atelier, magazie, WC)
V.3.1. Reabilitare Școala Generală Burcioaia, 5200mp teren, 616 mp clădiri
Proiect al municipiului Adjud, cartier Burcioaia
P386 (școală, atelier, magazie, WC)
V.3.1.
Reabilitare Școala nr. 2, clasele I-VIII, Adjud Proiect al municipiului Adjud
P387
V.3.1.
Reabilitare Grădinița cu program prelungit nr.4 Adjud Proiect al municipiului Adjud
P388
V.3.1.
Campus școlar - Liceul "Emil Botta" Adjud Proiect al municipiului Adjud
P389
V.3.1.
Reabilitare Liceu Tehnologic ”Eremia Grigorescu” Proiect al orașului Mărășești
P390
V.3.1. Reabilitare Școala nr.2 și a unităților subordonate (Școlile Haret, Pădureni,
Proiect al orașului Mărășești
P391 Călimanești)
V.3.1.
Construire grădiniţă sat Bîrseşti Proiect al comunei Bîrsești, sat Bîrsești
P392
V.3.1.
Reabilitarea grădiniţei şi şcolii cu clasele I-IV Prisecani Proiect al comunei Boghești
P393
V.3.1.
Construcţia unei grădiniţe şi şcoli cu clasele I-IV Bogheşti Proiect al comunei Boghești
P394
V.3.1.
Reabilitarea celor 3 grădiniţe pe teritoriul comunei Broşteni Proiect al counei Broșteni
P395
V.3.1.
Dotarea Şcolii cu clasele I-VIII Pituluşa cu sistem centralizat de încălzire Proiect al counei Broșteni
P396
V.3.1.
Modernizare Scoala nr. 1 Proiect al comunei Cîmpuri
P397
V.3.1.
Modernizare Şcoala nr. 2 Proiect al comunei Cîmpuri
P398
V.3.1. Reabilitare prin RK şi construire grup sanitar Şcoala cu clasele I-IV
Proiect al comunei Cîrligele, sat Bontești
P399 Bonteşti
V.3.1. Reabilitare prin RK şi construire grup sanitar Şcoala cu clasele I-IV
Proiect al comunei Cîrligele, sat Dălhăuți
P400 Dălhăuţi
V.3.1.
Înfiinţare Şcoală cu clase în satul Ocheşeşti Proiect al comunei Corbița, sat Ocheșești
P401
V.3.1.
Reabilitare şcoală cu clasele I-IV şi grădiniţa din satul Rădăcineşti Proiect al comunei Corbița, sat Rădăcinești
P402
286
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.3.1.
Reabilitare Şcoala cu clasele I-VII din satul Buda Proiect al comunei Corbița, sat Buda
P403
V.3.1.
Construire toalete școli Proiect al comunei Cotești
P404
V.3.1. Reparații capitale școala cls. I-VII ”Nicolae Alexandru Rădulescu”, Sat
Proiect al comunei Cotești, sat Budești
P405 Budești, Com. Cotești
V.3.1.
Reparație acoperiș școală și izolare exterioară a clădirii Proiect al comunei Gologanu
P406
V.3.1.
Construcție Grădinița nr.2 Sat Vechi com Gugești Proiect al comunei Gugești, sat Vechi
P407
V.3.1.
Reabilitare Școala nr.1 Sat Mera Proiect al comunei Mera, sat Mera
P408
V.3.1.
Reparații capitale Grădinița Milcovul Proiect al comunei Milcovul
P409
V.3.1.
Școala Generală clasele I-IV sat Lamotești Proiect al comunei Milcovul, sat Lamotești
P410
V.3.1.
Construire școala Chiricari Proiect al comunei Nereju
P411
V.3.1.
Construire grădinița cu program normal Proiect al comunei Obrejița
P412
V.3.1.
RK Școala Gimnazială Popești Proiect al comunei Popești
P413
V.3.1.
Reabilitare Școala Gimnazială cu cls. I-VIII S. Mehedinți Soveja Proiect al comunei Soveja
P414
V.3.1. Reabilitarea, modernizarea și extinderea Școlii Dimaci în cadrul localității
Proiect al comunei Suraia
P415 Suraia
V.3.1.
Extindere școala cu clasele I-VIII Feldioara Proiect al comunei Tănăsoaia
P416
V.3.1.
Reabilitare și modernizare local Grădinița Tătăranu Proiect al comunei Tătăranu
P417
V.3.1.
Reabilitare Școala cu clasele I-IV Tichiris Proiect al comunei Vidra
P418
V.3.1.
RK Grădinița Viișoara Proiect al comunei Vidra
P419
V.3.1.
RK Școala cu clasele I-IV Serbești Proiect al comunei Vidra
P420
V.3.1.
Construcție clădire Grădinița Burca Proiect al comunei Vidra
P421
V.3.1. Renovare clădire în vederea schimbării destinației din Magazin Universal în
P422 gradiniță cu program prelungit
287
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.3.1. Reabilitare fosta școală cu clasele I - IV Olteni în vederea înființării unui
P423 Centru Multifuncţional
V.3.2. Promovarea și încurajarea dezvoltării diverselor tipuri de programe de educație alternativă, aplicative fiecărui copil
V.3.2.
Elaborarea unui Plan de Evaluare a Performanței ridicat
P424
Înființarea unui Comisii în parteneriat cu mediul privat și societăți de
V.3.2. formare/instruire pentru realizarea unei strategii de creștere a gradului de
ridicat
P425 instruire și educație a tinerilor, în condițiile programelor educaționale și
oportunităților de angajare pe piața forței de muncă
Proiecte privind realizarea de activități de educație generală și instruire

V.3.2. vocațională și cursuri specializate orientate către copiii / tinerii din grupurile
mediu
P426 aflate în situații de risc, excludere socială, în special cei de etnie romă și cei
cu handicap
V.3.2. Implementarea unui program de constituire de parteneriate între unităţile

mediu
P427 şcolare, în vederea folosirii în comun a resurselor (biblioteci, săli de sport)
V.3.3. Promovarea inovării și a TIC în educație, pentru a facilita învățarea, transformarea școlilor tradiționale în centre de educație digitală
V.3.3. Proiect de modernizare a infrastructurii TIC pentru toate școlile și crearea
mediu
P428 legăturii acestora cu sistemul TIC al bibliotecilor publice
V.3.3.
Crearea de laboratoare dotate cu echipamente IT pentru aplicaţii informatice mediu
P429
V.3.4. Susținerea unui sistem educațional orientat spre excelență prin promovarea metodelor moderne și programelor de schimb de experienţă pentru îmbunătățirea abilităților profesionale de instruire
Realizarea unor proiecte care au ca scop stabilirea contactelor

V.3.4.
interinstuționale și crearea unor parteneritate internaționale prin programe mediu
P430
de schimb și de mobilitate în domeniul educației
Proiecte pentru instruirea invățătorilor, profesorilor, instructorilor,
inspectorilor locali din educație și pedagogilor, cu scopul de a-și îmbunătăți
V.3.4. În parteneriat cu instituțiile de educație din cadrul proiectelor finanțate de intrumente UE
abilitățile profesorale și de instruire cu noi metode, prin programe de ridicat
P431 și programe naționale.
schimb de experiență și vizite de studiu atât la nivel național, cât și
internațional
V.3.4. Facilitarea realizării programelor de schimb internațional între școlile locale

ridicat
P432 și filialele universitare și alte instituții educaționale din Europa
V.3.4. Corelarea programelor și inițiativelor din teritoriu legate de recompensarea Promovarea la nivelul teritoriului a conceptului de premiere pentru implicarea
mediu
P433 elevilor și a cadrelor didactice. comunității
288
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
OBIECTIV SPECIFIC V.4. Promovarea activităților instructiv-educative în rândul copiiilor/tinerilor și implicarea adulților în activitățile extrașcolare
V.4.1. Creşterea gradului de implicare a comunității în activități de diminuare a efectelor distructive în rândul copiilor / tinerilor determinată de lipsa de activități extrașcolare și infrastructura aferentă
Elaborarea şi distribuirea de materiale informative-campanie antiviciu (droguri, alcool,
Proiect "Campanie de conștientizare a avantajelor activităților instructiv-
V.4.1. fumat).
educative ca alternativă la tentațiile copiilor și adolescențiilor cu efect ridicat
P434 Intensificarea acţiunilor pentru prevenirea şi combaterea traficului şi a consumului de
distructiv (consumul de etnobotanice, alcool, tutun, droguri)"
droguri.
V.4.1. Campanii de îndrumare a copiilor spre o alimentație sănătoasă alături de o
ridicat
P435 dezvoltare armonioasă a corpului
V.4.1. Elaborarea unor programe pentru promovarea creşterii interesului pentru
mediu
P436 practicarea activităţilor sportive / agrement
V.4.1. Dezvoltarea și implementarea Strategiei de Strângere de Fonduri pentru
scăzut
P437 sprijinul diverselor activități sportive
V.4.1. Organizarea la nivel local de către școli și profesori a activităților
ridicat
P438 extracurriculare opționale, după încheierea programului școlar
V.4.1.
Organizarea în teritoriu a campionatelor școlare sportive sezoniere ridicat
P439
V.4.2. Dezvoltarea infrastructurii și diversificarea de programe/acţiuni de prevenire şi combatere a factorilor de risc, în vederea reducerii numărului de copii și tineri aflaţi în situaţii de risc
Consiliere educaţională şi psihologică, educaţie non-formală, alfabetizare, mediere relaţii
copil – şcoală, copil – familie, copil – grup de egali.
Înfiinţarea unui centru de copii/tineret pentru reducerea vulnerabilităţii Promovarea unor programe educaţionale pentru prevenirea infracţionalităţii în rândul
V.4.2.
copiilor/tinerilor la traficul de copii, identificarea potenţialelor victime şi tinerilor. mediu
P440
facilitarea includerii în societate a victimelor retrase din trafic Servicii de consiliere adulţilor – părinţii copiilor aflaţi în situaţie de risc, în vederea
prevenirii abandonului şcolar, a intrării acestora într-un anturaj negativ şi a prevenirii
abuzurilor de orice tip asupra minorilor.
V.4.2. Sprijin în integrarea socială, formarea de deprinderi practice, abilităţi sociale şi asumarea
Cămin social pentru tinerii absolvenţi proveniţi din instituţii de ocrotire mediu
P441 responsabilităţilor tinerilor care provin din instituţii de ocrotire, cazare temporară.
Centrele, localizate în diferite cartiere, se adresează familiilor aflate în stare de risc social
V.4.2.
Centre de respiro pentru copii și mame singure cu copii şi oferă servicii de cazare şi asistenţă pentru copii pentru perioadele în care familiile trec ridicat
P442
prin momente de criză.
Realizarea unei reţele de centre comunitare în zonele defavorizate pentru oferirea de
V.4.2.
Crearea de centre comunitare şi de tineret în toate zonele defavorizate servicii de consiliere şi sprijin pentru minorii aflaţi în dificultate şi pentru părinţii lor, mediu
P443
educaţie interculturală şi asistenţă medicală.
V.4.3. Stimularea potențialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării în procesul decizional privind dezvolvoltarea teritoriului
V.4.3.
Realizarea unei strategii sectoriale pe probleme de tineret mediu
P444
V.4.3.
Crearea unei Comisii Consultative a Tinerilor din județul Vrancea ridicat
P445
289
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.4.3. Crearea unui parteneriat între APL și Comisia Consultativă a Tinerilor
ridicat
P446 din județul Vrancea pentru sprijinirea funcționării acestuia
Facilitarea accesului tinerilor la informaţii – prin sprijinirea centrelor de informare şi
consiliere pentru tineret.
V.4.3.
Înfiinţarea unui Centru pentru tineret Înfiinţarea unor puncte (instituţii) pentru informarea şi consilierea tinerilor privind mediu
P447
diverse domenii (orientare şi formare profesională, sănătate etc.). Informarea se poate
face în format digital, fiind o modalitate agreată de tineri.
OBIECTIV SPECIFIC V.5. Încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni, într-un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii
V.5.1. Îmbunătățirea calității și eficienței sistemelor de susținere a activităților sportive și de agrement pentru copii și tineret
V.5.1.
Realizarea unei strategii sectoriale pentru sport ridicat
P448
Toate etapele proiectului de derulează în colaborare și cu acordul Comisiei Consultative
Dezvoltarea şi diversificarea acţiunilor de timp liber, vacanţă, sport şi
V.5.1. a Tinerilor.
turism pentru tineri. ridicat
P449 Programe de promovare a activităţii de educaţie fizică şi sport în rândul elevilor şi
Realizarea unui mecanism de promovare a acestora în rândul comunității.
studenţilor.
V.5.1. Realizarea unor evenimente instructiv-educative spontane în aer liber, în
ridicat
P450 locuri amenajate provizoriu pentru diferite activități
V.5.1. Realizarea unor competiții instructiv-educative pentru atragerea,
ridicat
P451 determinarea și îndrumarea copiilor către diferite sporturi
Dezvoltarea activităţilor sportive pentru tineretul şcolar şi universitar în afara orelor
Susţinerea şi încurajarea practicării sportului organizat în asociaţiile cuprinse în programul de învăţământ.
V.5.1. sportive şcolare şi universitare, sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Permanentizarea unor competiţii sportive şcolare şi universitare pe ramuri de sport.
ridicat
P452 Cercetării din cadrul unităţilor de învăţământ prin organizarea de Sprijinire financiară pentru înfiinţarea asociaţiilor sportive şcolare şi universitare în
campionate şcolare şi universitare locale unităţile care au preocupări pentru sportul de performanţă pe ramuri sportive. Susţinerea
financiară a sporturilor de performanţă.
Sprijinirea şi recompensarea prioritară a sportivilor de performanţă (atleţi, anual
V.5.1.
gimnaşti, canotori, judocani, tirişti, înotători, tenismeni – sporturi cu tradiţie Organizarea unei gale anuale în cadrul căreia să fie apreciate şi premiate performanţele mediu
P453
şi rezultate remarcabile) deosebite.
V.5.1.
Amenajare spații verzi și locuri de joacă copii Proiect al orașului Mărășești
P454
V.5.1.
Teren de sport și spațiu de joacă pentru copii Proiect al comunei Ruginești
P455
V.5.1.
Amenajare locuri de joacă pentru copii Proiect al comunei Virteșcoiu
P456
V.5.1.
Construirea unui bazin de polo mediu
P457
V.5.1.
Construirea unor bazine de inot acoperite mediu
P458
V.5.1.
Înființare centru socio-educațional after school comuna Golești Proiect al comunei Golești
P459
290
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
V.5.1.
Înființare centru socio-educațional after school comuna Gugești Proiect al comunei Gugești
P460
V.5.2. Creşterea gradului de interes a cetățenilor prin asigurarea unor condiții moderne de practicare a activităților de agrement și sport
Promovarea unor facilități și stimulente financiare pentru crearea unor
V.5.2.
centre pentru practicarea sportului de masă de către persoanele adulte - în proiect adresat în special mediului privat mediu
P461
PPP
Modernizarea bazelor sportive existente, pentru practicarea atletismului şi jocurilor, în
V.5.2. Proiect "Dotarea cu echipament a bazelor/sălilor sportive din instituțiile şcolile din teritoriu.
mediu
P462 școlare" - în PPP Se corelează cu Proiect "Dezvoltarea și implementarea Strategiei de Strângere de
Fonduri pentru sprijinul diverselor activități sportive".
V.5.2.
Amenajare teren sport şcoala Bîrseşti şi împrejmuire şcoli Proiect al comunei Bîrsești
P463
V.5.2.
Reabilitare terenuri sportive școlare, 12.143 mp teren Proiect al municipiului Adjud
P464
V.5.2. Dezvoltarea de posibilităţi de petrecere a timpului liber prin activităţi sportive.

Accesul persoanelor cu dizabilităţi la sportul de masă mediu
P465 Elaborarea de programe pentru activităţi sportive adecvate diferitelor tipuri de handicap.
Stimularea interesului pentru educaţie fizică a elevilor prin participarea la Modernizarea taberelor de elevi și dotarea acestora cu echipamente sportive.
V.5.2.
tabere de pregătire pe ramuri de sport în mod gratuit în bazele taberelor Realizarea unui campionat internațional pentru copii și tineret, amatori și sportivi de scăzut
P466
şcolare performanță, pe anumite ramuri sportive.
Organizarea la nivel local şi regional a unor competiţii sportive (concursuri / întreceri)

pentru elevi şi studenţi pe diferite ramuri sportive (care să devină o tradiție).
Amenajarea unor spații în zonelor preorăşeneşti pentru agrement şi recreere.
V.5.2. Amenajarea unor terenuri de sport în cartiere din zona de ZMF, alternativă de petrecere a
Atragerea copiilor și tinerilor în activități sportive și de agrement mediu
P467 timpului liber.
Realizarea unor parteneriate privind siguranța copiilor în zone de agrement, recreere și
sport, cât și în zonele din jurul acestor spații (inclusiv dezvoltarea unei rețele de
supraveghere video).
V.5.2.
Înființare centru pescuit sportiv în orașul Panciu Proiect al orașului Panciu
P468
V.5.3. Asigurarea unui cadru propice dezvoltării şi susţinerii sportului de performanţă
”Sindicatul Sportivilor” se poate înființa cu sprijinul Comisiei Consultative a
Realizarea unui parteneriat între APL și ”Sindicatul Sportivilor” pentru Tinerilor.
V.5.3.
susținerea financiară privind funcționarea administrivă și desfășurarea de Crearea registrului de evidenţă şi sprijinire a sportivilor de performanţă pe ramuri scăzut
P469
evenimente sportive, în format digital și promovarea imaginii acestora la nivel național și
internațional.
Realizarea unor programe pentru promovarea beneficiilor sportului de
V.5.3.
performanță în rândul copiilor, în vederea recrutării viitorilor sportivi de mediu
P470
performanță
291
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Promovarea înfințării de asociații sportive private/școlare și sprijinirea
V.5.3. modernizării asociaţiilor sportive şi cluburilor sportive finanţate de stat, a
scăzut
P471 bazelor şi materialelor la nivelul cerinţelor actuale ale sportului de mare
performanţă
V.5.3.
Crearea de noi centre sportive - în PPP Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat mediu
P472
V.5.3.
Construirea unui complex sportiv cu stadion modern mediu
P473
V.5.3.
Bază sportivă în satele Garoafa și Ciuslea Proiect al comunei Garoafa, sate Garoafa și Ciuslea
P474
V.5.3.
Bază sportivă multifunctională în satele aparținătoare orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P475
V.5.3.
Construire bază sportivă Proiect al comunei Cîmpuri
P476
V.5.3.
Amenajare baze sportive în satele Nănești și Calienii Vechi Proiect al comunei Nănești, sate Nănești și Calienii Vechi
P477
V.5.3.
Construire bază sportivă Școala Generală Bordeasca Veche Proiect al comunei Tătănaru
P478
V.5.3.
Înființare bază sportivă Proiect al comunei Valea Sării
P479
V.5.3.
"Reabilitarea Stadionului Tineretului" Proiect al municipiului Focșani
P480
V.5.3. Extindere, reabilitare - Stadionul Municipal Adjud, 45.556 mp teren, 2.944

P481 mp clădiri (tribune, garaje, club sportiv)
Se corelează atât cu proiecte pentru formare profesională, cât si cele pentru

V.5.3.
Crearea Colegiului Sportiv/Academia Sportivă din ZMF organizare campanii / activitati de promovare. Se poate corela cu proiectul Creare scăzut
P482
centre sportive.
OBIECTIV STRATEGIC VI. Dezvoltarea turismului și relansarea produselor tradiționale prin valorificarea durabilă a resurselor și promovarea tradițiilor locale istorice, artistice și culturale
OBIECTIV SPECIFIC VI.1. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării turismului prin implementarea unor proiecte comune (integrate) având la bază principiul partenerial
VI.1.1. Adaptarea serviciilor publice conform noilor cerințe privind infrastructura TIC în domeniul turistic
VI.1.1.
Înființarea unui Birou Unic pentru Turism scăzut
P483
(sistem integrat informatizat al ofertei turistice: cazare, obiective, părţi, servicii conexe)
VI.1.1.
Dezvoltarea unui portal de informare privind județul Vrancea care să cuprindă şi promovarea online a ZMF, a zonei turistice montane ”Țara Vrancei” mediu
P484
și atracțiilor turistice.
292
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
VI.1.1. Realizarea unei baze de date electronice privind starea fizică și juridică a
ridicat
P485 clădirilor aflate în patrimoniul public al teritoriului cu potențial turistic
VI.1.1. Crearea unei rețele/baze de date pentru a facilita accesul la serviciile de

mediu
P486 cultură și agrement
VI.1.2. Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea durabilă a turismului şi relansarea produselor tradiţionale
VI.1.2. Înființarea unor mecanisme inovatoare pentru finanțarea unor
(inclusiv activități ale sectoarelor economice legate de domeniul turistic) mediu
P487 proiecte integrate pe turism
Dezvoltarea unui plan cadru (scheme umbrelă), prin DLRC și ITI, ca mijloc de eliberare
a granturilor de mici dimensiuni (sub 5.000 euro) pentru o categorie specială de
beneficiari (ONG-uri sau întreprinderi mici din sectoarele de servicii și activități
Dezvoltarea unei strategii financiare a Partenerilor Publici Asociați turistice).
VI.1.2.
(PPA) pentru realizarea unor mecanisme de susținere și îmbunătățire a În acest caz GAL-urile au rolul de inițiator de proiect, solicitând anumite pachete de mediu
P488
accesului la finanțare a actorilor locali - Proiect Pact Teritorial - CLLD finanțare, apoi realizează o realocare a acestei finanțări sub forma unor granturi de mici
dimensiuni către beneficiarii din zona aferentă.
Proiectele cadru pot obține și facilita accesul la programe pentru organizații și afaceri de
mici dimensiuni și pentru persoane fizice.
Adoptarea unor măsuri colective care să utilizeze și să valorifice în beneficiul

VI.1.2. Dezvoltarea unui plan de acțiune comun între public și privat și
comunităților resursele și elementele de potențial ale teritoriului. mediu
P489 agențiile naționale și internaționale care operează în domeniul turismului
Proiectul se adresează localităților care au potențial turistic.
VI.1.2. Promovarea unui sistem integrat de transport în comun public sau

Proiect Pact Teritorial mediu
P490 public-privat, în aproprierea obiectivelor turistice
Organizarea unor sesiuni periodice de specializare pentru perfecționarea personalului din
VI.1.2. Elaborarea unei metodologii pentru instruirea personalului din instituțiile cadrul instituțiilor publice.
scăzut
P491 publice în raport cu activitatile turistice Organizarea unei structuri publice la nivel teritorial cu rolul de a strânge și distribui
informațiile legate de domeniul turistic.
VI.1.3. Susținerea dezvoltării turismului prin promovarea dezvoltării durabile
Dezvoltarea unui program de incurajare a ecoturismului si a turismului familial.

VI.1.3.
Promovarea și susținerea conceptului de dezvoltare durabilă a turismului Dezvoltarea si implementarea unor programe ale PPA pentru susținerea afacerilor mediu
P492
turistice de subzistență.
Dezvoltarea turismului tematic în zona ariilor protejate din teritoriu.
Crearea și valorificarea unor circuite turistice tematice.
Corelarea activităților ZMF cu Țara Vrancei, pentru promovarea turismului ”de
VI.1.3.
Dezvoltarea turismului tematic și a colaborării parteneriale sfârșit de săptămână”. ridicat
P493
Realizarea unor pachete turistice integrate care să cuprindă diferite evenimente,
acțiuni și oferte turistice realizatre de partenerii locali. Identificarea modalității prin care
să nu se suprapună desfășurarea acestor activități.
293
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
VI.1.3. Dezvoltarea şi promovarea turismului gastronomic, prin valorificarea

Corelarea activităților ZMF cu Țara Vrancei. ridicat
P494 tradiţiilor locale şi a interferenţei diferitelor culturi în domeniu
OBIECTIV SPECIFIC VI.2. Promovarea teritoriului ca destinație turistică
VI.2.1. Îmbunătăţirea calităţii informaţiilor privind potenţialul turistic al teritoriului atât pe plan local, cât și internațional
VI.2.1. Dezvoltarea și publicarea unor materiale de promovare a patrimoniului cultural și a

Publicarea unei reviste periodice „Turism în VRANCEA” mediu
P495 produselor turistice cu specific vrâncean.
VI.2.1. Modernizarea și extinderea reţelei de panouri stradale pentru marcarea

mediu
P496 obiectivelor turistice şi intrărilor în zonele turistice importante
Realizarea conceptului integrat de promovare a ofertei turistice a

VI.2.1. teritoriului, a materialului prin tipărituri (cataloage, albume, broşuri,
o imagine unitară a teritoriului - PROIECT PACT Teritorial mediu
P497 pliante, reviste) şi promovarea prin mass-media, prin pagină web,
participare la târguri şi expoziţii şi orice alte mijloace adecvate
VI.2.1. Organizarea şi promovarea turismului montan și dezvoltarea

în parteneriat cu Asociaţiile Vânătorilor și ocoalele silvice mediu
P498 infrastructurii specifice
VI.2.2. Punerea în valoare în opinia publică a conservării patrimoniului arhitectural, ca element al identităţii culturale și ca sursă de inspiraţie şi creativitate
VI.2.2. Campanii de conştientizare a importanței identificării comunității cu

mediu
P499 elementele caracteristice teritoriului și conservării patrimoniului arhitectural
VI.2.2. Crearea spiritului comunitar prin implicarea comunităţii în

scăzut
P500 cunoaşterea istoriei locale, a respectării tradiţiilor şi dezvoltarea județului
Promovarea și dezvoltarea ecoturismului, prin valorificarea Parcului

VI.2.2.
Natural Putna, a Rezervației Naturale Muntele Goru și a zonei premontane ridicat
P501
din apropiere
VI.2.2. Dezvoltarea unui parteneriat cu românii de pretutindeni, în special
scăzut
P502 vrânceni, pentru dezvoltarea şi promovarea turismului vrâncean
VI.2.3. Administrarea și promovarea patrimoniului natural și cultural specific

VI.2.3.
Valorificarea turistică a mănăstirilor vrâncene scăzut
P503
VI.2.3. Promovarea produsului turistic ”Drumul de Glorie al Armatei
mediu
P504 Române în Primul Război Mondial”
VI.2.3.
Promovarea potențialului turistic al văilor Râmnicului și Milcovului mediu
P505
294
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
Pregătirea unui dosar care va servi ca suport pentru eforturile Consiliului
VI.2.3.
Județean de a include obiectivele istorice și culturale pe lista patrimoniului scăzut
P506
cultural UNESCO
VI.2.3. Includerea în circuitul UNESCO a mausoleelor restaurate în cadrul

scăzut
P507 proiectului „Drumul de Glorie a Armatei Române”
OBIECTIV SPECIFIC VI.3. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism pentru creşterea numărului de turiști şi protejarea patrimoniului turistic
VI.3.1. Îmbunătăţirea infrastructurii și facilităților pentru protejarea şi valorificarea obiectivelor turistice publice şi private
VI.3.1.
Reabilitarea bazei de agrement Călimănești mediu
P508
VI.3.1. Reabilitarea clădirii fostului Tribunal Vrancea pentru a deveni sediu al
element de identitate culturală și turistică vrânceană scăzut
P509 Muzeului Viei și Vinului
VI.3.1. Dezvoltarea de parteneriate între autorităţile publice locale, societatea

ridicat
P510 civilă şi comunitatea de afaceri pentru dezvoltarea zonelor de agrement
Reabilitarea, conservarea şi amenajarea siturilor exindustriale, în

VI.3.1.
scopuri turistice; punerea în funcţiune a trenului electric cu ecartament mediu
P511
îngust în scopuri turistice
VI.3.1.
Revitalizarea stațiunii Soveja +Vizantea, Jitia Viltileasca scăzut
P512
VI.3.1. Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea
scăzut
P513 atractivității regiunii
VI.3.1.
Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Tulnici-Lepșa-Greșu-Soveja scăzut
P514
VI.3.1. Înfiinţare şi dotare baze salvamont S+P+E în comuna Nistoreşti şi în
scăzut
P515 comuna Păuleşti şi reabilitare bază salvamont vila Rucăr din Soveja
VI.3.1. Realizarea unui Program de reabilitare și întreținere a facilităților turistice,
mediu
P516 aparținând domeniului public
VI.3.1. Extinderea infrastructurii de turism în zonele rurale prin susținerea

mediu
P517 dezvoltării economiei pentru promovarea produselor rurale în mediul urban
VI.3.1.
Realizarea şi valorificarea unor circuite turistice mediu
P518
VI.3.1.
Înființare trasee turistice Proiect al comunei Valea Sării
P519
VI.3.1.
"100 de ani de eroism la Mărășești" Proiect al comunei Răcoasa
P520
295
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
VI.3.2. Reabilitarea căilor de acces către obiectivele turistice importante
VI.3.2. Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice şi a zonei verzi
Realizarea unui studiu privind stadiul actual al infrastructurii de acces. scăzut
P521 adiacente
VI.3.2. Consolidarea zonelor cu risc la alunecări de teren și refacerea
mediu
P522 peisajului din jurul acestora
VI.3.3. Îmbunătățirea imaginii și diminuarea elementelor care afectează arhitectura urbană si rurală, pentru creşterea atractivităţii turistice
Crearea unui cadru pentru diminuarea efectelor negative ale
VI.3.3.
construcțiilor care nu respectă standardele specifice zonelor de importanță ridicat
P523
istorică
Realizarea unui studiu pentru compararea costurilor pentru demolare, respectiv
VI.3.3. Reabilitarea sau demolarea clădirilor din proprietatea sau administrarea
beneficiile valorificării terenurilor disponibile și costurile pentru reabilitarea și punerea în mediu
P524 publică, aflate într-o stare avansată de degradare
funcțiune a acestor clădiri.
VI.3.3. Reabilitarea fațadelor clădirilor publice situate pe străzile principale și în
ridicat
P525 zonele cu impact economic, în special turistic
Plan de renovare și reabilitare: înlăturarea de pe clădiri de patrimoniu a cablurilor,

VI.3.3. Reabilitarea monumentelor şi a patrimoniului arhitectural al județului
cutiilor şi a altor obiecte, neadecvate. Iluminarea şi semnalizarea acestora. mediu
P526 Vrancea
Reabilitarea mobilierului urban.
VI.3.3.
Restaurare monument istoric Casa memorială "Baba Vrâncioaia" Proiect al comunei Bîrsești
P527
VI.3.3.
Restaurare și punere în valoare a Monumentului Eroilor 1916-1918 Proiect al comunei Gugești
P528
VI.3.3.
Conservarea, renovarea și protejarea patrimoniului cultural din Sihlea Proiect al comunei Sihlea
P529
VI.3.3.
Reabilitare Monument Ecaterina Teodoroiu Proiect al comunei Străoane
P530
VI.3.3.
Realizarea unor parcuri cu caracter sportiv în zonele cu potențial turistic Dezvoltarea şi susţinerea diversificării sporturilor practicabile la nivel de masă. mediu
P531
VI.3.4. Creşterea calităţii serviciilor turistice şi asigurarea competitivităţii acestora
VI.3.4. Înființarea unui parteneriat între mediul privat din sectoarele turistice și
ridicat
P532 PPA
Organizarea de schimburi de experienţă cu ţări cu tradiţii turistice, pentru lucrătorii

din domeniul turismului.
Realizarea unui mecanism pentru consilierea și sprijinirea mediului privat Formarea profesională a resurselor umane din domeniul turismului, conform
VI.3.4.
din sectoarele turistice pentru îmbunătățirea standardelor și diversificarea standardelor din ţările cu turism dezvoltat. ridicat
P533
serviciilor acestora Colaborarea cu operatorii cu obiect de activitate în domeniul turismului, pentru
identificarea de noi oferte tematice, pentru diversificarea ofertei turistice, pentru
realizarea de pachete turistice atractive şi promovarea ofertei turistice.
296
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
VI.3.4.
Reabilitarea/modernizarea spaţiilor de cazare şi de alimentaţie publică mediu
P534
VI.3.4.
Crearea unor unităţi specifice pentru turism gastronomic și viticol mediu
P535
OBIECTIV SPECIFIC VI.4. Promovarea valorilor culturale identitare județului Vrancea și valorificarea acestora
VI.4.1. Elaborarea unui plan detaliat pentru conservarea, îmbogăţirea şi valorificarea patrimoniului existent
VI.4.1. Realizarea planului teritorial de salvare a patrimoniului arhitectonic

ridicat
P536 (conservarea şi restaurarea)
Elaborarea unui regulament local referitor la protejarea monumentelor,

ridicat
clădirilor de patrimoniu și zonelor de protecție ale acestora
VI.4.1. Realizarea unui ghid de măsuri și a unui calendar de implementare de către În condițiile realizării regulamentului local, se recomandă promovarea unui sistem de
P537 toți partenerii locali înțelegere și respectare a prevederilor acestuia. ridicat
Înființarea unei Comisii mixte (în special reprezențanți ai comunității

locale) pentru îndrumarea, verificarea și confirmarea implementării ridicat
măsurilor de către toți partenerii locali
anual
Acţiuni tradiţionale: Zilele Vrancei, Festivalul-concurs interjudețean de muzică
populară "Comoara Vrancei", Năruja. Festivalul Folcloric "Baba Vrâncioaia",
Punerea în valoare a unor acţiuni și obiceiuri tradiţionale
VI.4.1. Bîrsești. Festivalul-concurs interjudețean al ansamblurilor folclorice tradiționale "Pe
Organizarea unor evenimente, simpozioane, conferinţe, congrese, pentru ridicat
P538 Plaiul Tojanului", Paltin. Manifestarea tradiăională "Boteitul Oilor", Negrilești.
promovarea activităţilor şi realizărilor din județ.
Festivalul Folcloric "La Muchia Bradului", Nereju. Târgul Tradițional de la
Tichiriș, Vidra. Festivalul Vinului etc.
Obiceiuri tradiționale: “Chipăruşul”; Încondeierea ouălor, Vălăritul.
VI.4.2. Dezvoltarea unor programe și parteneriate pentru dezvoltarea culturii și a infrastructurii aferente
VI.4.2.
Crearea unei Comisii consultative pe probleme de cultură ridicat
P539
VI.4.2. Crearea unui parteneriat între APL și Comisia Consultativă pe
ridicat
P540 probleme de cultură pentru sprijinirea funcționării acestuia
Promovarea unor programe de cunoaștere a istoriei vrâncene și Crearea spiritului comunitar prin implicarea comunităţii în cunoaşterea istoriei județului,
VI.4.2.
realizarea unui concept dinamic de prezentare a acesteia în parteneriat cu a respectării tradiţiilor şi dezvoltarea acestuia. Promovarea și susținerea predării istoriei ridicat
P541
societatea civilă locale în şcoli.
297
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
anual
Susţinerea culturii locale existente prin sprijinirea instituţiilor şi
Realizarea unei broșuri cu toate expozițiile, vernisajele, concentrele și evenimetele
VI.4.2. organizaţiilor de cultură precum şi a artişilor;
culturale realizate în teritoriu. mediu
P542 Acordarea sprijinului pentru organizarea de expoziţii, vernisaje,
Promovarea acestora la nivel național și internațional.
concerte şi alte evenimente culturale
Atragerea de artiști internaționali pentru creșterea atractivității acestora.
VI.4.2. Valorificarea parteneriatelor internaţionale (oraşe înfrăţite, parteneriate

ridicat
P543 instituţionale) pentru promovarea culturii locale în străinătate
VI.4.3. Promovarea activităților culturale pentru garantarea creșterii educaționale

Organizarea festivalurilor și competițiilor artistice pentru încurajarea
VI.4.3.
elevilor să participe la activități artistice atât în timpul liber, cât și în timpul mediu
P544
orelor de școală (muzică/ film/ literatură)
Înființarea unei organizații pentru dezvoltarea educației artistice și
VI.4.3. culturale, responsabilă cu inițierea și facilitarea inițiativelor variate pentru
ridicat
P545 activitatea şcolară multidisciplinară, centrată pe construirea de parteneriate
la toate nivelele educaționale
Crearea programelor educaţionale folosindu-se o abordare multiştiinţifică

VI.4.3.
Dezvoltarea de parteneriate educaţional – culturale interdisciplinară, pentru a promova învăţarea activă, prin experienţă și activitatea de grup ridicat
P546
și pentru dezvoltarea abilităților elevilor în păstrarea moștenirii lor culturale.
VI.4.3. Înființarea în cadrul școlilor a atelierelor de creativitate legate de arte

Program de stimulare şi susţinere a creativităţii culturale în rândul tinerilor. mediu
P547 vizuale și muzică
OBIECTIV SPECIFIC VI.5. Dezvoltarea turismului cultural la nivelul potenţialului cultural local (patrimoniu material şi imaterial, tradiţii etc.)
VI.5.1. Conservarea și valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul cultural național

VI.5.1.
Restaurarea Bisericilor Monument din județul Vrancea mediu
P548
Reabilitarea monumentelor religioase, culturale şi istorice şi introducerea
VI.5.1.
în circuitele turistice culturale şi religioase, în colaborare cu instituţiile de mediu
P549
profil (instituții de cult etc.)
VI.5.1. Organizarea expozițiilor periodice ale obiectelor din arhivele istorice ale
mediu
P550 muzeelor și promovarea colecțiilor muzeelor
VI.5.2. Reabilitarea, restaurarea şi realizarea de lucrări conexe de amenajare a obiectivelor care aparţin patrimoniului istoric şi cultural
VI.5.2.
Înființarea unui centru al artelor lemnului – Civilizația Lemnului mediu
P551
VI.5.2. Crearea unui cadru de sprijin pentru proprietarii clădirilor de
ridicat
P552 patrimoniu sau aflate în zona de protecţie, în vederea reabilitării acestora
VI.5.2.
Restaurarea caselor tradiționale în vederea promovării turistice Proiect Pact Teritorial - adresat în special mediului privat și comunității mediu
P553
298
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
VI.5.3. Extinderea infrastructurii pentru stimularea participării și garantarea accesului egal la cultură a tuturor cetățenilor, inclusiv a grupurilor minoritare, asigurându-se astfel coeziunea, comunicarea şi colaborarea în
cadrul spaţiului comunitar
VI.5.3. Facilitarea accesului la actul cultural şi creşterea consumului cultural în rândul tuturor
Înfiinţarea şi dezvoltarea unui Centru de informare culturală mediu
P554 categoriilor sociale.
VI.5.3. Elaborarea unor proiecte pentru înfiinţarea unor biblioteci interactive, Reinventarea bibliotecilor - prin reproiectarea rolului ei ca centru de informare publică,
mediu
P555 în teritoriu, în PPP biblioteca devine centrul comunităţii locale şi deschide larg porţile accesului la cultură.
VI.5.3. Realizarea unui calendar de restaurare a clădirilor de teatru și Atragerea unor fonduri private, prin realizarea de parteneriate public - private pentru
mediu
P556 cinematrografe și introducerea lor în circuitul turistic și cultural menținerea funcționării clădirilor de patrimoniu restaurate.
Organizarea unor festivaluri si concursuri anuale de cultura (muzica/film/literatura).

VI.5.3. Realizarea și publicarea unui calendar anual al activităților culturale din
Realizarea unor proiecte de concursuri de idei pentru implicarea cetățenilor în proiectele mediu
P557 teritoriu
de cultură.
VI.5.3. Reabilitare, modernizare, dotare Casa de Cultură Mun. Adjud, 1.450 mp

P558 clădiri
Modernizare, dotare Biblioteca Mun. Adjud (clădiri-reabilitare,
VI.5.3.
modernizare -642,34 mp suprafața construită, 1.625 mp suprafața construită Proiect al municipiului Adjud
P559
desfasurată)
VI.5.3. Reabilitare și modernizare Casa de Cultură și Cămine Culturale în orașul
P560 Panciu
VI.5.3.
Reabilitarea, modernizarea și dotarea Cinematografului orașului Panciu Proiect al orașului Panciu
P561
VI.5.3.
Reabilitare Cămin Cultural, comuna Bilieşti, judeţul Vrancea Proiect al comunei Biliești
P562
VI.5.3.
Reabilitare şi modernizare cămin cultural Bogheşti Proiect al comunei Boghești
P563
VI.5.3.
Reabilitare şi modernizare cămin cultural Prisecani Proiect al comunei Boghești
P564
VI.5.3.
Reabilitare, modernizare și dotare Cămin Cultural Oreavu Proiect al comunei Gugești
P565
VI.5.3.
Reabilitare cămin cultural, sat Viișoara, com. Păunești Proiect al comunei Păunești
P566
VI.5.3.
Reparații capitale clădire biblioteca comunală Proiect al comunei Milcovul
P567
VI.5.3.
Reparații capitale Cămin Cultural Milcovul Proiect al comunei Milcovul
P568
VI.5.3.
Construire Cămin Cultural Proiect al comunei Negrilești
P569
VI.5.3.
Reabilitare și modernizare cămin cultural Sihlea Proiect al comunei Sihlea
P570
299
Grad de 2014
NR. OBSERVAȚII /
re IV
VI.5.3. Reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural com. Tîmboești, jud.
Proiect al comunei Tîmboiești
P571 Vrancea
VI.5.3.
Modernizare Muzeu satul Colacu Proiect al comunei Valea Sării, sat Colacu
P572
VI.5.3.
Reabilitare și modernizare Cămin Cultural Faraoanele Proiect al comunei Vîrteșcoiu
P573
Proiecte diverse
P574 Amenajare cimitir Proiect al comunei Răstoaca
300
JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
FIȘE DE PROIECT
FISE
Cod Proiect Titlul proiectului
Crearea unui Plan de Acțiune concertat al actorilor privind investițiile
I.1.2.P10 în infrastructură în zonele de interes economic comun
Obiectiv strategic I Obiectiv specific I.1.
Crearea cadrului pentru identificarea,
planificarea, gestionarea, monitorizarea şi Definirea direcţiilor de dezvoltare ale județului
evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul Vrancea prin garantarea unei dezvoltări inteligente
administraţiei publice locale în conformitate cu şi favorabile incluziunii
priorităţile din teritoriu
Localizarea proiectului JUDEȚUL VRANCEA

Durata proiectului 1 an
Solicitantul proiectului PPA (Partenerii Publici Asociați) ai Județului Vrancea
Toate Primăriile care au semnat Pactul Teritorial; C.N.A.D.N.R., D.R.D.P.,
Parteneri agenți economici interesați
Planul de Acțiune presupune planificarea proiectelor de infrastructură, cu

stabilirea clară a acțiunilor care trebuie derulate. Totodată, Planul de
Rezumat proiect Acțiune detaliază foarte clar etapizarea desfășurării proiectelor și stabilește
timpii de monitorizare și control.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Județul Vrancea - Zonele de interes economic
1. Identificarea zonelor de interes economic comun;
2. Detalierea acțiunilor ce trebuie desfășurate pe parcursul fiecărui proiect
de infrastructură și prioritizarea acestora;
2. Alocarea acestor acțiuni în sub-proiecte și stabilirea responsabililor pe
fiecare proiect;
Principalele activităţi din
3. Localizarea spațială a sub-proiectelor și definirea clară a caracteristicilor
proiect zonelor respective;
3. Etapizarea în timp a sub-proiectelor;
4. Stabilirea timpilor de control pe parcursul derulării proiectelor și a
mecanismelor de ajustare, în cazul în care sunt întâmpinate inconveniente;
5. Evaluarea costurilor pentru fiecare sub-proiect.
Infrastructura este cea care asigură mobilitatea în teritoriu, crește
accesibilitatea la zonele economice importante și turistice de interes județean
și național. Din acest motiv, implementarea proiectelor de infrastructură
Justificarea proiectului trebuie planificate corespunzător anterior derulării acestora. Instrumentul
prin care poate fi asigurată desfășurarea eficientă a acestora este Planul de
Acțiune.
Implementarea coerentă a proiectelor de infrastructură astfel încât să
crească potențialul zonelor cu valoare economică ridicată;
Rezultate aşteptate Eficientizarea și optimizarea intervenției și a costurilor:
Monitorizare și control ridicat asupra implementării.
Tipul proiectului: Negenerator de venituri

Costul total al proiectului
Surse potenţiale de finanţare FEDR, buget local
Încadrare în timp 2014

Situatia curenta a proiectului Proiectul nu a fost încă demarat
303
Concretizarea Pactului Teritorial și înființarea unei structuri organizatorice

Pre-condiţii care va gestiona implementarea proiectelor în județ
P9. Dezvoltarea parteneriatului strategic la nivelul județului Vrancea pentru
susţinerea mecanismelor inovatoare;
P62. Construcţia unui centru multifuncțional pentru a găzdui târguri locale şi
regionale, precum şi alte activitati demarate la nivelul teritoriului;
P63. Dezvoltarea unui parc industrial regional;
P64. Modernizarea şi extinderea de utilităţi şi infrastructură necesară în
zonele industriale existente;
P65. Înființarea unui incubator de afaceri teritorial pentru sectorul economic
viticol "Bursa Vinului" ;
P66. Înființarea unor incubatoare de afaceri pentru întreprinderi micro, mici
şi mijlocii, în zonele periurbane și rurale cu potenţial economic;
P67. Crearea de incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, reţele şi zone de
Corelarea cu alte proiecte dezvoltare;
P68. Crearea unui depozit de gros pentru îmbunătățirea calității produselor
micilor producători de legume și fructe, prin preluarea de către Consiliul
Județean Vrancea a infrastructurii „Pomicola” Focșani;
P69. Construirea și amenjarea rețelei de piețe în zonele de corelație cu
producătorii locali și cu sprijinul Partenerilor Publici Asociați;
P83. Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă și a celor forestiere în
zonele cu potențial economic;
P155. Realizarea planului de modernizare a drumurilor comunale, județene
și corelarea cu infrastructura rutieră și feroviară națională și propunerea de
extindere a acestora pentru asigurarea mobilității ridicate;
P521. Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice şi a zonei
verzi adiacente;
304

Evaluarea potenţialului economic şi logistic al zonelor neutilizate
I.3.5.P45 pentru a le revitaliza economic
Obiectiv strategic I Obiectiv specific I.3.
Crearea cadrului pentru identificarea,
planificarea, gestionarea, monitorizarea şi
Combaterea sărăciei prin susținerea dezvoltării
evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul
economiei sociale și promovarea parteneriatului
administraţiei publice locale în conformitate cu
priorităţile din teritoriu

Durata proiectului 6 luni
Consiliul Județean Vrancea; Agenții economici; PPA (Partenerii Publici
Solicitantul proiectului Asociați) ai Județului Vrancea
Toate Primăriile care au semnat Pactul Teritorial, inclusiv Primăria
Parteneri municipiului Focșani
Identificarea zonelor neutilizate din județ și evaluarea potențialului acestora

de a contribui la dezvoltarea economică regională. Totodată proiectul
Rezumat proiect presupune și identificarea vocației acestor zone de a dezvolta proiecte în
sectoarele economice principale (furnizare, producție, procesare, comerț,
promovare, standardizare, etc).
Zonele nevalorificate încă și care pot avea un aport substanțial în
Zonele şi / sau grupurile ţintă dezvoltarea economică regională; Agenții economici care își desfășoară
activitatea în județ.
1. Contractarea unei firme de consultanță în domeniul economic, care să
elaboreze studiul;
2. Analiza și identificare terenurilor libere din județ care au accesibilitate
bună, sunt în intravilan, la limita intravilanului sau sunt amplasate în
proximitatea unor resurse importante ale teritoriului;
3. Obținerea de la Primăriile localităților în care au fost identificate zonele
mai sus menționate, a proprietarilor terenurilor respective și a statusului
curent al acestora (dacă au fost demarate documentații de urbanism sau
proiect solicitate autorizații de construire etc. - dacă s-a manifestat vreun interes
asupra acestor zone până în prezent);
4. Evaluarea imobiliară a terenurilor de către un evaluator imobiliar
autorizat;
5. Evaluarea economică a acestor terenuri;
6. Identificarea necesităților zonelor respective, din punct de vedere al
infrastructurii.
Orice teritoriu deține o resursă foarte importantă și care utilizată inteligent și
eficient, poate contribui definitoriu la dezvoltarea și relansarea economiei
locale, respectiv terenurile libere. Din acest motiv, este esențială o
identificare și localizare preliminară a acestei resurse, precum și o evaluare
Justificarea proiectului din punct de vedere economic. Astfel, valorificarea ulterioară a acestor
terenuri va putea fi realizată coroborat și prin sprijin reciproc, în vederea
unei funcționări complementare a activităților economice ce se vor desfășura
în aceste locații.
1. Identificarea unor zone purtătoare de dezvoltare și care să contribuie la
relansarea economiei locale;
Rezultate aşteptate 2. Atragerea interesului investitorilor privați;
3. Utilizarea rațională a resurselor de teren liber;
4. Relansarea economiei locale.
305

Surse potenţiale de finanţare FEDR (POR), Bugetul Local, parteneriate

Situatia curenta a proiectului Proiectul nu este încă demarat
Proiectul poate fi demarat numai după finalizarea P105. Dezvoltarea unui
Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând specificul urban și care să
Pre-condiţii includă concepte economice noi - PATJ și a P104. Înființarea Comitetului de
planificare spațială a teritoriului
P122. Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând

Corelarea cu alte proiecte specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ
306
II.2.3.P.63 Dezvoltarea unui Parc industrial regional
Obiectiv strategic II Obiectiv specific II.2.

Asigurarea durabilității și creșterii economice a
întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora și Susținerea creșterii locurilor de muncă prin
coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi dezvoltarea unui climat investiţional favorabil
investitori

Durata proiectului 6 ani
Solicitantul proiectului CONSILIUL JUDEȚEAN VRANCEA
Parteneri Agenți economici; Primăria municipiului Focșani
Construirea Parcului industrial regional are la bază relansarea economiei

Rezumat proiect județului, valorificarea potențialului uman si material al teritoriului
Zona cu accesibilitatea cea mai ridicată din regiune, cu cele mai multe
resurse aflate în imediata proximitate și cu cea mai bună vizibilitate din
Zonele şi / sau grupurile ţintă punct de vedere economic; Agenții economici cu domenii de activitate în
sectorul industrial
1. Studiu de identificare a amplasamentului viitorului parc industrial;

2. Evaluarea economică a terenului, prin raportare la gradul de
accesibilitate și a resurselor din vecinătate;identificarea tipului de activitate
industrială ce este fezabil a fi dezvoltată pe terenul în cauză;
3. Stabilirea unei echipe de experți care va fi responsabilă cu realizarea
studiului de fezabilitate a parcului industrial;
proiect 4. Îndeplinirea condiţiilor legale pentru obţinerea titlului de parc industrial;
5. Construirea propriu-zisă a ansamblului viitorului parc sau dacă se
hotărăște dezvoltarea acestuia într-o fostă zonă indutrială, renovarea și
revitalizarea clădirilor existente și a spațiilor aferente acestora, precum și
echiparea cu utilaje și echipamente de înaltă tehnologie.
Dezindustrializarea a avut un impact semnificativ asupra orașelor

monofuncționale, cu specific industrial, generând declinul economic al
acestora, situație care persistă și în prezent. Din acest motiv, este necesară
identificarea unor noi zone purtătoare de dezvoltare, precum parcurile
Justificarea proiectului industriale, care vor fi generatoare de dezvoltare și relansare economică.
Mai mult, funcţionarea acestui parc va avea beneficii și asupra locuitorilor
județului, prin crearea de locuri de muncă şi de spaţii pentru întreprinderile
locale.
1. Înființarea Parcului industrial regional;

2. Crearea unei infrastructuri adecvate parcului;
Rezultate aşteptate 3. Atragerea localizării unor noi întreprinderi locale;
4. Creştere economică şi crearea de locuri de muncă;
Tipul proiectului: Generator de venituri

Surse potenţiale de finanţare FEDR
Încadrare în timp 2014-2020
307

Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând specificul urban și care să
Pre-condiţii includă concepte economice noi - PATJ și a P104. Înființarea Comitetului de
planificare spațială a teritoriului

Corelarea cu alte proiecte specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ
308

Modernizarea şi extinderea de utilităţi şi infrastructură necesară în
II.2.3.P64 zonele industriale existente
Obiectiv strategic II Obiectiv specific II.2.
Asigurarea durabilității și creșterii economice a
întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora și Susținerea creșterii locurilor de muncă prin
coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi dezvoltarea unui climat investiţional favorabil
investitori
Zonele industriale existente care vor fi supuse operațiunilor de restructurare,

Localizarea proiectului regenerare, revitalizare sau conversie funcțională
Primăriile localităților unde sunt amplasate zonele industriale / proprietari
Solicitantul proiectului persoane fizice sau juridice ai acestor terenuri / agenți economici interesați
în dezvoltarea acestor zone
Parteneri Consiliul Județean Vrancea
Proiectul presupune atât extinderea unor străzi existente (în special străzile
de categoria a III-a - colectoare), cât și configurarea unor trasee și străzi
Rezumat proiect noi, din care unele vor avea rolul de legătură și creștere a conexiunii în
interiorul localității urbane, iar altele vor avea rolul de a asigura
accesibilitatea locală sau de a asigura circulația în interiorul incintei..
Zonele industriale exitente din principalele localități; Agenții economici

Zonele şi / sau grupurile ţintă interesați în dezvoltarea acestor zone.
1. Elaborare Plan Urbanistic Zonal pentru configurarea tramei stradale în
zonele industriale, în funcție de tipul de operațiune ce va fi realizată;
2. Elaborare Studiu de fezabilitate pentru evaluarea costurilor de proiectare
și de execuție a noilor circulații și a echipamentelor edilitare;
3. Contractare firmă de construcții care se va ocupa de realizarea lucrărilor
proiect (proiectare și execuție);
4. Elaborare proiect tehnic; și listă de cantități;
5. Achiziționarea materialelor necesare;
6. Execuția propriu-zisă a lucrărilor.
Pentru a-și dezvolta economia, județul Vrancea trebui să-și echipeze
corespunzător suprafețele mari de teren abandonate și care odată au
constituit motoarele economiei regionale, respectiv zonele industriale. Aceste
zone trebuie pregătite pentru a găzdui parcuri de activități care vor putea
Justificarea proiectului relansa economia județului.Pentru ca aceste zone să-și concretizeze vocația,
este strict necesară configurarea unei trame stradale coerente, optime, care
asigură o bună accesibilitate, dar în același timp să nu fie consumatoare de
teren mai mult decât este necesar.
1. Regenerarea, revitalizarea sau conversia funcțională a zonelor
industriale;
2. Creșterea accesibilității atât la zonele industriale, cât și în interiorul lor;
3. Asigurarea echipamentelor edilitare necesare noilor dezvoltări;
Rezultate aşteptate 4. Dezvoltarea unor noi zone purtătoare de dezvoltare;
5. Reintegrarea siturilor industriale în circuitul urban;
6. Ameliorarea imaginii urbane;
7. Atragerea interesului investitorilor prin oferirea unor zone echipate și
utilate complet și cu un grad ridicat de accesibilitate.
Surse potenţiale de finanţare FEDR, Fondul de mediu, bugetul local
309
Situatia curenta a proiectului Proiectul nu este încă demarat.
Proiectul poate fi început numai în urma elaborării Planului de Mobilitate,

Pre-condiţii astfel încât să preia principiile, direcțiile și măsurile de dezvoltare prevăzute
prin acest plan.
P135. Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL

Corelarea cu alte proiecte TERITORIAL
310

Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă și a celor forestiere
III.1.2.P83 în zonele cu potențial economic
Obiectiv strategic III Obiectiv specific III.1.
Dezvoltarea unui concept integrat de
agricultură, în special montană şi viticolă şi Transformarea regiunii într-un centru de colectare
asigurararea creşterii economice prin utilizarea şi procesare a produselor agricole, în special
inteligentă şi durabilă a potenţialului regiunii montane şi viticole
pentru producţie, procesare şi vânzare
Localizarea proiectului Zonele cu potențial economic, dar cu accesibilitate scăzută

Solicitantul proiectului Consiliul Județean Vrancea
Proprietarii terenurilor cu potențial economic; Agenți economici care vor să

Parteneri dezvolte afaceri în zonă
Proiectul presupune intervenții asupra îmbrăcăminții asfaltice existente,

acolo unde există sau asfaltarea drumurilor pietruite și din pământ și
Rezumat proiect extinderea profilului acestora astfel încât să asigure o bună accesibilitate
atât autovehiculelor mici, cât și celor de mare tonaj, de transport greu.
Zonele cu potențial mare economic, dar nevalorificate până în prezent;
Zonele şi / sau grupurile ţintă Agenții economici ce au planuri sa își localizeze afacerile în locațiile
respective
1. Elaborarea Studiu de trafic pentru a stabili gabaritele viitoare ale
circulațiilor;
1. Elaborare Studiu de fezabilitate pentru evaluarea costurilor de
modernizare a acestor circulații;
2. Obținerea acrodurilor pentru modernizarea drumurilor de la deținătorii
acestor terenuri (ANIF, Ocoalele Silvic/Direcția Silvică);
proiect 3. Contractare firmă de construcții care se va ocupa de realizarea lucrărilor
(proiectare și execuție);
4. Elaborare proiect tehnic și listă de cantități;
Economia județului Vrancea poate fi dezvoltată prin noi zone purtătoare de
dezvoltare, care deși au un mare potențial economic, acestea nu au fost
valorificate până în prezent. Astfel, pentru ca aceste zone să devină noi
motoare care contribuie semnificativ la dezvoltarea economică regiunii, ele
Justificarea proiectului trebuie echipate corespunzător în primul rând și trebuie crescută
accesibilitatea la ele în al doilea rând. Totodată, aceste zone trebuie să fie
conectate fizic atât între ele, cât și cu restul zonelor cu rol definitoriu în
bunăstarea regiunii. Din acest motiv, sunt necesar a fi realizate investiții în
infrastructura edilitară și rutieră.
1. Creșterea accesibilității la zonele cu potențial economic;
2. Creșterea vizibilității zonelor cu potențial economic;
Rezultate aşteptate 3. Dezvoltarea unor noi zone purtătoare de dezvoltare;
4. Atragerea interesului investitorilor prin oferirea unor zone echipate și
utilate complet și cu un grad ridicat de accesibilitate.

Surse potenţiale de finanţare FEADR
311
Proiectul poate fi început numai finalizării P109.Realizarea unui plan

integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din regiune cu potențial
Pre-condiţii economic, în special în agricultură și turism, precum și după extinderea
echipamentelor edilitare până la terenurile în cauză;
P75. Promovarea potenţialului teritoriului pentru cultivarea plantelor tehnice
(rapiţă, salcie energetică etc), în special în zonele cu terenuri în pantă, pe
lângă apă, zone mlăştinoase permanente sau periodice;
Susţinerea modernizării exploataţiilor agricole şi forestiere prin promovarea
Corelarea cu alte proiecte beneficiilor rezultate din formarea parteneriatelor sau atragerea de investiţii;
P.129. Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din
regiune cu potențial economic, în special în agricultură și turism;
P130. Realizarea Planului de regenerare a teritoriului cu stabilirea zonelor
prioritare şi a responsabilităților partenerilor implicaţi;
312
Reabilitarea infrastructurii în zonele în care se practică agricultura

III.1.2.P87 pentru îmbunatățirea gradului de accesibilitate la terenurile agricole și
conectarea zonelor de producție, depozitare și procesare
Obiectiv strategic III Obiectiv specific III.1.

Dezvoltarea unui concept integrat de
agricultură, în special montană şi viticolă şi Transformarea regiunii într-un centru de colectare
asigurararea creşterii economice prin utilizarea şi procesare a produselor agricole, în special
inteligentă şi durabilă a potenţialului regiunii montane şi viticole
pentru producţie, procesare şi vânzare
Localizarea proiectului Terenurile agricole și zonele de producție, depozitare și procesare

Solicitantul proiectului Agenții economici care au domeniul de activitate în sectorul primar, agricol
Consiliul Județean Vrancea; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
Parteneri Primăriile care sunt administratorii drumurilor de acces; ANIF, în calitate de
administrator al drumurilor de exploatare
Proiectul constă în reabilitarea îmbrăcăminții asfaltice sau asfaltarea

drumurilor pietruite și din pământ, respectiv a drumurilor de exploatare și
Rezumat proiect extinderea profilului acestora astfel încât să asigure o bună accesibilitate
autovehiculelor de mare tonaj, de transport greu.
Zonele valorificate în vederea dezvoltării agriculturii, dari și terenurile cu
potențial mare de amplasare a halelor de producție, depozitare și procesare a
Zonele şi / sau grupurile ţintă produselor agricole; Agenții economici interesați în practicarea agriculturii
în zonele respective
1. Elaborarea Studiu de trafic pentru a stabili gabaritele viitoare ale
circulațiilor;
1. Elaborare Studiu de fezabilitate pentru evaluarea costurilor de
modernizare a acestor circulații;
2. Obținerea acrodurilor pentru modernizarea drumurilor de la deținătorii
acestor terenuri (ANIF, Primăria localităților urbane sau rurale);
proiect 3. Contractare firmă de construcții care se va ocupa de realizarea lucrărilor
(proiectare și execuție);
Fiind o regiune ce dețină un procent foarte ridicat de terenuri agricole care
în ultimii ani nu au mai fost utilizate și valorificate suficient, este necesar ca
județul Vrancea să contribuie la relansarea agriculturii și încurajarea
Justificarea proiectului întreprinderilor interesate să investească în acest domeniu. Pentru a atrage
acești agenți economici însă, este obligatorie oferirea unor facilități, precum
infrastructură edilitară și rutieră reabilitată, extinsă până la terenurile în
cauză și adaptată necesităților actuale.
1. Creșterea accesibilității la terenurile agricole, la zonele de producție,
depozitare și procesare;
Rezultate aşteptate 2. Încurajarea dezvoltării sectorului agricol;
3. Utilizarea inteligentă a celei mai mari resurse a teritoriului;
4. Atragerea interesului investitorilor.

Surse potenţiale de finanţare FEADR
313
Proiectul poate fi început numai finalizării P109.Realizarea unui plan

integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din regiune cu potențial
Pre-condiţii economic, în special în agricultură și turism, precum și după extinderea
echipamentelor edilitare până la terenurile în cauză;
P75. Susţinerea modernizării exploataţiilor agricole şi forestiere prin
promovarea beneficiilor rezultate din formarea parteneriatelor sau atragerea
de investiţii;
P93. Reabilitarea sistemului de irigaţii din județul Vrancea și amenajarea de
lacuri de acumulare pe pârâuri;
P97. Crearea unei platforme de informare şi consiliere în domeniile
Corelarea cu alte proiecte prioritare privind posibilităţile de asociere şi înființare a grupurilor de
producători (consiliere tehnică, juridică şi financiară);
P.129. Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din
314

IV.1.1.P121 Înfiinţarea Comisiei de planificare spațială a teritoriului
Obiectiv strategic IV Obiectiv specific IV.1.

Modernizarea infrastructurii şi serviciilor
publice la standarde europene, în vederea Armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială si
stimulării şi sprijinirii dezvoltării durabile a urbanistică cu planurile de urbanism la nivel
economiei locale, în corelare cu dezvoltarea teritorial, regional şi naţional
spaţială integrată
Localizarea proiectului MUNICIPIUL FOCȘANI

Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice; Departamentele de
Parteneri Urbanism din cadrul Primăriilor județului Vrancea
Înființarea Comitetului de planificare spațială a teritoriului presupune

constituirea unui departament care va avea ca atribuții monitorizarea și
controlul implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a
Județului Vrancea pentru perioada 2014-2020. Totodată Comitetul de
Rezumat proiect planificare spațială a teritoriului va contribui la implementarea proiectelor și
va stabili mecanismele de ajustare ale Staretgiei, în cazul în care se constată,
în timpii de control, că rezultatul proiectelor nu coincide cu estimările
inițiale.
Județul Vrancea; Toți partenerii implicați în proiectele prevăzute Strategia
Zonele şi / sau grupurile ţintă Integrată de Dezvoltare Durabilă a Județului Vrancea
1. Organizare ședință de Consiliu cu toți membrii în vederea aprobării
înființării Comitetului de planificare spațială;
2. Nominalizare specialiști care vor face parte din componența Comitetului;
3. Realizare Regulament de organizare și funcționare a Comitetului;
4. Stabilirea atribuțiilor în dezvoltarea strategică spațială a teritoriului
Vrancea;
proiect 5. Stabilire sediu al Comitetului;
6. Contractare proiectant și elaborare proiect pentru sediul Comitetului;
7. Construire clădire;
8. Achiziționare echipamente tehnice necesare unei bune desfășurări a
activități.
Dezvoltarea unui teritoriu precum județul Vrancea de-a lungul unei perioade
de 6 ani prin proiecte locale reprezintă o provocare pentru orice
administrație publică, întrucât fără existența unui departament care să
evalueze periodic impactul acestor proiecte, există o mare posibilitate ca
Justificarea proiectului traiectoria dorită a dezvoltării să nu mai coincidă cu cea din realitate. Din
acest motiv, înființarea unui Comitet de planificare spațială este esențială în
asigurara succesului implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare
Durabilă.
1. Implementarea coerentă a Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a
Județului Vrancea;
Rezultate aşteptate 2. Atingerea obiectivelor și a scopului Strategiei;
3. Dezvoltarea echilibrată a teritoriului;
4. Utilizarea rațională a resurselor;

315

Situatia curenta a proiectului Proiectul nu a fost încă demarat.
Pre-condiţii Aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Județului Vrancea
Corelarea cu alte proiecte P134. Informatizarea datelor de gestionare a procedurilor de lucru ale
administrațiilor publice locale;
316

Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând
IV.1.1.P122 specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ

Toate Primăriile partenere în Pactul Teritorial; Ministerul Dezvoltării și
Parteneri Administrației Publice
Scopul Planului de Amenajare a Teritoriului Județean este de a transpune

spațial programul de dezvoltare economico-socială a județului, elaborat de
către autoritățile județene pentru teritoriul pe care îl gestionează.
Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu Planul de
Rezumat proiect Amenajare a Teritoriului Național și cu Planurile de Amenajare a
Teritoriului Zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum și cu
alte programe de dezvoltare. Prevederile P.A.T.J. vor deveni obligatorii
pentru documentațiile de amenajarea teritoriului și de urbanism care le
detaliază.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Județul Vrancea; Consiliul Județean Vrancea
1. Anunț populație cu privire la intenția de elaborare a documentației de
amenajare a teritoriului;
2. Demarare procedură de achiziție publică;
3. Semnare contract cu câștigătorul procedurii de achiziție publică;
4. Demarare Studii de fundamentare pentru P.A.T.J. Vrancrs;
5. Informare populație cu privire la demararea Studiilor de fundamentare;
6. Analiza situației existente - vizite în teren, adrese către Consiliul Județean,
Primăriile din județ și către toate instituțiile abilitate și care pot furniza
informații utile pentru documentația de amenajare a teritoriului;
7. Sinteza situației existente; S.W.O.T.;
proiect 8. Elaborarea propunerilor preliminare;
9. Înaintarea documentației P.A.T.J.. spre avzizare către toate instituțiile
abilitate cu această competență;
10. Introducerea observațiilor avizatorilor, în documentația de amenajare a
teritoriului;
11. Înaintarea documentației la Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice spre avizare;
12. Înaintarea documentației la Consiliul Județean Vrancea în vederea
aprobării;
Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean este necesară în
vederea asigurării unei dezvoltări echilibrate și durabile a teritoriului
Justificarea proiectului Vrancea, dar și pentru a stabili direcțiile de evoluție ale teritoriului ce vor fi
detaliate prin reglementări specifice în documentațiile de urbanism realizate
pentru teritoriile administrative ale orașelor și comunelor.
317
Conturarea unei viziuni de perspectivă, pentru următorii 10 ani;

Abordarea holistică a dezvoltării teritoriului din punct de vedere economic,
social, cultural și de mediu;
Conservarea resurselor existente;
Rezultate aşteptate Armonizarea la nivelul teritoriului județean a politicilor economice, sociale,
ecologice și culturale stabilite la nivel național;
Creșterea coeziunii și eficienței relațiilor economice și sociale cu teritoriile
învecinate.
Surse potenţiale de finanţare FSE, Bugetul Local
Situatia curenta a proiectului Proiectul nu a fost încă demarat.
Elaborarea Planului de Mobilitate al Teritoriului;
Pre-condiţii Înființarea Comitetului de planificare spațială a teritoriului.
P121. Înfiinţarea Comisiei de planificare spațială a teritoriului;
P123. Adoptarea unui sistem geografic informațional pentru gestionarea
bazelor de date cu caracter teritorial și creșterea eficienței și operativității
Corelarea cu alte proiecte în emiterea de autorizații și documentații de urbanism;
P128. Realizarea hărților de risc pentru județele Vrancea și Buzău;
P134. Informatizarea datelor de gestionare a procedurilor de lucru ale
administrațiilor publice locale;
P135. Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în Pactul
Teritorial;
318

Adoptarea unui sistem geografic informațional pentru gestionarea
IV.1.1.P123 bazelor de date cu caracter teritorial și creșterea eficienței și
operativității în emiterea de autorizații și documentații de urbanism
Localizarea proiectului Județul Vrancea

Parteneri PPA (Partenerii Publici Asociați) ai Județului Vrancea
Sistemul geografic informațional pentru gestionarea bazelor de date cu

caracter teritorial pentru întregul județ Vrancea presupune în primul rând
transpunerea în sistem G.I.S. a Planului de Amenajare a Teritoriului
Județean, iar în al doilea rând colectarea tuturor documentațiilor de
Rezumat proiect urbanism existente elaborate pentru fiecare localitate (urbană sau rurală), a
documentațiilor de urbanism de tip P.U.Z. sau P.U.D., cât și a altor studii
sau documente/informații precum hărți de risc, studii de trafic etc. care ar
putea fi utile atât administrației publice, cât și proiectanților, și
transpunerea acestora în sistem G.I.S..
Zonele şi / sau grupurile ţintă Județul Vrancea
1. Întocmirea unei documentații pentru accesare fonduri;
2. Contractare specialiști G.I.S. și I.T.;
3. Introducere a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean și a Planului
de Mobilitate în baza de date;
4. Obținere de la Primăriile din județ a tuturor documentațiilor de urbanism
de tip P.U.G., P.U.Z. sau P.U.D. aprobate și introducerea acestora în baza
de date G.I.S.;
proiect 5. Consultare specialiști (arhitecți, urbaniști, ingineri de drumuri, de rețele
etc.) cu privire la informațiile localizate spațial care le sunt necesare și pe
care ar dori să le accese mai rapid;
6. Informare mass-media a populației cu privire la baza de date;
7. Organizare sesiuni de sprijin pentru utilizatori în vederea accesării mai
facile a informațiilor.
Proiectul fundamentează un instrument util pentru administrația locală în
Justificarea proiectului vederea gestionării eficiente a teritoriului și pentru a evalua constant
investițiile care se realizează în județ.
1. Gestionarea eficientă din punct de vedere spațial a județului Vrancea;
2. Eficientizarea Serviciului de Urbanism;
3. Simplificarea procesului de eliberare a Certificatelor de Urbanism și a
Rezultate aşteptate Autorizațiilor de Construire;
4. Transparență instituțională;
5. Acces facil al specialiștilor la informațiile de interes public;
6. Utilizarea rațională a resurselor de teren.

319

Situatia curenta a proiectului Proiectul nu a fost încă demarat
Sistem geografic informațional pentru gestionarea bazelor de date cu
caracter teritorial poate fi realizat numai după finalizarea P105.Dezvoltarea
Pre-condiţii unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând specificul urban și
care să includă concepte economice noi - PATJ și a P116. Realizarea
Planului de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL TERITORIAL
P105.Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând
specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ;
P122.Realizarea hărților de risc pentru județele Vrancea și Buzău;
P129. Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din
Corelarea cu alte proiecte regiune cu potențial economic, în special în agricultură și turism;
TERITORIAL.
320

Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din
IV.1.2.P129 regiune cu potențial economic, în special în agricultură și turism

Localizarea proiectului Zonele din regiune cu potențial economic, în special în agricultură și turism
Solicitantul proiectului Asociați) ai Județului Vrancea; Proprietarii terenurilor
Parteneri municipiului Focșani
Stabilirea unei dezvoltări spațiale etapizate și coerente, cu prioritizarea

investițiilor în zonele cu cel mai mare potențial economic. Proiectul
Rezumat proiect presupune planificarea operațiunilor ce vor fi realizate în zonele în cauză, în
vederea atragerii și implementării investițiilor în agricultură și turism.
Zonele nevalorificate încă și care pot avea un aport substanțial în

Zonele şi / sau grupurile ţintă dezvoltarea agriculturii și turismului la nivel regional; Agenții economici
care își desfășoară activitatea în aceste sectoare economice.
1. Contractarea unei firme de consultanță în domeniul planificării spațiale și

economiei, care să elaboreze studiul;
2. Analiza și identificare situației actuale a zonelor cu potențial economic în
agricultură și turism;
3. Identificarea resurselor din zonă;
3. Identificarea disfuncțiilor zonelor respective;
4. Evaluarea economică a acestor terenuri;
5. Identificarea necesităților zonelor respective, din punct de vedere al
proiect infrastructurii și echipării edilitare;
6. Stabilirea unor priorități și obiective ce trebuie abordate în dezvoltarea
acestor zone;
7. Formularea unor proiecte ce trebuie implementate;
8. Etapizarea în timp a proiectelor și prioritizarea acestora;
9. Stabilirea timpilor de control și a mecanismelor de evaluare și ajustare a
planurilor operaționale.
Resursele unui județ sunt esențiale atât pentru dezvoltarea viitoare a
teritoriului, cât mai ales pentru asigurarea bunăstării generațiilor viitoare.
Astfel, modalitatea cum acestea sunt utilizate și valorificate ar trebui să fie
Justificarea proiectului preocuparea principală a oricărei administrații locale. Din acest motiv,
planificarea spațială și integrată a zonelor ce dețin aceste resurse este o
etapă esențială care ar trebui realizată prioritar, în prima parte a
implementării Strategiei.
1. Gestionarea eficientă a terenurilor cu potențial economic;
2. Dezvoltarea coerentă și echilibrată a terenurilor cu folosință agricolă și
destinație turistică;
Rezultate aşteptate 3. Utilizarea rațională a resurselor de teren liber;
4. Dezvoltarea turismului și a agro-turismului în special;
5. Relansarea economiei locale.
321

Proiectul poate fi demarat numai după finalizarea P40. Evaluarea
Pre-condiţii potenţialului economic şi logistic al zonelor neutilizate pentru a le revitaliza
economic
P45. Evaluarea potenţialului economic şi logistic al zonelor neutilizate
pentru a le revitaliza economic;
P75. Promovarea potenţialului teritoriului pentru cultivarea plantelor tehnice
(rapiţă, salcie energetică etc), în special în zonele cu terenuri în pantă, pe
lângă apă, zone mlăştinoase permanente sau periodice;
Susţinerea modernizării exploataţiilor agricole şi forestiere prin promovarea
beneficiilor rezultate din formarea parteneriatelor sau atragerea de investiţii;
Corelarea cu alte proiecte P83. Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă și a celor forestiere în
zonele cu potențial economic;
322

Realizarea Planului de regenerare a teritoriului cu stabilirea zonelor
IV.1.2.P130 prioritare și a responsabilităților partenerilor implicați

Zonele din regiune aflate în declin, cu o imagine urbană deficitară și pe care

Localizarea proiectului sunt necesar a fi demarate operațiuni de regenerare urbană
Solicitantul proiectului Asociați) ai Județului Vrancea; Proprietarii terenurilor
Parteneri municipiului Focșani; Agenți economici interesați în dezvoltarea aestor zone
Regenerarea unui teritoriu și în mod special regenerarea urbană este

promovarea „întoarcerii la oraş”, revitalizarea centrului oraşului,
restaurarea activităţilor, creşterea competitivităţii în context regional şi
implementarea iniţiativelor de îmbunătăţire a calităţii mediului care sunt
orientate către o creştere „inteligentă”.
Regenerarea teritoriului, ca operațiune urbană, va fi adoptată în
Rezumat proiect următoarele situații:
1. Pe terenurile neglijate sau care prezintă o degradare severă a condițiilor
de trai în zonă;
2. Pe terenurile care nu au fost valorificate suficient și prin atragerea
investitorilor din sectorul public sau privat pot fi incluse în proiecte de mare
amploare;
3. În zonele în care mediul social și cel economic s-au deteriorat.
Zonele care sunt subdezvoltate sau au fost odată motoare ale economiei
Zonele şi / sau grupurile ţintă locale, dar în prezent se află în declin și necesită intervenții integrate de
regenerare urbană.
1. Stabilire a zonelor ce trebuie să fie supuse procesului de regenerare
urbană, în baza problemelor identificate și localizate prin Planul de
Amenajare a Teritoriului Județean;
2. Contractarea unei firme de urbanism, care să elaboreze proiectele de
regenerare;
3. Identificarea proprietarilor terenurilor din zonele ce necesită regenerare;
Principalele activităţi din 3 Analiza și identificare situației actuale a acestor zone;
proiect 4. Identificarea disfuncțiilor zonelor respective;
5. Stabilirea priorităților în regenerarea zonelor în cauză;
6. Elaborarea setului de acțiuni ce trebuie întreprinse în procesul de
regenerare;
7. Stabilirea gradului de implicare al fiecărui partener în regenerarea
teritoriului prin zonele prioritare;
8. Atribuirea responsabilităților fiecărui partener.
Zonele urbane aflate în dificultate necesită revitalizare urgentă, astfel încât
să poată ieși din impasul curent și să contribuie la relansarea economiei
Justificarea proiectului locale. Fără o abordare integrată a dezvoltării acestora însă, nu se poate
asigura succesul reintroducerii lor în circuitul urban și în procesul de
revitalizare al întregului teritoriu.
323
1. Atragerea investitorilor;
2. Crearea de locuri de muncă;
3. Creșterea numărului de locuințe;
Rezultate aşteptate 4. Dezvoltarea infrastructurii locale;
5. Îmbunătățirea condițiilor de viață;
6. Susținerea moșternirii arhitecturale și a turismului.

Pre-condiţii Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând specificul urban și care să
includă concepte economice noi - PATJ.
P10. Crearea unui Plan de Acțiune concertat al actorilor privind investițiile
în infrastructură în zonele de interes economic comun;
P45. Evaluarea potenţialului economic şi logistic al zonelor neutilizate
pentru a le revitaliza economic;
Corelarea cu alte proiecte P64. Modernizarea şi extinderea de utilităţi şi infrastructură necesară în
zonele industriale existente;
324

Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în Pactul
IV.2.1.P135 Teritorial

publice la standarde europene, în vederea Furnizarea serviciilor publice de calitate şi
stimulării şi sprijinirii dezvoltării durabile a îmbunatăţirea infrastructurii conform standardelor
economiei locale, în corelare cu dezvoltarea europene

1 an durata de elaborare a Planului de Mobilitate; 2015-2020 -
Durata proiectului Monitorizare, evaluare și ajustare
Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice; Primăriile din județ și care
Parteneri au semnat Pactul Teritorial; C.N.A.D.N.R.; D.R.D.P.
Planul de mobilitate este instrumentul de planificare strategică teritorială

prin care sunt corelate dezvoltarea teritorială a localităţilor cu nevoile de
mobilitate şi transport al persoanelor, bunurilor şi mărfurilor.
Rezumat proiect Planul de mobilitate va fi considerat Studiu de fundmanetare obligatoriu
pentru Planul de Amenajare Teritoriului Județean și va fi demarat anterior
acestuia.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Județul Vrancea, zonele cu accesibilitate deficitară și mobilitate scăzută
1. Contractarea studiului;
2. Anunțarea publicului intersat de demararea studiului;
3. Colectarea informațiilor necesare de la instituțiile abilitate (Direcțiile de
Circulații din cadrul Primăriilor, Consiliul Județen Vrancea, Inspectratul
Județean de Poliție, C.N.A.D.N.R., D.R.D.P. etc.);
4. Analiza în teren a situației existente;
5. Elaborarea părților scrise și desenate cu privire la analiza situației
existente;
6. Evaluarea critică a situației existente - concluzii;
Principalele activităţi din 7. Formularea noului concept de mobilitate la nivel teritorial pornind de la
proiect recomandările europene;
8. Elaborarea propunerilor preliminare și prezentarea acestora în ședințe de
consultare a populației;
9. Adaptarea conceptului de mobilitate la necesitățile populației exprimate în
ședințele de consultare.
10. Elaborarea Planului de Acțiune și a proiectelor prin care va fi
implementat și
concretizat Planul de Mobilitate Durabilă;
11. Monitorizarea, evaluarea și actualizarea periodică a Planului de
Mobilitate Durabilă.
Îmbunătățirea conexiunii dintre diferitele moduri de transport;
Reducerea poluării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate
de mijloacele de transport prin promovarea sistemelor durabile de transport;
Facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă și la servicii;
Justificarea proiectului Îmbunătățirea siguranței și securității;
Creșterea eficienței și a eficacității costurilor pentru transportul de persoane
și mărfuri;
Creșterea atractivității și a calității teritoriului.
325
1. Scăderea emisiilor de CO2;

2. Creșterea accesibilității și a mobilității;
Rezultate aşteptate 3. Creșterea coeziunii teritoriale;
4. Reducerea disparităților spațiale;
5. Creșterea calității aerului.

FEDR, 1.Horizon 2020 - PSC 11 - Smart, Green ans Integrated Transport;
Surse potenţiale de finanţare BEI - ELENA; BERD
Nu există pre-condiții. Proiectul poate fi demarat imediat după aprobarea

Pre-condiţii Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Județului Vrancea
P139. Întocmirea unui Studiu privind constituirea unei infrastructuri de
circulaţie la nivelul teritoriului;
P145. Realizarea Proiectului INTEGRAT "Implementarea unui sistem de
transport durabil, realizarea infrastructurii necesare” - amenajare piste de
biciclete, achiziționare biciclete și creare de parcări special amenajate - se
corelează cu Planul de Mobilitate al teritoriului;
P146. Realizarea unui studiu de optimizare a transportului public local și
promovarea unor mijloace de transport durabil;
P147. Extinderea sistemului GPS de management al traficului la nivel
Corelarea cu alte proiecte teritorial;
P149. Realizarea unui aeroport;
P150. Realizarea unor pasarele pietonale peste carosabil în zonele
agromerate;
P151. Reabilitarea trecerilor la nivel cu cale ferată;
P152. Realizare centura de ocolire prin zona nord a municipiului Focșani;
extindere a acestora pentru asigurarea mobilității ridicate.
326

Realizarea Proiectului INTEGRAT "Implementarea unui sistem de
transport durabil, realizarea infrastructurii necesare” - amenajare piste
IV.2.2.P145 de biciclete, achiziționare biciclete și creare de parcări special
amenajate - se corelează cu Planul de Mobilitate al teritoriului
Localizarea proiectului Zonele urbane și traseele turistice din județ

Consiliul Județean Vrancea; Primăriile localităților urbane în care vor fi
Solicitantul proiectului realizate pistele de biciclete; ONG-uri
Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice; Ministerul Culturii și
Parteneri Patrimoniului Național
Proiectul costituie concretizarea și implementarea Planului de Mobilitate

Teritorială, prin;
- amenajarea pistelor de biciclete care vor fi prevăzute prin acesta, astfel
încât să asigure conectarea obiectivelor turistice, valorificarea zonelor
Rezumat proiect naturale protejate și promovarea turistică atât a zonelor urbane, cât și a
întregului județ;
- achiziționarea bicicletelor care vor putea fi închiriate de către cetățeni;
- amenajarea zonelor de parcare velo, în zone cheie, care asigură conexiunea
cu alte mijloace de transport în comun.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Zonele urbane și traseele turistice din județ
1.Contractare și elaborare Studiu de fezabilitate pentru traseele propuse de
biciclete - evaluare costuri de modificare ale cirulațiilor rutiere, acolo unde
este necesar, evaluare costuri pentru materialele ce vor fi achiziționate
pentru realizarea traseelor care nu sunt pe circulații rutiere, evaluare costuri
de achiziționare biciclete și de construire parcaje;
Principalele activităţi din 2. Contractare firmă de construcții care să realizeze traseele de biciclete și să
proiect construiască punctele de informare turistică pe aceste trasee și să amenajeze
zonele de închiriere biciclete;
3. Achiziționare biciclete;
4. Construire parcaje velo conform Planului de Mobilitate Durabilă (în
zonele cheie, precum la conexiunea cu mijloacele de transport în comun, în
zonele de închiriere biciclete sau în proximitatea obiectivor turistice);
Proiectul reprezintă primul pas pe care orice teritoriu ar trebui să-l

demareze pentru a scădea emisiile de gaze cu efect de seră. Mai mult,
Justificarea proiectului necesitatea curentă de a dezvolta mediul urban pentru locuitorii săi și nu
pentru autovehicule, a devenit în ultimul timp o atitudine încurajată la nivel
mondial și care trebuie adoptată de către toate administrațiile locale.
1. Scăderea emisiilor de CO2 și creșterea calității aerului;

2. Fluidizarea traficului;
Rezultate aşteptate 3. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea încurajării
transportului durabil - nemotorizat;
4. Îmbunătățirea sănătății populației.
327

Surse potenţiale de finanţare BEI - ELENA; BERD
Proiectul poate fi demarat numai după finalizarea P116. Realizarea Planului

de Mobilitate al teritoriului definit în Pactul Teritorial - prin acesta vor fi
Pre-condiţii stabilite traseele pistelor de biciclete, amplasamentul parcărilor care trebuie
amenajate etc.
Corelarea cu alte proiecte P135. Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în Pactul
Teritorial;
P146. Realizarea unui studiu de optimizare a transportului public local și
promovarea unor mijloace de transport durabil;
328

Realizarea unui studiu de optimizare a transportului public local și
IV.2.2.P146 promovarea unor mijloace de transport durabil
Localizarea proiectului Zonele urbane și rurale din județ

Consiliul Județean Vrancea; Primăriile localităților urbane și rurale din
Solicitantul proiectului județ
Ministerul Mediului și al Schimbărilor Climatice; Ministerul Transporturilor;
Parteneri Societățile care administrează transportul public atât la nivel teritorial, cât și
la nivel de local
Proiectul presupune extinderea transportului public, atât în interiorul

localităților, în vederea asigurării unei mai bune conexiuni între diferitele
zone, cât și la nivelul teritoriului, pentru a crește accesibilitatea și
mobilitatea persoanelor în teritoriu și pentru o mai bună conexiune între
Rezumat proiect diferitele localități urbane sau rurale. De asemenea, proiectul propune
achiziționarea și promovarea autobuzelor durabile, care nu folosesc
carburanți drept combustibil, ci funcționează pe bază de energie alternativă,
dar și introducerea tramvaiului.
Zonele urbane și rurale din județ; Locuitorii județului Vrancea și în mod
Zonele şi / sau grupurile ţintă special locuitorii orașelor
1.Contractare și elaborare Studiu de fezabilitate pentru extindere trasee
transport în comun, pentru achiziționarea de autobuze noi, ce funcționează pe
bază de linie electrică în localități și autobuze eletrice pentru cele ce vor
circula pe traseele dintre localități și pentru configurare trasee tramvaie;
2. Intervenții asupra circulațiilor rutiere existente pentru a introduce șinele
Principalele activităţi din de tramvai;
proiect 3. Achiziționarea autobuzelor și a tramvaielor;
4. Realizarea unor autobaze, care să devină parcări pentru noile autobuze și
tramvaie;
5. Angajare șoferi pentru noile autobuze și tramvaie și angajare
administratori ai acestor autobaze;
6. Înființare puncte de informare și comercializare bilete pe noile trasee.
Utilizarea transportului în comun, durabil, în detrimentul automobilului
personal devine o necesitate actuală și este o atitudine adoptată la nivel
mondial, născută din dorința de a diminua efectele devastatoare pe care
Justificarea proiectului omul le-a avut asupra mediului prin epoca industrială și prin perioada
recentă în care gazele cu efect de seră generate de autovehicule au crescut
semnificativ.
1. Scăderea emisiilor de CO2;
2. Creșterea accesibilității și a mobilității în interiorul localității și la nivelul
județului, între localitățile urbane și rurale;
Rezultate aşteptate 3. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la necesitatea încurajării
transportului durabil;
4. Descurajarea utilizării autovehiculului personal și îmcurajarea utilizării
transportului în comun.
329

Surse potenţiale de finanţare BEI - ELENA; BEI
Proiectul poate fi demarat numai după finalizarea P116. Realizarea Planului

de Mobilitate al teritoriului definit în Pactul Teritorial - prin acesta vor fi
Pre-condiţii stabilite traseele transportului public, amplasamentul noilor stații de
transport public etc.
P135. Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în Pactul
Teritorial;
Corelarea cu alte proiecte P123. Realizarea Proiectului INTEGRAT "Implementarea unui sistem de
transport durabil, realizarea infrastructurii necesare” - amenajare piste de
biciclete, achiziționare biciclete și creare de parcări special amenajate - se
corelează cu Planul de Mobilitate al teritoriului;
330
IV.2.2.P152 Realizare centura de ocolire prin zona nord a municipiului Focșani

Localizarea proiectului Zona de nord a municipiului Focșani

Solicitantul proiectului Primăria municipiului Focșani
Consiliul Județean Vrancea; Ministerul Transportuirlor; C.N.A.D.N.R,
Parteneri D.R.D.P..
Proiectul presupune atât elaborarea etapei de proiectare a traseului centurii

Rezumat proiect de nord, cât și construirea propriu-zisă a drumului și rezolvarea racordurilor
cu structura de circulații cu care se intersectează.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Zona de nord a municipiului Focșani
1. Contractare firmă care să realizeze Studiul de trafic, de fezabilitate și
proiectul tehnic;
2. Elaborarea Studiu de trafic pentru a stabili intrările de fluxuri de trafic
astfel încât să poată fi stabilitele gabaritele viitoarei centruri;
3. Elaborare Studiu de fezabilitate pentru evaluarea costurilor de realizare a
Principalele activităţi din centurii;
proiect 4. Elaborarea proiect tehnic și lista de cantități;
5. Contractare firmă de construcții care se va ocupa de realizarea lucrărilor
(execuție);
Pentru a devia traficul greu și circulația de tranzit astfel încât să nu fie
perturbată activitatea cotidiană a locuitorilor municipiului, este necesară
realizarea centurii ocolitoare, care va avea rolul de a orienta această
Justificarea proiectului circulație către zona periurbană. Totodată, realizarea acestei centuri este
strict necesară și pentru a asigura fluența circulației desfășurate la nivel
teritorial.
1. Creșterea accesibilității și a mobilității în teritoriu;
2. Fluidizarea traficului auto din municipiu;
Rezultate aşteptate 3. Fluidizarea traficului de tranzit;
3. Scăderea poluării aerului din cauza autovehiculelor grele;
4. Asigurarea unei mai bune conectivități cu localitățile din proximitate.

Surse potenţiale de finanţare FEDR, PO IM
331
În vederea demarării proiectului sunt obligatorii elaborarea P116.

Realizarea Planului de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL
Pre-condiţii TERITORIAL și începerea P105. Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat
al teritoriului respectând specificul urban și care să includă concepte
economice noi - PATJ
TERITORIAL;
Corelarea cu alte proiecte P147. Extinderea sistemului GPS de management al traficului la nivel
teritorial;
332

Realizarea planului de modernizare a drumurilor comunale, județene
și corelarea cu infrastructura rutieră și feroviară națională și
IV.2.2.P155 propunerea de extindere a acestora pentru asigurarea mobilității
ridicate
Localizarea proiectului Județul Vrancea

Solicitantul proiectului Consiliul Județean Vrancea;
Parteneri Ministerul Transporturilor; C.N.A.D.N.R, D.R.D.P..
Proiectul trebuie realizat obligatoriu concomitent cu Planul de Mobilitate al

județului și presupune modernizarea drumurilor comunale și județene astfel
încât să corespundă cu standardele europene și să asigure o circulație facilă
Rezumat proiect persoanelor care tranzitează teritoriul. De asemenea, extinderea acestor
drumuri principale la nivel național, este vitală pentru asigurarea unei bune
accesibilități la zonele strategice de dezvoltare economică, care vor
contribui substanțial la relansarea economiei regionale.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Județul Vrancea
1. Elaborare Studiu de trafic cu abordarea a două etape: identificarea

situației curente atât din intravilan, cât și din extravilan a drumurilor
județene și comunale și propunerea unor gabarite și profile transversale
adaptate tipului localității, tipului zonei, cât și traficului auto și pietonal;
2.Elaborarea propunerilor de extindere a circulațiilor pentru a crește
Principalele activităţi din accesibilitatea la zonele cu potențial economic;
proiect 3. Corelarea propunerilor pentru aceste drumuri cu propunerile realizate
pentru infrastructura feroviară;
4. Realizarea unui set de proiecte astfel încât să lucările să fie eșalonate în
etape;
5. Realizarea unui plan de acțiune / operațional de etapizare a intervențiilor
și prioritizarea celor esențiale în dezvoltarea imediată a teritoriului.
Având în vedere că în situația actuală o parte din drumurile județene și

majoritatea drumurilor comunale au îmbrăcămintea asfaltică în stare rea și
întrucât toate aceste drumuri nu au trotuare aferente în zonele de intravilan,
Justificarea proiectului iar circulația pietonală se desfășoară pe carosabil, reiese necesitatea
astringentă de introducere a acestora într-un proiect complex de
modernizare.
1. Creșterea accesibilității și a mobilității în teritoriu;
2. Bună conectivitate între localitățile din teritoriu;
Rezultate aşteptate 3. Buna desfășurare a circulației pietonale:
4. Creșterea accesibilității și vizibilității zonelor cu potențial economic.

Surse potenţiale de finanţare FEDR, POR, PO IM
333
În vederea demarării proiectului este obligatorie începerea P116. Realizarea

Planului de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL TERITORIAL și
Pre-condiţii P105. Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând
specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ

TERITORIAL;
Corelarea cu alte proiecte P130. Realizarea Planului de regenerare a teritoriului cu stabilirea zonelor
prioritare și a responsabilităților partenerilor implicați;
P147. Extinderea sistemului GPS de management al traficului la nivel
teritorial;
334

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată
IV.2.3. P239 din județul Vrancea, în perioada 2014-2020 (pentru localități cu peste
2.000 locuitori)
Obiectiv strategic IV Obiectiv specific IV.2.3.
Modernizarea infrastructurii şi serviciilor publice
Furnizarea serviciilor publice de calitate şi
la standarde europene, în vederea stimulării şi
imbunatăţirea infrastructurii conform
sprijinirii dezvoltării durabile a economiei locale,
standardelor europene
în corelare cu dezvoltarea spaţială integrată
Localizarea proiectului Judetul Vrancea

Consiliu Județean Vrancea, Operatorul Regional al serviciilorde alimentare
Solicitantul proiectului cu apă și de canalizare, Consilii locale
Consiliu Județean Vrancea, Consilii locale, Operatorul Regional al
Parteneri serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare
Rezumat proiect Dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Vrancea
Zonele şi / sau grupurile ţintă Judetul Vrancea
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din Judetul
Vrancea, pentru localitatiile cu peste 2.000 de locuitori.
Principalele activităţi din Prin aplicarea proiectului, se va asigura apă potabilă de calitate controlată
proiect pentru nevoile populației cu impact direct asupra sănătății și calității apei
prin colectarea și evacuare în mod corespunzător a apelor uzate menajere
către stațiile de epurare.
Sectorul alimentărilor cu apă și mai ales rețelele centralizate de distribuție a
apei potabile constituie pentru centrele populate și agenții economici, o
componentă valoroasă pentru activitățile umane, care condiționează
desfășurarea vieții igienice a localităților, contribuind ca un factor esențial
Justificarea proiectului în toate procesele de producție industrială, fără de care nu se poate concepe
dezvoltarea economică și socială.
Furnizarea de servicii adecvate de apă şi canalizare, la tarife
acceptabilepentru populație și mediul privat, creșterea ratei de conectare la
serviciile de alimentare cu apă și de canalizare, protecția mediului.
Dezvoltarea sectorului de apa si apa uzata din judetul Vrancea si de
Rezultate aşteptate conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul Comunitar.

Funcție de numărul de zone considerate pentru realizarea traseelor de
Costul total al proiectului biciclisti, functie de numarul bicicletelor achizitionate și de amploarea
lucrărilor
Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, Fondul pentru
Surse potenţiale de finanţare Mediu, Bugetul local
Proiectul POS Mediu I pentru infrastructura de apă și apă uzată din județul
Situatia curenta a proiectului Vrancea.
Pre-condiţii PUG, PUZ, Studii de fezabilitate
IV.2.7.P240, IV.2.7.P241, IV.2.7.P242, IV.2.7.P243, IV.2.7.P244,
Corelarea cu alte proiecte IV.2.7.P255, IV.2.7.P256, IV.2.7.P257, IV.2.7.P258, IV.2.7.P259,
IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273.
335

Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Pădureni, orașul
IV.2.3. P240 Mărășești

Localizarea proiectului Sat Pădureni, orașul Mărășești

Realizarea sistemului de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Pădureni,

Rezumat proiect orașul Mărășești
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Pădureni, orașul Mărășești
Dezvoltarea rețelelor de canalizare din sat Pădureni, orașul Mărășești.

Prin aplicarea proiectului, se va asigura evacuarea în mod corespunzător a
proiect apelor uzate menajere către stațiile de epurare.
Furnizarea de servicii adecvate de canalizare, la tarife acceptabilepentru
Justificarea proiectului populație și mediul privat, creșterea ratei de conectare la serviciile de de
canalizare, protecția mediului.
Dezvoltarea sectorului de apa uzata din judetul Vrancea, respectiv sat
Rezultate aşteptate Pădureni, orașul Mărășești si de conformare cu legislatia nationala si cu
Acquis-ul Comunitar.
Costul total al proiectului 500 000 euro


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273.
336

Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Călimănești, orașul
IV.2.3. P241 Mărășești

Localizarea proiectului sat Călimănești, orașul Mărășești



Realizarea sistemului de canalizare și tratare a apelor uzate, sat

Rezumat proiect Călimănești, orașul Mărășești
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Călimănești, orașul Mărășești
Dezvoltarea rețelelor de canalizare dinsat Călimănești, orașul Mărășești


Rezultate aşteptate Călimănești, orașul Mărășești si de conformare cu legislatia nationala si cu


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273.
337
ctiv strategic IV
Sistem de canalizare și tratare a apelor uzate, sat Haret, orașul

IV.2.3. P242 Mărășeși

Localizarea proiectului sat Haret, orașul Mărășeși

Realizarea sistemului de canalizare și tratare a apelor uzate,sat Haret,

Rezumat proiect orașul Mărășeși
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Haret, orașul Mărășeși
Dezvoltarea rețelelor de canalizare din sat Haret, orașul Mărășeși

Rezultate aşteptate Haret, orașul Mărășeși si de conformare cu legislatia nationala si cu


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
338
IV.2.3. P243 Alimentare cu apă în sat Pădureni, orașul Mărășești

Localizarea proiectului Sat Pădureni, orașul Mărășești



Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa, sat Pădureni, orașul Mărășești
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Pădureni, orașul Mărășești
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din sat Pădureni, orașul
Principalele activităţi din Mărășești.
proiect Prin aplicarea proiectului, se va asigura apă potabilă de calitate controlată
pentru nevoile populației cu impact direct asupra sănătății.
Furnizarea de servicii adecvate de apă, la tarife acceptabile pentru
populație și mediul privat, creșterea ratei de conectare la serviciile de
alimentare cu apă , protecția mediului.
Dezvoltarea sectorului de apa din judetul Vrancea si de conformare cu
Rezultate aşteptate legislatia nationala si cu Acquis-ul Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
339
IV.2.3. P244 Alimentare cu apă în sat Haret, orașul Mărășești

Localizarea proiectului Ssat Haret, orașul Mărășești

Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa, sat Haret, orașul Mărășești
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Haret, orașul Mărășești
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din sat Haret, orașul Mărășești
Prin aplicarea proiectului, se va asigura apă potabilă de calitate controlată
proiect pentru nevoile populației cu impact direct asupra sănătății.



IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
340
IV.2.3. P245 Alimentare cu apă în sat Călimănești, orașul Mărășești

Localizarea proiectului sat Călimănești, orașul Mărășești

Realizarea sistemului de alimentare cu apa, sat Călimănești, orașul

Rezumat proiect Mărășești
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Călimănești, orașul Mărășești
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din sat Călimănești, orașul
Principalele activităţi din Mărășești
proiect Prin aplicarea proiectului, se va asigura apă potabilă de calitate controlată
pentru nevoile populației cu impact direct asupra sănătății.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
341
IV.2.3. P246 Canalizare şi staţie de epurare

Localizarea proiectului Bîrsești

Rezumat proiect Canalizare si statie de epurare, Bîrsești
Zonele şi / sau grupurile ţintă Bîrsești

Dezvoltarea rețelelor de canalizare din sat Bîrsești
Rezultate aşteptate Haret, orașul Mărășeși si de conformare cu legislatia nationala si cu


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
342
IV.2.3. P247 Sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare

Localizarea proiectului Boghești

Consiliu Județean Vrancea , Consilii locale, Operatorul Regional al
Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și alimentare cu apa Boghești
Zonele şi / sau grupurile ţintă Boghești

Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din Boghești.
pentru nevoile populației cu impact direct asupra sănătății și calității apei
proiect prin colectarea și evacuare în mod corespunzător a apelor uzate menajere
Dezvoltarea sectorului de apa si apa uzata din judetul Vrancea si de
Rezultate aşteptate conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul Comunitar.
Costul total al proiectului 1 000 000 euro


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
343
IV.2.3. P248 Alimentare cu apă potabilă a comunei Chiojdeni - etapa II

Localizarea proiectului Chiojdeni



Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa in Chiojdeni

Zonele şi / sau grupurile ţintă Chiojdeni
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din Chiojdeni i
proiect pentru nevoile populației cu impact direct asupra sănătății.



IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
344

Staţie de epurare şi reţele de canalizare din com Cîrlugele, judeţul
IV.2.3. P249 Vrancea

Localizarea proiectului Com.Cirlugele,judetul Vrancea

Realizarea sistemului de statie de epurare si retele de canalizare,

Rezumat proiect com.Cirligele, judetul Vrancea
Zonele şi / sau grupurile ţintă com Cîrligele, judeţul Vrancea
Dezvoltarea statiilor de epurare și a retelelor de canalizare din com
Cîrlugele, judeţul Vrancea .
Rețelele centralizate de distribuție a apei potabile constituie pentru centrele
populate și agenții economici, o componentă valoroasă pentru activitățile
umane, care condiționează desfășurarea vieții igienice a localităților,
contribuind ca un factor esențial în toate procesele de producție industrială,
Justificarea proiectului fără de care nu se poate concepe dezvoltarea economică și socială.
Dezvoltarea sectorului de apa si apa uzata din judetul Vrancea, respectiv
Rezultate aşteptate com Cîrlugele, si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
345

Înfiinţare sisteme de alimentare cu apă în satele Rădăcineşti şi
IV.2.3. P250 Lărgăşeni
Localizarea proiectului satele Rădăcineşti şi Lărgăşeni

Realizarea sistemului dealimentare cu apa din satele Radacinesti si

Rezumat proiect Largaseni
Zonele şi / sau grupurile ţintă satele Radacinesti si Largaseni
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din satele Radacinesti si
Largaseni.
Rezultate aşteptate satele Radacinesti si Largaseni si de conformare cu legislatia nationala si
cu Acquis-ul Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
346

IV.2.3. P251 Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Buda

Localizarea proiectului satul Buda

Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa,sat Buda

Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Buda
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din sat Buda.
Rezultate aşteptate sat Buda si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
347

IV.2.3. P252 Înfiinţare sistem de alimentare cu apă în satul Ocheşeşti

Localizarea proiectului satul Ocheşeşti

Rezumat proiect Realizarea sistemului de al;imentare cu apa, sat Ochesesti.

Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Ochesesti
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din satul Ochesesti .
Rezultate aşteptate sat Ochesesti si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
348

IV.2.3. P253 Alimentare și canalizare, satele Biceștii de sus și Roșcari

Localizarea proiectului satele Biceștii de sus și Roșcari

Realizarea sistemului de alimentare cu apamsi canalizare, satele Biceștii de

Rezumat proiect sus și Roșcari
Zonele şi / sau grupurile ţintă satele Biceștii de sus și Roșcari
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din satele
Biceștii de sus și Roșcari.
Rezultate aşteptate satele Biceștii de sus și Roșcari si de conformare cu legislatia nationala si
cu Acquis-ul Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
349

IV.2.3. P254 Alimentare cu apă în satele Garoafa, Făurei, Precistanu și Bizighești

Localizarea proiectului satele Garoafa, Făurei, Precistanu și Bizighești

Realizarea sistemului de alimentare cu apa, satele Garoafa, Făurei,

Rezumat proiect Precistanu și Bizighești.
Zonele şi / sau grupurile ţintă satele Garoafa, Făurei, Precistanu și Bizighești
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din satele Garoafa, Făurei,
Precistanu și Bizighești.
Sectorul alimentărilor cu apă constituie pentru centrele populate și agenții
economici, o componentă valoroasă pentru activitățile umane, care
condiționează desfășurarea vieții igienice a localităților, contribuind ca un
factor esențial în toate procesele de producție industrială, fără de care nu se
Justificarea proiectului poate concepe dezvoltarea economică și socială.
Rezultate aşteptate satele Garoafa, Făurei, Precistanu și Bizighești si de conformare cu
legislatia nationala si cu Acquis-ul Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
350

Canalizare și stație de epurare în satele Garoafa, Faurei, Precistanu și
IV.2.3. P255 Bizighești
Localizarea proiectului satele Garoafa, Faurei, Precistanu și Bizighești

Realizarea sistemului de canalizare și statie de epurare, satele Garoafa,

Rezumat proiect Faurei, Precistanu și Bizighești.
Zonele şi / sau grupurile ţintă satele Garoafa, Faurei, Precistanu și Bizighești
Dezvoltarea rețelelor canalizare si statie de epurare din satele Garoafa,
Faurei, Precistanu și Bizighești.
Rezultate aşteptate satele Garoafa, Faurei, Precistanu și Bizighești si de conformare cu



IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
351

IV.2.3. P256 Alimentare cu apă și canalizare comuna Mera

Localizarea proiectului comuna Mera

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și alimentare cu apa, comuna Mera.

Zonele şi / sau grupurile ţintă comuna Mera
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din comuna
Mera.
Rezultate aşteptate comuna Mera si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
352

IV.2.3. P257 Canalizare în comuna Milcovul

Localizarea proiectului comuna Milcovul

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare , comuna Milcovul.

Zonele şi / sau grupurile ţintă comuna Milcovul
Dezvoltarea rețelelor de canalizare din comuna Milcovul.
Rezultate aşteptate comuna Milcovul si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
353

Canalizare și stație epurare în com. Nănești, satele Calienii Noi și
IV.2.3. P258 Calienii Vechi
Localizarea proiectului com. Nănești, satele Calienii Noi și Calienii Vechi

Realizarea sistemului de canalizare șistatie de epurare, com. Nănești, satele

Rezumat proiect Calienii Noi și Calienii Vechi
Zonele şi / sau grupurile ţintă com. Nănești, satele Calienii Noi și Calienii Vechi
Dezvoltarea statiei de epurare și de canalizare din com. Nănești, satele
Calienii Noi și Calienii Vechi.
Rezultate aşteptate com. Nănești, satele Calienii Noi și Calienii Vechi si de conformare cu


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
354

IV.2.3. P259 Alimentare cu apă, sat Terchești

Localizarea proiectului sat Terchești

Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa, sat Terchești.
Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Terchești
Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă din sat Terchești.


Rezultate aşteptate sat Terchești si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
355

IV.2.3. P260 Canalizare comuna Popești

Localizarea proiectului comuna Popești

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare , comuna Popești
Zonele şi / sau grupurile ţintă comuna Popești

Dezvoltarea rețelelor de canalizare din comuna Popești
Dezvoltarea sectorului de apa uzata din judetul Vrancea, respectiv comuna

Rezultate aşteptate Popeștii si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
356

IV.2.3. P261 Stație epurare, rețele colectare, canalizare

Localizarea proiectului Răstoaca

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizareepurare si retele de colectare , Răstoaca
Zonele şi / sau grupurile ţintă Răstoaca

Dezvoltarea rețelelor de canalizare ,statie de epurare si retele de colectare
din Răstoaca.

Rezultate aşteptate sat Răstoaca si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
357

IV.2.3. P262 Stație epurare

Localizarea proiectului Ruginești

Rezumat proiect Realizarea statiei de epurare, Ruginești
Zonele şi / sau grupurile ţintă Ruginești

Dezvoltarea statiei de epurare din Ruginești.
Rezultate aşteptate Ruginești si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
358
IV.2.3. P263 Înființare rețele de canalizare, stație de epurare în com Suraia

Localizarea proiectului com Suraia

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și statiei de epurare, com Suraia
Zonele şi / sau grupurile ţintă com Suraia

Dezvoltarea rețelelor de canalizare si a statiei de epurare din com Suraia.
Rezultate aşteptate com Suraia si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
359

IV.2.3. P264 Extindere rețele de distribuție apă com. Suraia

Localizarea proiectului com. Suraia

Rezumat proiect Realizarea retelei de distributie a apei, com. Suraia

Zonele şi / sau grupurile ţintă com. Suraia
Dezvoltarea rețelelor de distributie a apei din com. Suraia.
Rezultate aşteptate com. Suraia si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
360

IV.2.3. P265 Înființare rețea publică de canalizare cu stație de epurare

Localizarea proiectului Tătănaru



Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare , Tătănaru

Zonele şi / sau grupurile ţintă Tătănaru
Dezvoltarea rețelei de canalizare din Tătănaru.
Rezultate aşteptate Tătănarui si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

Costul total al proiectului 700. 000 euro
IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
361

IV.2.3. P266 Reabilitare și modernizare sistem alimentare cu apă sat Martinești

Localizarea proiectului sat Martinești

Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa, sat Martinești.

Zonele şi / sau grupurile ţintă sat Martinești
Dezvoltarea rețeleli de alimentare cu apă din sat Martinești.
Rezultate aşteptate sat Martinești si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
362

Rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Tîmboiești, județul
IV.2.3. P267 Vrancea

Localizarea proiectului comuna Tîmboiești, județul Vrancea

Realizarea sistemului de canalizare și a statiei de epurare, comuna

Rezumat proiect Tîmboiești, județul Vrancea.
Zonele şi / sau grupurile ţintă comuna Tîmboiești, județul Vrancea
Dezvoltarea rețelei canalizare si a statiei de epurare din comuna
Tîmboiești, județul Vrancea
Rezultate aşteptate comuna Tîmboiești, județul Vrancea si de conformare cu legislatia
nationala si cu Acquis-ul Comunitar.

IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
363

IV.2.3. P268 Canalizare, rețele colectoare

Localizarea proiectului Urechești

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și a retelei de colectare, Urechești
Zonele şi / sau grupurile ţintă Urechești

Dezvoltarea rețelelor de canalizare si colectare din Urechești.
Rezultate aşteptate Urechești si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

Costul total al proiectului 500.000 euro

IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
364

Prima înființare rețea alimentare cu apă (inclusiv captare, depozitare
IV.2.3. P269 și stații tratare a apei)

Localizarea proiectului Valea Sării

Rezumat proiect Realizarea sistemului de alimentare cu apa, Valea Sării.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Valea Sării

Dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din Valea Sării.
Rezultate aşteptate Valea Sării si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.


IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
365

Prima înființare sistem de canalizare și stații de epurare a apei în com.
IV.2.3. P270 Valea Sării
Localizarea proiectului com. Valea Sării

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și statie de epurare, com. Valea Sării.
Zonele şi / sau grupurile ţintă com. Valea Sării

Dezvoltarea rețelelor de canalizare si a statiei de epurare din com. Valea
Sării.
Rezultate aşteptate com. Valea Sării si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul
Comunitar.

IV.2.7.P269, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
366
IV.2.3. P271 Canalizare și stație de epurare Irești - Serbești

Localizarea proiectului Vidra

Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și a statiei de epurare, Vidra.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Irești- Serbești

Dezvoltarea rețelelor de canalizare si a statiei de epurare din Vidra.
Rezultate aşteptate Vidra si de conformare cu legislatia nationala si cu Acquis-ul Comunitar.


IV.2.7.P269, IV.2.7.P270, IV.2.7.P272, IV.2.7.P273
367

IV.2.3. P272 Canalizare și stație epurare Tichiriș- Ruget




Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare și a statiei de epurare Vidra
Zonele şi / sau grupurile ţintă Vidra

Dezvoltarea rețelelor de canalizare si a statiei de epurare din Vidra.


IV.2.7.P269, IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P273
368

IV.2.3. P273 Extindere canalizare cu stație de epurare Vidra - Vale


Rezumat proiect Realizarea sistemului de canalizare cu statie de epurare Vidra.

Zonele şi / sau grupurile ţintă Vidra
Dezvoltarea rețelelor de canalizare cu statie de epurare din Vidra.


IV.2.7.P269, IV.2.7.P270, IV.2.7.P271, IV.2.7.P272
369
Infiintarea parteneriatului între APL şi furnizorii privati de energie

IV.2.4.P274 electrica pentru exploatarea potentialului energetic regenerabil.


Durata proiectului 2-3 ani
Solicitantul proiectului Consiliu Județean Vrancea
Parteneri Parteneriat ZMF, Consilii locale
Studiu privind evaluarea potentialului disponibil al resurselor energetice

Rezumat proiect regenerabile existente la nivelul fiecarei localitati.
Promovarea de parteneriate publice intre localitatile invecinate,pentru

Principalele activităţi din crearea unor centre zonale de producere a energiei din surse
proiect regenerabile.Promovarea introducerii in toate institutiile publice a
planurilor de eficienta energetica.
Poluarea factorilor de mediu la nivelul judetului Vrancea,imbunatatirea

Justificarea proiectului calitatii mediului inconjurator si a conditiilor de viata pentru locuitorii
teritoriului.
Asigurarea co-finantarii si asigurarea consultantei pentru facilitarea

Rezultate aşteptate accesarii instrumentelor financiare disponibile,inclusiv atragerea de
parteneriate de tip ESCO.
Tipul proiectului: Generator de venituri.
Costul total al proiectului Funcție de amploarea proiectului.
Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, parteneriat

Surse potenţiale de finanţare ZMF,Transelectrica.
Nu sunt cunoscute în prezent existența de studii referitoare la proiectul
Situatia curenta a proiectului propus.
Pre-condiţii Analiza cost-beneficiu.

P275. Susținerea proiectelor APL de implementare de sisteme de producere a
energiei electrice din surse regenerabile - atragerea de parteneriate de tip
ESCO
Corelarea cu alte proiecte P276. Organizare campanii de conștientizare și informare privind utilizarea
resurselor energetice regenerabile
370
Organizare campanii de constientizare şi informare privind utilizarea

IV.2.4.P276 resurselor energetice regenerabile
Obiectiv strategic IV Obiectiv specific IV.2

stimulării şi sprijinirii dezvoltării durabile a imbunatăţirea infrastructurii conform standardelor

Parteneri Parteneriat ZMF, Consilii locale
Promovarea unui sistem eficient de energie a unor surse alternative si a ideii de

Rezumat proiect consum rational.
Zonele şi / sau grupurile

Judetul Vrancea
ţintă
Promovarea sistemelor de captare a energiei solare si utilizarea sa pentru

gospodarii sau exploatatii agricole familiale.Promovarea valorificarii de catre
proiect mediul privat a resurselor regenerabile pentru producerea energiei verzi.
Poluarea factorilor de mediu la nivelul judetului Vrancea,imbunatatirea calitatii

Justificarea proiectului mediului inconjurator si a conditiilor de viata pentru locuitorii teritoriului.
Asigurarea de campanii de constientizare si informare asupra utilizarii

Rezultate aşteptate resurselor energetice regenerabile.

Costul total al proiectului Funcție de proiect.
Surse potenţiale de
Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, parteneriat ZMF
finanţare
Situatia curenta a
Nu sunt cunoscute în prezent existența de studii referitoare la proiectul propus.
proiectului
Pre-condiţii Analiza cost-beneficiu.
P274. Înființarea parteneritului între APL și furnizorii privați de energie
electrică pentru exploatarea potențialului energetic regenerabil
Corelarea cu alte proiecte P275. Susținerea proiectelor APL de implementare de sisteme de producere a
energiei electrice din surse regenerabile - atragerea de parteneriate de tip ESCO
371

Modernizarea sistemului de încălzire în instituţiile publice prin
IV.2.6.P279 utilizarea unor tehnologii inovatoare ce utilizeaza combustibil
regenerabil


Durata proiectului 2-4ani
Parteneri parteneriat ZMF, Consilii locale
Depunerea proiectelor privind utilizarea de noi tehnologii ce utilizeaza

Rezumat proiect combustibil regenerabil.

Realizarea unei analize energetice a clădirilor la nivelul ZMF-ului, cu
identificarea principalelor deficiențe și a direcțiilor de urmat pentru
creșterea eficienței energetice.
proiect Identificarea de surse de finanțare a proiectelor privind creșterea eficienței
energetice in institutiile publice.
Justificarea proiectului Asigurarea eficientei energetice in institutiile publice.
Rezultate aşteptate Creșterea eficienței energetice, accesarea de fonduri.
Costul total al proiectului Funcție de amploarea proiectului
Surse potenţiale de finanţare Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, parteneriat ZMF
Situatia curenta a proiectului Nu exista studii de existenta asupra poiectului.
Pre-condiţii Analiza cost-beneficiu
Corelarea cu alte proiecte P86.Îmbunătățirea infrastructurii de acces la exploatațiile agricole
372
Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si

IV.2.6.P285 transport deşeuri


Durata proiectului 2 -4ani
Rezumat proiect Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate.

Realizarea unui sistem de management integrat al deseurilor.
proiect
Justificarea proiectului Reducerea poluării, creșterea atractivității și a calității mediului urban
Achizția echipamentelor de colectare atât pentru deșeurile municipale, cât

și pentru cele asimilabile din comerț, industrie și instituții, cuprinzând
Rezultate aşteptate containere și vehicule de transport,măsuri de creștere a gradului de
conștientizare a publicului în vederea reducerii cantității de deșeuri sau
separarea materialelor reciclabile la sursă.

La nivelul judetului Vrancea exista finalizat proiectul de executie a noului
Situatia curenta a proiectului depozit de deseuri.

P286. Stabilirea unui regulament comun la nivelul județului de colectare,
Corelarea cu alte proiecte tratare şi valorificare a deşeurilor provenite de la populație (menajere,
construcţii şi demolări, ..) și realizarea infrastructurii necesare
373

Stabilirea unui regulament comun la nivelul judetului de
IV.2.6.P286 colectare,tratare si valorificare a deseurilor provenite de la populatie si
realizarea infrastructurii necesare.


Cresterea coeficientului de colectare selectiva cu 30% la nivelul

Rezumat proiect judetului.Dezvoltarea unei campanii de constientizare a importantei unui
mediu curat,prin implicarea comunitatii.
Principalele activităţi din Valorificarea potentialului util din deseurile municipale si imbunatatirea
proiect tehnologiei de colectare,de transport si de gestionare a deseurilor.
Justificarea proiectului Reducerea poluării, creșterea atractivității și a calității mediului urban
Rezultate aşteptate Constructia unor depozite de colectare,sortare ,valorificare prin reciclare.

La nivelul judetului Vrancea exista finalizat proiectul de executie a noului
Situatia curenta a proiectului depozit de deseuri.
P285. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de colectare şi

Corelarea cu alte proiecte transport deşeuri
374

Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice şi a zonei
VI.3.2.P521 verzi adiacente
Obiectiv strategic VI Obiectiv specific VI.3.
Dezvoltarea turismului și relansarea produselor
Îmbunătăţirea infrastructurii de turism pentru
tradiționale prin valorificarea durabilă a
creşterea numărului de turiști şi protejarea
resurselor și promovarea tradițiilor locale
patrimoniului turistic
istorice, artistice și culturale
Localizarea proiectului Zonele cu obiective turistice

Solicitantul proiectului Consiliul Județean Vrancea;
Primăriile localităților unde sunt localizate obiectivele turistice; Agenții

Parteneri economici care desfășoară activități turistice în zonă
Prin acest proiect se propune reabilitarea drumurilor care asigură accesul la

obiectivele turistice, respectiv schimbarea îmbrăcăminții asfaltice sau
Rezumat proiect asfaltarea acestora, acolo unde este cazul, precum și amenajarea peisageră a
zonelor verzi adiacente, pentru generarea unui peisaj ambiental care pune în
valoare obiectivul turistic.
Zonele şi / sau grupurile ţintă Zonele cu obiective turistice; Turiștii atât din țară, cât și din străinătate
1. Analiza situației existente și inventarierea zonelor turistice ce necesită
intervenții în infrastructura de acces;
2. Etapizarea intervențiilor și prioritizarea acestora;
3. Contractarea unei firme de construcții care va întreprinde activitățile de
realizare a proiectului tehnic și a listei de cantități;
proiect 4. Evaluare costuri de intervenție;
5. Contractare firmă de peisagistică care va amenaja zonele adiacente
obiectivelor turistice;
Pentru a dezvolta o zonă turistică, sunt esențiale investițiile în infrastructura
de acces și în imaginea intrării în zona respectivă. O accesibilitate deficitară
descurajează deplasarea turiștilor și în consecință este afectată activitatea
Justificarea proiectului turistică din regiune. Din acest motiv, proiectele ce vizează reabilitarea
infrastructurii de acces sunt obligatorii pentru a asigura succesul dezvoltării
turismului.
1. Creșterea accesibilității la obiectivele turistice;
2. Atragerea turiștilor și a investitorilor în zonă;
Rezultate aşteptate 3. Dezvoltarea turismului la nivelul întregului județ și promovarea acestuia;
4. Îmbunătățirea imaginii adiacente obiectivelor turistice..

Surse potenţiale de finanţare FSE

375
În vederea demarării proiectului este obligatorie începerea P116. Realizarea

Planului de Mobilitate al teritoriului definit în PACTUL TERITORIA, a P105.
Dezvoltarea unui Plan Urbanistic integrat al teritoriului respectând
Pre-condiţii specificul urban și care să includă concepte economice noi - PATJ și a P109.
Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din
regiune cu potențial economic, în special în agricultură și turism.
P129. Realizarea unui plan integrat de dezvoltare spațială pentru zonele din
TERITORIAL;
Corelarea cu alte proiecte P490. Promovarea unui sistem integrat de transport în comun public sau
public-privat, în apropierea obiectivelor turistice;
P503. Valorificarea turistică a mănăstirilor vrâncene;
P204. Promovarea produsului turistic ”Drumul de Glorie al Armatei Române
în Primul Război Mondial”;
P205. Promovarea potențialului turistic al văilor Râmnicului și Milcovului.
376
Consolidarea zonelor cu risc la alunecări de teren și refacerea peisajului

VI.3.2.P522 din jurul acestora
Obiectiv strategic VI Obiectiv specific VI.3.

Dezvoltarea turismului și relansarea produselor
Îmbunătăţirea infrastructurii de turism pentru
tradiționale prin valorificarea durabilă a
creşterea numărului de turiști şi protejarea
resurselor și promovarea tradițiilor locale
patrimoniului turistic
istorice, artistice și culturale

Durata proiectului 1-5 ani
Parteneri Consiliu Județean Focșani, parteneriat ZMF, Consilii locale
Consolidarea zonelor cu risc la alunecările de trren și refacerea zonelor

Rezumat proiect degradate pentru creșterea atractivității și siguranței zonelor turistice.
Revitalizarea sau crearea de noi zone turistice.
Zonele şi / sau grupurile
Judetul Vrancea
ţintă
Inventarierea zonelor supuse cu risc la alunecările de teren precum și a zonelor
turistice cu zone degradate.
Consolidarea și refacerea peisagistică a zonelor cu risc la alunecările de
terenuri. Luarea de măsuri structurale (consolidări, refaceri etc.) și
proiect nonstructurale (propunerea de măsuri de reducere a riscului la alunecări).
Realizarea de studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru măsurile
constructive propuse.
Dezvoltarea și promovarea turismului, cresterea atractivității unor zone turistice,
Justificarea proiectului creșterea atractivității economice, concomitent cu utilizarea durabilă a
resurselor teritoriului.
Reintroducerea în circuitul turistic al unor zone degradate. Creșterea

Rezultate aşteptate potențialului turistic.Consolidarea zonelor supuse la alunecări de teren.

Costul total al proiectului Funcție de numărul de zone consolidate și de amploarea lucrărilor
Surse potenţiale de FEDR (POR), Bugetul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice,
finanţare parteneriat ZMF

Situatia curenta a
Nu sunt cunoscute în prezent existența de studii referitoare la proiectul propus.
proiectului
Studii geotehnice, studii topografice, analiza cost-beneficiu, proiecte tehnice și
Pre-condiţii de refacere peisagistică.
P492. Promovarea și susținerea conceptului de dezvoltare durabilă a turismului
Corelarea cu alte proiecte P521. Refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice şi a zonei verzi
adiacente
377
Întreprinderi din Județul Vrancea după domeniul de activitate
INTELLIGENT
S O F T WA R E
GROUP
Sectorul Primar
Agri cul tura , Si l vi cul tura
s i Pe s cui t
Sectorul Secundar
Indus tri a Pre l ucra toa re
s i Extra cti va
Cons tructi i
Sectorul Terțiar
Tra ns port s i De pozi ta re
Come rt cu Ri di ca ta
s i cu Ama nuntul ;
Re pa ra re a Autove hi cul e l or FOCȘANI
s i Motoci cl e te l or
Hote l uri s i Re s ta ura nte
Al te Acti vi ta ti de Se rvi ci i
Județul Vrancea Municipiul Focșani

6,48% 2,04%
Gugești
18,54% 10,39%
13,06%
26,15% 7,57%
4,39%
7,94%
8,04%
4,86%
7,02%
42,56% 40,96%
Întreprinderi din Județul Vrancea după numărul de angajați
INTELLIGENT
S O F T WA R E
GROUP
Întreprinderi Mari
Întreprinderi Mijlocii
Întreprinderi Mici
Microîntreprinderi
Județul Vrancea Municipiul Focșani

1,47% 1,84%
0,21% 0,39%
9,49% 10,55%
88,84% 87,22%

Rețeaua unităților de învățământ Judete, categorii de
INTELLIGENT
S O F T WA R E
GROUP
din Județul Vrancea Homocea Corbița Boghești localitati, municipii,
orase, comune si
Populatia
stabila
localitati componente
Tănăsoaia
Adjud VRANCEA 340310
Ploscuțeni
Ruginești A. MUNICIPII SI ORASE 123059
MUNICIPIUL
79315
Fitionești Păunești FOCSANI
Răcoasa
Câmpuri FOCSANI 77313 17A,8C,12D,E
MANDRESTI-
Soveja 273 A
Pufești MOLDOVA
Străoane Movilița MANDRESTI-
Negrilești Vizantea-Livezi 1729
MUNTENI
MUNICIPIUL
Tulnici Bârsești
Panciu 16045
Vidra ADJUD
Vrâncioaia ADJUD 13354 4C,4A,2D
Mărășești
BURCIOAIA 483 B ,A
ADJUDU VECHI 1469 C,A
Năruja SISCANI 739 A,B
Garoafa
Paltin Jariștea
ORAS MARASESTI 10671
Reghiu
Nistorești MARASESTI 8844 2C,2A,D
Spulber Broșteni TISITA 239
Andreiașu de Jos Mera Vânători SIRETU A
Vârteșcoiu
Nereju CALIMANESTI 547 B,A
Poiana Cristei
Cârligele Focșani Răstoaca HARET 514 B,A
Golești
Milcovul
Suraia MODRUZENI 43
Vintileasca
DOAGA FABRICA B,A
Gologanu PADURENI 484 B,A
Urechești
Vulturu Nănești ORAS ODOBESTI 9364
Jitia Popești Gugești Slobozia Ciorăști ODOBESTI 7008 2A,2D
Dumitrești
UNIREA 2356 A,B
Legendă Chiojdeni
Tâmboești Tătăranu ORAS PANCIU 7664
Obrejița PANCIU 4564 A,2D
A - Grădiniță Sihlea
CRUCEA DE JOS 387
B - Școală primară Slobozia Bălești
Măicănești
Bradului CRUCEA DE SUS 771 A
D - Liceu DUMBRAVA 502 A
Ciorăști
E - Școală postliceală NEICU 586 A
SATU NOU 854 A

ANDREIASU DE JOS 1655 CIORASTI 3150 GURA CALITEI 2473 NISTO
ANDREIASU DE JOS 549 C,B,2A CIORASTI 927 C,A GURA CALITEI 895 C,A NISTO
ANDREIASU DE SUS 115 C,A CODRESTI 255 BALANESTI 8 BATC
Rețeaua unităților de învățământ ARSITA

FETIG
176
57
MIHALCENI
SALCIA NOUA
772
424
B,A COCOSARI
DEALUL LUNG
101
107 B,2A
BRAD
FAGE
din Județul Vrancea

HOTARU 41 SALCIA VECHE 315 GROAPA TUFEI 57 PODU
INTELLIGENT RACHITASU 572 SATU NOU 233 LACU LUI BABAN 376 B ROM
S O F T WA R E TITILA 145 SPATAREASA 224 PLOPU 372 B,A UNG
GROUP
BALESTI 1941 CORBITA 1793 POENILE 329 VALE
BALESTI 1941 C,A SERBANESTI 281 C,A RASCA 209 VETR
BARSESTI 1299 BUDA 489 B,A SOTARCARI 19 OBREJ
BARSESTI 833 C CORBITA 146 HOMOCEA 6625 OBRE
TOPESTI 466 A IZVOARELE 90 HOMOCEA 5250 C,A PALTI
BILIESTI 1833 LARGASENI 161 COSTISA 360 B,A PALT
BILIESTI 1833 C,A OCHESESTI 244 B,A LESPEZI 1015 C,A GHEB
BOGHESTI 1680 RADACINESTI 285 B,A JARISTEA 4204 PRAH
BOGHESTI 345 C,A TUTU 74 JARISTEA 2869 C,B,2A TEPA
BICHESTI 190 VALCELELE 23 PADURENI 502 B,A VALC
Homocea Corbița Boghești BOGHESTII DE SUS 151 COTESTI 4641 SCANTEIA 223 B,A PAULE
CHITCANI 143 COTESTI 1996 C,B,A VARSATURA 610 B,A PAUL
Tănăsoaia IUGANI 185 BUDESTI 1843 C,A JITIA 1609 HAUL
Adjud
Ploscuțeni
PLACINTENI 216 GOLESTII DE SUS 424 JITIA 443 C,A PAUN
Ruginești PLESESTI 107 VALEA COTESTI 378 CERBU 243 B,A PAUN
PRISECANI 251 B,A DUMBRAVENI 4281 DEALU SARII 196 B,A VIISO
Răcoasa Fitionești Păunești TABUCESTI 92 DUMBRAVENI 1864 C,A JITIA DE JOS 416 2B,2A PLOSC
Câmpuri
BOLOTESTI 4231 ALEXANDRU VLAHUTA 70 MAGURA 311 B,A PLOS
BOLOTESTI 651 A, CANDESTI 1313 C,A MAICANESTI 4612 ARGE
Soveja Pufești
GAGESTI 1210 C,2A, DRAGOSLOVENI 1034 B,A MAICANESTI 1099 C,A POIAN
Străoane Movilița
Negrilești Vizantea-Livezi IVANCESTI 480 B,A DUMITRESTI 4602 BELCIUGELE 374 POIA
PIETROASA 581 DUMITRESTI 514 D,2A RAMNICENI 1459 C,A DEAL
Bârsești
Tulnici Vidra Panciu PUTNA 604 C,A BICESTII DE JOS 639 B,A SLOBOZIA BOTESTI 520 DUM
VITANESTII DE SUB MAGURA 705 A BICESTII DE SUS 605 B,A STUPINA 375 B,A MAH
Vrâncioaia
Mărășești BORDESTI 1683 BLIDARI 189 TATARU 785 ODO
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești BORDESTI 1152 C,A DUMITRESTII DE SUS 275 B,A MERA 3453 PETR
Năruja BORDESTII DE JOS 531 B,A DUMITRESTII - FATA 219 B,A MERA 1355 C,B,2A PODU
Garoafa
Paltin Jariștea BROSTENI 2054 GALOIESTI 607 B,A LIVADA 391 A,B TARA
Reghiu BROSTENI 754 A LASTUNI 343 C,A MILCOVEL 347 POPES
Nistorești
Odobești Câmpineanca ARVA 602 A LUPOAIA 72 ROSIOARA 367 POPE
Spulber Biliești
Broșteni
PITULUSA 698 C,A MOTNAU 238 B,A VULCANEASA 993 2A,B,C TERC
Vârteșcoiu CAMPINEANCA 3501 POIENITA 187 MILCOVUL 2995 PUFES
Nereju CAMPINEANCA 1992 C,A ROSCARI 155 MILCOVUL 2200 C,A PUFE
Poiana Cristei
Cârligele Focșani Răstoaca PIETROASA 489 B, SIMINOC 141 LAMOTESTI 795 A,B CIOR
Golești Suraia VALCELE 1020 TINOASA 170 MOVILITA 3183 DOM
CAMPURI 3475 TRESTIA 173 A MOVILITA 1724 C,A DOM
Gologanu CAMPURI 2058 C,2A VALEA MICA 75 DIOCHETI-REDIU 661 B,A RACO
Urechești
Vulturu Nănești FETESTI 478 A FITIONESTI 2286 FRECATEI 184 RACO
Jitia
Dumitrești Popești Gugești Slobozia Ciorăști GURA VAII 313 FITIONESTI 1250 C,2A TROTUSANU 378 GOG
ROTILESTII MARI 321 C,A CIOLANESTI 133 VALENI 236 MARA
Chiojdeni ROTILESTII MICI 305 GHIMICESTI 332 NANESTI 2055 VARN
CARLIGELE 3116 HOLBANESTI 253 NANESTI 1165 C VERD
Obrejița Sihlea
CARLIGELE 1269 C,A MANASTIOARA 318 B,A CALIENII NOI 292 A RASTO
Slobozia Bălești
Bradului Măicănești BLIDARI 628 B,A GAROAFA 4037 CALIENII VECHI 598 A RAST
BONTESTI 486 B,A GAROAFA 668 C,A NARUJA 1659 REGHI
Legendă Ciorăști DALHAUTI 733 B,A BIZIGHESTI 571 B,A NARUJA 848 C,B,2A REGH
CHIOJDENI 2322 CIUSLEA 1143 C,A PODU NARUJEI 472 A FARC
CHIOJDENI 182 C,A DOAGA 220 PODU STOICA 228 JGHE
A - Grădiniță CATAUTI 279 B,A FAUREI 633 REBEGARI 111 PISCU
B - Școală primară LOJNITA

LUNCILE
78
998 B,A
PRECISTANU
RACHITOSU
186
390 B,A
NEGRILESTI
NEGRILESTI
1816
1816 A
RAIU
SIND
C - Școală gimnazială MARACINI 119 STRAJESCU 226 NEREJU 4187 URSO
D - Liceu PODURILE
SECIU
320
72
GOLESTI
GOLESTI
4115
3489 C,A
NEREJU
BRADACESTI
1294
293
C,B,3A
B,A
VALE
RUGIN
E - Școală postliceală TULBUREA 274 B,A CEARDAC 626 CHIRICANI 442 B,A RUGI
GOLOGANU 3040 NEREJU MIC 1810 C,3A, ANGH
GOLOGANU 3040 A,C SAHASTRU 348 B,A COPA
GUGESTI 5942 VALE
GUGESTI 5394 2C,4A
Hartă bazată pe analiza făcută de consultant. OREAVU 548 A
ANDREIASU DE JOS 1655 CIORASTI 3150 GURA CALITEI 2473 NISTORESTI 1917 SIHLEA 5039
ANDREIASU DE JOS 549 C,B,2A CIORASTI Propunere
927 consultant: C,A GURA CALITEI 895 C,A NISTORESTI 323 C,A SIHLEA 2302
Rețeaua unităților de învățământ din Județul Vrancea

ANDREIASU DE SUS
ARSITA
FETIG
115
176
57
C,A CODRESTI
MIHALCENI
SALCIA NOUA
255
772
424
B,A
BALANESTI
COCOSARI
DEALUL LUNG
8
101
107 B,2A
BATCARI
BRADETU
FAGETU
213
147
148
B
BOGZA
CAIATA
VOETIN
919
672
1146
HOTARU 41 SALCIA VECHE 315 GROAPA TUFEI 57 PODU SCHIOPULUI 328 SLOBOZIA BRADULUI 7010
INTELLIGENT RACHITASU 572 SATU NOU 233 LACU LUI BABAN 376 B ROMANESTI 264 B,A SLOBOZIA BRADULUI 2106
S O F T WA R E
GROUP TITILA 145 SPATAREASA 224 PLOPU 372 B,A UNGURENI 184 CORNETU 1984
BALESTI 1941 CORBITA 1793 POENILE 329 VALEA NEAGRA 19 COROTENI 850
BALESTI 1941 C,A SERBANESTI 281 C,A RASCA 209 VETRESTI – HERASTRAU 291 C,A LIESTI 1528
BARSESTI 1299 BUDA 489 B,A SOTARCARI 19 OBREJITA 1583 OLARENI 71
BARSESTI 833 C CORBITA 146 HOMOCEA 6625 OBREJITA 1583 C,A VALEA BECIULUI 471
TOPESTI 466 A IZVOARELE 90 HOMOCEA 5250 C,A PALTIN 1861 SLOBOZIA CIORASTI 1699
BILIESTI 1833 LARGASENI 161 Adjud COSTISA 360 B,A PALTIN 1146 C,2A SLOBOZIA CIORASTI 959
BILIESTI 1833 C,A OCHESESTI 244 B,A LESPEZI 1015 C,A GHEBARI 53 ARMENI 187
BOGHESTI 1680 RADACINESTI 285 B,A JARISTEA 4204 PRAHUDA 452 B,A JILISTE 553
BOGHESTI 345 C,A TUTU 74 JARISTEA 2869 C,B,2A TEPA 125 SOVEJA 2159
BICHESTI 190 VALCELELE 23 PADURENI 502 B,A VALCANI 85 B DRAGOSLOVENI 1715
BOGHESTII DE SUS 151 COTESTI 4641 SCANTEIA 223 B,A PAULESTI 1834 RUCARENI 444
CHITCANI 143 COTESTI 1996 C,B,A VARSATURA 610 B,A PAULESTI 1172 C,B,A SPULBER 1279
IUGANI 185 BUDESTI 1843 C,A JITIA 1609 HAULISCA 662 B,2A SPULBER 549
PLACINTENI 216 GOLESTII DE SUS 424 JITIA 443 C,A PAUNESTI 5898 CARSOCHESTI - CORABITA 345
PLESESTI 107 VALEA COTESTI 378 CERBU 243 B,A PAUNESTI 5034 C,3B,2A MORARESTI 50
PRISECANI 251 B,A DUMBRAVENI 4281 DEALU SARII 196 B,A VIISOARA 864 A PAVALARI 142
TABUCESTI 92 DUMBRAVENI 1864 C,A JITIA DE JOS 416 2B,2A PLOSCUTENI 3114 TIPAU 181
BOLOTESTI 4231 ALEXANDRU VLAHUTA 70 MAGURA 311 B,A PLOSCUTENI 2632 C,2A TOJANII DE JOS 6
BOLOTESTI 651 A, CANDESTI 1313 C,A MAICANESTI 4612 ARGEA 482 B,A TOJANII DE SUS 6
GAGESTI 1210 C,2A, DRAGOSLOVENI 1034
Panciu B,A MAICANESTI 1099 C,A POIANA CRISTEI 2650 STRAOANE 3235
IVANCESTI 480 B,A DUMITRESTI 4602 BELCIUGELE 374 POIANA CRISTEI 648 C,A STRAOANE 2033
PIETROASA 581 DUMITRESTI 514 D,2A RAMNICENI 1459 C,A DEALU CUCULUI 305 B MUNCELU 825
PUTNA 604 C,A BICESTII DE JOS 639 B,A SLOBOZIA BOTESTI 520 DUMBRAVA 225 REPEDEA 321
Mărășești
VITANESTII DE SUB MAGURA 705 A BICESTII DE SUS 605 B,A STUPINA 375 B,A MAHRIU 353 B,A VALENI 56
BORDESTI 1683 BLIDARI 189 TATARU 785 ODOBASCA 92 SURAIA 4595
BORDESTI 1152 C,A DUMITRESTII DE SUS 275 B,A MERA 3453 PETREANU 192 B SURAIA 4595
BORDESTII DE JOS 531 B,A DUMITRESTII - FATA 219 B,A MERA 1355 C,B,2A PODU LACULUI 525 B TAMBOESTI 2887
BROSTENI 2054 GALOIESTI 607 B,A LIVADA 391 A,B TARATU 310 C,A TAMBOESTI 1220
BROSTENI 754 A LASTUNI 343 C,A MILCOVEL 347 POPESTI 2753 PADURENI 569
ARVA 602 A LUPOAIA 72 ROSIOARA 367 POPESTI 2312 C,2A SLIMNIC 961
PITULUSA 698 C,A MOTNAU 238
Odobești B,A VULCANEASA 993 2A,B,C TERCHESTI 441 B,A TRESTIENI 137
CAMPINEANCA 3501 POIENITA 187 MILCOVUL 2995 PUFESTI 3646 TANASOAIA 1972
CAMPINEANCA 1992 C,A ROSCARI 155 MILCOVUL 2200 C,A PUFESTI 1388 C,A TANASOAIA 338
PIETROASA 489 B, SIMINOC 141 LAMOTESTI 795 A,B CIORANI 873 B,A CALIMANEASA 222
VALCELE 1020 TINOASA 170 MOVILITA 3183 DOMNESTI-SAT 216 COSTISA 24
CAMPURI 3475 TRESTIA 173 A MOVILITA 1724 C,A DOMNESTI-TARG 1169 C,A COSTISA DE SUS 245
CAMPURI 2058 C,2A VALEA MICA 75 Focșani DIOCHETI-REDIU 661 B,A RACOASA 3162 COVRAG 146
FETESTI 478 A FITIONESTI 2286 FRECATEI 184 RACOASA 1160 C,A FELDIOARA 421
GURA VAII 313 FITIONESTI 1250 C,2A TROTUSANU 378 GOGOIU 234 GALBENI 217
ROTILESTII MARI 321 C,A CIOLANESTI 133 VALENI 236 MARASTI 545 B,A NANESTI 101
ROTILESTII MICI 305 GHIMICESTI 332 NANESTI 2055 VARNITA 444 B,A VLADNICU DE JOS 15
CARLIGELE 3116 HOLBANESTI 253 NANESTI 1165 C VERDEA 779 B,A VLADNICU DE SUS 243
CARLIGELE 1269 C,A MANASTIOARA 318 B,A CALIENII NOI 292 A RASTOACA 1811 TATARANU 3952
BLIDARI 628 B,A GAROAFA 4037 CALIENII VECHI 598 A RASTOACA 1811 C,A TATARANU 1157
BONTESTI 486 B,A GAROAFA 668 C,A NARUJA 1659 REGHIU 2126 BORDEASCA NOUA 382
DALHAUTI 733 B,A BIZIGHESTI 571 B,A NARUJA 848 C,B,2A REGHIU 234 BORDEASCA VECHE 1507
CHIOJDENI 2322 CIUSLEA 1143 C,A PODU NARUJEI 472 A FARCAS 162 MARTINESTI 686
Legendă CHIOJDENI 182 C,A DOAGA 220 PODU STOICA 228 JGHEABURI 82 VAJAITOAREA 220
CATAUTI 279 B,A FAUREI 633 REBEGARI 111 PISCU REGHIULUI 24 TIFESTI 5197
LOJNITA 78 PRECISTANU 186 NEGRILESTI 1816 RAIUTI 119 B,A TIFESTI 1091
A - Grădiniță LUNCILE 998 B,A RACHITOSU 390 B,A NEGRILESTI 1816 A SINDRILARI 1139 C,2B,2A BATINESTI 860
B - Școală primară MARACINI

PODURILE
119
320
STRAJESCU
GOLESTI
226
4115
NEREJU
NEREJU
4187
1294 C,B,3A
URSOAIA
VALEA MILCOVULUI
159
207
B CLIPICESTI
IGESTI
522
260
SECIU 72 GOLESTI 3489 C,A BRADACESTI 293 B,A RUGINESTI 3497 OLESESTI 891
D - Liceu TULBUREA 274 B,A CEARDAC

GOLOGANU
626
3040
CHIRICANI
NEREJU MIC
442
1810
B,A
C,3A,
RUGINESTI
ANGHELESTI
1660
976
C,A
C,A
PATRASCANI
SARBI
505
802
E - Școală postliceală GOLOGANU 3040 A,C SAHASTRU 348 B,A COPACESTI 618 B,A VITANESTI 266
GUGESTI 5942 VALENI 243
GUGESTI 5394 2C,4A
OREAVU 548 A
Rețeaua de transport a județului Vrancea 119A
Homocea
241A
Corbița
241
241F Boghești
11A
2
119J 203N
Tănăsoaia
11A Ploscuțeni
Ruginești
119C
115
205J
Păunești
205H
Câmpuri
E85
205K
Soveja Pufești
2L 2
Străoane Movilița
205L 205J
205E 205H
2D
Tulnici Bârsești 204E
Vidra
205E
Vrâncioaia 205I
205B 204E
2L
205L
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești 24
205E
205N 204E
Năruja
205D
Garoafa
Paltin
205M
Jariștea 205P 205E
Reghiu 205N Tecuci

Nistorești
Spulber Broșteni 204E 204G
205D E85

205P
Vânători
Vârteșcoiu 205S
204D 204D
Nereju 204D
Poiana Cristei
205P 119D
204G
Golești Suraia
Vintileasca
205B Milcovul
205R E85 205R
204G
Gologanu
204F Vulturu
119D
Jitia Popești204P
205B
Dumitrești 204P
204P
205B
Drum national
119D
23N Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
119D
204L
204H 202E Tâmboești Tătăranu
E85
Drum european 23N Obrejița Sihlea
202E
Slobozia 202F
Bradului Bălești
Drum județean 203N Măicănești
Rută feroviară Ciorăști


Tănăsoaia
Ploscuțeni
Ruginești
Fitionești
Pufești Focșani
Străoane Movilița
Vizantea-Livezi
Negrilești
Vrâncioaia
Mărășești
Țifești
Valea Sării
Năruja
Reghiu
Nistorești

Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Focșani
Răstoaca
Golești Suraia
Milcovul

Jitia
Legendă
Dumitrești
A - Spital Gugești
Măicănești
50%
Boghesti
Corbita
Harta turistică a județului Vrancea

Homocea
Tanasoaia
Adjud
18
Ploscuteni
241
241A 241F Ruginesti
119A
Boghesti
Corbita
5
12
11A 32
2
Homocea Paunesti
19
119J 1 203N
Tanasoaia
11A Cimpuri 26 48 Drumul Vinului Pufesti
1 Traseu Turistic
Soveja Adjud
Racoasa
37
Ploscuteni
1 Ruginesti
42
119C
35 Movilita
Vizantea
115 - Livezi
205J 36 205H 12
Paunesti Negrilesti
Panciu
E85
Tulnici Vidra
9 Barsesti
12 Pufesti Marasesti
Cimpuri
205K 39
45 5
Soveja 16
13 12 34 Racoasa 2L
Fitionesti Paulesti
2
40
Valea Sarii Tifesti
26
22 Movilita
a 42 57 Vrancioaia
40 7 Bolotesti
205L Vizantea
205E
37 205J
- Livezi Straoane 46 205H
2D 19 Naruja
Negrilesti
13 34 204E
Nistoresti
Panciu
29
18 4 31 15 Vidra
Jaristea
Garoafa
Tulnici 7
23 Barsesti Reghiu
10 51 4
56 205E Marasesti
20 23
205I Odobesti
35 205B Paltin 204E
Paulesti 39 53 Mera
6 24 50 2L
44
205L 21 Valea Sarii Tifesti b Andreiasul de Jos
58
33 2
24
Biliesti
Spulber Vartescoiu Vanatori
Vrancioaia 205E
Bolotesti
17 205N 6
204E
Focșani
28 205D
205B
7 Naruja
Nistoresti
27 28 Nereju Suruia
205M 31 205P 205E
41 Jaristea 4
38 20 205N Garoafa Carligele
Reghiu Rastoarca
Golesti
16 14 9 13
10
22 23 24 Brosteni Odobesti
Paltin Milcovul
Mera 33 29 25
2 204E 204G Cotesti Slobozia Vulturu
205D Andreiasul de Jos
8 Ciorasti
205P
3 Spulber Vartescoiu 204E Vanatori
Biliesti
Gologanu
5 55 205S c 54 Ureghesti
14 Focșani
205B Campineanca 204D 204D
1 8
15 17 204D
Vintileasca 47 Popesti
Nereju 11 3 Suruia Gura
Calitei Gugesti
30 15 205C
3 10 Nanesti
Carligele Jitia 205P 41 119D
Rastoaca 204G
11 Poiana Golesti Chiojdeni
Cristei
5 Bordesti Dumbraveni
24 8 Dumitresti
2 8 2 205R 205R
Milcovul
25
Cotesti Slobozia Vulturu
13 204G Tataranu Maicanesti
19 Ciorasti 59
Tamboiesti
15 52 Gologanu
Sihlea
Obrejita
Urechesti
30
Slobozia Bradului
11 204F
10 Vintileasca Gura Popesti 205B 18
119D
21
Calitei 38 Gugesti
17 204P
204P 16 Nanesti
Jitia 21 204P
205B 27 Balesti
7 Ciorasti
Chiojdeni
15 Bordesti 14 Dumbraveni 119D
11 Dumitresti
4
6
119D
204H 202E 6
204L 14 d Tataranu Maicanesti
Legendă
49 22
Tamboiesti 43
32
Obrejita Sihlea
36 9 202E
Slobozia Bradului 202F
44
Oraș Legendă Biserici / Mănăstiri Camping
Oraș Biserici / Mănăstiri Camping
Balesti
Drum european 23N 23N Rezervații Locuri istorice 43 3 Ciorasti
Drum european 23N 23N Rezervații Locuri istorice


Structura grupurilor de acțiune locală 2013
241A
119A
241
Homocea Corbița 241F
Boghești
11A
2
Adjud
119J 203N
Tănăsoaia
11A Ploscuțeni
Ruginești
119C
115 Fitionești Păunești

Răcoasa 205J 205H
Câmpuri
E85
205K
Soveja Pufești
2L 2
Străoane Movilița
205L 205J
205E
Vidra
205H
Panciu
2D
Bârsești 204E
Tulnici
Vrâncioaia 205E Mărășești
205I
205B 204E
Păulești 2L
205L
Valea Sării Bolotești Țifești 24
205E
Năruja 205N 204E
205D
Paltin Garoafa
205M
Jariștea 205P 205E
Reghiu 205N Tecuci
Nistorești
Odobești Câmpineanca
Spulber Broșteni 204E 204G Biliești
205D E85

205P
Vânători
205S
Nereju Vârteșcoiu 204D 204D 204D
Poiana Cristei Focșani

205P 119D
Golești 204G
Suraia
Vintileasca
205B Milcovul
205R E85 205R
204G
Gologanu
Jitia
Legendă Urechești 204F
Vulturu
119D
Nănești
Popești204P
205B
Dumitrești 204P
204P
Oraș
205B
119D
GAL “Vrancea de Sud- Est” Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
Cultura 204L
204H 202E Tâmboești Tătăranu 119D
Instituții publice GAL “Valea Trotușului” - Bacău E85

Obrejița Sihlea
Învățământ 202E
GAL “Siretul Verde” Slobozia
Sănătate Bradului
202F
Bălești
Măicănești
Agrement GAL“Țara Vrancei“
Altele
Economic GAL “Pădurile Dacice“ Ciorăști
23N 23N Drum European GAL“Podgoria Panciu“
203N Drum județean
Rută feroviară GAL “Valea Râmnicului“
Patrimoniu
GAL“Ținutul Viei și Vinului“
Viticultură
Sursă : leader-românia.ro (Hartă realizată pe baza analizei făcute de consultant)

Mediu de Populatie
Nr. Denumire IDSL IDSL grupari IDSL6
rezidenta 2008
Harta saraciei in Judetul Vrancea

1 comuna SOVEJA 25 comune sarace 20,87 2632
2 comuna CIORASTI 32 comune sarace 30,99 3475
3 comuna POIANA CRISTEI 36 comune sarace 34,65 2716
exprimata in procente la nivel de U.A.T.

4 comuna BOGHESTI 35 comune sarace 36,82 1733
5 comuna RACOASA 40 comune sarace 37,15 3532
INTELLIGENT
S O F T WA R E 6 comuna CHIOJDENI 36 comune sarace 37,57 2483
GROUP 7 comuna SLOBOZIA BRADULUI 44 comune sarace 37,75 5961
8 comuna CORBITA 37 comune sarace 38,48 1986
9 comuna CAMPURI 42 comune sarace 38,57 3970
10 comuna TANASOAIA 37 comune sarace 39,18 2255
11 comuna ANDREIASU DE JOS 37 comune sarace 39,37 1989
Homocea Corbița Boghești 12 comuna NANESTI 37 comune sarace 39,55 2482
13 comuna SIHLEA 46 comune mediu dezvoltate 39,89 5397
14 comuna NEGRILESTI 38 comune sarace 39,95 1810
15 comuna JITIA 39 comune sarace 41,13 1635
Tănăsoaia 16 comuna VINTILEASCA 39 comune sarace 41,28 2098
Adjud 17 comuna BALESTI 38 comune sarace 41,49 2102
Ploscuțeni 18 comuna DUMITRESTI 47 comune mediu dezvoltate 41,99 5012
Ruginești 19 comuna TATARANU 44 comune sarace 42,18 4913
20 comuna SPULBER 40 comune sarace 42,34 1391
21 comuna VIZANTEA-LIVEZI 45 comune mediu dezvoltate 43 4110
Păunești 22 comuna BORDESTI 40 comune sarace 43,15 1856
23 comuna MAICANESTI 45 comune mediu dezvoltate 43,32 4840
Câmpuri
24 comuna BARSESTI 40 comune sarace 43,64 1594
25 comuna OBREJITA 41 comune sarace 43,64 1676
Soveja 26 comuna STRAOANE 46 comune mediu dezvoltate 43,72 3811
Pufești 27 comuna VRANCIOAIA 43 comune sarace 43,88 2888
Străoane Movilița 28 comuna REGHIU 42 comune sarace 44,78 2491
Negrilești Vizantea-Livezi 29 comuna SLOBOZIA CIORASTI 42 comune sarace 45,36 2031
30 comuna GURA CALITEI 45 comune mediu dezvoltate 45,62 2932
31 comuna MOVILITA 49 comune mediu dezvoltate 46,71 3982
Tulnici Bârsești comuna TAMBOESTI 46 comune mediu dezvoltate 46,79 3075
Vidra Panciu 32
33 comuna POPESTI 46 comune mediu dezvoltate 47,13 3327
34 comuna NISTORESTI 44 comune sarace 47,73 2219
Vrâncioaia
Mărășești 35 comuna VARTESCOIU 50 comune mediu dezvoltate 47,82 3532
36 comuna RUGINESTI 49 comune mediu dezvoltate 47,86 4425
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești 37 comuna MERA 50 comune mediu dezvoltate 48,03 4003
38 comuna PAULESTI 45 comune mediu dezvoltate 48,11 2203
Năruja 39 comuna VALEA SARII 44 comune sarace 48,27 2103
Garoafa 40 comuna PAUNESTI 53 comune mediu dezvoltate 48,3 6755
Paltin Jariștea
41 comuna JARISTEA 50 comune mediu dezvoltate 48,39 4130
Reghiu 42 comuna FITIONESTI 47 comune mediu dezvoltate 48,44 2867
Nistorești 43 comuna NEREJU 51 comune mediu dezvoltate 48,58 4448
Odobești Câmpineanca Biliești comuna PALTIN 45 comune mediu dezvoltate 48,73 2191
Spulber Broșteni 44
45 comuna PLOSCUTENI 49 comune mediu dezvoltate 49,21 3452
Andreiașu de Jos Mera Vânători 46 comuna NARUJA 46 comune mediu dezvoltate 49,54 1938
Vârteșcoiu 47 comuna PUFESTI 51 comune mediu dezvoltate 49,76 4340
Nereju 48 comuna VIDRA 54 comune mediu dezvoltate 49,91 7530
Poiana Cristei Focșani 49 comuna GOLOGANU 48 comune mediu dezvoltate 49,91 3363
Cârligele Răstoaca 50 comuna VULTURU 54 comune mediu dezvoltate 50,17 8647
Golești Suraia 51 comuna BOLOTESTI 51 comune mediu dezvoltate 50,26 4874
52 comuna RASTOACA 46 comune mediu dezvoltate 50,76 2499
53 comuna GAROAFA 52 comune mediu dezvoltate 51,3 4794
Gura Caliței Cotești 54 comuna CARLIGELE 50 comune mediu dezvoltate 51,54 2983
Gologanu 55 comuna HOMOCEA 56 comune dezvoltare 52,53 7157
Urechești 56 comuna SURAIA 56 comune dezvoltare 52,63 5756
Vulturu Nănești
57 comuna MILCOVUL 53 comune mediu dezvoltate 53,08 3544
Jitia Popești Gugești Slobozia Ciorăști comuna DUMBRAVENI 54 comune mediu dezvoltate 53,77 4340
Dumitrești 58
59 comuna VANATORI 57 comune dezvoltare 54,69 6009
60 comuna TULNICI 55 comune mediu dezvoltate 55,11 3873
61 comuna TIFESTI 58 comune dezvoltare 55,11 5275
62 comuna URECHESTI 52 comune mediu dezvoltate 55,18 2604
Obrejița 63 comuna BROSTENI 51 comune mediu dezvoltate 55,24 2249
Sihlea
comuna BILIESTI 53 comune mediu dezvoltate 55,42 2674
Legendă
64
Slobozia 65 oras ORAS MARASESTI 62 orase sarace 55,8 12667
Bradului Bălești
Măicănești 66 comuna COTESTI 59 comune dezvoltare 56,49 5021
comuna GUGESTI 62 comune dezvoltare 59,91 6789
Arie dezvoltată 67
68 oras ORAS ODOBESTI 67 orase sarace 62,5 8566
Arie dezvoltată mediu Ciorăști 69 oras ORAS PANCIU 68 orase sarace 63,8 8735
comuna GOLESTI 65 comune dezvoltare 67,2 4191
Arie săracă
70
71 comuna CAMPINEANCA 66 comune dezvoltare 67,39 3565
72 oras MUNICIPIUL ADJUD 79 orase sarace 76,11 18432
73 oras MUNICIPIUL FOCSANI 85 orase mediu dezvoltate 80,32 98646

VRANCEA Strategia de Dezvoltare Integrata A Judetului Vrancea 2014-2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VRANCEA Strategia de Dezvoltare Integrata A Judetului Vrancea 2014-2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JUDEȚUL

Analiza Diagnostic ...................................................1

ADI - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

MECTS - Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului

5.1. Reţeaua de sănătate ..................................................................................... 63

1.1. Lista documentelor folosite

2.1. Aşezare, suprafaţă

2.2. Cadrul natural și resursele naturale

2.3. Organizarea administrativ teritorială

2.4.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei

În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori,

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%).

Populatia adulta (15 -59 ani)

Populatia varstanica ( 60 ani si peste)

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

Structura pe vârste şi sexe a populaţiei judeţului Vrancea în 2011

Sursă: Recensământul populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

Datorită faptului că indicele de îmbătrânire este supraunitar, adică populaţia tânără nu

STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ MEDIUL DE REZIDENŢĂ

STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ ETNIE

2.4.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei

Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanență schimărilor ca

MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI

Urban -951 -881 -595 -593 -809

2.5. Evoluţia judeţului în contextul dezvoltării teritoriale

2.5.1. Dezvoltarea urbană

Sursa: PDR SE 2014-2020

Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea reţelelor teritoriale în contextul

Reţeaua POLICENTRICĂ NAŢIONALĂ - CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI 2030

LUGOJ ORĂȘTIE MIERCUREA

MOLDOVA NOUĂ ȚICLENI

2.5.2. Dezvoltarea rurală

Valoarea reţelei în politica de dezvoltare rurală este recunoscută, cu un volum din ce

Structura grupurilor de acțiune locală 2013

115 Fitionești Păunești

Andreiașu de Jos Mera 204E

Nereju Vârteșcoiu 204D 204D 204D

Poiana Cristei Focșani

Instituții publice GAL “Valea Trotușului” - Bacău E85

Sursă : leader-românia.ro (Hartă realizată pe baza analizei făcute de consultant)

G.A.L. SIRETUL VERDE

Partea componentă a teritoriului, localitatea Bordești, este o zonă inclusă în categoria

Grupul de Acţiune Locală are în componență următoarele comune: Bârsănești,

2.5.3. Zona metropolitană

ZONA METROPOLITANĂ – UN CONCEPT INTEGRAT DE GUVERNANŢĂ LOCALĂ

Contituirea zonei metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi determinate

Zona metropolitană Focșani

aflate în zona sa de 4231 5197

ZONA METROPOLITANĂ FOCŞANI este

O GUVERNANŢĂ LOCALĂ ce trebuie amenajată pentru implementarea şi

Legislaţia naţională defineşte terioriul metropolitan ca fiind:

ALEGEREA PERIMETRULUI ZONEI METROPOLITANE

(drumul european de tranzit

La ora actuală, dezvoltarea municipiului şi a localităţilor din zona de interes este

ECHILIBRU, COERENŢĂ ŞI ANTICIPARE

3. Economia judeţului Vrancea

3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei

Repartiţia întreprinderilor din judeţul Vrancea pe sectoare ale economiei respectă

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de

NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DIN JUDEŢUL VRANCEA DUPĂ DOMENIUL DE ACTIVITATE