VRANCEA Strategia de Dezvoltare Integrata A Judetului Vrancea 2014-2020

JUDEȚUL
VRANCEA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE INTEGRATĂ
2014 – 2020
CUPRINS
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
Analiza Diagnostic ...................................................1

Obiective Strategice .............................................183
Prezentarea calendarului privind
implementarea proiectelor ..................................255
Fișe de proiect ......................................................301
Hărți
Document supus consultării
ACRONIME ȘI ABREVIERI
ADI - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

APL - Administrația Publică Locală
APM - Agenția pentru Protecția Mediului
BEI - Banca Europeană de Investiții
BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
CAEN - Clasificarea Activităților Economice Naționale
CDI - Cercetare Dezvoltare Inovare
CIP - Programul pentru Competitivitate si Inovare
CLLD - Dezvoltare Locală sub responsabilitatea comunității (Community LED – Local
Development )
CLU - Combustibil Lichid
CNI - Compania Națională de Investiții
CNS - Cadrul Naţional Strategic
COMSE - Programul pentru competitivitatea intreprinderilor si pentru IMM-uri
CRRN - Centru Rezidențial de Recuperare Neuropsihică
CSDTR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România
CSNDSR - Conceptul Strategic Național al Dezvoltării Spațiale în România
CUP - Compania de Utilități Publice
DES - Dosarul electronic de sănătate
DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DPPDC - Direcția pentru protecția despturilor copilului
EaSI - Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială
EEA - Spațiul Economic European
ELENA - Asistența europeană de energie locală
ESPON - Rețeaua europeană de observare amenajare a teritoriului
FC - Fondul de Coeziune
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională
FOB - Exporturi liber la bord
FSE – Fondul Structural European
GAL - Grupuri de Acţiune Locală
GPL - Gaz Petrolier Lichefiat
ICT- Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor/ Eco-inovare
IEE - Energie inteligentă pentru Europa
IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii
INS - Institutul Național de Statistică
IPPC - Prevenirea și controlul integrat al poluării
ÎS – Costul minim al eliminării sărăciei
ISD - Investiții Străine Directe
ISJ - Inspetoratul Școlar Județean
ISPA - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
ITI - Investiții Teritorial Integrate
MECTS - Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului

NC - Nomenclatorului Combinat
ONG - Organizație Non-Guvernamentală
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
OT - obiective tematice
PAAR - Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
PATJ - Planul de amenajare a teritoriului judetean
PHARE 2004-2006 CES - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei 2004-2006
Coeziune Economică şi Socială
PIB - Produsul Intern Brut
PIBR - Produs intern brut regional
PIDU - Plan Integrat pentru Dezvoltare Urbană
PLAI - Plan Local de Acțiune pentru dezvoltarea Învățământului profesional şi tehnic
PNDR - Programul Națioal Dezvoltare Regională
PO AT - Programul Operațional Asistență Tehnică
PO CA – Programul Operațional Capacitate Administrativă
PO CU - Programul Operațional Capital Uman
PO IM - Programul Operațional Intrastructură Mare
POC - Programul Operațional Competitivitate
POR - Programul Operațional Regional
POS Mediu - Programul Operațional Sectorial Mediu
PPA - Parteneriat Public Asociat
PPP - Parteneriat Public Privat
PS - Profunzimea Sărăciei
PUG - Plan Urbanistic General
RGA - Recensământul General Agricol
RO - Regimul de Oxigen
ROSCI - Sit de importanță comunitară
ROSPA - Arie de protecție specială avifaunistică
RS - Ratei Sărăciei
SAU - Suprafaţă agricolă utilizată
SSE - Spațiul Econnomic European
SWOT - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări
TEN-F - Reţeaua Transeuropeană de Transport Feroviar
TEN-R - Reţeaua Transeuropeană de Transport Rutier
TESA - Personal Tehnic, Economic și Socio-Administrativ
TIC - Tehnologia Informației și Comunicării
TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată
UAT - Unitate Administrativ Teritorială
UE - Uniunea Europeană
UE-SILC - Uniunea Europeană - Statisticile referitoare la venit și la condițiile de viață
UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură
UTCB - Univestitatea Tehnică de Construcții București
VABR - Valoarea adăugată brută regională
VS - Venituri Suplimentare
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
ANALIZA
DIAGNOSTIC
Cuprins
1. Metodologie ......................................................................................................... 5
1.1. Lista documentelor folosite .......................................................................... 5
2. Prezentarea generală ............................................................................................ 6
2.1. Aşezare, suprafaţă ......................................................................................... 6
2.2. Cadrul natural și resursele naturale .............................................................. 6
2.3. Organizarea administrativ teritorială ............................................................ 7
2.4. Demografia ................................................................................................... 7
2.4.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei ............................................. 7
2.4.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei............................................... 10
2.5. Evoluţia judeţului în contextul dezvoltării teritoriale ................................. 11
2.5.1. Dezvoltarea urbană ..................................................................................... 12
2.5.2. Dezvoltarea rurală....................................................................................... 14
2.5.3. Zona metropolitană ..................................................................................... 17
3. Economia judeţului Vrancea .............................................................................. 21
3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei ........................................................ 21
3.2. PIB .............................................................................................................. 26
3.3. Exporturile/Importurile ............................................................................... 28
3.4. Investiţii străine directe .............................................................................. 30
3.5. Sectorul primar – Agricultura ..................................................................... 30
3.5.1. Producţia agricolă ....................................................................................... 33
3.5.2. Sectorul vitivinicol ..................................................................................... 35
3.5.3. Sectorul legumicol ...................................................................................... 37
3.5.4. Sectorul pomicol ......................................................................................... 38
3.5.5. Sectorul zootehnic ...................................................................................... 38
3.5.6. Produsele tradiţionale ................................................................................. 39
3.5.7. Irigaţii şi amenajări de îmbunătăţiri funciare ............................................. 40
3.5.8. Silvicultura.................................................................................................. 41
3.6. Sectorul secundar – Industrii şi construcţii................................................. 44
3.7. Sectorul terţiar – Servicii ............................................................................ 48
3.8. Forţa de muncă ........................................................................................... 49
4. Potenţialul turistic al judeţului Vrancea ............................................................. 52
4.1. Patrimoniul natural protejat ........................................................................ 52
4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial ................................................... 56
4.3. Infrastructura şi serviciile turistice ............................................................. 61
5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale .......................................................... 63
3
5.1. Reţeaua de sănătate ..................................................................................... 63

5.2. Sistemul de asistenţă socială....................................................................... 67
5.3. Sistemul educaţional ................................................................................... 75
5.4. Sărăcia ........................................................................................................ 82
6. Infrastructura şi echiparea teritoriului ................................................................ 88
6.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport ................................................... 88
6.2. Fondul de locuințe ...................................................................................... 94
6.3. Infrastructura de utilităţi publice ................................................................ 95
6.3.1. Reţeaua de apă potabilă şi sistemul de canalizare ...................................... 95
6.3.2. Reţeaua de termoficare ............................................................................. 101
6.3.3. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale .................................................... 102
6.3.4. Reţeaua de alimentare cu energie electrică............................................... 103
7. Mediul şi infrastructura de mediu .................................................................... 105
7.1. Resursele naturale ..................................................................................... 105
7.1.1. Resurse naturale neregenerabile ............................................................... 105
7.1.2. Resurse naturale regenerabile ................................................................... 105
7.2. Calitatea apei ............................................................................................ 107
7.3. Calitatea solului ........................................................................................ 109
7.4. Calitatea aerului ........................................................................................ 111
7.5. Managementul deșeurilor ......................................................................... 112
7.6. Biodiversitatea .......................................................................................... 113
7.7. Riscurile de mediu .................................................................................... 115
7.8. Analiza mediului....................................................................................... 119
8. Analiza S.W.O.T. ............................................................................................. 126
9. ANEXE ............................................................................................................ 136
4
1. Metodologie
1.1. Lista documentelor folosite

 Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014 – 2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională
a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2013
 Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor (PAAR), 2014
 Registrul General Agricol, 2011
 Anuarul Statistic al României, INS ediţia 2012
 Anuarul Statistic al Vrancei, INS ediţia 2012 şi ediţia 2013
 Transelectrica – Reţeaua Electrică de Transport din România
 Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport.
 Site: cjvrancea.ro
 Site-uri: www.vrancea.anofm.ro, www.asistentasocialavn.ro, www.isjvn.vn.edu.ro,
www.dspvn.ro, www.dsvrancea.ro etc.
 Listă Top 10.000 de întreprinderi din judeţul Vrancea – anul 2012
 Raport de mediu pentru Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vrancea, 2011
 Ordin privind aprobarea metodologiei si criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea
spitalelor în funcţie de competenţă din aprilie 2013
 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul
Vrancea 2013 – 2020
 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învaţământului profesional şi tehnic (PLAI) județul
Vrancea 2009 – 2013
 Evoluţia tuberculozei în anii 1999 – 2012 în România – Institutul Naţional de Sănătate
Publică, Centrul naţional de statistică şi informatică în sănătate publică – Ministerul
Sănătăţii, 2013
 Buletin informativ boli infecţioase şi parazitare, anul 2012 comparativ cu anul 2011 –
Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul naţional de statistică şi informatică în
sănătate publică – Ministerul Sănătăţii, 2012
 Serii de timp, Institutul Naţional de Statistică
 Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică, 2011
 Anuarul Statisitc publicat în 2012
 Regulamentul UE 1303 / 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind cele cinci
fonduri
 Regulamentul UE 1301 / 3013 privind FEDR
 ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA pentru perioada de programare
2014-2020 , februarie 2014
 Raport comisie – forţa de muncă
 Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013
5
2. Prezentarea generală
2.1. Aşezare, suprafaţă

Situat în exteriorul Carpaţilor de Curbură, judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de 4.857
2
km (2,04% din suprafaţa tării) are următorii vecini: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul
Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău şi la
vest judeţul Covasna. Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legatură între
marile zone ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului şi Câmpia Dunării,
precum şi între provinciile istorice locuite de români: Moldova, Transilvania şi Ţara
Românească, iar ca vad al transhumanţei, dinspre Ţara Bârsei spre Dunăre şi Dobrogea.
2.2. Cadrul natural și resursele naturale

Prin trăsăturile sale fizico-geografice, teritoriile judeţului Vrancea se identifică cu mai
multe zone ale Regiunii Sud-Est, respectiv:
Zona Câmpiei Bărăganului, în care se includ suprafeţe din judeţele Vrancea, Buzău
şi Brăila, este caracterizată din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte
ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut. 1
Zona Moldovei de Sud, care cuprinde părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea și se
caracterizează prin alunecări de teren frecvente, risc de inundaţii şi seisminicitate ridicată.
Această zonă prezintă multiple lipsuri şi dezavantaje:
 alimentare cu apă a populaţiei în sistem centralizat;
 acces direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară în majoritatea comunelor;
 asistenţă sanitară precară şi un nivel ridicat al mortalităţii infantile. 2
Zona Subcarpaţilor de Curbură, ce cuprinde arii din judeţele Vrancea şi Buzău este
o zonă montană cu seismicitate ridicată şi alunecări de teren. În cadrul acestei zone se
regăsesc numeroase rezervaţii, monumente şi resurse ale naturii. Zona este caracterizată prin
existenţa pădurilor pe suprafeţe întinse, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru pe
termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea raţională a resurselor forestiere.
Relieful variat (munţii Vrancei – 1.075 km2, dealurile Subcarpatice – 2.035 km2,
Câmpia Siretului inferior şi Câmpia Râmnicului – 1.747 km2), clima temperată, reţeaua
hidrografică a bazinului Siretului, flora şi fauna, bogată şi diversă constituie suporturi reale
ale unui viitor potenţial economico-social şi cultural în condiţiile unei evaluări judicioase
conform cu nevoile locale şi cu tendinţele generale. Flora cuprinde aproximativ 1.500 de
specii de plante, având ca origini fitogeografice ţinuturi din Orientul Îndepărtat până la
Oceanul Atlantic şi din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt
considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colţ, bulbucii de munte,
papucul doamnei etc.).
1,2
PDR SE 2014-2020
6
Fauna cinegetică este bogată (cocoşul de munte, acvila ţipătoare, corbul, cerbul, ursul,
mistreţul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile şi râurile Vrancei găsim păstrăvul,
molanul, boişteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând
aproximativ 250 km.
Terenurile agricole ale judeţului Vrancea se întind pe fâşia cuprinsă între malul drept
al Siretului şi poalele dealurilor subcarpatice ale Munţilor Vrancei. Deşi clima este
corespunzătoare culturilor de câmp, mai propice este cultura viţei-de-vie (9,95% din
podgoriile României) şi producţia de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare judeţ viti-vinicol al
ţării, exportator în Europa, America şi Japonia.
2.3. Organizarea administrativ teritorială

Reţeaua de localităţi cuprinde municipiile Focşani şi Adjud, oraşele Mărăşeşti,
Panciu, Odobeşti şi 68 de comune (331 sate). Municipiul Focşani face parte din rândul
oraşelor mari, cu funcţii economico-sociale complexe şi rol de coordonare şi armonizare a
dezvoltării în teritoriu, celelalte localităţi urbane încadrându-se în categoria oraşelor mici.
Aşezările rurale au în general funcţii industrial-agrare, agro-silvice, agricole şi turistice sau
dominant agricole (viticultura, legumicultura, zootehnice). Ele sunt şi păstrătoarele tezaurului
etnofolcloric (zonele Valea Putnei, Valea Zăbalei, bazinul superior al Râmnicului, localităţile
Câmpuri şi Soveja, Valea Siretului).
Reţeaua de localităţi a judeţului Vrancea
Suprafaţa Numărul oraşelor Numărul Numărul
Judeţ
km2 Total Municipii comunelor satelor
Vrancea 4857,03 5 2 68 331
Sursa: INS
2.4. Demografia
2.4.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei
În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori,

reprezentând aproximativ 1,7% din populaţia totală a României. Prin comparaţie cu date din
Recensământul anterior din 2002 se observă o dinamică negativă, în 2011 numărul populaţiei
fiind mai mic cu 47.322 de locuitori. Densitatea populaţiei în judeţ este de 70 loc./km2,
calculată la o suprafaţă de 4.857 km2.
STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

Structura pe sexe a populaţiei evidenţiază preponderenţa persoanelor de sex feminin,
astfel ponderea populaţiei feminine este de 52,1% şi a celei masculine de 47,9%.
Judeţul Vrancea Mediul Urban Mediul Rural
Feminin 52,1% (174.158) 52,8% (63.806) 50,8% (110.352)
Masculin 47,9% (166.152) 48,2% (59.253) 49,2% (106.899)
Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică
STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Organizarea pe grupe de vârstă a judeţului Vrancea evidenţiază ponderi mai ridicate
deţinute de populaţia vârstnică (24,7%), atât faţă de situaţia la nivelul Regiunii Sud-Est
(23,0%), cât şi faţă de cea la nivelul ţării (22,3%). Se înregistrează ponderi mai ridicate faţă
7
de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%).

Populaţia adultă reprezintă 61,8% din totalul populaţiei, pondere care seamană cu cea
înregistrată la nivelul ţării (61,0%).
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA ÎN MEDIUL URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ
17,7% 15,4%
Populatia tanara (0 - 14 ani)
Populatia adulta (15 -59 ani)
Populatia varstanica ( 60 ani si peste)

66,9%
Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică
S-au înregistrat valori marginal mai mari în mediul rural faţă de media judeţeană
pentru populaţia vârstnică (+4%) şi populaţia tânăra (1%).
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA ÎN MEDIUL RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ
18,2%
28,7%
53,1%
Structura pe vârste şi sexe a populaţiei judeţului Vrancea în 2011
Sursă: Recensământul populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

Piramida vârstelor evidenţiază creşterea efectivelor de persoane vârstnice în cadrul
judeţului Vrancea. Astfel, la nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al județului este de
1,43% calculat conform formulei: .
8
Datorită faptului că indicele de îmbătrânire este supraunitar, adică populaţia tânără nu

depăşeşte populaţia vârstnică, judeţul Vrancea nu are capacitatea de regenerare. Populaţia
vârstnică reprezintă 25% din totalul populaţiei, iar în mod convenţional se apreciază că o
pondere a populaţiei vârstnice mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite
demografic. Astfel există riscul de creştere a populaţiei vârstnice datorită numărului ridicat al
persoanelor adulte în judeţ (58%), crescând astfel şi indicele de îmbătrânire, cu numerose
implicaţii în toate sferele activităţii umane.
Prognoza demografică realizată (în 2003) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul
2025 indică o scădere continuă atât pentru întreaga Regiune Sud-Est, cât şi pentru judeţul
Vrancea. Conform acestor estimări populaţia judeţului în anul 2025 va fi de 358.100 de
locuitori. Situaţia actuală subliniază menţinerea tendinţei denscendente, însă la un ritm mult
mai alert decât cel estimat, în 2011 populaţia numărând 340.310 de locuitori (cu 5% mai
puţin faţă de estimarea pentru 2025). Reducerea populaţiei va impune pe termen lung
provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului Vrancea.
STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ MEDIUL DE REZIDENŢĂ

Evoluţia populaţiei pe medii (urban şi rural) în judeţul Vrancea, conform recensămintelor
Mediul de rezidenţă Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011
Urban 38,8% 38,2% 36,2%
Rural 61,2% 61,8% 63,8%
Total 393.426 391.178 340.310
Sursa: Recensămintele din anii 1992, 2002 şi 2011
Deşi populaţia a scăzut ca număr, nu se evidenţiază schimbări semnificative în cazul
distribuţiei pe mediul de rezidenţă, judeţul Vrancea având cea mai ridicată pondere a
populaţiei rurale din Regiunea Sud-Est. Se remarcă o evoluţie negativă a numărului
locuitorilor din mediul urban. În acest sens se evidenţiază municipiul Focşani, unde în 2011
se înregistrau cu aprox. 20% mai puţini locuitori faţă de anul 2000. La nivel naţional
reprezintă una din cele mai mari scăderi a populaţiei stabile ca procent pentru un municipiu.
În structura judeţului, dintre toate localitățile componente ale mediului urban, oraşul
Odobeşti este singurul pentru care se notifică o dinamică demografică pozitivă, prin
comparaţie cu anul 2000, numărul populaţiei stabile în 2011 fiind cu 16% mai mare.
Evoluţia populaţiei în mediul urban în judeţul Vrancea
Localităţi Anul 1992 Anul 2000 Anul 2011
MUNICIPIUL FOCŞANI 101.329 98.119 79.315
MUNICIPIUL ADJUD 20.339 20.598 16.045
ORAȘUL MĂRĂŞEŞTI 12.370 13.081 10.671
ORAȘUL ODOBEŞTI 8.572 8.087 9.364
ORAȘUL PANCIU 10.014 9.637 7.664
Sursa: Recensămintele din anii 1992, 2002 şi 2011
STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ ETNIE

Datele înregistrate la recensământul populaţiei din 2011 relevă preponderenţa
persoanelor de etnie română (91%) şi existenţa unei comunităţi mai importante de persoane
de etnie romă (3,5%).
9
2.4.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei
Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanență schimărilor ca

urmare a influenţei mişcării naturale (naşterile şi decesele) şi a mişcării migratorii (imigrările
şi emigrările).
Se poate afirma că migraţia, privită ca mişcare în spaţiu a unei populaţii, reprezintă o
componentă principală a acesteia, alături de natalitate şi mortalitate. Totuşi, importanţa
mişcării migratorii este mai redusă, dacă avem în vedere procesul reproducerii populaţiei,
deoarece, prin intermediul acesteia se realizează numai o deplasare a unor efective de
populaţie dintr-o colectivitate în alta.
MIŞCAREA NATURALĂ
Situaţia născuţilor vii în ultimii 6 ani în judeţul Vrancea
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
3.989 3.942 3.845 3.582 3.698 3.764
Sursa: INS, 2013
Situaţia deceselor în ultimii 6ani în judeţul Vrancea
4.603 4.708 4.787 4.638 4.711 4.563
Sursa: INS, 2013
Încetinirea creşterii populaţiei este strâns legată de sporul natural al populaţiei
(numărul total de naşteri minus numărul total de decese), multe localităţi din România
confruntându-se cu o rată a natalităţii mică, asociată cu o creştere constantă a speranţei de
viaţă. La nivelul judeţului Vrancea, în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a sporului natural
negativ, acesta diminundu-se însă în anul 2013.
Sporul natural al populaţiei judeţului Vrancea
Mediu de
rezidenţă
Urban 284 164 228 132 37 228
Rural -898 -930 -1.170 -1.188 -1.050 -1.027
Total -614 -766 -942 -1.056 -1.013 -799
Sursa: INS, 2013
Durata medie de viață în judeţul Vrancea
Mediu de
rezidenţă
Urban 74,76 74,52 75,36 75,91 75,98 76,97
Rural 73,23 73,39 73,44 73,71 74,36 74,62
Total 73,87 73,89 74,26 74,67 75,1 75,56
Sursa: INS, 2013
Rata de fertilitate pe grupe de vârste ale mamei în judeţul Vrancea (născuţi vii la 1000 de femei), anul 2013
Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta Vârsta
Mediu de
mamei mamei mamei mamei mamei mamei mamei Total
rezidenţă
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani
Urban 49,2 85,3 85 56,8 26,4 7,2 0,2 44,5
Rural 30 45,6 74 46,7 23,8 3,8 0,2 32,5
Total 43,1 69,6 80,1 52 25,3 5,8 0,2 39,4
Sursa: INS, anul 2013
10
MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI

Evoluţia în timp a numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul mişcării
migratorii. Mişcarea migratorie desemnează forma de mobilitate georgrafică, care constă în
schimbarea statului rezidenţial.
Soldul schimbărilor de reşedinţă (diferenţa algebrică între numărul persoanelor sosite
şi plecate din judeţ) evidenţiază existenţa unei tendinţe de a părăsi judeţul atât în mediul
urban, cât şi rural.
Soldul schimbărilor de reşedinţa în judeţul Vrancea
Mediu de rezidenţă Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Urban -951 -881 -595 -593 -809

Rural -291 -578 -516 -666 -825
Total -1.242 -1.459 -1.111 -1.259 -1.634
Sursa: INS
2.5. Evoluţia judeţului în contextul dezvoltării teritoriale

Judeţul Vrancea face parte din Regiunea Sud-Est, alături de judeţele: Brăila, Buzău,
Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi
se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu
Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica
Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală
a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.
Judeţul Vrancea ocupă locul al IV-lea în ierarhia Regiunii Sud-Est în funcţie de
suprafaţa totală şi se remarcă cu ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale – 63,8%.
Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii de Sud Est –2011
% din
Regiune de Suprafaţa Nr. oraşe si Din care Nr.
teritoiu Nr. sate
dezvoltare/ Judeţ totală (km2) municipii municipii comune
regional
Sud-Est 35.762 100 35 11 355 1447
Vrancea 4.857 14 5 2 68 331
Brăila 4.766 17 4 1 40 140
Buzau 6.103 20 12 2 82 475
Constanţa 7.071 12 12 3 58 188
Galaţi 4.466 24 4 2 61 180
Tulcea 8.499 14 5 1 46 133
Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti – ediţia 2012
11
2.5.1. Dezvoltarea urbană
Regiunea Sud-Est are în componență trei dintre cele zece mari oraşe din România:
Constanţa, Brăila şi Galaţi. Este de remarcat faptul că municipiul Focşani are puţin sub
100.000 de locuitori, fiind al 5-lea municipiu de reşedinţă de judeţ dintre cele 6.
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ÎN MUNICIPIILE REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ ÎN PERIOADA 2002 – 2011
350000 302.810 312.010
287.046 299.824
300000
250000 222.320
208.464
200000 138.595
102.821 2002
150000 130.320
93.051 89.993 97.714 2011
100000
50000
0
Braila Buzau Galati Constanta Tulcea Focsani
Sursa: PDR SE 2014-2020

În perioada comunistă, judeţul Vrancea era inclus în unul din cele mai importante
proiecte de infrastructură agricolă din România – Canalul Siret-Bărăgan.
Canalul SIRET-BĂRĂGAN
Canalul Navigabil Conform hărţilor şi planurilor de proiectare, canalul ar
Bărăgan - Călimănești trebui să aibă 198 km, o lăţime de 20 de metri şi o adâncime de
7 metri. Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului
Alexandru Davidescu. Canalul presupune legătura, pe o distanţă
de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul
Vrancea, şi lacul Dridu, localitate aflată în judeţul Ialomiţa (în
zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).
Focșani
Suma necesară terminării canalului este foarte mare,
neputând fi asigurată decât prin atragerea unor parteneri privaţi
şi stabilirea unor parteneriate între aceştia şi autoritatea publică
centrală şi locală. Cel puţin 50% din valoarea investiţiei
reprezintă amenajarea reţelei de irigaţii.
Buzău Conform studiilor realizate, construirea canalului de
irigaţii ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a
României cu peste 10%, ar împiedica inundaţiile, dar şi seceta
din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement,
permiţând plimbări pe apă pentru locuitorii din zona de influență
Dridu
(din municipiul București și până în Vrancea).
Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea reţelelor teritoriale în contextul

Strategiei Europa 2020 plasează municipiul Focşani la nivelul de pol regional, poziţie
inferioară în ansamblul zonei de Sud-Est, unde se regăsesc municipii pol naţional cu potenţial
metropolitan şi influenţă transnaţională precum Constanţa sau Tulcea. Strategia urmăreşte trei
direcţii: conectivitate, concentrare şi cooperare în atingerea coeziunii teritoriale. Indicatorii
analizaţi în acest scop (competivitatea economiei locale, accesul la servicii de interes general,
informative, cunoaştere, mobilitate etc.) sugerează gradul insuficient de dezvoltare al
municipiului Focşani.
12
Reţeaua POLICENTRICĂ NAŢIONALĂ - CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI 2030

DĂRĂBANI
SĂVENI
Influență Transnațională
NEGREȘTI- DOROHOI
OAȘ SIRET Influență Națională
RĂDĂUȚI
SUCEAVA Influență Regională
SIGHETU MARMAȚIEI
VIȘEU DE SUS VICOVU DE SUS BUCECEA
MILIȘĂUȚI
CAREI ȘTEFĂNEȘTI
BAIA SPRIE SOLCA
SĂLIȘTEA BORSA Potențial Metropolitan
DE SUS
SATU MARE CAVNIC
CÂMPULUNG CAJVANA SIMINICEA
BAIA MARE MOLDOVENESC SALCEA BOTOȘANI
ARDUD
VALEA ȘOMCUTA LITENI FLĂMÂNZI
ULMENI DRAGOMIREȘTI GURA
LUI MIHAI MARE HUMORULUI
MARGHITA HÂRLĂU
TÂRGU LĂPUȘ SÂNGEORZ-BĂI FĂLTICENI
FRASIN peste 1.000.000
DOLHASCA
ȘIMLEU
VATRA DORNEI PAȘCANI POL Metropolitan
SILVANEI
TÂRGU
DEJ NEAMȚ TÂRGU FRUMOS
ZALAU BROȘTENI
IAȘI peste 250.000 - 1.000.000
BISTRITA PIATRA NEAMȚ
ORADEA BORSEC POL Național
ALESU GHERLA BICAZ
TOPLIȚA
ROMAN
SALONTA HUEDIN
ROZNOV NEGREȘTI
HUȘI 50.000 - 249,999 -
BEIUȘ CÂMPIA SĂRMAȘU REGHIN
GHEORGHIENI POL Supraregional
CLUJ-NAPOCA TURZII BĂLAN
TURDA TÂRGU MUREȘ
CHIȘINEU CRIȘ SOVATA VASLUI POL Regional
NUCET MOINEȘTI
LUDUȘ MIERCUREA
VĂȘCĂU
NIHAJULUI BACĂU
CÂMPENI IERNUT VLĂHIȚA POL Regional cu
BAIA DE UNGHENI SÂNGEORGIU COMĂNEȘTI
CURTICI SEBIȘ
ARIEȘ DE PĂDURE DĂRMĂNEȘTI specificitate funcțională
PÂNCOTA OCNA TÂRNĂVENI
CRISTURU MIERCUREA- (culturală sau centru
AIUD MUREȘ
SECUIESC
CIUC ONEȘTI
SÂNTANA ABRUD TÂRGU OCNA MURGENI al unei zone turistice)
NĂDLAC TEIUȘ
SÂNNICOLAU
ALBA IULIA ODORHEIU TUȘNAD
BĂILE SLĂNIC
MOLDOVA BÂRLAD POL Subregional
MARE
PECICA ARAD SIGHIȘOARA SECUIESCBARAOLT
BRAD ZLATNA
BLAJ MEDIAȘ
SIMERIA
TÂRGU ADJUD
BEREȘTI
20.000 - 49,999 POL Local
AGNIȚA LUPEA SECUIESC
COPȘA
MICĂ PANCIU
sub 20.000 POL Local
OCNA SIBIULUI
SEBEȘ TECUCI
JIMBOLIA SFÂNTU MĂRĂȘEȘTI TÂRGU BUJOR
FĂGET DEVA SIBIU CODLEA
GHIMBAV
COVASNA
LUGOJ ORĂȘTIE MIERCUREA

FĂGĂRAȘ
GHEORGHE ODOBEȘTI
TIMIȘOARA RECAȘ
SIBIULUI
HUNEDOARA CĂLAN CUGIR AVRIG VICTORIA BRAȘOV ÎNTORSURA
CISNĂDIE BUZĂULUI
BUZIAȘ SĂLIȘTE
TĂLMACIU
ZĂRNEȘTI
RÂJNOV SĂCELE FOCȘANI
CIACOVA
OȚELU ROȘU PETROȘANI PREDEAL
ANINOASA RÂMNICU
PEȚA CARANSEBEȘ LUPENI AZUGA NEHOIU SĂRAT
GALAȚI
PETRILA BREZOI CÂMPULUNG
URICANI BUȘTENI PĂTÂRLAGELE
SINAIA
VULCAN CĂLIMĂNEȘTI COMARNIC
REȘIȚA HOREZU BĂILE OLĂNEȘTI
SLĂNIC
BUMBEȘTI
NOVACI
OCNELE
FIENI BREAZA
VĂLENII DE MUNTE
BUZĂU
TISMANA MARI
JIU CURTEA DE ARGEȘ
ANINA
BERBEȘTI
BĂILE
GOVORA
CÂMPINA
FĂUREI
IANCA
BRĂILA TULCEA
ORAVIȚA
BAIA TÂRGU PUCIOASA
DE ARAMĂ JIU TÂRGU RÂMNICU MIOVENI
ÎNSURĂÎȚEI
BĂILE
HERCULANE
CĂRBUNEȘTI BĂBENI VÂLCEA POGOANELE
MOLDOVA NOUĂ ȚICLENI

ȘTEFĂNEȘTI TÂRGOVIȘTE PLOIEȘTI
ORȘOVA GĂIEȘTI URZICENI
TURCENI
ORAVIȚA DRĂGĂȘANI PITEȘTI TOPOLOVENI RĂCARI AMARA HÂRȘOVA
BĂLCEȘTI PIATRA OLT
DROBETA SCORNICEȘTI COSTEȘTI BUFTEA ȚĂNDĂREI
TURNU-SEVERIN STREHAIA FILIAȘI TITU
OTOPENI
CĂZĂNEȘTI
SLOBOZIA FETEȘTI
CHITILA VOLUNTARI
BOLINTIN PANTELIMON
BALȘ POTCOAVA VALE
VÂNJU MARE NĂVODARI
SLATINA BRAGADIRU
CERNAVODĂ
PIATRA OLT POPEȘTI OVIDIU
LEORDENI BUDEȘTICÂMPINA MEDGIDIA
CRAIOVA MIHĂILEȘTI
BASARAB
CĂLĂRAȘI CONSTANȚA
TECHIRGHIOL EFORIE
BĂNEASA
SEGARCEA ROȘIORII OLTENIȚA
BĂILEȘTI DE VEDE
CALAFAT DĂBULENI
ALEXANDRIA GIURGIU EFORIE
CORABIA
BECHET
NEGRU VODĂ
TURNU MĂGURELE
Sursa: MDTR, Direcția de dezvoltare teritorială ZIMNICEA
13
2.5.2. Dezvoltarea rurală
Valoarea reţelei în politica de dezvoltare rurală este recunoscută, cu un volum din ce

în ce mai mare de opinii care admit eficacitatea dezvoltării intercomunale.
Pe teritoriul judeţului Vrancea sunt înfiinţate 8 Grupuri de Acţiune Locală (GAL).
Structura grupurilor de acțiune locală 2013

241A
119A
241
Homocea Corbița 241F
Boghești
11A
2
Adjud
119J 203N
Tănăsoaia
11A Ploscuțeni
Ruginești
119C
115 Fitionești Păunești

Răcoasa 205J 205H
Câmpuri
E85
205K
Soveja Pufești
2L 2
Străoane Movilița
Negrilești Vizantea-Livezi
205L 205J
205E
Vidra
205H
Panciu
2D
Bârsești 204E
Tulnici
Vrâncioaia 205E Mărășești
205I
205B 204E
Păulești 2L
205L
Valea Sării Bolotești Țifești 24
205E
Năruja 205N 204E
205D
Paltin Garoafa
205M
Jariștea 205P 205E
Reghiu 205N Tecuci
Nistorești
Odobești Câmpineanca
Spulber Broșteni 204E 204G Biliești
205D E85
Andreiașu de Jos Mera 204E

205P
Vânători
205S
Nereju Vârteșcoiu 204D 204D 204D
Poiana Cristei Focșani

Cârligele205C Răstoaca
205P 119D
Golești 204G
Suraia
Vintileasca
205B Milcovul
205R E85 205R
204G
Gura Caliței Cotești
Gologanu
Jitia
Legendă Urechești 204F
Vulturu
119D
Nănești
Popești204P
205B
Gugești Slobozia Ciorăști
Dumitrești 204P
204P
Oraș
205B
119D
GAL “Vrancea de Sud- Est” Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
Cultura 204L
204H 202E Tâmboești Tătăranu 119D
Instituții publice GAL “Valea Trotușului” - Bacău E85

Obrejița Sihlea
Învățământ 202E
GAL “Siretul Verde” Slobozia
Sănătate Bradului
202F
Bălești
Măicănești
Agrement GAL“Țara Vrancei“
Altele
Economic GAL “Pădurile Dacice“ Ciorăști
23N 23N Drum European GAL“Podgoria Panciu“
203N Drum județean
Rută feroviară GAL “Valea Râmnicului“
Patrimoniu
GAL“Ținutul Viei și Vinului“
Viticultură
Sursă : leader-românia.ro (Hartă realizată pe baza analizei făcute de consultant)

Sursa: Hartă bazată pe analiza făcută de consultant
G.A.L. SIRETUL VERDE

Grupul de Acţiune Locală Siretul Verde este un parteneriat public privat, având în
componența sa 26 de parteneri publici, privaţi şi ONG-uri.
“Siretul Verde” este situat predominant în partea de est a judeţului Vrancea, de la
nord la sud pe cursul Siretului Inferior. Teritoriul GAL cuprinde un număr de 52.629 de
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Siretul Verde, 2009) şi nouă unităţi
administrativ teritoriale: oraşul Mărăşeşti (jud Vrancea), comunele: Ruginești, Pufești,
14
Garoafa, Vânători, Biliești, Suraia, Vulturu (jud Vrancea), Movileni (jud Galaţi). Teritoriul
parteneriatului are o suprafaţă totală de 607 km2, reprezentând 1,69% din suprafaţa inclusă în
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.
În teritoriu există trei arii protejate incluse în reţeaua Natura 2000:
 ROSPA Lunca Siretului Inferior;
 ROSCI Pădurea Merişor – Cotul Zatuanului ;
 Pădurea Neagră – inclusă în Rezervaţia Naturală Lunca Siretului.
G.A.L. PODGORIA PANCIU
Grupul de Acţiune Locală Podgoria Panciu este un parteneriat public-privat, având în
componența sa 23 de parteneri: reprezentanți ai administraţiei publice (2), asociaţii şi ONG-
uri (8), reprezentanţi ai sectorului economic (12), reprezentanţi ai societăţii civile (1).
Teritoriul Podgoria Panciu se află în Regiunea Sud-Est, în partea centrală a judeţului
Vrancea, având o suprafaţă totală de 500,56 km2, o populaţie de 36.258 de locuitori (conform
Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Podgoria Panciu, 2010) şi cuprinde șapte localităţi: un
oraş – Panciu şi șase comune – Boloteşti, Fiționești, Moviliţa, Păuneşti, Străoane, Tifeşti.
În teritoriu există un sit protejat inclus în Natura 2000 şi anume Măgura Odobeștilor.
Omogenitatea economică şi socială a teritoriului este dată de viticultura ca activitate
specifică şi predominantă în rândul populaţiei, precum şi din suprafaţa foarte mare de teren
cultivat cu viță-de-vie.
G.A.L. PĂDURILE DACICE
Grupul de Acţiune Locală Pădurile Dacice este un parteneriat public-privat ce
reuneşte 31 de parteneri: 9 reprezentanţi ai administraţiei publice, 4 asociaţii şi ONG-uri, 14
reprezentanţi ai sectorului economic, 4 reprezentanţi ai societăţii civile.
Teritoriul Gal-ului cuprinde partea nord-estică a judeţului Vrancea, limita sudică a
judeţului Bacău, limita nordică a jud. Vaslui şi nord-estul jud. Galaţi, întinzându-se pe o
suprafață de 267,22 km2. Numărul de locuitori este de 24.405 de locuitori (conform Planului
de Dezvoltare Locală G.A.L Pădurile Dacice, 2010) cu domiciliul în cele șase localităţi
componente: comunele Boghești, Corbiţa, Homocea, Tănăsoaia şi Ploscuțeni din jud.
Vrancea şi comuna Brăhăşeşti din jud. Galaţi.
În teritoriu există trei arii protejate incluse în reţeaua Natura 2000:
 ROSCI Lunca Siretului Inferior;
 ROSPA Lunca Siretului Inferior;
 ROSCI Pădurea Buciumeni – Homocea;
G.A.L. ŢINUTUL VIEI ŞI VINULUI VRANCEA
Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Viei Şi Vinului Vrancea este un parteneriat public-
privat, având în componență 31 de parteneri: 8 reprezentanţi ai administraţiei publice, 5
asociaţii şi ONG-uri, 13 reprezentanţi ai sectorului economic, 5 reprezentanţi ai societăţii
civile.
Teritoriul se întinde în partea de est a judeţului Vrancea, din zona subcurburii
Carpaţilor Orientali până în zona de câmpie a Siretului, având o suprafaţă de 478,11 km2 și o
populaţie de 54.646 de locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Ţinutul Viei
Şi Vinului Vrancea, 2010). Localităţile cuprinse în GAL sunt: oraşul Odobeşti şi comunele:
Jariştea, Vârteșcoiu, Cîrligele, Goleşti, Coteşti, Urecheşti, Popeşti, Bordești, Dumbrăveni,
Tîmboiești, Obrejiţa, Slobozia Bradului din jud. Vrancea şi comuna Podgoria din jud. Buzău.
15
Partea componentă a teritoriului, localitatea Bordești, este o zonă inclusă în categoria

Zonelor Defavorizate de Condiţii Naturale Specifice.
Ariile protejate incluse în reţeaua Natura 2000 reprezentative teritoriului sunt:
Pădurea Dălhăuți (ROSCI 0071) şi Situl Subcarpații Vrancei (ROSPA 0141).
Teritoriul are un potenţial agricol specific important, suprafaţa cultivată cu viță-de-vie
însumând 42.85% din suprafaţa agricolă cultivată în teritoriu. Vița-de-vie reprezintă
unicitatea teritoriului şi identitatea zonei.
G.A.L. ŢARA VRANCEI
Teritoriul GAL Ţara Vrancei este situat în zona sud-est a României, la curbura
Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii
istorice – Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
Spaţiul rural constituie, pentru Zona Ţara Vrancei, un teritoriu pe care se desfăşoară
activităţi proprii sectoarelor primare – agricultură şi creşterea animalelor – şi care este şi
suport pentru alte activităţi şi servicii. Totodată, zona Ţara Vrancei încorporează importante
aspecte legate de patrimoniul natural, peisagistic şi cultural, contribuind, în mare măsură, la
creşterea uniformă a culturii rurale tradiţionale.
Structura parteneriatului public-privat GAL Ţara Vrancei cuprinde 66 de membri,
respectiv: 15 parteneri publici (14 administraţii publice locale şi 1 grup şcolar), 23 parteneri
privaţi, 28 reprezentanţi ai societăţii civile.
Teritoriul acoperit de GAL include 16 localităţi, majoritatea acestora făcând parte din
vechea provincie istorică Ţara Vrancei (comunele Tulnici, Negrilești, Vizantea Livezile,
Câmpuri, Răcoasa, Nistoreşti, Păuleşti, Bârseşti, Vidra, Nereju, Paltin, Vrâncioaia, Spulber,
Valea Sării şi Năruja), iar o localitate face parte din judeţul Covasna (oraşul Covasna).
Numărul total al locuitorilor care fac parte din aria teritorială este de 56.777 de
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Ţara Vrancei, 2009), dispuşi pe o
suprafaţă totală de 1.644,79 km2.
G.A.L. VRANCEA SUD-EST
Teritoriul acoperit de Grupul de Acţiune Locală Vrancea Sud-Est aparţine din punct
de vedere administrativ de două judeţe: Vrancea şi Galaţi. Este o zona rurală în totalitate,
continuă, uniformă din punct de vedere al datelor geografice şi economice, cuprinzând 11
comune din partea de sud-est a judeţului Vrancea (Bălești, Ciorăşti, Gologanu, Gugeşti,
Măicăneşti, Milcovul, Năneşti, Răstoaca, Sihlea, Slobozia Ciorăşti, Tătăranu) şi o comună
din vestul judeţului Galaţi (Nămoloasa).
Parteneriatul public-privat GAL Vrancea Sud-Est este format din 43 de membri,
astfel: 15 reprezentanţi ai administraţiei publice, 23 parteneri privaţi şi 5 reprezentanţi ai
societăţii civile.
Suprafața totală a teritoriului este de 781 km2 , având o populație de 43.578 de
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L Vrancea Sud-Est, 2009).
G.A.L VALEA TROTUŞULUI BACĂU
Microzona a făcut parte din componența ţinutului Trotuşului, unitate administrativă
între secolele XV-XVII, până la 23 aprilie 1673. Începând de la această dată şi până la 12 mai
1677 are loc contopirea celor două ţinuturi, Bacău şi Trotuş într-unul singur, cel al Bacăului.
Probabil că această unificare s-a făcut în timpul domniei lui Antonie Ruset (1675-1678).
Soveja a făcut parte în evul mediu din „Ţara Vrancei”, stat ţărănesc de sine stătător, care în
1482 a fost inclus în statul moldav, dar cu respectarea statutului de autonomie.
16
Grupul de Acţiune Locală are în componență următoarele comune: Bârsănești,

Helegiu, Gura Văii, Târgu-Trotuş, Ştefan cel Mare, Buciumi, Caşin, Mănăstirea Caşin,
Căiuţi, Coțofănești, Urecheşti (din judeţul Bacău), Soveja (din judeţul Vrancea).
Teritoriul analizat (GAL Valea Trotuşului) se situează în zona limitei sudice a
bazinului Trotuşului. Ca unităţi principale de relief menţionăm Depresiunea Tazlău-Caşin,
Culmea Pietricicăi, Munţii Berzunți şi Subcarpaţii Vrancei. Cuprinde o suprafață totală de
966,63 km2 și un număr total de 56.684 de locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală
G.A.L Valea Trotuşului Bacău, 2010).
G.A.L VALEA RÂMNICULUI
Grupul de Acţiune Locală Valea Râmnicului reprezintă un parteneriat public-privat
format din 29 de membri, dintre care 7 instituţii publice, 15 parteneri privaţi şi 7 parteneri
reprezentând societatea civilă.
Teritoriul Grupului de Acţiune Locală Valea Râmnicului are o populație de 35.304
locuitori (conform Planului de Dezvoltare Locală G.A.L ValeaRâmnicului, 2009) și o
suprafaţă de 877 km2 şi cuprinde porţiuni din două judeţe: partea centrală şi de sud-vest a
judeţului Vrancea şi partea de nord-est a judeţului Buzău. Acesta este reprezentat în totalitate
de spaţiul rural, fiind format din 13 comune: din judeţul Vrancea – Andreiaşu de jos,
Broşteni, Chiojdeni, Dumitreşti, Gura Caliţei, Jitia, Mera, Poiana Cristei, Reghiu, Vintileasca
şi comune din judeţul Buzău – Bisoca, Buda, Valea Salciei.
În teritoriu există arii protejate şi anume:
 Rezervaţia naturală Pădurea Lacurile Bisoca;
 Focul Viu de la Andreiaşu;
 ROSPA: Măgura Odobeşti, Subcarpaţii Vrancei;
 ROSCI: Poiana Muntioru, Muntioru Ursoaia, Cenaru, Reghiu Scruntar, Bisoca.
Comunele Andreiaşu de Jos, Chiojdeni, Jitia, Mera, Poiana Cristei, Reghiu şi
Vintileasca din judeţul Vrancea şi cumunele Bisoca şi Valea Salciei din judeţul Buzău fac
parte din Lista UAT Zonă Montană Defavoritată.
Comunele Dumitreşti şi Gura Caliţei din judeţul Vrancea şi comuna Buda din judeţul
Buzău fac parte din Lista UAT Zonă Defavorizată de condiţii naturale specifice.
Teritoriul reprezentat de Grupul de Acţiune Locală Valea Râmnicului este un spaţiu
rural în totalitate, ce se confruntă cu problemele specifice ale satului românesc, probleme ce
fac diferenţa dintre un spaţiu urban mai dezvoltat şi unul rural, prin prisma tuturor
componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc.
2.5.3. Zona metropolitană
ZONA METROPOLITANĂ – UN CONCEPT INTEGRAT DE GUVERNANŢĂ LOCALĂ

Dezvoltarea teritorial integrată aduce noi spaţii de manevră pentru a susţine
dezvoltarea locală urbană:
 Dezvoltarea teritorială echilibrată între locuri de muncă, habitat, comerţ, servicii
în teritoriu;
 Optimizarea repartizării în spaţiu a investiţiei publice în perspectiva eficientizării
şi solidarităţii teritoriale;
 Valorizarea comună a bogăţiilor naturale şi peisagistice;
 Cunoaşterea comună a funcţionării teritoriului.
17
Contituirea zonei metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi determinate

de evoluţia organică a aşezărilor.
Zona metropolitană Focșani

Dezvoltarea ( Propunerea consultantului)
Zona Metropolitană Focșani
interdependentă a Panciu
7664
MUNICIPIULUI Mărășești
FOCŞANI cu localităţile Bolotești Țifești
10671
aflate în zona sa de 4231 5197

Tecuci
influenţă va facilita Jariștea
4204 Garoafa
34871
4037
amenajarea integrată a Odobești
teritoriului, diminuând Broșteni 9364 Vânători
Mera 2054 Biliești
5164 1833
dezechilibrele dintre 3453
Vârteșcoiu FOCȘANI
centru şi aria limitrofă, Poiana Cristei 3151 Câmpineanca
3501
79315
Răstoaca
provocate de dispersarea Cârligele 1811 Suraia
2650 3116 Golești Milcovul
4595
în planul structurii Cotești
4115
2995
Gologanu
Gura Caliței
demografice, sociale şi 2473 4641 3040
Vulturu
economice, de Urechești 6277
Dumitrești Popești 6277 Gugești Slobozia
1699
Ciorăști
dezechilibrele legate de 4602
2753 5942
Bordești Dumbrăveni
transportul în comun, 1683 Tâmboești 4281
6277
finanţarea infrastructurii, Obrejița
Sihlea
Tătăranu
3952
1583
rezervele de spaţiu de 5039 Bălești
locuit, educaţionale, 1941
culturale şi de comerţ.
Hartă bazată pe analiza făcută de consultant.
Conceptul integrat de dezvoltare teritorială a zonei metropolitare Focşani este înainte de orice
un proiect, un instrument al dezvoltării durabile la scară intercomunitară care:
 Răspunde problemelor locale şi sociale;
 Structurează dezvoltarea partenerilor prin intermediul unei viziuni prospective,
declinată în orientări şi obiective opozabil juridice;
ZONA METROPOLITANĂ FOCŞANI este

un DEMERS
născut dintr-o voinţă politică
de a pregăti viitorul unui teritoriu
Un proiect ce cuprinde
un diagnostic comun o strategie comună de dezvoltare reguli ce trebuie respectate
spaţială şi de anticipare
O GUVERNANŢĂ LOCALĂ ce trebuie amenajată pentru implementarea şi

monitorizarea strategiei de dezvoltare integrată a ZMF
STANDARDELE ACTUALE
O zonă metropolitană se referă la un teritoriu care conţine un număr de unităţi
administrativ teritoriale autonome, punându-se accent deopotrivă pe independenţa
metropolitană şi pe coordonarea afacerilor metropolitane (1993, The World Conference,
Tokyo).
18
Legislaţia naţională defineşte terioriul metropolitan ca fiind:

“Suprafaţa situată în jurul marilor aglomerări urbane, delimitate prin studii de
specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de
comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare.” – Legea 350/2001.
“Zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre
urbane şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţă de până la 30 km, în
care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe planuri multiple.” – Legea 351/2001.
În acord cu Legea 351/2001, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România
2030 (CSDTR) integrează condiţiile de conformare a structurilor policentrice la nivelul
Uniunii Europene, potrivit pricipiilor coeziunii teritoriale şi ale articulării acestora cu
asigurarea componenţei teritoriale a competitivităţii.
Legislaţia în vigoare nu prevede o clasificare a oraşelor în mici, mijlocii şi mari.
Potrivit unor studii finanţate de UE (ESPON), reţeaua policentrică se structurează în
următoarele categorii de poli:
 poli de importanță europeană: peste 1.000.000 de locuitori;
 poli de importanță naţională: 250.000 – 1.000.000 de locuitori;
 poli de importanță regională: 50.000 – 249.000 de locuitori;
 poli de importanță locală: 20.000 – 49.000 de locuitori.
ALEGEREA PERIMETRULUI ZONEI METROPOLITANE

Este abordată din două unghiuri: din punctul de vedere al evoluţiei cadrului construit,
deci al planificării fizice şi evoluţiei spaţiale, şi din punct de vedere instituţional, cu referire
la legislaţia în vigoare în domeniu – posibile forme de organizare administrativă şi
management al zonei metropolitane, obiective şi domenii de cooperare ale localităţilor
implicate în conceptul metropolitan.
Municipiul Focşani
este înconjurat de 10 unităţi
administrativ teritoriale
limitrofe, cu teritorii
aparţinătoare în interiorul
zonei turistice – Drumul
Podgoriilor Vrâncene – şi
unele incluse pe DE 85 30 KM.
(drumul european de tranzit

care leagă municipiul
Bucureşti de judeţul Iaşi),
aflate într-o strânsă legătură
economică, funcţională şi
spaţială cu municipiul
Focşani.
Sursa hartă:
În interiorul teritoriului propus se află oraşe mici şi comune slab dezvoltate, care, deşi
dispun de un potenţial de dezvoltare susţinut de resurse şi oportunităţi economice şi culturale
(zona viticolă, drumul turistic – Drumul Vinului etc.), nu oferă serviciile şi facilităţile minime
locuitorilor.
19
La ora actuală, dezvoltarea municipiului şi a localităţilor din zona de interes este

spontană, individuală şi necontrolată, fără a se înscrie într-o strategie unitară din punctul de
vedere al amenajării terioriului, fără o implicare autoritară a administraţiei locale şi cu
modificări ale PUG-urilor ghidate de interesele investiţionale de moment ale sectorului
privat.
ECHILIBRU, COERENŢĂ ŞI ANTICIPARE

Strategia de dezvoltare integrată este un document de planificare centrat pe un proiect
de teritoriu. Defineşte obiectivele ce trebuie atinse în materie de politici publice şi precizează
mijloacele de acţiune ce pot fi mobilizate pentru a atinge obiectivele.
Înainte de elaborarea documentelor strategice şi definirea partenerilor zonei
metropolitane, trebuie analizate posibilităţile şi limitele sale:
 Ce trebuie să conţină?
 Ce poate să facă?
 Ce nu poate să facă?
Această analiză va preciza pârghiile prin care poate acţiona pentru atingerea
obiectivelor de dezvoltare durabilă:
1. Echilibru între:
 Reînnoirea urbană, dezvoltarea urbană controlată, restructurarea spaţiilor urbane,
revitalizarea centrelor rurale şi urbane;
 Utilizarea în mod economic a spaţiilor naturale, conservarea spaţiilor afectate de
activităţi agricole şi forestiere, protejarea siturilor, mediilor şi peisajelor naturale.
2. Diversitatea funcţiilor urbane şi rurale şi caracterul social mixt în cadrul habitatului,
prevăzând capacitate de construcţie şi reabilitare suficientă pentru a satisfice, fără a
discrimina, nevoile prezente şi viitoare în materie de habitat, activităţi economice, turistice,
sportive, culturale şi de interes general, de facilităţi publice şi facilităţi comerciale, ţinând
cont de obiectivele de repartizare geografică echilibrată între locuri de muncă, habitat, comerţ
şi servicii, ameliorare a performanţelor energetice, dezvoltare a comunicaţiilor electronice,
diminuare a necesităţii de deplasare şi dezvoltare a transportului în comun.
3. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, controlul energiei şi producţiei
energetice pe bază de surse regenerabile, conservarea calităţii aerului, apei, solului şi
subsolului, a resurselor naturale, a biodiversităţii, a ecosistemelor, a spaţiilor verzi, protejarea
şi conservarea continuităţilor ecologice, prevenirea riscurilor naturale previzibile, a riscurilor
tehnologice, a poluării şi a factorilor nocivi de orice natură.
20
3. Economia judeţului Vrancea
3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei

În anul 2012, economia judeţului era caracterizată de preponderenţa firmelor în
sectorul de servicii. Cu toate acestea, viticultura reprezintă un important sector economic cu
potenţial insuficient dezvoltat în comparaţie cu importanța acestuia, care poate conduce, cu
accent pe exploatarea specificului regional, la obţinerea unor venituri substanţiale.
Deşi agricultura poate fi sector economic de bază, proprietatea în agricultură este
fragmentată excesiv, iar majoritatea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector
nu sunt şi angajaţi. Se practică agricultura de subzistenţă, neputându-se asigura baza pentru
procesul de standardizare a pieţei şi controlul de calitate al produselor.
În ultima perioadă s-a produs o industrializare a judeţului în scopul redresării situaţiei
economice, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale diversificată, bazată pe
condiţiile specifice şi resursele naturale şi de mediu existente în judeţ. Economia județului
Vrancea este caracterizată de varietatea resurselor locale existente care pot fi atrase în
activitățile economice și de tradiția în prelucrarea acestora.
Repartiţia întreprinderilor din judeţul Vrancea pe sectoare ale economiei respectă

următoarea distribuţie:
Agricultura, Silvicultura si Pescuit
Industrii si Constructii 6%
Servicii 73%
21%
Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012
Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de

dezvoltare a întreprinderilor, a managementului, a resurselor de menţinere a investiţiilor,
împreună cu pierderea pieţelor de desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate al
produselor.
În abordarea perspectivei economice, PACTUL TERITORIAL integrează problemele
dezvoltării durabile, mobilizând prospectarea teritorială şi luând în calcul nevoile populaţiilor
(dinamici demografice, analize ale cererilor locale), ambiţiile teritoriului (dezvoltarea marilor
poli, revitalizarea centrelor oraşelor şi a altor zone de activitate, competitivitatea teritoriilor la
scară regională, naţională şi europeană), impacturile determinate de crearea unor noi locuri de
muncă (consum de spaţiu, flux şi deplasare, nevoi de facilităţi).
La nivelul judeţului Vrancea, numărul întreprinderilor la sfârşitul anului 2012 a fost
de 5.312, densitatea întreprinderilor fiind de 15,6 de unităţi/1.000 de locuitori. Activităţile
economice sunt majoritar concentrate în sectorul terţiar – servicii, ocupând 72,52% din
sectoarele economice, sectorul secundar – industrii şi construcţii – are o pondere de 21,01%,
pe când restul de întreprinderi de 6,84% îşi desfăşoară activitatea în sectorul primar –
agricultură, silvicultură şi pescuit.
21
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DIN JUDEŢUL VRANCEA DUPĂ DOMENIUL DE ACTIVITATE

6%
Agricultura, Silvicultura si Pescuit
19%
13% Industria Prelucratoare si Extractiva
Constructii
4%
8% Transport si Depozitare
Comert cu Ridicata si cu Amanuntul
Hoteluri si Restaurante
7%
43% Alte Activitati de Servicii

Structura sectoarelor economice reflectă preponderența activităților de comerț
(42,56%) și a industriei prelucrătoare (12,84%), dar și a activităților de construcții (7,94%) și
transport (aprox. 7%).
Mediul de afaceri din judeţul Vrancea este dominat de întreprinderile active în
domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor,
42,56% din întreprinderile din judeţul Vrancea activând în acest domeniu, faţă de 12,84% în
sectorul industriei prelucrătoare. Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este
asemănătoare celei regionale, unde ponderea pentru aceleaşi sectoare este de 40,12%,
respectiv 9,27%3. Din structura economică a județului fac parte și activitățile de construcții
(7,94%) și transport (aprox. 7%) cu ponderi relativ mai mici decât activitățile principale.
Sectoarele economice în judeţul Vrancea
Numărul Numărul Ponderea

Ponderea
Sectoare Activitatea (Sectiunea CAEN) total de total de sectorului
activităţilor
economice întreprinderi întreprinderi economic
Total 5.312 100% 5312 100%
SECTOR
Agricultură, Silvicultură și Pescuit 344 6,48% 344 6,48%
PRIMAR
Industria Extractivă 12 0,23%
SECTOR
SECUNDAR
Industria Prelucrătoare 682 12,84% 1.116 21,01%
Construcţii 422 7,94%
Activităţi de Servicii Administrative şi
103 1,94%
Activităţi de Servicii Suport
Activităţi de Spectacole, Culturale şi
24 0,45%
Recreative
Activităţi Profesionale, Ştiintifice şi
326 6,14%
Tehnice
Alte Activitaţi de Servicii 106 2,00%
SECTOR
Comerţ cu Ridicata şi cu Amănuntul 2.261 42,56% 3.852 72,52%
TERŢIAR
Distribuţia Apei; Salubritate,
Gestionarea Deşeurilor, Activităţi de 42 0,79%
Decontaminare
Hoteluri şi Restaurante 233 4,39%
Informaţii şi Comunicaţii 105 1,98%
Intermedieri Financiare şi Asigurări 50 0,94%
Învăţământ 28 0,53%
3
INS, 2012
22
Producţia şi Furnizarea de Energie

4 0,08%
Electrică şi Termică, Gaze, Apă Caldă
Sănătate şi Asistenţă Socială 121 2,28%
Transport şi Depozitare 373 7,02%
Tranzacţii Imobiliare 76 1,43%
În ultimul an, potrivit datelor statistice, ponderea în economia judeţului o deţin micro-
întreprinderile (sub 10 angajați), întreprinderile mici şi mijlocii. Majoritatea întreprinderilor
mari, având peste 250 de salariați, activează în industria prelucrătoare – textile (ARTIFEX
SRL, PANDORA PROD SRL, ROȘCA-CONF SRL, INCOM-VRANCO SA, VESTI-RO SA, EURO
CONF INDUSTRIAL SA), iar restul în sectorul vitivinicol (VINCON VRANCEA SA), comerţ
(ZANFIR SOCIETATE IN NUME COLECTIV), utilităţi publice (COMPANIA DE UTILITĂȚI
PUBLICE SA, ENET SA) şi alte servicii (DEEP SERV 2000 SRL).
Întreprinderile mijlocii cu un număr important de angajați (între 50 – 249)
funcționează în următoarele domenii de activitate4:
 industria produselor textile: JELP SRL, TRICOTTON JUNIOR SRL,
INMARTEXTIL SRL, SPEIDEL ROMANIA SRL, TRICOTAJE - R SA,
SORSTE SA, RO-DESIGN SRL, CERTIMPEX SRL, MASTER SRL, PROXIMA
MODA SRL etc.
 sectorul vitivinicol: VINEXPORT SA.
 industria prelucrătoare: VEF SA, IPROMET SRL - prelucrarea metalului,
RO.WE.NI INDUSTRIE SRL - fabricarea mobilei, CONTERRA SA – prelucrarea
materialului plastic, S.I.R.V. MARASESTI - S.A. - industria mașinilor și utilajelor.
 industria alimentară: AURORA COM SRL – prelucrare carne, MORIPAN ALEX
SRL – panificație.
 agricultură: COMCEREAL SA - cultivarea cerealelor .
 comerț (PACO PROD SERV SRL, VINCON LOGISTIC SA – produse alimentare,
METALE INTERNATIONAL SRL - diverse).
 construcții: CRISTILORY PROD SRL – drumuri și autostrăzi.
 transport: TRANSPORT PUBLIC SA – transport călători.
 servicii publice: CUP-SALUBRITATE SRL – colectarea deșeurilor.
 servicii: AXEL SECURITY SRL, UMO SERV SRL – protecțe și gardă,
SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA SPORUL – coafură și
activități de înfrumusețare).
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR DIN JUDEŢUL VRANCEA DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAŢI

0,21% 1%
10%
MARI
MIJLOCII
MICI
MICRO
89%
4
Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, 2012
23
Clasificarea firmelor din judeţul Vrancea în funcţie de numărul de angajaţi

Număr Microî Întrepri Întrepri Întrepri
ul total ntreprin nderi nderi nderi Numele
Activitatea (Secțiunea CAEN) de deri mici mijlocii mari întreprinderilor
întrepri 50 - mari
0-9 10 - 49 250 <
nderi 249
Total 5.312 4.728 499 74 11
Activităţi de Servicii Administrative şi DEEP SERV 2000
103 93 6 3 1
Activităţi de Servicii Suport SRL
Activităţi de Spectacole, Culturale şi
24 18 6 0 0
Recreative
Activităţi Profesionale, Ştiinţifice şi
326 315 9 2 0
Tehnice
VINCON
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit 344 286 48 9 1 VRANCEA SA
Alte Activităţi de Servicii 106 104 1 1 0
Comerţ cu Ridicatu şi cu Amănuntul; ZANFIR
Repararea Autovehiculelor şi 2.261 2.104 142 14 1 SOCIETATE ÎN
Motocicletelor NUME COLECTIV
Construcţii 422 365 52 5 0
Distribuţia Apei; Salubritate, COMPANIA DE
Gestionarea Deşeurilor, Activităţi de 42 32 8 1 1 UTILITĂȚI
Decontaminare PUBLICE SA
Hoteluri şi Restaurante 233 208 25 0 0
Industria Extractivă 12 12 0 0 0
ARTIFEX SRL,
PANDORA PROD
SRL,
ROSCA-CONF SRL,
Industria Prelucrătoare 682 477 163 36 6 INCOM-VRANCO
SA,
VESTI-RO SA,
EURO CONF
INDUSTRIAL SA
Informaţii şi Comunicaţii 105 101 4 0 0
Intermedieri Financiare şi Asigurari 50 49 1 0 0
Învăţământ 28 24 4 0 0
Producţia şi Furnizarea de Energie
Electrică şi Termică, Gaze, Apă Caldă 4 2 1 0 1 ENET SA
şi Aer Condiţionat
Sănătate şi Asistenţă Socială 121 120 1 0 0
Transport şi Depozitare 373 348 24 1 0
Tranzacţii Imobiliare 76 70 4 2 0
Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este asemănătoare celei regionale
(anexă ataşată). Din punctul de vedere al numărului de salariaţi angajaţi în întreprinderile
vrâncene, structura este uşor diferită, întreprinderile în domeniul industriei şi construcţiilor
angajând o treime dintre salariaţii mediului de afaceri local, faţă de 42% la nivel naţional. 5
În perioada de criză economică (2009 – 2010), sectorul industriei extractive a fost cel
mai afectat, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 75%, următorul sector afectat fiind
cel de construcţii cu o scădere de 31,41% (conform INS).
5
INS, 2012
24
Evoluţia cifrei de afaceri a mediului de afaceri local, pe sectoare ale economiei (milioane lei RON)
CAEN Rev.2 (activităţi ale Anul Anul Anul Anul Anul Evoluția
economiei naţionale) 2008 2009 2010 2011 2012 2008-2010
Total industrie, construcţii, comerţ
5.795 5.438 5.308 5.454 5.938 -8,40%
şi alte servicii
Industria extractivă 28 10 7 8 14 -75,00%
-
Industria prelucrătoare 1.395 1.291 1.203 1.469 1.688 13,76%
Construcţii 312 236 214 242 278 -31,41%
Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi 3.273 2.910 2.914 3.050 3.217 -10,97%
motocicletelor
Transport si depozitare 188 149 155 147 166 -17,55%
Hoteluri şi restaurante 53 53 47 49 51 -11,32%
Sănătate şi asistenţă socială 26 28 23 18 26 -11,54%
Sursa: INS
Dintre indicatorii economici care caracterizează mediul de afaceri, unul dintre cei mai
relevanţi este cifra de afaceri realizată, în anul 2012, principalele aporturi fiind aduse de
comerţ 41,93%, industria prelucrătoare 25,67% şi agricultură, silvicultură 16%. Aceste trei
domenii de activitate formează peste 83% din valoarea totală a cifrei de afaceri.
Microîntreprinderile şi IMM-urile constituie un segment important al economiei,
absorbind aproximativ 83% din totalul angajaţilor judeţului, iar restul sunt salariaţi ai
întreprinderilor mari din judeţ. Numărul total al acestora este de 32.403, din care sectorul
secundar al economiei deţine cea mai mare pondere – 49%.
Indicatori ai firmelor din judeţul Vrancea
Nr. de Nr. de
Sectoare economice Cifra de afaceri
întreprinderi salariați
TOTAL 5.312 32.403 5.133.099.910
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit 344 2.880 823.193.458
Industrii şi Construcţii 1.116 15.681 1.595.957.794
Servicii 3.852 13.842 2.713.948.658
La nivelul judeţului, numărul societăţilor intrate în insolvenţă în anul 2013 a crescut

faţă de anul 2012, ajungând astfel la un număr de 511.
NUMĂRUL SOCIETĂŢILOR INTRATE ÎN INSOLVENŢĂ ÎN JUD. VRANCEA

600
509 481 511
500
400
300
200
100
136
0
2010 2011 2012 2013
Sursa: Societăţi intrate în insolvenţă, ONRC 2012
25
3.2. PIB
România este încadrată în categoria statelor mai puţin dezvoltate, având PIB-ul pe cap
de locuitor cu puţin sub 50% din media UE-27. România este unul dintre statele membre cu
cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.
Judeţul Vrancea contribuie cu 9,66% la PIB-ul regional (Regiunea de Dezvoltare
Sud-Est) şi 1,03% la cel naţional, valoarea PIB-ului în termeni absoluţi fiind situată la
5.738,2 mil lei în anul 2011 (conform INS). Astfel, din punctul de vedere al contribuţiei la
PIB-ul naţional, judeţul se situează pe locul 34 în topul judeţelor.
În ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, judeţul se situează pe locul 32 în ţară,
înregistrând o valoare de 3.915 euro la nivelul anului 2013.
Evoluţia economiei reale în anul 2009 a fost puternic afectată de criza economică şi
financiară, majoritatea judeţelor din regiune cunoscând un regres în această privinţă, dar în
anul 2010 s-a înregistrat o uşoară creştere a PIB-ului (de la 1,07% contribuţia jud. Vrancea în
2009, la 1,10% în anul 2010).
CAEN REV.2
Regiunea de dezvoltare şi
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Pondere
judeţul
Milioane lei
TOTAL 514.700 501.139,4 523.693,3 557.348,2 100%
Regiunea SUD-EST 53.851,1 52.706 56.339,5 59.402,3 10,66 %
Vrancea 5.539,6 5.377 5.747,6 5.738,2 1,03 %
Sursa: INS, 2012
Conform previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză, se va observa o creştere a
PIB-ului judeţului şi regiunii, în acelaşi ritm cu creşterea aşteptată la nivel național, conform
tabelului.
Regiune/Județ - milioane lei, preturi curente -
Regiunea SUD-EST 62.817 66.119 69.534 73.179 77.273 81.616
Vrancea 6.441 6.778 7.106 7.458 7.852 8.273
Sursa: Prognoza în profil teritorial 2013 – 2017, noiembrie 2013, Comisia Naţională de Prognoză
Astfel, creşterea negativă din anul 2009 (-3,03%) şi 2010 (-6,8%) va fi urmată de un
trend progresiv pozitiv în 2014 (+4,62%), în 2015 (+4.72%) şi în 2017 (+5.09%). Estimările
Comisiei Naţionale de Prognoză au fost efectuate pe baza datelor statistice la nivel naţional
(din anul 2012).
EVOLUŢIA PIB PE CAP DE LOCUITOR, PROGNOZA PÂNĂ ÎN 2017 COMPARATIV CU NIVELUL
REGIONAL ŞI NAŢIONAL (MILIOANE LEI)
800.000
600.000 Total economie

400.000 Regiunea Sud - Est
200.000 jud. Vrancea
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Prognoza în profil teritorial 2013 – 2017, noiembrie 2013, Comisia Naţională de Prognoză
26
Specificul Regiunii Sud-Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare

ale activităţilor industriale şi terţiare, centrele industriale, respectiv cele cu specific turistic
(litoral şi Delta) şi zonele cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Vrancea).
Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut la
nivelul Regiunii Sud-Est au avut evoluţii diferite.
PRODUSUL INTERN BRUT, PE CATEGORII DE RESURSE (REGIUNEA SUD-EST)
CAEN REV.2
Regiunea Sud-Est
2008 2009 2010
Agricultură, silvicultură şi pescuit 5.895,2 5586 5015
Industria extractivă;
Industria prelucrătoare;
12.301,1 12.089,9 16.500,4
Producţia şi furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii 6.119,1 6.379,7 6.025,4
Comerţ cu ridicată şi cu amănuntul;
Transport şi depozitare; 9.973,7 9.749,3 6.885,6
Hoteluri şi restaurante
Informaţii şi comunicaţii 535,9 578,1 554,7
Intermedieri financiare şi asigurări 673,6 641,9 539,8
Tranzacţii imobiliare 3.685,2 3.749,2 5.548,4
Activităţi profesionale,ştiinţifice şi tehnice;
1.564,4 1.440,9 1.720
activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
Administraţie publicăşi apărare;
Învăţământ; 6.159,7 6.101,1 6.178,6
Sănătate şi asistenţă socială
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative;
1.1.41,8 1.194,3 1.300,5
Alte servicii
Valoarea adăugată brută regională(VABR) 48.049,7 47.510,4 50.268,4
Impozite pe produs inclusiv TVA 5.911,8 5.314,4 6.199,3
Dreptul asupra importurilor (taxe vamale) 124,9 97,2 211,1
Subvenţii pe produs -235,3 -215,6 -339,3
Produs intern brut regional (PIBR) – total 58.851,1 52.706 56.339,5
Produs intern brut regional pe locuitor (lei) 19.098,9 18.732,2 20.076,8
Sursa: INS, 2012
27
3.3. Exporturile/Importurile
Exporturile FOB din judeţul Vrancea au crescut în perioada 2011 – 2013, atingând în
anul 2013 o valoare totală de 207.196 mii de euro. Astfel, exporturile au crescut cu
aproximativ 21% faţă de nivelul anului 2011.
În anul 2013, secţiunile Nomenclatorului Combinat cu cea mai mare valoare a
exporturilor au fost: Textile şi articole din textile (74,17% din totalul exporturilor); Produse
din lemn, exclusiv mobilier (6,26%); Mijloace si materiale de transport (3,56%).
Exporturi FOB pe judeţul Vrancea
2011 2012 2013

Secţiuni şi capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC)
Mii euro
Total 171.216 186.076 207.196
I. Animale vii şi produse animaliere 2.678 2.914 1.195
II. Produse vegetale 794 824 1.188
III. Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetele 11 148 647
IV. Produse alimentare, băuturi şi tutun 3.008 4.780 2.249
V. Produse minerale 40 1 0
VI. Produse chimice 457 2.733 5.571
VII. Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 2.199 1.890 4.078
VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea 138 88 355
IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 9.718 10.164 12.976
X. Hîrtie şi articole din acestea 1.193 3.362 7.363
XI. Textile şi articole din textile 134.136 142.822 153.686
XII. Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 237 28 461
XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din alte
523 815 633
materiale similare
XV. Metale comune şi articole din acestea 2.689 3.076 4.893
XVI. Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de

6.445 7.466 7.372
înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile
XVII. Mijloace şi materiale de transport 4.833 2.732 2.592
XVIII. Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice,

57 52 26
medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale
XX. Mărfuri şi produse diverse 1.821 1.578 1.532

XXII. Bunuri necuprinse în alte secţiuni din Nomenclatorul
247 604 377
Combinat
Sursa: INS, 2013
28
Importurile CIF scad în anul 2013 cu 1,23% faţă de valorile aferente anului 2011.
Conform secţiunilor Nomenclatorului Combinat, activităţile de import prezintă o concentraţie
astfel: Textile si articole din textile (49,91% din totalul importurilor); Metale comune si
articole din acestea (11,16%); Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (10,07%).
Importuri (CIF) pe judeţul Vrancea
2011 2012 2013

Secţiuni şi capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC)
Mii euro
Total 180.498 175.118 182.730
I. Animale vii şi produse animaliere 7.133 4.502 5.434
II. Produse vegetale 2.002 3.045 1.459
III. Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetele 2.850 1.340 1.504
IV. Produse alimentare, băuturi şi tutun 6.996 6.093 6.450
V. Produse minerale 3.159 1.879 1.543
VI. Produse chimice 3.777 3.702 4.044
VII. Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 12.410 1.972 18.401
VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea 1.388 1.146 3.135
IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 959 1.372 1.138
X. Hîrtie şi articole din acestea 2.078 83.478 1.744
XI. Textile şi articole din textile 67.659 14 91.194
XII. Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare 123 804 169
XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din alte
1.291 24.751 907
materiale similare
XV. Metale comune şi articole din acestea 23.841 15.526 20.401

XVI. Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de
34.068 7.351 11.361
înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile
XVII. Mijloace şi materiale de transport 6.693 239 8.984
XVIII. Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice,
342 3.867 177
medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale
XX. Mărfuri şi produse diverse 3.659 44 4.661
XXII. Bunuri necuprinse in alte sectiuni din Nomenclatorul

66 4.502 20
Combinat
Sursa: INS, 2013
Judeţul Vrancea a cunoscut un deficit comercial în anul 2013: nivelul exporturilor

depăşeşte nivelul importurilor.
29
3.4. Investiţii străine directe

Din punct de vedere teritorial, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est beneficiază de o
valoare scăzută a investiţiilor străine directe, de doar 5,5%, ocupând LOCUL 5 la nivelul
regiunilor în România.
Repartizarea pe regiuni de dezvoltare a soldului ISD la 31 decembrie 2012
Valoare (milioane euro) Pondere în total ISD (%)
TOTAL, din care: 59.126 100

BUCURESTI-ILFOV 35.859 60,6
CENTRU 4.625 7,8
VEST 4.510 7,6
SUD-MUNTENIA 4.230 7,2
SUD-EST 3.253 5,5
NORD-VEST 2.814 4,8
SUD-VEST OLTENIA 2.068 3,5
NORD-EST 1.767 3,0
Sursa: Investiţii străine directe în România în anul 2012 (lucrare finalizată la data de30.09.2013), BNR, INS
ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor investiţie străină
directă, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, şi implicit judeţul Vrancea, beneficiază de o
pondere relativ scăzută a participării străine la capital, pe fondul unui comportament regional
în continuă adaptare la mediul de afaceri internaţional.
Pentru atragerea fluxurilor de investitori este necesară dezvoltarea infrastructurii în
oraşe, cât şi în unele comune din judeţ pentru a le asigura acestora condiţii favorabile.
3.5. Sectorul primar – Agricultura

Agricultura, sector economic de bază al judeţului, a cunoscut schimbarea prin reforma
proprietăţii, care a dus la distrugerea vechilor structuri atât în sectorul culturii plantelor, cât şi
în zootehnie, silvicultură. Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de
mijloace financiare necesare cultivării acestora. Factorii negativi pentru piaţa produselor
agricole au fost creşterea preţurilor carburanţilor, a seminţelor, utilajelor şi altor produse
industriale necesare producţiei agricole, insustenibile de micul proprietar de pământ, dar şi
inexistența unei cereri constante de produse agricole de către industria prelucrătoare.
În judeţul Vrancea numărul de întreprinderi din sectorul agricultură, silvicultură şi
pescuit este mic, respectiv 341 IMM –uri la nivelul anului 2012.
Sectorul primar al economiei: Agricultură, silvicultură şi pescuit
Nr. de
Agricultură, Silvicultură şi Pescuit Nr. de salariaţi Cifra de afaceri
întreprinderi
TOTAL 344 2.880 823.193.458

Agricultură 178 1.813 673.478.713
din care sectorul vitivinicol: 18 785 115.365.813
Silvicultură 159 986 144.447.083
Pescuit şi acvacultură 7 81 5.267.662
30
Pe fondul descreșterii numărului de IMM-uri la nivel naţional, numărul celor din

agricultură, vânătoare şi silvicultură înregistrează creşteri (în anul 2008 acestea reprezentau
4,09%, iar în anul 2012, 6,48%). Astfel, se remarcă faptul că IMM-urile din acest sector au
înregistrat chiar şi în perioada de recesiune o creştere în număr, dar şi ca pondere. Majoritatea
IMM-urilor din acest sector sunt microîntreprinderi (84,67% în 2012), cele mai multe fiind
reprezentate de forme de organizare a activităţii economice fără personalitate juridică (de
tipul persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi întreprindere familială). Dinamica
pozitivă a IMM-urilor din agricultură poate fi explicată de orientarea consumului către piaţa
internă, dar şi de interesul arătat de acestea faţă de accesarea fondurilor europene. Cu toate
acestea, ponderea mare a microîntreprinderilor arată necesitatea susţinerii lor în vederea
dezvoltării şi consolidării poziţiei lor pe piaţă.6
Suprafaţa agricolă judeţeană Suprafața agricolă (2012)

reprezintă peste 52% din totalul suprafeţei Vii Livezi
judeţului, iar suprafaţa arabilă repezintă 11% 1%
58,06% din totalul suprafeţei agricole. Fânețe
Judeţul Vrancea avea în anul 2012 o 13%
suprafaţă agricolă de 255.232 ha, cea mai Arabil
mare parte a suprafeţei agricole fiind arabilă 58%
(148.176 ha), urmată de păşuni şi fâneţe
(păşuni: 43.708 ha, fâneţe: 32.904 ha), vii şi Pășuni
pepiniere viticole (26.752 ha), livezi și 17%
pepiniere pomicole: 3.692 ha.7 Pădurile și
altă vegetație forestieră cuprinde193.326 ha. Sursa: Anuar Vrancea ediţia 2013
În 2010, suprafaţa agricolă utilizată era de 232.019,71 ha, reprezentând 48% din
suprafaţa totală a judeţului şi 92% din suprafaţa agricolă a judeţului, suprafaţa neutilizată
fiind sub 10% din totalul suprafeţei agricole. 8
Numărul total de exploataţii agricole în 2010 era de 90.674, din care:
 70,11% utilizau suprafaţa agricolă şi aveau efective de animale (63.578),
 26,91% utilizau numai suprafaţa agricolă (24.406),
 2,96% aveau numai efective de animale(2.689)9.
Din punctul de vedere al destinaţiei producţiei agricole, exploataţiile care utilizează

suprafaţa agricolă pentru consum propriu mai mult de 50% reprezintă 90,73% din totalul
exploataţiilor cu suprafaţă agricolă utilizată (SAU), din care majoritatea au între 0,1 – 5 ha,
doar 27 de exploataţii având peste 100 ha. Chiar şi cele pentru care producţia agricolă este
mai puţin de jumătate pentru consum propriu majoritatea au tot sub 5 ha suprafaţă utilizată.
Astfel, analizând exploataţiile agricole în funcţie de suprafaţa acestora, cele sub 5 ha
reprezentau, în 2010, aproximativ 95% din totalul exploataţiilor vrâncene cu suprafaţă
agricolă lucrată şi lucrau 42,2% din suprafaţă agricolă utilizată, ceea ce constituie o indicaţie
6
INS, 2012
7
Anuar Vrancea ediţia 2013
8
Recensãmânt General Agricol, 2010
9
Recensământul General Agricol, 2010
31
clară a magnitudinii şi persistenţei fenomenului agriculturii de subzistenţă şi

semisubzistenţă.10
EXPLOATAŢII AGRICOLE (NUMĂR), PE CLASE DE MĂRIME A SUPRAFEŢEI AGRICOLE
UTILIZATE
5%
Exploatatii agricole mai mici decat 5 ha
Exploatatii agricole intre 5-100 ha
0% Exploatatii agricole peste 100 ha

95%
Sursa: Recensământul General Agricol, 2010

Agricultura are un rol important în economia Regiunii Sud-Est dar, în pofida
resurselor şi a potenţialului agricol ridicat, productivitatea sectorului este modestă.
Productivitatea scăzută este strâns corelată cu fragmentarea proprietăţii agricole, care
determină o agricultură de tip tradiţional cu un număr mare de exploatări de subzistenţă sau
semisubzistenţă.11
Potenţialul economic nevalorificat al agriculturii în zonele rurale poate fi explicat atât
prin structura internă a fermelor româneşti (dimensiune redusă), utilizarea necorespunzătoare
sau defectuoasă a factorilor de producţie, inclusiv a capitalului uman, dar şi prin cadrul
instituţional şi infrastructura deficitară existentă. În special, lipsa infrastructurii de marketing
sau de valorificare a produselor agricole locale reprezintă un aspect critic pentru fermele
mici.
Aşa cum arată Recensământul General Agricol din 2010, modificările structurale din
România au fost în continuare foarte mici. Numărul total al exploataţiilor agricole era în 2010
de 90.674. Dintre acestea, un procent important (99,24%) erau exploataţii fără personalitate
juridică (exploataţii agricole individuale cu un procent de 99,13%, respectiv 0,11% persoane
fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale), care operau 63,34% din
totalul suprafaței agricole utilizate. 12
Diferenţa de 677 exploataţii agricole cu personalitate juridică (reprezentând 0,74%),
utilizau 85.055,03 ha (36,65% din total SAU), având o mărime medie de 125,64
ha/exploataţie. Aproximativ 22 % din SAU este utilizată de către exploataţii agricole
comerciale mari cu capital privat având o suprafaţă agricolă utilizată de peste 100 ha.
În Vrancea, suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile agricole de tip comercial,

eficiente şi competitive, este aproximativ de trei ori mai mică decât cea pe care se practică o
agricultură de subzistenţă.
=> IMPACTUL MINOR AL AGRICULTURII ÎN ECONOMIA JUDEŢULUI
=> PUŢINI SALARIAŢI
10
Prelucrare date INS, RGA 2010
11
Planul de dezvoltare regionalã 2014-2020
12
Recensământul general agricol,2010
32
DOTAREA TEHNICĂ ÎN AGRICULTURĂ

Parcul de maşini agricole rămâne încă deficitar, decalajul între România şi alte state
membre UE fiind destul de ridicat.
Factorul primar al subdezvoltării agriculturii României şi al performanţelor mediocre
obţinute îl reprezintă alocarea precară de capital pentru investiţii şi de capital de exploatare
care are drept consecinţă subperformanțele de producţie (randamentele medii la hectar şi pe
animal scăzute, circa 35 – 40% faţă de media UE). Dotarea unui agricultor din exploataţiile
agricole româneşti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE 15, este de circa 25 – 26 de
ori mai mică (9.000 – 9.200 euro imobilizări corporale în UE; 350 euro în România), iar
creditele bancare acordate exploataţiilor agricole româneşti sunt de 15 – 16 ori mai mici
comparativ cu creditele acordate exploataţiilor agricole europene (110 €/ha în România şi
1.700 – 2.000 euro/ha în UE). 13
Per total agricultura, specificul structural al exploataţiilor din judeţul Vrancea
(polarizarea), perpetuează o situaţie specială între ţările UE (situaţie însă asemănătoare cu
nivelul naţional), şi anume un număr important de exploataţii (32,87% din total exploataţii
agricole) nu utilizează tractorul şi 97,03% exploataţii nu deţin un tractor. La această situaţie
s-a ajuns şi datorită faptului că retrocedarea terenurilor a avut ca efect secundar dependenţa
micilor agricultori de serviciile mecanizate ale deţinătorilor de tractoare, situaţie mai puţin
întâlnită în alte ţări UE.
Restructurarea agriculturii, ţinând cont de toate aceste aspecte, va avea un impact
major asupra economiei rurale în general, având în vedere că agricultura continuă să rămână
cea mai importantă activitate din spaţiul rural şi o sursă esenţială de venit pentru gospodării.
3.5.1. Producţia agricolă
În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole

nu este foarte ridicată. Fragamentarea suprafeţelor arabile în porţiuni mici este un obstacol în
calea dezvoltării agriculturii, potențialulul scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient
al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de produse agricole.
La nivelul anului 2012, producţia vegetală a însemnat, din punct de vedere valoric,
64,9% din total, iar producţia zootehnică 34,78%.
Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole
Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
milioane lei
Total 1197,5 1073,9 1485,9 1455,3 1494,7 1815,4 1517,8
Vegetală 819,8 722,9 1058,3 969,4 1016,6 1309,9 985,1
Animală 374,6 348,5 424,5 477,9 472,5 499,2 527,9
Servicii agricole 3,1 2,5 3 8 5,6 6,3 4,8
Sursa: DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ – VRANCEA, Agricultura
În cadrul structurii producţiei agricole, sectorul de furaje verzi din teren arabil
(porumb verde furajer, trifoi, lucernă etc.) este predominant, deţinând, în anul 2012, o
pondere de 30,51% din totalul producţiei vegetale, urmat de producţia de cereale boabe,
reprezentând 13,31%.
13
Cadrul Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Spaţiului Rural Românesc 2014 – 2020 - 2030 CNS,
iulie 2013
33
După un an foarte bun pentru cereale în 2008, cu o creştere aproape dublă faţă de anul
precedent, şi o evoluţie bună până în 2010, producţia de cereale a înregistrat o creştere
semnificativă (52%) în 2011, de la 263.430 la 401.670, dar descreşte substanţial în 2012.
Producţia agricolă vegetală scade în acest an la toate categoriile de produse agricole.
Producţia agricolă vegetală (tone)

Anii 2010 2011 2012
Cereale boabe 263.430 401.670 131.090
Grâu şi secară 78.021 83.746 43.916
Orz şi orzoaică 9.332 10.290 5.758
Porumb boabe 170.077 300.882 75.499
Fasole 138 183 142
Floarea soarelui 10.829 15.334 10.437
Cartofi - Total 17.211 30.891 20.032
Struguri 161.457 157.646 145.681
Fructe 39.722 41.099 30.123
Sursa: Anuar Vrancea ediţia 2013
În ceea ce priveşte producţia agricolă animală, cea mai mare scădere este înregistrată
în 2012 la categoria producţie de carne, cu o scădere de aproximativ 12,3% faţă de anul
precedent. Scăderi mari sunt înregistrate şi pentru categoria lapte, cu 2% mai puţin decât în
2011. Însă, producţia de ouă înregistrează în anul 2012 o producţie aproape cu 20% mai mare
faţă de 2011.
PONDEREA PRODUSELOR ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ ANIMALĂ TOTALĂ (2011 – 2012)
2012 94,2% 3,1% 1,0% 0,5% 1,2%
2011 95,1% 2,8% 0,9% 0,4% 0,9%
Carne – total (tone greutate vie) Lapte – total (mii hl)

Lână – total (tone) Ouă – total (milioane bucăţi)
Miere extrasă (tone)
Sursa: Anuar Vrancea edţia 2013

PONDEREA PRODUCŢIEI DE CARNE (2011 – 2012)
2012 11,8% 37,1% 6,1% 45,0%
2011 10,5% 43,6% 4,0% 41,8%
Carne de bovine (tone greutate vie) Carne de porcine (tone greutate vie)
Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) Carne de pasăre (tone greutate vie)
34
3.5.2. Sectorul vitivinicol
La nivelul Uniunii Europene au fost stabilite cinci zone vitivinicole: A, B, C I, C II și C III.

Regiunile viticole şi podgoriile ţării noastre se încadrează în următoarele zone vitivinicole:
● zona B – cuprinde regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei;
● zona C I – cuprinde regiunile Dealurile Moldovei, Dealurile Banatului, Dealurile
Crişanei şi Maramureşului, Dealurile Munteniei şi Olteniei – Podgoriile Ştefăneşti-Argeş,
Sâmburești, Drăgăşani şi Dealurile Craiovei);
● zona C II – cuprinde regiunile: Dealurile Munteniei şi Olteniei – Podgoriile
Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei,
Terasele Dunării; Nisipurile şi alte terenuri favorabile din sudul ţării.
ÎNCADRAREA VITICULTURII ROMÂNIEI ÎN ZONELE VITICOLE ALE UNIUNII EUROPENE 14
Legenda
Zona viticolă B
Zona vitocolă C Ia
Zona vitocolă C II
Nanesti
Maicanesti
Aceste regiuni viticole la nivel naţional se suprapun în general cu provinciile

româneşti istoric formate şi anume:
I Regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei
II Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei
Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei cuprinde un număr de 10 podgorii şi anume:

Cotnari, Iaşi, Huşi, Zeletin, Colinele Tutovei, Dealurile Bujorului, Nicoreşti, Iveşti, Covurlui,
Zeletin, Panciu, Odobeşti şi Coteşti. În aceste podgorii sunt încadrate 34 de centre viticole.
III Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei
IV Regiunea viticolă a Dealurilor Banatului
V Regiunea viticolă a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului
VI Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei
14
ONPV – Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole
35
VII Regiunea viticolă a Teraselor Dunării

VIII Regiunea viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri favorabile din sudul ţării
Regiunea Sud-Est se situează pe primul loc în ţară în ultimii ani, în ceea ce priveşte
suprafaţa viilor pe rod, deţinând aproximativ 40% din suprafaţa viticolă a ţării – numai
judeţul Vrancea deţine peste 14% din suprafaţă viticolă a ţării. Regiunea Sud-Est este
recunoscută, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, prin calitatea vinurilor provenite din
podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii: Panciu, Odobeşti, Pietroasele,
Nicoreşti, Niculiţel, Murfatlar, Însurăţei.15
Judeţul Vrancea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei. Suprafaţa
viticolă a Vrancei este împărţită în trei podgorii reprezentative: Panciu, Odobeşti şi Coteşti.
În Vrancea viticultura constituie o activitate tradiţională, de mare importanță economică,
beneficiind de condiţii naturale favorabile.
Podgoria Panciu, cu o suprafaţă de peste 8.100 ha a fost şi rămâne o permanentă
atracţie pentru cei doritori să cunoască bogăţiile, frumuseţile şi vestigiile acestor locuri. În
trecut, renumele podgoriei îl făceau vinurile obţinute din soiuri tradiţionale ca Plăvaie,
Galbenă, Băbească neagră, Fetească albă şi Fetească neagră. Ulterior au cucerit teren şi altele
ca: Fetească regală, Riesling Italian, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon care au
permis obţinerea unor vinuri cu denumire de origine şi apariţia vinurilor spumante care au
ridicat faima podgoriei.
Podgoria Odobeşti, cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 ha este cea mai veche
podgorie din ţara noastră, fiind considerată podgorie dacică. Profilată pe producerea de vinuri
şi în mod deosebit a celor albe, în podgoria Odobeşti se cultivă o mare varietate de soiuri.
Dintre cele de origine locală existente încă în cultură se menţionează Galbena de Odobeşti,
iar pe suprafeţe mai restrânse soiurile Plăvaie şi Mustoasă. Dintre soiurile româneşti mai sunt
întâlnite Feteasca Albă, Feteasca Regală şi Sârbă, iar din cele străine se cultivă pe suprafeţe
relativ mari Aligote, Riesling Italian şi Muşcat Ottonel. Grupa soiurilor de struguri negri este
reprezentată de Băbească neagră şi Pinot noir. Podgoria prezintă condiţii favorabile şi pentru
producerea strugurilor de masă din al căror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele
Chasselas şi Coarnă însoţite de Muşcat Hamburg şi Cinsaut.
Podgoria Coteşti constituie o continuare a plantaţiilor viticole din podgoria Odobeşti,
beneficiind de resurse heliotermice mai ridicate şi cuprinde centrele viticole Coteşti,
Tâmboiești , Cîrligele şi Vârteșcoiu.
În toate aceste centre viticole există areale de producere a vinurilor albe şi roşii de
consum curent din soiurile Fetească regală, Aligote, Băbească neagră. Vinurile de calitate
superioară se obţin din soiurile: Fetească albă, Riesling Italian, Muşcat Ottonel, Cabernet
Sauvignon, Fetească neagră şi Merlot.
Vrancea, că judeţ vitivinicol, ocupă la nivel naţional locul 1 după suprafaţa viticolă şi
după producţia de struguri şi vin.
15
Planul de dezvoltare regională 2014-2020
36
SUPRAFAŢA VIILOR PE ROD ÎN ANUL 2013
1,5% 8,0% Braila

4,2% 6,8% Buzau
4,1% Constanta
61,1% Galati
Tulcea
Vrancea
14,2% Alte Județe
Sursa: INS,2013
PRODUCŢIA TOTALĂ DE STRUGURI ÎN ANUL 2013
1,27% 8,89% 5,45% Braila

5,91% Buzau
4,53% Constanta
57,05% Galati
Tulcea
Vrancea
16,90% Alte judeţe
Sursa: INS,2013
În perioada 2007 – 2013 s-au înregistrat creşteri pentru valorile suprafeţei cultivate cu
viță-de-vie (7,95%), dar scăderi în producţia de struguri de vin (-14,7%), cât şi în producţia
medie la hectar (-21%).
3.5.3. Sectorul legumicol
Suprafaţa cultivată cu legume a reprezentat, în anul 2013, 4,26%, observându-se că, în

prezent, necesarul de consum nu este încă asigurat din resursele interne.
Suprafaţa cultivată în sere şi solarii este foarte mică, doar 5 ha din suprafaţa totală
cultivată cu legume, suprafaţa cu legume cultivate în camp având o pondere de 2,48% şi cea
cu legume proaspete din grădini familiale fiind de 1,77%.16
CATEGORII DE SUPRAFEŢE CULTIVATE CU LEGUME
Legume cultivate in camp

2,484%
1,771% Legume in solarii si sere
Legume proaspete din gradinile familiale

0,004%
Sursa: INS, 2011
În perioada 2006 – 2011, producţia de legume a fluctuat foarte mult, înregistrând un
minim de 49.742 tone în 2007 şi un maxim de 78.808 tone în 2013.
16
INS, 2013
37
3.5.4. Sectorul pomicol
Din punctul de vedere al suprafeţei, în ultimii 20 de ani, sectorul pomicol a fost într-
un declin constant, cu consecinţe negative nu doar asupra dezvoltării economice a mediului
rural, ci şi asupra calităţii vieţii comunităţilor din zonele pomicole tradiţionale şi asupra
contribuţiei acestui sector la protejarea mediului.
EVOLUŢIA SUPRAFEŢEI CU LIVEZI ŞI PEPINIERE POMICOLE (1993-2013)
6000
4000
2000
0
Sursa: INS
În perioada 2003 – 2013, suprafeţele de livezi au scăzut cu aproximativ 20,7% ,
suprafaţa totală fiind de 3.625 ha în anul 2013.
Producţia totală de fructe în anul 2013 a fost de 34.919 tone, dintre care cea mai mare
a fost de prune (45,31%), mere (34,31%), cireşe şi vişine (9,81%).
Producţia de fructe pe specii de pomi
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Categorii de fructe
Tone Pondere (%)
Total 41.099 30.123 34.919 100,00%
Prune 16.675 11.847 15.823 45,31%
Mere 17.360 11.932 11.980 34,31%
Pere 1.035 1.005 1.297 3,71%
Cirese si visine 3.085 3.038 3.427 9,81%
Caise si zarzare 505 462 509 1,46%
Nuci 1.673 1.327 1.323 3,79%
Alte fructe (capsuni, piersici, nectarine etc) 250 2 560 1,60%
Fructe din gradinile familiale 2.581 2.641 2.628 7,53%
Sursa: INS, 2013
3.5.5. Sectorul zootehnic
Potrivit Institutului Annual de Statistică, judeţului Vrancea 2012, în anul 2011 faţă de
anul 2010, efectivele de albine, bovine, ovine şi cabaline au scăzut, iar cele de caprine, păsări
şi porcine au avut o evoluţie crescătoare.
38
Efective de animale (capete)

Evoluția (2011-
Anii 2011 2012 2013
2013)
Total 43.416 44.672 44.759 3,09%
Bovine
din care: vaci, bivoliţe şi juninci 24.732 24.390 25.628 3,62%
Total 145.303 150.610 154.054 6,02%

Porcine din care: scroafe de prăsila, 10.509 11.601 11.006 4,73%
scrofite pentru reproductie
Total 133.579 137.505 139.241 4,24%
Ovine
din care: oi şi mioare 106.587 113.013 113.952 6,91%
Caprine Total 35.156 35.255 35.642 1,38%
Cabaline Total 16.472 14.817 14.313 -13,11%
Total 1.834.377 1.930.885 1.758.895 -4,11%

Păsări
din care păsări ouătoare 935.171 1.091.112 1.051.545 12,44%
Albine Familii 20.206 20.710 20.940 3,63%
Iepuri Total : : 2.004 -

Sursa: INS, 2013
În România, creşterea animalelor este o activitate tradiţională a populaţiei din zona
rurală şi, în special, din zona montană şi există potenţialul necesar pentru realizarea de
producţii care să acopere necesarul intern şi care să aducă un aport considerabil, prin export,
la veniturile producătorilor.
În perioada 2007 – 2013, numărul total al bovinelor a scăzut cu aproximativ 24,5%,
de la 59.266 de capete la 44.759.
În perioada 2007 – 2013 se poate spune că sectorul de creştere a ovinelor şi
caprinelor a înregistrat diferenţe mari, mai ales în privinţa efectivelor totale. În perioada
analizată, numărul ovinelor a scăzut cu 17,9% de la 169.596 de capete la 139.241, iar
numărul caprinelor a crescut cu 49,6% de la 23.832 de capete la 35.642.
Sectorul de creştere a porcinelor a cunoscut cea mai mare creştere atât în ceea ce
priveşte efectivul de animale în perioada 2007 – 2013 (59,95%).
Creşterea păsărilor pentru carne în România este sectorul care şi-a revenit cel mai
repede după declinul din perioada imediat următoare privatizării fostelor unităţi de stat.
În perioada 2007 – 2013, efectivele totale de păsări au avut un minim în 2009
(1.469.183 de păsări), dar în intervalul 2009 – 2012 s-a observat un trend crescător al
efectivelor, acestea crescând până la 1.930.885 de capete, ca mai apoi numărul lor să scadă
din nou până la 1.758.895.
3.5.6. Produsele tradiţionale
Această categorie de produse este foarte importantă pentru judeţ şi regiune şi

constituie o oportunitate de creştere economică, în special în zonele rurale izolate sau
defavorizate, dacă sunt abordate prin măsuri strategice concertate.
În judeţul Vrancea, numărul de produse tradiţionale, înscrise în Registrul de atestare a
produselor tradiţionale în anul 2013 a fost de 10 produse din carne.
39
Produse tradiţionale din judeţul Vrancea

Adresa unitatii
de productie / Nr
Categorie Denumire produs Producator
a atestat
producatorului
Pastramă de porc - “Bunătăți de la Conac” 4501
Costiță porc - “Bunătăți de la Conac” 4502
Mușchiuleț de porc - “Bunătăți de la Conac” 4503
CARNE ŞI Cotlet haiducesc- “Bunătăți de la Conac” localitatea 4504
PRODUS Pastramă din pulpă de curcan - “Bunătăți de la Odobești, S.C.
4505
E DIN Conac” șoseaua POLICALIT
CARNE Tobă “Bunătăți de la Conac” Vrancei, Km A S.R.L. 4532
Pastramă din piept de curcan “Bunătăți de la Conac” 5, județ 4533
Cârnați împletiți “Bunătăți de la Conac” 4534
Cârnați trandafir “Bunătăți de la Conac” 4535
Specialitate de curcan “Bunătăți de la Conac” 4536
Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Produse Tradiţionale româneşti
Alături de produsele ecologice şi cele cu denumiri de origine, produsele tradiţionale
sunt bunuri cu un înalt nivel de valorizare şi cu o piaţă în creştere. Acestea trebuie susţinute
în continuare, acest lucru fiind una dintre soluţiile de creştere a competitivităţii sectorului
agricol.
3.5.7. Irigaţii şi amenajări de îmbunătăţiri funciare
În județul Vrancea au fost efectuate lucrări de irigații, astfel încât în anul 2013
suprafețele amenajate aveau următoarele valori: suprafața totală amenajată – 41.705 ha,
suprafața agricolă amenajată – 40.644 ha, teren arabil – 36.753 ha. Cu toate ca s-au efectuat
amenajări ale suprafețelor, doar 107 ha de teren agricol au fost irigate în 2013.
Totodată, în ultimii ani, România a trebuit să facă faţă celor mai mari inundaţii din
ultimii 35 de ani, fiind una din ţările cele mai afectate din Europa. Suprafaţa totală amenajată
pentru desecări este de 54.174 ha, iar combaterea eroziunii solului se face pe circa 51.898 ha.
Nonperformanța producţiei agricole anuale este generată, în primul rând, de
dependenţa încă ridicată de condiţiile meteorologice anuale (meteo-dependenţa producţiei
agricole), deoarece sistemele de irigaţii sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale,
echiparea precară a fermelor cu instalaţii de irigare şi costul ridicat al apei pentru irigat, dar şi
datorită folosirii unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus din categoria inputurilor
care susţin performanţa (îngrăşăminte, substanţe de protecţia culturilor) şi cu echipamente
tehnice depăşite din punctul de vedere al consumului de energie şi al productivităţii.
Asocierea în agricultură rămâne limitată, producătorii confruntându-se încă cu
probleme de infomare, mentalitate, dar şi de suprafiscalizare şi management. În perioada
2000 – 2010, se remarcă o tendinţă de creştere a numărului asociaţiilor agricole, totuşi
ponderea acestora rămâne redusă, cu o variabilitate regională. Aproximativ 150 de
cooperative agricole sunt înregistrate la nivel naţional, active mai ales în partea de sud-est
(20,4%). Acest număr este considerabil mai mic decât în alte ţări: în timp ce în Olanda gradul
de organizare este de 100%, iar media UE este de 34%, în România gradul de organizare al
producătorilor este extrem de scăzut, sub 1%.
Motivele sunt atât sociale – cu trimitere la fostele cooperative agricole şi neîncrederea
în rândul gospodăriilor rurale – , cât şi financiare, în contextul unor resurse pentru investiţii
foarte limitate pentru fermieri şi al unor costuri suplimentare legate de înregistrarea şi
operarea unei cooperative (contabilitate, TVA etc.). Apartenenţa la cooperative agricole este
foarte scăzută.
40
În urma unui sondaj de opinie realizat în teritoriu în ultimul trimestru din anul 2013,
se remarcă faptul că a treia opţiune a locuitorilor în ceea ce priveşte creşterea economică este
reprezentată de asocierea producătorilor locali, la fel şi crearea unui brand local.
Care din următoarele domenii de activitate pot determina creşterea economică a
judeţului dvs.?
Industrie locala 36%

Agricultura 28%
Crearea unui brand/identitate local(a), 9%
Asocierea producatorilor locali 9%
Turism (turism montan, agroturism, turism… 6%
Energie regenerabila 5%
Transport rutier 4%
Pescuit 1%
Dezvoltare durabila, biodiversitate si protectia… 1%
NS 1%
Sursa: Sondaj în teritoriu realizat de firma de consultanţă, oct 2013
3.5.8. Silvicultura
În anul 2013, ponderea suprafeţelor fondului forestier în regiune este de 15,32%17 şi

corespunde unui procent de 8,38% din totalul naţional. Volumul de lemn recoltat în anul
2013 era de 1.402.800 mc, reprezentând 7,35% din volumul materiei lemnoase exploatate la
nivel naţional, regiunea situându-se pe penultimul loc între regiuni. Judeţele din regiune în
care volumul de lemn recoltat este mai mare sunt Vrancea (533,2 mii mc), Buzău ( 455,5 mii
mc) și Tulcea (221,2 mii mc).
Suprafaţa împădurită în judeţ este de 179,2 mii hectare şi reprezintă 36,89% din
suprafaţa judeţului şi 32,6% din suprafaţa împădurită a regiunii Sud-Est. Volumul de lemn
recoltat în anul 2012 era de 533,2 mii mc, reprezentând 38% din totalul realizat în regiune.
Pădurile sunt alcătuite preponderent din specii de foioase (66,8%), răşinoasele ocupând un
procent de 33%.
SUPRAFAŢA FONDULUI FORESTIER 2013 (MII HA) VOLUMUL DE LEMN REALIZAT 2013 (MII MC)
Total 533,2
Total 179,2
Rășinoase 216,9
Suprafața - pădurilor 174,5
Fag 220,9
- rășinoase 57,9
- foioase 116,6 Stejar 26,6
Alte terenuri 4,7 Diverse specii tari 34,4
Diverse specii moi 34,4
Sursa: INS Vrancea 2013
Pădurile furnizează o gamă variată de produse forestiere, altele decât lemnul (fructe
de pădure, seminţe, ciuperci, plante medicinale etc.) care constituie o sursă de venit important
pentru locuitorii din zonele rurale.
17
Calculată la suprafața regiunii egală cu 3.576.170 ha (Sursa: INS).
41
Suprafaţa fondului forestier a rămas stabilă în perioada 2008-2009, dar în ultimul an

aceasta a scăzut cu 3,2 față de această perioadă de referință.
EVOLUŢIA FONDULUI FORESTIER 2007 – 2013
190 185,2 185,2 185,2
185 181,7 180,7 181,5
179,2
180
175
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Total suprafata fond forestier (mii ha)

Proporţia speciilor din fondul forestier a fost relativ constantă în timp, în principal
datorită modului de reglementare a regenerării, care în ultimul an a cunoscut o creștere
seminificativă (121%).
Categorii de regenerări Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
artificiale (pe specii de păduri) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Regenerări artificiale - total 105 137 126 97 150 116 256
Din care: Răşinoase 63 60 56 40 92 56 98
Din care: Foioase 42 77 70 57 58 60 158
Sursa: INS
Principala iniţiativă de abordare a problemelor legate de fragmentarea şi dimensiunile
reduse ale exploataţiilor a fost crearea ocoalelor silvice private sau comasarea suprafeţelor de
pădure, în scopul gospodăririi durabile. În prezent, proprietarilor privaţi li se cere să se
asocieze, să-şi înfiinţeze ocoale silvice şi să angajeze personal silvic sau să contracteze
servicii silvice de la Regia Naţională a Pădurilor sau de la alte ocoale silvice private.
În judeţul Vrancea fondul forestier proprietate de stat este administrat prin
următoarele Ocoale Silvice:
Suprafaţa fond forestier
Din care Suprafaţa pădurilor
Nr. crt. Ocolul Silvic
Total In judeţul de In judeţe Total
referinţă limitrofe
1 Dumitreşti 10.413 9.631 782 10.028
2 Focşani 22.304 21.806 498 21.226
3 Panciu-Valea Caregnei 10.067 10.032 35 9.594
4 Soveja 7.713 7.713 0 7.033
5 Vidra 8.648 8.648 0 8.271
Total 59.145 57.830 1.315 56.152
Sursa: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, actualizat în anul 2014, pe baza datelor furnizate de ITRSV
- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare
În anul 2014 sunt înfiinţate următoarele Ocoale Silvice private în judeţul Vrancea:
Suprafata Suprafata padurilor (ha)
Nr. totală a Din care pe specii:
Ocol silvic Obştea
crt. fondului Totală
forestier (ha) Rasino-ase Foioase
Obştea de Moşneni
1 O.S. Obştea Tulnici
13.660 13.540 7.480 6.060
Tulnici
2
Total 13.660 13.540 7.480 6.060
3 O.S. Tulnici Obştea Condratu 2.496 2.496 1.193,5 1.302,5
42
4 Obştea Coza 2.439,2 2.439,2 820,2 1.619

5 Obştea Hăulişca 2,653 2.653 1.088,4 1.464,6
6 Obştea Negrileşti 916.7 916,7 498 418,7
7 Obştea Nistoreşti 1.019,9 1.019,9 520 499,9
8 Obştea Păuleşti 3.838 3.838 2.046,1 1.591,9
9 Obştea Vidra 2.076,1 2.076,1 936,1 1.140
10 Obştea Viişoara 2.102,8 2.102,8 1.661,8 441
S.C. Midgard
11 1.947,3 1.516,3 1.259,9 556,4
Investments
Total 19.489 19.058 10.024 9.034
12 Obştea Colacu 845,4 845,4 363,1 482,3
14 Obştea Năruja 2.680,4 2.620,4 1.328 1.352,4
15 Obştea Poiana 3.335,1 3.281,1 1.910,8 1.316,3
16 Obştea Spineşti 3.542,6 3.500,6 2.799,4 711,2
O.S. Năruja
17 Obştea Vrâncioaia 1.734 1.666,68 1.085,7 592,4
18 Obstea Nistoresti 1.789,1 1.789,1 1.031,3 692,8
19 Obstea Viisoara 599,6 599,6 196,7 243,6
20 Persoane fizice 140,48 140,48 101 39,48
Total 14.792 14.578 8.816 5.762
21 Obştea Nereju 4.524,1 4.524,1 3.080 1.444,1
22 Obştea Paltin 2.100,5 2.100,5 1.039 1.061,5
23 Obştea Spulber 1.034,2 1.034,2 459,6 574,6
24 Obştea Valea-Sării 1.384 1.384 776,4 607,6
25 Obştea Poduri 714,4 714,4 561,2 153,2
Obştea Negrilesti 2.310,4 2.310,4 1.985 325,4
O.S. Zabala
26 Obştea Prisaca 280,6 280,6 165 115,6
Nereju
27 Obstea Herastrau 1.419,3 1.419,3 1.093,9 325,4
28 Obştea Bârseşti 1.395,3 1.395,3 725 670,3
29 Obstea Prahuda 202,7 202,7 101 101,7
30 Obştea Topeşti 1.425,8 1.425,8 1.298,6 127,2
31 Schit Valea Neagra 725,17 725,17 401 324,17
32 Persoane fizice 370,53 272,53 168,3 104,23
Total 17.887 17.789 11.854 5.935
S.C. SCOLOPAX
33 O.S. Oriolus 12.060 11.890 1.631 10.259
S.R.L.
Total 12.060 11.890 1.631 10.259
PERSOANE FIZICE
34 O.S. Fitionesti 4.376 4.351 54 4.297
SI JURIDICE
Total 4.376 4.351 54 4.297
O.S. Privat PERSOANE FIZICE
35 5.377 5.329 1.609 3.768
Chiojdeni SI JURIDICE
Total 5.377 5.329 1.609 3.768
PERSOANE FIZICE
36 O.S. Dumitresti 2.883 2.878 295 2.583
SI JURIDICE
Total 2.883 2.878 295 2.583
PERSOANE FIZICE
37 O.S. Focsani 6.820 6.468 1.532 4.936
SI JURIDICE
Total 6.820 6.468 1.532 4.936
O.S. Panciu PERSOANE FIZICE
38 11.647 11.590 287 11.303
Valea - Caregnei SI JURIDICE
Total 11.647 11.590 287 11.303
39 O.S. Soveja PERSOANE FIZICE 444 444 92 352
43
SI JURIDICE
Total 444 444 92 352
PERSOANE FIZICE
40 O.S. E.Vidra 9.571 9.417 2.809 6.608
SI JURIDICE
Total 9.571 9.417 2.809 6.608
Total general 119.006 117.380 46.483 70.897
Sursa: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, actualizat în anul 2014, pe baza datelor furnizate de ITRSV
- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare
3.6. Sectorul secundar – Industrii şi construcţii

Sectorul industrial concentra în anul 2012, la nivelul judeţului Vrancea, 1.116
întreprinderi, iar 12,84% din totalul judeţului erau active în domeniul industriei prelucrătoare.
În cadrul industriei (682 de întreprinderi), dominante sunt confecţiile (industrie cu tradiţie),
industria alimentară, dar şi sectorul industriei metalice şi a produselor din metal. La nivelul
construcţiilor (422 de întreprinderi) se remarcă clădirile şi alte lucrări speciale de contrucții.
Sectorul secundar al economiei: Industrii şi construcţii
Nr. de Nr. de
Industrii şi Construcţii Cifra de afaceri
întreprinderi salariaţi
TOTAL 1.116 15.681 1.595.957.794
Industria Extractivă 12 45 8.210.243

Industria Prelucrătoare 682 13.427 1.317.442.146
din care:
Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 160 1.569 249.469.461
Industria textilă, a îmbrăcămintei şi a încălţămintei 127 7.927 505.924.660
Industria metalurgică 54 728 70.974.073
Industria maşinilor şi a utilajelor 27 443 30.227.041
Industria chimică şi petrochimică 14 196 69.524.464
Industria lemnului şi a mobilei 159 1.441 144.515.885
Prelucrarea hartiei şi a cartonului 26 74 13.473.220
Prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice 41 657 193.946.517
Prelucrarea mineralelor nemetalice* 35 179 22.697.590
Fabricarea echipamentelor electrice, electonice şi optice 16 166 14.510.628
Alte activităţi industriale** 23 47 2.178.607
Construcţii 422 2.209 270.305.405
din care:
Construcţii de clădiri 205 1.245 170.067.555
Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor 17 228 25.951.416
Lucrări de construcţii a altor proiecte*** 21 125 8.425.130
Alte lucrări speciale de construcţii**** 179 611 65.861.304
* Minerale nemetalice: sticlă, argilă, ceramică, porţelan, ciment, beton, var, ipsos, piatră;
** Alte activităţi industriale: fabricarea bijuteriilor, imitaţiilor de bijuterii şi articolelor similare; a
instrumentelor uzicale; a articolelor pentru sport; jocurilor şi jucăriilor; de dispozitive, aparate şi instrumente
medicale şi stomatologice; produse manufacturiere ;
***Construcţii alte proiecte: proiecte inginereşti, hidrotehnice, proiecte utilitare (pentru fluide, pentru
electricitate şi telecomunicaţii) ;
****Alte lucrări speciale de construcţii: lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat; lucrări
de foraj şi sondaj pentru construcţii; lucrări de instalaţii electrice; lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de
geamuri; lucrări de ipsoserie; lucrări de învelitori, șarpante şi terase la construcţii; lucrări de pardosire şi
placare a pereţilor; lucrări de demolare a construcţiilor; lucrări de tâmplărie şi dulgherie; alte lucrări speciale
de construcţii; alte lucrări de instalaţii pentru construcţii.
44
În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est sunt identificate structuri de sprijinire a afacerilor,

și anume 4 clustere18:
 Cluster Asociația “Tradiții – Manufactură – Viitor, TMV Sud-Est” (locația: municipul
Focșani, jud. Vrancea) – Domeniu de activitate: Textile.
 Clusterul Asociația Monteoru Renaissance (sediul oficial al Clusterului Turism
Carpatic, locația: stațiunea balneară Sărata Monteoru, jud. Buzău) – Domeniu de
activitate: Turism.
 Clusterul Maritim Românesc (locația: Baza Nautică UMC, jud. Constanța) .
 Cluster pentru promovarea afacerilor specializate în ecotehnologii și surse alternative
de energie – MEDGreen (locație: Medgidia, jud. Constanța) .
Conceptul de cluster este introdus în politica economică de către Michael Porter şi se

regăseşte în legislaţia din România (HG 918/2006 pentru aprobarea Programului de stimulare
a cercetării, dezvoltării şi inovării - IMPACT) care defineşte clusterul ca o grupare de
producători, utilizatori şi/sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din
UE în vederea creşterii competivității operatorilor economici.
O altă definiţie a clusterului spune că acesta “reprezintă o concentrare geografică de
entităţi economice (furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industrii înrudite) şi
instituţii asociate (universităţi, institute de cercetare, agenţii guvernamentale, centre de
pegătire profesională etc.), din anumite ramuri industriale“.19
Conform materialului numit “Instrumente structurale în sprijinul mediului de
afaceri”20, în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Clusterul “Tradiții – Manufactură – Viitor,
TMV Sud-Est” din domeniul textilelor are potenţial de a devein pol de competivitate. Deşi nu
există diferenţă la originea dintre termenul de cluster (filieră anglo-saxonă) şi cel de pol de
competivitate (filieră franceză), în România, aceste noţiuni sunt folosite în mod diferit, polul
de competivitate incluzând clusterul, dar şi alte caracteristici (relaţionare naţională şi interna-
ţională prin participarea pe piaţa unică şi pe alte pieţe internaţional, caracter inovativ
puternic, existenţa unei strategii de dezvoltare asumate).
Sediul Clusterului “Tradiții – Manufactură – Viitor, Regiunea Sud-Est” se află în
municipiul Focşani şi a fost înfiinţat în decembrie 2012, când a fost semnat acordul de
parteneriat. Înfiinţarea acestuia face parte din proiectul proiectul “Planul de dezvoltare a
Clusterului Tradiții Manufactură Viitor” (AM POS CCE), implementat pe o durată de 18
luni, începând cu data de 15.05.2014 (dată finalizare:15.10.2016).
Strategia de dezvoltare a acestuia urmăreşte concentrarea pe activităţi şi produse cu o
importantă componentă de creaţie şi tehnologie, creşterea conştiinţei şi interesului
consumatorului faţă de fenomenul modei, stabilizarea şi perfecţionarea forţei de muncă din
domeniu, atragerea de noi firme şi nu în ultimul rând crearea unui brand regional. Obiectivul
general constă în dezvoltarea clusterului Traditii-Manufactura-Viitor şi întărirea capacităţii
Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020, Cap 2 - Profilul socio-economic al Regiunii Sud-Est,

18
Economia. (http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/2.7_Economia.pdf)
19
“Instrumente structurale în sprijinul mediului de afaceri” realizat de Ministerul Afacerilor Europene,
data publicării fiind august 2012.
20
Material realizat în cadrul proiectului “Organizarea şi susţinerea funcţionării Centrului de Informare
pentru Instrumentele Structurale”, realizat de Ministerul Afacerilor Europene - Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale, data publicării fiind august 2012.
45
instituţionale a acestuia, prin activităţi de atragere de noi membri şi promovarea cu scopul de

a îmbunătăţi imaginea acestuia în ţară şi străinatate şi a cooperarii între membrii clusterului.
Obiectivele comune în cadrul proiectului sunt următoarele:
 creşterea competitivităţii industriei textile în Regiunea Sud-Est printr-un efort
inovativ susţinut;
 concentrarea pe activităţi şi produse cu o componenţă importantă de creaţie şi
tehnologie care să asigure o valoare adăugată crescută;
 creşterea atractivităţii industriei textile din Regiunea Sud-Est;
 stabilizarea şi perfecţionarea forţei de muncă din domeniu;
 atragerea de noi firme şi talente în regiune;
 crearea unui brand regional;
 reprezentarea,sustinerea si promovarea intereselor membrilor asociati in relatiile cu
autoritatile publice pt cresterea competitivitatii domeniului de activitate;
 initierea si elaborarea de programe de dezvoltare, modernizare-retehnologizare,
perfectionare a fortei de munca, care se pot realiza mai eficient prin intermediul
organizatiei, in interesul desfasurarii unei activitati economice profitabile a
membrilor sai;
 participarea, prin reprezentantii sai, in structurile de coordonare si gestionare a
programelor cu UE.
Clusterul este o parte a noului mediu economic, iar programele de tip cluster sunt
parte integrantă a noii politici industriale. Clusterul este o platformă naturală pentru un
parteneriat public-privat. Studiile teoretice validate de experienţă practică conduc la
necesitatea abordării în România a unor instrumente de promovare economică regională şi
locală de tip cluster în care să fie reprezentate următoarele categorii:
1. industria, drept forţa principală a cluster-ului;
2. sectorul de cercetare-dezvoltare (universităţi, institute de cercetare);
3. autorităţi publice (regionale, locale) cu rol de sprijin activ al mediului de
afaceri;
4. organizaţii catalizator, cu rol de a asigura managementul procesului de
constituire şi funcţionare tip cluster;
1. INDUSTRIA
Membrii fondatori ai asociaţiei TMV sunt sunt firmele:
1. SC SORSTE SA (Focşani, judeţul Vrancea),
2. SC ARTIFEX SA (Focşani, judeţul Vrancea),
3. SC TEXTILE BLUE WASH SRL (Braşov, judeţul Braşov).
Membri asociaţi TMV21:

Nr. Crt. Denumire firmă Localizare
1. SC CORROLA SRL Focşani, judeţul Vrancea
2. SC CONTEMPO TEX SRL Galaţi, judeţul Galaţi
3. SC INMARTEXTIL SRL Focşani, judeţul Vrancea
21
http://www.tmv-cluster.ro/index.php/parteneri
46
4. SC COMUNIVERS 912 SRL Focşani, judeţul Vrancea

5. SC TRICOTTON JUNIOR SRL Panciu, judeţul Vrancea
6. PRODECOM SRL Vânători, judeţul Vrancea
7. VERONA MODE SRL Focşani, judeţul Vrancea
8. SC SERITEX SRL Focşani, judeţul Vrancea
9. SC TOORICH SRL Panciu, judeţul Vrancea
10. CONTEMPO SRL Galaţi, judeţul Galaţi
Sursa: www.tmv-cluster.ro
2. CERCETARE
4. Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru textile şi pielărie – Bucureşti
5. Universitatea de arte şi design Cluj-Napoca, judeţul Cluj
6. Facultatea de textile pielărie şi management industrial
3. ADMINISTRAŢIE
1. Agenţia pentru dezvoltare regională Sud-Est –Brăila, judeţul Brăila
2. Camera de comerţ, industrie şi agricultură Buzău, judeţul Buzău
4. ORGANIZAŢII CATALIZATOR
1. Asociaţia Bucharest Fashion Alliance – Bucureşti
2. S.C. STEINBEIS TRANSFER MANAGEMENT SRL
3. S.C. EX-AEQUA SRL
Organizaţiile naţionale şi internaţionale cu care clusterul se află în parteneriat sunt:

 Agenţia pentru Dezvoltare Regionala SUD-EST;
 Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Buzau;
 Asociaţia Bucharest Fashion Alliance;
 Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca;
 Facultatea de Textile Pielărie şi Management Industrial Iaşi;
 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti;
 SC STEINBEIS TRANSFER MANAGEMENT SRL;
 SC EX AEQUO SRL;
Astfel, prin parteneriatul între întreprinderi industriale, autorităţi locale, organizaţii de

sprijin a mediului de afaceri şi instituţiile de învăţământ şi cercetare, se creează condiţiile
pentru punerea în aplicare a unei strategii comune, coerente de dezvoltare economică, în
acord cu strategia de dezvoltare a judeţului prin colaborarea strânsă în plan instituţional,
orientarea spre tehnologii destinate pieţelor cu potenţial de creştere şi creare a unei structuri
cu vizibilitate internaţională.
47
3.7. Sectorul terţiar – Servicii

Sectorul serviciilor concentrează 72,52% din întreprinderile judeţului Vrancea, cea
mai mare pondere o au firmele din sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (42,56%).
Alte sub-sectoare de activitate importante sunt transporturile cu 7,02% din totalul
întreprinderilor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 6,14% şi hoteluri şi
restaurante, având o pondere de 4,39%.
Sectorul terțiar: Servicii
Nr. de Nr. de
Servicii Cifra de afaceri
întreprinderi salariaţi
TOTAL 3.852 13.842 2.713.948.658
Comerţ 2.261 7.796 2.152.532.943
din care:
Autovehicule şi Motociclete 197 971 216.817.139
Maşini şi echipamente 22 81 52.269.952
Produse alimentare, al băuturilor şi tutunului 991 3.404 923.543.134
Produse agricole şi animale vii 34 66 90.494.944
Produse textile 179 479 71.575.437
Produse farmaceutice 103 462 7.974.403
Aparatură electrică, electronică şi calculatoare 42 155 40.852.030
Bunuri de consum 139 516 131.305.705
Bunuri culturale şi recreative 16 36 4.724.899
Alte produse 538 1.626 612.975.300
Hoteluri şi Restaurante 233 826 48.949.332
din care:
Restaurante şi alte servicii de alimentaţie 196 670 42.120.991
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 37 156 6.828.341
Transport şi depozitare 373 1.090 160.711.311
din care:
Transport de călători 160 557 35.118.610
Transport de marfă 186 467 102.165.325
Activităţi poştale şi de curier 11 40 4.434.543
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport 16 26 18.992.833
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 4 375 40.376.363
Salubritate, Gestionarea Deşeurilor, Decontaminare 42 879 87.443.853
Informaţii şi Comunicaţii 105 269 23.029.913
din care:
Comunicaţii/ Telecomunicaţii 29 116 6.899.849
Servicii informatice 66 63 6.992.264
Activităţi de editare cărţi, ziare etc 10 90 9.137.800
Învăţământ* 28 101 4.520.456
Sănătate şi asistenţă socială 121 272 14.495.939
Servicii administrative şi servicii suport 103 1.036 45.149.265
Intermedieri financiare 50 81 4.713.879
Tranzacţii imobiliare 76 311 23.290.069
Alte activităţi de servicii ale economiei 456 806 108.735.335
din care:
Activităţi Profesionale, Ştiinţifice şi Tehnice 326 326 85.054.623
Activităţi de Spectacole, Culturale şi Recreative 24 119 10.453.737
Alte Activităţi de Servicii 106 361 13.226.975
* Învăţământ: şcoli de conducere (pilotaj); învăţământ secundar: tehnic sau profesional; alte forme de
învăţământ; servicii suport pentru învăţământ.
48
Potenţialul economic prijină dezvoltarea întreprinderilor productive şi a celor

prestatoare de servicii care utilizează potenţialul endogen al judeţului (materii prime, resurse
natural, resurse umane etc). Mai mult, întreprinderile vor fi încurajate să utilizeze noi
tehnologii şi echipamente moderne pentru desfăşurarea activităţii lor, extinderea şi
modernizarea spaţiilor de producţie sau prestare servicii, având un rol primordial în creşterea
competivităţii şi productivităţii acestora.
3.8. Forţa de muncă

Restructurarea economică desfăşurată după 1990 are consecinţe importante asupra
structurii pieţei de muncă în cadrul judeţului Vrancea. Privatizarea sectorului industrial, mai
ales în anii ‟90, a dus la concedieri masive în sectoarele industriale locale. Lipsa angajărilor
în industrie a fost acompaniată de o considerabilă direcţionare a persoanelor în sectorul
agricol.
În judeţul Vrancea, în anul 2012, resursele de muncă constituie aprox. 65% din
populaţia totală la nivelul judeţului (386.747 locuitori la 1 ianuarie 2013, conform INS) şi
anume 251.000 de persoane înregistrate în acest sens. Resursele de muncă se împart în
populaţia ocupată (145.500 persoane ocupate civil) şi rezervele de muncă, acestea la rândul
lor include şomerii (8.517 şomeri) şi alte categorii (elevi şi studenţi, persoane casnice etc).
Rata de ocupare a resurselor de muncă este în acelaşi an de 58%, şi reprezintă raportul
dintre populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual.
RESURSELE DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL VRANCEA
4,49%
Populatia ocupata
37,54% Someri
57,97% Alte categorii
Sursa: INS, 2012

Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală în
vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual, aceasta având o valoare de 61,4% în anul 2012,
cunoscând o creştere de 4 procente faţă de anul precedent.
Anual, se stabileşte populaţia activă civilă care cuprinde populaţia ocupată civilă şi
şomerii înregistraţi. În anul 2012, populaţia activă civilă (154.000 persoane) reprezenta în
judeţul Vrancea un procent de 39,8% din totalul populaţiei (raportat la o populaţie de 386.747
locuitori – conform INS, 2012).
În anul 2012, populaţia ocupată civilă din Vrancea avea următoarea distribuţie pe
sectoarele de activitate:
DISTRIBUŢIA POPULAŢIEI OCUPATE PE PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE
60,00%
40,00%
20,00%
0,00%
Agricultura, Industrii Constructii Comert Transport Alte Servicii Invatamant Sanatate si
silvicultura, asistenta
pescuit Regiunea SUD-EST Vrancea sociala
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2012

49
Se remarcă o pondere mai ridicată a persoanelor ocupate în agricultură faţă de nivelul

regional. La nivelul judeţului Vrancea, aproximativ 48.500 de persoane îşi obţineau
principala sursă de venit din sectorul terţiar. În privinţa sectorului de industrie se înregistrează
ponderi asemănătoare cu cele regionale.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi la nivelul judeţului, situaţia în 2012 se
prezenta astfel:
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Număr persoane
Regiunea SUD-EST 575.300 590.799 557.300 503.193 488.966 498.940
TOTAL VRANCEA 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317
MUNICIPIUL FOCŞANI 40.335 39.960 36.567 33.373 31.712 33.501
MUNICIPIUL ADJUD 2.770 3.758 3.780 3.367 3.219 3.299
ORAȘUL MĂRĂŞEŞTI 2.356 2.046 1.843 1.630 1.563 1.593
ORAȘUL ODOBEŞTI 2.718 1.776 1.813 1.597 1.534 1.577
ORAȘUL PANCIU 1.938 1.802 1.791 1.581 1.521 1.602
Sursa: INS, 2012
Rata şomajului reprezintă numărul şomerilor raportat la populaţia activă, în anul 2012
aceasta fiind de 5,5% la nivelul judeţului Vrancea şi de 6,4% la nivel regional.
Ponderea şomerilor în Vrancea a fost calculată pentru anul 2013, astfel, conform
statisticilor AJOFM, aceasta a fost de 3,61% în decembrie 2013.
Rata șomajului în județul Vrancea
Populația din
din care, Numărul Ponderea din care,
Localitate stabilă 18- care,
femei: șomerilor șomerilor femei:
62 ani femei:
Total VRANCEA 245.807 122.190 8.870 3.495 3,61% 2,86%
Mediul Urban 105.279 54.824 2.531 1.087 2,40% 1,98%
MUNICIPIUL FOCȘANI 72.888 38.406 1.088 539 1,49% 1,40%
MUNICIPIUL ADJUD 12.559 6.358 509 206 4,05% 3,24%
ORAȘUL MĂRĂȘEȘTI 7.844 3.967 585 206 7,46% 5,19%
ORAȘUL ODOBEȘTI 6.097 3.028 167 62 2,74% 2,05%
ORAȘUL PANCIU 5.891 3.065 182 74 3,09% 2,41%
Mediul Rural 140.528 67.366 6.339 2.408 4,51% 3,57%
Sursa: AJOFM, dec 2013, http://www.vrancea.anofm.ro/statistica.htm
Din anul 2010 până în 2013, numărul şomerilor din judeţul Vrancea a scăzut cu
22,5%, faţă de 18,2% cât s-a înregistrat scăderea în regiunea de Sud-Est.
Evoluţia numărului şomerilor în mediul urban
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Regiunea SUD-EST 88.047 64.419 69.572 72.038
TOTAL VRANCEA 11.438 8.255 8.517 8.870
MUNICIPIUL FOCȘANI 1.752 1.084 989 1.088
MUNICIPIUL ADJUD 717 519 458 509
ORAȘUL MARĂȘEȘTI 718 614 657 585
ORAȘUL ODOBEȘTI 230 143 133 167
ORAȘUL PANCIU 223 152 169 182
Sursa: INS, 2013
50
La nivelul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Vrancea, la sfârșitul anului

2013, numărul total de contribuabili administraţi era de 97.131, în următoarea structură:
 12.631 persoane juridice, din care:
 Activi fiscal – 11.784
 Inactivi fiscal – 847
 12.179 persoane fizice;
 72.321 alţi plătitori de impozite şi taxe.
La nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vrancea, la sârșitul anului 2013,

numărul total de contribuabili administraţi (inclusiv sediile secundare) era de 83.408. În
structură, situaţia acestora se prezintă astfel:
 12.605 persoane juridice, din care:
 Activi fiscal – 12.239
 Inactivi fiscal – 366
 11.597 persoane fizice;
 59.206 alţi plătitori de impozite şi taxe.
În anul 2013, numărul total de contribuabili administraţi a crescut cu 14% faţă de anul
2012, dintre care persoanele juridice cu un procent de doar 0,2%, iar persoanele fizice cu 5%.
51
4. Potenţialul turistic al judeţului Vrancea
4.1. Patrimoniul natural protejat

Valorile de patrimoniu natural şi cultural oferă o oportunitate de dezvoltare socio-
economică a aşezărilor umane prin valorificarea potenţialului turistic pe care îl constituie.
Importanța acestora ca rezervă şi alternativă de dezvoltare a determinat
conştientizarea necesităţii unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere
reabilitarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare corespunzătoare a patrimoniului
natural şi cultural.
În acest sens, a apărut necesitatea protejării unor zone ca teritorii valoroase din
punctul de vedere al importanţei şi complexităţii valorilor naturale şi culturale cuprinse,
teritorii care asigură prestigiul şi identitatea unităţii administrative căreia îi aparţin, indiferent
de nivelul de referinţă (regional, judeţean sau local). Ariile protejate reprezintă cea mai
viabilă strategie de conservare şi utilizare durabilă a valorilor de patrimoniu natural.
Regiunea de Sud-Est se situează pe primul loc în România în ceea ce priveşte
conservarea biodiversităţii: este regiunea cu cea mai mare suprafaţă din ariile protejate din
totalul României (43,8% din totalul suprafeţelor protejate din România), precum şi regiunea
cu cea mai mare suprafaţă ocupată de arii naturale protejate (cca. 32% din suprafaţa regiunii).
Vrancea avea o suprafaţă protejată de 95.842,2 de hectare în anul 2011. Ariile
protejate de pe raza judeţului Vrancea sunt încadrate în categoria rezervaţii naturale, excepţie
făcând Parcul Natural Putna.
Până în prezent, în judeţul Vrancea nu sunt declarate arii protejate de interes
internaţional. În schimb, reţeaua ecologică europeană "Natura 2000" pe teritoriul judeţului
cuprinde arii protejate de interes comunitar:
 4 Arii de protecţie specială avifaunistică (ROSPA-uri), stabilite în conformitate
cu prevederile privind conservarea păsărilor sălbatice;
 14 Arii speciale de conservare (ROSCI-uri) privind conservarea habitatelor
naturale, a faunei şi florei sălbatice.
Aceste arii pot reprezenta arii protejate cu mai multe statute de protecţie.
52
Andreiașu de Jos IV mixt 383,20

PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE 12- Pădurea Lepșa - Zboina
1- Aria Protejată Șindrilița 13- Pădurea Merișor - Cotul Zătuanului

2- Căldările Zăbalei - Vânători IVmixt 469 declarat prin HG 1143/2007[2]
Zârna Mică- Năruja IV mixt 350 14- Pădurea Reghiu - Scruntaru
Reghiu IV faunistic și forestier 95,70
NATURALE
3- Cascada Mișina
Nistorești IV mixt 183,50 15- Pădurea Schitu
4- Cascada Putnei Dălhăuți-Cârligele IV forestier 188,20
Lepșa IV geologic și peisagistic 10 16- Pădurea Verdele
5- Focul Viu de la Andreiașu de Jos Cheile Nărujei II Nistorești IV mixt 250
Andreiașu de JosIIImixt12monument al naturii 17- Pârâul Bozu
6- Groapa cu Pini Prisaca IV paleontologic 5
TulniciIVpaleontologic și peisagistic11,10 18- Parcul Natural Putna
7- Lacul Negru Vrancea Munții Vrancei Vmixt 30.204 declarat prin HG
2151/2004
8- Lunca Siretului 19- Poiana Muntioru
Focșani IV mixt388,40
9- Lunca Siretului Inferior 20- Râpa Roșie - Dealul Morii
Județele: Galați, Brăila și Vrancea Tulnici IV geomorfologic 49,60
IVavifaunistic38.496declarat prin HG.1284/2007 21- Rezervația Algheanu
10- Muntioru - Ursoaia VrâncioaiaIVgeologic și peisagistic10
Județele: Galați, Brăila și Vrancea 22- Muntele Goru
IVavifaunistic38.496declarat prin HG.1284/2007 NărujaIVmixt388,10
11- Pădurea Cenaru 23- Valea Tișiței
Andreiașu de Jos IV mixt 383,20 Tulnici-IV-geologic și forestier 307
12- Pădurea Lepșa - Zboina 24- Strâmtura - Coza
Tulnici IV geomorfologic și peisagistic 15
53
HARTA REZERVAŢIILOR NATURALE DIN JUDEŢUL VRANCEA
Rezervațiile naturale ale județului Vrancea 241A

241
241F
119A
Boghesti
Corbita
11A
2
Homocea
203N
119J Tanasoaia
11A
Adjud
Ploscuteni
119C Ruginesti
115 Cimpuri
205J 205H
Paunesti
Soveja
Racoasa
E85
12 Pufesti
Cimpuri
205K
Soveja
Racoasa 2L
Fitionesti
2
Movilita
Vizantea
- Livezi
205L Vizantea 205J
205E
- Livezi Straoane
205H
2D
Negrilesti 204E
Panciu
Negrilesti
18 4 Tulnici Vidra
23 Barsesti
205E Marasesti
20
Tulnici Vidra
205B
205I
204E Barsesti
6 24 Paulesti
2L
205L 21 Valea Sarii Tifesti 24
Vrancioaia 205E
Bolotesti
17
Paulesti
205N 204E
205D
Valea Sarii
Naruja 205B
7 Nistoresti
205M 205P 205E
Jaristea
Vrancioaia
205N Garoafa
Reghiu
16 14 9
22 Brosteni Odobesti
Paltin
Mera
204E 204G
205D Andreiasul de Jos Naruja
3 Spulber 5 Vartescoiu 204E
205P
Vanatori
Nistoresti
Biliesti
205S
Focșani
205B Campineanca 204D 204D 204D
1
Nereju Suruia
15 205C
Reghiu
Carligele 205P 119D
Rastoaca 204G
11 Poiana Golesti
Cristei
Milcovul
Paltin
8
2 205R 205R
Cotesti Slobozia 204G Vulturu
19 Ciorasti
Gologanu
Andreiasul de Jos
Urechesti
Spulber
204F
10 Vintileasca Gura Popesti 205B
119D
Calitei Gugesti
204P 204P
Nanesti
Legendă Jitia 204P

205B
Chiojdeni
Dumbraveni
Nereju
Bordesti 119D
Dumitresti
119D
204H 202E
204L Tataranu Maicanesti
Oraș Tamboiesti
Obrejita Sihlea
202E
Drum european 23N 23N Rezervații Slobozia Bradului 202F
Drum județean 203N Cascadă Balesti

Ciorasti
Viticol/ Drumul Vinului
Vintileasca
Sursa: Hartă realizată de consultant
În judeţul Vrancea, parcul natural Putna – Vrancea cuprinde 41,32% din suprafaţa
montană a judeţului, având o suprafaţă de 38.204 ha. Parcul se suprapune sectorului central-
nord-vestic al Munţilor Vrancei. Acest parc se caracterizează prin prezenţa unor habitate
forestiere extrem de compacte, inaccesibile, habitate ideale pentru carnivorele mari, fiind al
doilea areal din ţară ca densitate a carnivorelor mari (lup, râs, urs).
Vrancea are un relief remarcabil de variat, cu o reprezentare echilbrată a tuturor
formelor de relief şi cu o specificitate judeţeană dată de existenţa unei depresiuni intra-
deluroase înalte, bine irigate de bazinul Putnei cu afluenţii săi.
54
Este demn de remarcat faptul că în toate formele de relief se pretează activităţi

turistice:
- Zona de câmpie prezintă Valea Siretului, cu unele porţiuni de luncă prezervând un
habitat natural bine conservat, propice unei faune diverse şi atractive pentru iubitorii de păsări
sălbatice;
- Zona dealurilor externe se caracterizează prin suprafeţe extinse de podgorii nobile şi
renumite, care pot fi valorificate prin turism;
- Zona dealurilor înalte estice/interne încă mai prezintă arii de pădure seculară, relativ
bine conservate (Pădurea Dălhăuți) şi oferă un fundal atractiv atât pentru zona viticolă, cât şi
pentru depresiunile interne;
- Depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi
Milcovului, precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Ramnei) cuprind zonele
turistice cu cel mai ridicat potenţial din judeţ şi se desfăşoară pe albiile de rău, oferind în
acelaşi timp o multitudine de puncte de observare pitoreşti, care necesită amenajare;
- Zona montană a judeţului are un specific diferit de majoritatea zonelor montane,
fiind caracterizată de o împădurire abundentă – unii geografici caracterizând zonele
respective ca fiind cele mai dense păduri montane din România. Munţii se desfăşoară în etaje,
oferind un amfiteatru pitoresc bine observabil din majoritatea punctelor depresiunilor intra-
deluroase – probabil cel mai atractiv punct de observaţie situându-se pe drumul care leagă
Lepşa de Soveja. Peisajul natural al zonei este reliefat de Munţii Vrancei cu o înălţime medie
de 1.500m: cu toate că vârful cel mai înalt este Goru, (1.785 m), Vârful Lăcăuți cu staţia sa
meteorologică este cel mai cunoscut şi vizitat.
Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaţilor de vânătoare un fond cinegetic bogat.
Acest tip de resursă poate atrage turişti cu venituri ridicate, principala provocare fiind
reprezentată de capacitatea oferirii de atracţii turistice şi/sau infrastructuri turistice adecvate,
pentru a determina extinderea duratei sejurului turistic.
De remarcat este calitatea ridicată a aerului – care se adaugă specificului natural al
judeţului, ducând la apariţia unor zone cu o calitate terapeutică ridicată, cum ar fi bine
cunoscuta zonă Soveja. Cu toate acestea, în momentul actual nu funcţionează nicio bază de
tratament care să exploateze acest capital climateric şi nu există o promovare coerentă care să
menţină şi să extindă gradul de conştientizare al acestui specific al zonei respective.
Remarcându-se prin bogăţia podgoriilor, judeţul Vrancea invită turiştii la vizitarea
cramelor Panciu şi Odobeşti.
Regiunea Sud-Est este recunoscută, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, prin
calitatea vinurilor provenite din podgorii renumite, care se găsesc pe tot cuprinsul regiunii,
mai ales pe teritoriul judeţului Vrancea.
Situată pe treptele piemontane ale Subcarpaţilor de Curbură, localitatea Sârbi se
găseşte în mijlocul viilor din nordul judeţului Vrancea şi formează Podgoria Panciu. În
apropierea podgoriei este construită o superbă reşedinţă domnească la Oleșești, pe malul
Putnei.
Podgoria Odobeşti, aflată în partea de est a Subcarpaţilor de Curbură, între Valea
Putnei la nord şi Vale Milcovului la sud, are o suprafaţă de 7.000 ha, iar în alcătuirea acesteia
intră centrele viticole Odobeşti, Jariştea şi Boloteşti. Este cea mai mare şi una dintre cele mai
renumite şi mai vechi podgorii româneşti, astfel încât poate fi considerată o podgorie dacică.
Sectorul vinificaţiei este în continuă dezvoltare în această zonă, în special în
localităţile rurale. În Odobeşti există o concentrare ridicată de crame istorice, inclusiv “Beciul
55
Domnesc”şi “Beciurile Bahamat” – monumente de patrimoniu, la care se adaugă vinoteca

Vincon. Iar la Panciu, Veritas Panciu are un sistem dezvoltat şi atractiv de beciuri şi un punct
de degustare pentru vinurile şampanizate, alături de beciurile de patrimoniu Vlădoianu, Marin
Ştefan şi Domesc.22
4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial

Potenţialul turistic al regiunii de Sud-Est este legat de patrimoniul cultural, care
cuprinde vestigii istorice, edificii religioase şi culturale, monumente şi muzee. În judeţ se
remarcă o serie de clădiri de patrimoniu, monumente, muzee şi vestigii.
Primul Război Mondial reprezintă o etapă importantă în istoria Vrancei, întrucât aici
s-au desfăşurat luptele eroice din vara anului 1917, în urmă lor remarcându-se Mausoleul de
la Mărăşeşti și Mausoleul de la Soveja.
Monumentele istorice au valoare arhitecturală reprezentând îndeosebi lăcaşe de cult şi
monumente cu specific religios (biserici şi un efectiv mai mic de mănăstiri şi ansambluri
mănăstireşti, schituri, turnuri de clopotniţă, paraclise, troiţe etc.), case (unele foarte vechi
datând din secolele XVIII-XIX, iar cele mai multe construite în prima parte a secolului XX)
şi clădiri cu aspect architectural deosebit care sunt importante şi ca locaţii de interes socio-
administrativ (Monumentul Victoriei (Tişiţa), Teatrul “Maior Gheorghe Pastia”din Focşani,
Obeliscul Unirii din Focşani, Muzeul de ştiinţe ale naturii Focşani).
Casele memoriale Alexandru Vlahuţă, Moş Ion Roată constituie o bogată zestre
literară, etnografică şi muzicală precum şi importante atracţii turistice ale judeţului. Unul
dintre cele mai importante obiective culturale, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă se
regăseşte în satul Dragosloveni, fiind monument istoric clasat cod LMI VN-IV-m-B-06618.
Aceasta a fost amenajată în anul 1958 cu ocazia centenarului naşterii scriitorului. Este o
clădire construită în stil românesc, cu etaj, având în trei părţi perspectiva renumitelor podgorii
vrâncene. Interiorul casei memoriale, reconstituit cu ajutorul obiectelor personale,
manuscriselor, redă atmosfera de lucru a marelui scriitor. În acest loc se organizează anual în
luna octombrie un „Salon literar Alexandru Vlahuţă”.
Bisericile de lemn sunt printre puţinele valori originale din Ţara Vrancei. Peste
douăzeci de biserici de lemn au ars în timpul celor două războaie mondiale; unele au pierit
după 1959, din cauza perioadei comuniste, iar altele au fost desfigurate prin lucrări brutale de
restaurare începând cu anii „80. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre
care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la
Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcaşele vechi de sute de ani ascund comori ale artei
româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare deschise, clopotniţe
deschise în partea superioară a bisericilor. Printre acestea sunt:
 Biserica de lemn ,,Adormirea Maicii Domnului”, sat Mănăstioara, com.
Fiționești;
 Biserica Veche din Lemn;
 Mănăstirea Lepşa;
 Biserica de lemn “Sf. Ioan Botezătorul”, sat Chișcani, com. Moviliţa;
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, sat Angheleşti, com. Ruginești;
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, sat Nistoreşti, com. Nistoreşti;
 Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, Străoane;
22,29
Planul de dezvoltare regională 2014 - 2020
56
 Biserica de lemn “Sf. Voievozi”, sat Gugeşti, com. Gugeşti.

Pe teritoriul judeţului Vrancea sunt organizate trasee cultural artistice, contribuind
astfel la valorificarea turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial, în scopul creşterii
vizibilităţii judeţului în plan regional, naţional.
Traseele turistice au fost concepute astfel încât să valorifice şi să promoveze
potenţialul turistic, şi anume patrimoniul cultural, precum şi tradiţiile locale, astfel23:
I. AŞEZĂRI MONAHALE DIN JUDEŢUL VRANCEA
Traseu: E85 Bucureşti - Râmnicu Sărat –Focşani, traseul cuprinde obiectivele:
1. Mănăstirea Rogozu, com. Slobozia Bradului, monument istoric, cod LMI VN-II-m-B-
06557datare inc. sec XIX;
2. Mănăstirea Recea, sat Cândeşti, com. Dumbrăveni, monument istoric, cod LMI VN-
II-m-B-06501, datare 1802-1804,;
3. Mănăstirea Vărzăreşti, sat Palanca, com.Urecheşti, monument istoric, cod LMI VN-
II-a-B-06542, datare 1644-1890;
4. Mănăstirea Coteşti, com Coteşti monument istoric cod LMI VN-II-a-A-06504, datare
1720;
5. Mănăstirea Dălhăuţi, com Cârligele monument istoric, cod LMI VN-II-a-B-20832,
sec XIX;
6. Biserica fostei Mănăstiri Mera, com. Mera monument istoric, cod LMI VN-II-a-A-
06519, sec 1685.
II. DRUMUL DE GLORIE AL ARMATEI ROMÂNE DIN 1917

Traseu principal: E85 Bucureşti-Focşani-Bacău.
1. Mausoleul Eroilor Focşani, cartier Sud monument istoric, cod LMI VN-IV-m-B-
06512, datare 1926;
2. Statuia Victoriei, Tişiţa, monument istoric, cod LMI VN-III-m-A-06586, datare 1934;
3. Mausoleul Eroilor Mărăşeşti, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-A-06631, datare
1923-1924, 1936-1938;
4. Mausoleul Eroilor Mărăşti, sat Mărăşti, com Răcoasa, monument istoric, cod
LMI VN-IV-m-A-06632, datare 1928;
5. Mausoleul Eroilor Soveja, sat Dragosloveni, monument istoric, cod LMI VN-IV-m-
A-06619, datare 1929.
III. DRUMUL VINULUI VRANCEA

Traseu principal: Focşani-Odobeşti-Tifeşti-Panciu.
1. Beciul Domnesc Odobeşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06525, datare sec
XVI, proprietate privată VINCON SA;
2. Beciul Domnesc Panciu, monument istoric, VN-II-m-A-06545, datare sec XVIII,
proprietate privată SC VERITAS SA.
23
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea
(http://www.vrancea.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=3466)
57
IV. BISERICI DE LEMN DIN VRANCEA
A. Biserici din podgorie
1. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului sat Mănăstioara, com Fiţioneşti,

monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-06517, datare secol XVIII;
2. Biserica de lemn Sf Ioan Botezătorul sat Chiţcani, com. Moviliţa, monument istoric,
cod LMI VN-II-m-A-06503, datare secol XVII;
3. Biserica de lemn Sf Nicolae com. Străoane, monument istoric, cod LMI VN-II-m-A-
06559, datare secol XVII.
B. Biserici din Vrancea arhaică
1. Biserica de lemn Sf Nicolae sat Prisaca, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMI
VN-II-m-A-06554, datare secol XVIII;
2. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com.Valea Sării, monument istoric, cod LMI
VN-II-m-A-06563, datare secol 1772-1773;
3. Biserica de lemn Sf Nicolae, com. Nistoreşti, monument istoric, cod LMI VN-II-m-
B-06524, datare secol XVIII;
4. Schitul Valea Neagră, sat Valea Neagră, com Nistoreşti, monument istoric cod LMI
VN-II-a-A-06562, datare 1755-1757;
5. Biserica de lemn Sf Nicolae, com Vrâncioaia, monument istoric, cod LMI VN-II-m-
A-06571, datare 1783.
C. Biserici din Vrancea de Nord
1. Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva, com Rugineşti, monument istoric, cod LMI
VN-II-m-A-06556, datare sec XVII;
2. Biserica de lemn Sf Nicolae, sat Angheleşti, com Rugineşti, monument istoric, cod
LMI VN-II-m-B-06495, datare 1757-1758;
3. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, sat Largăşeni, comuna Corbiţa,
monument istoric cod LMI VN-II-m-A-06513, datare 1760.
V. OBIECTIVE CULTURALE CU POTENŢIAL TURISTIC
1. Casa memorială Al. Vlahuţă, sat Dragosloveni, com. Dumbrăveni, monument istoric,
cod LMI VN-IV-m-B-06618, datare sec. XIX;
2. Casa memorială Moş Ion Roată, sat Gura Văii, com. Câmpuri, monument istoric, cod
LMI VN-IV-m-B-06624, datare sec XIX.
58
Patrimoniul cultural imaterial conferă o anumită identitate locală judeţului Vrancea,

principalele evenimente desfăşurate în anul 2013, reprezentative pentru acesta fiind:
Ianuarie
1 CONFERINŢELE PUBLICE "ATHENAEUM" (perioada: 15.01.2013 - 16.01.2013)
2 Să privim viaţa prin ochii nevăzători (perioada: 18.01.2013 - 19.01.2013)
3 10 + 1 pictură (perioada: 23.01.2013 - 24.01.2013)
4 Orchestra UNIREA, concert (perioada: 23.01.2013 - 24.01.2013)
Februarie
5 Conferinţele publice "Athenaeum" - Limitele aşteptării (perioada: 18.02.2013 - 19.02.2013)
6 Concert Orchestra de Cameră Unirea (perioada: 25.02.2013 - 26.02.2013)
Martie
7 Recital cameral al cvartetului de coarde CONSONANŢE (perioada: 20.03.2013 - 21.03.2013)
8 ”O istorie vorbită a poeziei” la Bibliotecă (perioada: 21.03.2013 - 22.03.2013)
9 CONFERINŢĂ "ÎNTÂLNIRI SUB SEMNUL FILOCALIEI" (perioada: 22.03.2013 - 26.03.2013)
Aprilie
10 EXPOZIŢIE DE PICTURĂ "AMURG DIAFAN" – debut (perioada: 05.04.2013 - 06.04.2013)
11 SĂPTĂMÂNA NAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR (perioada: 22.04.2013 - 26.04.2013)
DE LA PSALMI ŞI ICOANE LA SFÂNTA SCRIPTURĂ ŞI MUZICĂ SACRĂ, ed. a-XV-a (perioada:
12
23.04.2013 - 07.05.2013)
13 Lansare de carte VIEŢI DE POVESTE (perioada: 25.04.2013 - 26.04.2013)
14 CONCERT TRADIŢIONAL DE FLORII (perioada: 28.04.2013 - 29.04.2013)
Mai
15 Concert simfonic (perioada: 18.05.2013 - 19.05.2013)
DE LA PSALMI ŞI ICOANE LA SFÂNTA SCRIPTURĂ ŞI MUZICĂ SACRĂ, ed. a-XV-a (perioada:
16
23.04.2013 - 07.05.2013)
Iunie
17 Cluburi gratuite pentru copiii şi adolescenţii vrânceni (perioada: 03.06.2013 - 04.06.2013)
18 LANSARE DE CARTE (erioada: 06.06.2013 - 07.06.2013)
19 SĂ NE CUNOAŞTEM SCRIITORII! (perioada: 06.06.2013 - 07.06.2013)
FESTIVALUL CONCURS NATIONAL DE CREATIE LITERARA "BOGDANIA" (perioada:
20
15.06.2013 - 16.06.2013)
CONCURSUL NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “FASCINAŢIA MĂRII” ed I (perioada:
21
15.06.2013 - 05.10.2013)
FESTIVALUL CONCURS INTERJUDEȚEAN DE MUZICĂ POPULARĂ "COMOARA VRANCEI"
22
(perioada: 30.06.2013 - 01.07.2013)
Iulie
23 Zilele Municipiului Focşani (perioada: 04.07.2013 - 07.07.2013)
24
15.06.2013 - 05.10.2013)
August
25
15.06.2013 - 05.10.2013)
Septembrie
26 FESTIVALUL NAŢIONAL "EMIL BOTTA" ADJUD (perioada: 14.09.2013 - 15.09.2013)
27 Zilele Europene ale Patrimoniului (perioada: 21.09.2013 - 22.09.2013)
28
15.06.2013 - 05.10.2013)
Octombrie
FESTIVALUL NAŢIONAL DE ROMANŢE „CRIZANTEMA DE AUR” (perioada: 18.10.2013 -
29
20.10.2013)
30 RECITAL CAMERAL TRIO CONTRASTE (perioada: 21.10.2013 - 22.10.2013)
31 15.06.2013 - 05.10.2013)
59
Noiembrie
FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ UȘOARĂ "FLORENTIN DELMAR" (perioada: 07.11.2013
32
- 08.11.2013)
33 Festival-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” (perioada: 08.11.2013 - 09.11.2013
34 Concursul Național de Proză "Alexandru Odobescu" (perioada: 15.11.2013 - 15.12.2013)
35 FESTIVALUL CONCURS NAȚIONAL "ILEANA SĂRĂROIU" (perioada: 23.11.2013 - 24.11.2013)
Decembrie
36 Clinchet de Crăciun (perioada: 17.12.2013 - 18.12.2013)
Seminarul Europa Creativă - noi obiective de finanţare a sectoarelor culturale (perioada: 19.12.2013 -
37
20.12.2013)
38 Concursul Național de Proză "Alexandru Odobescu" (perioada: 15.11.2013 - 15.12.2013)
Sursa: http://www.vrancea.djc.ro/Evenimente
Harta turistică a județului Vrancea

Homocea
Adjud
18
Ploscuteni
241
241A 241F Ruginesti
119A
Boghesti
Corbita
5
12
11A 32
2
Homocea Paunesti
19
119J 1 203N
Tanasoaia
11A Cimpuri 26 48 Drumul Vinului Pufesti
1 Traseu Turistic
Soveja Adjud
Racoasa
37
Ploscuteni
1 Ruginesti
42
119C
35 Movilita
Vizantea
115 - Livezi
205J 36 205H 12
Paunesti Negrilesti
Panciu
E85
Tulnici Vidra
9 Barsesti
12 Pufesti Marasesti
Cimpuri
205K 39
45 5
Soveja 16
13 12 34 Racoasa 2L
Fitionesti Paulesti
2
40
Valea Sarii Tifesti
26
22 Movilita
a 42 57 Vrancioaia
40 7 Bolotesti
205L Vizantea
205E
37 205J
- Livezi Straoane 46 205H
2D 19 Naruja
Negrilesti
13 34 204E
Nistoresti
Panciu
29
18 4 31 15 Vidra
Jaristea
Garoafa
Tulnici 7
23 Barsesti Reghiu
10 51 4
56 205E Marasesti
20 23
205I Odobesti
35 205B Paltin 204E
Paulesti 39 53 Mera
6 24 50 2L
44
205L 21 Valea Sarii Tifesti b Andreiasul de Jos
58
33 2
24
Spulber Vartescoiu
Vrancioaia 205E
Bolotesti
17 205N 6
204E
Focșani
28 205D
205B
7 Naruja
Nistoresti
205M 31
27 28 205P
Nereju
205E
41 Jaristea 4
38 20 205N Garoafa Carligele
Reghiu Golesti
16 14 9 13
10
22 23 24 Brosteni Odobesti
Paltin
Mera 33 29 25
2 204E 204G Cotesti Slobozia
205D Andreiasul de Jos
8 Ciorasti
205P
3 Spulber Vartescoiu 204E Vanatori
Biliesti
5 55 205S c 54 Ureghesti
14 Focșani
205B Campineanca 204D 204D
1 8
15 17 204D
Vintileasca 47 Popesti
Nereju 11 3 Suruia Gura
Calitei Gugesti
30 15 205C
3 10
Carligele Jitia 205P 41 119D
Rastoaca 204G
11 Poiana Golesti Chiojdeni
Cristei
5 Bordesti Dumbraveni
24 8 Dumitresti
2 8 2 205R 205R
Milcovul
25
Cotesti Slobozia Vulturu
19 13 204G
Ciorasti 59
Tamboiesti
15 52 Gologanu
Sihlea
Obrejita
Urechesti
30
Slobozia Bradului
11 204F
10 Vintileasca Gura Popesti 205B 18
119D
21
Calitei 38 Gugesti
17 204P
204P 16 Nanesti
Jitia 21 204P
27
205B
Chiojdeni
7
15 Bordesti 14 Dumbraveni 119D
11 Dumitresti
4
6
119D
204H 202E 6
204L 14 d Tataranu Maicanesti
Legendă
49 22
Tamboiesti 43
32
Obrejita Sihlea
36 9 202E
Slobozia Bradului 202F
44
Oraș Legendă Biserici / Mănăstiri Camping
Oraș Biserici / Mănăstiri Camping
Balesti
Drum european 23N 23N Rezervații Locuri istorice 43 3 Ciorasti
Drum european 23N 23N Rezervații Locuri istorice
Drum județean 203N Păstrăvărie Cascadă

Drum județean 203N Păstrăvărie Cascadă
Viticol/ Drumul Vinului Hotel

Viticol/ Drumul Vinului Hotel
60
4.3. Infrastructura şi serviciile turistice

Sectorul turismului deţine un rol secundar în judeţul Vrancea avănd o infrastructură
de cazare slab dezvoltată, reprezentând un domeniu strategic de investiții pe termen lung.
Capacitatea economiei locale de a beneficia de turism depinde de disponibilitatea de investiții
pentru dezvoltarea infrastructurii necesare și de capacitatea sa de a satisfice nevoile turișilor.
Capacitatea de cazare în funcţiune în hoteluri înregistrează o scădere de 7% între 2007
şi 2013 (de la 162.680 locuri – zile în 2007 la 151.168 locuri – zile în 2013) şi aceasta
reprezintă 1,46% din capacitatea totală de cazare turistică în funcţiune în hotelurile din
regiunea Sud-Est.
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE
(LOCURI- ZILE)
14% 10%
Hoteluri
10%
27% Hosteluri
Moteluri
Tabere de elevi si prescolari
5% 34%
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Sursa: INS, 2013

Capacitatea de cazare turistică existentă în judeţul Vrancea era în anul 2013 de 425 de
locuri în hoteluri, 315 în pensiuni agroturistice şi 200 în tabere de elevi şi preşcolari. Cea mai
mare scădere faţă de anul 2008 o înregistrează locurile în taberele de elevi și preșcolari (de
68%), dar şi cele în hoteluri (de 46%). Capacitatea de cazare turistică din județ reprezenta 2%
din întreaga regiune în anul 2013, fapt care se explică şi datorită turismului foarte dezvoltat în
celelalte judeţe din regiune.
EVOLUŢIA CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI DE
PRIMIRE TURISTICĂ (LOCURI)
700
600
500
400 Hoteluri
Moteluri
300
Pensiuni agroturistice
200
100
0
2010 2011 2012 2013
Sursa: INS,2013
61
În judeţul Vrancea numărul de înnoptări a scăzut în anul 2013 față de anul 2008
(diferenţa dintre numărul de înnoptări din cei doi ani situându-se la -16,28%). Deşi toate
judeţele regiunii înregistrează scădere a numărului de înnoptări în anul 2013 faţă de anul
2008, nivelul anului 2013 se plasează cu aproximativ 24 de procente sub nivelul anului 2008.
Numărul turiştilor sosiţi în structuri de primire turistică în anul 2013 era de 34.196 de
persoane, mai puțin cu 11% decât în anul 2007.
În anul 2013, numărul de înnoptări în judeţ era de 55.898 de persoane (1,34% din
numărul total din regiunea Sud-Est), respectând o evoluţia regiunii între 2007 și 2013 (scade
cu 16% în judeţ).
Durata medie a şederii turiştilor în judeţul Vrancea a fost în perioada 2007 – 2013
între 1,76-1,41 nopţi per turist, înregistrându-se o scădere continuă.
62
5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale
5.1. Reţeaua de sănătate

Accesul la serviciile de sănătate, alături de aspecte socio-economice, culturale sau de
mediu reprezintă elemente ce influenţează starea de sănătate a populaţiei. Calitatea serviciilor
sanitare este condiţionată de infrastructura specifică, de numărul personalului specializat, dar
şi de nivelul de salarizare din domeniu. Accesul la serviciile medicale este inegal ca urmare a
diferenţelor economice (costul tratamentului şi al transportului), de aşezare geografică
(distanţa faţă de unităţile medicale) şi de calitate a serviciilor sanitare. În România există
deosebiri semnificative ale situaţiei numărului de unităţi sanitare între regiunile de dezvoltare
şi între mediul urban şi rural. Astfel, Regiunea Sud-Est este cea mai slab dezvoltată în acest
sens, fiind în 2011 pe ultimul loc în ceea ce priveşte numărul de unităţi sanitare la 100.000 de
locuitori, cu 20,3 unităţi sanitare mai puţin decât media naţională.
Structura unităţilor sanitare în Regiunea Sud-Est şi în judeţul Vrancea la nivelul anului 2013
Categorii de unități sanitare Regiunea Sud-Est Judeţul Vrancea
Spitale 52 7
Ambulatorii de specialitate 8 -
Ambulatorii integrate spitalului 34 5
Policlinici 10 -
Dispensare medicale 22 4
Centre de sănătate 4 2
Centre de sănătate mintală 8 -
Sanatorii balneare 4 -
Unități medico-sociale 5 -
Centre de diagnostic și tratament 5 -
Centre medicale de specialitate 24 3
Cabinete medicale de medicină generală 275 11
Cabinete medicale școlare 240 32
Cabinete medicale de familie 1345 154
Societate medicală civilă 3 -
Cabinete stomatologice 1536 146
Cabinete stomatologice școlare 52 9
Societate stomatologică civilă medicală 3 -
Cabinete medicale de specialitate 1074 112
Societate civilă medicală de specialitate 13 -
Farmacii și puncte farmaceutice 1282 92
Depozite farmaceutice 33 2
Creșe 30 2
Laboratoare medicale 347 30
Laboratoare de tehnică dentară 153 9
Centre de transfuzie 6 1
Alte tipuri de cabinete medicale 47 4
Sursa: INS, 2013
63
Se observă faptul că cele mai multe unităţi sanitare la nivel județean sunt cabinetele
medicale de familie, fiind urmate de cabinetele stomatologice. În organizarea unităților
sanitare se remarcă judeţul Vrancea ca fiind singurul din Regiunea de Sud-Est în care nu se
găsesc policlinici.
În ceea ce privește distribuția unităților sanitare pe medii din anul 2011, se remarcă
faptul că în județul Vrancea procentul de unități sanitare din mediul rural la unitățile sanitare
din mediul urban este de 44%.
Unități sanitare la nivelul anului 2011
Regiunea Sud-Est Județul Vrancea % Rural din Urban
Urban 4.919 425 25,07
Rural 1.233 186 43,76
Sursa: Anuarul Statistic al României, ediția 2012
Unități sanitare de ambulanță și SMURD la nivelul anului 2011
Regiunea Sud-Est Județul Vrancea
Urban 15 2
Rural 1 -
Analizând evoluţia numărului de unităţi sanitare în perioada 2005 – 2011 se observă
că nu au avut o evoluţie constantă, ponderea unităţilor cu proprietate majoritar privată a
crescut continuu, la nivelul regiunii şi judeţului Vrancea.
Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe forma de proprietate în perioada 2005 – 2011 în Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud-Est
Unități sanitare cu proprietate Unități sanitare cu proprietate
% privat față de public
majoritară de stat majoritară privată
2005 2.107 2.576 22,3
2006 2.337 2.755 17,9
2007 2.305 2.953 28,1
2008 2.449 3.174 29,6
2009 2.441 3.367 37,9
2010 1.843 4.064 120,5
2011 1.475 4.706 219,1
Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe forma de proprietate în perioada 2005 – 2011 în judeţul Vrancea
Județul Vrancea
Unități sanitare cu proprietate Unități sanitare cu proprietate
% privat față de public
majoritară de stat majoritară privată
2005 256 257 0,4
2006 295 305 3,4
2007 283 307 8,5
2008 300 306 2,0
2009 314 309 -1,6
2010 297 321 8,1
2011 283 330 16,6
În perioada 2005 – 2011, numărul unităţilor sanitare cu proprietate majoritară de stat
înregistrează o scădere de 11%, în timp ce numărul unităţilor sanitare private creşte cu 28%.
64
EVOLUŢIA NUMĂRULUI DE UNITĂŢI SANITARE PE FORMA DE PROPRIETATE ÎN PERIOADA

2005 – 2011 ÎN JUDEŢUL VRANCEA
350
330
Unitati sanitare cu proprietate
310
majoritara de stat
290
Unitati sanitare cu proprietate
270 majoritara privata
250
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Situația spitalelor din județ pe număr de paturi se prezintă astfel:
Nr. Denumire spital Nr. paturi
Crt.
1 Spitalul Județean de Urgență ”Sf. Pantelimon” Focșani 728
2 Spitalul Militar de Urgență Focșani ”Dr. Al. Popescu” 165
3 Spitalul Municipal Adjud 173
4 Spitalul Orășensc Panciu 62
5 Spitalul Comunal Vidra 52
Spitalul de Psihiatrie Cronici Dumbrăveni (inclusive Secția
6 135
exterioară Dumitrești)
7 SC MATERNA SRL Focșani 12
8 Total județ 1.327
Sursa: Planul de analiză și acoperire a riscurilor, 2014
SISTEMUL MEDICAL DIN VRANCEA

Situaţia spitalelor din judeţ se prezintă astfel:
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ “SF. PANTELIMON” FOCŞANI este

clasificat nivelul III de competenţă.
SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI DUMBRĂVENI este clasificat nivelul V
de competenţă.
Conform numărului de angajaţi, 6 sunt medici de specialitate, 44 de persoane aparţin
personalului sanitar mediu şi 79 personal auxiliar (infirmiere, personal TESA, muncitori etc.).
Spitalul are 4 secţii/ compartimente care acordă şi servicii de spitalizare continuă, 2
laboratoare, Camera de Gardă (6 paturi). Spitalul deţine 135 de paturi.
Spitalul este dotat cu analizor semiautomat – 2010, microscop binocuar – 2010,
analizor automat de hematologie ABACHUS – 2010, analizor – 1999, microanalizor – 1997,
microscop – 1996, analizor automat CLOVER – 2010, sistem de electroforeză – 2010,
analizor urină – 2011, electrocardiograf – 2013, monitor funcţii vitale cu suport de perete –
2013, pulsoximetru portabil Mindray – 2013, electrocardiograf – 2007.
SPITALUL MUNICIPAL ADJUD este clasificat nivelul IV de competenţă.
În componența spitalului există 13 secţii, 2 laboratoare, 11 servicii de spitalizare continuă, 12
servicii ambulatorii de specialitate, 12 servicii de spitalizare de zi, 1 serviciu paraclinic şi 173
de paturi.
Resursa umană este formată din 37 medici specialiști, 80 persoane personal sanitar
mediu (asistenţi medicali, laborator, biologi) şi 86 personal auxiliar (infirmiere, personal
TESA, de deservire etc.).
65
SPITALUL ORĂŞENESC PANCIU este clasificat nivelul IV de competenţă.

Spitalul are 5 secţii, 2 laboratoare, 5 structuri care acordă servicii de spitalizare
continuă, 8 servicii ambulatorii de specialitate, 2 servicii paraclinice şi 62 de paturi.
Personalul este format din 7 medici de specialitate, 34 asistenţi şi 42 angajaţi auxiliari. Ca şi
aparate, spitalul deţine: aparat de radiologie digitală, instrumente şi echipamente necesare
pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie, imunologie
şi toxicologie.
SPITALUL COMUNAL VIDRA este clasificat nivelul IV de competenţă.
SC MATERNA SRL FOCŞANI (PRIVAT) este clasificat nivelul V de competenţă.
SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ FOCŞANI “DR. AL. POPESCU” este
clasificat nivelul III de competenţă.
Spitalul are 13 secţii, 2 laboratoare, 12 structuri care acordă servicii de spitalizare
continuă, 15 servicii ambulatorii de specialitate, 11 servicii de spitalizare de zi, 2 servicii
paraclinice. Spitalizarea de zi are 10 paturi.
Conform numărului de angajaţi, 22 sunt medici de specialitate şi 85 aparţin
personalului sanitar mediu.
CPU funcționează cu doi medici specialişti cu competenţă de medicină de urgență, şi
un medic cu dublă specializare din alte compartimente, precum şi cu șase medici specialişti
pe bază de contract prestări servicii.
Spitalul este dotat cu aparat de radiologie digitală (necesită dotarea cu aparatură
mobilă), aparat tomografie computerizată (necesită modernizare), aparate ultrasonografie
convenţională şi Doppler (necesită dotare şi modernizare) şi instrumentele şi echipamentele
necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie, biochimie, microbiologie,
imunologie şi toxicologie. Aparatul de rezonanţă magnetică nucleară şi aparatul pentru
angiografie lipsesc din spital.
În cadrul spitalului se desfăşoară activităţi de învăţământ şi cercetare ştiinţifico-
medicală, precum şi de educaţie medicală continuă.
66
Rețeaua unităților de sănătate și Homocea Corbița Boghești
asistență socială din județul Vrancea Adjud

Tănăsoaia
Ploscuțeni
Ruginești
Soveja Câmpuri Răcoasa Păunești
Fitionești
Pufești Focșani
Străoane Movilița
Vizantea-Livezi
Negrilești
Tulnici Bârsești Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Țifești
Păulești Bolotești
Valea Sării
Năruja
Paltin Jariștea Garoafa
Reghiu
Nistorești
Câmpineanca Biliești
Spulber Broșteni Odobești
Andreiașu de Jos Mera Vânători

Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Focșani
Vintileasca Cristei Cârligele
Răstoaca
Golești Suraia
Milcovul
Gura Caliței Cotești Gologanu

Jitia
Legendă
Urechești Vulturu Nănești
Popești Slobozia Ciorăști
Dumitrești
A - Spital Gugești
B - Serviciul public local de asistență socială Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
C - Centre de Asistență Tâmboești Tătăranu
D - Centre Sociale Obrejița Sihlea
E - Centru Maternal Slobozia
F - Adăpost Temporar Bradului Bălești
Măicănești
G - Module Familiale
H - Locuinta Protejată
I - Cămin pentru persoane vârstnice Gradul de ocupare a posturilor Ciorăști
J - Cantină de ajutor social în unitățile sanitare
K - Centru școlar pentru educație incluzivă 0% 100%
50%
L - Birou de asistență socială al parohiei
Sursa: Harta bazata pe analiza făcută de consultant.
5.2. Sistemul de asistenţă socială

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASP) este instituţia
publică de la nivel judeţean care are rolul de a asigura aplicarea politicilor, măsurilor şi
strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure,
persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane sau grupuri
aflate în nevoie sau vulnerabile.
DGASP este structurată organizatoric în:
 patru direcţii: Direcţia pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului;
Direcţia pentru Protecţia Persoanelor Adulte cu Handicap sau aflate în Nevoie;
Direcţia Juridică; Direcţia Economică;
67
 un serviciu: Serviciul de prevenire al Marginalizării Sociale şi a Violenţei în

familie;
 un birou: Biroul Adopţii.
La sfârșitul anului 2013, în evidențele DGASPC Vrancea a fost prevăzut un număr

total de 1.059,5 de posturi, din care 856 de posturi ocupate și 204 posturi vacante. Din
numărul total de 300 de posturi prevăzut de asistenți maternali, doar 263 de posturi sunt
ocupate.
La nivelul administraţiilor publice locale există servicii de asistenţă socială, cu

angajaţi, din care numai o parte din personal este calificat în domeniul asistenţei şi protecţiei
sociale.
INFRASTRUCTURA
DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DREPTURILOR

COPILULUI
În cadrul direcţiei sunt furnizate servicii sociale primare şi specializate de prevenire a
separării copilului de familie, servicii de protecţie alternativă a copilului separat definitiv de
familie prin tutelă, adopţie, servicii de protecție specială a copilului separat temporar sau
definitiv de familie, precum şi servicii de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi.
Direcţia este structurată organizatoric într-un compartiment de specialitate
(Secretariatul Comisiei pentru Protecţia Copilului) şi patru servicii:
 Serviciul Management de Caz pentru Protecţia de Tip Familial,
 Serviciul Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial,
 Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă,
 Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului.
Pe parcursul anului 2013 au fost furnizate servicii sociale pentru 3.574 de copii,
exclusiv beneficiari direcți, cifră care nu include și beneficiarii indirecți, respectiv familia
naturală, familia extină, familia substitut.
În anul 2013, în cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip

Familial au fost furnizate servicii sociale pentru 833 de copii beneficiari direcţi, din care
numai 23 de copii erau separați definitiv de familie, restul de 810 de copii fiind aflaţi în
plasament astfel: 592 de copii aflaţi în grija unui asistent maternal profesionist şi 218 copii
aflaţi la o persoană sau familie.
Raportul copil aflat în plasament la asistent maternal profesionist/asistent maternal

profesionist este de 2/1.
68
SERVICII OFERITE PRIN ASISTENȚI MATERNALI PROFESIONIȘTI
Sursa: http://www.asistentasocialavn.ro
În cadrul Serviciului Management de Caz pentru Protecţia de Tip Rezidenţial
sunt furnizate servicii sociale specializate pentru 521 de copii beneficiari direcți în anul 2013,
astfel:
Numărul
Servicii sociale copiilor Servicii sociale oferite de:
beneficiari
Centrul de Zi de Recuperare și Reabilitare
Servicii sociale de prevenire a separării de Copii cu Dizabilități
178
familie a copilului cu dizabilități și de Centrul de Recuperare Copii cu Tulburări de
recuperare/reabilitare Spectru Autist
Module de tip familial: trei garsoniere, 16
254
apartamente și patru case
Servicii de protecție specială a copilului
separat temporar sau definitiv de familie Centrul rezidențial copii cu dizabilități
89
Module de tip familial copii cu dizabilități: un
apartament și două case
Sursa: Raport de activitate DGASPC Vrancea – 2013
69
În anul 2013, existau module familiale de tip rezidenţial cu o capacitate totală de 275
de persoane, după cum urmează:
Module Familiale Păunești 19
Module Familiale Dumbrăveni 21
Module Familiale Panciu 32
Module Familiale Odobeşti 50
Module Familiale Mărăşeşti 48
Module Familiale Copii cu Dizabilități Focșani (Prâslea, Harap Alb şi Johnny England III) 31
Centrul de Asistenţă şi Sprijin Focşani (Ana şi Dany, Cuore, Forget Me Not) 38 (11,11,16)
Centrul Rezidențial Copii cu Dizabilități Focșani 34
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Măicănești 1
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Mihălceni 1
În cadrul Centrului Comunitar de Servicii pentru Copii cu Dizabilități Focșani sunt

oferite servicii specializate de recuperare şi reabilitare şi servicii sociale de prevenire a
separării copilului cu dizabilități de familie:
 Centrul de Zi de Recuperare și Reabilitare Copii cu Dizabilități: 91 de
beneficiari;
 Centrul de Recuperare Copii cu Tulburări de Spectru Autist: 38 de beneficiari.
Serviciul de Intervenţie în Regim de Urgenţă asigură servicii sociale pentru 918 de

copii beneficiari direcţi în anul 2013, astfel:
 796 de copii: servicii sociale de prevenire a separării copilului de familie oferite
de către Biroul Echipa Mobilă al Adăpostului Temporar pentru copilul
Delincvent şi din Stradă, Centrul Maternal, Centrul de Zi pentru Copiii
Exploataţi prin muncă.
 122 de copii în privinţa cărora s-a dispus iniţial măsura plasamentului în regim
de urgenţă: servicii sociale de intervenţie în regim de urgenţă şi protecţie socială.
Centrul Maternal Focşani oferă asistenţă şi suport pentru cuplul mamă – copil aflat în
risc de separare de familie.
Adăpostul Temporar pentru Copilul Delincvent şi din Stradă Focșani asigură
rezidenţă temporară copilului delincvent şi din stradă sau lipsit de supraveghere părintească.
Adăpostul Temporar pentru Copilul Abuzat, Exploatat, Supus Traficului sau Migrației
Focșani asigură rezidenţă temporară copiilor abuzaţi, neglijaţi, exploataţi, supuşi traficului
sau migraţiei, care au măsură de protecţie în regim de urgenţă.
La nivelul Serviciului de Evaluare Complexă a Copilului, în decursul anului 2013,
au fost furnizate servicii de evaluare complexă pentru 1.302 de copii cu dizabilităţi în vederea
încadrării într-o categorie de persoane cu handicap şi/sau orientării școlare/profesionale, atât
pentru copiii separaţi de familie (beneficiari ai unei măsuri de protecţie specială), cât şi
pentru copiii din familie.
Evaluarea copiilor pentru încadrarea în grad de handicap în anul 2013
Gradul de handicap Ponderea copiilor Numărul de cazuri
Gradul grav 51 % 664
Gradul accentuat 23,3% 307
Gradul mediu 24% 307
Gradul ușor 1,7% 22
70
Au fost îndrumați spre Serviciul de Evaluare și Orientare școlară și Profesională din

cadrul Centrlor Județene de Resurse și Asistență Psihopedagogică Vrancea în vederea
orientării școlare un număr de 109 de persoane.
Din totalul de 1.302 de copii încadraţi în grad de handicap/orientare şcolară, 1.079 de
copii se aflau în familie naturală/lărgită, 160 de copii se aflau ocrotiţi la un asistent maternal
profesionist, 63 de copii se aflau în centre de tip rezidențial ocrotiţi prin DPPDC, iar restul de
15 copii se aflau în plasament la familia substitut.
Patologia medicală după tipul de handicap
Patologia medicală după tipul de handicap Numărul de cazuri
psihic 416 (din care autism 183)
mental 207
somatic 268
fizic 42
auditiv 48
vizual 52
HIV/SIDA 5
boli rare 43 (din care Down 38)
asociat 221
DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA PERSOANELOR ADULTE CU

HANDICAP SAU AFLATE ÎN NEVOIE
Direcţia funcţionează cu un compartiment (Secretariat Comisie Evaluare Persoane cu
Handicap) şi trei servicii:
 Serviciul Management de Caz pentru Adulţi şi Monitorizare Socială,
 Serviciul Evaluare Complexă,
 Serviciul Stabiliri Plăți Prestaţii Sociale.
În cadrul direcţiei sunt furnizate servicii sociale specializate în concordanţă cu nevoile

persoanelor adulte cu diferite tipuri de handicap, precum şi celor vârstnice aflate în dificultate
socio-medicală şi economică.
Serviciul Management de Caz pentru Adulţi şi Monitorizare Socială desfășoară
activități cu scopul îmbunătățirii condițiilor de viață a celor 446 de rezidenți din cursul anului
2013, persoane cu diferite tipuri de handicap, precum și persoane vârstnice aflate în
dificultate socio-medicală și economică.
Serviciul cuprinde:
2 birouri:
 Biroul Monitorizare persoane cu handicap şi asistenţi personali din comunitate,
 Biroul Management de caz persoane cu handicap şi asistenţă persoane vârstnice;
12 centre specializate în protecţia persoanelor adulte cu handicap/vârstnice:

 Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Coteşti – 35 de beneficiari,
 Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Odobeşti,
 Centrul de Îngrijire şi Asistenţă "Sf. Maria" Goleşti,
 Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jariştea – 30 de beneficiari,
71
 Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măicăneşti – 17

beneficiari,
 Centru de Îngrijire şi Asistenţă Măicăneşti,
 Centru de Recuperare şi Reabilitare Persoane cu Handicap Odobeşti,
 Locuinţa Protejată Casa Anca Odobeşti,
 Locuinţa Protejată Casa Clara Odobeşti,
 Locuinţa Protejată Casa Luminița Odobeşti – 4 beneficiari,
 Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Odobeşti,
 Centrul Rezidenţial pentru Persoane Vârstnice Odobeşti,
2 compartimente:
 Centrul de respiro Măicăneşti,
 Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulatoriu Odobești.
În municipiul Focşani, în Centrul Social cu Destinaţie Multifuncţională „Sf. Teodor”,

sunt oferite servicii de prevenire a marginalizării sociale a tinerilor (persoane peste 18 ani)
care provin din sistemul de protecţie a copilului din cadrul centrelor rezidenţiale.
În municipiul Focşani, îşi desfăşoară activitatea şi alte centre private din cadrul
Asociaţiei ”Maria Francesca”, Asociaţiei Promotorilor Dezvoltării Locale, Fundaţiei
Academice ”Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Asociaţiei ”Assistance”, Societăţii
Naţionale de Cruce Roşie – Filiala Vrancea.
În judeţul Vrancea, există o singură Cantină de Ajutor Social, şi anume în municipiul
Focşani, cu o capacitate de 650 de persoane beneficiare.
Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap urmăreşte
integrarea şi incluziunea socială prin evaluarea complexă a adulţilor cu handicap.
Pe parcursul anului 2013 au fost evaluate 4.763 de persoane care au primit propuneri
de încadrare /neîncadrare în grad de handicap astfel:
Evaluarea adulţilor pentru încadrarea în grad de handicap în anul 2013
Gradul de handicap Numărul de persoane

Gradul grav 911
Gradul accentuat 1.887
Gradul mediu 988
Gradul ușor 156
Nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale 821
Din care 216 de persoane adulte cu handicap sunt nedeplasabile
În cadrul anului 2013 a fost consiliat un număr de 70 de persoane de etnie rromă, fără
venit, privind dreptul la accesarea serviciilor de sănătate și înscrierea pe listele unui medic de
familie, drept conferit de certificatul de persoană cu handicap.
Serviciul Stabiliri Plăți Prestații Sociale asigură drepturile și facilitățile prevăzute
de legislația în vigoare persoanelor cu handicap din evidență, promovând accesul la serviciile
necesare pentru a susține integrarea socială și pentru a preveni marginalizarea persoanelor cu
handicap.
72
Comparând evoluția persoanelor cu handicap rămase în plată la 30 noiembrie 2013 cu

perioada similară a anului anterior, se constată:
Persoane cu handicap Noiembrie 2012 Noiembrie 2013 Evoluția (%)
beneficiare de prestații sociale
Adulți total 18.442 17.202 -6,72
Grad grav 4.167 4.168 0,2
Grad accentuat 11.744 10.737 -8
Grad mediu 2.531 2.297 -10
Copii total 1.034 1.046 1,16
Grad grav 546 575 5,31
Grad accentuat 247 260 5,26
Grad mediu 241 211 -12,45
Total persoane cu handicap 19.476 18.248 -6,31
Analizând datele din tabelul prezentat, rezultă o scădere a numărului de prestații
acordate persoanelor cu handicap adulte cu 1.240 de cazuri, iar pentru copii se evidențiază o
creștere de 12 cazuri.
Reducerile și creșterile în procente sunt redate în tabel, iar în cifre absolute se
înregistrează per total o reducere de 1.228 de cazuri.
Centrele pentru copii și adulți de pe teritoriul județului Vrancea se regăsesc pe
teritoriu conform hărților:
CENTRE COPII DIN JUDEȚUL VRANCEA
73
CENTRE ADULȚI DIN JUDEȚUL VRANCEA
Lista instituțiilor sociale
Lista instituţiilorTipul
sociale BENEFICIARI Capacitatea Tipul centrelor: de
Nr. UAT instituției
Sursa: date primite din teritoriu, 2014 UNITĂȚI de persoane zi, rezidențiale, la
Crt (publică/
privată) tipul (copii,adulți etc) beneficiare domiciliu
Centru de Asistență pt. Recuperarea

Centru de zi ,
1 Adjud Privată Tinerilor cu Handicap din Adjud - Tineri 18-26 100
locuințe protejate
Fundația Pro Armonia Focșani
Biroul local de asistență socială al
2 Broşteni Privată parohiei Sf. Gheorghe - Biserica Sfântu Copii 7-14 ani 35 Centru de zi
Gheorghe Broşteni
Centru de recuperare și Reabilitare
3 Coteşti Publică Adulți 35 Rezidenţial
Neuro-psihiatrică Coteşti
Tineri între 6-16 ani,
4 Dumbrăveni Publică Module Familiale Dumbrăveni 17>18 ani Tineri între 21 Rezidenţial
6-16 ani, 17>18 ani
Centru de Îngrijire și Asistență "Sf. Maria"
5 Goleşti Publică Adulți 20 Rezidenţial
Goleşti
Centru de Recuperare și Reabilitare
6 Jariştea Publică Adulți 30 Rezidenţial
Neuro-psihiatrică Jariştea
Centru școlar pentru Educație Inclusivă
7 Măicăneşti Publică Copii 7-18ani 115 Rezidenţial
Măicăneşti
Centru de Îngrijire și Asistenta
8 Măicăneşti Publică Adulți 60 Rezidenţial
Măicăneşti
9 Măicăneşti Publică Adulți 14 Rezidenţial
Neuro-psihiatrică Măicăneşti
74
10 Măicăneşti Publică Compartimentul de respiro Măicăneşti Adulți 10 Rezidenţial

Module familiale Mărăşeşti: Arlechino,
11 Mărăşeşti Publică Dănuț, Degețica, Pluto, Donald, Pinochio Copii între 3-18 ani 52 Rezidenţial
și Marcela
Centru școlar pentru Educație Inclusivă
12 Mihălceni Publică Copii 7-22 ani 70 Rezidenţial
Mihălceni
Centru social multifuncțional (Asociația
13 Movilita Publică copii 7-16 ani
Assistance)
Module familiale Odobeşti: Johnny
14 Odobeşti Publică Copii 7-18 ani 24 Rezidenţial
England I și Johnny England II, Ștefăniță
Centrul de Integrare prin Terapie
15 Odobeşti Publică Adulți 118 Rezidenţial
Ocupațională Odobeşti
16 Odobeşti Publică Centru de Îngrijire și Asistență Odobeşti Adulți 50 Rezidenţial
Centru de Asistență și Sprijin George,
17 Odobeşti Publică Tineri între 8>18 ani 18 Rezidenţial
Irina , Mariana Odobeşti
Persoane cu Handicap Odobeşti
Rezidenţial
+ servicii de
Centru de Servicii de Recuperare Neuro- 28 (10 cu Recuperare,
19 Odobeşti Publică Adulți
motorie Tip Ambulatoriu Odobeşti cazare) suport și asistentă,
tratament
specializat
20 Odobeşti Publică Locuință Protejată Casa Anca Odobeşti Adulți 10 Rezidenţial
21 Odobeşti Publică Locuință Protejată Casa Clara Odobeşti Adulți 10 Rezidenţial
Locuință Protejată Casa Luminița
Odobeşti
Centru Rezidenţial pentru Persoane
Vârstnice Odobeşti
Module familiale Panciu: Speranţă,
24 Panciu Publică Tineri între 8>18 ani 32 Rezidenţial
Fortuna
25 Păuneşti Publică Module familiale Păuneşti Tineri între 6>18 ani 18 Rezidenţial
Biroul Local de Asistenţă Socială -
26 Zăbrăuți CULTE Persoane vârstnice 25 La domiciliu
Parohia Zăbrăuți
Sursa: date primite din teritoriu, 2014
5.3. Sistemul educaţional

Inspectoratul Şcolar Vrancea, instituţie reprezentativă a MECTS la nivelul judeţului,
în colaborare cu autorităţile locale, instituţii private şi organizaţii nonguvernamentale, au
stabilit relaţii de colaborare pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare,
întreţinerea şi modernizarea bazei materiale, reabilitarea şi extinderea şcolilor, realizarea de
programe şi proiecte şcolare şi extraşcolare, precum şi asigurarea protecţiei sociale a copiilor
prin programe guvernamentale.
Diagnoza sitemului educaţional din judeţul Vrancea porneşte de la măsurarea gradului
de atingere a obiectivelor formulate în planul managerial pentru anul şcolar 2012 – 2013, prin
raportare la indicatorii de evaluare a calităţii şi a eficienţei interne a sistemului.
Direcțiile strategice:
1. Stimularea cuprinderii într-o formă de şcolarizare şi îmbunătăţirea condiţiilor de
educaţie a tuturor elevilor din judeţul Vrancea prin descentralizare reală şi
promovarea culturii calităţii la nivel de sistem şi proces.
75
2. Creşterea ratei de participare la educaţie şi asigurarea egalităţii şanselor prin

prevenirea şi combaterea abandonului şi absenteismului şcolar, îmbunătăţirea ratei
succesului pentru elevii din judeţul Vrancea în scopul finalizării învăţământului
obligatoriu şi integrării cu succes în viaţa socială.
3. Orientarea şi desfăşurarea activităţii de formare continuă şi de perfecţionare spre
creşterea calităţii prestaţiei managerilor educaţionali şi a personalului didactic, sub
aspect ştiinţific şi psihopedagogic.
4. Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare personală a
elevilor şi armonizarea acesteia cu evoluţia continuă a pieţei muncii şi optimizarea
relaţiei şcoală – comunitate şi a parteneriatului internaţional.
Conform datelor statistice, structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale se

prezintă astfel:
STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA DIN MEDIUL URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ
17,7% 15,4%

66,9%

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA DIN MEDIUL RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ
18,2%
28,7% Populatia tanara (0 - 14 ani)
53,1%
Alcătuirea populaţiei din judeţ indică ponderi mai mari pentru populaţia tânără în
mediul rural prin comparaţie cu mediul urban (+2%), valoare superioară şi mediei Regiunii
Sud-Est (16%).
În ceea ce priveşte populaţia adultă se observă că, în ambele medii de rezidenţă,
reprezintă mai mult de jumătate din totalul populației, însă valoarea este mai mare în cazul
spaţiului urban (+ 13,8%).
La nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al județului este de 1,43% și
corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic.
Declinul demografic va continua în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici
nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de
investiţii corespunzătoare în capitalul uman.
Declinul demografic este general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri
semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.
Populaţia şcolară la nivelul judeţului a înregistrat în perioada 2000 – 2013 o scădere
continuă, ajungând la începutul anului şcolar 2013 – 2014 la 54.128 de persoane, ceea ce
reprezintă 78% din populaţia şcolară din anul şcolar 2000 – 2001. Din totalul populaţiei
şcolare, 53% se concentrează în mediul urban, iar 47% în mediul rural.
76
EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞCOLARE LA NIVELUL JUDEŢULUI VRANCEA (NR. PERSOANE)
70000
65000
60000
55000
50000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sursa: INS
La nivelul judeţului Vrancea se înregistrează valori în scădere în ultimii ani a copiilor
înscrişi în grădiniţe, a numărului de elevi din învăţământul preuniversitar, dar și a studenţilor
înscriși.
Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie la începutul anilor școlari
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Niveluri de instruire 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Număr persoane
Total 58.858 57.310 56.704 55.886 55.568 55.200 54.128
Copii înscriși în grădinițe 10.884 10.154 10.282 10.032 10.256 8.979 8.906
Elevi inscrisi în învățământul
47.774 46.992 46.281 45.318 44.879 45.890 44.959
preuniversitar
Elevi înscriși în primar + gimnazial
31.987 31.223 30.399 29.531 28.866 30.579 30.692
învățământul (cls.I-VIII)
primar și primar (cls.I-IV) 15.839 15.647 15.322 14.884 14.548 16.364 16.675
gimnazial (inclusiv
învățământul gimnazial (cls.V-
16.148 15.576 15.077 14.647 14.318 14.215 14.017
special) VIII)
Elevi înscriși în învățământul liceal 11.628 11.979 12.631 13.196 13.563 12.882 11.901
Elevi înscriși în învățământul
3.224 2.565 1.537 649 174 258 247
profesional
Elevi înscriși în învățământul postliceal 915 1.225 1.689 1.916 2.246 2.149 2.089
Elevi înscriși în învățământul de maiștri 20 : 25 26 30 22 30
Studenti înscriși public + privat 200 164 141 536 433 331 263
în învățământul public 200 164 141 157 152 131 133
superior privat - - - 379 281 200 130
Sursa: INS, 2013
Din totalul de 120 de unităţi şcolare din judeţul Vrancea, cu patru mai puține decât în
anul 2012, 38% se concentrează în mediul urban, iar restul de 62% din mediul rural sunt
unități școlare din învățământul preuniversitar. Municipiul Focșani este singurul care
beneficiază de școli postliceale.
Unităţile şcolare pe niveluri de educaţie în județul Vrancea în anul 2013
Număr de unități școlare
Niveluri de instruire
Total Urban Rural
Total 120 46 74
Preșcolar 9 9
Preuniversitar 111 37 74
Primar și gimnazial (inclusiv special) 84 14 70
Liceal 24 20 4
Postliceal 3 3 -
Sursa: INS, 2013
77
Rețeaua unităților de învățământ Homocea Corbița Boghești
din județul Vrancea

Tănăsoaia
Adjud
Ploscuțeni
Ruginești
Răcoasa Fitionești Păunești

Câmpuri
Soveja Pufești
Străoane Movilița
Tulnici Bârsești
Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești
Năruja
Garoafa
Paltin Jariștea
Reghiu
Nistorești
Odobești Câmpineanca Biliești
Spulber Broșteni
Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Cristei
Cârligele Focșani Răstoaca
Golești Suraia
Vintileasca Milcovul

Gologanu
Urechești Nănești
Vulturu
Jitia Popești Gugești Slobozia Ciorăști
Dumitrești
Legendă Chiojdeni
Bordești Dumbrăveni
Tâmboești Tătăranu
Obrejița
A - Grădiniță Sihlea
B - Școală primară Slobozia Bălești

Măicănești
Bradului
C - Școală gimnazială
D - Liceu Ciorăști
E - Școală postliceală
ANALIZA ANULUI ȘCOLAR 2011 – 2012, COMPARATIV CU 2010 – 2011, ÎN CIFRE
Unităţi şcolare care au funcţionat în anul şcolar 2011 – 2012, comparativ cu 2010 – 2011
Nr. unităților cu PJ Nr. unităților ca Nr. unităților cu PJ Nr. unităților ca
Tipul unităților
2010 – 2011 structuri 2010 – 2011 2011 – 2012 structuri 2011 – 2012
de învățământ
URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL
Grădinițe 15 - 29 235 13 - 31 232
Școli cu cl. I-IV - - 9 122 - - 9 113
Școli cu cl. I-
14 71 1 33 14 68 1 37
VIII
Școli de arte și
- 2 - - - - - -
meserii
Licee/Grupuri
19 2 - - 19 2 - -
școlare
Școli
1 - - - 1 - - -
postliceale
TOTAL 49 75 39 390 47 70 41 382
Sursa: Raport privind starea învăţământului, an şcolar 2011 – 2012, ISJ Vrancea
78
Unităţi care au funcţionat în anul şcolar 2011 – 2012, comparativ cu 2010 – 2011
Anul școlar 2010-2011 Anul școlar 2011-2012
Unități cu Unități Unități cu Unități
Tipul unității
personalitate structură Total personalitate structură Total
juridică (arondate) juridică (arondate)
Unități pentru
învățământul 124 429 553 117 423 540
de masă
Unitțăți
pentru
3 - 3 3 0 3
învățământul
special
Unități
6 5 11 6 5 11
conexe
Total 133 434 567 126 428 554
Situaţia învăţământului simultan

Nr. clase 2009 – Nr. elevi 2009 – Nr. clase 2010 – Nr. elevi 2010 – Nr. clase 2011 – Nr. elevi 2011 –
2010 2010 2011 2011 2012 2012
279 3.755 314 2.724 256 3.446
Sursa: Raport privind starea învăţământului, an şcolar 2011-2012, ISJ Vrancea
Clase cu specific (intensive, de artă, de sport)

Care au funcționat în anul 2010 – 2011 Care au funcționat in anul 2011 – 2012
Nivelul de Clase cu Clase cu
Clase de artă Clase de Clase de artă Clase de
scolarizare predare predare
și muzică sport și muzică sport
intensivă intensivă
Învățământ
- 8 clase - - 6 clase -
primar
Învățământ
- 8 clase 6 clase - 6 clase 6 clase
gimnazial
Învățământ
9 clase 12 clase 10 clase 8 clase 12 clase 12 clase
liceal
Cluburi
- - 58 de grupe - - 58 de grupe
sportive
Realizarea planului de şcolarizare în anul şcolar 2011 – 2012

PLAN PROPUS M.E.C.T.S.
2011 – 2012, inclusiv REALIZAT 2010 – 2011
NIVELURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
suplimentari
Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi
ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL 144 4.248 139 3.933
Cls. a IX-a zi 115 3.450 114 3.327
Cls. a IX-a seral 8 240 4 126
Cls. a IX-a fr. redusă 2 60 2 57
Cls. a IX-a zi, elevi cu deficiențe 4 48 4 42
Cls. a IX-a, rută progresivă, zi 15 450 15 381
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL 7 174 5 103
An de completare, zi
An de completare, seral 5 150 3 85
An de completare pentru elevi cu deficiențe,
2 24 2 18
zi
79
Norme didactice, posturi personal didactic auxiliar şi nedidactic

Didactic
Total norme Suplinitori Suplinitori
An scolar Titulari asociat/
didactice calificați necalificați
pensionari
2010 – 2011 3.964 3.165,84 676,76 82,72 38,68
2011 – 2012 3.833 3.147,24 570,54 85,08 30,14
An școlar Didactic auxiliar Nedidactic

2010 – 2011 416 927,75
2011 – 2012 416,25 945,75
Raportul numărului de elevi/cadru didactic în judeţul Vrancea 2011 – 2012

Mediul Nivelul Nr. elevi sau copii Nr. cadre didactice Elevi/cadru didactic
Rural Preșcolar 6.658 331 20,11
Rural Primar 9.439 547 17,25
Rural Gimnazial 9.200 886,5 10,37
Rural Liceal 1.027 52 19,75
Rural Postliceal 60 2,5 24
Total rural 26.384 1.819 14,50
Urban Preșcolar 3.854 274 14,06
Urban Primar 4.848 230 21,07
Urban Gimnazial 4.831 386,75 12,49
Urban Liceal 12.563 867 14,49
Urban Postliceal 418 13,5 30,96
Total urban 26.514 1.771,25 14,96
Total 52.898 3.590,25 14,73
Numărul elevilor din judeţul Vrancea

Nr. elevi sau copii 2010 – Nr. elevi sau copii 2011 –
Mediul Nivelul
2011 2012
Rural Preșcolar 6.746 6.658
Rural Primar 10.186 9.439
Rural Gimnazial 9.840 9.200
Rural Liceal 883 1.027
Rural Postliceal 51 60
Total rural 27.706 26.304
Urban Preșcolar 4.378 3.854
Urban Primar 4.925 4.848
Urban Gimnazial 5.153 4.831
Urban Liceal 11.701 12.563
Urban Postliceal 511 418
Total urban 26.668 26.514
Abandonul şcolar rămâne o preocupare a sistemului educaţional, indiferent de nivelul

de educaţie, rata abandonului şcolar la nivelul postliceal fiind cea mai mare (12,8%),
respectiv în învăţământul gimnazial (4,2%).
80
RATA ABANDONULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR, PE NIVELURI DE EDUCAŢIE,

ANUL 2011
3,4%
12,8% Invatamant primar si gimnazial
2,6%
Invatamantul primar
Invatamant gimnazial
4,2%
Invatamantul secundar ciclul 2
(liceal si profesional)
3,3% Invatamant postliceal
Sursa: INS, 2011

Sistemul de învăţământ profesional şi tehnic are un impact asupra ratei şomajului.
Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15 – 24 de ani şi ponderea ridicată a
acestora în numărul total al şomerilor sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire
în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Riscul de şomaj creşte şi şansele de
ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.
Unul dintre obiectivele Strategiei Lisabona 2020 este şi creşterea procentajului
persoanelor cu vârstă cuprinsă între 20 şi 24 de ani absolvenţi ai învăţământului terţiar sau
echivalent.
FORMAREA PROFESIONALĂ ŞI ÎNVĂŢAREA PE TOT PARCURSUL VIEŢII

Proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015 – 2025) o
consolidare relativă a vârstei de mijloc (35 – 55 de ani) active pe piaţă muncii, ceea ce va
conduce la o nevoie crescândă de formare continuă.
Gradul de urbanizare a judeţului este cel mai scăzut din regiune, ponderea populaţiei
rurale fiind de 63%.
În condiţiile în care structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi
o pondere mai mică a celor cu vârsta de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa
tinerilor de a părăsi spaţial rural, SISTEMUL DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE
PROFESIONALĂ este obligat să contribuie prin măsuri specifice vizând:
 asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni;
 oferta de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii
economiei rurale;
 educaţie în sprijinul conservării şi valorificării patrimoniului cultural specific şi
resurselor naturale din mediul rural;
 îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural;
 soluţii şi propuneri pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii
opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru cele cu număr
mic de elevi dintr-o zonă).
În acest context, analiza ofertei şcolilor din sistemul pentru formarea adulţilor arată o
slabă capacitate de răspuns la cerinţele pieţei muncii.
81
5.4. Sărăcia
ABORDARE INTEGRATĂ ÎN SOLUŢIONAREA NEVOILOR SPECIFICE
ZONELOR GEOGRAFICE CELE MAI AFECTATE DE SĂRĂCIE SAU ALE
GRUPURILOR VULNERABILE
În România, gradul de sărăcie şi de excluziune socială este mult mai mare decât în
majoritatea statelor membre, 40,3% din populaţie fiind expusă la astfel de riscuri în 2011,
comparativ cu media UE de aproximativ 24%.
În 2011, 4,74 milioane din totalul populaţiei române se aflau în risc de sărăcie (cu un
venit mai mic de 60% din venitul mediu disponibil), 6,28 milioane se confruntau cu lipsuri
materiale severe, iar 1,14 milioane locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută.
Conform calcului angajaţilor Băncii Mondiale efectuate pe baza Recensământului Populaţiei
şi al Locuinţelor 2011 şi UE-SILC 2011, regiunile de dezvoltare cu cele mai mari rate de
persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială sunt: NORD-EST (51,2%), SUD-EST
(50%) si SUD (43,1%).
Harta sărăciei în județul Vrancea Homocea Corbița Boghești
exprimată în procente la nivel de U.A.T.

Tănăsoaia
Adjud
Ploscuțeni
Ruginești
Răcoasa Fitionești Păunești

Câmpuri
Soveja Pufești
Străoane Movilița
Tulnici Bârsești
Vidra Panciu
Vrâncioaia
Mărășești
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești
Năruja
Garoafa
Paltin Jariștea
Reghiu Tecuci
Nistorești
Odobești Câmpineanca Biliești
Spulber Broșteni
Vârteșcoiu
Nereju
Poiana Cristei
Cârligele Focșani Răstoaca
Golești Suraia
Vintileasca Milcovul

Gologanu
Vulturu
Jitia Popești Gugești Slobozia Ciorăști
Dumitrești
Chiojdeni Bordești Dumbrăveni

Tâmboești Tătăranu
Obrejița Sihlea
Legendă Slobozia
Bălești
Bradului Măicănești
Arie dezvoltată
Arie dezvoltată mediu Ciorăști
Arie săracă
Sursa: Hartă realizată de consultant, bazată pe lucrarea ”Dezvoltarea regională în România”, Dumitru Sandu
82
Cartografierea sărăciei în zonele rurale şi urbane arată un risc mai mic de sărăcie în
localităţile din Zona Metropolitană Focşani propusă: Ţifeşti, Câmpineanca, Vânători, Coteşti,
Suraia, Goleşti, Gugeşti, respectiv localitatea Homocea din afara ZMF.
În aceeaşi zonă se identifică localităţile slab dezvoltate următoare: Odobeşti, Panciu,
Mărăşeşti, Poiana Cristei, Bordești, Obrejiţa, Bălești, Tătănaru, Năneşti, Slobozia Ciorăşti.
Judeţul Vrancea se află în regiunea SE, a doua regiune din ţară cu cea mai mare rată
de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială şi a cărui rată înregistrată este peste
media naţională privind ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate de
lucru foarte scăzută, în 2007 – 2011.
Oraşele mici (după populaţia din anul 2008: Adjud, Mărăşeşti, Odobeşti, Panciu)
concentrează sărăcia datorită infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie).
Restructurarea industrială şi reforma economică are ca principal efect o rată scăzută de
ocupare şi, prin urmare, venituri mici şi instabile. Zonele urbane afectate de sărăcie se
confruntă cu îmbătrânire demografică şi depopulare.
Fenomenul SĂRĂCIEI constituie un subiect important şi suficient de controversat în
România. Statistic, pentru măsurarea sărăciei, se pune problema cuantificării veniturilor, care
apoi se compară cu un anume nivel etalon. Măsurarea sărăciei se face pe baza pragului de
sărăcie calculat, care funcţionează ca un etalon în raport cu care orice măsură a fenomenului
capătă sens.
Dintre indicatorii astfel utilizaţi cei mai importanţi sunt:
 Incidența sărăciei = se evidenţiază cu ajutorul Ratei Sărăciei (RS), care
determină proporţia celor mai săraci în totalul populaţiei. Acest indicator
măsoară amploarea fenomenului, după formula : RS = nr. de pers. sau gosp.cu
venituri sau cheltuieli sub pragul sărăciei / mărimea populaţiei.
 Deficitul de venit al populației sărace (income gap) = suma necesară pentru ca
fiecare individ sărac să ajungă la nivelul pragului de sărăcie. Pe lângă
proporţia celor mai săraci în totalul populaţiei, o problemă esenţială este
măsurarea deficitului de venit al populaţiei sărace în raport cu pragul de
sărăcie.
 Suma veniturilor suplimentare (VS) reprezintă valoare necesară indivizilor
aflaţi sub pragul de sărăcie pentru a ieşi din această stare.
 Indicele de profunzime a sărăciei (PS) arată suma totală necesară de alocat
pentru a ridica veniturile tuturor săracilor pînă la pragul sărăciei (reducerea
sărăciei extreme). Indicatorul se determină că raport între costul minim al
eliminării sărăciei (ÎS) şi costul maxim evaluat în ipoteza că întregii populaţii i
se asigură un venit egal cu pragul de sărăcie.
 Indicatorii severităţii sărăciei reflectă suplimentar gravitatea fenomenului,
fiind sensibili la modul în care sunt distribuite veniturile (respectiv deficitele
de venit ale populaþiei sărace) în raport cu pragul ales.
Modul în care veniturile unei populaţii sunt distribuite reprezintă o problemă de

interes major atât în analiza inegalităţii, cât şi în analiza severităţii sărăciei.
83
Abordarea multidimensională este considerată de mulţi specialişti mult mai realistă,

întrucât se determină indici ai sărăciei pe baza mai multor dimensiuni, sărăcia fiind un
fenomen foarte complex, guvernat de evoluţia mai multor factori.
Caracterul multidimensional al sărăciei este evidenţiat în rapoartele dezvoltării umane
ca un indice agregat (INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE) care ia în calcul trei alţi indicatori
ai nivelului de trai: speranţa de viaţă la naştere, nivelul educaţiei, standardul economic de
viaţă.
Indicatorii consideraţi a influenţa starea de sărăcie a populaţiei (INDICATORII DE
RISC) sunt monetari şi nonmonetari şi se pot grupa în două mari categorii:
DE TIP EFECT (exprimă starea de sărăcie sau bunăstarea efectivă):
 condiţii de locuit (apă curentă, apă caldă, electricitate, grup sanitar cu apă curentă,
baie, încălzire centrală, suprafaţa locuibilă pe persoană, gaze la bucătărie);
 posesia de bunuri de folosinţă îndelungată (aragaz, frigider, maşină de spălat rufe,
aspirator, tv, telefon, deţinerea de proprietăţi);
 cheltuielile totale de consum.
DE TIP CAUZĂ (arată riscul de a deveni sărac; exprimă sărăcia potenţială):

 nivelul de educaţie al capului de gospodărie. Participarea la o formă superioară /
superioară incompletă de educație anulează posibilitatea dezvoltării sărăciei.
 sexul capului de gospodărie. Acest indicator are un impact asupra nivelului de
sărăcie al gospodăriei, la nivel general femeile fiind expuse unui grad mai mare de
risc al sărăciei decât bărbații.24 Acest fapt este cauzat și de preferința angajatorilor
pentru candidații de sex masculin, precum și de discriminarea în ceea ce privește
nivelul salarial și durata contractului de muncă pentru femei. Bărbații, de easemenea,
sunt dispuși la deschiderea unei afaceri pe cont propriu, spre deosebire de femei care
preferă stabilitatea ocupării unui loc de muncă.
 statutul ocupațional al capului de gospodărie;
 existenţa cel puţin a unui şomer în familie etc.
Evaluarea sărăciei relativ multidimensionale se determină pe baza parcurgerii

următoarelor etape:
1. stabilirea indicatorilor de risc;
2. stabilirea unei scale de echivalenţă pentru variabilele monetare;
3. aplicarea unor metode de agregare care să ducă la obţinerea unor indicatori sintetici.
Analiza diagnostic pentru măsurarea sărăciei a fost făcută în patru etape:

A. ALEGEREA DIMENSIUNII RELEVANTE; ALEGEREA UNUI INDICATOR AL
BUNĂSTĂRII
Indicatorii bunăstării aleşi au fost următorii:
1. Indicatori monetari:
 venitul;
 consumul (în comparaţie cu venitul, consumul reflectă mai bine standardul actual de
viaţă al persoanei/gospodăriei);
24
Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială din anul 2011, Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
84
CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU LUNAR ÎN JUDEȚUL VRANCEA (LEI)
2000
1548 1641
1413 1467 1468 1467
1500
1091 1085 1136 1196
1064 1078
1000
500
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Câștigul salarial nominal mediu brut Câștigul salarial nominal mediu net
Sursa: INS
2. Indicatori nonmonetari
 sărăcia din punctul de vedere al stării de sănătate şi nutriţie (starea de sănătate a
membrilor gospodăriei este un important indicator al bunăstării.Analiza a fost
focalizată către:
 consumul nutrițional al copiilor;
 incidenţa unor boli specifice sărăciei (tuberculoză, hepatită, anemie
etc.);
 speranţa la viaţă;
 accesul la servicii medicale.
Tuberculoza reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care România se
confruntă în sectorul sănătăţii publice. România este pe primul loc în UE în ceea ce priveşte
incidenţa tuberculozei, deşi numărul cazurilor este în scădere constantă din 2002.
Situaţia cazurilor de tuberculoză în judeţul Vrancea se prezintă astfel:
Anul Total cazuri Cazuri noi Recidive
2011 305 262 43
2012 323 271 52
Sursa: Centrul Naţional pentru Statistică şi Informatică în Sănătatea Publică – Institutul Naţional de Sănătate
Publică
Incidenţa prin tuberculoză la copii

Anul Cazuri noi Recidive
2011 7 0
2012 14 0
Publică
Dimensiunea frecvenței tuberculozei poate fi apreciată cu ajutorul indicatorului de
prevalență al tuberculozei. Bilanţul dintre influxul de cazuri (cazuri noi, readmişi sau imigraţi
în teritoriu) şi efluxul de bolnavi (deces, vindecare sau mutare din teritoriu) determină
calcularea prevalenței.
Se observă că prevalența anuală prin tuberculoză este mai mare la nivelul populației
din mediul rural. Fenomenul se poate pune pe seama diferenţelor majore de natură
economico-socială între cele două medii, a slabei accesibilităţi la serviciile medicale în rural
faţă de urban, a diferenţei de educaţie sanitară şi comportamentul faţă de propria sănătate, cei
din urban fiind mai preocupaţi de prevenţia diferitelor boli.
85
Prevalenţa anuală prin tuberculoză, exprimată în cifre absolute

Mediu de rezidență Urban Rural
Sex Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
2011 167 120 47 360 270 90
2012 175 116 59 355 261 94
Publică
Hepatita virală
2011 2012
Cazuri noi 47 100
Incidența la 100000 12,06 25,71
Publică
Din punctul de vedere al educaţiei au fost analizaţi următorii indicatori:
 nivelul alfabetismului;
 raportul dintre numărul de ani de şcoală parcurşi şi numărul de ani de şcoală
care ar trebui parcurşi (abandonul şcolar – motive);
Conform datelor furnizate de ultimele recensăminte, rata alfabetismului în România a

scăzut în 2011 faţă de 2002 cu aproape jumătate de procente (fiind de 1,36% în anul 2011).
Însă, la nivelul judeţului Vrancea se observă o evoluţie slab crescătoare, regăsindu-se mult
peste media națională.
Numărul persoanelor analfabete din județul Vrancea
Număr pesoane analfabete Ponderea în total populației
Anul 2002 7.939 2,3%
Anul 2011 6.637 2,2%
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2002 și 2011
Rata abandonului școlar înregistrează creșteri pe toate nivelurile de educație din
învățământul preuniversitar.
Rata abandonului în învăţământul preuniversitar la începutul anului școlar

Învățămîntul primar și gimnazial
Învățămîntul
Primar Gimnazial Învățămîntul
Anul școlar Învățămîntul postliceal și de
Total (clasele I- (clasele V- profesional
liceal maiștri
IV) VIII)
2007/2008 2,9 2,1 3,7 4,4 11,6 5,5
2008/2009 2,4 1,9 2,9 2,3 12,9 8,5
2009/2010 2,5 2,5 2,5 1,7 11,0 9,3
2010/2011 2,5 2,1 2,9 2,6 14,9 8,4
2011/2012 3,4 2,6 4,2 3,3 12,8
Sursa: INS
B. ALEGEREA ŞI ESTIMAREA PRAGULUI SĂRĂCIEI
Pentru a măsura nivelul sărăciei se utilizează doi indicatori:
 pragul absolut (privind consumul și autoconsumul);
 pragul relativ (privind venitul).
Măsurarea sărăciei utilizând pragul relativ al sărăciei oferă informații utile cu privire
la poziția relativă a diferitelor grupuri comparative cu standardul național al nivelului de trai
86
din societate la un moment dat. Potivit documentelor EUROSTAT, pragul sărăciei relative
este stabilit la 60 % din mediana25 veniturilor disponibile pe adult-echivalent la nivel
național.
Pragul sărăciei relative în România

Persoana
Lei / persoana / an
singura
3.507 3.908 4.776 5.181 5.349 5.382
Sursa: INS
Ca și indicator referitor la sărăcia relativă, rata relativă a sărăciei reprezintă ponderea
persoanelor din gospodăriile cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul
de 60 % din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent în populația totală. Se
observă că rata sărăciei relative din regiune are o tendință de creștere în ultimii ani (2009 –
2012).
Rata sărăciei relative

Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Macroregiuni si regiuni de dezvoltare 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Procente
MACROREGIUNEA DOI - - 27,6 28,1 30,5 32,1
Regiunea SUD-EST 29,3 28,2 22,5 26,3 28 29,7
Sursa: INS
Sărăcia absolută măsoară numărul persoanelor care nu-și pot permite un coș minim de
consum, prin calcularea valorii monetare a acestuia. Coșul minim de consum reprezintă un
coș de produse și servicii considerate să acopere nevoile de bază ale unui individ sau
gospodării.
C. ALEGEREA ŞI ESTIMAREA INDICATORILOR DE MĂSURARE26

 incidenţa sărăciei (headcount index);
 profunzimea sărăciei (poverty gap);
 severitatea sărăciei (squared poverty gap = indicele pătratic FGT).
D. CONSTRUIREA UNUI PROFIL AL SĂRĂCIEI

 analiza caracteristicilor socio – economice ale persoanelor / gospodăriilor din
categoriile săraci / nonsăraci;
 informaţii privind identitatea persoanelor: mediul de rezistenţă, obiceiuri,
ocupaţie etc.;
 comparaţie între standardul de viaţă al celor două grupe săraci / nonsăraci
(sănătate, educaţie, nutritive, locuinţa etc.).
25
Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.
26
Indicatorii de măsurare sunt detaliați la pagina 83
87
6. Infrastructura şi echiparea teritoriului
6.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport

Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport ocupă un rol important în cadrul echipării
de infrastructură, fiind compusă din reţeaua rutieră, reţeaua feroviară şi reţeaua aeriană.
Conform Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud-Est, analiza accesibilităţii pe
drumuri, pe calea ferată şi pe calea aerului în contextul UE arată gradul relativ de izolare
regională şi caracterul periferic al regiunii.
Potrivit studiului realizat de Ministerul Dezvoltării privind potenţialul municipiilor de
rang 0 şi I de funcţionare ca poli de creştere, reşedinţele de judeţ din regiunea SE dispun de o
bună accesibilitate, excepţie făcând doar Tulcea.27
Distanţa între principalele oraşe regionale şi principalele coridoare europene de transport
Număr de ore/minute pentru a călători
Distanța până la Distanța până la
ORAȘUL până la București
București (km) Budapesta (km)
Pe stradă Cu trenul
FOCȘANI 165 649.57 3.10 2.43
Brăila 235 725.41 3.00 3.00
Buzău 98 649.09 2.00 1.43
Constanța 225 826.38 2.30 2.30
Galați 260 722.46 3.30 3.30
Tulcea 228 649.57 3.10 2.43
RO-UE granițe externe: Constanța – maritimă: Marea Neagră; Galați – terestră; Brăila – fluvială: Dunărea,
Tulcea – fluvială: Dunărea, respectiv Marea Neagră
Sursa: SDR SE 2014-2020
Regiunea Sud-Est este străbătută de toate cele trei coridoare de transport care
traversează România şi care asigură legătura centrelor urbane cu capitala ţării –
CORIDORUL IV, VII şi IX.
Judeţul Vrancea este străbătut de CORIDORUL IX (HELSINKI, Vyborg – St.
Peterburg – Pskov – MOSCOVA – Kaliningrad – Kiev – Ucraina – Chişnău – JUDEŢUL
VRANCEA – judeţul Buzău – BUCUREŞTI – Dimitrovgrad – Alexandroupolis). Reşedinţa
judeţului, municipiul Focşani se află pe traseul reţelei transeuropene de transport rutier TEN-
R, cât şi al Coridorului paneuropean de transport intermodal IX.28
Dezvoltarea Reţelei Trans-europeană de transport TEN-T, care urmează a fi extinsă
cu aproximativ 40% faţă de lungimea actuală la nivel naţional şi care trebuie finalizată până
în 2030 la nivel de drum expres sau autostradă, străbate judeţul Vrancea conform hărţii.
27
Potenţialul municipiilor de rang 0 şi I de funcţionare ca poli de creştere, MDLPL, 2008
28
Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport. A- Direcţii de
dezvoltare a reţelei de cai rutiere (Anexă nr. III)
88
-JNJUʅEFKVEFʴ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ

THE
1VODUFEFUSFDFSFBGSPOUJFSFJ
BLACK
SEA
___________
*) Annex 4 is reproduced in facsimile.
ACTUAL 3URSXV
$XWRVWă]L
'UXPXUL([SUHV
FXEHQ]L
'UXPXULQD‫܊‬LRQDOH
3RGXUL
$03*%03*
PAN-EUROPEAN
$03*%03*7
1"/&6301&"/
3FʴFBVBTEN- F
%SVN&VSPQFBO
$BQJUBMʅ
.VOJDJQJV
0SBʲF
-JNJUʅEFKVEFʴ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ
THE
BLACK
SEA
Rețeaua feroviară de pe teritoriul județului Vrancea este compusă din linii magistrale,
principale și secundare aflate în exploatare încă de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX,
după cum urmează:
 Linia magistrală dublă 500 între stațiile Sihlea până la Halta Adjudu Vechi;
 Linia principală dublă 704 între stațiile Mărășești și Gl. Eremia Grigorescu;
 Linia principală dublă 501 între stațiile Adjud și Halta Urechești (județul Bacău);
 Linia secundară simplă 507 între stațiile Mărășești și Panciu;
 Linia secundară simplă 503 între stațiile Focșani și Odobești, construită în anul
1893. Aceasta a fost prima ”Linie a Vinului” din România. Circulația pe această
linie este închisă din anul 2008 din motive tehnice;
 Linia principală simplă 600 între Halta Spătaru și Suraia.
Liniile aferente județului Vrancea însumează o lungime de 197,7 km linie curentă,

160,44 km linii din stații și un număr de 576 aparate cale.29 Lungimea căilor ferate de pe
teritoriul județului Vrancea aflate în exploatare pe anul 2013 este de 161 km, conform datelor
INS.
Calea ferată din municipiul Focșani face parte din rețeaua principală a CFR
Magistrala 50. La nivelul teritoriului României, face legătura între Ploiești – Buzău – Focșani
– Bacău – Roman – Pașcani – Suceava, iar la nivel european face parte din coridorul
paneuropean IX.30
29
Planul de analiză și acoperire a riscurilor, 2014
30
dezvoltare a reţelei de căi ferate (Anexa nr. V)
89
ACTUAL 3URSXV
2OLQLH
/LQLHGXEOă
/LQLHGHYLWH]ă ! 160
KM/H
H/LQLHGHYLWH]ă! PDL
PXOWGH250 KM/H
/LQLL
N(INTEROPERAB,LE
3RGXUL
$03*%03*
PAN-EUROPEAN
$03*%03*7
1"/&6301&"/
3FʴFBVBTEN- F
$BQJUBMʅ
.VOJDJQJV
0SBʲF
-JNJUʅEFKVEFʴ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ
THE
BLACK
SEA
Municipiul Focșani se află pe traseul căii navigabile “Canalul magistral Siret-Bărăgan

___________
între Adjud si Dridu”. 31

*) Annex 4 is reproduced in facsimile.
ACTUAL 3URSXV
$XWRVWă]L
'UXPXUL([SUHV
FXEHQ]L ACTUAL PROP86(
3VUF.BSJOF
'UXPXULQD‫܊‬LRQDOH
3VUF.BSJOF/BWJHBCJMF
3RGXUL
3ÉVSJ/BWJHBCJMF
$ʅJ/BWJHBCJMF
$03*%03*
1PSU PAN-EUROPEAN
$03*%03*7
FERRY BOAT 1"/&6301&"/
RO – RO
3FʴFBVBTEN- F
%SVN&VSPQFBO
1PEVSJ1MVUJUPBSF
$BQJUBMʅ
.VOJDJQJV
$03*%037***
0SBʲF
1"/&6301&"/%VOʅSFB
-JNJUʅEFKVEFʴ
$BQJUBMʅ
(SBOJʴʅTUBUBMʅ
.VOJDJQJV
0SBʲF
THE -JNJUʅEFKVEFʴ
BLACK (SBOJʴʅTUBUBMʅ
SEA
THE
BLACK
SEA
___________
Judeţul Vrancea nu este inclus în direcţiile de dezvoltare a reţelei de aeroporturi din

*) Annex 6 is reproduced in facsimile
planul de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport.

Reţeaua rutieră a judeţului Vrancea este formată din drumuri europene, naţionale,
judeţene şi orăşeneşti/comunale. Teritoriul județului este traversat de căi de transport rutier

31
dezvoltare a reţelei de căi navigabile (Anexa nr. VII)

90
care leagă nordul Moldovei de București, precum și cele care leagă Moldova și partea de S-E
a țării de Transilvania.
În Regiunea Sud-Est, una din principalele căi rutiere şi cale ferată este pe direcţia
BUCUREŞTI – BUZĂU – FOCŞANI care se continuă spre nord, asigurând legătura între
principalele oraşe.
Unele drumuri naţionale din judeţ continuă mari artere rutiere europene:
 E85, care străbate Grecia, Bulgaria, intră prin Giurgiu, străbate partea de N-V a
regiunii trecând prin Buzău şi Focșani;
 E581, străbate partea de nord a regiunii pe linia Adjud – Galaţi – Tecuci.
La nivelul teritoriului naţional şi al judeţului Vrancea, municipiul Focşani prezintă

numeroase legături rutiere, având caracteristicile unui important nod rutier: E85 (DN2) spre
Râmnicu Sărat şi Adjud, DN2D spre Târgu Secuiesc, DN 23 spre Brăila, DN23A spre
Ciorăşti, DN2M spre Odobeşti, DJ204E spre Petreşti, DJ204D spre Suraia, DJ205P spre
Jorăști, DJ205S spre Câmpineanca, DC147 spre Coteşti, DC143 spre Vânători, DC142 spre
Faraoanele.
În ceea ce privește drumurile europene și județene, acestea sunt prezentate în harta
următoare.
Rețeaua de transport a județului Vrancea 119A

Homocea
241A
Corbița
241
241F Boghești
11A
2
119J 203N
Tănăsoaia
11A Ploscuțeni
Ruginești
119C
115
Răcoasa Fitionești
205J
Păunești
205H
Câmpuri
E85
205K
Soveja Pufești
2L 2
Străoane Movilița
205L 205J
205E 205H
2D
Tulnici Bârsești 204E
Vidra
205E
Vrâncioaia 205I
205B 204E
2L
205L
Păulești Valea Sării Bolotești Țifești 24
205E
205N 204E
Năruja
205D
Garoafa
Paltin
205M
Jariștea 205P 205E
Reghiu 205N Tecuci

Nistorești
Câmpineanca Biliești
Spulber Broșteni 204E 204G
205D E85
Andreiașu de Jos Mera 204E

205P
Vânători
Vârteșcoiu 205S
204D 204D
Nereju 204D
Poiana Cristei
Cârligele205C Răstoaca
205P 119D
204G
Golești Suraia
Vintileasca
205B Milcovul
205R E85 205R
204G
Gologanu
204F Vulturu
119D
Jitia Popești204P
205B
Gugești Slobozia Ciorăști
Dumitrești 204P
204P
205B
Drum national
119D
23N Chiojdeni Bordești Dumbrăveni
119D
204L
204H 202E Tâmboești Tătăranu
E85
Drum european 23N Obrejița Sihlea
202E
Slobozia 202F
Bradului Bălești
Drum județean 203N Măicănești
Rută feroviară Propunere consultant: Ciorăști
Zona Metropolitană Focșani
91
Drumurile publice (drumuri naționale, drumuri județene și comunale) care traversează

județul Vrancea formează 146 de trasee de drumuri32:
 două trasee de drum european: E 85 – DN 2, DN 24 – E 581;
 două trasee de drumuri naționale principale: DN 2D, DN 11A;
 șapte trasee de drumuri naționale secundare: DN 23, DN 23A, DN 23B, DN 2M,
DN 2N, DN 2L, DN 2R;
 34 trasee de drumuri județene;
 101 trasee de drumuri comunale.
Lungimea totală a drumurilor pe tip de acoperământ (km) şi densitatea drumururilor în profil teritorial
(km/100 km2)
Drumuri publice (lungime, km)

Ani Teritoriu Cu îmbrăcăminți
Total Modernizate Nemodernizate
ușoare rutiere
Anul România 80.893 22.042 21.397 37.454
2007 Vrancea 1.779 346 458 975
Anul România 84.887 29.153 22.191 33.543
2013 Vrancea 1.778 636 403 739
Sursa: INS, 2013
În anul 2013, din cei 1.778 km de drumuri publice din judeţul Vrancea, 505 km (cca.
28%) erau drumuri naţionale, iar 1.273 km (cca 72%) drumuri judeţene şi comunale.
Drumurile județene sunt de clasă tehnică IV și V, o stare considerată în general
satisfăcătoare, iar cele comunale sunt de clasă tehnică V, o stare tehnică considerată în
general nesatisfăcătoare.33
PROCENTUL DRUMURILOR PUBLICE DIN VRANCEA DUPĂ TIPURI DE ACOPERĂMÂNT ÎN 2013
100%
80%
Nemodernizate
60% (pietruite, de pământ)
Majoritatea
Cu îmbrăcăminți drumurilor comunale
40%
ușoare rutiere
din judeţul Vrancea
20% Modernizate
trebuie modernizate.
0%
Naționale Județene și
comunale
Sursa: INS, 2013
Pe drumurile naționale se află 137 poduri în lungime totală de 6.231,83 m, cele mai
importante fiind podurile de pe E 85 peste cursuri de apă, precum și pasajele peste calea
ferată la Golești sau peste Canalul Siret-Bărăgan la Cotești, Mărășești și Tișița.
32
33
92
Teritoriul județului este singurul județ din țară care are toate văile orientate – câmpie,
deal, munte – străbătute de drumuri naționale. Acest fapt permite un transport intra și inter-
județean foarte intens. Însă, buna dezvoltare a rețelei de drumuri naționale pe axa est-vest nu
este completată de o dezvoltare similară a rețelei de drumuri pe direcția nord-sud.
TRANSPORTUL URBAN
În anul 2012, conform datelor de la INS, în judeţul Vrancea lungimea străzilor
orăşeneşti era de 366 de km, din care cca. 51% erau modernizate. Acest procent a crescut față
de anul 2007, dar se situează mult sub media naţională, aceasta fiind de 63% drumuri
modernizate din totalul străzilor orăşeneşti existente în România.
În judeţul Vrancea, transportul urban se face numai prin autobuze şi microbuze, dar
atât numărul vehiculelor în inventar, cât şi numărul pasagerilor transportaţi a înregistrat
scăderi în perioada 2007 – 2013.
Transportul urban de pasageri
Numărul vehiculelor în inventar
Numărul pasagerilor transportați în
pentru transport public local de
transportul public local
pasageri (autobuze și microbuze)
Anul 2007 39 4.059.000
Anul 2008 38 3.370.400
Anul 2009 39 3.267.100
Anul 2010 29 2.973.000
Anul 2011 28 3.062.000
Anul 2012 27 3.130.000
Anul 2013 26 2.969.000
Sursa: INS
Conform INS, în perioada 2007 – 2013, numărul autoturismelor înmatriculate în
circulaţie în judeţul Vrancea a crescut cu 42% (de la 42.816 în anul 2007 la 60.720 în anul
2012).
VEHICULE RUTIERE ÎNMATRICULATE ÎN CIRCULAŢIE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2013
100000
50000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Autobuze și microbuze Autoturisme Autovehicule de marfă
Sursa: INS
TELECOMUNICAȚII34
În ciuda reliefului muntos și a rețelei de drumuri de acces insufieciente, județul
Vrancea prezintă o infrastructură de telecomunicații de o calitate și de o fiabilitate ridicată, de
cel mai înalt nivel tehnologic, oferta de servicii fiind diversificată.
34
93
Județul Vrancea se situează printre județele din țară care au o densitatea serviciilor
telefonice oferite clienților ridicată, prin instalarea de centrale telefonice digitale, susținute de
o rețea urbană și interurbană performantă.
Funcționarea echipamentelor/centralelor digitale este asigurată de cabluri de fibră
optică.
Traseele magistrale de cabluri de fibre optice care străbat județul sunt: Buzău –
Focșani – Mărășești – Adjud – Bacău, Focșani – Galați, Mărășești – Tecuci.
Există, de asemenea, o multitudine de trasee de fibră optică, asigurând funcționarea
centralelor telefonice digitale din localitățile rurale din județul Vrancea.
Municipiul Focșani este un nod regional pentru magistrala de fibră optică la nivel
național.
Telefonia mobilă este reprezentată în județ de toți operatorii naționali.
6.2. Fondul de locuințe

La nivelul întregului judeţ se înregistrează o uşoară creştere a numărului de locuinţe
în ultimii șapte ani, de la 150.070 la 156.680 de locuinţe în anul 2013.
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de Medii de 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
proprietate rezidență
Număr
Total 150.070 151.242 152.455 153.598 154.531 156.152 156.680
Total
Urban 51.899 52.271 52.631 52.982 53.232 54.812 54.903
Proprietate Total 3.106 3.311 3.491 3.568 3.656 1.799 1.819
majoritar de
stat Urban 2.231 2.319 2.433 2.507 2.595 1.583 1.593
Proprietate Total 146.964 147.931 148.964 150.030 150.875 154.353 154.861
majoritar
privată Urban 49.668 49.952 50.198 50.475 50.637 53.229 53.310
Sursa: INS, 2012
Sunteţi dispus să schimbaţi actualul loc de muncă cu

un loc de muncă într-un alt judeţ?
Se remarcă un procent de 55% din
locuitorii judeţului care nu sunt dispuşi să NR
23% NU
îşi schimbe actualul loc de muncă cu unul în 55%
alt judeţ. În funcţie de mediu, 27% din
locuitorii localităţilor urbane preferă un loc
DA
de muncă în alt judeţ, respectiv numai 7% 22%
din mediul rural.
Întrebări adresate locuitorilor din judeţul Vrancea,

sondaj oct 2013
94
6.3. Infrastructura de utilităţi publice
6.3.1. Reţeaua de apă potabilă şi sistemul de canalizare
Numărul localităţilor din judeţul Vrancea cu sisteme centralizate de alimentare cu apă

este de 59, printre care se numără toate cele 5 localităţi urbane. Raportat la totalul localităţilor
din judeţ (73), rezultă că numărul de localităţi acoperite de sistemele de alimentare cu apă
potabilă la sfârșitul anului 2012 a fost de 80%. Din păcate, nu toată populaţia din aceste
localităţi are acces la reţeaua de distribuţie a apei potabile.
Din totalul celor 73 de unități administrative, cinci unități administrativ-teritoriale
(Focșani, Ajud, Mărășești, Panciu și Odobești) au rețele de alimentare cu apă aflate în
administrarea S.C. CUP R.A. Focșani, 20 de unități administrativ-teritoriale (Gugești,
Nănești, Golești, Dumbrăveni, Suraia, Biliești, Bolotești, Jariștea, Vulturu, Măicănești,
Ruginești, Străoane, Ciorăști, Tătăranu, Cârligele, Câmpuri, Gura Caliței, Gologanu,
Urechești și Tâmboiești) au sisteme de alimentare cu apă în administrarea Serviciului Public
Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu apă Vrancea, iar celelalte unități
administrativ-teritoriale care au sisteme funcționale sunt sub administrarea primăriilor
proprii.35
Număr de localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă şi lungimea reţelei în anul 2012
Număr de localități cu instalații de alimentare cu apă potabilă Lungimea totală
2012
Urban Rural TOTAL simplă a rețelei (km)
Regiunea Sud-Est 35/35 305/355 340 11.324
Vrancea 5/5 54/68 59/73 1.631,8
Sursa: INS, 2012
În zonele fără acoperire, alimentarea cu apă se face din fântâni publice şi individuale.
Deoarece aceste localităţi nu beneficiază nici de reţele de canalizare, apa menajeră ajunge în
acvifer şi poluează apa din fântâni, care de obicei sunt forate în primul strat freatic.
Principala sursă de apă pentru localităţile judeţului Vrancea o reprezintă sursele
subterane.
În perioada 2007 – 2012, lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile din
judeţul Vrancea a înregistrat o creştere de 149 km (10 %), ajungând în anul 2012 la 1.631,8
km.
În anul 2011, un procent de 50,8 % din numărul locuinţelor convenţionale existente în
judeţul Vrancea dispuneau de alimentare cu apă în locuinţe, 88,6% în mediul urban şi 30,5%
în mediul rural. 36
Locuinţe convenţionale după dotarea cu instalaţii
Numărul locuințelor Alimentare cu apă în locuință
2011
convenționale Număr în % față de total
Vrancea 149.854 76.197 50,8
Municipii și orașe 52.430 46.438 88,6
Comune 97.424 29.759 30,5
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011
35
28, 36
Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011
95
În figura de mai jos se prezintă situația existentă (la nivelul anului 2012) a sistemelor
de alimentare cu apă din județul Vrancea.
Sursa: Master Plan județul Vrancea

Rezultă, astfel, necesitatea realizării infrastructurii de alimentare cu apă pe întreg
teritoriul judeţului, precum şi a colectării şi tratării apelor uzate.
SISTEMUL DE CANALIZARE
În anul 2012, conform datelor de la INS, în judeţul Vrancea doar 11 localităţi
dispuneau de sisteme centralizate de canalizare.
În perioada 2007 – 2012, lungimea reţelei de canalizare din judeţul Vrancea a
înregistrat o creştere de 25,5 km (12%), ajungând în anul 2012 la 239,5 km. În aceeași
perioadă, a crescut numărul localităţilor din judeţul Vrancea cu sisteme centralizate de
canalizare, de la 9 la 11. Din păcate, nu toată populaţia din aceste localităţi are acces la
reţeaua de canalizare.
EVOLUŢIA LUNGIMII TOTALE SIMPLE A CONDUCTELOR DE CANALIZARE ÎN VRANCEA (KM)
260
239,5
240 228,6 228,6 228,6
221,4
214
220
200
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: INS
96
Număr de localităţi cu canalizare publică şi lungimea reţelei în anul 2012

Lungimea totală simplă a conductelor
2012 Număr de localități cu canalizare publică
de canalizare simplă (km)
Urban Rural TOTAL
Regiunea Sud-Est 35/35 75/355 110 3.147,7
Vrancea 5/5 6/68 11/73 239,5
Sursa: INS, 2012
În anul 2011, 47,7% din locuinţele convenţionale din judeţ aveau instalaţie de
canalizare la o reţea publică, la un sistem propriu sau altă situaţie. În același an, se
înregistrează un procent de 87,4% al locuinţelor convenţionale din mediul urban care dispun
de canalizare, respectiv 26,3% din locuinţele din mediul rural (Recensământul Populației și al
Locuințelor, 2011).
Numărul locuințelor Instalație de canalizare în locuință*

2011
Vrancea 149.854 71.464 47,7
Comune 97.424 25.653 26,3
În figura de mai jos se prezintă situația existentă (la nivelul anului 2012) a sistemelor
de canalizare din județul Vrancea.
Sursa: Master Plan județul Vrancea
97
Date despre rețelele de canalizare din judeţul Vrancea sunt prezentate în tabelele
următoare:
Reţele de canalizare – mediu urban

Volum Grad de
Primărie sau agent Nr. Populație
Județ Lungime (km) evacuate (mii racordare
economic operator localități racordată
mc) (%)
Vrancea CUP Focșani 106,1 5.836,8 1 66.000 67
Vrancea CUP Focșani Suc. Adjud 22,6 900,92 1 12.500 68
Vrancea CUP Focșani Suc. Panciu 22,6 234 1 4.521 52
Vrancea CUP Focșani Suc. Odobești 16,76 119,7 1 2.550 29
Vrancea CUP Focșani Suc. Mărășești 18,5 177,1 1 4.935 39

Sursa: Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013
Reţele de canalizare – mediu rural

Volum Grad de
Primărie sau agent Nr. Populație
Județ Lungime (km) evacuate (mii racordare
economic operator localități racordată
mc) (%)
Vrancea Primăria Vidra 14,23 2,444 1 621 10
Vrancea Primăria Gugești 17,31 31,112 1 4.080 70
Vrancea Primăria Cîmpineanca 0,8 26,35 1 265 1,26
Vrancea Primăria Tulnici 9,5 34,749 1 100 0,17
Vrancea UAT Soveja 10,03 74,982 1 600 28,7

În localităţile din judeţul Vrancea care nu dispun de sisteme centralizate de canalizare,

apa uzată este colectată prin mijloace precum latrine, haznale de tip rural, fose septice, sau, în
unele cazuri, este deversată în şanţuri şi rigole din apropierea drumului, având un impact
negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând pânza freatică şi degajând un
miros neplăcut.
EPURAREA APELOR UZATE

Analiza indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate a fost efectuată la nivelul
judeţului, după cum urmează:
 de către operatori economici prin sisteme proprii de automonitorizare;
 de către A.P.M. Vrancea, în cadrul laboratorului.
Structura apelor uzate evacuate în 2012

Volume ce se evacuează
Total evacuate
Nr.crt Activitate în economie
(mii mc) Insuficient epurate Suficient epurate
1 Ind.alimentară 0,038 0,038 0
2 Ind. hârtiei 1,28 0 1,288
3 Transporturi 0,013 0 0,013
4 Gosp.com 8,736 8,338 0,398
Total 10,076 8,376 1,699
98
În judeţul Vrancea, volumul total de ape uzate evacuate în anul 2012 a fost de 10.076
mil. mc, în scădere faţă de anul precedent (10.982 mil. mc) în toate sectoarele (industria
alimentară, industria hârtiei, transporturi, gospodărie comunală). În acest context, se constată
creşterea volumului de apă care a fost suficient epurat şi scăderea volumului de apă
insuficient epurat.
În ceea ce priveşte evoluţia volumelor de ape uzate evacuate se remarcă tendinţa
descrescătoare a acestora în anul 2012, comparativ cu anul 2011, la nivelul tuturor
activităţilor.
O problemă nerezolvată în anii anteriori inclusiv în anul 2012, o reprezintă evacuările
de ape menajere provenite din localităţile urbane şi rurale, care nu şi-au realizat încă staţii de
epurare noi/ retehnologizate.
De asemenea, chimizarea în exces a agriculturii a determinat modificarea echilibrului
solului şi acumularea în sol, precum şi în apa freatică a substanţelor minerale.
ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ ȘI DE

CANALIZARE
Județul Vrancea beneficiază în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu de
proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în
judeţul Vrancea”.
Obiectivele principale ale proiectului sunt:
 Îmbunătăţirea accesului la apă potabilă în conformitate cu Directiva
98/83/CEE de la 76% actual la peste 95% după 2014;
 Asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare la tarife accesibile;
 Creşterea gradului de acoperire pentru colectarea apei uzate de la 73% la peste
95% după 2014;
 Asigurarea calităţii apei potabile conform Directivei 98/83/CEE;
 Protecţia mediului prin stabilirea unei strategii de management al nămolului şi
epurarea apelor uzate colectate;
 Îmbunătăţirea calităţii emisarilor;
 Crearea unei structuri instituţionale eficiente pentru asigurare serviciilor de
apă şi canalizare;
 Îndeplinirea termenelor de conformare: Focşani, Odobeşti, Marasesti, Adjud și
Panciu în 2013 pentru reţele de canalizare și 2015 pentru staţia de epurare, iar
Homocea în 2018 reţele de canalizare şi staţie de epurare.
Înainte de demararea proiectului a fost elaborat Master Plan-ul și Studiul de

Fezabilitate pentru judeţul Vrancea, s-a constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
„VRANCEAQUA” şi operatorul unic regional (ROC) – S.C. CUP S.A., a fost delegată
gestiunea serviciului de apă şi apă uzată prin încheierea Contractului unic de delegare între
ADI şi ROC.
În conformitate cu cerinţele POS Mediu, aglomerările trebuie să fie formate din
10.000 de locuitori echivalenţi. În acest sens au fost definitivate următoarele aglomerări:
1. Focşani: municipiul Focşani şi cartierul Mândreşti, satele Pietroasa şi Câmpineanca,
comuna Câmpineanca, satele Goleşti si Ceardac, comuna Goleşti.
2. Odobeşti: oraşul Odobeşti şi satul component Unirea.
3. Mărăşeşti: oraşul Mărăşeşti.
99
4. Panciu: oraşul Panciu şi satele componente Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava,
Satu Nou şi Neicu.
5. Adjud: municipiul Adjud şi satul component Adjud Vechi.
6. Homocea: satele Homocea şi Lespezi, comuna Homocea.
Astfel, 19 localități au fost încadrate în aglomerări: 2 municipii, 3 orașe și 3 comune.

Populația din alomerări deservită la nivelul anului 2014 este de 159.997 de locuitori.
Prezentat pe scurt, proiectul vizează:
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa şi canalizare –
aglomerarea Focşani:
 Localităţi beneficiare: municipiul Focşani și cartierul Mândreşti, satele Câmpineanca şi
Pietroasa, comuna Câmpineanca, satele Ceardac și Goleşti, comuna Goleşti.
 Populaţia care va beneficia de investiţii : 106.282 de locuitori (anul 2014).
 Se reabilitează 33.868 m (28%) din reţeaua de alimentare cu apă existentă pentru
extinderea sistemului actual cu 22.707 m.
 Se reabilitează 12.222 m (12%) din reţeaua de canalizare existentă a municipiului
Focşani pentru extinderea reţelelor de colectare ape uzate pe toata suprafaţa aglomerării
(59.188 m).
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare –

aglomerarea Odobeşti:
 Localităţi beneficiare: oraşul Odobeşti și satul component Unirea.
 Populaţia care va beneficia de investiţii: 8.258 de locuitori (anul 2014).
 Se reabilitează front captare, aducţiune, rezervor si staţie clorare.
 Se reabilitează 16.815 m (58%) din reţeaua de alimentare cu apă existentă pentru
 Se reabilitează 6 km de reţea de canalizare existentă în oraşul Odobeşti pentru extinderea
reţelelor de colectare ape uzate pe toata suprafaţa aglomerării ( 20.134 m).
 Se reabilitează si extinde staţia de epurare.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare –

aglomerarea Mărăşeşti:
 Localităţi beneficiare: oraşul Mărăşeşti.
 Populaţia care va beneficia de investiţii: 12.339 de locuitori (anul 2014).
 Se reabilitează 12.386 m (54%) din reţeaua de alimentare cu apă existentă pentru
 Se extinde frontul de captare, se construieşte rezervor 2.000 mc, staţie clorare și
pompare.
 Se extinde cu 16.915 m reţeaua de canalizare existentă.
 Reabilitarea staţiei de epurare.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare –

aglomerarea Panciu:
 Localităţi beneficiare: oraşul Panciu și satele componente Neicu, Satu Nou,
Crucea de Jos, Crucea de Sus, Dumbrava.
 Se reabilitează si extinde front captare, staţie pompare, rezervor și clorare.
100
 Se reabilitează 9 km (60%) din reţeaua de canalizare existentă pentru extinderea

reţelelor de colectare ape uzate pe toată suprafaţa aglomerării ( 27.944 m).
 Realizarea staţiei de epurare.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare –

aglomerarea Adjud:
 Localităţi beneficiare: municipiul Adjud și satul component Adjud Vechi.
extinderea sistemului actual cu 10636 m.
 Se reabilitează captare, aducţiune, staţie pompare, rezervoare si staţie clorare
 Se reabilitează 9.243 m (43%) din reţeaua de canalizare existentă pentru
extinderea reţelelor de colectare ape uzate ( 14.507 m).
 Reabilitare și extindere staţie de epurare.
Extinderea sistemului de canalizare – aglomerarea Homocea:

 Localităţi beneficiare: Homocea și Lespezi, comuna Homocea.
 Populaţia care va beneficia de investiții: 6.387 de locuitori (anul 2014).
 Construcţie reţea canalizare (15, 4 km).
 Construcţie staţie epurare.
6.3.2. Reţeaua de termoficare
Numărul localităţilor în care se distribuie energia termică în regiunea de Sud-Est a

scăzut din anul 2000 cu 28% (de la 25 de localităţi la 18 în anul 2012).
Energia termică distribuită în județul Vrancea a înregistrat o scădere de 45% din anul
2007.
EVOLUŢIA CANTITĂŢII DE ENERGIE TERMICĂ DISTRIBUITĂ CONSUMATORILOR (GIGACALORII)
200000
150000
100000
50000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: INS
Număr de localităţi beneficiare de reţeaua de termoficare în anul 2012
Număr de localități cu rețea de termoficare
Anul 2012
Urban Rural TOTAL
Regiunea Sud-Est 18/35 2/355 20
Vrancea 2/5 0/68 2/73
Sursa: INS, 2012
În anul 2011, 26,7% din locuinţele convenţionale din judeţ dispuneau de încălzire
centrală. În același an, se înregistrează un procent de 66,7% al locuinţelor convenţionale din
mediul urban care dispun de încălzire, respectiv doar 5,2% din locuinţele din mediul rural. 37
37
Recensământul Populației și al Locuințelor, 2011
101
Numărul locuințelor Încălzire centrală (termoficare și centrală termică proprie)

Vrancea 149.854 40.063 26,7
Comune 97.424 5.073 5,2
6.3.3. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze naturale la nivelul județului Vrancea se realizează prin S.C.

”Distrigaz Sud Rețele” S.R.L. și S.C. GAZMIR IAȘI S.R.L., operatori economici care își
desfășoară activitatea în domeniul distribuției gazelor naturale, având ca principal obiect de
activitate distribuția combustibililor gazoși prin conducte. Prin activitatea de distribuție, cei
doi operatori economici asigură funcționarea în condiții de siguranță și la parametrii tehnici
proiectați a tuturor elementelor componente ale sistemului de distribuție a gazelor naturale și
a instalațiilor de utilizare, conform cu reglementările în vigoare, normele tehnice și clauzele
contractuale.
Lungimea totală a rețelei de distribuție a gazelor naturale administrată de S.C.
”Distrigaz Sud Rețele” S.R.L. este de 230,081 km, distribuită pe localități astfel:38
 Focșani – 158, 03 km;
 Adjud – 39,20 km;
 Mărășești – 14,45 km;
 Odobești – 1,09 km;
 Petrești – 6,46 km;
 Costești – 7,30 km;
 Golești – 2,77 km;
 Câmpineanca – 0,78 km.
Lungimea totală a rețelei de distribuție a gazelor naturale administrată de S.C.

GAZMIR IAȘI S.R.L. este de 50,7 km, distribuită pe localități astfel:
 Panciu – 26,5 km;
 Odobești – 24,2 km.
În anul 2012, 4 din 5 localităţi urbane din judeţ beneficiau de reţea de distribuţie a
gazelor naturale, iar la nivel rural doar 5 comune din 68 erau racordate la această
infrastructură. În perioada 2007 – 2012, în judeţul Vrancea nu se înregistrează nicio
modificare a numărului de localităţi racordate la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.
Număr de localităţi cu alimentare cu gaze naturale şi lungimea reţelei în anul 2012
Număr de localități cu instalații de alimentare cu Lungimea totală simplă a
Anul 2012 gaze naturale conductelor de distribuție a
Urban Rural TOTAL gazelor naturale (km)
Regiunea Sud-Est 19/35 40/355 59 2.792,7
Vrancea 4/5 5/68 9/73 193,1
Sursa: INS, 2012
Planul de analiză și acoperire a riscurilor, 2014 – S.C. ”Distrigaz Sud Rețele” S.R.L.; S.C. GAZMIR
38
IAȘI S.R.L.
102
Localităţile care nu au alimentare cu gaze folosesc pentru încălzire combustibil solid

(lemne şi cărbuni), combustibil lichid (CLU tip 3, motorină) sau gaz petrolier lichefiat (GPL).
Pentru prepararea hranei se utilizează în general butelii.
În perioada 2007 – 2012, în judeţul Vrancea, volumul de gaze distribuit
consumatorilor a scăzut, ajungând în anul 2012 mai mic cu 19% decât în anul 2007. Volumul
de gaze naturale utilizate în scop casnic a crescut în judeţul Vrancea, creşterea fiind de 34%
în perioada 2007 – 2012, ponderea consumului casnic din consumul total fiind de 26% în
anul 2012.
6.3.4. Reţeaua de alimentare cu energie electrică
Alimentarea energiei electrice se realizează prin Sucursala de Distribuție a Energiei

Electrice Focșani (S.D.E.E. Focșani) care are ca obiect principal de activitate distribuția
energiei electrice, precum și exploatarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție, PRAM,
telecomunicații și tehnologia informației.
Infrastructura S.D.E.E. Focșani asigură alimentarea cu energie electrică aproape
tuturor consumatorilor din județul Vrancea. Are în gestiune o parte din rețelele de înaltă
tensiune (110 Kv) și toate rețelele de medie și joasă tensiune. Energia electrică este preluată
din Sistemul Energetic Național și, prin reducerea succesivă a tensiunii, este distribuită ca
produs final consumatorilor.
De asemenea, județul Vrancea este tranzitat de rețeaua de 110 Kv care intră pe
teritoriul județului prin partea de nord a acestuia, trecând prin zona localităților Mărășești,
Focșani, Gugești și părăsește județul prin partea de sud spre Râmnicu Sărat, cartierul
Costieni. 39
REŢEAUA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE ÎN ROMÂNIA
Sursa: Transelectrica – Rețeaua Electrică de Transport din România
39
103
În anul 2011, la nivelul României, procentul locuinţelor cu instalaţie electrică era de

96,6%, din care 98% în oraşe şi 95,4% în comune. Din totalul locuinţelor convenţionale din
judeţ, 95,8% au instalaţie electrică (97,2% în oraşe şi 95% în comune).

Instalație electrică
Numărul locuințelor
convenționale
Număr în % față de total
Vrancea 143.854 143.493 95,8
Comune 97.424 92.550 95
104
7. Mediul şi infrastructura de mediu
7.1. Resursele naturale
7.1.1. Resurse naturale neregenerabile
În judeţul Vrancea întâlnim următoarele resurse neregenerabile:

 Agregate minerale
În judeţul Vrancea sunt resurse de pietriş, nisip şi argilă, depuse de activitatea râului
Siret. Pe cursul râului Siret, există numeroase zone de exploatare a agregatelor.
 Sare
Se remarcă o acumulare de sare în zona Paltin-Nistoreşti (zăcământul Paltin-
Nistoreşti), situat pe valea Zăbala, în judeţul Vrancea, care iese la zi de-a lungul faliei
Vrâncioaia-Paltin. Forajele şi observaţiile de suprafaţă efectuate în zonă sugerează existenţa
unui mare corp de sare diapir (cu o lungime de aprox. 10 km), pentru care s-a apreciat o
rezervă de cca. 22 miliarde tone de sare cu un conţinut de 80–90% NaCl. Alte iviri la zi ale
sării sunt înregistrate pentru acumulările Rotilești, Valea Sării, Reghiu–Andreiaşu, puse în
evidenţă de prezenţa unor izvoare sărate şi prin aflorimente de sare ce au făcut în trecut
obiectul unor exploatări de mică amploare.
 Gaze naturale
Există zăcăminte, unele în exploatare, iar altele în conservare în zona localităţilor
Cîmpuri, Vizantea şi Burcioaia-Adjud. Sunt perimetre de explorare în zona localităţilor
Fiționești, Gresu, Nereju şi Focşani.
 Cărbune brun
Există zăcăminte la Vulcăneasa (Mera), Reghiu, Valea Neagră şi Valea Ramnei.
Neavând putere calorifică mare, nu se justifică o exploatare intensă a acestuia.
 Situri metalifere ( Pb-Zn) la: Jitia.
 Argile la: Mera, Păunești, Vidra.
 Gipsuri : Soveja.
 Gresii: Năruja.
 Marnocalcare: Lepșa.
7.1.2. Resurse naturale regenerabile
Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile,
biodiversitatea se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele
actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. Deoarece
necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea lor
intensivă şi nerațională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de regenerare
ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt limitate.
RESURSELE DE APĂ
Reţeaua hidrografică a judeţului Vrancea măsoară 1.756 km cursuri de apă codificate
cu următoarele subbazine hidrografice principale.
105
Subbazine hidrografice principale Suprafața (km²)

Subbazinul Siret 1.230 km²
Subbazinul Trotuș 130 km²
Subbazinul Putna 2.480 km²
Subbazinul Râmnicu Sarat 673 km²
Total: 4.513 km²
Resursele de apă sunt foarte bogate şi cuprind pânze acvifere subterane şi apele de
suprafaţă, râuri, lacuri, izvoare etc.
Principalele cursuri de apă din judeţ sunt:
 răul Siret – cu o lungime de 116 km, suprafaţa bazinului în judeţul Vrancea –
1.230 km2 delimitează judeţele Vrancea şi Galaţi, fiind principalul curs de apă
în care se varsă râurile interioare ale judeţului.
 răul Trotuş – afluent de dreapta al răului Siret, cu o lungime de 14 km şi
suprafaţa bazinului de 130 km2 pe judeţul Vrancea.
 pârâul Şuşiţa – cu o lungime de 75 km și o suprafață a bazinului de 410 km2,
pârâu care are un regim nepermanent.
 răul Putna – izvorăşte din munţii Vrancei şi are o lungime de 153 km şi o
suprafaţă de 2.480 km2, fiind cel mai important curs de apă din judeţ.
 răul Milcov – cu o lungime de 79 km și o suprafață a bazinului de 444 km 2,
care în partea superioară a bazinului prezintă o mineralizare naturală.
 pârâul Râmna – cu o lungime de 66 km și o suprafață a bazinului de 415 km2,
pârâu care în perioadele secetoase nu are debit.
 răul Râmnicu Sărat – traversează judeţul Vrancea, pe o lungime de 86 km și o
suprafață a bazinului de 390 km2; prezintă un grad de mineralizare naturală
ridicat.
Ape minerale. În comuna Vizantea Livezi există izvoare minerale şi sulfuroase cu

calităţi curative, studii efectuate în secolul XIX asupra izvoarelor de la Vizantea Livezi
descoperind trei categorii de ape:
 foarte clorurate, iodurate (izvorul 1);
 sulfuroase, slab clorurate, calcice (izvoarele 2, 3 şi 4);
 sulfuroase, alcaline, foarte concentrate şi foarte clorurate (izvoarele 5, 6).
RESURSELE DE SOL
În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor
şi silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de
dealuri şi de munte.
Clasele de sol caracteristice judeţului Vrancea
Clasa de soluri
Nr.crt. Suprafața (ha) Procentul (%)
1 Protisoluri PRO 95,460 38,29%
2 Cernisoluri CER 54,127 21,71%
3 Cambisoluri CAM 20,204 8,11%
4 Luvisoluri LUV 48,055 19,27%
5 Vertisoluri VER 16,271 6,53%
6 Andisoluri AND 11,340 4,55%
7 Hidrisoluri HID 1,324 0,53%
8 Salsodisoluri SAL 2,524 1,01%
Total suprafață 249.305 100%
106
În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul

subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrișuri amestecate cu un
procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui cu diferite
grade de podzolire, soluri podzolice.
În luncile văilor principale, apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar în
păduri, soluri brune de pădure luto-nisipoase.
Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi pe culmile
dealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brun-gălbui
tipice şi diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic.
În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite
cu soluri, brun-gălbui tipice, mai rar podzolite, în diferite stadii de eroziune.
Solurile din zona de munte a judeţului, sunt afectate în principal de procesele de
eroziune (atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor.
Alţi factori limitativi sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică
precum şi panta terenurilor.
7.2. Calitatea apei

În judeţul Vrancea, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi
monitorizată de A.N. “Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă „Siret” Bacău SGA
Vrancea. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către operatorii economici pentru
indicatorii specifici activităţilor acestora.
Judeţul Vrancea este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul
hidrografic Siret.
Volumul resursei de apa
Resursa de suprafață (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)

Județul
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Vrancea 840.000 210.000 345.000 156.000
Cerința / prelevarea de apă pe surse și utilizări

Cerințe de apă Prelevări de apă
Bazin Grad de
Hidrografic Activitate Valoare(mii/mc) Activitate Valoare (mii/mc) utilizare (%)
populație 13.526,394 populație 10.161,4 75,12
industrie 4.056,331 industrie 2.774,356 68,31
BH Siret
agricultură 1.770,58 agricultură 1.028,277 58,07
Total 19.526,394 Total 13.964,033 71,51
Total general 19.526,394 Total general 13.964,033 71,51
Prelevările de apă în perioada 2007 – 2012 în județul Vrancea

Prelevări de apă
An
Din surse de suprafață (mii m³) Din subteran (mii m³)
2008 3.971 13.133,5
2009 4.818 12.811
2010 2.522 11.709
2011 914,1 12.567,3
107
2012 1.052,47 13.170,3

Pentru anul 2012 se constată un trend crescător al cantităţilor de apă prelevată anual
din surse de apă de suprafaţă, în paralel cu o creştere a prelevărilor din subteran.
Din punctul de vedere al curgerii pe ansamblu, reţeaua hidrografică din BH Siret,
judeţul Vrancea, se caracterizează printr-un regim de curgere permanent la râurile principale
şi afluenţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de
câmpie.
Evoluţia calităţii apelor a fost studiată pe grupe de indicatori: regimul de oxigen (RO),
nutrienţi, poluanţi toxici specifici de origine naturală. Calitatea globală a apelor înregistrate în
secţiunile de supraveghere s-a urmărit astfel:
Nitrații și fosfații în râuri
Bazin hidrografic Curs de apă Secțiune de control
Nitrați (mg N/l) Ortofosfați (mg/l) Calitatea apei
Siret Siret Adjudul-Vechi 1,3873 0,0106 Bună
Siret Siret Cosmești 1,4585 0,0182 Bună
Siret Siret Biliești 1,2873 0,006 Bună
Siret Siret Lungoci 1,5581 0,01 Bună
Siret Trotus Adjudul-Vechi 1,855 0,0157 Bună
Siret Putna Tulnici 0,504 0,0047 Foarte bună
Siret Putna Colacu 0,9346 0,0102 Foarte bună
Siret Putna Podu Zamfirei 1,7374 0,0089 Bună
Siret Putna Botârlău 2,1284 0,0183 Bună
Siret Rm.Sarat Tulburea 0,2773 0,0071 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Nicolești 1,053 0,073 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Măicănești 1,6016 0,0235 Bună
Siret Milcov Reghiu 0,56 0,0076 Foarte bună
Siret Milcov Golești 2,4516 0,0075 Bună
Siret Milcov Răstoaca 6,1366 0,015 Satisfăcătoare
Siret Ramna Răscuța 0,174 0,008 Foarte bună
Siret Ramna Jiliște 2,628 0,0004 Bună
Calitatea apei râurilor pentru anul 2012, în raport cu oxigenul dizolvat, materii organice și amoniu în
secțiunile de control
Bazin Curs de Secțiune de
Oxigen dizolvat Materii organice Amoniu Calitatea
hidrografic apă control
(mg O/l) (mg O/l) (mg N/l) apei
Siret Siret Adjudul-Vechi 9,165 2,3033 0,30175 Foarte bună
Siret Siret Cosmești 10,158 2,15 0,2335 Foarte bună
Siret Siret Biliești 10,285 2,265 0,1927 Foarte bună
Siret Siret Lungoci 9,78 2,66 0,24011 Foarte bună
Siret Trotuș Adjudul-Vechi 10,227 2,453 0,161 Foarte bună
Siret Putna Tulnici 10,532 0,775 0,086 Foarte bună
Siret Putna Colacu 10,452 1,623 0,1147 Foarte bună
Siret Putna Podu Zamfirei 8,87 1,48 0,089 Bună
Siret Putna Botârlău 9,606 1,906 0,921 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Tulburea 10,84 1,5 0,157 Foarte bună
Siret Rm.Sarat Nicolești 10,045 3,081 2 Bună
Siret Rm.Sarat Măicănești 9,413 3,633 0,736 Bună
Siret Milcov Reghiu 10,925 1,5 0,128 Foarte bună
Siret Milcov Golești 7,92 2,033 0,3193 Bună
Siret Milcov Răstoaca 7,503 3,47 0,247 Bună
Siret Ramna Răscuța 10,685 1,835 0,31 Foarte bună
Siret Ramna Jiliște 9,145 3,005 0,385 Bună
108
În judeţul Vrancea, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună a fost

atins de toate cele 6 (100%) corpuri de apă pe 560 km de râu pentru care s-a determinat starea
ecologică. Din punctul de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 560 km de râu,
repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:
 357 km (64%) în stare ecologică foarte bună;
 203 km (36%) în stare ecologică buna.
Repartiţia pe lungimi în raport cu starea chimică este următoarea:

 344 km (61%) în stare chimică bună
 216 km (39%) în stare chimică proastă.
Pe raza judeţului Vrancea, singurul lac monitorizat din punct de vedere calitativ este
lacul Călimăneşti (pe răul Siret).
Acumularea Călimăneşti este amplasată în lunca şi albia majoră a răului Siret, aval de
confluenţa acestuia cu răul Trotuş, este un lac artificial de acumulare şi are o suprafaţă de
749,9 ha şi un volum de 44,27 mil.mc la nivelul retenției normale (cota 75,0). În aceste
condiţii de exploatare, coeficientul de circulaţie al apei în lac este relativ lent. Aceşti factori
naturali la care se adaugă factorul antropic duc la accentuarea caracterului semistagnant al
apei lacului.
Rezerva de apă subterană a judeţului Vrancea este estimată la 345 mil.mc, din care
tehnic utilizabilă 156 mil.mc. Această rezervă reprezintă potenţialul acvifer al conului
aluvionar al răului Putna şi cel din stratele de Cândeşti.
Pe parcursul anului 2012 au fost monitorizate 20 foraje de observaţie, de pe teritoriul
judeţului Vrancea (Conform Legii nr. 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare,
depăşiri la indicatorul NO3 – s-au înregistrat la următoarele foraje: F1 – Căiata, F1 –
Mândreşti, F1 – Hângulești).
7.3. Calitatea solului

În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor
şi silvostepelor, în regiunea de câmpie şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de
dealuri şi de munte. Datorită marii variaţii a condiţiilor litologice, a formelor de relief de
amănunt, a condiţiilor hidrogeologice şi a proceselor actuale foarte active în regiunea
subcarpatică, la solurile zonale se adaugă soluri intrazonale (negosoluri şi soluri erodate,
sărături, soluri de luncă).
Încadrarea terenurilor în clase de pretabilitate se realizează pe criteriul factorilor
limitativi ai producţiei în cazul unei anumite folosinţe (arabil, livezi, vii, pajişti).
Gruparea terenurilor se face în cinci clase de pretabilitate (I-V), în funcţie de
intensitatea factorului sau factorilor limitativi sau restrictivi pentru producţia agricolă.
Semnificaţia claselor de pretabilitate este următoarea:
 Clasa I – terenuri fără limitări sau restricţii (nu ridică probleme de folosire);
 Clasa a II-a – terenuri cu limitări sau restricţii slabe (ridică probleme relativ simple în
folosire, în general de prevenire a unor procese sau fenomene de degradare );
 Clasa a III-a – terenuri cu limitări sau restricţii moderate (ridică probleme mai
complicate de folosire, amenajare, ameliorare );
 Clasa a IV-a – terenuri cu limitări sau restricţii severe (ridică probleme relativ dificile
de amenajare, ameliorare, exploatare);
109
 Clasa a V-a – terenuri cu limitări sau restricţii foarte severe care pot fi parţial
corectate (pot fi utilizate într-un anumit scop numai după corectarea unor limitări).
Repartiția solurilor pe clase de calitate în județul VRANCEA, anul 2012

Clase de calitate
Nr.crt Specifi. U.M.(ha)
I II III IV V
1 Arabil 148.203 - 40.004,60 72.445,70 26.925,60 4.142,10
2 Pășune 43.708 - 3.897,30 18.937,90 13.463,00 5.954,80
3 Fâneață 32.904 - 4.550,30 13.582,50 14.017,80 463,40
4 Vii 26.927 - 10.406,20 12.142,10 4.248,40 381,30
5 Livezi 3.624 - 688,50 1.949,80 852,70 162,00
Total agricol (cartat) 255.366
În județul Vrancea factori naturali sau antropici au determinat poluarea/degradarea

solului în anumite zone, însă acestea nu pot fi considerate zone critice. Solul se află sub o
presiune crescândă determinate de parctici agricole și silvice necorespunzătoare. Aceste
activități produc dereglarea funcționării normale a solului ca biotop în cadrul diferitelor
ecosisteme naturale sau artificiale, afectând fertilitatea și capacitatea sa bioproductivă, atât
din punct de vedere cantitativ cât și calitativ.
Solurile din judeţ sunt afectate în principal de procesele de eroziune (atât de suprafaţă,
cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi factori limitativi sunt
reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică şi foarte mică, excesul de umiditate freatică
şi/sau stagnantă, precum şi panta terenurilor. De asemenea, un factor restrictiv al producţiei
agricole îl constituie saraturarea solului (prezenţa sub formă de salinizare şi/sau alcalinizare),
fenomen ce afectează aprox. 3% din terenul agricol.
Soluri afectate de alunecări de teren:

Tipuri de alunecări Suprafața afectată (ha)
Alunecări stabilizate 26.839
Alunecări semistabilizate 15.292
Alunecări active 3.628
Total 45.759
Soluri afectate de inundații:

Terenuri inundabile Suprafața afectată (ha)
Total 7.650
Soluri afectate de eroziunea de suprafață:

Tipuri de eroziune de suprafață Suprafața afectată (ha)
Eroziune slabă 20.695
Eroziune moderată 15.003
Eroziune puternică 15.257
Eroziune foarte puternică 15.528
Total 66.483
Soluri afectate de eroziunea în adâncime:

Tipuri de eroziune în adâncime Suprafața afectată (ha)
Șiroiri, rigole 10.025
Ogaașe 12.917
Ravene 6.493
Total 29.435
110
Zone mari expuse riscului de inundaţie, eroziune și alunecări de teren sunt în

localitățile: Bărseşti, Soveja, Gura Caliţei, Vidra, Vrâncioaia, Străoane, Tulnici, Câmpuri,
Nistoreşti, Paltin.
7.4. Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2012 s-a realizat de către APM Vrancea
(automat – 1 staţie automată de monitorizare, reţea manuală de supraveghere, calcul) şi de
către operatorii economici (automonitorizare).
În judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional,
amplasată în zona cu densitate a populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale
de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Focşani – Suraia. Poluanţii
monitorizaţi în cadrul staţiei automate sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, NH3C6H6, PM10.
Valorile înregistrate în cadrul staţiei automate de calitate ale aerului au fost mici, mediile
fiind sub 60 μg/m3 pentru perioada de funcţionare, ceea ce evidenţiază un nivel redus al
poluării în zona monitorizată, funcţie şi de reprezentativitatea tipului de staţie.
APM Vrancea monitorizează calitatea aerului ambiental în judeţul Vrancea prin
reţeaua manuală de supraveghere în nouă puncte de control.
Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de
monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaţiilor
concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare.
Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt:
 emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3);
 emisii de precursori ai ozonului;
 emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5);
 depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate ai aerului în arealele
urbane;
 producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.
Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt:

 procese de producţie: producere energie electrică şi termică, fabricarea
materialelor de construcţii, prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton;
 utilizarea solvenților organici în anumite activităţi şi instalaţii;
 distribuţia şi depozitarea combustibilului;
 tratarea şi depozitarea deşeurilor;
 extracţia şi distribuţia combustibililor fosili;
 agricultura.
Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţului Vrancea evidenţiază, pentru
perioada considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventariaţi, aspect datorat pe de
o parte scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită
preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau
reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.
111
7.5. Managementul deșeurilor

În anul 2011, cantitatea totală de deşeuri municipale (deşeuri generate în mediul urban
şi rural) şi asimilabile generate în judeţul Vrancea este de 81.822 mii tone, volume rezultate
din rapoartele operatorilor de salubrizare şi estimările pentru populaţia nedeservită de
operatori.
Deşeuri colectate de municipalităţi (tone) în judeţul Vrancea
Deșeuri municipale 2009 2010 2011

Deșeuri menajere colectate 98.081 76.760 60.928
• în amestec 95.970 73.118 59.322
• selectiv 2.110 3.650 1.606
Deșeuri din servicii municipale (stradale, piețe, grădini,
6.243 8.570 2.158
parcuri și spații verzi)
Deșeuri din construcții și demolări 8.275 7.980 7.415
Total deșeuri municipale colectate 112.600 93.310 70.501
Deșeuri menajere necolectate 40.560 32.060 11.321
Total deșeuri municipale generate 153.160 125.370 81.822
În ultimii 3 ani s-a extins aria de acoperire cu servicii de salubrizare, în principal prin
dezvoltarea operatorilor existenţi. Se constată o dinamică şi o fluctuaţie a numărului de
localităţi deservite per operator.
În anul 2012, în judeţul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost
de 76,85% în mediul urban şi 91,83 % în mediul rural.
În judeţ nu există propriu-zis o staţie de transfer autorizată, însă la Focşani, lângă
fosta rampă de deşeuri menajere a oraşului, este autorizată o staţie de sortare, unde deşeurile
din raza localităţilor Focşani şi Câmpineanca, după o sortare prealabilă a deşeurilor
reciclabile, sunt duse la rampa Haret.
La nivelul judeţului Vrancea există în derulare proiectul de execuţie a noului depozit
ecologic de deşeuri de la Haret, parte integrantă a Sistemului de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Vrancea.
Managementul integrat al deşeurilor are ca şi obiective:
 Achizția echipamentelor de colectare atât pentru deșeurile municipale, cât și
pentru cele asimilabile din comerț, industrie și instituții, cuprinzând containere
și vehicule de transport;
 Construirea a trei stații de transfer și a șase platforme de colectare (pentru
deșeurile voluminoase și deșeuri periculoase de mici dimensiuni);
 Construirea unui depozit regional dotat cu echipamente pentru tratarea
levigatului și a gazului provenit din depozit, ce va cuprinde o stație de
compostare și o linie de sortare;
 Închiderea și acoperirea a trei depozite urbane, curățarea a două depozite
urbane, închiderea și acoperirea a opt depozite rurale și curățarea a 192 de
depozite rurale, ce vor fi acoperite cu iarbă;
 Măsuri de creștere a gradului de conștientizare a publicului în vederea
reducerii cantității de deșeuri sau separarea materialelor reciclabile la sursă;
 Asistență tehnică și supervizare a lucrărilor.
112
Vrancea se află printre puținele județe din țară care nu dețin un depozit de deșeuri
ecologic. Cantitățile de deșeuri menajere depozitate la rampa Haret au crescut față de anul
precedent deoarece, după închiderea celorlalte depozite neconforme, majoritatea operatorilor
de salubritate transportă deșeurile acolo.
Situația corespunzătoare anului 2012 privind punctele de colectare selectivă a deșeurilor municipale
Fracții de deșeuri colectate Cantitatea valorificată
Localitatea Cantitatea colectată (tone)
selectiv (tone)
Hârtie/carton 257,61 257,61
Focșani Plastic/PET 247,03 247,03
Sticlă 3,0 3,0
Adjud Plastic/PET 240,0 240,0
Sticlă 0 0
Odobești Plâstic/PET 35,99 35,99
Sticlă 19,2 19,2
Mărășești Plastic/PET 209 209
Sticlă 70 70
Panciu Plastic/PET 48,5 48,5
Sticlă 40 40
Zona rurală Plastic/PET 137.68 137.68
Sticlă 106.52 106.52
Total județ Plastic/PET 918,2 918,2
Sticlă 238,72 238,72
7.6. Biodiversitatea
Poziția geografică și complexul factorilor abiotici regionali și locali au determinat
definirea teritoriului de la exteriorul Carpaților Curburii, căruia i se suprapune ca unitate
administrativă și județul Vrancea, ca un spațiu de interferență a trei zone biogeografice:
 treimea vestică – echivalentă domeniului montan  se suprapune bioregiunii
alpine,
 zona mediană  corespunde bioregiunii continentale,
 extremitatea răsăriteană – suprapusă Câmpiei Siretului Inferior  se suprapune
bioregiunii stepice.
Din punctul de vedere al suprafețelor, cea mai mare parte este ocupată de regiunea
biogeografică continentală (cca. 60%).
113
BIOREGIUNILE GEOGRAFICE ALE JUDEȚULUI VRANCEA
Vegetaţia judeţului Vrancea aparţine în întregime zonei de pădure, cu excepţia

regiunilor de câmpie, ce se încadrează în domeniul silvostepei.
Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidisuri pure, înconjurate la exterior de un brâu
de brădet pur şi în amestec. Din loc în loc, în porţiunile cele mai înalte, pădurea face loc unor
rarişti de molid, ienupăr şi pajişti montane.
Culmile muntoase mai joase, ca şi partea dealurilor înalte vestice, sunt acoperite cu
făgete montane pure sau în amestec. Depresiunile submontane şi zona dealurilor înalte
vestice cu altitudine mai mică de 800 m sunt acoperite de pajişti cu Festuca sulcata şi Agostis
tenuis. În general, vegetaţia este slab înţelenită, acoperirea terenului fiind de 75 – 85 %.
În flora spontană a judeţului Vrancea au fost identificate 1.375 de specii şi 99
subspecii de plante superioare, aparţinând la 109 familii şi 515 genuri, dintre care 34 sunt
ferigi, 9 gimnosperme şi 1.332 angiosperme.
Au fost determinate peste 150 de asociaţii vegetale, iar în zona montană şi colinară se
remarcă prezenţa a numeroase specii endemice dintre care menţionăm: Aconitum
moldavicum, Campanulă carpatica, Cardamine glanduligera.
Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii şi complexităţii habitatelor din care
este constituit, un spaţiu în care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât şi nivelul
populaţiilor.
Vrancea se suprapune unora dintre cele mai importante areale de concentrare a unor
populaţii viabile din fauna României.
Numeroase specii sunt prezente pe teritoriul judeţului între care amintim: Triturus
cristatus, Triturus montandoni, Salamadra salamandra, Bombina variegata, Hyla arborea,
Pericallia matronula, Lutră lutră, Rupicapra rupicapra, Lynx lynx, Caniş lupus, Ursus arctos.
114
Fondul forestier se află în proporţie de 90% în proprietate de stat şi 10% în proprietate

privată. Fondul forestier al judeţului Vrancea se încadrează predominant în zona centrală a
Carpaţilor de Curbură, caracterizată printr-o mare varietate a formelor de relief (6 % câmpie,
54 % deal şi 40 % munte).
Altitudinea variază de la 50 m în Lunca Siretului la 1.785 în Vârful Goru. Structura pe
specii se prezintă astfel:
 rășinoase 34 % (molid 18 %, brad 12 %, pini 4 %).
 foioase 66 % (fag 37 %,cvercinee 12 %, diverse 17 %).
Deficit de vegetație forestieră se înregistrează în zona de sud a județului. În anul 2003

s-au împădurit în aceste zone (Bălești și Ciorățti) 20 ha pe terenurile aparținând altor
deținători (s-au înființat perdele de protecție).
7.7. Riscurile de mediu

Societatea umană supraviețuiește într-un mediu natural-antropic în continuă shimbare
supusă unor situații diverse, uneori periuloase, generate de mulți factori (naturali și antropici).
Fenomenele naturale extreme frecvente sunt sunt seismele puternice, seceta, inundațiile,
alături de alunecările de teren influențând direct viața fiecărei persoane societațea în
ansamblu.
În ultimii ani și pe teritoriul Româiei s-au întețit evident cazurile de manifestare a
diverselor calamități naturale. La acestea atribuim: secete îndelungate, anotimpurile excesiv
de umede, reci, ori prea calde, ploile torențiale mari, deseori cu grindină, inundațiile vaste,
viscolele, iernile extrem de geroase ori extrem de blânde, înghețurile tardive de primăvară ori
timpurii de toamnă, seismele, alunecările de teren, inundațiile și alte procese distructive.
Riscurile de mediu sunt reprezentate de presiunile exercitate asupra: resurselor
de apă, stării de calitate a aerului, a solului, pădurilor, biodiversității, deșeurilor.
Principala presiune asupra stării apelor de suprafață este exercitată de către om prin
deversarea în emisări a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate. Categorii de presiuni
întâlnite sunt punctiforme, difuze, hidromorfologice:
 Presiuni punctiforme sunt date de aglomerări umane, industrie, agricultură.
 Presiunile difuze sunt date de: aglomerările umane/localități, ferme
agrozootehnice, depozite de stocare deșeuri neconforme, situri industriale
abandonate etc.
 Presiunile hidromorfologice sunt date de categoriile de lucrări (la bazinele
hidrografice, regularizări, îndiguiri și apărări de maluri), executate pe corpurile
de apă în diverse scopuri, cu efecte funcționale pentru comunitățile umane.
Alte tipuri de presiuni antropice semnificative pot fi cele date de activitățile de
piscicultură/ acvacultură, extragerea balastului și nisipului din albiile minore ale cursurilor de
apă, exploatările forestiere etc.
Calitatea solului este afectată fie de restricții determinate, factori naturali (clima,
forma de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acțiuni antropice agricole și industriale.
Chiar dacă în anul 2013 s-a înregistrat o ușoară creștere a fondului funciar agricol,
tendința generală este de reducere a acestuia în favoarea altor suprafețe. Raportat la anul
2008, suprafața agricolă s-a diminuat cu 137 ha, ceea ce reprezintă sub 0,1% din totalul
terenului agricol. Se observă o creștere a suprafețelor afectate de diferite procese de
degradare cum sunt: eroziunea de suprafață și de adâncime, excesul de umiditate, alunecările
de teren.
115
Printre presiunile antropice exercitate asupra biodiversității se enumeră: exploatarea

agregatelor minerale, exploatarea necontrolată a pădurilor, pășunatul, desecarea mlaștinilor,
împădurirea pajiștilor, abandonarea pajiștilor și pășunilor, regularizarea râurilor, utilizarea
pesticidelor, turismul etc.
Gestionarea și eliminarea deșeurilor pune presiuni asupra mediului și sănătății umane,
prin emisiile de poluanți și consumului de energie sau terenuri. Deșeurile sunt o resursă
potențială, deoarece mai multe fluxuri de deșeuri reprezintă materiale care pot fi refolosite,
reciclate sau recuperate.
La nivelul județului Vrancea s-au manifestat situații de urgență generate de aceste
tipuri de risc, a căror consecințe au afectat grav în ultimii ani infrastructura și mediul
înconjurător, producând pagube însemnate.
1. Inundațiile și fenomenele meteo periculoase
La nivelul județului Vrancea inundațiile sunt de regulă provocate de revărsări naturale

ale unor cursuri de apă, datorate creșterii debitelor provenite din recipitații și/sau după topirea
stratului de zăpadă sau a blocajelor cauzate de infrastructura insuficientă a secțiunilor de
scurgere a podurilor și podețelor, blocaje produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri și
material lemnos), alunecări de teren, precum și inundații datorate scurgerilor de pe versanți,
de scurgeri ale apelor pluviale, precum și datorate unor incendii, accidente sau avarii la
construcțiile hidrotehnice.
Fenomenele meteorologice periculoase sunt reprezentate la nivelul județului Vrancea
de ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheață, chiciură, polei,
înghețuri tipurii sau târzii, caniculă, grindină și secetă.
Sunt expuse direct sau indirect acestui tip de risc: viața oamenilor și bunurile acestora,
flora și fauna, obiectivele sociale, culturale, administrative și de patrimoniu, infrastructura de
transport și de servicii comunitare (rutier, feroviar, electric, de gaze, apă canalizare, etc) și
capacitățile productive ale mediului privat.
Terenuri inundabile Suprafața afectată (ha)
Total 7650
Fenomenele meteo extreme posibile la nivelul județului Vrancea, se impart, în funcție
de anotimpul specific, după cum urmează:
 vijelii, oraje, grindină, valurile de căldură, averse de ploaie sau ploi torențiale cu
cantități însemnate de precipitații în anotimpurile calde;
 înghețurile târzii sau timpurii, temperaturi foarte scăzute, ceață, polei, viscole,
cantități însemnate de precipitații sub formă de ninsoare cu strat consistent de
zăpadă.
2. Incendii de pădure
În trecut, cauzele apariției incendiilor de pădure erau legate de nesupravegherea unui

foc aprins sau de acțiunea unor fenomene atmosferice. Astăzi, însă, aceste cauze s-au
diversificat într-o mare măsură.
 Factorii naturali de risc la incendii de pădure, predominanți în județul Vrancea sunt:
clima, presiunea atmosferică și curenții de aer, relieful.
116
Factorul climatic (temperaturi ridicate și secetă) poate influența semnificativ numărul

de incendii, fiind mai ridicat în anii secetoși și caniculari. Umiditatea excesivă ajută la
reducerea vitezei de ardere spre deosebire de uscăciunea ridicată, care are un efect total opus.
Curenții de aer prezenți în zona montană, locul predominant al pădurilor din județul Vrancea,
au caracter permanent crescând alimentarea arderii cu oxigen, și totodată viteza de ardere.
Relieful influențează riscul de incendiu, în sensul propagării acestuia, prin implicațiile
pe care le are asupra curenților de aer, iar prin poziționarea arboretului în pantă conduce la o
propagare rapidă a incendiului pe înălțime, coroborat cu posbilitățile limitate de intervenție
pentru oameni și tehnică.
 Factorii antropici de risc la incendii de pădure, predominanți în județul Vrancea sunt
forma și tipul de proprietate sau administrare a pădurii, activitatea umană în zona
fondului silvic ( rețeaua de drumuri, liniile electrice de medie și înaltă tensiune,
activitatea de exploatare a fondului forestier, activitatea turistică, construcțiile de cult,
profilul psiho-social al populației și starea economică a acesteia)
3. Fenomene distructive de origine geologică

CUTREMURE
Ca urmare a condițiilor geografice și geologice în județul Vrancea există pericolul
manifestării acțiunilor distructive a cutremurelor de pământ, de magnitudine mare.
Mișcarea seismică este însoțită de regulă de apariția unor alunecări de teren, lichefieri
și tasări așe terenului. În municipiul Focșani și în celelalte orașe s-au format zone cu risc
ridicat de inundații, în aval de Barajul CHE Berești (județul Bacău), Barajul CHE
Călimănești și Barajul CHE Movileni, prin avarierea acestor baraje ca urmare a acțiunii
miscării seismice.
Riscul seismic este definit ca probabilitatea de apariție a unui cutremur de pământ care
ar putea provoca avarii importnte ale clădirilor, într-o anumită perioadă de timp, cutremur
însoțit de apariția unor distrugeri, pierderi, pagube și dereglări ale activității aconomice și
sociale, pe teritoriul județului Vrancea.
Riscul seismic în zona epicentrală Vrancea, care ar afecta județul Vrancea, evaluat
conform unor analize statistice, arată că, în această zonă, exită probabilitate de producere a
unor mișcări seismice majore, cu magnitudine maximă 7,5 odată la 200 de ani.
În urma analizei condițiilor seismo-tectonice ale zonei epicentrale Vrancea, se pot
concluziona următoarele:
 activitea seismică în zona Vrancea este dominată e cutremure de pământ de
adâncime intermediară / subcrustale cu focarul (hipocentrul) la adâncimi între 70
și 170 km (cele mai frecvente seisme având hipocentrul în intervalul de
adâncime 90-150 km). Zona seismică este o zonă activă și persistentă,
cutremurele de pământ având un caracter specific.
 în zona Vrancea există și focare seismice care produc cutremure de pământ
normale / intracrustale, cu hipocentrul la adâncimi mai mici de 60 de km,
generate sporadic, nedepășind magnitudinea de 5,6.
117
Perioadele probabile de revenire a cutremurelor de pământ de adâncime intermediară
Magnitudine maximă ≥ 5 5,5 6 6,5 7 7,5 7,7
T (ani) 1,5 3,0 7,0 15,0 33,0 81,0 200

Pericolul major pentru județul Vrancea îl reprezintă seismele de adâncime
intermediară, în zona epicentrală Vrancea, având adâncimea focarului de regulă între 90 km
și 150 km, magitudine maimă asteptată de 7,5 și o succesiune sistematică de 50-92 seisme /
secol.
Zone de risc la cutremur de pământ:
 Zona epicentrală Vracea
 Coordonatele:
o Latitudine nordică = 45°24´-46°0´
o Longitudine estică = 26°12´-27°24´
 Distribuția epicentrală pe o suprafață de aproximativ 5500 km² (95 x 58 km)

Regiunea seismologică Vrancea este determinantă pentru seismicitatea teritoriului
României și este considerată cea mai activă provincie pentru cutremure subcrustale din
Europa. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență existența a două zone:
 Trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremurele subcrustale
puternice, zonă legată de curbura arcului carpatic;
 Regiunea de câmpie dintre Râmnicu Sărat, Mărășești și Tecuci, cu cutremure
mai puțin adânci.
ALUNECĂRI DE TEREN
Riscul alunecărilor de teren este definit ca probabilitatea de deplasare lentă sau rapidă
a unor parți de versanți prin fenomene geodinamice datorate acțiunii apelor subterane,
modificărilor fizico-mecanice ale solului sau șocurilor mișcărilor seismice. Ca urmare, în
localitățile din zonă pot apărea distrugeri ale construcțiilor, pierderi umane și dereglarea
activităților economico-sociale în zona de dezastru.
Soluri cu risc de declanșare a alunecărilor de teren:
 493,78 ha., 10,14% -terenuri cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de
activare a alunecărilor de teren;
 633,42 ha., 13,01% - terenuri instabile afectate de eroziune puternică – excesivă
asociată cu ravenări și alunecări de teren active, torenți, izvoare de coastă;
 1601,70 ha., 32,89% -terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren,
surpări, prăbușiri.
Zone puternic afectate de degradări: Dumitrești- Motnău, Andreiașu, Soveja, Gura
Caliței, Chiojdeni Vidra, Vrîncioaia, Straoane, Nistoresti, Poiana Cristei, Barsesti, Tulnici,
Cîmpuri, Urechești
Lichefierile și tasările se produc, de regulă, în zonele de depozite afânate și/sau de

materiale necoezive care au umiditate redusă.
Apariția lichefierilor și tasărilor este posibilă în județul Vrancea datorită următorilor
factori:
 valoarea mare a accelerației maxim induse în teren și durata mare a mișcării
seismice;
118
 componența solului în județul Vrancea, municipiul Focșsani și alte localități

urbane;
 se consideră că pot fi lichefiatestraturi de prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase,
nisipuri, nisipuri cu pietriș, nisipuri argiloase și unele categorii de argile
prăfoase;
 starea de saturare și starea de umiditate - lichefierile sunt posibile numai în
straturi cu depozitare saturare;
 permeabilitatea redusă a stratelor favorizează lichefierea:
Tasările terenului sunt posibil a se produce în strate similare și/sau în zonele vechi ale
albiei râului Milcov și a celor mlăștinoase desecate, în special în prezența încărcărilor
suplimentare datorate clădirilor și altor construcții.
Lichefierile și tasările vor amplifica urmările acțiunii seismice asupra construcțiilor.
Contribuția acestor fenomene asociate poate spori cu 20-30% efectele distructive cu atât mai
mult cu cât mișcarea seismică este de lungă durată.
7.8. Analiza mediului

Analiza datelor privind mediul face posibilă identificarea rapidă a factorilor pozitivi
existenţi, dar şi a principalelor probleme şi insuficienţe cu care se confruntă teritoriul.
Prezentarea situaţiei extistente din domeniul mediului urmăreşte planificarea ulterioară bazată
pe valorificarea şi exploatarea elementelor benefice şi înlăturarea factorilor negativi.
APĂ
Factori pozitivi
 Din punct de vedere geografic județul Vrancea este amplasat pe bazinul hidrografic
Siret;
 Existenţa rețelei hidrografice este caracterizată printr-un regim de curgere permanent;
 Principale cursuri de apă din județ sunt: râul Siret, râul Putna (cel mai important curs
de apă din județ), pârâul Milcov, pârâul Ramna, râul Rm. Sărat;
 Monitorizarea și controlarea la nivel județean a calității apelor de suprafață și
subterane este efectuată de A.N. “Apele Române”- Administrația Bazinală de Apă
“Siret” Bacău –SGA Vrancea;
 Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafață monitorizate în județul Vrancea este
foarte bună în proporție de 64% și bună în proporție de 36%;
 Starea chimică a corpurilor de apă de suprafață monitorizate în județul Vrancea este
bună în proporție de 61%;
 Existența lacului de acumulare Călimănești, în zona colinară. Lacul prezintă o stare
chimică bună în proporție de 100%;
 Existența zonelor declarate vulnerabile sau susceptibil a fi vulnerabile la poluarea cu
nitrați proveniți din surse agricole. Este urmărit conținutul de nitrați conform
cerințelor HG 964/2000;
 Studiile hidrografice efectuate pe teritoriul județului Vrancea au apreciat că există o
rezervă de apă subterană care poate satisface necesarul de apă în prezent și de
perspectivă;
 Rezerva de apă subterană este estimată la 345 mil.mc;
 Rețeaua posturilor hidrometrice de exploatare existente asigură un grad satisfăcător de
cunoaștere a debitelor captate și consumate de apă pe cursurile din județ;
119
 Monitorizarea apelor subterane se realizează pe tipuri de programe specifice fiecărei

zone: S (supraveghere), P (potabilizare), ZV (zone vulnerabile) și O (observație) în
scopul unei supravegheri mai atente;
 Existenţa a 20 foraje de observație, pe teritoriul județului Vrancea: F1-Căiata, F4-
Goleşti-Slobozia, F1-Făurei, F3-Boţârlău, F4-Suraia, F4-Măicăneşti, F4-Vameş, F1-
Mândreşti, F5- Vijietoarea, F1- Nicolești, F1- Gologanu Est, F1-Satu Nou, F1-
Olăneasca, F1- Hânguleşti, F2- Călieni, F6A- Latinu Independenţa, F6A – Latinu, F8-
Adjudu-Vechi, F3- Adjudu-Vechi, F2- Mirceşti;
 Alimentarea cu apă potabilă a populației se realizează din sisteme centralizate, în cele
5 orașe și în 48 de comune ale județului;
 Prin contribuția proprie sau a autorităților locale se asigură, la nivelul drumului, în
dreptul gospodăriei, posibilitatea branșării la rețeaua de distribuție a apei potabile;
 Calitatea apei potabile distribuită în sistem centralizat nu a depășit valoarea maximă
stabilită pentru parametrul chimic “nitrați” de 100 mg/l;
 Se constată creșterea volumului de apă care a fost suficient epurat și scăderea
volumului de apă insuficient epurat;
 Tendință de scădere a influenței surselor de poluare asupra apelor de suprafață, a
acviferelor freatice;
 Mărirea rețelei de distribuție si a rețelei de canalizare sub aspectul creșterii numărului
de locuitori racordați la rețeaua de canalizare.
 Investiții privind reabilitarea și extinderea rețelelor de distribuție a apei potabile;
 Anual s-au înregistrat îmbunătățiri parțiale ale sistemelor de alimentare cu apă
potabilă prin: dotări cu stații de clorinare cu clor gazos sau hipoclorit, înlocuirea
rețelelor de distribuție, fie prin accesarea de fonduri europene, fie din surse
guvernamentale;
 Lucrări aflate în execuție, prevăzute în proiectul „Reabilitarea și modernizarea
sistemului de alimentare cu apă și canalizare în județul Vrancea”, finanțat prin
Programul Operațional Sectorial Mediu – Axa Prioritară 1. Lucrările vor fi finalizate
în trimestrul I 2014.
 Proiecte cu finanțare externă pentru ameliorarea problemei privind evacuarea apelor
uzate menajere provenite din mediul rural și urban;
 Proiecte cu finanțare externă pentru realizarea unor stații noi de epurare sau
retehnologizarea celor existente;
 Adoptarea de măsuri pentru implementarea cerințelor europene în domeniul apelor,
iar acolo unde acestea nu sunt suficiente, să se aplice măsuri suplimentare pentru
atingerea stării/potențialului ecologic bun și a stării chimice bune;
 Stația de supraveghere a radioactivității mediului pentru județul Vrancea realizează
măsurători beta globale pentru ape.
Factori negativi
 Starea chimică a rețelei hidrografice în raport cu lungimea, la nivel județean, este
proastă în procent de 39%;
 Lacul de acumulare Călimănești are starea ecologică moderată, obiectivul de calitate
nefiind atins de către corpul de apă;
 Rețeaua posturilor hidrometrice de exploatare existente asigură un grad mai puțin
satisfăcător pentru debitele restituite (evacuate);
 S-au identificat depășiri la indicatorul NO3 pentru următoarele foraje: F1- Căiata, F1-
Mândrești, F1- Hângulești;
120
 În 20 de comune, aprovizionarea cu apă potabilă se realizează din sisteme locale

publice sau individuale (fântâni publice, fântâni particulare, puțuri forate proprii,
captări de izvoare);
 Cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplinește în totalitate
condițiile de calitate;
 Față de concentrațiile maxime admise de Normativele și actele de reglementare
existente s-au înregistrat depășiri la indicatorul amoniu, azot total, azotiți, fosfor total
la SC CUP SA; Depășirile sunt datorate în general funcționării necorespunzătoare a
stațiilor de epurare și capacității depășite de epurare a stațiilor;
 Indicatorii cu ponderea cea mai mare o reprezintă indicatorii de oxigen, amoniacul,
CCO-Cr și suspensiile pentru apele uzate;
 Evacuările de ape menajere provenite din localitățile urbane și rurale, care nu și-au
realizat încă stații de epurare noi/ retehnologizate;
 Există stații de epurare și rețele de colectare finalizate dar care nu sunt puse în
funcțiune (exemplu comuna Gologanu);
 Gradul de racordare la rețelele de canalizare este extrem de scăzut în mediul urban
(58% la nivel județean);
 Gradul de racordare la rețelele de canalizare este extrem de scăzut și în mediul rural;
 Poluări accidentale în urma activității de braconaj (râul Milcov, mortalitate piscicolă
identificată pe o lungime de 3 km).
 Riscul exercitat de către om prin deversarea în emisări a apelor uzate neepurate sau
insuficient epurate;
 Riscul de poluare de pe platformele industriale;
 Multiple surse de poluare: aglomerări urbane, agricultură, industrie;
 Lucrări hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor hidrografice;
 Lipsa unor amenajări și existenţa exploatărilor deficitare a depozitelor de deșeuri;
 Apa cu care se răcește cenușa fierbinte de la centralele termice devine în mod
inevitabil contaminată cu substanțe acide și pune probleme deosebite pentru
depozitare;
 Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului,
conducând la poluarea apelor din zonele respective;
 Riscul seismic.
AER
Factori pozitivi
 Calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai mari
operatori economici din județul Vrancea, prin măsurători de poluanți gazoși și pulberi
sedimentabile realizate de către SC ENET SA Focșani, SC VRANCART SA Adjud;
 Întocmirea anuală de către APM Vrancea a Registrului Poluanților Emiși și
Transferați care vizează instalațiile IPPC;
 Monitorizarea calității aerului în jud. Vrancea se realizează utilizând: rețea formată de
stații manuale, stația automată;
 Datele din monitorizări obținute permit luarea măsurilor pe termen scurt, mediu și
lung, de combatere a poluării și de prevenire a acesteia;
 Valorile emisiilor calculate pentru NH3 au înregistrat o scădere față de anii precedenți;
121
 Din analiza datelor înregistrate și validate la stația automată VN1, pentru benzen se
observă o scădere substanțială a valorii limită anuale fiind de 0,53 μg/m3, față de
valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, care este de 5 μg/m3;
 Nivel redus al poluării cu amoniac;
 Valoarea țintă - 120 μg/m3 pentru protecția sănătății umane - nu a fost depășită în
perioada de mediere şi implicit nici pragul de alertă, sau pragul de informare;
 Asigurarea autorităților asupra accesului publicului la informația de mediu și la luarea
deciziilor de mediu la nivel local;
 Stația de supraveghere a radioactivității mediului pentru județul Vrancea realizează
măsurători beta globale pentru: aerosoli atmosferici, depuneri uscate și precipitații
atmosferice.
 Derularea proiectul ”Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul
municipiului Focșani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislația de
mediu și creșterii eficienței energetice”, proiect finanțat prin POS Mediu;
 Proiecte cu finanțare externă pentru reabilitarea și modernizarea tehnologică a
echipamentelor și instalațiilor din sectorul industriei poluante;
 Proiecte cu finanțare externă pentru realizarea, extinderea rețelei de distribuție gaze
naturale;
 Adoptarea de măsuri pentru realizarea unor rute ocolitoare pentru traficul industrial și
de tranzit, în mediul urban;
 Cooperarea cu alte autorități la nivel local în derularea procesului de implementare a
cerințelor de mediu privind calitatea aerului;
 Pregătirea unor programe de dezvoltare urbană fiabile pe termen mediu şi lung.
Factori negativi
 Creșterea cantității emisiilor de SO2, creșterea provenind din arderi neindustriale;
 Creșterea cantității emisiilor de NOx, sursa principală fiind sectorul de arderi
neindustriale;
 Valorile emisiilor calculate pentru compușii organici volatili nemetalici din anul 2011
au înregistrat o creștere față de anul 2010, datorită activităților de ardere neindustrială
și a creșterii numărului de agenți economici în a căror activitate se regăsește utilizarea
solvenților și a altor produse cu conținut de compus organic volatil;
 Creștere semnificativă a cantității emise de cadmiu și mercur, datorată includerii în
inventar a proceselor de ardere a combustibililor (gaz natural, lemn, GPL) pentru
fiecare comună, oraș;
 Creștere a cantității de plumb emisă în atmosferă, sectorul de activitate răspunzător
fiind arderile neindustriale;
 Creșterea cantității de POPs emisă în atmosferă;
 Creșterea emisiilor de PCB față de anul precedent;
 Se poate remarca o creștere a mediei concentrației de CO, începând cu anul 2009, dar
cu valori mult sub valoarea limită stabilită 10 mg/mc -valoare maximă zilnică a
mediilor pe 8 ore.
 Multiple surse de poluare: transporturi, sectorul industrial, agricultura (amoniac,
metan, compuși organici volatili);
 Lipsa de amenajări a depozitelor de deșeuri;
 Combustia materialelor la temperaturi ridicate duce la ruperea legăturilor chimice care
eliberează o serie de substanțe toxice;
122
 Instalațiile de incinerare eliberează în atmosferă oxizi de sulf și de azot, dioxine și

furani, metale grele.
BIODIVERSITATE
Factori pozitivi
 Procentul cel mai mare de pădure, din totalul suprafeței împădurite, este în zona de
deal, unde procentul atinge 74%;
 Teritoriul Vrancei reprezintă, datorită multitudinii și complexității habitatelor din care
este constituit, un spațiu în care este remarcabilă atât diversitatea specifică, cât și
nivelul populațiilor;
 Fondul forestier se află în proporție de 90% în proprietate de stat și 10% în proprietate
privată. Direcția Silvică Focșani administrează 56.449 ha de fond forestier;
 Ariile protejate de interes național de pe teritoriul județului Vrancea sunt încadrate în
categoria rezervații naturale;
 În flora spontană a județului Vrancea au fost identificate 1.375 de specii și 99 de
subspecii de plante superioare;
 Adoptarea unor măsuri care să vizeze conservarea biodiversității.
Factori negativi
 Deficit de vegetație forestieră se înregistrează în zona de sud a județului;
 Suprafața cu păduri afectate de uscare este de 115 ha;
 Exploatarea agregatelor minerale;
 Un depozit de deșeuri înseamnă eliminarea de pe suprafața afectată acestei folosințe a
unui număr de 30-300 specii/ha, fără a considera și populația microbiologică a solului.
 Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului;
 La deteriorarea pădurilor contribuie mai mulți factori, atât factorii naturali (climatici)
cât și defrișările ilegale din pădurile private și exploatările forestiere extensive;
 Exploatarea necontrolată a pădurilor, pășunatul, desecarea mlaștinilor, împădurirea
pajiștilor, abandonarea pajiștilor și pășunilor, regularizarea râurilor, utilizarea
pesticidelor, turismul.
SOL ŞI SUBSOL
Factori pozitivi
 Soluri caracteristice stepelor și silvostepelor, în regiunea de câmpie, și soluri specifice
domeniului pădurii, în regiunea de dealuri și de munte;
 Variații mari ale condițiilor litologice a formelor de relief de amănunt, a condițiilor
hidrogeologice și a proceselor actuale foarte active în regiunea subcarpatică;
 Între anii 2007 și 2012 în județul Vrancea nu s-au identificat terenuri inundabile;
 În județul Vrancea se întâlnesc mai multe clase de soluri specifice unor varietăți de
culturi agricole;
 Stația de supraveghere a radioactivității mediului pentru județul Vrancea realizează
măsurători beta globale pentru sol și vegetație;
 Realizarea de proiecte cu finanțări europene pentru remedierea/reconstrucția
ecologică a terenurilor degradate/ameliorarea stării de calitate a solului.
123
Factori negativi
 Soluri cu conținut scăzut în humus și exces de umiditate freatică și/sau stagnantă în
zona de câmpie a județului Vrancea;
 Prezenţa fenomenului de sărăturate, fenomen ce afectează aproximativ 3% din terenul
agricol;
 Prezenţa fenomenelor de eroziune (atât de suprafața cât și adâncime), de alunecări și
de neuniformitate a terenurilor, care afectează solurile din zona de câmpie a județului;
 Creșterea diversificării factorilor de degradare a solului;
 Suprafața siturilor contaminate (10,517 ha) reprezintă 2,16 % din suprafața totală a
județului;
 Existența amplasamentelor care au fost identificate cu potențial de contaminare.
 Poluarea solului, din cauza utilizării excesive a îngrășămintelor chimice folosite în
agricultură;
 Calitatea solului este afectată de factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici
edafice) sau de acțiuni antropice agricole și industriale;
 Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deșeuri;
 Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului
conducând la poluarea solului și subsolului din zonele respective.
DEŞEURI
Factori pozitivi
o S-a extins aria de acoperire cu servicii de salubrizare, în special în zona rurală;
o În județul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de 76,85 % în
mediul urban și 91,83 % în mediul rural;
o În ce privește capacitatea de reciclare a deșeurilor de ambalaje, județul Vrancea este
bine reprezentat, îndeosebi pentru deșeurile de hârtii-cartoane dar si cele de mase
plastice;
o În județul Vrancea sunt autorizați pentru activitatea de colectare a deșeurilor de baterii
și acumulatori (auto) un număr de 22 de operatori economici;
o În județul Vrancea există patru agenți economici autorizați să colecteze uleiuri uzate;
o În anul 2012, a crescut cantitatea de deșeuri colectate selectiv la nivelul localităților;
o La nivelul județului Vrancea, activitatea cu substanțe chimice periculoase este redusă,
atât în ce privește producția, comercializarea sau utilizarea cât și activitățile de
import-export;
o Cantitatea de deșeuri din construcții și demolări generată în 2011 a fost valorificată la
solicitarea consiliilor locale și a diverșilor beneficiari;
o Punerea în funcțiune a investițiilor PHARE 2004-2006 CES privind: Sistemul integrat
de gestionare prin separare în municipiul Adjud și orașul Mărășești, Proiectul de
colectare și tratare prin concasare a deșeurilor din construcții și demolări la Panciu;
o Implementarea proiectului cofinanțat prin programul I.S.P.A. aprobat de Comisia
Europeană;
o Adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor în
mediu.
Factori negativi
o În județ nu există propriu-zis o stație de transfer autorizată;
124
o Județul Vrancea se află printre puținele județe din țară care nu deține un depozit de
deșeuri ecologic;
o Cantitățile de deșeuri menajere depozitate la rampa Haret au crescut față de anul
precedent;
o Unitățile spitalicești, generatoare de deșeuri medicale periculoase nu dețin instalații de
eliminare care să corespundă prevederilor H.G. 128/2002 modif. și complet. prin H.G.
nr. 268/2005 privind incinerarea deșeurilor;
o În județul Vrancea mai sunt patru amplasamente identificate preliminar cu potențial
de contaminare: un amplasament situat limitrof rampei de depozitare deșeuri menajere
de la Golești, un amplasament situat în Focșani, str. Milcov nr.40, pe care s-au
depozitat produse de uz fitosanitar, un amplasament situat în Adjud, str. Teiului nr.20,
pe care s-au depozitat produse de uz fitosanitar, un amplasament situat în punctul
Prund, satul Mătăcina, comuna Valea Sării;
o Lipsa de amenajări specifice;
o Depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului;
o Drumurile principale și secundare pe care circulă utilajele de transport deșeuri nu sunt
întreținute;
o Mijloacele de transport nu sunt spălate la ieșirea din depozite.
125
8. Analiza S.W.O.T.
PUNCTE TARI
1. CARACTERISTICILE TERITORIULUI
 prezența potenţialului agricol;
 potenţial vitivinicol crescut prin prezența predominantă a podgoriilor;
 suprafața mare a județului, fiind situat pe locul IV în cadrul Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est.
2. REȚEAUA DE LOCALITĂȚI
 resurse considerabile de teren liber, pe care pot fi constituite centre purtătoare
de dezvoltare;
 existența unor localități precum Panciu, Mărășești, Odobești, Tecuci,
amplasate în aria de influență a municipiului Focșani, care pot contribui la
consolidarea caracterului de arie mteropolitană a acestuia.
3. INFRASTRUCTURA DE TRASNPORT
 apartenenţa la Coridorul European IX (Helsinki, Vyborg-St. Peterburg –
Pskov – Moscova – Kaliningrad – Kiev – Ucraina – Chişnău – Judeţul
Vrancea – Judeţul Buzău – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandroupolis);
 reşedinţa judeţului, municipiul Focşani se află pe traseul reţelei transeuropene
de transport rutier TEN_R, cât şi al Coridorului paneuropean de transport
intermodal IX;
 E 85 – Drumul European de tranzit care leagă municipiul București de județul
Iași și E581;
 rețea densă de drumuri naționale: DN 23, DN 23A, DN 23B, DN 2D, DN 2M,
DN 2N, DN 2L, DN 11A;
 Magistrala 50, care face legătura între Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău –
Roman – Pașcani;
 transport în comun bine dezvoltat în zona perirubană a municipiului Focșani
(89 de trasee și 12 firme care oferă servicii de transport în comun).
4. ECONOMIA
 existenţa unuia dintre cele mai dezvoltate industrii de textile și confecții din
țară (industrie cu tradiţie) cu un număr semnificativ de întreprinderi în acest
domeniu;
 disponibilitatea forţei de muncă în urma disponibilizărilor repetate;
 potenţial agricol ridicat, solul şi clima sunt favorabile pentru cultura plantelor
şi creşterea animalelor;
 existenţa zonei montane propice dezvoltării sectorului zootehnic, iar cea de
câmpie benefică culturilor agricole;
 existenţa iniţiativelor de asociere între actorii locali;
 adaptabilitatea sectorului IMM la nevoile locale;
126
 creșterea spiritului antreprenorial și a numărului de firme nou înființate;

 existenţa terenurilor sau clădirilor neutilizate din mediul urban / rural.
5. ASPECTE SOCIALE ȘI DE SĂNĂTATE

 spaţii disponibile pentru desfășurarea activităților de servicii sociale;
 existența resurselor umane disponibile pentru angajarea acestora în domeniul
social și de sănătate.
6. ASPECTE EDUCAȚIONALE ȘI CULTURALE

 patrimoniul cultural al judeţului;
 existența cadrelor didactice bine pregătite.
7. TURISM
 fond vitivinicol şi cinegetic extins;
 Drumul Podgoriilor Vrâncene;
 cadrul natural variat al judeţului, cu un peisaj atractiv ce oferă condiţii
favorabile turismului – existenţa obiectivelor turistice diversificate.
8. CADRUL NATURAL ȘI MEDIUL

 existența în interiorul județului, a tuturor formelor de relief, distribuite
echilibrat în teritoriu, din punct de vedere spațial: Zona Câmpiei Bărăganului,
Zona Subcarpților de Curbură, Zona Montană;
 principale cursuri de apă din județ sunt: râul Siret, râul Putna (cel mai
important curs de apă din județ), pârâul Milcov, pârâul Ramna, râul Rm. Sărat;
 existența lacului de acumulare Călimănești, în zona colinară. Lacul prezintă o
stare chimică bună în proporție de 100%;
 studiile hidrografice efectuate pe teritoriul județului Vrancea au apreciat că
există o rezervă de apă subterană care poate satisface necesarul de apă în
prezent și de perspectivă;
 se constată creșterea volumului de apă care a fost suficient epurat și scăderea
volumului de apă insuficient epurat;
 tendință de scădere a influenței surselor de poluare asupra apelor de suprafață,
a acviferelor freatice;
 calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai
mari operatori economici din județul Vrancea, prin măsurători de poluanți
gazoși și pulberi sedimentabile realizate de către SC ENET SA Focșani, SC
VRANCART SA Adjud;
 datele din monitorizări obținute permit luarea măsurilor pe termen scurt,
mediu și lung, de combatere a poluării și de prevenire a acesteia;
 în județul Vrancea se întâlnesc mai multe clase de soluri specifice unor
varietăți de culturi agricole;
 procentul cel mai mare de pădure, din totalul suprafeței împădurite, este în
zona de deal, unde procentul atinge 74%;
 iniţiative pentru creşterea nivelului de conştientizare a autorităților locale și
populaţiei cu privire la managementul deșeurilor și importanţa colectării
selective a acestora.
127
9. SERVICII PUBLICE ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

 alimentarea cu apă potabilă a populației se realizează din sisteme centralizate,
în cele 5 orașe și în 54 de comune ale județului;
 sisteme de alimentare cu apă potabilă complete în următoarele zone
administrative: Focșani, Câmpuri, Ruginești, Păunești, Fiționești, Jariștea,
Gura Caliței, Cândești, Cârligele, Milcovul, Biliești, Suraia, Gologanul,
Vulturu, Ciorăști.
 sisteme de alimentare cu apă potabilă parțiale în următoarele zone
administrative: Adjud, Mărășești, Tănăsoaia, Soveja, Răcoasa, Pufești,
Molovița, Panciu, Tifești, Bolotești, Vidra, Vizantea Răzășească, Odobești,
Virteșcoiu, Rechiu, Paltin, Vintileasca, Dumitrești, Cotești, Gugești, Tătăranu,
Maicănești.
 mărirea rețelei de distribuție si a rețelei de canalizare sub aspectul creșterii
numărului de locuitori racordați la rețeaua de canalizare;
 situaţia locuințelor convenționale în funcţie de dotarea acestora cu instalaţiile
necesare este următoarea: 50,8% alimentare cu apă, 47,7% instalaţie de
canalizare şi 95,8% instalaţie electrică.
 în județul Vrancea, gradul de acoperire cu servicii de salubritate a fost de
76,85 % în mediul urban și 91,83 % în mediul rural;
 se poate descrie zona de influenţă a județului şi aceasta poate avea impact
considerabil asupra zonelor înconjurătoare;
 existența Grupurilor de Acțiune Locală în teritoriu.
PUNCTE SLABE
 probleme demografice din cauza îmbătrânirii și migrației ridicate;
 raportat la restul județelor din România, județul Vrancea prezintă un nivel
ridicat al sărăciei;
 discrepanțe în teritoriu din punctul de vedere al nivelului de sărăcie: zone mai
bine dezvoltate în proximitatea municipiului Focșani, comparativ cu zone
foarte slab dezvoltate și sărace, în zona montană;
 grad scăzut de utilizare a resurselor din teritoriu;
 nevalorificarea potențialului de urbanizare;
 discrepanțe socio-economice între localitățile din zona montană și cea de
cămpie.
 repartiția dezechilibrată a localităților urbane în teritoriu: există areale mai
mari de 25-30 km care nu au nici un centru urban;
 orașe mici și comune slab dezvoltate;
 slaba conectivitate și relaționare între localitățile urbane și rurale din zona
montană;
128
3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
 inexistența unui aeroport în județ și implicit accesibilitate aeriană deficitară;
 starea precară a multora dintre circulațiile rutiere ale județului: - 987 km de
drumuri nemodernizate;
 inexistența traseelor și pistelor pentru bicicliști, în cadrul județului, care să
realizeze o legătură între principalele obiective turistice;
 transport în comun deficitar în afara zonei periurbane a municipiului Focșani,
în special în zonele rurale.
4. ECONOMIA
 lipsa forţei de muncă specializate pentru anumite sectoare industriale;
 folosirea materiei prime din import;
 tehnologiile învechite din cadrul industriei implică costuri de producţie
ridicate;
 infrastructura și serviciile deficitare din jurul zonelor cu preponderență
industriale;
 starea precară a sistemului de irigații;
 efectivul scăzut al salariaţilor din agricultură;
 gradul ridicat de neutilizare a terenurilor sau utilizare neadecvată;
 spaţiile insuficiente de depozitare a produselor agricole;
 densitatea mică a întreprinderilor;
 lipsa spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și al persoanelor
disponibilizate;
 lipsa măsurilor de sprijin pentru tinerii întreprinzători și lipsa programelor de
susținere a afacerilor nou înființate;
 inexistența colaborării între instituțiile de învățământ și mediul de afaceri
pentru formarea resurselor umane în funcţie de nevoile pieţei muncii locale.

 centre insuficiente pentru furnizarea serviciilor sociale;
 infrastructura și echiparea precară a spitalelor, precum și starea
echipamentelor utilizate;
 lipsa infrastructurii de sănătate în localitățile din mediul rural;
 rata crescută a șomajului;
 evoluţie negativă a indicatorilor demografici;
 migrarea populației în afara județului Vrancea, din cauza ofertei scăzute de
locuri de muncă;
 rata crescută a persoanelor fără formare profesională;
 apartenența slabă pe piaţa muncii a persoanelor cu handicap și a persoanelor
de etnie romă;

 discrepanţe între mediul urban și cel rural în prestarea serviciilor educaționale;
 numărul insuficient de cadre didactice pregătite, preponderent în mediul rural;
129
 infrastructura serviciilor de educaţie deficitară;

 lipsa infrastructurii de distribuție a bunurilor și serviciilor culturale: teatre, săli
de expoziții, de spectacole, cinematografe.
7. TURISM
 unitățile de cazare sunt insuficiente și repartizate inegal (există localități care
nu prezintă unități de cazare);
 infrastructura turistică nu îndeplinește standardele actuale;
 potenţialul turistic nu este promovat în cadrul ofertelor de agrement;
 calitatea slabă a serviciilor din sectorul turistic;
 nesemnalizarea corespunzătoare a obiectivelor turistice importante din județ.

 cu toate că sursa de apă este subterană, apa brută nu îndeplinește în totalitate
condițiile de calitate;
 soluri cu conținut scăzut în humus și exces de umiditate freatică și/sau
stagnantă în zona de câmpie a județului Vrancea;
 prezenţa fenomenului de sărăturate, fenomen ce afectează aproximativ 3% din
terenul agricol;
 prezenţa fenomenelor de eroziune (atât de suprafața cât și adâncime), de
alunecări și de neuniformitate a terenurilor, care afectează solurile din zona de
câmpie a județului;
 creșterea diversificării factorilor de degradare a solului;
 suprafața siturilor contaminate (10,517 ha) reprezintă 2,16 % din suprafața
totală a județului;
 existența amplasamentelor care au fost identificate cu potențial de contaminare
(4 amplasamente).

 infrastructură inadecvată și insufiecintă în ceea ce privește staţiile de epurare,
reţelele de canalizare şi cele de distribuţie a energiei termice;
 accesul limitat la serviciile publice sau lipsa accesului în anumite localități;
 în 20 de comune, aprovizionarea cu apă potabilă se realizează din sisteme
locale publice sau individuale (fântâni publice, fântâni particulare, puțuri
forate proprii, captări de izvoare);
 gradul de racordare la rețelele de canalizare este extrem de scăzut în mediul
urban (58% la nivel județean), dar şi în mediul rural;
 generarea unei cantităţi mari de deşeuri cu efecte negative asupra mediului,
climei, biodiversităţii, sănătăţii locuitorilor judeţului și peisajului urban;
 materialele reciclabile nu sunt selectate în totalitate;
 depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția
mediului.
 județul Vrancea se află printre puținele județe din țară care nu deține un
depozit de deșeuri ecologic;
 PATJ neactualizat;
130
 absenţa echipamentelor IT în cadrul serviciilor publice;

 numărul redus al funcţionarilor specializaţi în realizarea proiectelor finanțate
prin fonduri europene.
OPORTUNITĂȚI
 dezvoltarea parteneriatelor public-privat cu județelele vecine;
 crearea unei zone de dezvoltare economică : Zona Metropilitană Focșani;
 exploatarea potenţialului vitivinicol existent;
 amplasarea favorabilă, la nivel regional, reprezintă o oportunitate de a
transforma județul Vrancea într-un areal de conexiune între marile zone ale
Carpaților Orientali și Meridionali, Câmpia Siretului și Câmpia Dunării;
 încadrarea județului Vrancea în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, alături de
județe bine dezvoltate precum Constanța, Galați sau Tulcea, poate constitui un
avantaj și o oportunitate în dezvoltarea viitoare a acestuia, printr-o cooperare
eficientă și sprijin reciproc.
 Constituirea unor localități urbane sub formă de poli regionali, subregionali și
locali.
 canalul proiectat Siret Bărăgan - cel mai mare proiect de infrastructură
agricolă din România, care este în proporție de aprox 50% în județul Vrancea;
 coridorul de transport rutier TEN-R IX poate contribui la creșterea
accesibilității rutiere la nivel național și internațional;
 coridorul de transport feroviar TEN-F suprapus cu Magistrala 50;
 autostrada București – Rm. Sărat – Focșani – Adjud – Bacău – Suceava este o
importantă axă de transport regional, a cărei implementare va crește
conectivitatea județului Vrancea cu capitala București și cu zona de nord,
Ucraina;
 adoptarea de măsuri pentru realizarea unor rute ocolitoare pentru traficul
industrial și de tranzit, în mediul urban.
4. ECONOMIA
 reutilizarea în alte scopuri a fabricilor închise;
 acordarea de sprijin fabricilor care funcţionează la capacitate redusă;
 atragerea de noi investitori, inclusiv străini pentru a se stabili în județ;
 dezvoltarea infrastructurii pentru întreprinzători;
 asocierea micilor producători din agricultură pentru sporirea profitului
fermelor de subzistență;
 valorificarea produselor locale și tradiționale;
 dezvoltarea produselor ecologice;
131
 reintegrarea agricultorilor pe piața forţei de muncă ;

 folosirea oportunităţilor de finanţare pentru dezvoltarea spaţiului rural,
inclusiv finanțare nerambursabilă;
 încurajarea spiritului antreprenorial al tinerilor.

 reducerea costurilor prin implementarea unui sistem integrat de sănătate și
social;
 crearea unor parteneriate între administrațiile publice și potențialii investitori
sau instituții pentru dezvoltarea mediului social;
 accesibilizarea spaţiului public pentru persoanele cu handicap;
 furnizarea de servicii speciale pentru persoanele cu handicap și conștientizarea
nevoilor acestora;
 crearea centrelor sociale pentru persoanele defavorizate;
 organizarea unor programe de formare profesională pentru persoanele din
grupurile vulnerabile.

 realizarea proiectelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii
educaţionale;
 dezvoltarea de parteneriate între instituțiile școlare și mediul privat pentru
asigurarea unei forţe de muncă calificate, adaptate nevoilor în schimbare ale
pieţei;
 dezvoltarea învăţământului profesional și tehnic.
7. TURISM
 dezvoltarea mai multor forme de turism: de afaceri, agrement, agroturism,
tranzit etc;
 dezvoltarea turismului în zona podgoriilor și cramelor;
 modernizarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor unităților de cazare și
agrement;
 promovarea tradițiilor și produselor locale prin târguri, festivaluri și activităţi
culturale desfăşurate în judeţ;
 diversificarea activităților culturale.

 adoptarea de măsuri pentru implementarea cerințelor europene în domeniul
apelor, iar acolo unde acestea nu sunt suficiente, să se aplice măsuri
suplimentare pentru atingerea stării/potențialului ecologic bun și a stării
chimice bune;
 proiecte cu finanțare externă pentru ameliorarea problemei privind evacuarea
apelor uzate menajere provenite din mediul rural și urban;
 proiecte cu finanțare externă pentru reabilitarea și modernizarea tehnologică a
echipamentelor și instalațiilor din sectorul industriei poluante;
 cooperarea cu alte autorități la nivel local în derularea procesului de
implementare a cerințelor de mediu privind calitatea aerului;
132
 realizarea de proiecte cu finanțări europene pentru remedierea/reconstrucția

ecologică a terenurilor degradate/ameliorarea stării de calitate a solului.
 adoptarea unor măsuri care să vizeze conservarea biodiversității.
 cantitatea de deșeuri din construcții și demolări generată în 2011 a fost
valorificată la solicitarea consiliilor locale și a diverșilor beneficiari.

 consolidarea și modernizarea serviciilor publice locale;
 modernizarea resurselor necesare revitalizării urbane;
 dezvoltarea transportului public între localitățile județului;
 colectarea selectivă a deșeurilor pentru asigurarea sustenabilității și
durabilității;
 formarea profesională a angajaților din cadrul instituțiilor publice;
 introducerea noilor tehnologii computerizate în cadrul aministraţiei publice.
AMENINȚĂRI
 migraţia populaţiei către alte județe sau alte țări;
 migrația personalului calificat și a tinerilor eminenți;
 gradul ridicat al îmbătrânirii populaţiei;l
 amplasarea județului la confluența dintre Moldova și Muntenia (două regiuni
cu grad diferit de dezvoltare) poate să accentueze în timp, caracterul de tranzit
al acestuia, precum și subdezvoltarea sa.
 inexistența în județ a vreunui pol supraregional sau național definit prin
Conceptul Strategic Național al Dezvoltării Spațiale, poate constitui o
amenințare în dezvoltarea județului, prin eliminarea acestuia de pe lista de
priorități în investiție, dar și prin interesul scăzut al investitorilor.
 conexiunea deficitară din punctul de vedere al infrastructurii, cu polul
metropolitan București și cu polul supraregional Iași poate accentua
subdezvoltarea județului;
 neincluderea județului în direcțiile de dezvoltare ale Rețelei de transport din
Planul de Amenajare a Teritoriului Național.
4. ECONOMIA
 creșterea ratei șomerilor din cauza automatizării proceselor din cadrul
fabricilor;
 importul crescut;
 lipsa valorificării şi promovării suficiente a produselor agricole locale;
 riscul de scoatere din funcțiune a anumitor terenuri agricole datorită proastei
133
utilizări a acestora;
 creșterea numărului de persoane care se ocupă cu agricultura, dar nu sunt și
angajați;
 falimentarea anumitor întreprinderi datorită competivității naționale ridicate.

 orientarea resurselor umane către alte domenii de activitate;
 lipsa personalului specializat în unități;
 limitarea accesului la serviciile sociale și de sănătate datorită veniturilor mici
ale locuitorilor;
 scăderea calităţii vieţii în mediul urban și creșterea gradului de sărăcie.

 nivelul scăzut al salariilor din domeniul cultural;
 creșterea riscului de abandon școlar din cauza accesibilităţii reduse la
serviciile de învăţământ;
 slaba dezvoltare a sistemului de formare profesională şi învăţare pe tot
parcursul vieţii.
7. TURISM
 starea precară a infrastructurii turistice: drumuri, servicii de cazare, agrement;
 incapacitatea de exploatare a resurselor turistice din teritoriu;
 concurenţa zonelor turistice din judeţele vecine şi de peste graniţă.

 bariera fizică reprezentată de Carpați, poate accentua deficiențele județului,
precum și caracterul periferic și izolat al acestuia;
 riscul de poluare de pe platformele industriale;
 multiple surse de poluare: aglomerări urbane, agricultură, transporturi, sectorul
industrial;
 lucrări hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor hidrografice;
 poluarea solului, din cauza utilizării excesive a îngrășămintelor chimice
folosite în agricultură;
 calitatea solului este afectată de factori naturali (climă, formă de relief,
caracteristici edafice) sau de acțiuni antropice agricole și industriale;
 scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de
deșeuri;
 lipsa unor amenajări și existenţa exploatărilor deficitare a depozitelor de
deșeuri;
 depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția
mediului, conducând la poluarea apelor din zonele respective;
 exploatarea necontrolată a pădurilor, pășunatul, desecarea mlaștinilor,
împădurirea pajiștilor, abandonarea pajiștilor și pășunilor, regularizarea
râurilor, utilizarea pesticidelor, turismul;
 riscul seismic.
134
9. SERVICII PUBLICE ȘI CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

 risc de inundaţii și alunecări de teren;
 lipsa de motivare a funcţionarilor publici;
 capacitate limitată de absorbţie la nivel local a fondurilor europene.
135
ANEXE
CUPRINS ANEXE
9.1. Demografie..........................................................................................138
9.2. Economie.............................................................................................144
9.3. Agricultura..........................................................................................157
9.4. Aspecte sociale, educaționale și culturale.......................................161
9.5. Forţa de muncă...................................................................................165
9.6. Turism..................................................................................................171
9.7. Infrastructura și echiparea teritoriului............................................177
Document supus consultării Anexe 9.1 Demografie
STRUCTURA POPULAȚIEI PE CINCINALE DE
VÂRSTĂ STRUCTURA ETNICĂ A POPULAȚIEI
Structura populației pe
Județul Vrancea ZMF propusă Etnia Județul Vrancea ZMF propusă
grupe de vârsta
0 - 5 ani 5,50% 5,50% Români 308390 189358

5 - 9 ani 5,80% 5,70% Maghiari 68 40
10 - 14 ani 6,00% 5,50% Romi 11966 9178
15 - 19 ani 5,80% 5,40% Ucraineni 12 4
20 - 24 ani 5,80% 5,90% Germani 10 4
25 - 29 ani 5,60% 6,00% Turci 33 23
30 - 34 ani 6,60% 7,00% Ruși-Lipoveni 8 3
35 - 39 ani 7,00% 7,30% Greci 6 3
40 - 44 ani 8,30% 8,80% Italieni 25 12
45 - 49 ani 5,20% 5,50% Evrei 8 7
50 - 54 ani 6,60% 7,00% Polonezi 7
55 - 59 ani 7,20% 7,80% Armeni 9 8
60 - 64 ani 6,30% 6,40% Macedoneni 77
65 - 69 ani 4,60% 4,30% Altă etnie 124 71
70 - 74 ani 4,90% 4,20% Informație

19638 13427
nedisponibilă
75 - 79 ani 4,30% 3,70%
Sursa: Recensământul populației și locuințelor 2011 – Institutul Național de Statistică
80 - 84 ani 2,90% 2,50%
85 ani și peste 1,70% 1,50%
Sursa: Recensământul populației și locuințelor 2011 – Institutul Național de
Statistică
EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI – MODIFICĂRI PROCENTUALE –
Rata
PIB / Populația Numarul Castigul salarial Castigul
Creșterea somajului
Teritoriu Perioada Locuitor ocupata civila mediu de mediu net lunar salarial mediu
reală a PIB inregistrat
(euro) medie salariati (lei/salariat) net lunar
-%
Regiunea SE 2012 -1,5 5063 1,4 2 6,4 1307 2,4
2013 1 5387 1 1,1 5,8 1380 5,6
2014 2,1 5642 0,3 1,1 5,8 1448 4,9
2015 2,6 6023 0,3 1,3 5,6 1509 4,2
2016 3,1 6379 0,3 1,4 5,5 1562 3,5
2017 3,2 6800 0,3 1,5 5,4 1613 3,3
Vrancea 2012 0,1 3730 2,8 4,8 5,5 1136 5,4

2013 1 3969 1,9 1,3 5,1 1190 4,7
2014 1,8 4146 0,3 1,4 5,1 1253 5,4
2015 2,3 4414 0,3 1,6 4,9 1306 4,2
2016 2,8 4660 0,3 1,6 4,8 1354 3,7
2017 3 4953 0,3 1,8 4,7 1401 3,4
Sursa: Comisia Națională de Prognoză
138
POPULAȚIA STABILĂ (REZIDENTĂ) PE JUDEȚUL VRANCEA, CATEGORII DE LOCALITĂȚI, MUNI-
CIPII, ORAȘE, COMUNE ȘI LOCALITĂȚI COMPONENTE
Judete, categorii de localitati, municipii, orase, comune si localitati componente Populatia stabila
VRANCEA 340.310
A. MUNICIPII SI ORASE – 123.059 de BILIESTI 1.833 LOJNITA 78

locuitori BILIESTI 1.833 LUNCILE 998
MUNICIPIUL FOCSANI 79.315 BOGHESTI 1.680 MARACINI 119
FOCSANI 77.313 BOGHESTI 345 PODURILE 320
MANDRESTI-MOLDOVA 273 BICHESTI 190 SECIU 72
MANDRESTI-MUNTENI 1.729 BOGHESTII DE SUS 151 TULBUREA 274
MUNICIPIUL ADJUD 16.045 CHITCANI 143 CIORASTI 3.150
ADJUD 13.354 IUGANI 185 CIORASTI 927
BURCIOAIA 483 PLACINTENI 216 CODRESTI 255
ADJUDU VECHI 1.469 PLESESTI 107 MIHALCENI 772
SISCANI 739 PRISECANI 251 SALCIA NOUA 424
ORAS MARASESTI 10.671 TABUCESTI 92 SALCIA VECHE 315
MARASESTI 8.844 BOLOTESTI 4.231 SATU NOU 233
TISITA 239 BOLOTESTI 651 SPATAREASA 224
CALIMANESTI 547 GAGESTI 1.210 CORBITA 1.793
HARET 514 IVANCESTI 480 SERBANESTI 281
MODRUZENI 43 PIETROASA 581 BUDA 489
PADURENI 484 PUTNA 604 CORBITA 146
ORAS ODOBESTI 9.364 VITANESTII DE SUB IZVOARELE 90
705
MAGURA
ODOBESTI 7.008 LARGASENI 161
BORDESTI 1.683
UNIREA 2.356 OCHESESTI 244
BORDESTI 1.152
ORAS PANCIU 7.664 RADACINESTI 285
BORDESTII DE JOS 531
PANCIU 4.564 TUTU 74
BROȘTENI 2.054
CRUCEA DE JOS 387 VALCELELE 23
BROSTENI 754
CRUCEA DE SUS 771 COTESTI 4.641
ARVA 602
DUMBRAVA 502 COTESTI 1.996
PITULUSA 698
NEICU 586 BUDESTI 1.843
CAMPINEANCA 3.501
SATU NOU 854 GOLESTII DE SUS 424
CAMPINEANCA 1.992
VALEA COTESTI 378
PIETROASA 489
DUMBRAVENI 4.281
VALCELE 1.020
B. COMUNE – 21.7251 de DUMBRAVENI 1.864
locuitori CAMPURI 3.475
ALEXANDRU VLAHUTA 70
ANDREIASU DE JOS 1.655 CAMPURI 2.058
CANDESTI 1.313
ANDREIASU DE JOS 549 FETESTI 478
DRAGOSLOVENI 1.034
ANDREIASU DE SUS 115 GURA VAII 313
DUMITRESTI 4.602
ARSITA 176 ROTILESTII MARI 321
DUMITRESTI 514
FETIG 57 ROTILESTII MICI 305
BICESTII DE JOS 639
HOTARU 41 CARLIGELE 3.116
BICESTII DE SUS 605
RACHITASU 572 CARLIGELE 1.269
BLIDARI 189
TITILA 145 BLIDARI 628
DUMITRESTII DE SUS 275
BALESTI 1.941 BONTESTI 486
DUMITRESTII-FATA 219
BALESTI 1.941 DALHAUTI 733
GALOIESTI 607
BARSESTI 1.299 CHIOJDENI 2.322
LASTUNI 343
BARSESTI 833 CHIOJDENI 182
LUPOAIA 72
TOPESTI 466 CATAUTI 279
MOTNAU 238
139
ROMANESTI 264 PISCU REGHIULUI 24 TANASOAIA 338

UNGURENI 184 RAIUTI 119 CALIMANEASA 222
VALEA NEAGRA 19 SINDRILARI 1.139 COSTISA 24
VETRESTI-HERASTRAU 291 URSOAIA 159 COSTISA DE SUS 245
OBREJITA 1.583 VALEA MILCOVULUI 207 COVRAG 146
OBREJITA 1.583 RUGINESTI 3.497 FELDIOARA 421
PALTIN 1.861 RUGINESTI 1.660 GALBENI 217
PALTIN 1.146 ANGHELESTI 976 NANESTI 101
GHEBARI 53 COPACESTI 618 VLADNICU DE JOS 15
PRAHUDA 452 VALENI 243 VLADNICU DE SUS 243
TEPA 125 SIHLEA 5.039 TATARANU 3.952
VALCANI 85 SIHLEA 2.302 TATARANU 1.157
PAULESTI 1.834 BOGZA 919 BORDEASCA NOUA 382
PAULESTI 1.172 CAIATA 672 BORDEASCA VECHE 1.507
HAULISCA 662 VOETIN 1.146 MARTINESTI 686
PAUNESTI 5.898 SLOBOZIA BRADULUI 7.010 VAJAITOAREA 220
PAUNESTI 5.034 SLOBOZIA BRADULUI 2106 TIFESTI 5.197
VIISOARA 864 CORNETU 1984 TIFESTI 1.091
PLOSCUTENI 3.114 COROTENI 850 BATINESTI 860
PLOSCUTENI 2.632 LIESTI 1.528 CLIPICESTI 522
ARGEA 482 OLARENI 71 IGESTI 260
POIANA CRISTEI 2.650 VALEA BECIULUI 471 OLESESTI 891
POIANA CRISTEI 648 SLOBOZIA CIORASTI 1.699 PATRASCANI 505
DEALU CUCULUI 305 SLOBOZIA CIORASTI 959 SARBI 802
DUMBRAVA 225 ARMENI 187 VITANESTI 266
MAHRIU 353 JILISTE 553 TULNICI 3.450
ODOBASCA 92 SOVEJA 2.159 TULNICI 2.253
PETREANU 192 DRAGOSLOVENI 1.715 COZA 799
PODU LACULUI 525 RUCARENI 444 GRESU 89
TARATU 310 SPULBER 1.279 LEPSA 309
POPESTI 2.753 SPULBER 549 URECHESTI 2.532
POPESTI 2.312 CARSOCHESTI-CORABITA 345 URECHESTI 2.532
TERCHESTI 441 MORARESTI 50 VALEA SARII 1.608
PUFESTI 3.646 PAVALARI 142 VALEA SARII 466
PUFESTI 1.388 TIPAU 181 COLACU 571
CIORANI 873 TOJANII DE JOS 6 MATACINA 168
DOMNESTI-SAT 216 TOJANII DE SUS 6 PODURI 256
DOMNESTI-TARG 1.169 STRAOANE 3.235 PRISACA 147
RACOASA 3.162 STRAOANE 2.033 VANATORI 5.164
RACOASA 1.160 MUNCELU 825 VANATORI 1.200
GOGOIU 234 REPEDEA 321 BALTA RATEI 225
MARASTI 545 VALENI 56 JORASTI 943
VARNITA 444 SURAIA 4.595 MIRCESTII NOI 728
VERDEA 779 SURAIA 4.595 MIRCESTII VECHI 243
RASTOACA 1.811 TAMBOESTI 2.887 PETRESTI 1.057
RASTOACA 1.811 TAMBOESTI 1.220 RADULESTI 768
REGHIU 2.126 PADURENI 569 VARTESCOIU 3.151
REGHIU 234 SLIMNIC 961 VARTESCOIU 1.105
FARCAS 162 TRESTIENI 137 BECIU 375
JGHEABURI 82 TANASOAIA 1.972 FARAOANELE 971
140
POIENITA 187 JITIA 443 OLTENI 269

ROSCARI 155 CERBU 243 PIETROASA 160
SIMINOC 141 DEALU SARII 196 RAMNICEANCA 271
TINOASA 170 JITIA DE JOS 416 VIDRA 6.295
TRESTIA 173 MAGURA 311 VIDRA 1.452
VALEA MICA 75 MAICANESTI 4.612 BURCA 1.430
FITIONESTI 2.286 MAICANESTI 1.099 IRESTI 780
FITIONESTI 1.250 BELCIUGELE 374 RUGET 220
CIOLANESTI 133 RAMNICENI 1.459 SCAFARI 371
GHIMICESTI 332 SLOBOZIA BOTESTI 520 SERBESTI 511
HOLBANESTI 253 STUPINA 375 TICHIRIS 510
MANASTIOARA 318 TATARU 785 VIISOARA 687
GAROAFA 4.037 MERA 3.453 VOLOSCANI 334
GAROAFA 668 MERA 1.355 VINTILEASCA 1.981
BIZIGHESTI 571 LIVADA 391 VINTILEASCA 574
CIUSLEA 1.143 MILCOVEL 347 BAHNELE 591
DOAGA 220 ROSIOARA 367 DUPA MAGURA 95
FAUREI 633 VULCANEASA 993 NECULELE 454
PRECISTANU 186 MILCOVUL 2.995 POIANA STOICHII 98
RACHITOSU 390 MILCOVUL 2.200 TANASARI 169
STRAJESCU 226 LAMOTESTI 795 VIZANTEA-LIVEZI 3.793
GOLESTI 4.115 MOVILITA 3.183 LIVEZILE 641
GOLESTI 3.489 MOVILITA 1.724 MESTEACANU 371
CEARDAC 626 DIOCHETI-REDIU 661 PISCU RADULUI 398
GOLOGANU 3.040 FRECATEI 184
VIZANTEA
GOLOGANU 3.040 TROTUSANU 378 1.712
MANASTIREASCA
GUGESTI 5.942 VALENI 236 VIZANTEA RAZASEASCA 671
GUGESTI 5.394 NANESTI 2.055 VRANCIOAIA 2.576
OREAVU 548 NANESTI 1.165 VRANCIOAIA 562
GURA CALITEI 2.473 CALIENII NOI 292 BODESTI 174
GURA CALITEI 895 CALIENII VECHI 598 MUNCEI 460
BALANESTI 8 NARUJA 1.659 PLOSTINA 225
COCOSARI 101 NARUJA 848 POIANA 639
DEALUL LUNG 107 PODU NARUJEI 472 SPINESTI 516
GROAPA TUFEI 57 PODU STOICA 228 VULTURU 6.277
LACU LUI BABAN 376 REBEGARI 111 VULTURU 3.344
PLOPU 372 NEGRILESTI 1.816 BOTARLAU 966
POENILE 329 NEGRILESTI 1.816 HANGULESTI 994
RASCA 209 NEREJU 4.187 MALURI 536
SOTARCARI 19 NEREJU 1.294 VADU ROSCA 437
HOMOCEA 6.625 BRADACESTI 293 Sursa: Recensământul populației și locuințelor
HOMOCEA 5.250 CHIRICANI 442 2011 – Institutul Național de Statistică
COSTISA 360 NEREJU MIC 1.810

LESPEZI 1.015 SAHASTRU 348
JARISTEA 4.204 NISTORESTI 1.917
JARISTEA 2.869 NISTORESTI 323
PADURENI 502 BATCARI 213
SCANTEIA 223 BRADETU 147
VARSATURA 610 FAGETU 148
JITIA 1.609 PODU SCHIOPULUI 328
141
POPULAȚIA LA RECENSĂMINTELE DIN ANII 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 ȘI 2011
JUDETUL P O P U LAT IA LA R E C E N SAM I N T E L E D I N:

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
ROMANIA 15.872.624 17.489.450 19.103.163 21.559.910 22.810.035 21.680.974 20.121.641
VRANCEA 290.183 326.532 351.292 369.740 393.408 387.632 340.310
MUNICIPII SI ORASE 3.713.139 5.474.264 7.305.714 9.395.729 12.391.819 11.435.080 10.858.790
VRANCEA 45.933 52.623 68.550 95.584 152.639 148.119 123.059

COMUNE 12.159.485 12.015.186 11.797.449 12.164.181 10.418.216 10.245.894 9.262.851
VRANCEA 244.250 273.909 282.742 274.156 240.769 239.513 217.251
Populatia la recensamintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 si 2011 -
categorii de localitati si judete
PERSOANE TEMPORAR ABSENTE PLECATE ÎN STRĂINĂTATE, DUPĂ ȚARA DE DESTINAȚIE ȘI GRUPE

DE VARSTĂ
din care, PERSOANE TEMPORAR ABSENTE PLECATE IN STRAINATATE
Grupe de varsta
TARA DE
TOTAL Sub 50-
DESTINATIE TOTAL 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 55-59 60-64
15 54
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
VRANCEA 340.310 12.819 943 551 1.501 1.646 1.701 1.632 1.806 1.088 995 620 222
Italia x 11.202 831 468 1.232 1.377 1.465 1.450 1.626 995 900 563 198
Spania x 554 54 26 78 81 90 67 67 25 33 23 6
Germania x 117 4 10 28 15 19 13 13 5 4 * 3
Franta x 85 * * 14 17 12 14 8 * 6 5 3
Marea Britanie x 326 20 16 75 59 43 32 34 19 17 10 *
Ungaria x * - - - - - - - - * * -
Grecia x 179 12 16 21 27 22 25 20 14 13 6 3
Belgia x 57 4 * 12 13 7 4 3 3 5 * *
Austria x 14 * * * 3 * - * * - * -
Portugalia x 6 - - * 3 - - * - * - -
SUA x 30 * * * * 5 3 5 5 * - *
Cipru x 32 3 - 6 5 7 4 * * * * -
Irlanda x 12 - - * 3 3 * * - - * -
Olanda x 18 - - 3 6 4 - * * * * -
Cehia x 6 - - - - 3 * - * * - -
Danemarca x 23 - 3 8 5 * * * * * - -
Canada x 14 * - - * * * 4 * * - -
Suedia x 9 - - 3 * - - - 3 - * -
Elvetia x 6 - - * * - * - - - - *
Norvegia x 10 * * * 3 - 3 * - - - -
Alte tari x 117 8 5 13 22 18 10 15 10 7 3 3
142
PERSOANE PLECATE PENTRU O PERIOADĂ ÎNDELUNGATĂ ÎN STRĂINĂTATE, DUPĂ ȚARA DE

DESTINAȚIE ȘI GRUPE DE VARSTĂ
G R U PA D E VAR S TA
TARA DE 55- 65 ani
TOTAL Sub 15 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 60-64
DESTINATIE 59 si peste
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
VRANCEA 23.657 2.640 ### 2.880 3.247 3.574 3.400 3.293 1.506 1.122 565 236 107
Italia 19.959 2.238 918 2.294 2.585 2.988 2.933 2.895 1.317 1.015 495 201 80
Spania 1.539 188 83 224 244 239 190 172 84 53 39 16 7
Germania 174 13 10 29 30 29 23 19 12 3 5 * -
Franta 151 16 5 28 34 26 20 8 7 * * 3 *
Marea Britanie 634 44 27 126 136 103 54 73 30 17 11 4 9
Ungaria * - - - - - - - - * - - -
Grecia 530 83 23 79 67 90 92 59 19 10 6 * *
Belgia 99 11 - 18 25 14 16 3 10 - * * -
Austria 23 - 5 4 * - 5 5 * * - - -
Portugalia 36 7 * 6 5 4 3 4 3 * - - -
SUA 76 * - 9 20 13 11 11 3 * 3 * *
Cipru 54 4 - 13 12 8 3 8 * * * * -
Irlanda 49 4 * 8 16 12 3 * * * - * -
Olanda 28 * * 5 5 4 4 * * * - - -
Cehia 10 - - * 5 - * - - * - - -
Danemarca 34 * 7 9 7 * * 3 * * - - -
Canada 40 * - * 10 5 8 4 * 3 - * 3
Suedia 28 6 * 6 5 5 * 3 - - - - -
Elvetia 25 4 - 3 8 4 3 * - - * - -
Norvegia 15 * - 3 7 * * * - - - - -
Alte tari 152 15 3 13 24 27 24 19 12 6 * 3 5
143
Document supus consultării Anexe 9.2 Economie
TOP 100 DE ÎNTREPRINDERI DIN VRANCEA DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI

Top Domeniu de Numar
Firma Sectiunea CAEN
100 activitate Salariati
1 ARTIFEX SRL textile Industria Prelucratoare 995

2 PANDORA PROD SRL textile Industria Prelucratoare 939
3 ROSCA-CONF SRL textile Industria Prelucratoare 920
4 INCOM-VRANCO SA textile Industria Prelucratoare 617
5 VINCON VRANCEA SA sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 490
6 VESTI-RO SA textile Industria Prelucratoare 424

COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE Distributia Apei; Salubritate, Gestionarea
7 servicii publice 380
SA Deseurilor.
Productia si Furnizarea de Energie Electrica si
8 ENET SA servicii publice 351
Termica, Gaze, Apa Calda si Aer Conditionat
ZANFIR SOCIETATE IN NUME
9 comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 320
COLECTIV
10 EURO CONF INDUSTRIAL SA textile Industria Prelucratoare 302
Activitati de Servicii Administrative si Activitati

11 DEEP SERV 2000 SRL servicii de curatenie 282
de Servicii Suport
12 JELP SRL textile Industria Prelucratoare 243

13 TRICOTTON JUNIOR SRL textile Industria Prelucratoare 234
14 INMARTEXTIL SRL textile Industria Prelucratoare 223
15 COMCEREAL SA agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 211
prelucrarea
16 VEF SA Industria Prelucratoare 210
metalului
Distributia Apei; Salubritate, Gestionarea
17 CUP-SALUBRITATE SRL servicii publice 210
Deseurilor.
18 SPEIDEL ROMANIA SRL textile Industria Prelucratoare 203
19 TRICOTAJE - R SA textile Industria Prelucratoare 199
SOCIETATEA COMERCIALA DE
INTRETINERE SI REPARATII industria masinilor,
20 Industria Prelucratoare 192
VAGOANE DE CALATORI C.F.R. - utilajelor
S.I.R.V. MARASESTI - S.A.
21 SORSTE SA textile Industria Prelucratoare 189
22 AURORA COM SRL prelucrare carne Industria Prelucratoare 187
23 CONTERRA SA prelucrare plastic Industria Prelucratoare 181
24 RO-DESIGN SRL textile Industria Prelucratoare 180
25 PACO PROD SERV SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 172
industria chimica si
26 TRUST LF TRADE SRL Industria Prelucratoare 171
petrochimica

27 AXEL SECURITY SRL servicii de paza 163
de Servicii Suport
28 PRODECOM SRL textile Industria Prelucratoare 152

29 OMS TRANS SRL servicii 144
de Servicii Suport
30 CERTIMPEX SRL textile Industria Prelucratoare 140

SOCIETATE COOPERATIVA
31 servicii Alte Activitati de Servicii 138
MESTESUGAREASCA SPORUL
32 VINEXPORT SA sector vitivinicol Industria Prelucratoare 135
144
33 RO.WE.NI INDUSTRIE SRL fabricare mobila Industria Prelucratoare 131
34 METALE INTERNATIONAL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 129

35 UMO SERV SRL servicii de paza 128
de Servicii Suport
36 MASTER SRL textile Industria Prelucratoare 125

prelucrarea
37 IPROMET SRL Industria Prelucratoare 116
metalului
38 TRANSPORT PUBLIC SA transport calatori Transport si Depozitare 111
39 MIGMOV CONF SRL textile Industria Prelucratoare 111
40 CRISTILORY PROD SRL constructii drumuri Constructii 110
41 MORIPAN ALEX SRL industria alimentara Industria Prelucratoare 109
42 VERITAS PANCIU SA sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 106
43 PROXIMA MODA SRL textile Industria Prelucratoare 105
44 VINCON LOGISTIC SA comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 101
45 PRIORIS SRL textile Industria Prelucratoare 98
constructii proiecte
46 SIBAREX SA Constructii 96
ingineresti
ADMINISTRATIA PIETELOR
47 tranzactii imobiliare Tranzactii Imobiliare 96
FOCSANI SA
48 GRIFON SEREX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 91
49 GENERAL CONSTRUCT SA constructii cladiri Constructii 85
50 C.B.S. EXPORT SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 85
51 FOREXPORT SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 83
52 FORESTKING SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 82
53 RATCOM SRL industria alimentara Industria Prelucratoare 79
54 SENATOR PRODIMPEX SRL sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 77
55 GELADI SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 74
56 KARIN COMPANY SRL textile Industria Prelucratoare 74
AUTO SIMA BEYER IMPORT Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea

57 comert auto 73
EXPORT SRL Autovehiculelor si Motocicletelor
58 METEX SA tranzactii imobiliare Tranzactii Imobiliare 72
servicii stiintifice,
59 APOTERM SA Activitati Profesionale, Stiintifice si Tehnice 66
tehnice
60 EDY OIL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 65
61 DMF POLIPLAST SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 65
62 CRONA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 64
Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea

63 SCORPION EXIM SRL comert auto 64
Autovehiculelor si Motocicletelor
145
servicii stiintifice,
64 LARIS PRODUCTIONS SRL Activitati Profesionale, Stiintifice si Tehnice 64
tehnice
PRESTAREA SOCIETATE
65 comert auto Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 63
COOPERATIVA MESTESUGAREASCA
66 LIMSILVA FOREST SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 62
67 VRANLACT SA prelucrare lapte Industria Prelucratoare 62
68 LUXTRANS SRL constructii cladiri Constructii 61
69 MOVICONF SRL textile Industria Prelucratoare 60
70 TEXDATA SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 59
71 RODISTRIB SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 57
72 QUASAR COMEX SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 57
73 ROM CONSIL GRUP SRL constructii cladiri Constructii 57
74 STORM IMPEX SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 57
pescuit si
75 PSYSTEMS SRL Agricultura, Silvicultura si Pescuit 57
acvacultura
76 PRIMA CONF SRL textile Industria Prelucratoare 56
77 DEGARO SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 55
78 CONF BINALE IMPEX SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 55
79 DANIN - N.D. COM SRL textile Industria Prelucratoare 54

WOODEN DOORS INTERNATIONAL
80 prelucrare lemn Industria Prelucratoare 54
SRL
81 RETRO COMPROD SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 53
82 PREMIUM PORC SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 52

83 ELSIMA CONF SRL textile Industria Prelucratoare 51
84 MAGAZINUL EXTRA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 50
industria masinilor,
85 VASPET SRL Industria Prelucratoare 50
utilajelor
86 ELECTRIC SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 49
87 MERA COM INTERNATIONAL SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 49
88 ALTEX PROD SRL textile Industria Prelucratoare 49
89 BALCANIC PROD SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 48
prelucrare
echipamente
90 INSTA ELECTRIC SA Industria Prelucratoare 48
electrice, electronice
si optice
91 BIREL IMPEX SRL prelucrare lemn Industria Prelucratoare 48
92 SAR CONFEX SRL fabricare mobila Industria Prelucratoare 48
93 REMAT VRANCEA SA servicii publice 46
Deseurilor.
94 P.I.F & L.M.S COMPANY SRL constructii cladiri Constructii 46
95 SILMADUM FASHION SRL textile Industria Prelucratoare 46
96 SPECTRAL INVEST SRL constructii cladiri Constructii 45
97 NORD-EST DISTRIBUTION SRL editare carti, ziare Informatii si Comunicatii 45
98 N.S. CONSART '96 SRL constructii cladiri Constructii 45
99 PROGRES DISTRIBUTIE SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 44
100 MICROMET SA Industria Prelucratoare 44
utilajelor
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012
146
TOP 100 DE ÎNTREPRINDERI DIN VRANCEA DUPĂ CIFRA DE AFACERI
Top Domeniu de Cifra de

Firma Sectiunea CAEN
100 activitate Afaceri
1 COMCEREAL SA agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 119873659
2 ARTIFEX SRL textile Industria Prelucratoare 119025318
3 AVICOLA FOCSANI SA agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 112298288
4 METALE INTERNATIONAL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 105968850
5 PANDORA PROD SRL textile Industria Prelucratoare 103443273
ZANFIR SOCIETATE IN NUME
6 comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 100432611
COLECTIV
7 VINCON LOGISTIC SA comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 100422655
comert prod
8 PREMIUM PORC FEED SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 77539584
agricole, anim vii
9 VINCON VRANCEA SA sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 77280166
industria chimica si
10 TRUST LF TRADE SRL Industria Prelucratoare 65715497
petrochimica
11 PREMIUM PORC SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 56003224
12 RODISTRIB SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 51323602
13 AURORA COM SRL prelucrare carne Industria Prelucratoare 44280194
14 CONSINTERFIN SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 43995677
15 BALCANIC PROD SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 42842326
comert prod
16 BRIFARM SA Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 42245705
farmaceutice
17 PACO PROD SERV SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 41039122
18 DEGARO SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 37331725
19 CRONA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 36759532
Productia si Furnizarea de Energie Electrica si

20 ENET SA servicii publice 36650470
Termica, Gaze, Apa Calda si Aer Conditionat
21 INCOM-VRANCO SA textile Industria Prelucratoare 34877580
22 LUPINOCOM INTERNATIONAL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 34378565
23 VINEXPORT TRADE-MARK SA sector vitivinicol Industria Prelucratoare 33814845
24 GRIFON SEREX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 33144809

25 REMAT VRANCEA SA servicii publice 32110018
Deseurilor
26 CONTERRA SA prelucrare plastic Industria Prelucratoare 30552581
27 SCORPION EXIM SRL comert auto Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 30151027
28 MAGAZINUL EXTRA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 30065713
29 ROSCA-CONF SRL textile Industria Prelucratoare 29683703

30 SORSTE SA textile Industria Prelucratoare 27534190
31 UVERTURA COM SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 26365853
COMPANIA DE UTILITATI PUBLICE Distributia Apei; Salubritate, Gestionarea
32 servicii publice 26165443
SA Deseurilor
33 GELADI SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 25729685
34 VINEXPORT SA sector vitivinicol Industria Prelucratoare 24891069
35 FORESTKING SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 24348718

147
36 VESTI-RO SA textile Industria Prelucratoare 23347761

37 PROGRES DISTRIBUTIE SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 23212395
38 BALCANIC C.P.P. SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 22863697
39 VALSI SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 22850014
40 VALENTINO PRODEX SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 22426084
utilajelor
41 VELMI PREST SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 22161666
42 SPECTRAL INVEST SRL constructii cladiri Constructii 21988351
43 GENE IMPEX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 20499844
44 MERRA INTERNATIONAL 2006 SA industria alimentara Industria Prelucratoare 19679641
AUTO SIMA BEYER IMPORT Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea
45 comert auto 19474031
EXPORT SRL Autovehiculelor si Motocicletelor
46 LORENA PROD COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 19451117
47 EDY OIL SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 19413215
48 MANUMAR COMSERV SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 18940498
49 DUBLU LIC & SIC SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 18160922
50 TEXDATA SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 18110102
51 DMF POLIPLAST SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 17390595
52 CERTIMPEX SRL textile Industria Prelucratoare 17295206
53 COM SOVA SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 17138207
54 AUTO BEST CENTER SRL comert auto 17044176
industria masinilor, Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; Repararea

55 RBB TECHNOLOGY SRL 16874293
utilajelor Autovehiculelor si Motocicletelor
56 SENATOR PRODIMPEX SRL sector vitivinicol Agricultura, Silvicultura si Pescuit 16427935

57 TRICOTTON JUNIOR SRL textile Industria Prelucratoare 16173321
GINZLER STAHL- U. ANLAGENBAU
58 GMBH AUSTRIA SUCURSALA constructii cladiri Constructii 16029511
ROMANIA
59 EURO CONF INDUSTRIAL SA textile Industria Prelucratoare 15515327
prelucrarea
60 VEF SA Industria Prelucratoare 15401050
metalului
61 AGROBOG STAR SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 15176631
62 BARADY SERVICES SRL comert diverse 14609858
63 LIMSILVA FOREST SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 14603915
64 RO-DESIGN SRL textile Industria Prelucratoare 14264904
prelucrarea
65 IPROMET SRL Industria Prelucratoare 14079464
metalului
66 V & G OIL 2002 SRL comert diverse 14039833
67 POLICALITA SRL prelucrare carne Industria Prelucratoare 14020161
68 HANIFA SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 13885252

69 TROTUS TRANS SRL transport marfuri Transport si Depozitare 13646442
70 GEMIRA SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 13621714
71 METCON SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 13270199
72 CRISTILORY PROD SRL constructii drumuri Constructii 13226226

148
73 JANCOLETA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 13225346

74 GAMI 2000 SRL comert auto 13149501

75 AUTO AISS SRL comert auto 12989490
comert
76 EUROSOFT 2008 SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 12980886
electrocasnice
77 AVIPUTNA SRL agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 12934748
78 CARINA IMPORT EXPORT SRL comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 12697357
comert prod
79 HELEN - FARM SRL Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 12173530
farmaceutice
80 LONGA PRIMA SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11988380
81 CONBETA SRL constructii cladiri Constructii 11671183
82 STELA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11403499
83 EMCOS COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11236100
84 OPERA COM SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 11104286

85 BALCANIC STRETCH SRL prelucrare plastic Industria Prelucratoare 10939784
86 LUXTRANS SRL constructii cladiri Constructii 10825924
87 AUTOPIN 2001 SRL comert diverse 10786945
88 RCC-INTERIMEX SRL comert textile Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 10708828
89 ESG-CONSTRUCT SRL constructii cladiri Constructii 10662208
90 VRANLACT SA prelucrare lapte Industria Prelucratoare 10547611
MIRA CONSULTING IMPORT-
91 comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 10378361
EXPORT SRL
92 BAUER TRANSCOM SRL transport marfuri Transport si Depozitare 10364347
AGRO INVESTMENTS MOLDOVA
93 agricultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 10331551
SRL
94 NICOTUD SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 10210454

95 CUP-SALUBRITATE SRL servicii publice 10045049
Deseurilor, Activitati de Decontaminare
96 FOREXPORT SRL silvicultura Agricultura, Silvicultura si Pescuit 9840244
97 DANIN - N.D. COM SRL textile Industria Prelucratoare 9610914
98 TURKROM SA comert diverse Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 9493409
99 GRETMAX SRL comert alimentar Comert cu Ridicata si cu Amanuntul; 9470531

SOCIETATEA COMERCIALA DE
INTRETINERE SI REPARATII industria masinilor,
100 Industria Prelucratoare 9470425
VAGOANE DE CALATORI C.F.R. - utilajelor
S.I.R.V. MARASESTI - S.A.
149
SOCIETĂȚI INTRATE ÎN INSOLVENȚĂ ÎN JUD. VRANCEA în perioada 01.01.2012 - 31.12.2012
Numarul total de
Judet Anul Nr. societati intrate in insolventa in luna: societati intrate in
insolventa
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec.
2013 42 38 71 44 37 18 32 11 40 77 66 35 511
VRANCEA 2012 73 46 34 28 41 20 50 11 25 68 38 47 481
2011 4 9 22 15 15 11 13 3 4 11 16 13 136
2010 92 56 42 33 25 30 39 4 10 45 74 59 509
NUMĂRUL ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE

SECȚIUNE CAEN REV.2, CLASE DE MĂRIME DUPĂ NUMĂRUL DE SALARIAȚI - JUDEȚUL VRANCEA
- PE SECTOARE ALE ECONOMIEI NAȚIONALE, 2012
Clase de marime ale intreprinderilor

250
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale - sectiuni) 10-49 50-249
Total 0-9 persoane persoane si
persoane persoane
peste
Numar intreprinderi
TOTAL 5.738 5.123 523 79 13
Agricultura, silvicultura si pescuit 372 315 50 6 1
Industria extractiva 14 13 1 - -
Industria prelucratoare 733 512 169 44 8
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa
4 3 - - 1
calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de
45 35 8 1 1
decontaminare
Constructii 490 431 55 4
Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si
2.424 2.259 148 16 1
motocicletelor
Transport si depozitare 395 370 24 1 -
Hoteluri si restaurante 247 222 25 - -
Informatii si comunicatii 109 105 4 - -
Intermedieri financiare si asigurari 57 53 4 - -
Tranzactii imobiliare 80 73 5 2 -
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 353 344 7 2 -
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 116 101 12 2 1
Invatamant 28 24 4 - -
Sanatate si asistenta sociala 126 125 1 - -
Activitati de spectacole, culturale si recreative 32 26 6 - -
Alte activitati de servicii 113 112 - 1 -
Sursa: Institutul Național de Statistică 2012
150
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE

SECȚIUNE CAEN REV.2 - JUDEȚUL VRANCEA
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale)
Numar de persoane
TOTAL 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317
Agricultura, silvicultura si pescuit 2.304 2.532 1.836 1.969 2.021
Industrie 21.238 17.891 16.200 15.299 16.298
Industria extractiva 127 137 129 120 135
Industria prelucratoare 18.670 15.436 13.830 13.158 14.088
905 866 847 779 794
1.536 1.452 1.394 1.242 1.281
decontaminare
Constructii 3.463 2.238 2.442 2.122 3.169
9.159 8.899 8.245 7.678 7.854
motocicletelor
Transport si depozitare 2.788 2.764 2.180 2.215 2.154
Hoteluri si restaurante 882 875 614 685 680
Informatii si comunicatii 463 328 277 300 394
Intermedieri financiare si asigurari 979 829 870 863 835
Tranzactii imobiliare 258 262 222 311 313
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 902 810 692 695 1.027
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1.218 1.374 1.238 1.310 1.516
Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul
3.518 3.523 3.292 2.993 2.893
public
Invatamant 5.727 5.568 5.484 5.197 5.168
Sanatate si asistenta sociala 5.946 6.740 6.165 5.601 5.182
Activitati de spectacole, culturale si recreative 368 580 486 490 542
Alte activitati de servicii 292 256 276 288 271
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE CATEGORII DE SALARIAȚI, FORME DE PROPRIETATE –

JUDEȚUL VRANCEA
Numarul mediu al salariatilor
Numar de persoane
TOTAL 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317
Proprietate publica 21.357 21.609 21.565 20.010 18.495 17.842
Proprietate integral de stat 5.277 5.036 4.110 3.679 3.552 3.381
Proprietate mixta 967 764 1.024 768 939 824
Proprietate majoritar de stat 197 205 552 503 514 486
Proprietate majoritar privata 770 559 472 265 425 338
Proprietate privata 36.511 35.055 30.475 27.569 26.682 29.729
Proprietate cooperatista 658 430 1.132 945 761 346
Proprietate obsteasca 29 58 50 50 24 20
Proprietate integral straina 662 1.589 1.223 1.177 1.115 1.556
Proprietate publica de interes national si local 16.080 16.573 17.455 16.331 14.943 14.461
151
CIFRA DE AFACERI, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN
REV.2, CLASE DE MĂRIME DUPĂ NUMĂRUL DE PERSOANE OCUPATE – JUDEȚUL VRANCEA
Milioane lei RON
Total industrie, constructii, comert si alte servicii 5.795 5.438 5.308 5.454 5.938
197 424 398 88 108
78 67 84 92 85
decontaminare
Constructii 312 236 214 242 278
3.273 2.910 2.914 3.050 3.217
motocicletelor
Transport si depozitare 188 149 155 147 166
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in
principa intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si tehnice, 132 135 143 174 171
activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport )
Invatamant 4 7 4 4 4
Sanatate si asistenta sociala 26 28 23 18 26
EVOLUȚIA NUMĂRULUI ÎNTREPRINDERILOR ACTIVE PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE

LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2 – JUDEȚUL VRANCEA
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale - sectiuni)
Numar total
TOTAL 6.790 6.613 6.092 5.732 5.738
Agricultura, silvicultura si pescuit 278 311 362 381 372
4 4 9 6 4
37 39 37 46 45
decontaminare
Constructii 699 750 567 498 490
3.146 2.816 2.592 2.430 2.424
motocicletelor
Transport si depozitare 450 441 425 394 395
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 419 433 381 349 353
Invatamant 25 24 28 25 28
Sursa: Institutul Național de Statistică 2012 152
PIB PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ȘI JUDEȚE
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Regiuni de dezvoltare si judete
Milioane lei
TOTAL 514.700 501.139,40 523.693,30 557.348,20
Regiunea SUD-EST 53.851,10 52.706 56.339,50 59.402,30
Vrancea 5.539,60 5.377 5.747,60 5.738,20
PERSONALUL DIN UNITĂȚILE LOCALE, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE

SECȚIUNE CAEN REV.2, CLASE DE MARIME DUPĂ NUMĂRUL DE PERSOANE OCUPATE – JUDEȚUL
VRANCEA
2008 2009 2010 2011 2012

Numar persoane
Total industrie, constructii, comert si alte servicii 44.550 40.008 36.517 36.703 36.846

772 744 737 661 642
1.026 883 805 878 889
decontaminare
Constructii 3.809 3.089 2.622 2.731 2.513
13.114 11.615 10.611 10.443 10.426
motocicletelor
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate

in principal intreprinderilor (activitati profesionale, stiintifice si
2.492 2.751 2.645 2.757 2.617
tehnice, activitati de servicii administrative si activitati de servicii
suport )
Invatamant 101 112 116 112 105
EXPORTURI (FOB) PE JUDEȚE ȘI PE SECȚIUNI/CAPITOLE ALE NOMENCLATORUL COMBINAT (NC) –

JUDEȚUL VRANCEA
Luna Septembrie 2013

Nr. Crt. Sectiuni si capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC)
Mii EURO
Vrancea TOTAL 17.801
1 XI. Textile si articole din textile 12.769
2 62. Articole si accesorii din imbracaminte altele decit tricotate sau crosetate 9.653
3 61. Articole si accesorii din imbracaminte din tricotaje 2.297

4 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 1.002
5 44. Lemn brut, cherestea, produse stratificate si alte produse din lemn 1.002
6 X. Hirtie si articole din acestea 920
153
7 48. Hirtie si articole din acestea 897

8 VI. Produse chimice 506
XVI. Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul
9 499
si imaginile
10 XV. Metale comune si articole din acestea 474
11 63. Alte articole textile 471
12 I. Animale vii si produse animale 445
13 01. Animale vii 428
14 73. Produse din fonta, fier si otel 402
15 VII. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 372
16 39. Materiale plastice si articole din material plastic 372
17 IV. Produse alimentare, bauturi si tutun 314
18 30. Produse farmaceutice 311
19 20. Preparate din legume, fructe 287
85. Masini, aparate si materiale electrice; aparate de inregistrat si reprodus sunetul si imagini
20 252
de televiziune
21 84. Reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive mecanice 247
22 38. Produse diverse ale industriei chimice 163
23 XVII. Mijloace si materiale de transport 159
24 87. Automobile, tractoare si alte vehicule terestre 159
25 III. Grasimi si uleiuri animale sau vegetele 94
26 15. Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 94
27 51. Lana 91
28 XX. Marfuri si produse diverse 91
29 54. Filamente sintetice sau artificiale 88
30 94. Mobila; aparate de iluminat si alte articole similare (inclusiv componente) 85
31 82. Unelte si scule, tacamuri din metale comune 68

32 60. Tesaturi crosetate sau tricotate 61
33 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 56
34 II. Produse vegetale 53
35 08. Fructe comestibile 53
36 VIII. Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 52
37 XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare 51
38 69. Produse ceramice 51

39 43. Blanuri si articole din blana 47
40 52. Bumbac 43
41 34. Sapun; preparate pentru spalat 29
42 49. Carti, ziare 24
43 22. Bauturi alcoolice si nealcoolice 22
44 02. Carne si maruntaie comestibile 17
45 59. Tesaturi impregnate 6
46 96. Articole diverse 6
47 18. Cacao si preparate din cacao 5
48 42. Obiecte din piele 5
49 33. Uleiuri esentiale 3
50 74. Cupru si articole din cupru 3
51 58. Tesaturi speciale 2
52 83. Articole diverse din metale comune 2
154
IMPORTURI (CIF) PE JUDEȚE ȘI PE SECȚIUNI/CAPITOLE ALE NOMENCLATORUL COMBINAT (NC) –

JUDEȚUL VRANCEA
Luna septembrie
Nr. Crt. Sectiuni si capitole conform Nomenclatorului Combinat (NC) 2013
Mii EURO
1 XI. Textile si articole din textile 6.932
2 XV. Metale comune si articole din acestea 2.313
3 VII. Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 2.095
4 39. Materiale plastice si articole din material plastic 2.043
5 72. Fonta, fier si otel 1.589
6 52. Bumbac 1.399
7 51. Lana 1.092
8 I. Animale vii si produse animale 955
9 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue 936
10 54. Filamente sintetice sau artificiale 862
11 XVII. Mijloace si materiale de transport 736
12 87. Automobile, tractoare si alte vehicule terestre 736
13 58. Tesaturi speciale 726
14 60. Tesaturi crosetate sau tricotate 707
15 IV. Produse alimentare, bauturi si tutun 661
16 61. Articole si accesorii din imbracaminte din tricotaje 558
XVI. Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si
17 532
imaginile
18 01. Animale vii 530
19 73. Produse din fonta, fier si otel 520
20 VIII. Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 470
21 XX. Marfuri si produse diverse 453
22 84. Reactori nucleari, boilere, masini si dispozitive mecanice 414
23 96. Articole diverse 397
24 VI. Produse chimice 377
25 V. Produse minerale 345
26 27. Combustibili si uleiuri minerale; materii bituminoase 306
27 62. Articole si accesorii din imbracaminte altele decit tricotate sau crosetate 301
28 22. Bauturi alcoolice si nealcoolice 266

29 02. Carne si maruntaie comestibile 238
30 23. Reziduuri ale industriei alimentare 230
31 43. Blanuri si articole din blana 198
32 X. Hirtie si articole din acestea 189
33 48. Hirtie si articole din acestea 172
34 59. Tesaturi impregnate 171
35 III. Grasimi si uleiuri animale sau vegetele 154
36 15. Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 154
37 17. Zahar si produse zaharoase 149
38 41. Piei crude si piei tabacite (altele decat blanurile) 147
39 32. Extracte tanante sau colorante 136
40 42. Obiecte din piele 125
85. Masini, aparate si materiale electrice; aparate de inregistrat si reprodus sunetul si imagini de
41 118
televiziune
42 03. Peste si crustacee 115
155
43 83. Articole diverse din metale comune 89

44 38. Produse diverse ale industriei chimice 87
45 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 87
46 XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare 77
47 04. Lapte si produse lactate; oua; miere naturala 72

48 56. Vata, pasla, fire speciale 68
49 33. Uleiuri esentiale 65
50 40. Cauciuc si articole din cauciuc 52
51 53. Alte fibre textile vegetale 52
52 34. Sapun; preparate pentru spalat 50
53 45. Pluta si articole din pluta 45
54 94. Mobila; aparate de iluminat si alte articole similare (inclusiv componente) 45
55 82. Unelte si scule, tacamuri din metale comune 44
56 44. Lemn brut, cherestea, produse stratificate si alte produse din lemn 43
57 II. Produse vegetale 40

58 25. Sare; sulf, pietre; ipsos, var si ciment 39
59 69. Produse ceramice 38
60 50. Matase 35
61 76. Aluminiu si articole din aluminiu 35
62 81. Alte metale comune 29
63 63. Alte articole textile 23
XVIII. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri;

64 23
instrumente muzicale
65 06. Plante vii si produse de floricultura 22

66 68. Articole din piatra 22
67 90. Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale 21
68 11. Produse ale industriei moraritului 17

69 70. Sticla si articole din sticla 17
70 28. Produse chimice anorganice 15
71 47. Pasta din lemn 14
72 16. Preparate din carne si peste 13
73 95. Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport 11
74 29. Produse chimice organice 9
75 35. Substante albuminoide 7
76 79. Zinc si articole din zinc 7
77 31. Ingrasaminte 5
78 49. Carti, ziare 3
79 21. Preparate alimentare diverse 2
80 30. Produse farmaceutice 2
81 XXII. Bunuri necuprinse in alte sectiuni din Nomenclatorul Combinat 2
82 18. Cacao si preparate din cacao 1

83 74. Cupru si articole din cupru 1
84 91. Ceasornicarie 1
156
Anexe 9.3 Agricultură
SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE IRIGAȚII ȘI SUPRAFAȚA AGRICOLĂ
IRIGATĂ, PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR
Anul 2012
Imbunatatiri funciare Modul de folosinta a terenurilor
Hectare
Suprafata totala amenajata 41.705
Amenajari pentru irigatii - total Suprafata agricola amenajata 40.646
Teren arabil 36.755
Suprafata agricola amenajata 852
Suprafata agricola irigata efectiv cu cel putin o udare
Teren arabil 852
SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE DESECARE, PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ

A TERENURILOR
Anul 2012
Modul de folosinta a terenurilor
Hectare
Suprafata agricola amenajata 52.595
Teren arabil 47.396
Pasuni naturale 4.669
Fanete naturale 93
Vii, pepiniere viticole si hameisti 426
Livezi de pomi, pepiniere, arbusti fructiferi 11
SUPRAFAȚA TERENURILOR AMENAJATE CU LUCRĂRI DE AMELIORARE ȘI COMBATEREA EROZIUNII

SOLULUI, PE CATEGORII DE FOLOSINȚĂ A TERENURILOR
Anul 2012
Imbunatatiri funciare Modul de folosinta a terenurilor
Hectare
Suprafata agricola amenajata 46.755
Teren arabil 22.554
Pasuni naturale 6.278
Lucrari de combaterea eroziunii si de ameliorare a terenurilor - total
Fanete naturale 1.561
Vii, pepiniere viticole si hameisti 15.277
Livezi de pomi, pepiniere, arbusti
1.085
fructiferi
Lucrari de drenaj - total Suprafata agricola amenajata 5.797
Teren arabil 4.034
157
EXPLOATAȚII AGRICOLE (NUMĂR) CARE AU UTILIZAT SUPRAFEȚE AGRICOLE ȘI/ SAU CARE AU
DEȚINUT EFECTIVE DE ANIMALE, DUPĂ STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
exploatatii
Exploatatii
agricole cu Exploatatii
Total agricole
suprafata agricole
exploatatii numai cu
Crt. Statutul juridic al exploatatiilor agricole agricola numai cu
agricole *) suprafata
utilizata si efective de
(numar) agricola
efective de animale
utilizata
animale
1 Exploatatii agricole fara personalitate juridica 89.997 63.527 23.784 2.685
2 Exploatatii agricole individuale 89.890 63.444 23.760 2.685
Persoane fizice autorizate, Intreprinderi individuale,
3 107 83 24 -
Intreprinderi familiale
4 Exploatatii agricole cu personalitate juridica 677 51 622 4
5 Regii autonome 3 - 3 -
6 Societati/ asociatii agricole 17 - 17 -
7 Societati comerciale cu capital majoritar privat 387 29 354 4
8 Societati comerciale cu capital majoritar de stat 1 - 1 -
Institute/ statiuni de cercetare, unitati scolare cu profil agricol
9 3 - 3 -
(licee)
10 Consilii locale/ primarii 67 1 66 -
11 Alte institutii publice 5 - 5 -
12 Unitati cooperatiste 3 - 3 -
13 Alte tipuri (fundatii, asezaminte religioase, scoli, etc.) 191 21 170 -
TOTAL JUDETUL
VRANCEA 90.674 63.578 24.406 2.689
*) numarul total al exploatatiilor agricole include si numarul exploatatiilor fara suprafata agricola utilizata si fara efective de
animale
EXPLOATAȚII AGRICOLE FARĂ PERSONALITATE JURIDICĂ (NUMĂR), DUPĂ DESTINAȚIA PRODUCȚIEI

AGRICOLE ȘI EVIDENȚA CONTABILĂ A ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE, PE CLASE DE MĂRIME A
SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE
Destinatia productiei agricole

Clase de marime a suprafetei Evidenta contabila a
Crt.
agricole utilizate (hectare) Pentru consum propriu, mai Pentru consum propriu, mai activitatii desfasurate
mult de 50% putin de 50%
1 2 3 4 5
1 Sub 0,1 6.743 186 1
2 0,1 - 0,3 13.146 558 -
3 0,3 - 0,5 8.113 517 -
4 0,5 - 1 16.098 1.406 1
5 01.feb 17.888 2.131 6
6 02.mai 14.853 2.197 13
7 05.oct 2.382 568 6
8 oct.20 383 179 4
9 20 - 30 89 75 -
10 30 - 50 51 60 2
11 50 - 100 58 78 1
12 Peste 100 27 198 7
TOTAL
JUDETUL 79.831 8.153 41
VRANCEA
158
EXPLOATAȚII AGRICOLE, SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ ȘI SUPRAFAȚA AGRICOLĂ

UTILIZATĂ CE A REVENIT ÎN MEDIE PE O EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ, DUPA STATUTUL JURIDIC AL
EXPLOATAȚIILOR
Exploatatii Supafata agricola utilizata,

agricole ce revine in medie (hectare)
Total Supafata
care pe o exploatatie
exploatatii agricola
Crt. Statutul juridic al exploatatiilor agricole utilizeaza pe o agricola care
agricole *) utilizata
suprafata exploatatie utilizeaza
(numar) (hectare)
agricola agricola suprafata
(numar) agricola
1 Exploatatii agricole fara personalitate juridica 89.997 87.311 146.964,68 1,63 1,68
2 Exploatatii agricole individuale 89.890 87.204 144.132,39 1,6 1,65
Persoane fizice autorizate, Intreprinderi
3 107 107 2.832,29 26,47 26,47
individuale, Intreprinderi familiale
4 Exploatatii agricole cu personalitate juridica 677 673 85.055,03 125,64 126,38
5 Regii autonome 3 3 63,58 21,19 21,19
6 Societati/ asociatii agricole 17 17 3.050,30 179,43 179,43
7 Societati comerciale cu capital majoritar privat 387 383 49.483,71 127,86 129,2
8 Societati comerciale cu capital majoritar de stat 1 1 0,19 0,19 0,19
Institute/ statiuni de cercetare, unitati scolare cu
9 3 3 275 91,67 91,67
profil agricol (licee)
10 Consilii locale/ primarii 67 67 24.991,66 373,01 373,01
11 Alte institutii publice 5 5 2,99 0,6 0,6
12 Unitati cooperatiste 3 3 10,89 3,63 3,63
Alte tipuri (fundatii, asezaminte religioase, scoli,
13 191 191 7.176,71 37,57 37,57
etc.)
TOTAL
JUDETUL 90.674 87.984 232.019,71 2,56 2,64
VRANCEA
*) Numarul total al exploatatiilor agricole include si numarul exploatatiilor agricole fara suprafata agricola utilizata si fara
efective de animale
EXPLOATAȚII AGRICOLE (NUMĂR), PE CLASE DE MĂRIME A SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE,

DUPA STATUTUL JURIDIC AL EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
Statutul juridic al exploatatiilor Exploatatii agricole fara Exploatatii agricole cu TOTAL JUDETUL
agricole personalitate juridica personalitate juridica VRANCEA
Sub 0,1 *) 6.885 44 6.929
0,1 - 0,3 13.632 72 13.704
0,3 - 0,5 8.603 27 8.630
0,5 - 1 17.457 47 17.504
01.feb 19.962 57 20.019
Clase de marime a suprafetei 02.mai 16.956 94 17.050
utilizate (hectare) 05.oct 2.907 43 2.950
oct.20 523 39 562
20 - 30 143 21 164
30 - 50 92 19 111
50 - 100 91 45 136
Peste 100 60 165 225
TOTAL 87.311 673 87.984
159
SUPRAFAȚA AGRICOLĂ UTILIZATĂ (HECTARE), PE CLASE DE MARIME A SUPRAFEȚEI AGRICOLE UTILIZATE, DUPĂ STATUTUL JURIDIC AL
EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
Institute/
PFA, Alte tipuri
S.C. cu statiuni de
Exploatatii Exploatatii Intrep. Exploatatii Societati/ Consilii Alte (fundatii, TOTAL
Statutul juridic al Regii capital cercetare, Unitati
agricole fara agricole Indiv., agricole cu asociatii locale/ institutii asezaminte JUDETUL
exploatatiilor agricole autonome majoritar scoli cu cooperatiste
pers. Jur. indiv. Intrep. pers. jur. agricole primarii publice religioase, VRANCEA
privat profil
Fam. scoli, etc.)
agricol
Clase de
marime a
suprafetei Sub 0,1 *) 357,86 357,78 0,08 2,32 - - 2,03 - 0,04 0,13 0,04 0,08 360,18
utilizate
(hectare)
0,1 - 0,3 2.536,21 2.535,82 0,39 12,51 - 0,14 10,72 - - - - 1,65 2.548,72
0,3 - 0,5 3.317,99 3.316,61 1,38 10,72 0,3 - 8 - - 0,44 - 1,98 3.328,71
0,5 - 1 12.214,63 12.210,18 4,45 32,06 - - 20,74 - 1,65 - - 9,67 12.246,69
01.feb 28.243,76 28.231,04 12,72 78,72 - 2 31,85 - - 2,42 1,18 41,27 28.322,48
02.mai 50.824,84 50.725,41 99,43 301,77 3 4,39 69,27 2,71 4 - - 218,4 51.126,61
05.oct 18.960,49 18.790,96 169,53 280,54 - - 110,75 - 12,58 - 9,67 147,54 19.241,03
oct.20 6.901,06 6.798,34 102,72 562,32 - - 412,09 - 15 - - 135,23 7.463,38
20 - 30 3.433,26 3.387,14 46,12 505,28 - - 303,28 - 20,12 - - 181,88 3.938,54
30 - 50 .3562,46 3.526,36 36,1 751,62 - - 501,82 30,3 81 - - 138,5 4.314,08
50 - 100 6.137,15 5.993,75 143,4 3.347,62 60,28 268,68 2.353,10 - 488,66 - - 176,9 9.484,77
Peste 100 10.474,97 8.259 2.215,97 79.169,55 - 2.775,09 45.660,06 241,99 24.368,61 - - 6.123,80 89.644,52
TOTAL 146.964,68 144.132,39 2.832,29 85.055,03 63,58 3.050,30 49.483,71 275 24.991,66 2,99 10,89 7.176,90 232.019,70
160
Anexe 9.4 Aspecte sociale, educaționale și culturale
LOCUINȚE EXISTENTE LA SFÂRȘITUL ANULUI PE FORME DE
PROPRIETATE
Forme de proprietate Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar
TOTAL 151.242 152.455 153.598 154.531 155.316
Proprietate publica 3.311 3.491 3.568 3.656 3.702

Proprietate privata 147.931 148.964 150.030 150.875 151.614
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012
SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ EXISTENTĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI PE FORME DE PROPRIETATE
Forme de proprietate 2007 2008 2009 2010 2011 2012

M.p. arie desfasurata
TOTAL 6.024.138 6.109.905 6.201.998 6.291.297 6.369.257 6.441.347
Proprietate privata 5.927.139 6.005.522 6.091.459 6.177.617 6.251.948 6.322.976
CAMERE DE LOCUIT EXISTENTE LA SFÂRȘITUL ANULUI PE FORME DE PROPRIETATE ÎN JUDEȚUL

VRANCEA
Medii de
Forme de proprietate 2007 2008 2009 2010 2011 2012
rezidenta
M.p. arie desfasurata
TOTAL Total 429.136 433.366 437.924 442.536 446.426 449.901
Urban 127.635 128.662 129.832 130.966 131.827 132.452
Proprietate majoritar de stat Total 6.015 6.387 6.716 6.842 6.970 7.039
Urban 3.793 3.914 4.083 4.202 4.330 4.355
Proprietate majoritar privata Total 423.121 426.979 431.208 435.694 439.456 442.862
Urban 123.842 124.748 125.749 126.764 127.497 128.097
POPULAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE – JUDEȚUL VRANCEA 2012
Numarul de persoane pe medii de rezidenta

Urban Rural Total
TOTAL 29.344 25.856 55.200
Invatamant prescolar 3.644 5.335 8.979
Invatamant preuniversitar 25.369 20.521 45.890
primar + gimnazial (cl.I-VIII) 10.994 19.585 30.579
Invatamant primar si gimnazial
primar (cl.I-IV) 5.949 10.415 16.364
(inclusiv invatamantul special)
gimnazial (cl.V-VIII) 5.045 9.170 14.215
primar + gimnazial (cl.I-VIII) 10.821 19.445 30.266
Invatamant primar si gimnazial primar (cl.I-IV) 5.872 10.351 16.223
gimnazial (cl.V-VIII) 4.949 9.094 14.043
primar + gimnazial (cl.I-VIII) 173 140 313
Invatamant primar si gimnazial
primar (cl.I-IV) 77 64 141
special
gimnazial (cl.V-VIII) 96 76 172
Invatamant liceal 12.004 878 12.882
Invatamant profesional 258 0 258
Invatamant postliceal 2.113 58 2.171
Invatamant superior 331 0 331
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 161
UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU ABANDON ȘCOLAR
Abandon
Mediu
scolar
Nr. Crt. Urban/ Localitate Denumirea unitatii de invatamant
(2012-
Rural
2013)
COLEGIUL TEHNIC "ION MINCU" FOCSANI, Focsani, niveluri de invatamant liceal
1 Urban FOCSANI 21
teoretic, liceal tehnic, postliceal
COLEGIUL TEHNIC AUTO "TRAIAN VUIA" Focsani,niveluri de invatamant liceal tehnic,
2 Urban FOCSANI 14
profesional
3 Urban FOCSANI SCOALA GIMNAZIALA NR.3 FOCSANI, Focsani, niveluri de invatamant primar, gimnazial 6
LICEUL TEHNOLOGIC "G. G. LONGINESCU" FOCSANI, Focsani, niveluri de invatamant
4 Urban FOCSANI 5
liceal tennic
SCOALA GIMNAZIALA "DUILIU ZAMFIRESCU" FOCSANI, Focsani, niveluri de
5 Urban FOCSANI 1
invatamant primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "MIHAIL ARMENCEA" ADJUD, Adjud, niveluri de invatamant
6 Urban ADJUD 18
prescolar, primar, gimnazial
7 Urban ADJUD COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE BALS" ADJUD, Adjud,nivel de invatamant liceal tehnic 12
SCOALA GIMNAZIALA "MARESAL ALEXANDRU AVERESCU" ADJUD, Adjud,
8 Urban ADJUD 6
niveluri de invatamant prescolar, primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "PRINCIPELE RADU" ADJUD, Adjud, niveluri de invatamant
9 Urban ADJUD 5
SCOALA GIMNAZIALA "ANGELA GHEORGHIU" ADJUD, Adjud, niveluri de invatamant
10 Urban ADJUD 5
ANDREIASU SCOALA GIMNAZIALA ANDREIASU DE JOS, Andreiasu de Jos,niveluri de invatamant
11 Rural 5
DE JOS primar, gimnazial
ANDREIASU SCOALA GIMNAZIALA ANDREIASU DE SUS, Andreiasu de Jos, sat Andreiasu de Sus,
12 Rural 2
DE JOS niveluri de invatamant primar, gimnazial
13 Rural BORDESTI SCOALA GIMNAZIALA BORDESTI, Bordesti, niveluri de invatamant primar, gimnazial 5
SCOALA PRIMARA BORDESTII DE JOS, Bordesti, sat Bordestii de Jos, nivel de
14 Rural BORDESTI 1
invatamant primar
15 Rural CHIOJDENI SCOALA GIMNAZIALA CHIOJDENI, Chiojdeni, niveluri de invatamant primar, gimnazial 9
16 Rural CHIOJDENI SCOALA PRIMARA TULBUREA, Chiojdeni, sat Tulburea, nivel de invatamant primar 1
17 Rural CHIOJDENI SCOALA PRIMARA LUNCILE, Chiojdeni, sat Luncile, nivel de invatamant primar 1
18 Rural CIMPURI SCOALA GIMNAZIALA CIMPURI, Cimpuri, niveluri de invatamant primar, gimnazial 5
SCOALA GIMNAZIALA ROTILESTII MARI, Cimpuri, sat Rotilesti, niveluri de invatamant
19 Rural CIMPURI 3
primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA SERBANESTI, Corbita, sat Serbanesti, niveluri de invatamant
20 Rural CORBITA 2
primar, gimnazial
21 Rural CORBITA SCOALA PRIMARA RADACINESTI, Corbita, sat Radacinesti, nivel de invatamant primar 1
SCOALA GIMNAZIALA "ALEXANDRU VLAHUTA" GUGESTI, Gugesti, niveluri de
22 Rural GUGESTI 6
invatamant primar, gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "ECATERINA TEODOROIU" MARASESTI, Marasesti, niveluri
23 Urban MARASESTI 40
de invatamant primar, gimnazial
24 Urban MARASESTI SCOALA PRIMARA SIRETU, Marasesti, cartier Siretu, nivel de invatamant primar 13
SCOALA GIMNAZIALA NR.2 MARASESTI, Marasesti, niveluri de invatamant primar,
gimnazial
SCOALA PRIMARA CALIMANESTI, Marasesti, cartier Calimanesti, nivel de invatamant
primar
27 Urban MARASESTI SCOALA PRIMARA HARET, Marasesti, cartier Haret, nivel de invatamant primar 1
28 Rural OBREJITA SCOALA GIMNAZIALA OBREJITA, Obrejita, niveluri de invatamant primar, gimnazial 7
LICEUL TEHNOLOGIC ODOBESTI, Odobesti, niveluri de invatamant liceal tehnic,
29 Urban ODOBESTI 17
postliceal
30 Rural PAUNESTI SCOALA GIMNAZIALA PAUNESTI, Paunesti, niveluri de invatamant primar, gimnazial 6
SCOALA GIMNAZIALA PLOSCUTENI, Ploscuteni, niveluri de invatamant primar,
31 Rural PLOSCUTENI 2
gimnazial
SCOALA GIMNAZIALA "PROFESOR DOCTOR GENERAL "GHEORGHE V ZAHARIA''
32 Rural POPESTI 1
Popesti,niveluri de invatamant primar, gimnazial
33 Rural URECHESTI SCOALA GIMNAZIALA URECHESTI, Urechesti,niveluri de invatamant pre, prim si gim. 1
TOTAL 231
Sursa: Informații din teritoriu, anul scolar 2012-2013 162
POPULAȚIA ȘCOLARĂ PE NIVELURI DE EDUCAȚIE - JUDEȚUL VRANCEA
Ani
Copii inscrisi in gradinite 10.884 10.154 10.282 10.032 10.256 8.979
Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar 47.774 46.992 46.281 45.318 44.879 45.890
Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial
31.987 31.223 30.399 29.531 28.866 30.579
(inclusiv invatamantul special)
Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv
15.839 15.647 15.322 14.884 14.548 16.364
invatamantul special)
Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv
16.148 15.576 15.077 14.647 14.318 14.215
invatamantul special)
Elevi inscrisi in invatamantul liceal 11.628 11.979 12.631 13.196 13.563 12.882
Elevi inscrisi in invatamantul profesional si de ucenici 3.224 2.565 1.537 649 174 258
Elevi inscrisi in invatamantul postliceal 915 1.225 1.689 1.916 2.246 2.149
Elevi inscrisi in invatamantul de maistri 20 25 26 30 22
Studenti inscrisi 200 164 141 536 433 331
Studenti inscrisi - invatamant public 200 164 141 157 152 131
Studenti inscrisi - invatamant privat 379 281 200
EVOLUȚIA POPULAȚIEI ȘCOLARE, PE NIVELURI DE EDUCAȚIE – JUDEȚUL VRANCEA
Primar si gimnazial
Invata-
Profesional Postliceal si
TOTAL Prescolar Primar Gimnazial mantul Liceal Superior
Total si de ucenici de maistri
special
(cl.I-IV) (cl.V-VIII) (cl.I-VIII)
2007/2008 58.858 10.884 31.987 15.720 16.038 229 11.628 3.224 935 200
2008/2009 57.310 10.154 31.223 15.522 15.481 220 11.979 2.565 1.225 164
2009/2010 56.704 10.282 30.399 15.186 14.979 234 12.631 1.537 1.714 141
2010/2011 55.886 10.032 29.531 14.753 14.518 260 13.196 649 1.942 536
ABSOLVENȚI PE NIVELURI DE EDUCAȚIE
Anul 2010 Anul 2011

VRANCEA VRANCEA
TOTAL 7.651 6.778
Primar si gimnazial (inclusiv special) 3.743 3.139
Licee 2.838 2.806
Scoli de arte si meserii 414 36
Scoli postliceale 479 671
Scoli tehnice de maistri 26 :
Invatamant superior 151 126
Institutii de invatamant superior public 60 54
Institutii de invatamant superior particular 91 72
163
SĂLI DE CLASĂ ȘI CABINETE ȘCOLARE, ANUL 2012
Vrancea
Sali de clasa si cabinete scolare 1711
Ateliere scolare 68
Laboratoare scolare 275
Numarul PC-urilor 3946
Baze materiale sportive 138
UNITĂȚI SANITARE PE CATEGORII DE UNITĂȚI, FORME DE PROPRIETATE - JUDEȚUL VRANCEA
Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Anul 2007 Anul 2012
TOTAL
Spitale Proprietate publica 8 6 7
Proprietate privata - 1
Ambulatorii de specialitate Proprietate publica 1 - -
Ambulatorii integrate spitalului Proprietate publica 5 5 5
Dispensare medicale Proprietate publica 5 4 4
Centre de sanatate Proprietate publica 2 2 2
Centre medicale de specialitate Proprietate publica 1 1 3
Proprietate privata 3 2
Cabinete medicale de medicina generala Proprietate privata 8 12 12
Cabinete medicale scolare Proprietate publica 11 32 32

Cabinete medicale de familie Proprietate publica 148 142 151
Cabinete stomatologice Proprietate publica 44 34 147
Cabinete medicale de specialitate Proprietate publica - 6 112
Farmacii Proprietate publica 10 8 72
Puncte farmaceutice Proprietate publica 2 - 23
Depozite farmaceutice Proprietate privata 2 2 2
Crese Proprietate publica 2 2 2
Laboratoare medicale Proprietate publica 21 28 30
Laboratoare de tehnica dentara Proprietate publica - 2 10
Centre de transfuzie Proprietate publica 1 1 1
Alte tipuri de cabinete medicale Proprietate publica 5 4 4
164
Anexe 9.5 Forţa de muncă
ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI PE CATEGORII DE ȘOMERI – JUDEȚUL VRANCEA
Numar de persoane
TOTAL 5.658 6.677 11.220 11.438 8.255 8.517
- Primar, gimnazial si profesional 4.892 5.762 8.649 9.018 6.289 6.554
- Liceal si postliceal 620 707 1.974 1.814 1.485 1.559
- Universitar 146 208 597 606 481 404
Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri cu
experienta in munca) si beneficiari de indemnizatie 1.119 1.560 5.345 4.121 2.325 2.545
de somaj (someri fara experienta in munca)
- Primar, gimnazial si profesional 656 988 3.222 2.192 995 1.107
- Liceal si postliceal 382 437 1.634 1.426 992 1.141
- Universitar 81 135 489 503 338 297
Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri cu
946 1.307 4.669 3.448 1.704 1.716
experienta in munca)
- Primar, gimnazial si profesional 611 934 3.143 2.116 982 1.095
- Liceal si postliceal 293 320 1.219 997 528 447
- Universitar 42 53 307 335 194 174
Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri fara
173 253 676 673 621 829
experienta in munca)
- Primar, gimnazial si profesional 45 54 79 76 13 12
- Liceal si postliceal 89 117 415 429 464 694
- Universitar 39 82 182 168 144 123
Persoane care nu beneficiaza de drepturi banesti 4.539 5.117 5.875 7.317 5.930 5.972
- Primar, gimnazial si profesional 4236 4.774 5.427 6.826 5.294 5.447
- Liceal si postliceal 238 270 340 388 493 418
- Universitar 65 73 108 103 143 107
ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI PE CATEGORII DE ȘOMERI, LA SFĂRȘITUL LUNII– JUDEȚUL VRANCEA
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna

Categorii de someri decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie decembrie noiembrie
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Numar de persoane
Total someri inregistrati (indemnizati si
5658 6677 11220 11438 8255 8517 8605
neindemnizati)
Someri neindemnizati 4539 5117 5875 7317 5930 5972 6073
RATA ȘOMAJULUI PE SEXE– JUDEȚUL VRANCEA
Rata somajului
Procente
TOTAL 3,80% 4,40% 7,40% 7,40% 5,50% 5,50%
Masculin 4,50% 5,10% 8,80% 8,80% 6,30% 6,50%
Feminin 3% 3,70% 5,90% 6% 4,80% 4,60%
RESURSE DE MUNCĂ PE SEXE – JUDEȚUL VRANCEA
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Mii de persoane
TOTAL 245,1 244,4 244 247,5 252,5 253,6 253,3
Masculin 129,5 128,6 128,5 129,9 132,2 132,7 132,4
Feminin 115,6 115,8 115,5 117,6 120,3 120,9 120,9
165
RATA ȘOMAJULUI - AJOFM
Populatia stabila Numarul din care, Ponderea

Localitate din care, femei: din care, femei:
18-62 ani somerilor femei: somerilor
Totalul lunii SEPTEMBRIE 2013 245.807 122.190 8.038 3.382 3,27% 2,77%
Total VRANCEA 245.807 122.190 8.038 3.382 3,27% 2,77%
Mediul Urban 105.279 54.824 2.297 1.066 2,18% 1,94%

MUNICIPIUL FOCSANI 72.888 38.406 1.088 563 1,49% 1,47%
MUNICIPIUL ADJUD 12.559 6.358 392 177 3,12% 2,78%
ORAS MARASESTI 7.844 3.967 514 184 6,55% 4,64%
ORAS ODOBESTI 6.097 3.028 139 65 2,28% 2,15%
ORAS PANCIU 5.891 3.065 164 77 2,78% 2,51%
Sursa: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă VRANCEA, 2013
RATA DE OCUPARE A RESURSELOR DE MUNCĂ PE SEXE – JUDEȚUL VRANCEA
Sexe
Procente
TOTAL 58,90% 58,80% 56,50% 56,50% 55,80% 58%

Masculin 56,40% 58,10% 55,40% 55% 53,30% 55,50%
Feminin 61,70% 59,40% 57,70% 58,20% 58,50% 60,70%
RATA DE ACTIVITATE A RESURSELOR DE MUNCĂ– JUDEȚUL VRANCEA
Sexe Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Procente
TOTAL 61,30% 61,50% 61% 61% 59,10% 61,40%

Masculin 59,10% 61,30% 60,70% 60,30% 56,90% 59,20%
Feminin 63,60% 61,70% 61,40% 61,90% 61,50% 63,60%
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE CATEGORII DE SALARIAȚI, FORME DE PROPRIETATE
Numarul mediu al salariatilor Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar de persoane
TOTAL 60.184 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317

Proprietate mixta 967 764 1.024 768 939 824
166
POPULAȚIA OCUPATĂ CIVILĂ PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE SECȚIUNE
CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale) Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Mii de persoane
TOTAL 144,6 140,3 142,2 140,5 145,5

Agricultura, silvicultura si pescuit 62,3 62,3 64,5 63,9 65,7
Industrie 29,2 25,9 25,4 25,5 25,8
Industria extractiva 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Industria prelucratoare 26,2 22,9 22,8 22,9 23,3
0,9 0,9 0,8 0,8 0,8
2 2 1,7 1,7 1,6
decontaminare
Constructii 7,4 7,1 7,6 7,5 7,9
14,5 14,9 15,1 14,9 15,3
motocicletelor
Transport si depozitare 5,5 5,6 5,9 5,9 6,1
Hoteluri si restaurante 2,5 0,9 1,3 1,5 1,9
Informatii si comunicatii 0,5 0,5 1 0,8 1,5
Intermedieri financiare si asigurari 1 0,9 0,9 1 0,9
Tranzactii imobiliare 0,5 0,6 0,2 0,3 0,3
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1,2 1,1 1 1,1 1,2
Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 1,4 1,5 1,4 1,4 1,7
3,6 3,6 3,1 3 3
public
Invatamant 6 5,9 5,6 5,4 5,4
Sanatate si asistenta sociala 6,7 7 6,5 6 5,8
Activitati de spectacole, culturale si recreative 0,5 0,6 0,5 0,5 0,6
Alte activitati de servicii 1,8 1,9 2,2 1,8 2,4
EFECTIVUL SALARIAȚILOR LA SFÂRȘITUL ANULUI, PE FORME DE PROPRIETATE – JUDEȚUL

VRANCEA
Forme de proprietate Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar de persoane
TOTAL 60.943 61.256 56.514 51.309 52.064 53.831

Proprietate mixta 966 727 782 688 873 799

167
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA NIVEL DE
SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
CAEN Rev.2 (activitati ale economiei nationale) Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar de persoane
TOTAL 59.505 55.469 50.519 48.016 50.317

Industrie 21.238 17.891 16.200 15.299 16.298
905 866 847 779 794
1.536 1.452 1.394 1.242 1.281
decontaminare
Constructii 3.463 2.238 2.442 2.122 3.169
9.159 8.899 8.245 7.678 7.854
motocicletelor
3.518 3.523 3.292 2.993 2.893
public
Invatamant 5.727 5.568 5.484 5.197 5.168
EFECTIVUL SALARIAȚILOR LA SFÂRȘITUL ANULUI, PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA

NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
Numar de persoane
TOTAL 61.256 56.514 51.309 52.064 53.831

Industrie 21.684 17.722 16.548 16.978 17.562
903 863 834 822 805
1.550 1.508 1.265 1.292 1.348
decontaminare
Constructii 3.145 2.344 2.001 2.385 3.148
9.811 9.489 8.914 8.871 9.245
motocicletelor
168

Intermedieri financiare si asigurari 997 865 929 1.050 872
3.561 3.561 3.140 3.045 2.947
public
Invatamant 5.860 5.870 5.578 5.378 5.449
CÂȘTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU BRUT LUNAR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE
LA NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
Lei
TOTAL 1.413 1.467 1.468 1.467 1.548

Industrie 1.123 1.227 1.302 1.394 1.397
Industria extractiva 2.270 2.178 2.207 2.294 2.212
2.621 2.843 2.911 3.068 3.085
1.242 1.381 1.534 1.670 1.689
decontaminare
Constructii 1.238 1.240 1.143 1.305 1.429
1.151 1.126 1.283 1.139 1.254
motocicletelor
Informatii si comunicatii 1.989 2.507 2.000 2.402 2.668
Intermedieri financiare si asigurari 3.147 3.136 3.036 3.474 3.180
Tranzactii imobiliare 1.264 1.361 1.229 1.405 1.382
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1.770 1.935 1.813 1.677 1.779

2.885 2.644 2.422 2.285 2.529
public
Invatamant 1.788 1.912 1.616 1.513 1.646

Activitati de spectacole, culturale si recreative 1.319 1.275 1.165 1.169 1.203
Alte activitati de servicii 747 900 954 1.045 1.050
169
CÂȘTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI NAȚIONALE LA
NIVEL DE SECȚIUNE CAEN REV.2– JUDEȚUL VRANCEA
Lei
TOTAL 1.064 1.091 1.085 1.078 1.136
Agricultura, silvicultura si pescuit 850 870 912 917 1.097
Industrie 872 938 982 1.032 1.037
Industria extractiva 1.682 1.603 1.579 1.641 1.592
1.942 2.070 2.107 2.200 2.210
956 1.044 1.141 1.237 1.238
decontaminare
Constructii 936 925 849 962 1.034
869 841 944 845 925
motocicletelor
Informatii si comunicatii 1.449 1.810 1.469 1.749 2.003
Intermedieri financiare si asigurari 2.327 2.279 2.193 2.512 2.293
Tranzactii imobiliare 959 1.034 913 1.022 1.024
Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 1.302 1.410 1.330 1.222 1.300
2.121 1.914 1.749 1.647 1.821
public
Invatamant 1.293 1.377 1.165 1.096 1.192
Activitati de spectacole, culturale si recreative 1.001 955 861 862 887

170
Anexe 9.6 Turism
MUZEE ȘI COLECȚII ÎN JUDEȚUL VRANCEA
Nr. Crt. Id Denumire Localitate Comuna Profil
1 672 Muzeul Orasenesc Adjud ADJUD Etnografie si istorie locala
2 1826 Casa-muzeu "Radacinile Vrancei" BARSESTI BARSESTI Etnografie si istorie locala
3 666 Casa Memoriala "Mos Ion Roata" CAMPURI CAMPURI Memoriale

Colectia muzeala religioasa a Schitului
4 1948 CANDESTI NISTORESTI Arta religioasa
Recea
5 677 Colectia muzeala sateasca Carligele CARLIGELE CARLIGELE Etnografie si istorie locala
6 673 Colectia muzeala Colacu COLACU VALEA SARII Etnografie si istorie locala
7 674 Colectia muzeala sateasca Cotesti COTESTI COTESTI Etnografie si istorie locala
8 1946 Colectia Religioasa a Manastirii Cotesti COTESTI COTESTI Arta religioasa
9 1944 Colectia religioasa a Schitului Dalhauti DALHAUTI CARLIGELE Arta religioasa
10 671 Mausoleul si Muzeul Soveja DRAGOSLOVENI SOVEJA Istorie militara
11 665 Muzeul Memorial "Alexandru Vlahuță" DRAGOSLOVENI DUMBRAVENI Memoriale

12 1714 Muzeul Unirii FOCSANI Istorie
13 680 Muzeul Vrancei FOCSANI Istorie
Muzeul Vrancei. Sectia de Istorie si
14 667 FOCSANI Arheologie
Arheologie
Muzeul Vrancei. Sectia de Stiintele
15 670 FOCSANI Stiintele naturii
Naturii
16 675 Colectia muzeala sateasca Gugesti GUGESTI GUGESTI Etnografie si istorie locala
SLOBOZIA
17 1542 Punct Muzeal "Ioan Voda" JILISTE Etnografie si istorie locala
CIORASTI
18 668 Mausoleul Marasesti MARASESTI MARASESTI Istorie militara
19 669 Mausoleul Marasti MARASTI RACOASA Istorie militara
20 1949 Colectia Muzeala Sateasca "Mihal Hanu" NISTORESTI NISTORESTI Etnografie
21 679 Muzeul Viticol Odobesti ODOBESTI Etnografie
22 676 Colectia muzeala sateasca Paltin PALTIN PALTIN Etnografie si istorie locala
Muzeul Vrancei. Sectia de Arhitectura si
23 681 PETRESTI VANATORI Etnografie
Tehnica populara "Crangul Petresti"
24 1945 Colectia religioasa a a Schitului Sihastru PLOSCUTENI PLOSCUTENI Arta religioasa
25 1863 Colectia etnografica privata "Zestrea" RUCARENI SOVEJA Etnografie
26 1864 Colectia muzeala memoriala din Soveja RUCARENI SOVEJA Istorie militara
SLOBOZIA SLOBOZIA
27 1947 Colectia Religioasa a Schitului Rogozu Arta religioasa
BRADULUI BRADULUI
Colectia muzeala mateasca "Sf. Teodora"
28 1950 URECHESTI URECHESTI Etnografie
Urechesti
29 678 Colectia muzeala sateasca Vulcaneasa VULCANEASA MERA Etnografie si istorie locala
Sursa: Muzee și Colecții din România - http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/
171
Anexe 9.6 Turism
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE TURISTICĂ PE TIPURI DE
STRUCTURI PE REGIUNI DE DEZVOLTARE ȘI JUDEȚE
Regiuni de Ani
Tipuri de structuri de
dezvoltare Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
primire turistica
si judete Numar
Regiunea
Total 1.247 1.258 1.311 1.385 974 1.079 1.090
SUD-EST
Vrancea 44 43 45 45 47 52 49
Regiunea
Hoteluri 394 397 403 413 373 379 381
SUD-EST
Vrancea 7 7 6 6 8 10 8
Regiunea
Hoteluri pentru tineret 7 6 - - - - -
SUD-EST
Regiunea
Hosteluri 7 7 20 26 32 45 47
SUD-EST
Vrancea - - - - 1 1 2
Regiunea
Hoteluri apartament - - - 1 1 6 6
SUD-EST
Regiunea
Moteluri 17 17 17 20 23 24 25
SUD-EST
Vrancea 5 5 4 4 7 8 10
Regiunea
Hanuri 1 1 1 1 1 1 1
SUD-EST
Regiunea
Vile turistice 356 378 420 468 257 298 296
SUD-EST
Vrancea - - - 2 - 2 1
Regiunea
Cabane turistice 5 5 4 3 9 2 3
SUD-EST
Vrancea 3 3 2 1 1 1 1
Regiunea
Bungalouri 208 208 208 207 130 146 146
SUD-EST
Vrancea - - - 1 - - -
Regiunea
Sate de vacanta 1 1 2 1 1 1 1
SUD-EST
Regiunea
Campinguri 20 20 20 20 13 12 12
SUD-EST
Regiunea
Popasuri turistice 5 5 5 4 8 7 7
SUD-EST
Vrancea 1 1 1 - - 1 -
Regiunea
Casute turistice 31 33 29 32 9 12 13
SUD-EST
Tabere de elevi si Regiunea
25 22 23 20 8 9 9
prescolari SUD-EST
Vrancea 3 3 3 2 1 1 1
Regiunea
Pensiuni turistice 60 58 61 61 36 41 50
SUD-EST
Vrancea 3 3 4 5 6 7 8
Regiunea
Pensiuni agroturistice 104 96 95 104 71 89 86
SUD-EST
Vrancea 22 21 25 24 23 21 18
Spatii de cazare de pe Regiunea
6 4 3 4 2 7 7
navele fluviale si maritime SUD-EST
172
Anexe 9.6 Turism
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ,
JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI
Ani
Tipuri de structuri de
Localitati Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
primire turistica
Locuri
TOTAL 792 502 504 424 678 425
MUNICIPIUL FOCSANI 449 449 451 289 289 290
Hoteluri MUNICIPIUL ADJUD - - - 82 82 82
SOVEJA 290 - - - 254 -
TULNICI 53 53 53 53 53 53
TOTAL - - - 52 52 60
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - 52 52 52
ORAS MARASESTI - - - - - 8
TOTAL 203 166 166 276 346 397
MUNICIPIUL ADJUD - - - 100 118 118
BOLOTESTI - - - 10 10 10
Moteluri GAROAFA 44 52 52 52 104 104
POPESTI 50 50 50 50 50 69
SOVEJA 45 - - - - -
TAMBOESTI 28 28 28 28 28 28
TULNICI 36 36 36 36 36 40
TOTAL - - 127 - 36 12
Vile turistice SOVEJA - - 100 - 36 -
TULNICI - - 27 - - 12
TOTAL 44 34 7 10 10 10
Cabane turistice RASTOACA 10 - - 10 10 10
TULNICI 34 34 7 - - -
TOTAL - - 58 - - -
Bungalouri
TAMBOESTI - - 58 - - -
TOTAL 58 58 - - 58 -
Popasuri turistice
TAMBOESTI 58 58 - - 58 -
TOTAL 620 620 520 390 390 200
Tabere de elevi si COTESTI 130 130 130 - - -
prescolari SOVEJA 100 100 : - - -
TULNICI 390 390 390 390 390 200
TOTAL 31 34 84 81 95 137
Pensiuni turistice MUNICIPIUL FOCSANI 31 34 34 81 95 137
MUNICIPIUL ADJUD - - 50 - - -
TOTAL 277 402 370 449 401 315
ORAS MARASESTI - - 8 8 8 -
BOLOTESTI - 10 10 - - -
CAMPURI 10 10 10 - - -
GAROAFA - - - 52 - -
GOLESTI 14 14 14 14 14 14
Pensiuni agroturistice JARISTEA 9 9 9 - - -
POPESTI 10 10 10 10 10 10
SOVEJA - 26 26 26 26 26
TAMBOESTI 10 10 10 10 10 10
TULNICI 218 307 267 329 333 255
VARTESCOIU 6 6 6 - - -
173
Anexe 9.6 Turism
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCȚIUNE PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE

TURISTICĂ, JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI
Tipuri de structuri Ani

de primire Localitati Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
turistica
Locuri- zile
TOTAL 162.680 168.630 150.348 87.337 135.157 149.833
MUNICIPIUL FOCSANI 143.441 149.285 147.274 83.473 99.017 105.336

Hoteluri
MUNICIPIUL ADJUD - - - 3.864 23.890 29.972
TULNICI 19.239 19.345 3.074 - 12.250 14.525
TOTAL - - 736 248 2.920 19.032
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - - - 19.032
ORAS MARASESTI - - 736 248 2.920 -

TOTAL 65.745 63.205 59.142 60.476 97.208 118.759
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 868 -
MUNICIPIUL ADJUD - - - - 27.450 36.500

BOLOTESTI - - - - 3.650 3.370
Moteluri
GAROAFA 13.556 16.060 17.532 18.980 25.324 37.340
POPESTI 18.150 18.250 18.250 18.200 16.700 18.189
SOVEJA 9.540 5.535 - - - -
TAMBOESTI 11.431 10.220 10.220 10.192 10.220 10.220
TULNICI 13.068 13.140 13.140 13.104 12.996 13.140
TOTAL - - - - 1612 -
Hanuri
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 1.612 -
TOTAL - - - - 12090 -
Cabane turistice
TULNICI - - - - 12.090 -
TOTAL 134.600 131.200 129.900 142.350 141.672 84.070
Tabere de elevi si MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 11.412 -

prescolari
COTESTI 8.060 3.900 - - - -
TULNICI 126.540 127.300 129.900 142.350 130.260 84.070
TOTAL 11.253 11.193 12.037 24.109 18.055 28.883
Pensiuni turistice MUNICIPIUL FOCSANI 11.253 11.193 12.037 8.809 18.055 28.883
MUNICIPIUL ADJUD - - - 15.300 - -

TOTAL 40.223 37.785 65.730 43.411 68.653 70.487
ORAS MARASESTI - - - - - 2.920
BOLOTESTI - 920 1.530 3.650 - -
Pensiuni GOLESTI 5.082 5.110 5.096 5.110 5.110 5.110
agroturistice POPESTI - 610 - - - -
SOVEJA - - 6.370 9.490 9.490 8.762
TAMBOESTI 2.720 2.150 1.200 - - -
TULNICI 32.421 28.995 51.534 25.161 54.053 53.695
174
Anexe 9.6 Turism
SOSIRI ALE TURIȘTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ PE TIPURI DE STRUCTURI, PE
JUDEȚE ȘI LOCALITĂȚI
Ani
Tipuri de structuri Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Localitati
de primire turistica
Numar de persoane
TOTAL 38.471 42.085 36.633 30.606 41.625 40.657
MUNICIPIUL ADJUD - - - 1.180 4.128 4.511
ORAS MARASESTI - - 82 245 289 483
BOLOTESTI - 30 70 120 96 69
COTESTI 37 20 - - - -
Total
GAROAFA 2.438 2.708 3.610 3.840 4.565 5.681
GOLESTI 844 883 843 735 809 605
POPESTI 6.678 7.082 4.124 3.017 2.468 2.814
SOVEJA 93 58 1.124 535 687 317
TAMBOESTI 739 875 685 560 398 483
TULNICI 10.643 11.106 11.765 11.086 13.813 9.626
TOTAL 17.514 19.884 13.348 9.412 15.676 17.461
Hoteluri
MUNICIPIUL ADJUD - - - 974 3.468 4.077
TULNICI 1.707 1.790 99 : 489 946
TOTAL - - 82 245 289 470
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - - - 470
ORAS MARASESTI - - 82 245 289 -
TOTAL 13.025 13.692 11.804 11.629 12.044 12.309
MUNICIPIUL ADJUD - - - - 660 434
BOLOTESTI - - - - 96 69
Moteluri GAROAFA 2.438 2.708 3.610 3.840 4.565 5.681
POPESTI 6.678 7.047 4.124 3.017 2.468 2.814
SOVEJA 93 58 - - - -
TAMBOESTI 665 792 654 560 398 483
TULNICI 3.151 3.087 3.416 4.212 3.817 2.828
TOTAL - - - - 60 -
Hanuri
TOTAL - - - - 200 -
Cabane turistice
TULNICI - - - - 200 -
TOTAL 2.088 1.751 2.910 3.031 3.969 1.023
Tabere de elevi si MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 1.080 -
prescolari COTESTI 37 20 - - - -
TULNICI 2.051 1.731 2.910 3.031 2.889 1.023
TOTAL 1.192 1.229 1.081 1.056 1.473 3.160
Pensiuni turistice MUNICIPIUL FOCSANI 1.192 1.229 1.081 850 1.473 3.160
MUNICIPIUL ADJUD - - - 206 - -
TOTAL 4.652 5.529 7.408 5.233 7.914 6.234
BOLOTESTI - 30 70 120 - -
Pensiuni GOLESTI 844 883 843 735 809 605
agroturistice POPESTI - 35 - - - -
SOVEJA - - 1.124 535 687 317
TAMBOESTI 74 83 31 - - -
TULNICI 3.734 4.498 5.340 3.843 6.418 4.829
175
Anexe 9.6 Turism
INNOPTĂRI ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ PE TIPURI DE STRUCTURI, JUDEȚE ȘI
LOCALITĂȚI
Tipuri de Ani
structuri 2007 2008 2009 2010 2011
Localitati
de primire
turistica Numar
TOTAL 66.769 73.491 64.731 51.464 71.697
MUNICIPIUL FOCSANI 35.908 39.712 29.035 18.565 23.154
MUNICIPIUL ADJUD - - - 1.527 11.375
ORAS MARASESTI - - 82 245 1.470
BOLOTESTI - 900 1.300 3.380 1.060
COTESTI 37 20 - - -
TOTAL GAROAFA 2.538 2.770 3.610 3.840 4.565
GOLESTI 1.409 1.756 1.306 1.289 1.496
POPESTI 6.678 7.082 4.124 3.017 2.468
SOVEJA 218 113 3.245 1.919 797
TAMBOESTI 739 892 685 561 398
TULNICI 19.242 20.246 21.344 17.121 24.914
TOTAL 36.814 40.667 26.173 18.356 26.889
MUNICIPIUL FOCSANI 33.344 36.948 26.048 17.221 16.003
Hoteluri
MUNICIPIUL ADJUD - - - 1.135 10.031
TULNICI 3.470 3.719 125 : 855
TOTAL - - 82 245 1.470
Hosteluri MUNICIPIUL FOCSANI - - - - -
ORAS MARASESTI - - 82 245 1.470
TOTAL 14.022 14.413 12.225 12.044 14.325
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 164
MUNICIPIUL ADJUD - - - - 1.344
BOLOTESTI - - - - 1.060
Moteluri GAROAFA 2.538 2.770 3.610 3.840 4.565
POPESTI 6.678 7.047 4.124 3.017 2.468
SOVEJA 218 113 - - -
TAMBOESTI 665 792 654 561 398
TULNICI 3.923 3.691 3.837 4.626 4.326
TOTAL - - - - 304
Hanuri
MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 304
Cabane TOTAL - - - - 420
turistice TULNICI - - - - 420
TOTAL 6.006 6.538 9.926 7.680 15.475
Tabere de MUNICIPIUL FOCSANI - - - - 4.349
elevi si
COTESTI 37 20 - - -
prescolari
TULNICI 5.969 6.518 9.926 7.680 11.126
TOTAL 2.564 2.764 2.987 1.736 2.334
Pensiuni MUNICIPIUL FOCSANI 2.564 2.764 2.987 1.344 2.334
turistice
MUNICIPIUL ADJUD - - - 392 -
TOTAL 7.363 9.109 13.338 11.403 10.480
ORAS MARASESTI - - - - -
BOLOTESTI - 900 1.300 3.380 -
Pensiuni GOLESTI 1.409 1.756 1.306 1.289 1.496
agroturistice POPESTI - 35 - - -
SOVEJA - - 3.245 1.919 797
TAMBOESTI 74 100 31 - -
TULNICI 5.880 6.318 7.456 4.815 8.187
176
Anexe 9.7 Infrastructura și echiparea teritoriului
LUNGIMEA CĂILOR FERATE ÎN EXPLOATARE, PE CATEGORII DE LINII DE CALE FERATĂ -
JUDEȚ VRANCEA
Categorii de linii de cale ferata
Kilometri
TOTAL 161 161 161 161 161 161
Electrificata 98 98 98 98 98 98
Linii normale 161 161 161 161 161 161
Linii normale cu o cale 70 70 70 70 70 70
Linii normale cu 2 cai 91 91 91 91 91 91
LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE, PE CATEGORII DE DRUMURI, TIPURI DE ACOPERĂMÂNT -
JUDEȚ VRANCEA
Categorii de Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Tipuri de acoperamant
drumuri publice Kilometri
Total 1.779 1.780 1.780 1.781 1.781 1.780
Modernizate 346 343 342 343 504 556
TOTAL Cu imbracaminti usoare rutiere 458 582 583 584 584 544
Pietruite 635 519 519 518 357 344
De pamint 340 336 336 336 336 336
Total 504 505 505 506 506 505
Modernizate 341 342 342 343 343 342
Nationale Cu imbracaminti usoare rutiere 115 116 116 117 117 130
Pietruite 45 44 44 43 43 30
De pamint 3 3 3 3 3 3
Total 1.275 1.275 1.275 1.275 1.275 1.275
Modernizate 5 1 0 0 161 214
Judetene si
Cu imbracaminti usoare rutiere 343 466 467 467 467 414
comunale
Pietruite 590 475 475 475 314 314
De pamint 337 333 333 333 333 333
LUNGIMEA STRĂZILOR ORĂȘENEȘTI PE JUDEȚ ȘI LOCALITĂȚI
Municipii si orase
Kilometri
TOTAL VRANCEA 340 343 344 346 351 366
MUNICIPIUL ADJUD 33 33 33 35 35 35
ORAS MARASESTI 41 41 41 41 41 41
ORAS ODOBESTI 47 50 51 51 56 56
ORAS PANCIU 111 111 111 111 111 111
LUNGIMEA STRĂZILOR ORĂȘENEȘTI MODERNIZATE, PE JUDEȚ ȘI LOCALITĂȚI
Municipii si orase Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Kilometri
TOTAL VRANCEA 168 169 169 172 172 187
MUNICIPIUL ADJUD 21 21 21 21 21 21
ORAS MARASESTI 19 19 19 19 19 19
ORAS ODOBESTI 16 16 16 16 16 16
ORAS PANCIU 30 31 31 34 34 34
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 177
VEHICULE RUTIERE ÎNMATRICULATE ÎN CIRCULAȚIE LA SFÂRȘITUL ANULUI, PE CATEGORII DE
VEHICULE, TIPURI DE PROPRIETATE - JUDEȚ VRANCEA
Tipuri de Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Categorii de vehicule rutiere
proprietate
Numar
Total 366 437 423 424 435 455
Autobuze si microbuze
Persoane fizice 52 25 24 20 17 17
Total 42.816 47.078 50.503 52.634 53.443 56.669
Autoturisme
Persoane fizice 38.856 42.582 45.802 47.730 48.380 51.503
Mopede si motociclete Total 566 711 808 881 959 1.029
(inclusiv mototricicluri si
cvadricicluri) Persoane fizice 483 612 699 772 844 916
Total 9.996 10.678 11.336 11.850 12.542 13.405
Autovehicule de marfa
Persoane fizice 6.219 6.617 7.118 7.481 8.011 8.818
- Autocamioane Total 9.734 10.414 11.056 11.563 12.246 12.844
- Autotractoare Total 262 264 280 287 296 561
Vehicule rutiere pentru scopuri Total 179 211 243 248 256 272
speciale Persoane fizice 9 17 20 17 22 27
Total 2.039 1.887 1.747 1.622 1.502 1.388
Tractoare
Persoane fizice 1.595 1.454 1.348 1.252 1.135 1.026
Total 3.946 4.192 4.342 4.536 4.706 4.894
Remorci si semiremorci
Persoane fizice 2.951 3.095 3.220 3.356 3.468 3.575
NUMĂRUL VEHICULELOR ÎN INVENTAR PENTRU TRANSPORT PUBLIC LOCAL DE PASAGERI, PE

TIPURI DE VEHICULE
Tipuri de vehicule pentru transport public local de pasageri Judete Numar

Autobuze si microbuze Vrancea 27
LUNGIMEA TOTALĂ A REȚELEI SIMPLE DE DISTRIBUȚIE A APEI POTABILE, ANUL 2012
Judete Localitati km
Vrancea TOTAL 1.631,80
MUNICIPIUL FOCSANI 138
MUNICIPIUL ADJUD 34,7
ORAS MARASESTI 25,3
ORAS ODOBESTI 55,2
ORAS PANCIU 78
ENERGIA TERMICĂ, ANUL 2012
Judete Localitati Gigacalorii
MUNICIPIUL FOCSANI 100.281

ORAS PANCIU 916
178
LOCUINTE CONVENTIONALE DUPA DOTAREA CU INSTALATII SI DEPENDINTE LA RECENSAMANTUL
DIN ANUL 2011 - REZULTATE PRELIMINARE
Locuinte
Locuinte conventionale care dispun
conventionale care
de:
au:
Numarul Instalatie de
locuinte lor Alimentare cu apa canalizare in Instalatie electrica Incalzire centrala 2)
Bucatarie in
Baie in locuinta
conventionale in locuinta locuinta
locuinta 11
in %
in % fata in % fata in % fata in % fata in % fata
Numar Numar Numar Numar Numar Numar fata de
de total de total de total de total de total
total
Vrancea 149.854 76.197 50,8 71.464 47,7 143.493 95,8 40.063 26,7 124.070 82,8 67.717 45,2
A. MUNICIPII SI
52.430 46.438 88,6 45.811 87,4 50.943 97,2 34.990 66,7 47.807 91,2 44.464 84,8
ORASE
MUNICIPIUL
34.441 33.175 96,3 33.085 96,1 33.796 98,1 30.618 88,9 32.585 94,6 32.518 94,4
FOCSANI
MUNICIPIUL
7.000 5.574 79,6 5.546 79,2 6.614 94,5 2.875 41,1 5.947 85 5.176 73,9
ADJUD
ORAS
4.185 2.584 61,7 2.429 58 3.990 95,3 603 14,4 3.251 77,7 2.294 54,8
MARASESTI
ORAS
3.159 2.420 76,6 2.243 71 2.951 93,4 474 15 2.731 86,5 2.034 64,4
ODOBESTI
ORAS PANCIU 3.645 2.685 73,7 2.508 68,8 3.592 98,5 420 11,5 3.293 90,3 2.442 67
B. COMUNE 97.424 29.759 30,5 25.653 26,3 92.550 95 5.073 5,2 76.263 78,3 23.253 23,9
ANDREIASU DE
672 135 20,1 92 13,7 644 95,8 5 0,7 533 79,3 73 10,9
JOS
BALESTI 863 77 8,9 75 8,7 828 95,9 7 0,8 707 81,9 73 8,5
BARSESTI 645 124 19,2 112 17,4 555 86 3 0,5 502 77,8 107 16,6
BILIESTI 942 349 37 349 37 909 96,5 73 7,7 684 72,6 325 34,5
BOGHESTI 869 32 3,7 31 3,6 828 95,3 1 0,1 687 79,1 30 3,5
BOLOTESTI 1.974 1.067 54,1 695 35,2 1.852 93,8 129 6,5 1.657 83,9 613 31,1
BORDESTI 796 174 21,9 170 21,4 785 98,6 13 1,6 672 84,4 155 19,5
BROSTENI 872 218 25 200 22,9 862 98,9 25 2,9 786 90,1 180 20,6
CAMPINEANCA 1.473 1.160 78,8 1.045 70,9 1.445 98,1 194 13,2 1.376 93,4 1.002 68
CAMPURI 1.593 481 30,2 380 23,9 1.512 94,9 68 4,3 1.152 72,3 355 22,3
CARLIGELE 1.334 427 32 402 30,1 1.267 95 75 5,6 1.190 89,2 299 22,4
CHIOJDENI 894 79 8,8 68 7,6 779 87,1 16 1,8 487 54,5 65 7,3
CIORASTI 1.744 267 15,3 167 9,6 1.698 97,4 13 0,7 1.443 82,7 141 8,1
CORBITA 935 59 6,3 57 6,1 872 93,3 19 2 595 63,6 56 6
COTESTI 1.931 688 35,6 539 27,9 1.800 93,2 139 7,2 1.769 91,6 505 26,2
DUMBRAVENI 1.818 687 37,8 555 30,5 1.765 97,1 138 7,6 1.425 78,4 523 28,8
DUMITRESTI 2.078 340 16,4 288 13,9 1.901 91,5 35 1,7 1.278 61,5 257 12,4
FITIONESTI 1.213 418 34,5 393 32,4 1.160 95,6 74 6,1 984 81,1 340 28
GAROAFA 1.799 463 25,7 448 24,9 1.718 95,5 159 8,8 1.502 83,5 444 24,7
GOLESTI 1.608 1.116 69,4 979 60,9 1.550 96,4 391 24,3 1.485 92,4 947 58,9
GOLOGANU 1.148 479 41,7 398 34,7 1.127 98,2 55 4,8 996 86,8 393 34,2
GUGESTI 2.341 1.474 63 1.395 59,6 2.268 96,9 180 7,7 2.008 85,8 1.185 50,6
GURA CALITEI 1.187 131 11 113 9,5 1.109 93,4 29 2,4 759 63,9 108 9,1
HOMOCEA 2.037 406 19,9 342 16,8 1.866 91,6 47 2,3 1.470 72,2 323 15,9
JARISTEA 1.747 864 49,5 564 32,3 1.681 96,2 56 3,2 1.503 86 519 29,7
JITIA 720 162 22,5 146 20,3 680 94,4 15 2,1 559 77,6 108 15
MAICANESTI 2.022 459 22,7 451 22,3 2.007 99,3 12 0,6 1.728 85,5 419 20,7
MERA 1.335 167 12,5 167 12,5 1.306 97,8 25 1,9 1.092 81,8 152 11,4
MILCOVUL 1.324 523 39,5 510 38,5 1.259 95,1 117 8,8 1.112 84 489 36,9
MOVILITA 1.695 629 37,1 517 30,5 1.632 96,3 70 4,1 1.442 85,1 471 27,8
NANESTI 1.142 231 20,2 209 18,3 989 86,6 13 1,1 749 65,6 186 16,3
NARUJA 817 163 20 149 18,2 773 94,6 35 4,3 451 55,2 141 17,3
179
NEGRILESTI 844 213 25,2 186 22 833 98,7 19 2,3 612 72,5 177 21
NEREJU 1.365 136 10 131 9,6 1.254 91,9 47 3,4 665 48,7 127 9,3
NISTORESTI 977 159 16,3 151 15,5 927 94,9 31 3,2 669 68,5 134 13,7
OBREJITA 557 127 22,8 119 21,4 541 97,1 12 2,2 500 89,8 98 17,6
PALTIN 860 89 10,3 85 9,9 805 93,6 11 1,3 652 75,8 81 9,4
PAULESTI 803 338 42,1 164 20,4 732 91,2 20 2,5 583 72,6 145 18,1
PAUNESTI 2.408 825 34,3 689 28,6 2.238 92,9 105 4,4 1.754 72,8 514 21,3
PLOSCUTENI 948 243 25,6 222 23,4 937 98,8 24 2,5 781 82,4 218 23
POIANA CRISTEI 1.036 98 9,5 88 8,5 936 90,3 21 2 886 85,5 71 6,9
POPESTI 1.339 229 17,1 222 16,6 1.297 96,9 59 4,4 1.197 89,4 202 15,1
PUFESTI 1.523 490 32,2 482 31,6 1.424 93,5 76 5 1.117 73,3 432 28,4
RACOASA 1.467 375 25,6 303 20,7 1.421 96,9 48 3,3 918 62,6 274 18,7
RASTOACA 808 371 45,9 357 44,2 766 94,8 67 8,3 731 90,5 346 42,8
REGHIU 984 215 21,8 168 17,1 859 87,3 19 1,9 652 66,3 149 15,1
RUGINESTI 1.853 499 26,9 411 22,2 1.765 95,3 95 5,1 1.381 74,5 389 21
SIHLEA 2.211 225 10,2 223 10,1 2.163 97,8 30 1,4 1.814 82 213 9,6
SLOBOZIA
1.562 163 10,4 156 10 1.372 87,8 12 0,8 1.055 67,5 151 9,7
BRADULUI
SLOBOZIA
801 158 19,7 151 18,9 794 99,1 55 6,9 761 95 149 18,6
CIORASTI
SOVEJA 1.387 764 55,1 687 49,5 1.364 98,3 154 11,1 1.170 84,4 630 45,4
SPULBER 614 92 15 84 13,7 441 71,8 7 1,1 391 63,7 76 12,4
STRAOANE 1.853 718 38,7 554 29,9 1.798 97 155 8,4 1.656 89,4 449 24,2
SURAIA 2.076 774 37,3 735 35,4 2.023 97,4 85 4,1 1.750 84,3 645 31,1
TAMBOESTI 1.162 218 18,8 203 17,5 1.114 95,9 41 3,5 944 81,2 198 17
TANASOAIA 1.024 121 11,8 109 10,6 958 93,6 36 3,5 677 66,1 100 9,8
TATARANU 2.209 425 19,2 391 17,7 2.155 97,6 44 2 1.802 81,6 368 16,7
TIFESTI 2.226 602 27 564 25,3 2.144 96,3 58 2,6 1.960 88,1 416 18,7
TULNICI 2.424 1.296 53,5 1.246 51,4 2.368 97,7 532 21,9 1.980 81,7 1.222 50,4
URECHESTI 1.187 531 44,7 309 26 1.159 97,6 59 5 1.049 88,4 294 24,8
VALEA SARII 898 183 20,4 158 17,6 860 95,8 33 3,7 785 87,4 155 17,3
VANATORI 2.530 1.106 43,7 1.086 42,9 2.504 99 448 17,7 2.245 88,7 1.076 42,5
VARTESCOIU 1.371 473 34,5 443 32,3 1.308 95,4 54 3,9 1.176 85,8 357 26
VIDRA 3.098 1.166 37,6 1.018 32,9 2.849 92 168 5,4 2.136 68,9 844 27,2
VINTILEASCA 916 212 23,1 145 15,8 833 90,9 23 2,5 434 47,4 111 12,1
VIZANTEA-
1.765 442 25 326 18,5 1.714 97,1 57 3,2 1.112 63 296 16,8
LIVEZI
VRANCIOAIA 1.186 184 15,5 171 14,4 1.131 95,4 19 1,6 732 61,7 162 13,7
VULTURU 3.584 1.450 40,5 1.110 31 3.336 93,1 118 3,3 2.753 76,8 1.000 27,9
1)
Locuinte care au instalatie de canalizare la o retea publica, la un sistem propriu sau alta situatie.
2)
Termoficare si centrala termica proprie.
*) sub 0,05 %.
Sursa: Recensamant Romania, 2011
AUTORIZAȚII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI PE TIPURI DE CONSTRUCȚII, JUDEȚE ȘI

LOCALITĂȚI
Categorii de constructii
NR. M2 NR. M2 NR. M2 NR. M2 NR. M2
Cladiri rezidentiale (exclusiv cele pentru
1.567 228.348 1.548 213.489 1.163 167.219 1.026 139.668 908 125.263
colectivitati)
Cladiri rezidentiale pentru colectivitati - - 1 2.588 - - - - - -
Cladiri administrative 1 580 - - - - 1 238 1 280
Alte cladiri (hoteluri, cladiri pentru comert) 59 120.649 - - - - - - - -
Hoteluri si cladiri similare - - : : 6 3.344 1 608 1 231
Cladiri pentru comert - - 6 58.093 2 1.840 2 438 6 472
Alte cladiri - - 47 14.210 39 23.043 42 26.794 40 10.776
180
CANTITATEA DE APA POTABILA DISTRIBUITA CONSUMATORILOR, 2012
Destinatia apei distribuite Localitati Mii metri cubi

TOTAL VRANCEA 9.819
MUNICIPIUL ADJUD 396
Total
ORAS MARASESTI 264
ORAS ODOBESTI 320
ORAS PANCIU 285
TOTAL VRANCEA 8.427
din care: MUNICIPIUL ADJUD 337
pentru uz casnic ORAS MARASESTI 227
ORAS ODOBESTI 270
ORAS PANCIU 231
LUNGIMEA TOTALĂ A CONDUCTELOR DE LUNGIMEA TOTALA SIMPLĂ A CONDUCTELOR DE
DISTRIBUȚIE A GAZELOR, ANUL 2012 CANALIZARE, ANUL 2012
v
Judete Localitati Kilometri Judete Localitati Kilometri
Vrancea TOTAL 193,1 Vrancea TOTAL 239,5
MUNICIPIUL FOCSANI 130,9 MUNICIPIUL FOCSANI 103,5
MUNICIPIUL ADJUD 32,3 MUNICIPIUL ADJUD 30
ORAS MARASESTI 12,8 ORAS MARASESTI 15,4
ORAS ODOBESTI 1,1 ORAS ODOBESTI 10,5
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 ORAS PANCIU 16,5
LOCUITORII CU LOCUINȚELE CONECTATE LA SISTEMELE DE CANALIZARE ȘI EPURARE A APELOR

UZATE
Ani
Sisteme de canalizare si Regiuni de dezvoltare si
epurare a apelor judete
Numar persoane
Statii de epurare Regiunea SUD-EST 731.367 702.956 695.864 708.941 865.361 854.534
orasenesti Vrancea 126.276 107.513 108.233 93.465 97.578 95.088
orasenesti cu treapta
primara de epurare Vrancea 23.797 21.123 20.886 20.263 22.985 21.131
secundara de epurare Vrancea 102.479 86.390 87.347 8.422 74.593 7.957
Statii de epurare Regiunea SUD-EST - - - 64.780 - 276.450
tertiara de epurare Vrancea - - - 64.780 - 66.000
Regiunea SUD-EST - 25.554 25.554 26.115 26.070 26.120
Statii de epurare
Regiunea SUD-EST 1.304.085 1.305.400 1.276.351 1.290.911 1.270.230 1.253.985
industriale
Vrancea 127.056 126.659 108.233 93.465 97.578 96.373
Sisteme de canalizare cu Regiunea SUD-EST 731.367 728.510 721.418 735.056 891.431 880.654
epurare Vrancea 126.276 107.513 108.233 93.465 97.578 95.088
Sisteme de canalizare Regiunea SUD-EST 572.718 576.890 554.933 555.855 378.799 373.331
fara epurare
Vrancea 780 19.146 - - - 1.285
181
POPULAȚIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ
Ani
Regiuni de dezvoltare si judete Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012
Numar persoane
Regiunea SUD-EST 1.713.807 1.722.968 1.713.969 1.688.664 1.699.277
Vrancea 178.983 178.023 174.416 159.766 156.463
SUPRAFAȚA INTRAVILANĂ A MUNICIPIILOR SI

ORAȘELOR SUPRAFAȚA SPAȚIILOR VERZI
Judete Municipii si orase Hectare Judete Municipii si orase Hectare

Vrancea TOTAL 3.793 Vrancea TOTAL 139
MUNICIPIUL FOCSANI 1.656 MUNICIPIUL FOCSANI 70
MUNICIPIUL ADJUD 565 MUNICIPIUL ADJUD 29
ORAS MARASESTI 477 ORAS MARASESTI 15
ORAS ODOBESTI 532 ORAS ODOBESTI 14
ORAS PANCIU 563 ORAS PANCIU 11
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012
182
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
JUDEȚULUI VRANCEA
2014 -2020
OBIECTIVE
STRATEGICE
CUPRINS
I. Introducere ....................................................................................................................... 187

II. Noile oportunități de finanțare ......................................................................................... 190
III. Viziune și obiective.......................................................................................................... 194
III. 1. Viziunea de dezvoltare a județului ............................................................................... 194
III. 2. Obiectivele strategice și specifice ................................................................................ 194
IV. Prezentarea obiectivelor ................................................................................................... 196
OBIECTIVUL STRATEGIC I. Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea, gestionarea,
monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul administraţiei publice locale în
conformitate cu priorităţile din teritoriu ..................................................................................... 196
OBIECTIVUL SPECIFIC I.1. Definirea direcţiilor de dezvoltare a județului Vrancea prin
garantarea unei dezvoltări inteligente şi favorabile incluziunii .................................................. 196
OBIECTIVUL SPECIFIC I.2. Consolidarea capacității administrației publice locale pentru
oferirea de servicii de calitate ..................................................................................................... 198
OBIECTIVUL SPECIFIC I.3. Combaterea sărăciei prin susținerea dezvoltării economiei sociale
și promovarea parteneriatului ..................................................................................................... 199
OBIECTIVUL STRATEGIC II. Asigurarea durabilității si creșterii economice a întreprinderilor
locale prin sprijinirea acestora și coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi investitori ... 203
OBIECTIVUL SPECIFIC II.1. Inovarea și eficientizarea serviciilor publice oferite mediului privat
..................................................................................................................................................... 203
OBIECTIVUL SPECIFIC II.2. Generarea locurilor de muncă pentru asigurarea progresului
economic și social ....................................................................................................................... 204
OBIECTIVUL STRATEGIC III. Utilizarea inteligentă şi durabilă a potenţialului județului pentru
îmbunătățirea competivității sectorului agricol .......................................................................... 207
OBIECTIVUL SPECIFIC III.1. Modernizarea infrastructurii de producţie, colectare, depozitare şi
procesare prin promovarea unor proiecte integrate .................................................................... 208
OBIECTIVUL SPECIFIC III.2. Furnizarea suportului pentru susţinerea spiritului antreprenorial
în sectorul agricol ........................................................................................................................ 210
OBIECTIVUL SPECIFIC III.3. Promovarea şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie şi a
standardelor privind produsele agricole locale ........................................................................... 212
OBIECTIVUL STRATEGIC IV. Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de utilitate
publică și corelarea acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în vederea stimulării şi sprijinirii
dezvoltării durabile a economiei locale ...................................................................................... 214
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.1. Armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială și urbanistică cu
planurile de urbanism la nivel teritorial, regional şi naţional ..................................................... 214
185
185
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.2. Furnizarea serviciilor publice de calitate şi îmbunatăţirea

infrastructurii conform standardelor europene............................................................................ 216
OBIECTIVUL SPECIFIC IV.3. Dobândirea standardelor optime de mediu ............................ 218
OBIECTIVUL STRATEGIC V. Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii pentru cetăţenii
din teritoriu prin îmbunătăţirea accesului la educație, sănătate, cultură și agrement ................. 220
OBIECTIVUL SPECIFIC V.1. Elaborarea de planuri și evaluări ale nevoilor pentru îmbunătățirea
capacității administrative de furnizare a serviciilor sociale ........................................................ 220
OBIECTIVUL SPECIFIC V.2. Modernizarea și inovarea serviciilor sociale și de sănătate prin
utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului ......................................................... 221
OBIECTIVUL SPECIFIC V.3. Asigurarea accesului la educație și cultură în condiții de egalitate,
inovatoare și adresabile fiecărui cetățean ................................................................................... 224
OBIECTIVUL SPECIFIC V.4. Promovarea activităților instructiv-educative în rândul
copiiilor/tinerilor și implicarea adulților în activitățile extrașcolare........................................... 225
OBIECTIVUL SPECIFIC V.5. Încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni, într-
un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii ......... 226
OBIECTIVUL STRATEGIC VI. Dezvoltarea turismului și relansarea produselor tradiționale prin
valorificarea durabilă a resurselor și promovarea tradițiilor locale istorice, artistice și culturale
..................................................................................................................................................... 227
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.1. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării turismului prin
implementarea unor proiecte comune (integrate), având la bază principiul partenerial ............. 227
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.2. Promovarea teritoriului ca destinație turistică ....................... 228
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.3. Îmbunătăţirea infrastructurii de turism pentru creşterea numărului
de turiști şi protejarea patrimoniului turistic ............................................................................... 229
OBIECTIVUL SPECIFIC VI.4. Promovarea valorilor culturale identitare județului Vrancea și
valorificarea acestora .................................................................................................................. 230
OBIECTIVUL SPECIFIC VI. 5. Dezvoltarea turismului cultural la nivelul potenţialului cultural
local (patrimoniu material şi imaterial, tradiţii etc.) ................................................................... 230
V. Planul de acțiuni ............................................................................................................... 232
Tabel listă de proiecte și surse de finanțare ................................................................................ 232
Matricea cadru de corelare a proiectelor cu criteriile stabilite pe baza domeniilor prioritare de la
nivel local, corelate cu prioritățile ale Strategiei Europa 2020 ................................................... 245
Prezentarea calendarului privind implementarea proiectelor ..................................................... 254
186
I. Introducere
STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE DURABILĂ este primul concept

integrat la nivelul teritoriului, care a fost inițiat de către membrii fondatori ai Pactului
Teritorial1, reprezentând o asumare din partea autorităților publice privind creșterea calității
modului de guvernare locală, îmbunătățirea procesului de luare a decizilor și atingere a
rezultatelor.
Prin acest document se vor identifica și corecta factorii care au avut până acum un efect
negativ asupra dezvoltării economice a JUDEȚULUI VRANCEA. De asemenea, se va analiza
nivelul calității guvernării locale în sprijinul acordat mediului economic local, pentru a reduce
barierele și riscurile de a dezvolta și susține o afacere locală.
Întreprinderile mici şi mijlocii se confruntă cu dificultăţi generate de numărul mare de acte

normative, lipsa de coerenţă şi stabilitate a cadrului de reglementare în care îşi desfăşoară afacerile,
disfuncţii administrative, normativitate excesivă, reglementări cu prevederi contradictorii sau
paralele, inconstanţă procedurală.
Îmbunătăţirea cadrului de reglementare pentru IMM-uri, simplificarea procedurilor de
intrare şi/sau ieşire de pe piaţă precum şi reducerea barierelor2 şi a sarcinilor administrative vizează
creşterea calităţii rezultatelor procesului de elaborare şi implementare de politici publice privind
dezvoltare economică locală.
Scopul demersului este de a genera o viziune pentru dezvoltarea economiei locale care să
permită comunităţii înţelegerea evoluţiei teritoriului şi cunoaşterea modalităţilor și etapelor pe care
trebuie să le urmeze pentru a atinge standardele dorite.
Pornind de la nevoile actuale ale populației, resursele disponibile și experiențele acumulate,
județul Vrancea a demarat adoptarea unei noi strategii de dezvoltare teritorială având la bază
o gândire integrată, care vizează schimbarea structurii economice, rate mai mari de ocupare și
crearea unui mediu pentru dezvoltarea generală accelerată.
Există un acord comun în privința poverii administrative ce a devenit prea apăsătoare și

afectează în mod disproporționat micile parteneriate ce operează cu un buget limitat. Cerințele pot
duce la întârzieri, inflexibilitate, iar personalul poate fi distras de la sarcina de a încuraja și dezvolta
1
Pactul Teritorial este structura asociativă inființată la nivelul județului Vrancea. Aceasta are ca parteneri CJ Vrancea,
autorități publice locale (municipii, orașe și comune), societăți comerciale și ONG-uri. Scopul Parteneriatului îl
reprezentă dezvoltarea spațială durabilă și integrată a teritoriului și identificarea tuturor resurselor pentru realizarea
unor proiecte comune.
2
În perceperea şi valorificarea oportunităţilor economice este foarte importantă cunoaşterea barierelor, care pot fi:
acele elemente ale mediului ambiant care îngreunează apariţia, perceperea şi valorificarea oportunităţilor economice
potenţiale; cele mai frecvente bariere sunt: accesul la informație, cultura, legislaţia, infrastructura şi birocraţia, bariere
motivaţional – economice, instituţional – economice, descreşterea economiei şi importurile.
187
187
proiecte de calitate. Parteneriatele locale trebuie să acționeze într-o manieră corectă si transparentă
pentru a controla riscurile.
Din cauza crizei și în situația bugetelor publice tot mai restrânse, lucrurile nu pot fi tratate
ca până acum. Este important să se obțină un maxim de eficiență din inițiativele existente și să se
asigure alinierea acestora la nevoile locale. Propunerile Comisiei insistă asupra coordonării între
inițiativele locale, aceasta fiind posibilă în multiple moduri și niveluri – incluzând propunerile de
finanțare comună. Este nevoie de o nouă viziune ce explorează modalitățile de utilizare a resurselor
pentru:
 crearea de locuri de muncă, dar și atingerea unor obiective pe termen scurt și lung apărute
datorită crizei;
 crearea unei sinergii în design-ul și implementarea strategiilor;
 identificarea modalităților prin care parteneriatele își pot uni forțele fără a-și delăsa
interesele;
 definirea limitelor locale adecvate pentru problemele adresate.
Întregul proces de elaborare și dezvoltare a strategiei a fost organizat de către Consiliul

Județean Vrancea, municipiul Focșani, orașe și comune din județ. Autoritățile publice locale,
în calitate de reprezentanți ai localităților, au convenit asupra constituirii unui parteneriat.
Membrii, denumiți în continuare ”Parteneri Publici Asociați”, în colaborare cu reprezentanți ai
mediului privat și societatea civilă au convenit asupra constituirii unui PACT TERITORIAL
pentru susținerea ”guvernanței locale”. Conceptul este fundamentat pe crearea unui observator al
dezvoltării durabile a teritoriului integrat și funcționarea acestuia ca un dispozitiv strategic de
monitorizare.
PACTUL este ”o altfel de guvernanță” care vizează distribuirea puterii în spațiul public
printr-o negociere a autorității și o abordare incrementală a deciziei în rețele parteneriale:
 parteneriate sociale: instituții locale și centrale – patronate – sindicate,
 parteneriat public-privat: parteneri publici asociați (autoritățile publice locale) – mediul
privat,
 parteneriat civic: parteneri publici asociați (autoritățile publice locale) – societatea civilă.
Conceptul propus urmărește să se asigure că cel puțin 50% din voturile de decizie sunt date
de parteneri care nu sunt autorități publice. Acest lucru este menit să evidențieze recomandările
europene, care prevăd ca „la nivel decizional, atât sectorul public, definit astfel prin lege, cât și
oricare grup local de interese nu poate reprezenta mai mult de 49% din dreptul de vot”.
188
PACTUL, împreună cu alte structuri locale și/sau orice altă parte interesată, participă
pentru realizarea de activități și proiecte de interes comun specifice teritoriului integrat. Domeniul
prioritar al interesului comun este SUSȚINEREA ECONOMIEI LOCALE ca motor al dezvoltării
durabile a județului. PACTUL susține formele inovatoare de colaborare ce au potențial de a genera
rezultate tot mai eficiente.
ZONA PACTUL GRUPURILE

METROPOLITANĂ TERITORIAL DE ACȚIUNE LOCALĂ
FOCȘANI VRANCEA
Siretul
Siretul
Verde
Verde
Țara
Țara Pădurile
Pădurile
Investiții Teritorial Vrancei
Vrancei Dacice
Dacice
Vrancea
Integrate Vrancea
Partenerii Publici Asociați de
deSud-Est
Sud-Est Ținutul
Podgoria Ținutul
Podgoria Viei
VieiȘi
Și
Reprezentanţi ai mediului privat Panciu
Panciu Valea
Valea Vinului
Vinului
Societatea Civilă Râmnicului
Râmnicului
Dezvoltare Locală sub

responsabilitatea
comunității
189
189
II. Noile oportunități de finanțare
Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a județului Vrancea este

fundamentată pe premisele viziunii strategice, aşa cum au reieşit din contextul naţional3 şi
european al dezvoltării, precum şi din avantajele şi dezavantajele poziţiei competitive a economiei
locale.
Formularea Strategiei are la bază corelările care se formează între ţintele României
angajate în cadrul Strategiei Europa 2020 şi priorităţile de dezvoltare propuse de Comisia
Europeană prin intermediul celor 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei perioade de programare
2014 – 2020, inclusiv în ceea ce priveşte cele trei priorităţi privind cooperarea trans-frontalieră şi
inter-regională, în cadrul strategiilor macro-regiunilor şi bazinelor riverane, precum şi cooperarea
transnaţională în cadrul obiectivelor FSE.
Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană își propune să devină o
economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Strategia constă în cinci obiective
principale ce țin de ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi
mediul/energia, stabilind ținte concrete pentru fiecare în parte. Statele membre, inclusiv România,
au responsabilitatea de a transpune aceste ținte europene în ținte naționale și de a adopta propriile
strategii și programe naționale menite să contribuie la îndeplinirea acestora.
Ținte asumate de România drept contribuții la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020
Ținte Situație curentă -

OBIECTIVELE STRATEGIEI EUROPA 2020 Ținte - UE
România România
Rata de ocupare (in %) 70% 63,3% (2012) 75%
Procent de CDI în PIB 2% 0,48% (2011) 3%
Reducerea emisiilor de CO2, 51,84% (2011
comparat nivelul anului 1990 19% comparativ cu -20%
nivelul 1990)
Energii regenerabile 24% 20,79% (2012) 20%
E�iciență energetică –
reducerea consumului de energie (în Mtoe) 10 16,6 (2012) 368Mtoe
Reducerea procentului de părăsire timpurie

11,3% 17,4% (2012) 10%
a sistemului de educație (în %)
Educație terțiară (%) 26,7% 21,8 % (2012) 40%
240.000
Reducerea populației în risc de sărăcie și
580000 (2011 comparat 20000000
excluziune socială (în numar de persoane)
cu nivelul 1990)
3
Strategia națională pentru competitivitate 2014 – 2020 și Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii 2014 – 2020
190
Recomandările UE privind dezvoltarea teritorială într-o abordare integrată

Dispoziţiile comune propuse de Comisie introduc noi instrumente de integrare care pot fi utilizate
pentru punerea în aplicare a strategiilor teritoriale la faţa locului, stabilind o legătură între
obiectivele tematice identificate în cadrul contractelor de parteneriat şi al programelor operaţionale
şi dimensiunea teritorială: Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii
(articolele 32, 33 din Reg (UE) 1301/2013), Investiţiile Teritoriale Integrate (art. 36 din Reg
(UE) 1301/2013) si Dezvoltarea Urbană Durabilă (art. 7 din Reg. (UE) 1301/2013)
Pentru perioada 2014 – 2020, Comisia Europeană a promovat o politică de consolidare a
programelor iniţiate în perioadele anterioare atât în domeniul Cercetării şi Inovării – prin
programul Orizont 2020, în domeniul educaţiei, prin Erasmus +, cât şi în politica socială şi a
locurilor de muncă, prin Programul „Program for Employment and Social Innovation (EaSI).
Noi oportunităţi de finanţare prin ERASMUS +
ERASMUS+ este noul program cadru pentru EDUCAŢIE, FORMARE
PROFESIONALĂ, TINERET ŞI SPORT. Interesul ridicat din partea UE se regăşeste şi în suma
alocată pentru acet program, cu 40% mai mult decât perioada anterioară. Erasmus+ include
programele: Erasmus, Leonardo da Vinci, Comenius, Grundtvig, Youth In Action şi 4
programe internaţionale: Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink și PROGRAME DE
COOPERARE cu țări industrializate.
Pentru prima oară, ACTIVITĂŢILE SPORTIVE vor fi susţinute ca piloni pentru
creşterea incluziunii soicale, lupta împotriva dopajului şi discriminării, promovarea toleranţei etc.
Tabel al principalelor programe intercomunitare
Denumire
Corelare cu programele
Nr program

VRANCEA Strategia de Dezvoltare Integrata A Judetului Vrancea 2014-2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VRANCEA Strategia de Dezvoltare Integrata A Judetului Vrancea 2014-2020

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JUDEȚUL

Analiza Diagnostic ...................................................1

ADI - Asociația de Dezvoltare Intercomunitară

MECTS - Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului

5.1. Reţeaua de sănătate ..................................................................................... 63

1.1. Lista documentelor folosite

2.1. Aşezare, suprafaţă

2.2. Cadrul natural și resursele naturale

2.3. Organizarea administrativ teritorială

2.4.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei

În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori,

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ

de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%).

Populatia adulta (15 -59 ani)

Populatia varstanica ( 60 ani si peste)

Sursa: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

Structura pe vârste şi sexe a populaţiei judeţului Vrancea în 2011

Sursă: Recensământul populaţiei şi Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

Datorită faptului că indicele de îmbătrânire este supraunitar, adică populaţia tânără nu

STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ MEDIUL DE REZIDENŢĂ

STRUCTURA POPULAȚIEI DUPĂ ETNIE

2.4.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei

Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanență schimărilor ca

MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI

Urban -951 -881 -595 -593 -809

2.5. Evoluţia judeţului în contextul dezvoltării teritoriale

2.5.1. Dezvoltarea urbană

Sursa: PDR SE 2014-2020

Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea reţelelor teritoriale în contextul

Reţeaua POLICENTRICĂ NAŢIONALĂ - CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI 2030

LUGOJ ORĂȘTIE MIERCUREA

MOLDOVA NOUĂ ȚICLENI

2.5.2. Dezvoltarea rurală

Valoarea reţelei în politica de dezvoltare rurală este recunoscută, cu un volum din ce

Structura grupurilor de acțiune locală 2013

115 Fitionești Păunești

Andreiașu de Jos Mera 204E

Nereju Vârteșcoiu 204D 204D 204D

Poiana Cristei Focșani

Instituții publice GAL “Valea Trotușului” - Bacău E85

Sursă : leader-românia.ro (Hartă realizată pe baza analizei făcute de consultant)

G.A.L. SIRETUL VERDE

Partea componentă a teritoriului, localitatea Bordești, este o zonă inclusă în categoria

Grupul de Acţiune Locală are în componență următoarele comune: Bârsănești,

2.5.3. Zona metropolitană

ZONA METROPOLITANĂ – UN CONCEPT INTEGRAT DE GUVERNANŢĂ LOCALĂ

Contituirea zonei metropolitane răspunde unei necesităţi sau oportunităţi determinate

Zona metropolitană Focșani

aflate în zona sa de 4231 5197

ZONA METROPOLITANĂ FOCŞANI este

O GUVERNANŢĂ LOCALĂ ce trebuie amenajată pentru implementarea şi

Legislaţia naţională defineşte terioriul metropolitan ca fiind:

ALEGEREA PERIMETRULUI ZONEI METROPOLITANE

(drumul european de tranzit

La ora actuală, dezvoltarea municipiului şi a localităţilor din zona de interes este

ECHILIBRU, COERENŢĂ ŞI ANTICIPARE

3. Economia judeţului Vrancea

3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei

Repartiţia întreprinderilor din judeţul Vrancea pe sectoare ale economiei respectă

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de