Sunteți pe pagina 1din 18
oo Asociere in participatine 3 | Wwuicipatiune Asocierea in participatiune - sf Doi sau mai multi indivizi care-si alatura fortele pentru a vinde o anume cantitate de bunuri sau pentru a lucra la un anumit proiect. Cand bunurile au fost vandute sau proiectul e terminat, asocierea ia sfarsit. — Sor-ta e chiar... — Taci din gura, zise Evan. — Hi? — Taci. Ea e-n regula. Doar cd... doar ca nu... uite, e in regula. Asa cd taci i gata. ; — Mm-bine, raspunse Scott, ridicand mana liberd ca si-i arate ci avea intentii pasnice. Evan era agresat din ambele parti. Geanta fri- ici are pas, gorificd grea i se izbea de un picior la fiecare pas, 39 nele de plastic i-l zgariau pe celdlalt. Va u . 3 ~ at si insdngeral, isi zise. >I loate asteq Pentry nat § re timpul minunat pe care- petrec aldituri de Scott jar sca Spencer Jack de ce nu putuse sa fie acas4? Sau Ryan? lar Adam de ce trebuia sd fie toatd séptamana in statiune, la Cap? Era o tampenie. — Cat mai avem de mers? mormai Scott. — Doar pana la colt, raspunse Evan, vizand cum picdturile de sudoare i se prelingeau pe fata siaterizau pe trotuarul fierbinte. —Ar fi trebuit sx ramanem pe aleea garaju- lui. Macar era la umbr3. .. La colt e mai bine. Crede-mé, zise Evan. si aminti eg Se plansese, exact cum ficea C4 fusese Nevoit s& care ricitorul > doug __” €aSe mai q ‘ Nsistase, _p, “Parte, pang la colt. Dar Jessie *»te “ 40 Partea asta a strxzij e si trotuar’, spusese Ca, »AFa cao sd prindem trecatorii care yin din ambele directii. lar cei cu masina, care cotesc pe-aici, 0 sd aiba timp sa ne vada si sd in- cetineasca. In plus, pe strada cealaltd stau 0 gra- mada de copii si mamele lor n-o sa vrea sa-i lase si traversese Damon Road. La colt e mai bine. Crede-ma.“ Si avusese dreptate. In dupa-amiaza aia au facut o tona de bani. Le lua zece secunde si monteze taraba. Evan desficu scaunele si le puse de-o parte si de cea- alta a gentii frigorifice. Scott roti semnul in di- rectia strazii pentru maximum de efect. Apoi se asezara. — Bai, da’ cald mai e! ofta Evan. igi scoase sapca de baseball si-i sterse cu tri- coul fruntea transpirata. Apoi lua un cub de gheata din geanti, si-] plasa in echilibru pe cres- tet si-si puse repede sapca la loc. | 42 Dap, si mi-e sete, confirma Scott, varang — Dap, m4éna in punga, de unde scoase un pahar. Fra un pahar de plastic mare si rosu cum sunt cele pe care le vezi la meciurile de baseball profesioniste. Apoi scoase 0 carafa si umplu pa- harul cu limonada pana sus. — Hei, nu puneatata! sari Evan, turnandu-si si lui un pahar, dar nu unul plin, din care dadu peste cap jumatate dintr-o singura inghititurd. Nuc-i rea, isi zise, observand, insa, cu coada ochiului, o musculit’ moarta plutind la supra- fati. De cand afara se facuse cu-adevarat cald, - ; mama lui se lupta cu o invazie dezlantuita a musculitelor de otet. Zona chiuvetei de la bu- catérie, unde tineau vasul cu fructe, era pres Tatd cu cadavre marunte si delicate de musculite. Scott goli paharul si il arunc& pe jos. f — Aaaah, exclama el satisficut. Ce bun 4 ost. O s& mai iau unul, Evan intinse mana dup& paharul folosit si-l ascunse sub scaun. — Nee, haide, Scott. Daca faci asta 0 si ne bei tot profitul. Se-ntinse pundndu-si picioarele pe geanta frigorifica. — Relaxeaza-te si tu. — O sé ma relaxez band inca un pahar, ras- punse Scott. Si iata. Asta era. Tonul asta rautacios care raz- batea din vocea lui Scott. Evan simti imediat o tensiune in umeri. — Misc&-ti cotoaiele, zise Scott. E super cald aici. — Omule, esti... Evan sari in picioare si privi plin de speranta in josul strazii. — Hei, uite cd ne vine si primul client. O mamica impingand un carucior dublu toc- mai isi facuse aparitia in raza lor vizuald. In B acelasi timp, una dintre feti tele de Bradinits Care locuiau mai incolo pe strada se-apropie de ej cu bicicleta, vazu semnul, facu stanga-mprejur si pedala repede inapoi spre casa. In on minute, in fata tarabei lor se stransese 0 mica multime de a din vecini si trecdtori care cumparau limonada. Evan il las& pe Scott sa aiba grija de bani, in timp ce el se ocupa de servit si de ,periat“ Asta spunea mama lui ca se intampla cand 0 vanza- toare sta cu ea la magazin. »Credeti-ma pe mine‘, le spusese ea odat& lui si lui Jessie, ,a cumpara ceva e doar pe jumdtate despre a obtine acel lu- cru. Cealalta jumatate tine de contactul uman“ Doamna Treski se Pricepea la astfel de lucruri Pentru ca fusese consilier de relatii publice. Scri- na chiar si o brosura pentru unul dintre clien- fi ei, intitulaty Zece imbundtéteasce vanz se Pricepea si vorbea 44 | idei ingenioase care sa-ti drile, Jar Evan ii semana: Scd cu oamenii. Chiar $i CU } adultii. fi venea ugor. Aga ca a facut conversatia s& curga odata cu limonada. $i oamenii adastau fn preajma tarabei lor. Majoritatea au cumpdrat chiar si un al doilea pahar inainte sa plece. Evan era atat de ocupat, incat aproape cd nu o observa pe Jessie, care tasni ca vantul din garaj pe bicicleta si cobori strada inspre oras. Cale sprancenatd, fi ura el in gand - {ntrebandu-se, in acelasi timp, unde se duce. Tntr-un moment de relaxare, Evan facu turul tarabei si culese paharele de plastic aruncate pe jos. Scott statea tolanit in scaunul lui, zdranga- nindu-si monedele din buzunar. — Frateee, o sa fim atat de bogati ! exclama el, Pariu c-am facut deja cinci dolari. Ba chiar zece! Tu cat zici c-am facut? Evan inal din umeri. Se uita la maldarul de pahare folosite din fata lui si le numara. Paispre- zece, Pand acum, vandusera paisprezece pahare. Si fiecare pahar costa cincizeci de centi. Avu 45 46 impresia caaude vocea doam nel DeFazio la ure che. Doamna DeFazio fusese Invafatoarea hi din clasa a treia gi-si diduse toata silinta ca Ry ajute la matematica. Dacd un pahar de limonada se dé cu cincizec; de centi si ai vandut paisprezece pahare, cati bani ai facut in total? Probleme cu cuvinte! Evan ura problemelecu cuvinte. Iar asta era, oricum, imposibila. Era destul de sigur c& ecuatia corecta era de tipul: Wx 50= : Dar cum sa rezolve aga ceva? Asta era deja° inmulfire cu doua cifre, Nici vorba si poata te zolva ° problema ca asta. Si, in plus, unii dintre oamenii care cumparaser§ limonada mai Juaset una, dar folosisery acelasi pahar. Cat de multi? Habar n-avea d Si totusi, stia ca facuserad o sumd frumusicd. Jar asta era destul pentru el. — Cam cat crezi c-am face dacdé am da-o pe toata? il intreba Scott. — Nu stiu, zise Evan. Poate douazeci de do- lari? Asta fi parea mult chiar si lui, dar Evan era optimist din fire. — Chiar crezi ci putem face atata? AmAndoi baietii se uitara in lada frigorifica. Trei carafe erau deja goale. Nu le mai ramasese decAt o jumatate de carafa. — Ai turnat paharele prea pline, zise Scott. Ar fi trebuit s& pui mai putin. —Tu esti ala care a adus paharele astea gi- gantice de plastic. Cred ca au cate-un litru fie- care! zise si Evan. In plus, n-aveam de gand s4 fiu zgarie-branza. In fond, ei platesc cincizeci de centi in cap pentru limonada asta. Asa ca merita un pahar plin. Si oricum, putem sa ne ducem | 47 eee acasa si sd mai facem. Mama are cutii intregi de limonada in frigider. __ pai, du-te si mai fa! — Oo, da, Maiestate. Oo, Comandantule Su- prem, Infinitatea Voastra. Da’ de ce nu te duci ty s-o faci? — Pen’ c& eu stau aici si ma relaxez, i-o in- toarse Scott, intinzandu-se in scaun cu un ranjet idiot intins pe chip. Evan stia c& glumea, dar tocmai de-asta nu-l placea pe Scott. Se gandea intotdeauna numai la el. Mereu cduta o modalitate prin care sa iasd el castigdtor. Daca jucau tranta, Scott intotdeauna venea cu cate-o noua regula care-I ajuta si ca$- tige. Dacd faceau o tema impreuna, Scott intot- nes isi dadea seama cum si faci astfel incat Dar toti an aol * Jumaitate. ti erau plecati din oras. Eva" NU Voja <¥_c: 3 | °'4 Sé-si petreac§ ziua de unul singut: 3" 4) Jessie - Jessie era pe lista lui ,maro‘, cum zicea Mama cand catelul facea ceva ce n-ar fi trebuit sa facd. Era posibil chiar sd nu se mai joace nicio- data cu Jessie. Evan traversa si intra in casa. Fu surprins s4 descopere ca in congelator nu mai era nicio cutie de limonada. Uau. $i dimineata fusesera atat de multe. Din fericire, in congelator era o cutie de suc de struguri, iar in frigider, o sticla de bere de ghimbir. Las’ c-o sd mearga si asta, isi zise el. Oamenii vor ceva rece de bdut si-atat. Nu le pasd dacd e limonada sau altceva. Amesteca sucul de struguri deasupra chiuve- tei. Din pricina limonadei pe care-o varsasera pe blatul bufetului, musculitele erau mai enervante ca niciodata. Strivi vreo doua, dar majoritatea zburara in afara razei lui de actiune, asezandu-se pe bolul cu fructe. si dorea ca mama lui sa fi cre- zut in razboiul chimic. Dar doamna Treski fie se lupta in mod natural, fie deloc. De regula, deloc. 49 Cand iesi din nou Ja taraba, observa c4 ultima carafa era pusd cu susul in jos in geanta frigorj. fica. — Haide, Scott, exclamé el. — Ce? Era cald! Si-ai zis ca putem oricand si mai facem. — Mada, pai nu mai ramésese atat de mult cat crezusem. Am adus doar suc de struguri si ghim- birata. — Urasc ghimbirata, hotart Scott. N-as da nici macar un cent pe-asa ceva. $i se dovedi cd o multime de oameni erau de aceeasi pdrere. Afacerile mergeau cu siguranta mai prost. Ziua se facu si mai torid&. Soarele se Pogora asupra lor cu o asemenea intensitate, iN” cat ti-era usor sd-ti imaginezi cum trotuarul s¢ a in fata lor si-j inghite cu totul. Facandu-si vant, Evan intreba: — Cati bani crezi ¢ 2 | -am putea face, de fapt* 50 d — Habar n-am, raspunse Scott, tragandu-si cozorocul sepcii inapoi peste ochi. — Vreau sa zic, intr-o zi fierbinte ca asta, zise Evan, adaugand soptit sau mdine. Daca am vinde opt carafe de limonada. Cat crezi c-am face fiecare? — Opt carafe? Nu stiu, scutura Scott din cap, iar chipul peste care trona sapca se clatina dintr-o parte in cealalta. E prea cald pentru ma- tematica. Si-i vara. Evan scoase pixul rosu din buzunar si incepu s-si scrie ceva in palma. 8x! 8x50? :2? Dar asta nu prea deloc corect. Jessie ar sti. Ar face calculele astea cat ai zice peste. pase capacul la loc si vari phcul in buzuna, __ Dar pun pariu cd-i o gramadd, hotay dl, pun paritt c’ intr-o zi fierbinte ca asta am Putea si facem o suma frumusica din vanzarea de lie monada. — Dap, accepta Scott. $i-am fi bogati. si Mi-as lua un Xbox. Cel nou. Cu doua joystickuri. — Eu mi-ag lua un iPod, zise si Evan. De vreun an de zile tot strangea bani pentru unul, dar de cate ori punea cate ceva deoparte, ei bine, ce strangea i se scurgea printre degete. Cum se intamplase cu cei zece dolari de la bu- nica. fi scrisese chiar si-o felicitare: ,,laté un mic dar care s te-ajute sa-ti iei aparatul ala de mu- ica pe care fl voiai Dar banii disparuser’. li cinstise pe Ryan gi pe Paul cu niste felii de piz2 Se distrasera de minune. ames nan ec misto s& ascult muzic4 onde ’ van. As putea sd nu te mat au” completa elin mintea lui, 52 | Ramasera acolo t&cuti, simfind cum fierbin- teala le soarbe si ultimul strop de energie. Dar Evan punea la cale un plan. Valul de caldurd tre- buia sd tind cel putin cinci zile. Daca si-ar fi luat un prieten (nu Scott) si-ar fi tinut un stand de limonada in fiecare zi, ar fi avut mai mult ca si- gur destui bani cat si-si cumpere un iPod. Se inchipui mergand cu el la scoala. Hei, Megan. Dap, e iPodul meu. Super, nu? $i in clasa, cand profesoara ii tot da inainte cu fractii si procente. Nee. Dar ar fi atat de cool. Macar ar fi un lucru, unul singur, care ar face mai putin neplacuta in- toarcerea la scoala. Dupa dou ore, hotardr sd se lase pagubasi. Vanzirile scazusera vertiginos si, pana la urma, se oprisera cu totul. — Hei, ai observat ceva? intreba Evan, pu- nand scaunele unul peste altul. — Ce? 53 54 | — Cand ne-am instalat, majoritatea lien. Jor veneau din directia aia, zise, ardtand cu de. getul spre curba. Dar, dupa vreo ora, niciuny dintre oamenii care au venit din directia aia n-g mai cumparat vreun pahar. Nici mdcar unul, Toti au zis ,Nu, multumesc“ si au trecut mai de- parte. Ce crezi cé-nseamna asta? — Habar n-am, zise Scott. — Frate, dar esti plin de initiativa, exclami Evan. Stii chestia asta? Scott ti dadu un pumn in piept, dar Evan se aparé dandu-i sapca jos c-un bobarnac. In vreme ce Scott se chinuia S4-si recupereze sapca, Evan ise ,Stai aici o clips, da? si porni in josul stré- wi Imediat ce didu colful, infelese de ce vanz Tile sc&zusery atat de mult : . : de hao afla Jessie, alaturi de Megan MoriartY iar eldin class, St&teau intr-un chiosc de lem? afisul lor spunea totul: ac a X h Py ES LIMONADA Cd) © rere > 2 coro WIE? elicig, iti potoleste seteal 3 Uau! La doar 50 Ae confi Din cate se p&rea, afacerea lor era in floare. Evan o urméari cu privirea pe Jessie, in timp ce aceasta incasa un pumn intreg de dolari de lao mama inconjurata de copii. In clipa aceea, Jessie ridic& ochii si-I zari. Evan avu o senzatie ciudata, de parc-ar fi fost prins copiind la o lucrare. Voia s& fuga si s{ se-ascunda undeva. In loc de asta, rémase tintuit locului. Ce-avea sa faca Jessie? Nu-i veni s3-si creadd ochilor: ranji la el. Isi l4s& capul intr-o parte si-i oferi un zambet care insemna ,sunt mult mai buna decat tine“ 55 Si-apoi - st apoi ~ ii fluturé pumnul plin de do. lari prin fafa ochilor. Il fluturd! De parcy iarg spus: ,Uite cat de multi bani am f&cut noi van. zand limonada! Pun pariu cd tu nu poti s§ fagj atatia!“ Ficu stanga-mprejur si plecd. In spate, auzj limpede ca bund ziua cum Megan Moriarty rade deel.

S-ar putea să vă placă și