Universitatea Dunarea de jos din Galati Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor

Proiect UNGARIA
Disciplina: Turism Internaional

ndrumtor: Drd. Neculi V. ntocmit de: Postelnicu Valentina Motoroiu Mdlina

2012

CUPRINS Capitolul I: Repere geografice generale....2 Capitolul II: Resursele Ungariei........................................................................5 II.1 Resurse umane..........................................................................................................5 II.2 Resurse naturale...5 Capitolul III: Zonele turistice ale Ungariei...........8 Capitolul IV: Budapesta punct de atracie turistic ...........11 IV.1.Budapesta capitala Ungariei ............................................................................11 IV.2.Podurile Budapestei..............................................................................................13 IV.3. Atractii turistice ..................................................................................................14 IV.4. Shopping la Budapesta........................................................................................19 IV..5. Efectul turismului asupra zonei ........................................................................19 IV.6. Sejur, tarife .........................................................................................................20 IV.7. Prezentare gastronomic....................................................................................21 Bobliografie...............................................................................................................................22

Capitolul I: Repere geografice generale

Ungaria se afla in inima Europei, in bazinul Carpatic. Se invecineaza in vest cu Slovenia si Austria, in nord cu Slovacia si Ucraina, in est cu Romania si in sud cu Serbia si Croatia. Suprafata totala e de 93.030 km2, cam un procent din intreaga Europa. (locul 108) Populatia cuprinde 10 032 000 locuitori. Densitatea populatiei este de 107,8 loc./ km2(locul 68). Capitala este la Budapesta (1 708 000 loc.), iar forma de stat este republica parlamentara; diviziunile administrative cuprind 19 comitate si capitala; sarbatoarea nationala este pe 20 august (ziua Sf. Stefan); limba aficiala este maghiara iar alfabetizarea este de 100%. Moneda este 1 Forint = 100 Filler. Tara poate fi impartita in patru regiuni geografice distincte. Campia Mica (Kisalfld) se intinde in nord-vest, avand orasul Gyr in centru. Marea Campie (Alfld) se intinde intre Dunare si granita cu Romania si aproape o jumatate din Ungaria. Pusta, stepa fara iarba, folosita in principal ca teren agricol, se afla in centrul acestei regiuni. Doar in regiunea protejata(zona naturala ocrotita inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO) P.N. Hortobagy, din vestul orasului Debrecen, s-a pastrat pusta in forma ei originala. Muntii nordici nu sunt foarte inalti 1 015 metri la cel mai inalt punct si separa Campia Mica de cea Mare. Ungaria face parte din NATO i a devenit n mai 2004 membr a Uniunii Europene. Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO n englez i OTAN n francez) este o alian politico-militar stabilit n1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat n Washington la 4 aprilie 1949. Actualmente cuprinde 19 state din Europa i America de Nord. Aliana s-a format din state independente, interesate n mentinerea pacii si apararea propriei independene prin solidaritate politic i printr-o for 3

militar defensiv corespunztoare, capabil s descurajeze i, dac ar fi necesar, s raspund tuturor formelor probabile de agresiune ndreptat mpotriva ei sau a statelor membre. Uniunea European (UE) este o entitate politic, social i economic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 27 state. Acordul Central European al Comerului Liber, n forma prescurtat: CEFTA (engl. Central European Free Trade Agreement) este un acord comercial de liber schimb a mrfurilor care a luat fiin la 21 decembrie 1992 la Cracovia, membrii fondatori fiind Polonia, Cehoslovacia i Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piaa comunitar lipsit de taxe vamale i un exerciiu de preaderare la Uniunea European.

Harta Ungariei

Clima este temperat-continentala de tranzitie intre cea oceanica si, respective, continentala, cu ierni reci (-1,5C la Budapesta) si precipitatii relative reduse (500-700 mm/an). Fluviul Dunarea taie lantul muntos in apropiere de Esztergom. Dealurile Transdanubiene separa Dunarea de raul Drava prin dealurile Mecsek, de 682 metri, cel mai inalt varf. Cam 18 procente din aceasta zona este padure, marea parte fiind la o altitudine de aproape 350 metri. Cam 6% sunt pini, iar restul foioase. Dintre toate raurile din Ungaria, Tisa (579 km pe teritoriul unguresc) si Dunarea (420 km) sunt cele mai lungi. Lacul Balaton, cu o suprafata de 595 km2, este cel mai intins lac dintre numeroasele lacuri existente in Ungaria. Lacul Fert este al doilea ca intindere, de 320 km2 pe teritoriul unguresc. Ungaria are o Suprafata de 93 030 Km2 ceea ce o face sa se incadreze drept ca o tara cu o suprafata sub 100 000 de Km2, facand parte din grupul statelor mici. Din punct de vedere al populatiei Ungaria face parte din grupul tarilor cu o populatie cuprinsa intre 10-100 milioane locuitori precum si Romania.

Capitolul II: Resursele Ungariei

5

II.1 Resurse umane Populatia Ungariei este de aproape 11 milioane in 2003 iar pana in 2009 a scazut pana la 10 milioane de locuitori. Densitatea medie a populatiei este de 108 locuitori pa km2 . In zonele rurale, aceasta cifra coboara pana la 70, deoarece cam 60% din populatie traieste in zonele urbane. Principalele orase ale Ungariei si populatia: Budapesta Debrecen Miskolc Szeged Pecs Gyor 1.863.000 210.000 190.000 175.000 162.000 132.000

Nyiregyhaza 114.000 Szekesfehervar114.000 Kecsekemet 110.000 Majoritatea populatiei, cam 90% sunt maghiari. Tiganii rromi formeaza cea mai mare minoritate, aproape 400.000 de oameni. Exista de asemenea, aproximativ 220.000 de vorbitori de limba germana. Alte minoritati recunoscute sunt: romani, slovaci, sarbi, croati si evrei. Natalitatea in 2004 era de 9,8 Mortalitatea 13,2 Limba principala vorbita este limba maghiara apartinand grupului lingvistic fino-ugric. Engleza si germana sunt limbile straine cel mai frecvent folosite. Sporul natural -3,4 Speranta de viata la nastere 67,3 ani (masculin) si 76,3 ani (feminin) Migratia la 1000 de locuitori este de 1,7 II.2 Resurse naturale Fauna este cea tipica Europei Centrale: reptile (vipera comun, oprle), roztoare, antilopa, sariga, asinul slbatic, psri care cuibresc pe sol, iar iarna migreaz (curcanul slbatic), iepuri, hrciog, popndu, nevstuic (roztoare), lupul de preerie, vulpea de step i dihorul (carnivore), prepelia, potrnichea, cocorul mic, oimul de step, vulturul de step, uliul i cucuveaua.

Vegetaia : ierburi a cror nlime variaz n funcie de cantitatea de precipitaii. Domin gramineele n zonele mai secetoase apar plante cu epi (chiulini, ghimpi) ierburi mrunte (care se usuc n timpul verii), arborii lipsesc. Solurile sunt cernoziomuri. Sunt fertile cu orizont a bine determinat, procesul specific este calcarizarea, au culoare nchis. Ungaria este relativ saraca in minerale. Petrol si gaz metan se extrage insa in mai multe locuri. Cel mai semnificativ este zacamantul din Algyo, apartinand orasului Szeged, si banuieste existenta unor noi rezerve de gaz metan. Anual se extrag 14 milioane de tone de huila din zona de coline de langa Miskolc si 2 milioane tone de carbune. Ungaria are de asemenea, pe langa rezervele de bauxita si depozite de mangan si cupru. Energia electrica este produsa in proportie de cca. 60% de termocentrale, mai putin de 40% de centrala atomica din Paks, capacitatea hidrocentralelor fiind neglijabila. Resursele naturale ale Ungariei constau in :teren arabil 49.58%, recolte permanente 2.06%, altele 48.36% (2005).Teren irigat: 2,300 kmp (2003).Probleme actuale de mediu: aducerea la zi a standardelor Ungariei in privinta managementului deseurilor, a eficientei energetice, si a poluarii aerului, solului si apei, vor necesita investitii mari pentru a satisface cerintele UE.

Judetele Ungariei

In Ungaria sunt 19 judete. Judetul Bekescsaba asigura 10% din productia agricola a tarii vecine si se mai numeste "Camara Ungariei". Aici a existat o puternica industrie alimentara. O mare partea din aceasta este falimentara. Astazi comertul stabileste capacitatile de productie a industriei prelucratoare, iar ceea ce ramane din ceea ce castiga comertul si industria revine producatorului agricol.

Capitolul III: Zonele turistice

Turismul a devenit o ramura importanta, mai ales in regiunea Balaton si zonele montane impadurite, care sunt cautate de vanatori straini.
Lacul Balaton "Marea ungar" - aa este numit lacul aezat n mijlocul regiunii transdanubiene, ntinzndu-se pe o lungime de 77 km, cu apa mtsoas, de culoare verde-glbuie, care reprezint cea mai preioas bogie natural a rii i cel mai vizitat loc de recreere. Cu o suprafa de aproape 600 km2, este cel mai mare lac din Europa, linia malurilor nsumeaz 195 de km, limea sa maxim atinge 14 km, iar adncimea cea mai mare este de 12,4 m. Att pe malul sudic, cu apa puin adnc, ideal aadar i pentru copii, ct i pe malul nordic, unde fundul lacului se adncete brusc, se nir nenumratele tranduri. Temperatura apei ajunge n timpul verii la 20-26oC, diminea i seara fiind mai ridicat dect temperatura aerului. Apa i nmolul mtsos al lacului are un efect benefic asupra afeciunilor nervoase, a anemiei i a extenurii. Nenumrate staiuni de odihn i ateapt pe oaspeii strini i autohtoni de-a lungul malurilor lacului. Din Balatonakarattya pn la Keszthely, aproximativ 25 de astfel de staiuni de recreere alctuiesc zona de agrement a malului Nordicnconjurat de o cunun de muni, iar diversitatea atraciilor aezrilor aflate mai ndeprtate de mal, ntr-o regiune cu aspect foarte variat, ofer i ea programe i excursii memorabile i n zilele nnorate.

Alsrs n evul mediu fusese o aezare cunoscut pentru minele ei de piatr roie. Conacul din secolul al XVlea, cel mai vechi din Ungaria, i-a primit numele de Cas Turceasc (Curtea Petfi nr. 7) datorit coului su n form de turban. Debrecen Al doilea ora din Ungaria cu cea mai mare populaie a primit denumirea de "Roma calvinist" n secolul al XVI-lea, datorit rolului central jucat n reformaia din Ungaria. ncepnd din evul mediu este un ora studenesc iar mai trziu una din "capitalele" revoluiei i a luptelor pentru libertate din 18481849. Simbolul oraului - biserica mare reformat n stil clasicist, cu un interior puritan - este cea mai mare biseric reformat din Ungaria, cu 3000 de locuri. Jilul lui Lajos Kossuth (1802-1894), care n ziua de 14 aprilie 1849 a proclamat detronarea Habsburgilor, este un obiect pstrat cu sfinenie. Hotelul Aranybika (str. Piac nr. 11-15) este cel mai vechi hotel al rii care funcioneaz i astzi. Cldirea n stil clasicist al Primriei (str. Piac nr. 20) se numr printre cele mai frumoase. Merit s fie vzute de asemenea: biserica mic reformat cu turnurile ciuntite (piaa Rvsz), biserica Veres (str. Kossuth), sinagoga (str. Psti), biserica grecocatolic (piaa Attila), Universitatea Lajos Kossuth (piaa Egyetem) i catedrala Sfnta Anna (str. Szent Anna nr. 15). Moara de la colul bulevardului Bszrmnyi este cea mai mare moar de vnt din Europa Central, un monument istoric. Pdurea Mare (Nagyerd) constituie o zon verde preferat a locuitorilor oraului, din 1939 fiind zon protejat. O grdin zoologic, un parc de distracii i o grdin botanic i ateapt aici vizitatorii. Apele bilor minerale din Nagyerd (Nagyerdei park nr. 1) sunt folosite n tratamentul problemelor ortopedice i al durerilor de origine neurologic. Gyula Flori, grdini cu trandafiri, parcuri verzi, alei romantice pretutindeni: loc ideal pentru cei care doresc o destindere linitit. Simbolul oraului este cetatea gotic din secolul al XVlea, singura cetate de crmid rmas intact din Europa Central. n curtea cetii vara se in spectacolele Teatrului.Cetate din Gyula. Una dintre cele mai frumoase bi din Ungaria, se gsete n parcul de 8,5 hectare al Castelului Almssy. Baia dispune de 9 bazine n aer liber i 11 bazine acoperite. Apa de 72oC, ce vine la suprafa de la 2500 m adncime, este utilizat cu succes la tratarea mbolnvirilor aparatului locomotor, infecii, afeciuni ginecologice, neurologice, super-aciditate gastric, reabilitare dup

10

accidente. Cofetria Szzves (Cofetria de 100 de ani, Piaa Erkel nr. 1), e a doua cofetrie din ar (1840) ca vechime, i funcioneaz cu mobilier original. n salonul mic i mare, cu mobilier Biedermeier, specialitile de dulciuri, iar n vitrine, vechile instrumente ale cofetarului de odinioar de valoare muzeal, trezesc interesul vizitatorilor. Celebra personalitate nscut n ora este Ferenc Erkel, 1810-1893, compozitorul operei naionale maghiare, autorul operei "Bnk bn" i "Hunyadi Lszl", fiind totodat autorul muzicii imnului naional. n casa lui de odinioar, astzi Muzeul Memorial Erkel Ferenc (piaa Apor Vilmos nr. 7), pot fi vzute harmoniul, manuscrisele partiturilor sale, i fotografii de familie. Cu valoare i atmosfer unic n Ungaria, este Casa-Muzeu Ladics, care prezint stilul de via citadin i cultura amenajrilor interioare, cu mobil artistic, porelan de Meissen (str. Jkai nr. 4). Numele marelui pictor german Albrecht Drer, originar din Gyula, poart Sala Drer (str. Kossuth L. nr. 17.), care gzduiete expoziia de istoria castelului "Secolele din Gyula". n muzeul (Bd. Bke nr. 35.) pictorului cubist Gyrgy Kohn (1910-1966) cea mai dramatic pictur este grafica intitulat "Guernica maghiar". Istoria preparrii vestitul produs alimentar, crnaul de Gyula, poate fi urmrit n Muzeul de Istoria Industriei Crnii (str. Ktegyhzi nr. 1). Muzeul de obiecte religioase Sfnta Maria (piaa Apor Vilmos nr. 11) prezint i porturile ordinelor clugreti maghiare. Muzeul Ctunelor, la o distan de 8 km, prezint modul de via rnesc i uneltele agricole folosite n secolul al XIX-lea i al XX-lea.

11

Capitolul IV: Budapesta punct de atractie turistic

IV.1.Budapesta capitala Ungariei

Budapesta este unul din oraele cu cea mai frumoas aezare din lume. Dunrea cea monumental, despic n dou oraul, n Buda cu muni i vi, i n Pesta de es, metropola cu dou milioane de locuitori, a crei panoram de pe malul Dunrii a fost declarat de ctre UNESCO parte a patrimoniului universal. Cine a avut prilejul s vad aceast panoram cu luminile ei de sear, tie de ce. Printre principalele caracteristici specifice ale Budapestei amintim: A fost populat deja cu cincizeci de mii de ani n urm, dar numele actual i l-a primit abia acum 128 de ani: pn n 1873 buda, Buda i Pesta erau orae separate. Sub dealurile ei exist o reea de peteri cu ape curative nind la suprafa din izvoare termale. Cele 70 de milioane litri de ap termal pe zi a 80 de izvoare alimenteaz 12 bi curative. Printre monumentele sale istorice se pot numra amfiteatre romane cu o vechime de 2000 de ani, bi turceti vechi de 400 de ani, i cldiri n stil secesionist cu caracter specific maghiar de la sfritul secolului al XIX-lea. Imaginea urban unitar se datoreaz elegantelor palate rezideniale construite n stil eclectic la nceputul secolului al XX-lea.

12

Mijloacele de transport ale oraului ofer i ele curioziti: prima cale ferat subteran a continentului leag de 105 ani centrul istoric (Belvros) cu parcul oraului (Vrosliget), iar n Munii Budei funcioneaz o cale ferat montan, a treia din lume, i o cale ferat a copiilor.

Amatorilor de cultur doar diversitatea opiunilor le pot provoca dificulti: cele 237 de monumente istorice, 223 de muzee i galerii, 35 de teatre, 90 de cinematografe, 2 opere, 12 sli de concerte i aproape 200 de localuri, ture ale oraului cu autobuzul, cu vaporaul sau pe jos, organizate de ageniile de turism n toate cele 365 de zile ale anului, toate acestea reprezint oferte adaptate la preferinele individuale ale vizitatorilor sosii la Budapesta.

Aezat pe malurile Dunrii, capitala Ungariei i ncnt turitii cu bogia i varietatea peisajelor sale.

Pe malul drept al fliuviului, Buda i nal colinele-i ncrcate de farmecul unei istorii milenare; pe malul stng, Pesta se desfoar, cu bulevardele-i largi, mrginite de cldiri impuntoare i fremtnd de viaa agitat a metropolei. Pe sub podurile trepidnd de goana automobilelor sau tramvaielor, vaporaele de croazier alunec uor pe valurile Dunrii albastre. La Budapesta se poate ajunge foarte usor. Cu masina: de la granita cu Romania nu sunt mai mult de trei ore; cu trenul: Bucurestiul este legat de Budapesta prin mai multe garnituri. Sunt aproximativ 14 ore de

13

drum pana la Budapest Keleti. Avionul este cea mai rapida solutie; exista zboruri zilnice, dinspre BucurestiOtopeni, Targu Mures sau Timisoara. Odata ajuns te asteapta magazine elegante, restaurante cu bucate gustoase specifice gastronomiei unguresti, cramele cu vinuri fine Tokay, muzee care adapostesc adevarate comori de arta, baile termale Gellert. Budapesta este considerata una dintre cele sclipitoare perle din siragul de orase asezate de-a lungul Dunarii; multi o numesc sora mai mica a Vienei, cu care intr-adevar are un grad de rudenie, nu numai geografic: indelungata apartenenta a Ungariei la Imperiul Austro-Ungar a inzestrat capitala tarii cu monumente si cladiri in stilul vienez. O mare parte din farmecul orasului este datorat Dunarii, care strabate Budapesta de la nord la sud. Nu trebuie omis, insa, nici relieful, atat de diferit de-a lungul malurilor: coline abrupte pe partea dreapta (pe care localnicii le numesc dealuri), campie sau ses pe malul stang. In trecerea lor prin Budapesta, apele Dunarii scalda coastele inverzite ale insulelor Csepel, Margareta si Obuda, locuri traditionale de recreere ale locuitorilor din Budapesta. Pe insula Obuda are loc in fiecare an celebrul festival Sziget. Fluviul este navigabil: pe sub podurile Budapestei trec necontenit ambarcatiuni de toate felurile, de la slepuri la vaporase de agrement, salupe si chiar la barci cu panze. O plimbare cu vaporasul pe Dunare dezvaluie minunate si nebanuite privelisti citadine. Este recomandata si-o croaziera pe Dunare pana la Viena. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, podurile care legau cele doua parti ale Budapestei au fost distruse de armata germana in timpul retragerii, dar au fost reconstruite si fac si astazi obiectul mandriei locuitorilor. IV.2.Podurile Budapestei PODUL ARPAD - trece peste capatul de nord al insulei Margareta; este cel mai mare pod al orasului cu o lungime de aproape un kilometru. constructia sa a fost inceputa in anul 1939, dar lucrarile au fost intrerupte din cauza razboiului si au fost reluate in 1948; a fost deschis circulatiei in 1950, dar lucrarile au continuat si dupa aceea, pentru a i se dubla latimea, care era de numai 22,6 m. PODUL MARGARETA trece pe la capatul sudic al insulei Margareta ; inaugurat in 1876, este unul dintre cele mai vechi poduri ale capitalei. A fost construit dupa planurile arhitectului francez E. Gouin.

14

Lung de 507 m are o forma curioasa, nefiind constituit dintr-o fasie dreapta de la un mal la altul al Dunarii, ci formand un unghi. In 1901, s-a deschis circulatiei tronsonul lung de 70 m care leaga podul de Insula Margareta. PODUL CU LANTURI - primul construit in ideea de a lega Buda de Pesta si, cu siguranta, cel mai cunoscut. Inceput in 1840, podul nu a fost inaugurat decat in 1849, fiind in primejdie de a fi aruncat in aer de austrieci in timpul revolutiei de la 1848. Ca si celelalte poduri, a fost distrus in timpul retragerii armatelor germane, in 1945. Refacut si a fost redat circulatiei la 21 noiembrie 1949, zi in care implinea o suta de ani. Pe sub dealul de pe malul drept, in continuarea podului a fost construit un tunel destinat circulatiei urbane, lung de 350 m si lat de 10,60 m; a fost folosit la inceput pentru circulatia vehiculelor timpului, dar apoi nu a mai facut fata circulatiei automobilelor si a trebuit sa fie dotat cu instalatii de aerisire. PODUL ELISABETA face legatura intre doua artere principale din Buda si din Pesta si poarta numele frumoasei imparatese austriece din dinastia Habsburgilor, alintata cu diminutivul Sissi. Podul a fost de asemenea reconstruit, dupa ce a fost distrus de nemti; a fost dat din nou in folosinta in 1964. Din pacate, podul are si o semnificatie nefasta pentru Budapesta, fiind preferatul...sinucigasilor. PODUL LIBERTATII este lung de 331 m si lat de 20 m. A fost construit intre anii 1894-1896, fiind primul pod reconstruit dupa razboi; ca si Podul Elisabeta, Podul Libertatii leaga centrul Budei cu cel al Pestei. PODUL PETFI podul cartierelor din sudul orasului. Reconstructia sa a durat sase ani. A reintrat in folosinta in 1952 si are are 514 m lungime si 25 m latime. IV.3. Atractii turistice Citadella in spatele monumentului Eliberarii se gaseste fortareata construita de austrieci dupa revolutia de la 1848, ca un avertisment la adresa celor care nazuiau la eliberarea nationala. Cazematele cu ziduri groase si turnurile cu care a fost inzestrata si-au pierdut din utilitate in 1867, cand Ungaria a capatat statut de egalitate in cadrul nou createi Austro-Ungarii. Citadela a

15

fost folosita de-a lungul anilor drept inchisoare sau depozit de praf de pusca. Astazi, adaposteste un hotel, un restaurant si o braserie. Bazilica Sf. Stefan este cea mai mare biserica din capitala. Constructia ei a durat peste cincizeci de ani: a inceput in 1851, iar sfintirea s-a facut in 1905. Edificiul, in stil neo-renascentist, are dimensiuni considerabile: 96 m inaltime, 86 m lungime si 55 m latime. Interiorul este bogat decorat cu sculpturi, picturi si fresce, opere ale celor mai insemnati artisti maghiari de la sfarsitul sec. al XIX-lea. Langa altar, in capela Sf. Leopold, intr-un frumos relicvariu neogotic, se pastreaza mana dreapta mumificata a sfantului, numita de credinciosi Sfanta Dreapta. Anual, in ziua de 20 august are loc o procesiune care aniverseaza sanctificarea marelui rege in sec. XI.

Parlamentul imensa cladire a Parlamentului a fost construita intre 1885-1902, in stil neo-gotic. Palatul Parlamentului pare a apartine mai putin lumii reale, calauzite de principii pragmatice, si mai mult lumii ideilor si sentimentelor, infatisandu-se privirii, cu arhitectura sa declarativa, ca intruchiparea mandriei nationale a unui popor insetat de independenta, ca o materializare a dorintei de afirmare a importantei poporului maghiar. Edificiul are o lungime de 268 m, o latime maxima de 118 m; are 27 cupole, cea centrala este inalta de 96 m. Cele mai importante sunt sala centrala, numita si sala cupolei si salile de la nordul si sudul acesteia; scara principala are o latime de 11 m si este impodobita cu fresce; pentru aurirea interiorului salii de sedinte s-au intrebuintat 60 kg de aur.

16

Palatul Regal marea invazie mongola din 1241 s-a soldat cu distrugerea fortaretelor de pe intreg

teritoriul tarii. Regele Bela al IV-lea a ramas in istorie ca un mare constructor, lui datorandu-i-se ridicarea unui ansamblu de cetati constituite intr-o retea de aparare a oraselor. Primul palat regal din Buda a fost construit de catre acest domnitor, in 1242. Cladirea a fost marita si infrumusetata, in secolele urmatoare, devenind in timpul regelui Matei Corvin unul din marile centre culturale europene. Matei Corvin este ctitorul unei celebre biblioteci, ale carei volume, numite Corvina , pastrate pana in zilele noastre, sunt mandria multor biblioteci din Europa. De-a lungul timpurilor cladirea a suferit numeroase modificari in urma atacurilor turcilor; reconstruit astazi, adaposteste trei muzee. Bastionul Pescarului Construit in 1905 pe locul castelului medieval, zidurile neo-romanice au fost numite astfel dupa pescarii orasului, a caror datorie era de a apara aceasta parte a dealului in timpul Evului Mediu, dar bastionul existent nu a slujit niciodata cu adevarat cu scop defensiv. Este in intregime ornamentat cu manastiri albe, sclipitoare, si scari care unesc sapte turnulete simbolizand triburile maghiare care au cucerit bazinul carpatic in secolul IX. Situata in spatele zidurilor este o statuie ecvestra a regelui Stefan, un memorial pentru fondatorul natiunii ungare. Panorama dinspre Bastionul Pescarului asupra Dunarii, Podul Lantului si cladirile Parlamentului cu Pesta intinzandu-se pe o mare distanta este extraordinara. Luminat noaptea, bastionul reprezinta o vedere sclipitoare de peste rau. 17

Dealul Gellrt ofera vederi panoramice inimitabile ale orasului, prezentand atat Buda cat si Pesta si serpuitoarea Dunare. Dealul a fost numit dupa un preot caruia i-a fost cerut sa converteasca maghiarii pagani la crestinism dar, conform legendei, a fost ucis fiind aruncat de pe deal intr-un butoi de catre agitatori militari. O statuie a preotului martir se gaseste la baza dealului. In varf este Monumentul Eliberarii, o figura feminina care tine ridicata palma victoriei, dedicata membrilor trupelor sovietice care au murit eliberand Ungaria in 1945.

18

Opera - frumoasa cladire a Operei Maghiare a fost construita intre anii 1875-1884. Fatada, scarile, foaierele sunt decorate cu o bogatie de sculpturi, opere ale artistilor importanti ai momentului. Decorul pictural este tot atat de bogat. In decursul existentei sale de mai bine de un secol, scena Operei a fost gazda unor spectacole remarcabile la care au participat mari artisti. Metroul - Chiar daca reteaua nu este atat de vasta ca cea din Viena, Budapesta se poate mandri cu o traditie in domeniul transportului subteran. Prima linie de metrou a fost data n functiune in anul 1896. A fost a doua din lume, la acea vreme. In prezent, exista trei magistrale de metrou, iar a patra va fi inaugurata in curand. In zona garii Budapest Keleti se afla un imens santier pentru racordarea acestei gari la noua magistrala de metrou, asa ca daca veti calatori cu masina in aceasta zona, mai ales spre Arena Shopping Center, luati in calcul ambuteiajele din mijlocul zilei.

19

IV.4. Shopping la Budapesta Cu siguranta cel mai practicat tip de turism este asa-numitul shopping trip, Budapesta fiind unul dintre locurile preferate pe harta de cumparaturi a romanilor. Unul dintre marile centre comerciale din Budapesta, Plaza Arena, a introdus un bonus mai putin intalnit la noi n fiecare miercuri, cateva magazine au pentru o zi, reduceri de 20%. Brand-uri precum Mexx, Salamander, Hilfiger, Marc OPolo sau Humanic particip la miercurea de reduceri. Pe autostrada M1 spre Viena la aproximativ 20 km de Budapesta se gaseste Premier Outlets Center. Nici acest complex imens de outleturi, nu trebuie ocolit daca sunteti axat pe shopping. In apropierea garii Nyugati (a doua gara in Budapesta) se afla West End, un mall imens, pe trei nivele, cu peste 400 de magazine. Turistii care viziteaza Budapesta trebuie neaparat sa faca o plimbare pe Vaci utca. Pe micuta strada pietonala, cat si imediata sa proximitate, sunt magazine de toate felurile; de la vitreine ce gem de branduri de lux, pana la shop-uri cu artizanat traditional. Nu lipsesc nici cafenele, pub-urile, cluburile de noapte sau restaurantele cu specific unguresc. Un babgulys pe Vaci utca nu sare de 1000 forinti, aproximativ 3,3 . Numar mare de magazine, flux foarte mare de turisti, sunt doua dintre motivele pentru care Vaci utca, a fost desemnata, intr-un studiu publicat recent, strada de cumparaturi cu numarul cel mai mare de vizitatori. Datorita faptului ca sezonul de reduceri in Ungaria are o durata destul de mare, numarul de turisti de pe Vaci utca creste in lunile ianuarie februarie si iulie august. Vaci utca fi comparata cu Mariahilfer Strae din Viena, dar in niciun caz cu Magheru sau Lipscaniul nostru. IV..5. Efectul turismului asupra zonei n prima jumtate al anului 2011 numrul oaspeilor strini n spaiile de cazare comercial a crescut cu 7,7 % fa de aceeai perioad din anul 2010, iar numrul oaspeilor interni a sczut cu 0,8 %. ncasrile totale ale unitilor de cazare comercial au crescut cu 6,2 % la preul curent.1
1

Surs: Oficiul Central de Statistic al Ungariei 20

n perioda ianuarie-iunie 2011 n spaiile de cazare comercial au sosit 1.551 mii de oaspei strini (n cretere cu 7,7%), numrul nopilor de cazare petrecute de ei a fost de 4.145 mii (n cretere cu 5,9 % fa de aceeai perioad din 2010). Gradul mediu de ocupare a hotelurilor n primele ase luni a fost de 43%. Spaiile de cazare comercial au realizat n perioada ianuarie-iunie 2011 un venit brut total de 107 miliarde forini (cca. 382,1 milioane euro, la un curs de 1 EUR = 280 HUF), n cretere cu 6% la preul curent fa de ncasrile din primele ase luni al anului precedent. La data de 31 iunie 2011 n Ungaria funcionau 2748 uniti de cazare comercial, din care 876 hoteluri cu un total de 52 mii de camere i 979 pensiuni cu un total de 11 mii de camere. IV.6. Sejur, tarife Putei vizita oraul Gyula pentru 2 nopi ncepnd de la 59 euro de persoan la Hotel Wellness de 4 stele, avnd asigurata asisten special pentru copii, i tot ce este necesar pentru ngrijirea copiilor mici. Complexul Ramada Resort Aquaworld din Budapesta este unul dintre cele mai mari hoteluri i complexe de piscini acoperite n Europa. Prin mrimea i serviciile oferite se poate compara cu cel care funcioneaz n Amsterdam, n Europa central, cel fr pereche. Un exemplu de sejur n Budapesta: HOTEL RAMADA RESORT AQUAWORLD 4* - BUDAPESTA 263 eur/pers. in camera dubla Tariful include: 3 nopti cazare cu mic dejun bufet suedez + 2 cine la hotel; intrare la Centrul Wellness si Spa Oriental aflat in incinta hotelului; intrare libera la Aquaworld pe toata durata sejurului; halate de baie gratuite; conexiune internet WIFI in tot hotelul; parcare gratuita in fata hotelului; Programe optionale: Cina la Borkatakomba: 24 eur/pers Tur de oras max. 4 ore 75 eur/grup Vizita la Castelul Sissi: si show + pranz la Fratii Lazar: 29 eur/pers Ghid de limba romana pt Godollo: 85 eur/grup Meniu: supa gulas, desert specialitatea casei, 1 pahar de vin, cafea, welcome drink 21

Croaziera pe Dunare fara cina cu Legenda Dunarii cu ghidaj in limba romana durata o ora: 16 eur/pers Tarifele sunt valabile pentru un grup de minim 12 pers. Daca nu se intruneste acest numar minim se va recalcula pretul sau se vor oferi alternative (http://www.borealtours.ro/ , Bucuresti) V dorim sejur plcut n Ungaria! IV.7. Prezentare gastronomic Buctria maghiar folosete carnea gras de porc, slnina preparat cu boia, cu piper sau afumat, carnea de gsc ndopat i ardeiul iute. Gulaul a fost adoptat de toate buctriile nvecinate cu Ungaria, ca i de poporul german. Specific naionale sunt ns i papricaul i supa de pete de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rnta, cu ngroal mult de fin i smntan, iar sosurile sunt groase i grase. Smntna nsoete supele de legume, salatele i sarmalele. Buctria maghiar cunoate o varietate mare de prjituri, torte i prjiturele. Foarte rspndit este torta dobos, apreciat i n Romnia. Deseori se ntlnesc n aceast buctrie i pastele finoase. Ungurii sunt extrem de pasionai de supe , deserturi , produse de patiserie i umplute precum clatite (palacsinta ), supa maghiara de pete fierbinte numita Supa Pescarilor sau halszl .Alte feluri de mncare celebre maghiare ar fi Papriks (tocana cu boia de ardei, carne fiarta la foc mic in sos cremos, servite cu nokedli (glute mici), gulys ( gula ca n imagine ), palacsinta (clatite flambate sos de ciocolat umplut cu nuci ) i Cake Dobo ( cozonac stratificat, unt de ciocolata si acoperite cu o felie subtire de caramel). Dou remarcabile elemente ale buctriei maghiare, care sunt greu de observat de ctre localnici, dar, de obicei evoca mult entuziasm n rndul strinilor, sunt forme diferite de vegetale, tocane , numite fzelk precum si supe reci de fructe, cum ar fi, supa de viine( meggyleves Hideg ca n imagine). n cu

22

BIBLIOGRAFIE:

Cristina Marian, Sanda Ilies, Brigitta Pop, Ghid complet Ungaria, editura http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria http://economie.hotnews.ro http://www.money.ro http://www.zf.ro http://www.wall-street.ro http://www.ungaria.info.ro http://stirileprotv.ro Oficiul Central de Statistic al Ungariei

Aquila93, Oradea, ISBN 973-8250-52-8

23