Universitatea “Dunarea de jos” din Galati Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor

Proiect – UNGARIA
Disciplina: Turism Internaţional

Îndrumător: Drd. Neculiţă V. Întocmit de: Postelnicu Valentina Motoroiu Mădălina

2012

1

CUPRINS Capitolul I: Repere geografice generale……………………………………………………....2 Capitolul II: Resursele Ungariei….......................................................................…………….5 II.1 Resurse umane..........................................................................................................5 II.2 Resurse naturale…………………………………………………………………...5 Capitolul III: Zonele turistice ale Ungariei........……………………………………………...8 Capitolul IV: Budapesta – punct de atracţie turistică .........………………………………..11 IV.1.Budapesta – capitala Ungariei ............................................................................11 IV.2.Podurile Budapestei..............................................................................................13 IV.3. Atractii turistice ..................................................................................................14 IV.4. Shopping la Budapesta........................................................................................19 IV..5. Efectul turismului asupra zonei ........................................................................19 IV.6. Sejur, tarife .........................................................................................................20 IV.7. Prezentare gastronomică....................................................................................21 Bobliografie...............................................................................................................................22

2

din vestul orasului Debrecen. Muntii nordici nu sunt foarte inalti – 1 015 metri la cel mai inalt punct – si separa Campia Mica de cea Mare. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (abreviat NATO în engleză şi OTAN în franceză) este o alianţă politico-militară stabilită în1949. Se invecineaza in vest cu Slovenia si Austria. Marea Campie (Alföld) se intinde intre Dunare si granita cu Romania si aproape o jumatate din Ungaria. Suprafata totala e de 93. folosita in principal ca teren agricol. limba aficiala este maghiara iar alfabetizarea este de 100%. Ungaria face parte din NATO şi a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene. interesate în mentinerea pacii si apararea propriei independenţe prin solidaritate politică şi printr-o forţă 3 . avand orasul Györ in centru. Hortobagy.030 km2. Alianţa s-a format din state independente. Pusta. in bazinul Carpatic. in nord cu Slovacia si Ucraina. Doar in regiunea protejata(zona naturala ocrotita inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO) P. in est cu Romania si in sud cu Serbia si Croatia. (locul 108) Populatia cuprinde 10 032 000 locuitori. Campia Mica (Kisalföld) se intinde in nord-vest. iar forma de stat este republica parlamentara. Actualmente cuprinde 19 state din Europa şi America de Nord.N. prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington la 4 aprilie 1949. cam un procent din intreaga Europa.8 loc. stepa fara iarba. Densitatea populatiei este de 107.). se afla in centrul acestei regiuni. diviziunile administrative cuprind 19 comitate si capitala. Stefan). Capitala este la Budapesta (1 708 000 loc. Tara poate fi impartita in patru regiuni geografice distincte./ km2(locul 68). Moneda este 1 Forint = 100 Filler.Capitolul I: Repere geografice generale Ungaria se afla in inima Europei. sarbatoarea nationala este pe 20 august (ziua Sf. s-a pastrat pusta in forma ei originala.

să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. Cehoslovacia şi Ungaria. dezvoltată în Europa.militară defensivă corespunzătoare. capabilă să descurajeze şi. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piaţa comunitară lipsită de taxe vamale şi un exerciţiu de preaderare la Uniunea Europeană. dacă ar fi necesar. Acordul Central European al Comerţului Liber. Harta Ungariei 4 . membrii fondatori fiind Polonia. socială şi economică. ce este compusă din 27 state. Central European Free Trade Agreement) este un acord comercial de liber schimb a mărfurilor care a luat fiinţă la 21 decembrie 1992 la Cracovia. Uniunea Europeană (UE) este o entitate politică. în forma prescurtată: CEFTA (engl.

cu o suprafata de 595 km2. Ungaria are o Suprafata de 93 030 Km2 ceea ce o face sa se incadreze drept ca o tara cu o suprafata sub 100 000 de Km2. cel mai inalt varf. iar restul foioase. Cam 18 procente din aceasta zona este padure. marea parte fiind la o altitudine de aproape 350 metri. continentala. cu ierni reci (-1. Fluviul Dunarea taie lantul muntos in apropiere de Esztergom. de 320 km2 pe teritoriul unguresc. Tisa (579 km pe teritoriul unguresc) si Dunarea (420 km) sunt cele mai lungi. Dintre toate raurile din Ungaria. Din punct de vedere al populatiei Ungaria face parte din grupul tarilor cu o populatie cuprinsa intre 10-100 milioane locuitori precum si Romania. Lacul Balaton.5°C la Budapesta) si precipitatii relative reduse (500-700 mm/an).Clima este temperat-continentala de tranzitie intre cea oceanica si. este cel mai intins lac dintre numeroasele lacuri existente in Ungaria. Cam 6% sunt pini. Capitolul II: Resursele Ungariei 5 . respective. de 682 metri. facand parte din grupul statelor mici. Dealurile Transdanubiene separa Dunarea de raul Drava prin dealurile Mecsek. Lacul Fertö este al doilea ca intindere.

4‰ Speranta de viata la nastere 67.000 162.1 Resurse umane Populatia Ungariei este de aproape 11 milioane in 2003 iar pana in 2009 a scazut pana la 10 milioane de locuitori. Principalele orase ale Ungariei si populatia: Budapesta Debrecen Miskolc Szeged Pecs Gyor 1. uliul şi cucuveaua. slovaci.000 210.000 190.000 132. potârnichea. şopârle). hârciog. Densitatea medie a populatiei este de 108 locuitori pa km2 . păsări care cuibăresc pe sol. rozătoare. asinul sălbatic.863. lupul de preerie. iepuri.II. Natalitatea in 2004 era de 9. sariga.2 Resurse naturale Fauna este cea tipica Europei Centrale: reptile (vipera comună.3 ani (feminin) Migratia la 1000 de locuitori este de 1.000 Majoritatea populatiei. Alte minoritati recunoscute sunt: romani. 6 .000 Nyiregyhaza 114. şoimul de stepă. Exista de asemenea.2‰ Limba principala vorbita este limba maghiara apartinand grupului lingvistic fino-ugric. In zonele rurale. vulturul de stepă.000 Kecsekemet 110.3 ani (masculin) si 76. vulpea de stepă şi dihorul (carnivore).7 II. Tiganii rromi formeaza cea mai mare minoritate. cam 90% sunt maghiari. aceasta cifra coboara pana la 70. aproximativ 220. cocorul mic. aproape 400. prepeliţa. croati si evrei. sarbi.000 de vorbitori de limba germana.8‰ Mortalitatea 13. antilopa. Engleza si germana sunt limbile straine cel mai frecvent folosite. deoarece cam 60% din populatie traieste in zonele urbane.000 de oameni. Sporul natural -3. popândău. nevăstuică (rozătoare).000 Szekesfehervar114.000 175. iar iarna migrează (curcanul sălbatic).

solului si apei. altele 48. recolte permanente 2. capacitatea hidrocentralelor fiind neglijabila. 7 . apartinand orasului Szeged. Solurile sunt cernoziomuri. vor necesita investitii mari pentru a satisface cerintele UE.58%.Teren irigat: 2.36% (2005). Anual se extrag 14 milioane de tone de huila din zona de coline de langa Miskolc si 2 milioane tone de carbune. ghimpi) ierburi mărunte (care se usucă în timpul verii). pe langa rezervele de bauxita si depozite de mangan si cupru. Domină gramineele în zonele mai secetoase apar plante cu ţepi (chiulini. Cel mai semnificativ este zacamantul din Algyo. 60% de termocentrale.Vegetaţia : ierburi a căror înălţime variază în funcţie de cantitatea de precipitaţii. si a poluarii aerului. arborii lipsesc. Ungaria are de asemenea. Ungaria este relativ saraca in minerale.300 kmp (2003). au culoare închisă.Probleme actuale de mediu: aducerea la zi a standardelor Ungariei in privinta managementului deseurilor.06%. Sunt fertile cu orizont a bine determinat. mai putin de 40% de centrala atomica din Paks. Petrol si gaz metan se extrage insa in mai multe locuri. Energia electrica este produsa in proportie de cca. procesul specific este calcarizarea. a eficientei energetice. Resursele naturale ale Ungariei constau in :teren arabil 49. si banuieste existenta unor noi rezerve de gaz metan.

Judetele Ungariei 8 .

lăţimea sa maximă atinge 14 km. Apa şi nămolul mătăsos al lacului are un efect benefic asupra afecţiunilor nervoase. iar ceea ce ramane din ceea ce castiga comertul si industria revine producatorului agricol. Atât pe malul sudic. ideală aşadar şi pentru copii. 9 . iar adâncimea cea mai mare este de 12. aproximativ 25 de astfel de staţiuni de recreere alcătuiesc zona de agrement a malului Nordicînconjurat de o cunună de munţi. mai ales in regiunea Balaton si zonele montane impadurite. a anemiei şi a extenuării. care reprezintă cea mai preţioasă bogăţie naturală a ţării şi cel mai vizitat loc de recreere. cu apa mătăsoasă. Din Balatonakarattya până la Keszthely. într-o regiune cu aspect foarte variat. Capitolul III: Zonele turistice Turismul a devenit o ramura importanta. Astazi comertul stabileste capacitatile de productie a industriei prelucratoare.In Ungaria sunt 19 judete. Aici a existat o puternica industrie alimentara. Lacul Balaton "Marea ungară" . cu apa puţin adâncă. întinzându-se pe o lungime de 77 km. dimineaţă şi seara fiind mai ridicată decât temperatura aerului. Temperatura apei ajunge în timpul verii la 20-26oC. se înşiră nenumăratele ştranduri.aşa este numit lacul aşezat în mijlocul regiunii transdanubiene. Cu o suprafaţă de aproape 600 km2.4 m. unde fundul lacului se adânceşte brusc. iar diversitatea atracţiilor aşezărilor aflate mai îndepărtate de mal. de culoare verde-gălbuie. Nenumărate staţiuni de odihnă îi aşteaptă pe oaspeţii străini şi autohtoni de-a lungul malurilor lacului. O mare partea din aceasta este falimentara. care sunt cautate de vanatori straini. Judetul Bekescsaba asigura 10% din productia agricola a tarii vecine si se mai numeste "Camara Ungariei". oferă şi ea programe şi excursii memorabile şi în zilele înnorate. linia malurilor însumează 195 de km. este cel mai mare lac din Europa. cât şi pe malul nordic.

5 hectare al Castelului Almássy. Piac nr. Gyula Flori. 7) datorită coşului său în formă de turban. super-aciditate gastrică. Szent Anna nr.biserica mare reformată în stil clasicist. Universitatea Lajos Kossuth (piaţa Egyetem) şi catedrala Sfânta Anna (str. datorită rolului central jucat în reformaţia din Ungaria. Apele băilor minerale din Nagyerdő (Nagyerdei park nr. din 1939 fiind zonă protejată.este cea mai mare biserică reformată din Ungaria. Pásti). neurologice. cel mai vechi din Ungaria. cu 3000 de locuri. Kossuth). grădini cu trandafiri. Merită să fie văzute de asemenea: biserica mică reformată cu turnurile ciuntite (piaţa Révész). este utilizată cu succes la tratarea îmbolnăvirilor aparatului locomotor. Debrecen Al doilea oraş din Ungaria cu cea mai mare populaţie a primit denumirea de "Roma calvinistă" în secolul al XVI-lea. Începând din evul mediu este un oraş studenţesc iar mai târziu una din "capitalele" revoluţiei şi a luptelor pentru libertate din 18481849. sinagoga (str. afecţiuni ginecologice. O grădină zoologică. parcuri verzi. 1) sunt folosite în tratamentul problemelor ortopedice şi al durerilor de origine neurologică. alei romantice pretutindeni: loc ideal pentru cei care doresc o destindere liniştită. Hotelul Aranybika (str. reabilitare după 10 . este un obiect păstrat cu sfinţenie. cu un interior puritan . Simbolul oraşului este cetatea gotică din secolul al XVlea. care în ziua de 14 aprilie 1849 a proclamat detronarea Habsburgilor. 20) se numără printre cele mai frumoase. Apa de 72oC. se găseşte în parcul de 8. Pădurea Mare (Nagyerdő) constituie o zonă verde preferată a locuitorilor oraşului. biserica Veres (str. Simbolul oraşului . singura cetate de cărămidă rămasă intactă din Europa Centrală. un parc de distracţii şi o grădină botanică îşi aşteaptă aici vizitatorii. În curtea cetăţii vara se ţin spectacolele Teatrului. Baia dispune de 9 bazine în aer liber şi 11 bazine acoperite. Jilţul lui Lajos Kossuth (1802-1894). un monument istoric. şi-a primit numele de Casă Turcească (Curtea Petőfi nr.Cetate din Gyula. 11-15) este cel mai vechi hotel al ţării care funcţionează şi astăzi. Piac nr. Conacul din secolul al XVlea. Clădirea în stil clasicist al Primăriei (str. 15). infecţii.Alsóörs În evul mediu fusese o aşezare cunoscută pentru minele ei de piatră roşie. ce vine la suprafaţă de la 2500 m adâncime. Moara de la colţul bulevardului Böszörményi este cea mai mare moară de vânt din Europa Centrală. biserica grecocatolică (piaţa Attila). Una dintre cele mai frumoase băi din Ungaria.

Numele marelui pictor german Albrecht Dürer. Cofetăria Százéves (Cofetăria de 100 de ani. Istoria preparării vestitul produs alimentar. 4). compozitorul operei naţionale maghiare. 11) prezintă şi porturile ordinelor călugăreşti maghiare. manuscrisele partiturilor sale. 1810-1893. nr. În muzeul (Bd. care prezintă stilul de viaţă citadin şi cultura amenajărilor interioare. 17. Béke nr. 11 . la o distanţă de 8 km. prezintă modul de viaţă ţărănesc şi uneltele agricole folosite în secolul al XIX-lea şi al XX-lea. cârnaţul de Gyula. 35. 1).). iar în vitrine. Kossuth L. Cu valoare şi atmosferă unică în Ungaria. specialităţile de dulciuri.accidente. astăzi Muzeul Memorial Erkel Ferenc (piaţa Apor Vilmos nr. pot fi văzute harmoniul. cu mobilă artistică. e a doua cofetărie din ţară (1840) ca vechime. cu mobilier Biedermeier. originar din Gyula. În salonul mic şi mare. şi fotografii de familie. poartă Sala Dürer (str.) pictorului cubist György Kohán (1910-1966) cea mai dramatică pictură este grafica intitulată "Guernica maghiară". autorul operei "Bánk bán" şi "Hunyadi László". Muzeul de obiecte religioase Sfânta Maria (piaţa Apor Vilmos nr. Celebra personalitate născută în oraş este Ferenc Erkel. trezesc interesul vizitatorilor. poate fi urmărită în Muzeul de Istoria Industriei Cărnii (str. porţelan de Meissen (str. Muzeul Cătunelor. Jókai nr. vechile instrumente ale cofetarului de odinioară de valoare muzeală. Kétegyházi nr. Piaţa Erkel nr. este Casa-Muzeu Ladics. 1). În casa lui de odinioară. şi funcţionează cu mobilier original. care găzduieşte expoziţia de istoria castelului "Secolele din Gyula". 7). fiind totodată autorul muzicii imnului naţional.

• Printre monumentele sale istorice se pot număra amfiteatre romane cu o vechime de 2000 de ani. şi în Pesta de şes. metropola cu două milioane de locuitori. Imaginea urbană unitară se datorează elegantelor palate rezidenţiale construite în stil eclectic la începutul secolului al XX-lea. Cine a avut prilejul să vadă această panoramă cu luminile ei de seară. 12 . Sub dealurile ei există o reţea de peşteri cu ape curative ţâşnind la suprafaţă din izvoare termale. Cele 70 de milioane litri de apă termală pe zi a 80 de izvoare alimentează 12 băi curative. Buda şi Pesta erau oraşe separate. a cărei panoramă de pe malul Dunării a fost declarat de către UNESCO parte a patrimoniului universal. băi turceşti vechi de 400 de ani.Budapesta – capitala Ungariei Budapesta este unul din oraşele cu cea mai frumoasă aşezare din lume. ştie de ce. şi clădiri în stil secesionist cu caracter specific maghiar de la sfârşitul secolului al XIX-lea. în Buda cu munţi şi văi. dar numele actual şi l-a primit abia acum 128 de ani: până în 1873 Óbuda. Printre principalele caracteristici specifice ale Budapestei amintim: • • A fost populată deja cu cincizeci de mii de ani în urmă.1. Dunărea cea monumentală.Capitolul IV: Budapesta – punct de atractie turistică IV. despică în două oraşul.

223 de muzee şi galerii. Pe malul drept al fliuviului. Aşezată pe malurile Dunării. capitala Ungariei îşi încântă turiştii cu bogăţia şi varietatea peisajelor sale. • Amatorilor de cultură doar diversitatea opţiunilor le pot provoca dificultăţi: cele 237 de monumente istorice. ture ale oraşului cu autobuzul. Sunt aproximativ 14 ore de 13 . 12 săli de concerte şi aproape 200 de localuri. pe malul stâng. toate acestea reprezintă oferte adaptate la preferinţele individuale ale vizitatorilor sosiţi la Budapesta. Buda îşi înalţă colinele-i încărcate de farmecul unei istorii milenare. 90 de cinematografe. cu bulevardele-i largi. 2 opere. Cu masina: de la granita cu Romania nu sunt mai mult de trei ore. cu vaporaşul sau pe jos. cu trenul: Bucurestiul este legat de Budapesta prin mai multe garnituri. Pesta se desfăşoară. şi o cale ferată a copiilor. mărginite de clădiri impunătoare şi fremătând de viaţa agitată a metropolei. iar în Munţii Budei funcţionează o cale ferată montană. a treia din lume. 35 de teatre. vaporaşele de croazieră alunecă uşor pe valurile Dunării albastre. Pe sub podurile trepidând de goana automobilelor sau tramvaielor. La Budapesta se poate ajunge foarte usor. organizate de agenţiile de turism în toate cele 365 de zile ale anului.• Mijloacele de transport ale oraşului oferă şi ele curiozităţi: prima cale ferată subterană a continentului leagă de 105 ani centrul istoric (Belváros) cu parcul oraşului (Városliget).

dar lucrarile au continuat si dupa aceea. inaugurat in 1876. Targu Mures sau Timisoara. Budapesta este considerata una dintre cele sclipitoare perle din siragul de orase asezate de-a lungul Dunarii.drum pana la Budapest Keleti. cramele cu vinuri fine Tokay. muzee care adapostesc adevarate comori de arta. exista zboruri zilnice. de la slepuri la vaporase de agrement. care strabate Budapesta de la nord la sud. pentru a i se dubla latimea. apele Dunarii scalda coastele inverzite ale insulelor Csepel. nu numai geografic: indelungata apartenenta a Ungariei la Imperiul Austro-Ungar a inzestrat capitala tarii cu monumente si cladiri in stilul vienez. Odata ajuns te asteapta magazine elegante. este cel mai mare pod al orasului cu o lungime de aproape un kilometru. dinspre BucurestiOtopeni. baile termale Gellert. cu care intr-adevar are un grad de “rudenie”. A fost construit dupa planurile arhitectului francez E. In trecerea lor prin Budapesta.trece peste capatul de nord al insulei Margareta. salupe si chiar la barci cu panze. care era de numai 22. Avionul este cea mai rapida solutie.Podurile Budapestei PODUL ARPAD . 14 .6 m. multi o numesc sora mai mica a Vienei. Este recomandata si-o croaziera pe Dunare pana la Viena. Gouin. IV. O mare parte din farmecul orasului este datorat Dunarii. a fost deschis circulatiei in 1950. este unul dintre cele mai vechi poduri ale capitalei. Fluviul este navigabil: pe sub podurile Budapestei trec necontenit ambarcatiuni de toate felurile. Pe insula Obuda are loc in fiecare an celebrul festival Sziget. PODUL MARGARETA – trece pe la capatul sudic al insulei Margareta . constructia sa a fost inceputa in anul 1939. dar lucrarile au fost intrerupte din cauza razboiului si au fost reluate in 1948. atat de diferit de-a lungul malurilor: coline abrupte pe partea dreapta (pe care localnicii le numesc dealuri). restaurante cu bucate gustoase specifice gastronomiei unguresti. insa. Nu trebuie omis. campie sau ses pe malul stang. Margareta si Obuda. nici relieful. podurile care legau cele doua parti ale Budapestei au fost distruse de armata germana in timpul retragerii. O plimbare cu vaporasul pe Dunare dezvaluie minunate si nebanuite privelisti citadine. dar au fost reconstruite si fac si astazi obiectul mandriei locuitorilor. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.2. locuri traditionale de recreere ale locuitorilor din Budapesta.

Reconstructia sa a durat sase ani. PODUL LIBERTATII – este lung de 331 m si lat de 20 m. dupa ce a fost distrus de nemti. IV. podul nu a fost inaugurat decat in 1849. a fost folosit la inceput pentru circulatia vehiculelor timpului. s-a deschis circulatiei tronsonul lung de 70 m care leaga podul de Insula Margareta. Refacut si a fost redat circulatiei la 21 noiembrie 1949. a fost distrus in timpul retragerii armatelor germane. a fost dat din nou in folosinta in 1964.primul construit in ideea de a lega Buda de Pesta si.60 m. in continuarea podului a fost construit un tunel destinat circulatiei urbane.3. cand Ungaria a capatat statut de egalitate in cadrul nou createi Austro-Ungarii. cu siguranta. nefiind constituit dintr-o fasie dreapta de la un mal la altul al Dunarii. In 1901. dar apoi nu a mai facut fata circulatiei automobilelor si a trebuit sa fie dotat cu instalatii de aerisire. fiind primul pod reconstruit dupa razboi. A fost construit intre anii 1894-1896.sinucigasilor. in 1945. Din pacate. ca si Podul Elisabeta. Pe sub dealul de pe malul drept. PODUL ELISABETA – face legatura intre doua artere principale din Buda si din Pesta si poarta numele frumoasei imparatese austriece din dinastia Habsburgilor. fiind in primejdie de a fi aruncat in aer de austrieci in timpul revolutiei de la 1848. zi in care implinea o suta de ani. fiind preferatul. Podul Libertatii leaga centrul Budei cu cel al Pestei. Citadela a 15 .. cel mai cunoscut. Podul a fost de asemenea reconstruit. PODUL CU LANTURI . ca un avertisment la adresa celor care nazuiau la eliberarea nationala. Ca si celelalte poduri. podul are si o semnificatie nefasta pentru Budapesta. Atractii turistice Citadella – in spatele monumentului Eliberarii se gaseste fortareata construita de austrieci dupa revolutia de la 1848. lung de 350 m si lat de 10. PODUL PETÖFI – podul cartierelor din sudul orasului. alintata cu diminutivul Sissi. A reintrat in folosinta in 1952 si are are 514 m lungime si 25 m latime. Inceput in 1840..Lung de 507 m are o forma curioasa. ci formand un unghi. Cazematele cu ziduri groase si turnurile cu care a fost inzestrata si-au pierdut din utilitate in 1867.

Constructia ei a durat peste cincizeci de ani: a inceput in 1851. opere ale celor mai insemnati artisti maghiari de la sfarsitul sec. iar sfintirea s-a facut in 1905. XI. Edificiul. adaposteste un hotel. o latime maxima de 118 m. numita de credinciosi “Sfanta Dreapta”. in capela Sf. pentru aurirea interiorului salii de sedinte s-au intrebuintat 60 kg de aur. ca intruchiparea mandriei nationale a unui popor insetat de independenta. Palatul Parlamentului pare a apartine mai putin lumii reale. 86 m lungime si 55 m latime. cu arhitectura sa declarativa. Astazi. Leopold. cea centrala este inalta de 96 m. 16 . in ziua de 20 august are loc o procesiune care aniverseaza sanctificarea marelui rege in sec. un restaurant si o braserie. picturi si fresce. si mai mult lumii ideilor si sentimentelor. Edificiul are o lungime de 268 m. Stefan – este cea mai mare biserica din capitala. in stil neo-renascentist. ca o materializare a dorintei de afirmare a importantei poporului maghiar. are dimensiuni considerabile: 96 m inaltime. in stil neo-gotic. calauzite de principii pragmatice. Langa altar.fost folosita de-a lungul anilor drept inchisoare sau depozit de praf de pusca. intr-un frumos relicvariu neogotic. Parlamentul – imensa cladire a Parlamentului a fost construita intre 1885-1902. al XIX-lea. Anual. are 27 cupole. infatisandu-se privirii. Cele mai importante sunt sala centrala. Bazilica Sf. Interiorul este bogat decorat cu sculpturi. scara principala are o latime de 11 m si este impodobita cu fresce. numita si sala cupolei si salile de la nordul si sudul acesteia. se pastreaza mana dreapta mumificata a sfantului.

in secolele urmatoare. bastionul reprezinta o vedere sclipitoare de peste rau. Panorama dinspre Bastionul Pescarului asupra Dunarii. ale carei volume.Palatul Regal – marea invazie mongola din 1241 s-a soldat cu distrugerea fortaretelor de pe intreg teritoriul tarii. De-a lungul timpurilor cladirea a suferit numeroase modificari in urma atacurilor turcilor. si scari care unesc sapte turnulete simbolizand triburile maghiare care au cucerit bazinul carpatic in secolul IX. Regele Bela al IV-lea a ramas in istorie ca un mare constructor. Primul palat regal din Buda a fost construit de catre acest domnitor. un memorial pentru fondatorul natiunii ungare. pastrate pana in zilele noastre. Matei Corvin este ctitorul unei celebre biblioteci. Podul Lantului si cladirile Parlamentului cu Pesta intinzandu-se pe o mare distanta este extraordinara. dar bastionul existent nu a slujit niciodata cu adevarat cu scop defensiv. lui datorandu-i-se ridicarea unui ansamblu de cetati constituite intr-o retea de aparare a oraselor. Bastionul Pescarului Construit in 1905 pe locul castelului medieval. devenind in timpul regelui Matei Corvin unul din marile centre culturale europene. zidurile neo-romanice au fost numite astfel dupa pescarii orasului. sclipitoare. Luminat noaptea. adaposteste trei muzee. numite Corvina . Este in intregime ornamentat cu manastiri albe. Situata in spatele zidurilor este o statuie ecvestra a regelui Stefan. a caror datorie era de a apara aceasta parte a dealului in timpul Evului Mediu. Cladirea a fost marita si infrumusetata. in 1242. reconstruit astazi. sunt mandria multor biblioteci din Europa. 17 .

Dealul Gellért ofera vederi panoramice inimitabile ale orasului. O statuie a preotului martir se gaseste la baza dealului. dedicata membrilor trupelor sovietice care au murit eliberand Ungaria in 1945. o figura feminina care tine ridicata palma victoriei. In varf este Monumentul Eliberarii. 18 . prezentand atat Buda cat si Pesta si serpuitoarea Dunare. a fost ucis fiind aruncat de pe deal intr-un butoi de catre agitatori militari. Dealul a fost numit dupa un preot caruia i-a fost cerut sa converteasca maghiarii pagani la crestinism dar. conform legendei.

foaierele sunt decorate cu o bogatie de sculpturi. 19 . iar a patra va fi inaugurata in curand. scena Operei a fost gazda unor spectacole remarcabile la care au participat mari artisti.Chiar daca reteaua nu este atat de vasta ca cea din Viena. Budapesta se poate mandri cu o traditie in domeniul transportului subteran. opere ale artistilor importanti ai momentului.frumoasa cladire a Operei Maghiare a fost construita intre anii 1875-1884. Metroul . exista trei magistrale de metrou. Prima linie de metrou a fost data în functiune in anul 1896. In prezent. asa ca daca veti calatori cu masina in aceasta zona. A fost a doua din lume. In decursul existentei sale de mai bine de un secol. la acea vreme. Fatada. In zona garii Budapest Keleti se afla un imens santier pentru racordarea acestei gari la noua magistrala de metrou. luati in calcul ambuteiajele din mijlocul zilei. scarile. Decorul pictural este tot atat de bogat. mai ales spre Arena Shopping Center.Opera .

pub-urile. cluburile de noapte sau restaurantele cu specific unguresc.1 1 Sursă: Oficiul Central de Statistică al Ungariei 20 . Turistii care viziteaza Budapesta trebuie neaparat sa faca o plimbare pe Vaci utca. cu peste 400 de magazine.5. dar in niciun caz cu Magheru sau Lipscaniul nostru. Budapesta fiind unul dintre locurile preferate pe harta de cumparaturi a romanilor. aproximativ 3. Vaci utca fi comparata cu Mariahilfer Straße din Viena. a fost desemnata. Pe micuta strada pietonala. Numar mare de magazine. Nu lipsesc nici cafenele. sunt magazine de toate felurile. Unul dintre marile centre comerciale din Budapesta. Brand-uri precum Mexx.2 % la preţul curent.7 % faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010. Efectul turismului asupra zonei În prima jumătate al anului 2011 numărul oaspeţilor străini în spaţiile de cazare comercială a crescut cu 7. Nici acest complex imens de outleturi. Datorita faptului ca sezonul de reduceri in Ungaria are o durata destul de mare. sunt doua dintre motivele pentru care Vaci utca.3 €. Plaza Arena.IV.4. nu trebuie ocolit daca sunteti axat pe shopping. Hilfiger. cat si imediata sa proximitate. Încasările totale ale unităţilor de cazare comercială au crescut cu 6. intr-un studiu publicat recent. un mall imens. pana la shop-uri cu artizanat traditional. pe trei nivele. numarul de turisti de pe Vaci utca creste in lunile ianuarie – februarie si iulie – august. Marc O’Polo sau Humanic participă la miercurea de reduceri. cateva magazine au pentru o zi. IV. Salamander. Un babgulyás pe Vaci utca nu sare de 1000 forinti. Pe autostrada M1 spre Viena la aproximativ 20 km de Budapesta se gaseste Premier Outlets Center. flux foarte mare de turisti. reduceri de 20%. In apropierea garii Nyugati (a doua gara in Budapesta) se afla West End. Shopping la Budapesta Cu siguranta cel mai practicat tip de turism este asa-numitul shopping trip.8 %. strada de cumparaturi cu numarul cel mai mare de vizitatori. a introdus un bonus mai putin intalnit la noi – în fiecare miercuri. de la vitreine ce gem de branduri de lux.. iar numărul oaspeţilor interni a scăzut cu 0.

6. având asigurata asistenţă specială pentru copii. cel fără pereche. în Europa centrală. 382. Gradul mediu de ocupare a hotelurilor în primele şase luni a fost de 43%. − conexiune internet WIFI in tot hotelul. 4 ore 75 eur/grup Vizita la Castelul Sissi: si show + pranz la Fratii Lazar: 29 eur/pers Ghid de limba romana pt Godollo: 85 eur/grup Meniu: supa gulas. din care 876 hoteluri cu un total de 52 mii de camere şi 979 pensiuni cu un total de 11 mii de camere. welcome drink 21 . la un curs de 1 EUR = 280 HUF). Prin mărimea şi serviciile oferite se poate compara cu cel care funcţionează în Amsterdam. şi tot ce este necesar pentru îngrijirea copiilor mici. La data de 31 iunie 2011 în Ungaria funcţionau 2748 unităţi de cazare comercială. Spaţiile de cazare comercială au realizat în perioada ianuarie-iunie 2011 un venit brut total de 107 miliarde forinţi (cca. − parcare gratuita in fata hotelului. cafea.9 % faţă de aceeaşi perioadă din 2010). desert specialitatea casei. în creştere cu 6% la preţul curent faţă de încasările din primele şase luni al anului precedent. − intrare la Centrul Wellness si Spa Oriental aflat in incinta hotelului. Programe optionale: Cina la Borkatakomba: 24 eur/pers Tur de oras max.1 milioane euro.145 mii (în creştere cu 5. in camera dubla Tariful include: − 3 nopti cazare cu mic dejun bufet suedez + 2 cine la hotel. tarife Puteţi vizita oraşul Gyula pentru 2 nopţi începând de la 59 euro de persoană la Hotel Wellness de 4 stele.În perioda ianuarie-iunie 2011 în spaţiile de cazare comercială au sosit 1. numărul nopţilor de cazare petrecute de ei a fost de 4.551 mii de oaspeţi străini (în creştere cu 7. − intrare libera la Aquaworld pe toata durata sejurului. Complexul Ramada Resort – Aquaworld din Budapesta este unul dintre cele mai mari hoteluri şi complexe de piscini acoperite în Europa. 1 pahar de vin. IV. Un exemplu de sejur în Budapesta: HOTEL RAMADA RESORT AQUAWORLD 4* .7%). − halate de baie gratuite. Sejur.BUDAPESTA 263 eur/pers.

Preparatele sunt grase. cu rântaş. ca şi de poporul german. Bucuresti) Vă dorim sejur plăcut în Ungaria! IV. Smântâna însoţeşte supele de legume.Croaziera pe Dunare fara cina cu „Legenda Dunarii” cu ghidaj in limba romana durata o ora: 16 eur/pers Tarifele sunt valabile pentru un grup de minim 12 pers. Specific naţionale sunt însă şi papricaşul şi supa de peşte de Szeged. Foarte răspândită este torta dobos. cu îngroşală multă de făină şi smântană. slănina preparată cu boia. Gulaşul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria.ro/ . Ungurii sunt extrem de pasionaţi de supe . tocane . supa de vişine( meggyleves Hideg ca în imagine). gulyás ( gulaş ca în imagine ). deserturi . carnea de gâscă îndopată şi ardeiul iute. apreciată şi în România. Daca nu se intruneste acest numar minim se va recalcula pretul sau se vor oferi alternative (http://www. Prezentare gastronomică Bucătăria maghiară foloseşte carnea grasă de porc. unt de ciocolata si acoperite cu o felie subtire de caramel). produse de patiserie şi umplute precum clatite (palacsinta ). torte şi prăjiturele. sunt forme diferite de vegetale. salatele şi sarmalele. dar. care sunt greu de observat de către localnici. în cu 22 . cu piper sau afumată. palacsinta (clatite flambate sos de ciocolată umplut cu nuci ) şi Cake Doboş ( cozonac stratificat.7. numite főzelék precum si supe reci de fructe. de obicei evoca mult entuziasm în rândul străinilor.Alte feluri de mâncare celebre maghiare ar fi Paprikás (tocana cu boia de ardei. Două remarcabile elemente ale bucătăriei maghiare. iar sosurile sunt groase şi grase. Bucătăria maghiară cunoaşte o varietate mare de prăjituri. supa maghiara de peşte fierbinte numita Supa Pescarilor sau halászlé . carne fiarta la foc mic in sos cremos. servite cu nokedli (găluşte mici).borealtours. cum ar fi. Deseori se întâlnesc în această bucătărie şi pastele făinoase.

money.wikipedia. Oradea.ro http://stirileprotv.hotnews. Brigitta Pop.zf. ISBN 973-8250-52-8         23 .ro http://www.ungaria.BIBLIOGRAFIE:  Cristina Marian.ro http://www. Ghid complet – Ungaria.info.org/wiki/Ungaria http://economie.ro http://www.ro Oficiul Central de Statistică al Ungariei Aquila’93. editura http://ro. Sanda Ilies.wall-street.ro http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful